ANUL IX No.

4 6 4
tf D E C E M B R E 1935

SE V A Î N C H I D E OARE R O B IN E T U L TRANSPORTURILOR DE P E T R O L PEN TR U ITALIA? IN ACEST CAZ POATE C

VOR ÎNC ETA O S T IL IT Ă Ţ IL E Şl OMENIREA CIVILIZATĂ NU VA M A I V EDEA SCENE PENI BI LE CUM E ACEEA Dl
F O T O G R A F IA NOASTRĂ IN CARE UN S O L D A T A B IS IN IA N D U C E IN S P IN A R E U N R Ă N I T .
 C IO C N IR E A DE LA
FUNDULEA
Un tre n p e tr o life r şi unul de
m a rfă s'au c io c n it Sâm bătă
seara în s ta ţia Fundulea pe
drumul d in tre F eteşti şi C o n ­
s ta n ţa . Zece vag o an e cu ben­
zină şi o lo c o m o tiv ă au ars
c o m p lec t. F o to g ra fiile noac.
tr e au fo s t iu a te la locul
a cc id e n tu lu i.

m ln u /n a ta

Bustul lui C a ra g e a le din

? lo eşti o p e ra s cu lp to riţe i
L e tiţia Ig n a t,

produsele de c a lita te desăvârşită

ale casei N o rtie r. Plătind o ricât de
scump, nu v e ţi găsi ceva m ai bun.

O N D U L A Ţ IE IN 15 MINUTE
Un nou tip de a p a ra t pentru
ondulaţiun perm anente a fost
expus la o re c e n tâ expoziţie
din Londra. Cu ajutorul a-
PUDRA 5,1APA DE COLONIA PRODUSELE cestui a p a r a t — pe care-l ve­
DE C A L IT A T E D E S A V A R .S IT A PARFUMERIEI NORTIER dem în fo to g r a fia noastră —
se ob ţine ondulaţia in 15
m inute.
O P R IN C IP E S Ă R O M Â N C Ă LA IT A L IA IN FA ŢA S A N C Ţ IU N IL O R
L O N D RA
In urm a san cţiu n ilo r econom ice a p li­
F o to g ra fia n o a s tră în fă ţiş e a ză pe c a te Ita lie i de c ă tre m a jo rita te a
p rin cip esa Irin a Bogdan a Rom âniei s ta te lo r din Liga N a ţiu n ilo r, g a rd u ­
in tr'u n u l din cele m ai vechi şi mai rile de f ie r ale p a rc u rilo r publice
faim o a se lo c a lu ri p o p u lare din Lon­ sunt lu a te jos p en tru a fi tra n s fo r­
d ra . Ea este în to v ă ră ş ită de un m ate în m a te ria l pen tru ră zb o i.
r e p u ta t a r tis t.

D ir e c t d in cutia
o r ig in a la
D IN N O U M AR EŞA LI IN RU SIA
Cu ocazia re in tro d u c e rii v ec h ilo r ra n g u ri o fiţe re ş ti în £
A rm a ta Roşie, au fo s t num iţi p en tru p rim a o a ră de la iată ceeace trebue să pre*
re v o lu ţie încoace m a re ş a li, com an d an tu l a rm a te lo r din
Extrem ul O rie n t, Bliicher (s tâ n g a ), şi com isarul de răs- tindeţi f u r n i z o r u l u i
boi W o ro s c h ilo w ( d r e a p t a ) .
D-voastră când cumpăraţi
noul săpun Elida „Lilas
%
Grand Luxe64! Numai ast­
fel puteţi avea certitudi­
nea că parfumul său de
&
'ta
liliac, suav şi totuşi per­
sistent. este nealterat de &

'-ti,
mirosuri străine. '«j.

PĂ R IN TELE PA R LA M E N T U L U I P L E A C Ă IN C O N C E D IU
ELIDA V

la tă o m inunată fo to g r a fie a p ă rin te lu i P arlam entu lu i,

Lloyd G e o rg e , c a re a re a s tă zi v â rs ta de 73 de an i.
Instan tan eu l a fo s t lu a t în m om entul când Lloyd
G eorge p ă ră s e a L ondra p en tru a se duce să se
odihnească,
j No. 464
 P rim arul din
H a mm e re s -
mifh ia p a r te
a c tiv ă la f a ­
b ric a re a tr a -
d i ţ i o n a 1e i Jj

in n
b u d i n c i de * 4
Ti
C răciu n.
ţ

«É

îngerul păzitor al copiilor şi al bancherilor. ■

sărbătoreşte Anglia ziua Sf. Nicolae
de L. S. FA NSH AW E
N jurul Sfântului Nicolae s'au ţesut multe

/
P• s tră z ile produse canonizarea sa, la Roma. In anul 1087
legende. El a devenit astfel o persona­ Londrei a ■
osemintele arhiepiscopului Nicolae fură ridicate
litate de însemnătate internaţională. început să fie
t r a n s p o r ta ţi din grota catedralei din M yra şi înmormântate
Pentru cei mari este un mister, dar copiii îl
e pe acnm cu mare fast la San Nicola, în Bari (Italia).
cunosc. Pentru copii, Sfântul Nicolae a rămas m ii de M ii de pelerini vin în fiecare an la mormântul
acelaşi. întruchiparea drăgălăşeniei şi a genero­ ian.
lui. Legenda a făcut din sfântul Nicolae un
zităţii, musafirul cel mai bine venit din lume.
mister al istoriei. Un ucigaş i-a d at prilejul
In Anglia este aproape unul şi acelaşi cu Moş
să-şi arate puterea sfântă. Un restaurator,
Crăciun şi în to a te celelalte ţări este învăluit
care avea nevoie urgentă de carne de porc,
într'un vestmânt naţional. Adevăratul său nume
omorî trei copii mici, îi tă ie în bucăţi, pu-
a fost cu siguranţă Sf. Nicolae, şi 6 Decembrie
nându-i într'un butoiu cu sare. îngrijoraţi părinţii
este ziua în care e sărbătorit.
se duseră ia preotul din M yra şi o inspiraţie
Misterul a început acum vreo şase sute de ani,
îl duse pe Nicolae in apropierea locului unde
când N icolae — născut în Patara, în Lycia,
copiii dispăruţi fuseseră văzuţi pentru ultima
Asia M ică — era arhiepiscop de M yra. El a-
d ată de vecini. El intră şi ceru să se deschidă
trase mai întâi atenţiunea asupra sa Consiliului
butoiul. După deschiderea butoiului, se rugă
din Nicea, în urma puternicei opoziţii pe care
a tâ t de fierbinte, încât băeţii se ridicară din
o făcea contra arienilor. C ând muri, fu îngro­
butoi, iar trupurile lor tă ia te se formară iar.
p a t ca un preot obicinuit. El fu înmormântat
Asta este legenda, care a făcut din Sfântul
în catedrala sa din M yra. Până la moarte le­
Nicolae îngerul păzitor al copiilor.
gendele în jurul său s'au răspândit în lume.
Dar binecuvântarea Sfântului Nicolae nu se
Povestirile aventuroase despre acest preot s'au
rezumă numai la copii, el este şi păzitorul
nmulţit din ce în ce şi în cele din urmă se
„unchiaşilor". Legenda povesteşte de un pă-

Păsârile snnt rînte neomenos, care refuză să se îngrijească de căsătoria celor

g a ta t ă ia te
trei fiice ale sale. El le alungă, îndemnându-le să-şi câştige sin­
aşteptând
festinul C r ă ­ gure existenţa. C e le tre i fe te se duseră la Sf. Nicolae, povestindu-i
ciunului . trista lor soartă. Nicolae se înduioşă consolându-le. Noaptea se
duse la casa în care locuiau fe te le , şi privi pe fereastră. Preotul
auzi suspine şi plânsete. Atunci Sfântul Nicolae aruncă în odae,
prin fereastra deschisă, tre i pungi cu a u r ; câte o pungă pentru
căsătoria fiecăreia dintre cele tre i fe te , şi plecă. Timpul a trans­
form at cele trei pungi de aur în tre i mere de aur, semnul de
odinioară al cămătarilor, şi astfel deveni Sfântul Nicolae şi patronul
acestora.
isbucnind in M yra un incendiu mare, care ameninţa să cuprindă
oraşul, numai rugăciunea fierbinte a Sfântului a fost ascultată şi
flăcările s'au d o m o lit; deatunci el a devenit ţi patronul pom­
pierilor.
O d e ş te p ta re
veselă : S I . A ltă dată întinzându-şi mâinile, în rugăciune, către cer opri un
N ic u la e i - a orcan puternic în M area M editerană. M arinarii cari aflară această
în g r ijit d i n minune îl făcură patronul lor. C ălăto rii cari se opreau în Myra,
plin.
şi ştiau ce prim ejdii îi aşteaptă în călătoria spre Persia, unde
 erau ameninţaţi de tâlhari, cerură binecuvântarea arhiepiscopului
catedralei. Rugăciunile sale ajutară, astfel încât el deveni apă­
rătorul călătorilor ţi ajunse to t atât de popular ca şi sfântul Cristo-
for. C ălătorii cari au ajuns cu bine în Persia, duseră cu ei la îna­
poiere, până la graniţa rusă, faima arhiepiscopului din M yra. Sub
ţari, Sfântul Nicolae era sfântul naţional al Rusiei.
Şi bandiţii, cari aflară cauza insuccesului lor, nu fură cuprinşi de
furie, ci de respect pentru arhiepiscop. Legenda povesteşte de
un căpitan de bandiţi care veni la M yra, spre a se pocăi în c ate­
drală. Spre marea mirare a hoţului, Sfântul Nicolae îl binecuvântă
şi spuse şi o rugăciune pentru sufletele hoţilor de pretutindeni.
Astfel deveni Sfântul Nicolae şi patronul hoţilor şi tâlharilor.
Mulţi hoţi din zilele noastre au adevărate pasiuni pentru celebrul
sfânt. M ulţi spărgători sunt convinşi că vor avea ur, an prost,
dacă fac vreo spargere în timpul din jurul zilei Sfântului Nicolae.
A stfel, înainte de Crăciun, numărul tâlhăriilor scade simţitor.
Bancherii sunt convinşi de mărinimia Sfântului Nicolae în jurul
Crăciunului. Produsul emisiunilor în acest timp este mult ma ri­
dicat — susţin ei — decât câştigul din restul anului.
In orice caz, Sfântul Nicolae a îngrijit de o înviorare a comer­ UN D E Ţ IN U T E X C E P Ţ IO N A L
ţului. Statele Unite ale A m ericei de Nord dovedesc prin statistici D ire c to rii în chisorii din Los
că venitul lor din preajma Crăciunului se urcă cu cel puţin 200 A ngeles au a v u t m u lt de
milioane dolari. Anglia cheltueşte numai pentru plum-puddinguri fu rc ă cu d e ţin u tu l pe c a re -l
mai bine de 1.250.000 de lire, şi cheltuelile pentru vin însumează vedem în f o to g r a fia n o a s tră .
mai multe milioane. Cheltuelile de călătorie pe care le încasează El a re 22 de ani se numeşte
Anglia, în timpul dela Sfântul N icolae până la Crăciun, se ridică P e te r D avis şi c â n tă re ş te 460
la un milion şi jum ătate lire. In ziua Sfântului Nicolae se cheltu­ de pfunzi. Â tr e b u it să i se
eşte numai pentru jucării, mâncare şi alte daruri pentru copii, construiască o c elu lă spe­
mai multe milioane de lire. Nu se socotesc însă pierderile pe c ia l a m e n a ja tă p en tru dim en­
care le suferă părinţii în onoare Sfântului. siunile lui.

