Sunteți pe pagina 1din 8

BAZELE CRIPTOGRAFIEI

14 martie 2009

Grigore ALBEANU / USH-PIRC4


Terminologie
† Prin criptografie intelegem studiul metodelor matematice legate de
securitatea informatiei, capabile sa asigure confidentialitatea, autentificarea
si non-repudierea mesajelor, precum si integritatea datelor vehiculate.

† Confidentialitate (privacy) = proprietatea de a pastra secretul informatiei, pentru ca


aceasta sa fie folosita numai de persoanele autorizate.
† Integritatea datelor = proprietatea de a evita orice modificare (inserare, stergere,
substituire partiala sau inlocuire totala) neautorizata a informatiei.
† Autentificare = Proprietatea de a identifica o entitate conform anumitor standarde. Se
refera la: (a) autentificarea entitatii; (b) Autentificarea sursei de informare;
† Non - repudierea = Proprietatea care previne negarea unor evenimente anterioare.

† Securitatea informatiei are si obiective suplimentare precum: autentificarea


mesajelor, semnaturi, autorizare, validare, controlul accesului, certificare,
timestamping, confirmarea receptiei, anonimitate, revocare

† [1] A. Menezes, P. Oorschot, S. Vanstome, Handbook of Applied Cryptography


Criptografie - Criptologie
† Domeniul criptografiei cuprinde atat operatia de criptare (cifrare) a unui
text, cat si eventualele ıncercari de descifrare si de aflare a cheii.
† In unele lucrari, cadrul general de lucru este numit criptologie, termenul
de criptografie desemnand numai operatia de cifrare si descifrare legala.
† Locul criptanalistului:

Procesul de determinare a unei chei K folosind un text criptat w (asociat


eventual cu alte informatii auxiliare) se numeste ”criptanaliza”.
Decriptarea si criptanaliza au ın final acelasi scop: aflarea textului clar.
Diferenta consta ın faptul ca ın criptanaliza el trebuie aflat fara a sti
cheia de decriptare.
Sistem criptografic
† Un sistem criptografic este o structura (P, C, K, Intreaga disciplina numita
E, D), unde: P este multimea ”textelor clare” ”criptografie” se bazeaza pe o
formate cu simboluri ale unui alfabet finit si
nevid V (uzual V = {0, 1} sau {litere, cifre}), conjectura notata prescurtat P # NP.
C este multimea ”textelor criptate”, peste un P reprezinta clasa problemelor
alfabet finit si nevid W (uzual W = V ), K este o rezolvabile prin algoritmi a caror
multime finita si nevida de chei, fiecare cheie complexitate este marginita superior
determina o metoda de criptare f din E, f[k] de o functiie polinomiala ın lungimea
(ce este o functie injectiva) si o metoda de datelor de intrare.
decriptare g, din D, g[k] astfel incat
g[k](f[k](w)) = w. Daca f[k] este bijectiva Modelul standard de calculabilitate
(atunci este inversabila) sistemul criptografic este masina Turing.
este unul simetric. NP este clasa problemelor rezolvabile
† Calitatea unui sistem criptografic depinde de prin algoritmi nedeterministic
indeplinirea urmatoarelor cerinte: polinomiali
1. Complexitatea evaluarii f[k](t) este mica, t este (care sunt inclusi ˆın algoritmii de
orice text clar; complexitate cel putin exponentiala).
2. Complexitatea evaluarii g[k](w) este mica, w
este orice text criptat; Evident, P#NP, dar se pare ca
3. t nu se poate afla („deduce”) din w daca nu se problema egalitatii este nedecidabila
cunoaste functia g[k]. (ˆın termeni matematici).
Exemple de sisteme criptografice
† Sistemul Cezar
† Champollion a descifrat hieroglifele folosind piatra de la
Rosetta. Gasirea cheii duce la decriptare.
† Sistemul de criptare Hill, creat ın 1929 de Lester Hill.
† Cifruri de permutare: textul clar se ımparte ın blocuri de n
(n cel putin 2) caractere, dupa care fiecarui bloc i se aplica
o permutare fixata. Exemplu: sistemul Richelieu
† Propozitie. Un cifru de permutare este un sistem de criptare
Hill.

† Cifruri cu substitutie. Un astfel de cifru consta ın ınlocuirea


fiecarui caracter din V cu alt caracter (din W).
† Exista doua clase mari de cifruri de substitutie: sisteme
monoalfabetice si polialfabetice.
Sisteme de criptare monoalfabetice
† Sistemul Cezar
† Sistemul afin
† Sistemul de criptare Polybios
† Sistemul cavalerilor de Malta

† Punctul slab al sistemelor de criptare


monoalfabetice consta ın frecventa de
aparitie a caracterelor ın text.
Sisteme de criptare polialfabetice
† Primul sistem de criptare polialfabetic a fost
creat de Leon Battista ın 1568
† Sistemul homofonic: este un sistem
intermediar ıntre sistemele mono si cele
polialfabetice. Principalul lui scop este de a
evita atacul prin frecventa de aparitie a
caracterelor. Se pare ca a fost utilizat prima
oara ın 1401 de catre ducele de Mantua.
† Sistemul de criptare Playfair: inventat 1854
de Sir Charles Wheatstone.
† Sistemul de criptare Vigenere
Sisteme mecanice de criptare
† Sistemul antic Skitala
† Cilindrul Jefferson
† Masini de criptat (C−36, Enigma, etc.)

† Bibliografie (cartile anuntate,


Atanasiu A., …)