JO N G LE U R LA 14 A N I
la tă un jo n g le u r în v â rs tă de numai 14 ani c a re constitue
a c tu a la senzaţie a L ondrei. El jo n g lează cu 4 c e rc u ri şi
cinci m ingii ţin ân d u -şi e ch ilib ru l pe r o a ta din spate a
unei b ic ic le te . Renumele lui a ajuns a t â t de m a re în c â t
săp tăm ân a t r e c u tă a fă c u t o d e m o n s tra ţie în f a ţ a r e ­
ginei A n g lie i.

C O N C U R S DE P E SC U IT
Un m a re concurs de p e s c a ri a a v u t loc re c e n t la D eal
în A n g lia . 400 de p e s c a ri, unul m ai ră b d ă to r d e c â t
c e lă la lt au lu a t p a r te la a c e a s tă d ispu tă,

Z IU A S F Â N T U L U I A N D R E I
La colegial Eton din A n g lia a a v u t loc tr a d iţio n a la s ă r­
bătorire a zile i S fâ n tu lu i A n d re i p rin m atchul de f o o t­
ball rugby c a re se d is p u tă de ani de zile in tre e le v ii
colegiului.

----------------------------------------------------------------------------
 Ş tiin ţa nu poate explica această re ­
a c ţie .

M aim uţele şi copiii râd de lucruri

care nu sunf câtuşi de puţin c a r a ­
ghioase. Persoanele lipsite de in te li­
genţă râ d intr'una şi s'au văzut în
războiu soldaţi c a ri isbucneau în râs
atunci când mâna unui c am arad era
smulsă din um ăr.

J T \ E ce râdem ? Ştiinţa n'a ajuns încă să poată da un răspuns

B J pentrucă n'a găsit o teorie care să explice toate cazurile
O liturghie este în curs de oficiere nimeni nu vede în aceasta ceva neobid-
nu.ţ sau ridicul. In curtea b,sene. se află un câine de un aspect cu totul comun si care
•araşi, nu e câtuşi de puţin caraghios.
Dar iată că animalul, găsind uşa bisericii deschisă, Intră şi deodată, devine un comedian.
O ricât de obicinuita şi de naturala ar fi purtarea lui, el va părea caraghios si majoritatea
credincioşilor au ^convingerea ca ar putea explica ce i-a făcut să râdă.
Şi nu e exclus s'o poată face, dar acela care ar putea explica râsul în genere, ar deveni
celebru şi poate ca ar doband, premiul Nobel. C ei mai mari gânditori, printre cari Arîs-
totel Darwm ş, H e rb e rt Spencer, s'au încercat să explice acest subit si plăcut spasm,
ieoriile formulate pana acum, nu se impaca unele cu altele şi nicîuna dintre ele nu satîs-
ace oate cazurile. S au făcut insa atâtea observaţii asupra acestui fenomen încât stiinta
pare pe punctul de a deslega enigma.

I a r dom nişoara
de aci râ d e pen­
tru a exhiba o
d a n tu ră pe c a ­
re o ştie in ta c tă
si p u te rn ic ă .

Râsul este o re ­
a c ţie a n c e s tra la
pe c a re o vedem
nu numai la an­
tro p o id e ci şi la
a lte a n i m a l e .
Exemplul nî-l dă
a c e as tă pisică
s ă lb a tic ă s u r ­
p r i n s ă de o-
b ie c tiv u l u n u i
fo to g ra f ambu*
l a n ţ î n m area
g ră d in ă zoologi­
c ă a New - Y o r-
kului.
t
C e i cari au ras la intrarea câinelui in biserică vor spune
din minte to ate sentimentele de milă şi compătimire pe
probabil că această apariţie le-a părut ridiculă deoarece
care ar trebui să le trezească faptul că taie în carne
era deplasată. Ei vor recunoaşte deasemeni că incidentul omenească, sau orice alt gând care ar putea face sa-i
n'ar mai fi fost caraghios dacă animalul ar fi atacat pe tremure mâna, nu este un bun chirurg.
unul din cei de faţă.
Deci din punct de vedere profesional, ceeace se impunea
C âţiva medici stăteau de vorbă la o masă, într'un club în primul rând atenţiei, in acest caz, era faptul că natura
compus mai mult din medici şi chirurgi ; la un moment
jucase tânărului chirurg un renghiu pentrucă foarte rar se
dat^ intră un tânăr chirurg cu o figură atât de crispată
întâmplă ca cineva să se nască cu un singur rinichiu. Şi-au
încât cineva îl întrebă ce păţise. Atunci noul sosit le spuse
dat însă repede seama că renghiul naturei avea un re­
că a extirpat unui pacient, un rinichîu bolnav pentru a zultat funest : moartea.
constata că era singurul pe care acesta-l avea. M edicii
Se spune că cea maî superioară formă a humorului o po­
întâmpină această veste cu un hohot de râs care încetă
sedă persoana care e în sl dre să râdă din toată inima de
to t atât de brusc pe cât isbucnise. Uimiţi de această de­
0 glumă ce se face chiar asupra sa, sau de o festă ce
plasată purtare a lor, medicii ţinură în urmă un consult
1 se joacă. Dar această idee foarte răspândită, este
pentru a determina ce-i făcuse să râdă de un fap t care
întrucâtva compromisă de incidente ca acela al idiotu­
numai caraghios nu putea fi.
lui care strecurându-se in bucătăria ospiciului s'a aşezat
Rezultatul acestei analize fu că vestea fusese înregistrată
pe maşina fierbinte şi a râs apoi cu hohote de festa pe
dintr un punct de vedere profesional, şi că mai apoi dân- care singur şi-o jucase.
du-şi seama de funesta semnificaţie pe care o avea în
D-rul Ralph Piddington, un psicl-olog australian, a adunat
fond această întâmplare, râsul le-a murit în gât. Când
şi a analizat în recenta-i carte „Psichologia Râsului" toate
operează chirurgul trebue să fie un dibaciu mecanic, con­
teoriile emise asupra acestei reacţii. El arată că Darwin,
centrat asupra vitezei şi acurateţei. Dacă nu-şi poate goni
descoperitorul evoluţiei a fost primul care a relevat fap-

I3t
No. 464 —
 comunităţi, trebue să observe
sunt cazurile soldaţilor cari fără să sufere cea mai mică leziune,
îl că în anumite împrejurări, maimuţele fac nişte mişcări faciale o mulţime de alte reguli, şi res­
surzesc şi orbesc pur şi simplu pentrucă nu ¡nai pot suporta viziunile
î par o ancestrală formă a zâmbetului şi scot sgomote foarte tricţii în afară de acelea pe
de coşmar şi vacarmul războiului.
¡emănătoare hohotelor, iar copiii zâmbesc şi râd înainte de a care le impune legea. Nu e o
Pentru nervii sdruncinaţi ai soldaţilor, priveliştea camaradului mu­
împlinit trei luni. , . . j tilat era picătura de apă ce umple paharul. Ei doreau cu to ţii o crimă să ridici la buze farfuria
tete două fap te au fost un mare obstacol in încercarea de a cu supă şi să-i sorbi cu sgomot
ieşire din această exasperantă situaţie, o destindere şi instinctiv
aplica rasul. Fiecare om spune ca râde pentrucă o situaţie, un conţinutul, sau să intri într'un
au scos acele sunete care de milioane de ani însoţesc „uşurarea
■biect sau o persoană sunt ridicule. Dar situaţia care determina restaurant fără guler şi cravată,
Situaţia grănicerului era în mare parte asemănătoare.
Hcţia râsului la o maimuţă sau la un copil, nu este caraghioasa in Rusia Sovietică un bărbat
Râsul' fără sens al indivizilor ignoranţi sau lipsiţi de inteligenţă se
In punctul de vedere ai acestora. ( produce mai cu seamă atunci când ii se pun_ întrebări la care ti­ poate foarte bine să se ducă la
! maimuţă râde când îşi revede stăpânul pe care-l iubeşte, dupa operă fără haină. Dar în majori­
nereţea, ignoranţa sau prostia îi împiedecă să răspundă, şi atunci,
lungă absentă, sau când e iertată în urma unei pozne pentru tatea ţărilor civilizate, aceste
încearcă să scape de apăsarea umilirei, râzând.
ire a fost certată şi pedepsită. Animalul încearcă atunci un sen- excentricităţi jenează şi râsul
Dar râsul prostului mai poate fi determ inat de un sentiment de
iment de uşurare, de bucurie,— pentru el situaţia nu are nimic pare a fi cea mai efectivă pe­
triumf sau de superioritate. Oricine poate avea însă această is-
«mic. , . bucnire în momentul când a găsit soluţia unei probleme pe care deapsă.
asul unui copil când îşi descoperă piciorul ne-ar putea da >m- H erb ert Spencer a spus că râsul
ceilalţi n'o puteau deslega. Prostul este întotdeauna o sursa de
,esia că membrul acesta îi pare caraghios. Experienţele au dovedit ar fî o supapă de siguranţă prin
veselie pentru cei cari posedă mai multă inteligenţă sau mai multe
„să că zâm betele şi veselia copilului în genere, au la oaza o care se descarcă un surplus de
cunoştiinte. In mintea lui, râsul devine un semn de superioritate
iare de mulţumire, de fericire asemănându-se prin aceasta, cu energie nervoasă, dar nu ne ex­
cum ar fi roba, coroana sau o uniformă militară. Sub dominaţia
ceea a maimuţelor. Această stare nu e determ inate numai de plică pentruce e atât de con­
sentimentului de inferioritate pe care i-l dă incapacitatea de a
ildură si confort ci şi de apariţia celor doi sclavi devotaţi ai tagios, şi nu vedem de ce ia
răspunde unei întrebări, prostul şi-ar dori o situaţie care să-i per­
ii, Tăticu şi M ăm ica. Unii teoreticieni au încercat sa aplice această descărcare o formă atât
mită a râde de individul care-l chestionează — aceasta ar fi pentru
actorul „uşurare" din râsul maimuţei, la toate celelalte cazuri, de ciudată.
ei o mare uşurare, şi atunci, râde oricum.^
k printre primele obstacole pe care le-au întâmpinat, a {ost
Acest element este fără îndoiaiă prezent în râsul şcolarilor atunci
«selia infantilă. __ _ când profesorul îsi răstoarnă pe haine o călimară cu cerneală, se
Jopilul care plânge din cauza unei coiici sau a unui ac care-l in-
iapă îşi manifestă uşurarea prin încetarea plânsului, îndată ce s a
îm piedică si cade sau i se întâmplă orice alt accident ce-l face
să-şi piardă dem nitatea şi să cadă pentru câteva clipe sub nive­
Inima corpului
depărtat cauza durerei. El poate zâmbi curând şi râde chiar cu
»hote dar nu im ediat, cum ar trebui să se întâm ple dacă uşura­
rea ar fi cauza râsului său.
l ă *° r' . r
Acestui elem ent de superioritate ii trebue foarte^ puţin pentru a
deveni o cruzime, cum ar fi râsul p ro v o c a t.d e căderea bunicului
e stomacul!
Aceasta dă de bănuil că râsul, ca mai toate celelalte reacţii, a Stomacul e, într'adevăr, organul „ c â r
care a alunecat pe o coaje de banană, sau torturile pe care !e
suferit radicale transformări în cursul evoluţiei. După cât se pare, muitor" al corpului omenesc. N u e
îndură bieţii urşi prin bâlciuri pentru a înveseli publicul. S a vă­
¡1 exista în strămoşii animali ai omului şi era un sqomot pe car®‘ J motorul dar, cu siguranţă, indicatorul
zut însă că râd din inimă si foarte des, oamenii cu firea veseid de direcţie, deopotrivă de importanl.
Gceau antropoidele înaintea unei bucurii neaşteptate, neavând nici
cari n'au avut un singur gând crud în toată viaţa lor pe câno Când stomacul slăbeşte, inima, fica­
legătură cu ceeace ar sugera spiritul, humorul sau ridiculul. N o ­ tul, rinichii slăbesc, deasemeni, drept
firile crude nu râd aproape niciodată.^
ţiunile acestea au apărut mai târziu dar râsul cauzat de bucuria urmare firească. Asiguraţi-vă, deci, o
Intre râs şi plâns există însă o legătură, fap t de mult observat m
pură mai există încă şi astăzi. bună digestie luând imediat după masă
d iferite cazuri de turburări nervoase în care pacienţii trec dela o o mică doză de M agnesia B isurata
faimosul idiot care-şi da cu un ciocan în cap şi ap°'_ râdea cu
stare la cealaltă. Se ştie că persoanele obosite râd şi plâng mai care vă da posibilitatea să mancaţi
iohote a servit oamenilor de ştiinţă o foarte interesantă sugestie, mâncărurile Dv. preferate, fără teamă
uşor decât ceilalţi. , . - • i • • de dureri digestive. Gazele, baionă-
sxplicându-le că o făcea : Râsul pe care-l determ ină gâdilatul nu are la baza comicul şi prin
.Pentrucâ e a t â t de b in e a tu n c i c â n d în c e te * ." rile de stomac, insomnia, arsurile, g re -
aceasta a dat muit de furcă cercetătorilor. Se pare ca ar fi un ţurile, somnolenţa şi mai ales, excesul
Această declaraţie sprijinea teoria „uşurărei". care a fost aplicata
mecanism protectiv. Jocul, fie între animale fie intre oameni, tinde de aciditate (acrelile) nu rezistă mai
telor mai d iferite cazuri, c a : râsul prostesc a! copiilor mici^ şi al muit de trei minute în prezenţa Mag-
a deveni brutal si a se transforma într'o lupta din care unul sau
proştilor mintali : al acelui grănicer care venind acasă îşi găseşte nesiei Bisurata. Aceasta evită o ric e
ambii pot ieşi răniţi. Râsul fiind un semna! ancestral de veselie,
lamilia măcelărită de indieni, sau al soldaţilor care hohoteau când altă complicaţie căci aceste răuri be-
indicând că tot ceeace se face este doar o glumă, tinde poate nine la început pot deveni cronice.
wul dinlre ei îşi vedea mâna smulsă din umăr. să îm piedice pe aceia cari se joacă de a deveni orea brutali, şi De vânzare în orice farmacie şi d ro -
Inîmprejurările acestea nu este vorba de o reală uşurare ci de guerii cu preţul de Lei 75 sau, in
aceasta ar explica râsul copilului când e g â d ila t...............................
o retragere psichică din realitate, asemeni acelei persoane care, marele format economic cu L e i 110,
Dar râsul are şi o mare valoare sociala. Oam enii cari trăesc in
momentul când trebue să fie executată închide ochii sau, cum

Când fumătorii şi fumătoarele d o r e s c sa prevină

îngălbenîrea dinţilor, atunci numai îngrijirea zilnică
regulată cu PASTA DE DINŢI O D O L poate ajuta.
PASTA DE DINŢI O D O L împiedică depunerea pietrei
pe dinţi, îngălbenîrea lor, precumşî mirosul urât din gură.

NOUL G U V E R N A TO R G ENERAL
AL CANADEI
F o to g ra fia n o a s tră în fă ţiş e a z ă pe
lo rd u l T w e ed s m u ir îm preu n ă cu
s o ţia lui Io sosirea în p a rla m e n ­
tu l din Q uebec. unde s'a c it it d e­
c re tu l r e g a l p rin c a re lo rd u l
eficace,-curăţă dinti.mentinându-i sănătoşi
T w eed sm u ir este nu m it g u v e rn a to r
g e n e ra l a l C a n a d e i.
 Ce spun astronomii. — Luna va naşte sateliţi. — In
aşteptarea celei mai mari catastrofe cereşti Eclipsă de

C*"* Hrea lansată de S ir Jam es Jeans relativ la fărâm iţarea Lunei, a căzut
ca o bombă nu numai in marele public profan, dar chiar în cercurile
ştiinţifice cele mai serioase.
James Jeans e unul din cei maî mari savanţi ai lumii. Fost profesor de astro­
nomie la universitatea din C am bridge şi actualmente preşedintele Societăţii
O fo to g r a ­
Naţionale de Astronomie din Londra, ilustrul învăţat englez e considerat drept
f ie a lunei,
ai treilea astronom de seamă al veacului nostru, după Einstein şi C am ille
Flammarion. vă zu tă p rin
tele sc o p .
Sir James Jeans e un om de circa 50 de ani (vârstă tânără pentru un astronom),
nu bea, nu fumează, e sportiv şi
se bucură de deplinătatea facul­

o
tăţilo r sale mintale. Ştirea lansată
în cafenele că bietul Jeans ar fi
înebunit, ori cel puţin a fost beat
când a anunţat sfărâmarea Lunei,
e pur şi simplu de domeniul fan­
teziei.
Luna într'adevăr e primul corp
ceresc din vecinătatea noastră care
se apropie de sfârşitul vieţii şi in
consecinţă e iminentă sfărâmarea
ei în ţăndări, sfărâmare care nu se
va face chiar în 24 de ore ci va
ţine mii şi zeci de mii de ani, du­
rată de timp neînsemnată în astro­
nomie.
Pentru a sfărâma o nucă ne trebue strofă fiind o ruptură a Pământului, iar în locul de unde s'a
câteva secunde şi chiar câteva mi­ rupt, avem depresiunea Oceanului Pacific.
nute, când nuca e prea tare şi Luna se învârteşte în jurul pământului pe o elipsă descrisă
mâna noastră prea mică. De aceea Ia o distanţă mijlocie de 384.000 kilometri, în 27 zile, 7 ore
putem fi liniştiţi, vom vedea Luna 43 minute şi 11 secunde, dar cum şi soarele se deplasează
pe cer cât vom t r ă i ; primele frag­ în acest tim p, lunaţia, adică intervalul între două luni noui,
mente ce se vor detaşa, cu înce­ este de 29 zile, 12 ore şi 44 minute.
pere din veacul acesta nu vor mic­ O zi în Lună e lungă cât vre-o 14 zile pe Pământ şi
şora massa ei în mod vizibil. noaptea la fel. Cum în satelit nu există atmosferă, sau în
F ă râ m iţa re a m u n ţilo r Lunei şi to t cazul un aer extrem de rarefiat, munţii seleniţi se în­
p re fa c e re a lo r în nori de p r a f, călzesc mult fiind expuşi 19 zile fără întrerupere în bătaia
ce v o r scâpa de f o r ţ a g ra v i­ directă a razelor solare, fără a se putea forma un nor care să
t a ţ ie i selenite, v o r p u te a fi oprească o clipă arşiţa, iar în cursul nopţii, ce ţine to t 14
o b s e rv a te cu a ju to ru l lu n e te lo r, zile şi câteva ore, tem peratura scade în Lună până aproape
fa ze le p rin c ip a le fiin d tra n s ­ de zero absolut (— 273 grade Celsius).
mise e ve n tu al p rin tele viziu n e. Diferenţa aceasta prea mare de tem peratură fărâm iţează
Sir James Jeans speră să poată lanţuri de munţi înalţi cât Himalaia, de aceea s'a depus pe
determina prin calcul primele faze Lună un strat de praf în grosime de câţiva kilometri. După
ale lichidării satelitului terestru. Lună, cel mai mult p ra f e la Bucureşti.
In teoriile lui Einstein putem crede Cum nu există atmosferă, nu plouă niciodată în continentele
sau nu, ele n'au aplicări practice, selenite, iar apa mărilor s'a evaporat până la fund, de
fiind doar o cucerire frumoasă a aceea e secetă de mii de ani în această lume vecină şi
minţii omeneşti pe tărâmul astro­ ro taţia ei raDidă în jurul Pământului stârneşte uragane de
nomiei teoretice şi până în anul U rm a re in p ag . 19
2000 specialiştii vor avea tim p
suficient să-l revizuească pe Einstein,
cum şi acesta a corijat legile lui
Newton.
Pentru viaţa de to a te zilele ne este indiferent
Universul e infinit, conform geom etriei euclidiene,
sau are o graniţă, fie şi la o depărtare ce trebue
unei raze de lumină zeci de milioane ani s'o stră­
bată, conform teoriei relativităţii generale, Nu ne
Pământul
poate fi însă indiferent dacă ne va cădea într'o
v ă z u t din
bună zi o bucată de Lună pe planeta noastră.
s tra to s fe râ
A bia au trecut 25 de ani de când omenirea a
avut norocul să scape de cometa Halley şi ne
ameninţă acum o catastrofă mai mare.
După perspectivele unui război mondial aerochimic,
mai lipsea sfărâmarea Lunei. . .

CE SPUN A S T R O N O M II ?
Proprietarii să-şi verifice soliditatea clădirilor pentru
orice eventualitate.
Jeans anunţă că deocam dată se vor desprinde 14
bucăţi dîn Lună şi aceste bucăţi selenite se vor
aşeza în jurul ei ca inelul lui Saturn. O m in u n ată
In curând, poate chiar până la sfârşitul vieţii noastre, fo to g r a fie
vom putea vedea Luna cu inel. a s tro n o m i­
De se se sfarmă globul selenit ? c ă , in c a re
Nimic nu există vecinic iri lume, în consecinţă şi c e ru l şi p ă ­
Luna va avea soarta unei biete farfurii do porţelan. m ân tu l sunt
Satelitul nostru s'a născut de altfel to t printr'o cata- u n iţi.
f S H I N o . 464 -
 Expediţia la g ra n iţa M ongoliei.

RIN 1925 ne aflam în Urga şi tocmai atunci se întâm plase să moară

§~ C h u t u k t u , Buda cel viu al Mongoliei. Cu această ocazie aflarăm că u r ­ A jun şŢ din nou la D a 1 a i acasă ne spă lară m şi ne re lu a ră m hainele, satisfă­
mau să aibă loc nişte cerem onii speciale, p e n tr u instalarea răm ăşiţelor cuţi ca izbutisem sa p un e m piciorul acolo u n de n ic iu n alb nu mai călcase.
îmbălsămate ale lui C h u t u k t u î n t r ’un m are templu, şi am fi d o rit să vedem
şi noi d e sfăşu rarea ritualului, d a r n iciu n stră in n u avea voie să calce în
„ S f â n t a S f i n t e l o r “. Un tâ n ă r p r ie te n mongol, D a l a i , se angajă să ne in ­ I n tr ’unui din anii pe tre c u ţi în deşertul G o b i, e xpediţia n oastră a fost lite ra l­
tro d u c ă în tem plu, atât pe mine cât şi pe p rie te nu l meu M c K e n z i e Y o u n g , mente gonită î n t r ’un câm p extrem de bogat în fosile, de către un ad e v ă ra t val
dacă îm b ră c a m v estm ântul indigen. Risca foarte mult făcând aceasta, ia r noi, de vipere veninoase. T a b ă ra noastră fusese instalată pe un p ro m o n to riu înalt
cu siguranţă că am fi fost ucişi, dacă şiretlicul se descoperia. care în a in ta în deşert, ca p r o r a unei gigantice corăbii. La c apătul acestui p r o ­
Ambii eram atât de arşi de soare, în c â t nu ne-a tre b u it decât foarte p u ţin ă m ontoriu se afla o m are gră m a dă de stânci — un m onum ent religios numit
vopsea, p e n tru c a pielea noastră să devie în c h isă ca a Mongolilor* Dalai ne p r o ­ ,,o b o“ şi rid ic a t p e n tr u spiritele naturei. La p a tr u mile d istan tă se âfla un
cură nişte hain e şi p o r n ir ă m la drum . Când sosirăm în tem plu se şi aflau vreo templu^ şi cateva ore d u p ă in stalarea taberei, trei sau p a tr u lamale ne făceau
câteva sute de Mongoli. Unui preot, ca re păzia in tra re a , D a l a i îi spuse că o vizita. Ei ne ru g a ra foarte frumos să nu ucidem nicio fiinţă din regiunea
M a c şi cu mine eram nişte Mongoli din deşertul A 1 a s h a n, că veniserăm la aceea, deoarece era un p ă m â n t sacru.
U r g a special pentru această cerem onie şi că eram surdo-muţi, un lu c ru nu Le făgăduii, fără să mă gândesc la şerpi şi p le c a ră m ulţumiţi. Fosilele erau
tocmai r a r in Mongolia. abundente, de ambele p ă rţi ale p ro m o n to riu lu i şi in decurs de num ai câteva
Preotul ne făcu o p r im ir e c ăldu ro asă şi in tra r ă m în templu. Mă cam în grijorau ore, fiecare d in tre oam enii noştri găsiseră preţioase specimene, si toti rapor-
ochii mei albaştri — d a r la lu m in a slabă a lu m â n ă rilo r, a m ăn un tu l acesta tre ­ tara. cand se a d u n a ra la cină, că în tâ ln ise ră vipere.
cea neobservat. In tr ’o noapte te m p e ra tu ra scăzu brusc, până ap ro ap e de p u n ctu l îngheţului, şi
Prim ejdia da aventurei o savoare specială, deşi cerem onia în sine nu diferia v ip e re lo r nu le-a p lă c u t p ro b a b il aceasta, căci s’au rep ezit spre ta b ă ra no astră
prea mult de ceeace mai văzusem şi în alte temple. In capătul opus al încă- in stin c t Ie-a fă cu t să sim tă prezen ţa c o rtu rilo r no astre şi că în ele vor găsi
perei, cu faţa la in tra re , sta vechiul meu p rie te n C h u t u k t u pe un tron de c ă ld u ră şi adapost, nu-m i p o t în c h ip u i, d a r fapt e că au ven it cu sutele.
aur. P ă rea că sta să vorbească, deşi nu mai re p re z en ta decât două tre im i din
dim ensiunile pe ca ri le avusese în viaţă şi era ac o p e rit cu o po jghiţă de aur.
T răsăturile răm ăseseră neatinse. Era cea mai frum oasă îm b ălsăm are ce văzusem Doi c o p ii de M o n g o li,
până atunci.
In d re a p ta tro n u lu i sta un m are preot, î n t r ’o strălu citoare ro bă de fir şi având
pe cap* un fel de coif rom an. în a in te a m ortului se afla un du blu r â n d de lamale,
aşezaţi faţă în faţă. In pauzele d in tre ru găciunile m a rilo r preoţi, vocile lama-
lelor se rid ic a u î n t r ’un c o r barb a r. Aerul era în c ă rc a t cu fum de tămâie.
In g e n u n ch ia răm o dată cil ceilalţi credincioşi, atingând p ă m ântul cu frunţile,
în tre palmele întinse. E r a o poziţie foarte incom odă şi râm a se ră m în doiţi astfel
ca nişte bricege, p â n ă câm L începu să mi se p a r ă că-mi rupsesem gâtul. După o
jum ătate de oră, amicul D a f ^ i îmi făcu semn cu picio ru l şi toţi trei ne r id i­
carăm încet — D umnezeule c^ u şu rare ! Se r id ic a r ă şi ceilalţi credincioşi şi ne
a lăturarăm unui grup, care părăsi templul ieşind în curte. Aci fiecare d in tre
noi fu nevoit să se rotească, în tim p ul cât se r e c ita ră o du z in ă de rugăciuni.
Mii de Mongoli veniau spre templu, în vreme ce noi plecam căci cerem oniile
se c o n tin u a ră toată ziua.

Ia tă un t r ib de M on g o li din p a r te a
de V est a C hinei. Ei lu p tă cu în d â r-
■ 1 jir e îm p o triv a c om un iştilo r pe c a re -i
a tr a g în cursă p en tru a -i ucide a p o i.

P rim ul care a semnala* a p a riţia acestor indezerabili

m o safiri a fost N o r m a n L o w e l l , unul d in tre m e­
c anicii noştri. E ra o noapte senină, lum inoasă şi se trezi
pe la două, p e n tr u a vedea un şarp e m are încolăcin-
du-se snb lu m in a lunii, tocmai în d re p tu l p a tu lu i său.
Apoi îl auzii pe F r e d M o r r i s , unul d in tre geologii
noştri, ex clam ând : „S fin te Dumnezeule! c o rtu l meu e plin
de ş e rp i!“
M a c Y o u n g debită un potop de în ju ră tu rii Se trezise
tocmai la timp, p e n tru a vedea o v ip e ră in tr â n d to c­
mai î n t r ’una din cizmele sale. în tre a g a ta b ă ră era în
p ic io are şi toată lum ea avea de lu c ru cu viperele.
Nu fu chip să răm â ne m m ai m ult de două zile. D upăce
ucisesem 47 de reptile, ne văzurăm nevoiţi să plecăm.
N um ărul lo r era p re a m are p e n tru a-1 mai p utea p r i ­
didi. Ne strâ n s e ră m deci corturile, î n t r ’o luminoasă
zi de Septembrie, şi m aşinile noastre Jcoborîră dealul,
lăsân d terenul, v iperelor şi vulturilor.
*
In tim pu l p e tre c u t în Borneo şi în In d iile Răsăritene,
am în tâ ln it foarte^puţini şerpi. Aceasta se explică prin
faptul că în junglă nu p re a pute a u fi văzuţi. Am avut
în să în to td e a u n a pe nibila senzaţie că aş putea sta pe
unul, deoarece există specim ene care au u n colorit
atât de p roiectiv, 4ncât sţint ap ro ap e invizibili. Această
 team ă am dobândit-o m ai c u seamă în u rm a unei 3 p re o fi m ongoli.
aventuri pe care am avut-o cu u n p ito n u ria ş şi
c a je -a r fi putut să m ă coste viaţa. Scheletul unui r i­
¡.Mă aflam în junglă, după vânat, însoţit de u n i n ­ nocer a căru i vârs­
digen M i r a n d a. Deodată, tâ n ă ru l m ă a p u c ă de t ă a fo s t a p re c ia tă
u m ă r şi mă trase cu violenţă înapoi. în tre douâteci de
„ C e d ra c u ..." în c e p u i eu. mii şi o sută de
„Un şarpe, stăp âne! Un şarpe m are! C o lo, în a in te a mii de ani.
d -ta le , in pomul a c e la “ .
Văzui atunci un cap u ria ş şi turtit, în care lic ă ria u
doi ochi negri. îm i d ă d u i atunci seama că ceeace-mi
păruse o ra m u r ă a copacului, nu era decât tru p u l
reptilei, ascuns în p ăie n je n işu l de liane.
Mă dăd ui a tunci cu vreo 12 m etri în a p o i şi ţintii
unul din ochii aceia lic ă rito ri. Glontele n im e ri în
plin şi im e d ia t se deslănţui asu p ra junglei un ade­
vărat taifun. 0 luai la fugă şi p riv ii scena din de­
p ă rta re . Svârcolirile uriaşei

aui pro stie Mergeam i dela K a l g a n la U r g a , cu un p rie te n care mai

târziu a fost asasinat in China. Ne aflam î n t r ’un autom obil tu rism (Is-
chis şi mergeam cu m axim um de viteză, p e n tru c ă voiam să facem călă-
to ria in m ai pu ţin de p a tr u zile. Ne aranjasem să conducem fiecare cu
rând ul, cate tr e i ore.
Mă aflam eu la volan, c â n d a ju nserăm la U d e , un grup de cinci sau
şase y u r t e (f a n ta m ) , situate exact în cen tru l lui G o b i. Drum ul cobora
i n t r o p a n ta de vreo 120 de m etri, de pe un p r o m o n to r iu stâncos, care
da in deşert. C h a r l i e dorm ia în fotoliul din fund, ia r eu moţăiam la
volan, p e n tr u c ă drum ul era bun.
Deodată, a p ă r u r ă sus pe p r o m o n to riu cinci indivizi şi fă ră cel mai mic
P rind erea b alene­ avertism ent deschiseră focul asu pra m aşinei noastre. Gloanţele cădeau
lor, a v e n tu ro a s ă şi zăngănind pe capota de metal şi în m aşină. Mă ghemuii peste volan, rău-
p lin ă de p eric o le , tand sa ma fac cat m ai mic cu p u tin ţă şi apăsai pe accelerator. Indica­
în mersul vap o ru ­ torul de viteza arata 50 mile pe oră, d a r gloanţele venîau mereu, C h a r l i e
lu i. scoase puştile d i n t r ’un sac ia r eu îi strigai :
ca pe nişte trestii. Ii trebui o jum ătate de oră, ca să se lin işte asc ă „Trebue să fac e m ceva, a ltfe l ne v or ucide I Dă-m i puşca."
Pe o rază de p a tru m etri tferenul fusese c u ră ţat ca în palmă. Mă Mă plecai spre el, p e n tru a lua arm a şi în clipa aceea un glonte lovi
a p ro p ia i apoi de şarpe ş i.c u ajutorul lui M i r a n d a îl în tinserăm volanul, facand o g au ra in locul u nde cu o secundă în a in te fusese trupul
şi-l m ăsu rarăm . Avea şase m etri lungime, ia r tru p u l îi era de două meu. Spuneţi-i soartă, Protecţie Divină, sau cum veti vrea, d a r fapt e ca
ori atât de gros ca al meu. daca aş fi în tâ rz ia t acea m işcare, cu o frac ţiu ne de secundă, aş fi fost
un om mort.
Am vorbit mult despre a v en tu rile mele D rum ul ducea acum p r in albia moale şi
pe uscat, d a r trebue să vă sp u n că timp nisipoasă a unui râu secat. E ra un teren
de m ai bine de opt an t am studiat şi am extrem de in g ra t şi ştiam că nu vom
colecţionat balene, p e n tru Muzeul Ame­ putea ieşi de aci fără să îm pingem de
rican de Istorie N aturală. Voiu sări acum câteva ori m aşina dela spate. Nu trecu
în Coreea, unde am petrecut câteva emo­ mult şi ne îm p o tm o liră m d a r acum, cel
ţionante luni, v â n â n d „ b a le n a cenuşie" sau puţin, ieşisem din raza a gre sorilor noştri.
„p eş te le d ia v o lu lu i", cum i se spune, pe Lăsând m otorul să duduie, Charlie şi eu
coasta răsăriteană. mine ne u rc a ră m pe p ro m on to riu . Cei cinci
Această ultim ă po reclă li s’a dat pentru că indivizi stau la vreo trei sute cincizeci de
se svârcolesc ca nişte diavoli, a tunci când m etri de pă rta re, evident, consultându-se
sunt prinse în cange. In schim b sunt lip ­ asu p ra celor ce u rm a u să facă. Ştiau că
site de orice a p ă ra re înain tea m arelui lor ne îm potm olisem în nisip şi cum nu ri­
duşman, „ u c ig ă to ru l" un alt specim en de postasem la îm p u şc ătu rile lor, îşr închi­
balenă, înz e stra t cu un dublu şir de dinţi, puiau probabil că nu avem arme. Începură
d ar re p re z e n tâ n d ca dim ensiuni, abia ju­ să coboare, p ă r â n d a intenţio na să traver­
m ătate din cei 15 m etri lungime ai bale­ seze valea, spre a se ap ro p ia de maşina '
nei cenuşii. noastră. T re b u ia să luăm măsuri, căci ban­
„ U c ig ă to ru l” are o m are p re fe rin ţă pentru diţii păre a u cu tot d in a dinsul porniţi să
lim ba victimei sale. Am avut odată ocazia ne ucidă.
să văd cum s’a a p ro p ia t unul de o balenă C h a r l i e îşi puse ochii pe un individ
cenuşie şi cum, făcându-şi vânt cu coada, care sta pe m arginea râpei, profilându-şi
şi-a v ârît botul în gura ei. Balena în c r e ­ silueta pe cer. iar eu îmi alesei pe altul,
menise de spaimă şi răm ase pe spate, în care se afla a lă tu ri de acesta. Gloanţele’
vreme ce ucigătorul îi m uşca bucăţi m ari noastre p o r n ir ă deodată şi cei ţintiţi se
din limbă. p ră b u şiră in acelaşi timp. Al meu se rosto­
U cigătorii se m ai numesc şi „lu p ii m ă rilo r", goli pe pantă, cu capul în jos, ia r victima
po reclă foarte potrivită, deoarece umblă lui C h a r l i e căzu pe spate. Ceilaţi trei
în gru p şi în h a ţă tot ce le iese în cale. d is p ă r u r ă ca nişte umbre.
* Am aşteptat o vreme, d a r nu s’a mai ivit
nim eni. Ne-am în to rs apoi la maşina noas­
O ridecâteori plec î n t r ’o expediţie, socie­ tră, stră d u in d u -n e din ră sp u te ri s’o des-
tatea de asig u ra re îm i anulează poliţa. La potm olim şi ne-a tr e b u it m ai bine de o
început, aceasta mă în fu ria ; acum îmi vine oră p e n tr u a o scoate din acea dificilă re­
să râ d de ign ora nţa societăţii şi o las în giune, p e n tru c ă la fiecare cinci minute
pace. Dacă în deşertul G o b i m ’ar p â n d i ne căţăram pe stânci, spre a .vedea dacă
atâtea p rim e jd ii ca pe străzile Americii, ba n d iţii ră m a şi nu se întorseseră cumva,
u nde la fiece clipă te poate călca un a u to ­ spre a ne ataca prin s u rp rin d e re .
mobil, a r trebui să scriu câteva volume. Cine-au fost in divizii aceia şi pentru ce
A ccidentele unei străzi de m etropolă sunt ne-au atacat, n ’am putut afla nici până’n
însă ceva obicinuit, pe când prim ejd iile ziua de azi. P u rta u vestminte mongole, dar
u nu i ex p lo ra to r ies cu totul din comun si aceasta nu dovedia nimic. Chinezi nu pu­
deaceea p a r mai mari. Nu spun acestea teau fi, pentrucă ţin tia u foarte bine. S’ar
p en tru a da im presia c’aş fi un om excep­ prea putea să fi fost Ruşi, d a r nu-mi vine
ţional de curagios, ci p e n tru c ă e absolut a crede. Mai cu rând , Mongoli, cu puşti
a de v ă ra t şi orice exp lo ra to r v’a r spune ruseşti. ,
acelaşi lucru.
In câmpul exp lorărilor, dacă vrei ca ex­
p ed iţia să reuşească, te pregăteşti îm p o ­
triv a tu tu ro r eventualităţilor, d a r după I n t r ’o frum oasă zi de vară, mă aflam pe
cum v’am mai spus, aven tu ra se iveşte un vas ce p ornise să vâneze balene în
totuşi când şi când, în c iud a tu tu ro r p r e ­ apele Japoniei. Către amiază, ne ieşi în
vederilor. cale un superb specim en de vreo 23 de me­
O a v en tu ră în Mongolia' s’a p ro d u s fără ca tri lungime. Cangea i se înfipse între umeri
noi să ne fi făcut vinovaţi de neglijentă şi cum bom ba nu explodă, cetaceul ră-
No 464 —
R. I — Paq. 10
 naşe a proape neatins. Repezin-
Ju-se în ain te ca un păstrăv,
latena tra se funia d u pă ea cu
îtâta repeziciune în c â t frânele
nanivelei în c e p u r ă să fumege.
Fa curând c u p rin să î n t r ’un p ă­
ienjeniş de sârme, d a r p ân ă să
i se poată c o n tro la m işcările
«limalul s trăb ătu se mai bine
|e o milă. Se p u se ră apoi frâ-
lele şi balena tra se o b ună
tocată de vrem e vasul înain te
a toate că m aşinile lucrau cu
tată viteza p e n tr u a-1 face să
neargă dean daratele.
Iar după o o ră p u te rile mons-
klui se sleiră, fu nia fu în
¡arte strâ n să d a r nu ne puteam
ipropia de el cu m ai mult de
ijumătate de milă, căci cu o
nişcare disperată, făcea ia r un
alt înainte.
tapta aceasta d u r ă şase ore.
jUta o să ţ ie to a t ă n o a p te a "
lise c ăp itan ul „ M 'a m s ă tu ra t,
tu să tr im it o lu n tre să-i în fig ă
lucea în c a p "
, Dă-mi voie să m erg şi eu” î l
rugai „V re a u să iau c â te v a fo to -
(rafii de a p ro a p e . Am să a ju t la
râslit.
,Foarte bine, v e ţi lua p ra a m u l".
,Pr a a ni u 1” este o lu n tre n o r­
vegiană, destul de m are p e n tru
i cuprinde trei sau p a tru p e r­
soane. Este foarte a d â n c ită în
partea d in d ă r ă t şi poate fi î n ­
toarsă ap ro a p e ca o sfârlează.
In matelot luase lancia, ia r un
llt m a rin a r şi cu m ine mane-
rram vâslele. Balena sta la su­
prafaţă, cam la o milă distanţă.
Pe măsură ce lu n tre a se aprop ia,
trupul ei ap ă re a tot mai m are
ichilor mei căscaţi de uim ire,
icându-tni în cele din u rm ă
impresia unui su b m a rin pe ju-
nătate scufundat.
Dintr’o în to rsă tu ră , p ra a m u l a-
inse a p ro a p e cu pa rte a dindă-
rât tru p u l cenu şiu al balenei.
Uatelotul se în c o r d ă od ată şi
Mipse lancea a d â n c în plăm ânii
Miraalului.
In vreme ce braţul lui cobora,
ioi rid ic a răm vâslele. P raam ul
* lovi de balenă. Monstruosul
i trup ţâşni d eodată în sus,
ir coada-i lată de vreo şase
netri şi c â n tă r in d m ai mult
le o tonă se agita d easup ra
apului meu. Nu voi uita nici-
idată acea secundă, care mi-a
lârut nesfârşită. Nu lip s iră de-
:ât cinci-şase c e n tim e tri pen-
!ru a p rim i o n ă p ra z n ic ă lovi-
tură de coadă, d a r una din
aturile lu n tre i noastre fu sfă-
:imatâ.
lâ aflam în apă, îm p re u n ă cu
reilalţi doi inateloţi înn otân d
ipre epava noastră. Când puse­
răm mâna pe ea, a ru n c a r ă m o
privire în jur. Balena se afla la
)mică d ista n ţă şi p rin o rificiu-i
respirator ieşiau uriaşe valuri
je sânge. Auziam scârţâitu l ma-
livelei, care strângea funia, în
ireme ce vasul se aprop ia,
leodată sim ţii o lov itură în
jicior. E r a un u ria ş rechin. Apa
ira plină de pântecele lo r albe
ide a rip ile m a ri şi ascuţite,
i'rlam ca ieşit din m inţi şi eram
să de incon ven iente p e n tru
străin ul care are deaface cu
pop o a re prim itive. Idei ca ri pe
noi ne-ar face să râdem p o t fi
de cea m ai m a re im p o rta n ţă
p e n tr u indigen.
Una d in tre prim e le mele expe­
rien ţe de acest fel am făcut-o
la m arginea Tibetului. V ream să
p r i n d câteva tip u r i de-ale local­
nicilor, cari fugiau în să în s p ă i­
m ântaţi de cum vedeau ap ara tul
fotografic. H otărîi atunci, să fac
clişeele cu orice preţ. Ne in s ta ­
lasem ta b ă ra în a p ro p ie re a unui
drum pe care treceau ca ra v a ­
nele ce se duceau spre regiunile
pro d u c ă to a re de ceai.
Mă ascunsei în d ă ră tu l unui tufiş
şi o rid e c â te o ri tre c e a câte un
tip mai cara c teristic , îi săriam
în a in te cu ap a ra tul pus la punct.
T oţi scoteau însă urlete de
sp a im ă şi se ascundeau pe după
c a tâ rii lor. Un tâ n ă r care m er­
gea a lă tu ri de o femee, o trase
în a in te a sa.
I n t r ’un târziu am aflat că oa­
m enii aceştia credeau că le
puteam p r i n d e sufletele în cu­
tiuţa n eag ră; că lipsiţi de acel
ceva intangibil, care făcea să
meargă roţile tru p u lu i lor, aveau
să m oa ră c u râ n d şi ceeace era
mai mult, aveau să fie lipsiţi
pe cealaltă lume, de bucuriile
vânătoarei.
La câteva zile d u p ă zadarnicele
mele în c e rc ă ri de-a p rin d e
câteva tip u ri tibetane, oam enii
mei aflară că lo calnicii in te n ­
ţion au să ne ucid ă şi că nu ne
mai răm ân ea altceva de făcut,
decât să p ă ră sim re g iu n e a cât
mai cu râ n d . Deabia a tun ci îmi
dădu i seama că p rin neştiinţa
m ea comisesem o gravă greşeală
socială.
Un a ccid ent s im ila r s’a p ro d u s
la în c e p u tu l ven irei mele în Mon­
golia şi aş fi avut p ro b a b il un
sfârşit tragic, dacă nu m ’aş fi
aflat în casa unui p rie te n m on­
gol. Oamenii aceştia nu-şi î n ­
g ro a p ă m o rţii ci-i scot la câmp,
p e n tr u a fi m ân c a ţi de câini,
lupi şi vulturi. Ei sunt convinşi
că dacă cineva atinge un mort,
sp irite le rele t re c în el.
N’aveam idee de această c re d in ţă
a lor. V enind la U r g a fui găz­
du it de un duce mongol, L o-
b i t s a n. E ra un om adm irab il,
sp o rtm a n p a sio n at şi dotat cu
mult hum or.
P o r n in d î n t r ’o zi la vânătoare
de raţe pe râul T o 1a, dăd ui
peste o tigvă omenească. E ra
c u ra tă şi albă. Ştiam că d e p a r ­
tam entul antro po lo gic al Mu­
zeului American de Istorie n a­
turală avea nevoie de c ra n ii
asiatice, aşa că-1 pusei în geantă
şi plecai acasă foarte m ulţum it
de ziua aceea. L o b i t s a n , în
casă, câ n d scosei c ra n iu l şi i-1
arătai, sări ca ars, strigându-m i
când în chineză c â n d în m on­
golă:
„ la -ţ i tig v a şi ieşi
Ieşi ! P leacă !‘*
Mă executai şi fugii pe nşă
din casa
E x p lo ra re a poate fi asem ănată cu
un joc de noroc şi tocm ai aceasta
o face interesantă. N u ştii nicio­
dată, ce ai să găseşti şi în ce
c on diţiuni.
U neori cele mai m ici incidente
a du c d e sc o p e riri de mare im ­
po rtan ţă.
Astfel am dat peste Râpele f 1 a-
m i n g i l o r , unde-am găsit ouă
de dinozauri.
E x ped iţia n o a stră se a f l a î n cen­
tru l D eşertului G o b i. In tr e noi
şi calea ferată chineză se în tin ­
deau vreo 1000 de mile, ţinut
în m are p a rte neexplorat.
E ra pe la înc e p u tu l lui Septem ­
b rie şi tre b u ia să p ă ră s im r e ­
giunea în grabă, p e n tr u a nu fi
p rin ş i de viscole. în c e p u r ă m
deci să tra v e r s ă m deşertul, fă ră
a în tâ ln i p ic io r de ora.
Mergeam î n t r ’o m a şin ă cu S h a -
h k e l f o r d , fotograful nostru,
şi ne aflam cu câteva m ile în a ­
intea celorlalţi. Ne o p r ir ă m p e n ­
t r u a consulta hă rţile şi deodată,
la două mile d e p ă rta re , z ă riră m
o „ y u r tă ” mongolă.
„ S ta i aici şi a ş te a p tă tru p a " , ii
spusei eu lui S h a c k e l f o r d .
„Eu mă duc până la y u rtă , să văd de
nu găsesc p uţină a p ă . C u rând o să
tre b u ia s c ă să nu o p rim ".
Shackelford, care avea o fire
foarte curioasă, văzu nişte pietre
de o form ă cam ciudată, la vreo
200 de m e tri de drum . Se duse
î n t r ’acolo, spre a le vedea de
ap ro a p e şi descop eri un bazin
adânc, la alte câteva sute de
metri distanţă. Coborînd în ă ­
un tru d ă d u peste o p ia tră ascu­
ţită, de ap ro a p e un m etru lun­
gime şi av ân d în v â rf ceva alb
E ra un c ra n iu şi ni-1 aduse.
G r a n g e r şi cu m ine îl exa­
m inarăm .
"N 'o m mai văzut încă aşa ceva"
jjise prietenul meu. "Este o re-
p tiiă d a r n'om idee din ce spe­
c ie ".
"Am fa c e bine să exam inăm te r e ­
nul cu deam ănuntul. Pare a fi un
d ep o zit f o a r te in te re s a n t" zise
Shackelford,
"S ă răm ânem aci n o a p te a a c e a s ta ”
p rop usei eu "M o n g o lii m i-a j spus
că in fundul bazinului se a flă un
p u ţ”.
In vrem e ce oamenii în tin d ea u
corturile, o am enii no ştri de
ştiinţă se îm p r ă ş tia r ă de ju r
îm p re ju ru l bazinului, c ă u tâ n d
fosile.
In d im in eaţa u rm ă to a re ne con-
tin u a r ă m drum ul spre est, către
China. S h a c k e l f o r d p ă ră si
Pekingul, la câteva zile după
în to a rc e re a noastră. El duse cu
sine la Muzeul A m erican capul
de repetilă, ce nu putuse fi iden­
tificat. O lună m ai tâ rz iu pri-
miara dela muzeu urm ă to a re a
telegram ă:
" C e e a c e a ţi d es c o p e rit dvs. este
străm oşul unei m ari grupe d e dino­
zauri c o rn u ţi, ale c ă ro r fo s ile au,
fo s t g ăs ite la încep ut în Vestul
A m e ric ii. In to a rc e ţi-v ă n e a p ă ra t
acolo la anul şi fa c e ţi o co le c ţie
c â t mgi b o g a tă " .
Astfel, s’a făcut d escop erirea
uneia d in tre cele mai im p o r ­
tante regiuni paleontologice din
întreag a lume.
In anul u r m ă to r am găsit tot
acolo un cuib cu ouă de dino ­
z aur şi am strâ n s de pe un teren,
de numai patru mile lungime,
75 de c r a n ii şi 14 schelete ale
unei specii de dinozauri cu
totul necunoscută,—un m aterial
a d m ira b il păstrat.
D ar ’’R â p e l e F l a i n i n g i -
1 o r “ ne-au mai oferit şi o foarte
in te re sa n tă d escoperire a n tr o ­
pologică. Am găsit acolo unelte
de p ia tr ă şi alte vestigii ale
un ui p o p o r care-’a tră it p rin
C R EAŢIE
C O T
locurile acelea acum vreo d o uă ­
zeci de mii de ani. Rămăşiţele
acestea re prezen tau o cultură
cu totul d ife rită de ceeace s’a
descoperit pâ n ă acum, în Eu rop a
şi America, aşa că am dat ace­
stor oameni numele de “L o ­
c u i t o r i a i D u n e l o r “ . Am
m ai co nstatat în tre altele că ei
aii fost p rim ii descop eritori ai
ou ălor de d in ozaur d in ale
c ă r o r Coji făceau colanuri.
L o c u i t o r i i d u n e l o r sunt
un p o p o r misterios. Nu ştim de
unde-au venit şi nici încotro au
plecat. Bănuiam că au tre c u t în
America, d a r n ’aveam nici o
dovadă p ân ă mai acum vreo
două luni, câ n d li s’au desco­
p e rit uneltele în A 1 a s k a.
T O A T Ă E L I T A ŢĂRII
citeşte excelenta publi­
ca ţie lunara
„M A G A ZIN U L"
care publică cele n a i sen­
zaţionale reporlaqi! şi cele
mai frumoase ilHstrarţinni
„M A G A ZIN U L"
publică în fiecare na­
niar an roman şi o piesa
de teatru
a casei
Y
este parfumul

afară, căci L obitsan p ă re a nebun

mea.

iolnav de frică. Ceilalţi doi
iicură c o r cu m ine: era u şi ei
iot atât de însp ăim â nta ţi,
iar rechinii, nu ne lu a ră în sea-
h. Ei se a du na u în ju ru l ba ­
nei m uribunde,
asul se a p ro p ia în sfârşit de
joi dar c ă pitanul ne strigă:
Jtşteptafi puţin ! Vreau să ucid
igiena mai în a in te de a c ob orî o
w că".
.1 aceste cuvinte ne lăsă acolo
ade eram şi se o cupă de ce-
iceu.
îiguşirăm u r lâ n d şi în ju râ n d ,
i vreme ce balena era înjun-
iiată şi tra să sus. C ăpitanul
■schimb,, râdea. Când mă văzui
■sfârşit din nou pe punte, mă
¡repezii la el furios:
Cum de-ai avut ră b d a re a şi cu-
i|iil să ne laşi a tâ t a vrem e p rin tre
îthini
ii bine, eşti te a f ă r , nu? A p a e
ildă şi ai a v u t o lu n tre de care
:te aqăţi, ia r c â t despre rechini,
ifli c ă nu se rep ed la oam eni."
tredinţele religioase su n t o su r­
ASUM A
de furie.
Din fericire se afla acolo unul O FANTEZIE JAPONEZĂ
d in tre p rie te n ii mei, care p e tre ­
cuse câţiva ani în Mongolia
şi-mi e x p lic ă totul. El îm i spuse a cărui calita+e l-a c o n sa c ra !
că tre b u ia să duc tigva acolo definitiv.
unde o găsisem, i a r în tre tim p
avea să facă tot posibilul pentru
a mă îm p ă c a cu L o b i t s a n .
Două ore m ai târziu c â n d mă’'
întorsei, în casa ducelui dom nia
un sgomot infernal. Cimbale şi
tobe înso ţia u n eîn cetata mor-
m ăială a lama-lelor, cari recitau
rugăciuni. P rietenu l mă ajunse
în p o a rtă şi-mi spuse că ducele
alergase la cel m ai a p ro p ia t
templu, ia r m arele p re o t îi t r i ­
misese o tr u p ă întreagă de la-
ma-le, p e n tru a goni duh urile
rele pe care i le adusesem în
casă. Spera că această ra p id ă
m ă su ră avea să-i salveze casa, Numai pentru scurt timp fiecare cutie
altfel, a r fi tre b u it să-i dea foc. de pudră C O T Y are ca supliment
Două zile şi două no pţi dură
slujba. Apoi, m arele p re o t îi GRATUIT una sticluţă din acest parfum.
a n u n ţă lui L o b i t s a n că d u­
h u rile fuseseră gonite şi-i ceru
o mie de dolari. Cutia de pudră C O T Y se
vinde cu preţul de LEI 1 3 0
 Am sosit spre
len eş spre ori»
de picioarele!
pe ţărm ul opg:
r â u r ilo r carpalii
o s tr o v începe i
Un c â rd de co
lo r, se pierd in
L o tc ile pescaj
Se ap ro pie oi:
D o a r un singn
lo c . Mânueţte
de libelulă g»
E un straniu i
r i t şi simfonia
A s tr u l zilei ia
s u p r e m ă . Apo

S c riito ru l rus
o b servaţia ti
u c id e mesei
L oc u ito rii din
g re a îndeletn
M a i au alta,
stru g u rii, adu

REPORTAGII DE LA DUNĂRE

ORAŞUL
PICTORILOR Ceva despre vechiul „Tutrakan" turcesc — Turtucaia
româneasca — singurul loc din Europa unde se mai
pot vedea azi cadâne cu şalvari şi mahomedani
cu fes si turban.

E când vaporaşul nostru se apropia de dealurile Turtucaîî apăru, Cum curţile, I

P pe neaşteptate, întreaga panoramă a oraşului: case şi căsuţe cu

ceardacuri ciudate, acoperite cu figlă roşcată, pierdute discret în
verdeaţa pomilor. De departe, idilicele locuinţe par un fel de jucării supra­
puse, etajate anume pe coline, amintind priveliştea peisagiilor japoneze.
nişuri sau râpe
de C ră c iu n — i
V e c in ii, când si
p r in tre case, pe
Ţi s ar parea ca eşti ,n apropiere de Tokio, dacă ochii n'ar prinde, dintr'o P e n tru acest mo
data turnurile bizantine ale bisericufei creştine şi cele două minarete cu in c a re se calci
cerdac şi vârfuri ascufîte, profilându-se pe cer. • c a lc ă , se ţine ci
In preajma debarcaderului, pe mal, se zăreşte, în neorânduială, nişte ferărie c o p iii casei ţi ai
veche, mancata de rugina. E aproape să fie înghifită de fluviu ; cu to t un ciorchin, recii
aspectul e, monstruos, grămada de blocuri de ofel groase cât un perete, M u stu l, ce fierbi
unele întreg, altele sparte, trântite la întâmplare, pare să fie o ameste- T u rtucaia.
catura netrebnica.
— Sunt rămăşiţele nefolositoare ale unui fo rt vechiu" — îmi expiică cineva —
„A scăzut Dunarea şi au ieşit la iveală. Când apele cresc, aceste triste si O ra ş u l are o apa
sinistre simboluri dispar sub valuri. In schimb, atentia este atrasă de cele vin cadânele să ii
tre, mor, de apa mor, patriarhale, cari înveselesc priveliştea, întruchipând - fă ră minaret.
prin contrast — belşugul şi buna înţelegere dintre oameni. S e întâlnesc mai
U n e le au şalvari
 IN A M U R G
im glob uriaş de culoare portocalie-roşcată, coboară
jJâră largă de foc peste oglinda apei, până aproape
pel umbre se lasă paste îmbucătura Argeşului, de
ki toată apa adunată din câmpia Munteniei şi a
ale. Lunca de sălcii bătrâne, plopi şi mesteacăni din
rea.
ide avioane, după ce au atins luciul apei cu aripile
Publicăm in aceste
catran, se'ngrămădesc şi ele sfioase spre mal. p agini c â te v a su­
g estive aspecte din
lână la brâu In apă, se'ncăpaţinează să rămâe pe o ra ţu l p i c t o r i l o r ,
T u rtu c a ia . In ele
ml sau chipcelul, care de departe pare o aripă
ţe oglindesc minu­
«ază peşte. n ate le p eisag ii ale
bra întunecoasă, ce se pogoară peste malul îm pădu­ acestui oraş de
reşti, care se oglindeşte în Dunăre. unică aşezare p re ­
: ciudat, atingând suprafaţa Dunării într'o sărutare cum şi c â te v a mo­
m ente prinse in a c ­
iprinzător de repede, sub vaîuri. t iv it a t e a plină de
pito resc a lo c u ito ­
iCARII Şl P O D G O R E N II rilo r acestui oraş.
vizitând în tr’un rând pescarii dela Dunăre, a făcut
românească ocroteşte p ă rin teşte p eştele, dar

em liniştiţi, paşnici şi muncitori — au şi ei această

abilă, îngrijirea podgoriilor. Aduc cu lotcile pe Dunăre

iile aceluiaşi mal şi calcă apoi rodul cu picioarele.

'gospodarilor dîn Turtucaia, sunt uneori nişte povâr-

'•ritele unelte de gospodărie — până şi coteţul porcului
fe pe pereţi.
■ec pe nişfe tre p te , din lespezi de piatră, şerpufod
*ite, pe unde pot trece doar 2— 3 oameni în front.
• tdică troaca săpată într'un trunchiu de plop bătrân,
Siţează uneori chiar în stradă, în faţa casei. C el ce
balustradă, un lemn rotund aşezat orizontal, pe când
’»ămădiţi în jur, privesc cuminţi, înfruptându-se cu câte
(pe.
h un „local de vinuri". Aşa *e numesc cârciumile lai

F E M E I L E

de băut. Se văd cişmele vesele pe străzi, la cari

asonantă este o'cişm ea lungă din fa ţa unei moschei,

roperite pe faţă.
î simplu, sau un fel de faţă de ma*ă, trasă peste cap.
 Acestea sunt cele sărace. In genere, întrebările şi răspunsurile se urmează la intervale şf oraş turcesc. Deasemeni ar trebti
Femeile din mica burghezie, sau cele mai de rang, poartă un cu pauze mari. făcute înlesniri simpaticei popu­
costum întreg, cu fustă, purtând şalvarii pe dedesupt. Interpretul pe care l-am luat cu mine, are to t timpul să-mi laţii mahomedane care, plecând,
Fusta are două f o î : una se lasă în jos, iar pe cealaltă o ridică traducă ceeace se vorbeşte şi să-mi mai dea explicaţii. ia cu dânsa mare parte din
peste cap, de la brâu. — C ei p le c a ţi în Tracia orientală ş i spre A d r ia n o p o l farmecul acestei bijuterii de pe
Le plac grozav papucii coloraţi şî de multe ori se înghesuesc scriu că e m ai rău acolo. A m aflat că m u lţi m or, f iin d malul bătrânului Danubiu.
în faţa vre-unei prăvălii, unde se vede această încălţăminte n e d e p r in şi cu clima — spune un turc bătrân, după ce-a
__________ A lex. F. M ihail
prinsă grămadă pe nişte scânduri aşezate vertical. sorbit din cafea.
— E tău că ne încarcă perceptorul...
— A m auzit că se p o t p lă ti d a to r iile la sta t cu bonuri,
PLEACĂ TURCII ?

Deşi se spune că Turcii sunt indolenţi, totuşi î-am văzut mun­

cind din greu, tăind cu hărnicie lemne, cărând saci şi alte gre­
utăţi enorme în spinare, pe urcuşurile Ţurtucaii.
Pe dealtă parte, unii stau ore întregi nemişcaţi prin faţa vre­
unei prăvălii, ibernează mai ales prin cafenele.
C asele vechi pitoreşti din Turtucaia au un fel de etaj, într'un
colţ, cu un cerdac frânt. Dedesubt, la parter, se văd două uşi:
una dă în cafenea, unde intră bătrânii, cu turban şi fes, aşe-
zându-se pe o laviţă lată turcească, cu tavanul peste cap. A doua
uşă to t la stradă, în rând cu uşa cafenelii, dă în pivniţa casei.
De altfel să nu ne mire prea mult — ciudăţenia acestei arhi­
tecturi. C hiar în Bucureşti, pe C alea Moşilor spre Moşi şi în
alte părţi, am văzut uşi la trotoar, cari dau în pivniţa casei.
Cum strada a devenit cu timpul un im portant centru comercial,
aceste pivniţe au fost transformate în prăvălii...
A dm inistraţia Ţurtucaii şi-a propus să modernizeze localitatea
dându-i aspectul unui oraş banal. M ulte case, străzi întregi pi­
toreşti, iubite de pictorii noştri, au şi fost dărâmate. Grădina
cu monumentul turcesc a devenit depozit de lemne.
A fost doborîtă la pământ şi una dintre cele două moschee,
rămânând în picioare doar minaretul ei. Turnul a devenit un
loc favorit de joc pentru copii, carî se sue veseli şi sgomotosi
în cerdacul circular şi de acolo strigă : ,,Alah! A la h ! “ încer­
când să im ite pe bătrânul muezin, care a plecat, nu de mult
la Adrianopol.
Pe malul Dunării a fost dărâmată o stradă întreagă.
IN C A FE N E A
O cafenea turcească prezintă un caracter special.
Clientul vine deobicei tăcut să se aşeze turceşte pe laviţă cu
capul aproape de tavan. După câteva minute se înclină spre
vecini şi le spune un fel de bună ziuă în turceşte.
Toţi tac.
După vre-o alte cinci minute, tovarăşii încep să-i răspundă la
salut, câte-unul, cu voce monotonă.
cari se cumpără cu 30%,.. — spune un turc bătrân.
— Cum asta ? — întreabă unul mai tânăr.
— Să zicem că ai de plată 1000 d e lei. Cum peri, la
B l >ICNIC
APERITIV
bancă, un bon de 1000 lei p en tru care p l ă te ş ti numai 300.
B on u l acesta ar treb u i să ţi-1 prim ească d r e p t o mie. Dar I GUSTARE DE
pe noi ne înşeală.
— A facerea asta a făcut-o un con trolor d e la p e r c e p ­
ţie... N o i am p l ă tit sum ele în tr e g i, iar el a cum părat şi
a d epu s bonuri... A câştig at a s tfe l 700 lei la fiecare mie.
O ftă ri şi o mare pauză. Toţi Turcii sorb cafea.
— Da cu lumina electrică ce-i ? — întrebă unul.
— Prim ăria a c lă d it uzina electrică, cu un m ilion de
le i ş i acum în loc să o pornească, se ceartă p e mâna
cui să o dea...
După cum se vede Turcii sunt mai vioi decât par. Deşi pe
punctul de a ne părăsi, — mulţi şi-au vândut pământurile şi
Produs excelent al celei
casele, — ei to t se mai simt legaţi de oraşul bătrân, în care mai vechi si reputate
se află mormintele părinţilor lor ; fac politică şi ne judecă prin
cafenele.
fabrici de conserve
Vizitatorii bucureşteni nu prind de obiceiu aceste aprecieri, alimentare din ta ră 1
puţin măgulitoare, deoarece ei preferă cafeneaua „ K î u c i u c -
C a p ş a " , dintr'un pavilion de scânduri, pe unde nu vin turci,
dar care are faima de-a servi o cafea extraordinară.
BĂCANUL DyviNOEPICNIC
Nu este vară, în care oraşul să nu fie vizitat de pictori bucu-
reştenî, A proape nu e pictor român, care să nu fi trecut prin D O A M N E L O R !
Turtucaia. .V o p iit ll p ărulu i, in cale mai fru ­
Maestrul A r t a c c h i n o , unul dintre cei îndrăgostiţi de portu moasa culori naturale precum f i on-
dunărean, ne spunea : I dulaflu ai perm anente, execută ire­
proşabil C o afo ru l François, Strada
— S u geraţi p rim aru lu i din T urtucaia ideea ca oraşul
nou să-l construească pe m alul D u n ă rii încolo. A r e loc Edgard Q uinet, 7. Telefon 3-01-23
d e stu l în faţa O lte n iţe i. Să lase în pace oraşul vechi,
care are un fa rm ec deo se bit, f iin d un p u n c t de a tracţie
pen tru a rtişti, p i c t o r i şi alţi v iz ita to r i. S ’ar putea în ­
tem eia aci o frum oasă s ta ţie climaterică. O d a tă cu bana­
lizarea oraşului, vor fi goniţi to ţi vizitatorii. In loc să se des­
fiinţeze monumentele istorice ar trebui, dimpotrivă, reconstruită
moscheea, păstrându-se diferitele colţuri pitoreşti ale vechiului

Î N T R E B U I N Ţ A Ţ I

UNSINGURBOIKAN C R E M A DE RAS
0 Piele curată care întruneşte toate calitătile

A lb ă ţi
Iza M ira n d o , o cunoscută
v e d e tă ita lia n ă , c a re a fost
C a tife la tă supranum ită a doua M a rle n e
sau D ie tric h d a to r ită fra p a n te i
sale asem ăn ări cu celeb ra
i* o n ^
stea a H o ’ly w oodului.

PROFITAŢI
CHIAR A STĂ ZI
DE A C E A S T Ă
SURPRINZĂTOARE
-O FERTĂ

D acă voiţi s ă vă. lib eraţi de coşuri, de

pori d ila taţi şi de aite îfefecte, să daţi
pielei Dv. o frum useţe nouă şi străluci*
toare, procuraţi=vâ chiar a stă z i un borcan
de Crem ă T okalon, culoarea alb ă (neun-
suroasă), celebra Crem ă da P a ris . E a
conţine sm â n tâ n ă p ro a sp ă tă şi untdelem n
predigerate precum şi m in u n ate ingre stă g a ran ţie uim itoare. D acă n u veţi
diente tonice şi albitoare. A cestea disol. fi absolut în cân tată de rezultate, să c ts u ir c r v m e
vă coşurile, strâ n g porii d ilataţi, fac trim ite ţi borcanul direct la adresa
cea m ai a sp ră şi întunecată piele m oa­ n o a stră şi vă vom trim ite fă ră nici o
ie, albă şi catifelată. Veţi fi u im ită de form alitate preţul inaoit de cumpărare O tâ n ă ră e lev ă delà Royal
colosala deosebire ce produce in una De vânzare la toate farm aciile, dro-
sau două zile num ai. D upă o săpt£* gheriile şi parfum eriile din ţa ră . Noi DE VÂNZARE LA DROG UER II Şl PARFU M ER II A m a te u r D ra m a tic Associa­
m ână, tenul Dv. pro asp ăt şi limpede p re ţu ri reduse: Crema Tokaion, culoa­ tio n din Londra, manifestând
va face a d m iraţia şi invidia tu tu ro r rea albă, la Lei 50.—, Crema Tokalon e xc e p ţio n a le însuşiri pentru
prietenelor Dv. F iecare borcan dă acea-- alim ent, culoarea roză, la Lei 60.—.
HUMĂRUL DE çRÀciüH REALITATEA ILUSTRATĂ c in e m a to g ra f a fost anga­
AL REVI STEI v a f i o m in u n e ja tă de o m are casă produ­
c ă to a re .
No. 464 —
 s tr a to s fe r ic !
răsboi, astăzi soarele este întunecat de nu­
mărul avioanelor comerciale ce străbat
pământul în to ate direcţiile cu iuţeli fan­
tastice.
După cataclism, omenirea şi-a luat cursul
ei normal, frunţile s'au descreţit, azurul
cerului a învins purpura aducătoare de sânge,
dând cerului acea linişte atât de necesară
pentru progresul omenirii.
In acest timp, multe probleme sunt studi­
ate pentru a asigura o cât mai mare
siguranţă transportului de călători cu avionul.
S'a căutat în special găsirea unei formule
ideale pentru celula avioanelor, şi, în cea
mai mare parte, s'a reuşit a se construi o
celulă aerodinamică uşoară, comodă dar fo a­
rte rezistentă. Prin acest lucru, se asigura
aparatului o mare iuţeală şi o foarte mică
întreţinere.
M otoarele, la rândul lor, au suferit şi ele
modificări în ceeace priveşte mai mult, ac­
cesoriile, decât construcţia intimă a lor. Au
început să utilizeze metale uşoare la con­
strucţia pieselor, care nu sunt supuse la fre-

______ „ E x p lo re r I I " p ă l it de s o ld a ţi în a in te de
p le c a re .

„ E x p lo re r I I " balonul s tra to s fe ric al o fiţe r ilo r

! _ Stevens şi Anderson f o t o g r a f ia t după sborul
său în n o ap te la o tn ă lţim e de 22.004 m e tri.

ELA începutul ei, avia.ia e avut de suferit de pe urma ma­

D nifestărilor atmosferice.

M ulte din accidentele grozave care au îndoliat istoria aviaţiei,

au fost cauzate de furtuni năpraznice care au aruncat în infinitul negru,
idealurile şi speranţele cercetătorilor către mai bine.
Aşa s'au prăbuşit dirijabilele R. 101, Akron şi Macon, ca să înregistrăm
pe cele mai recente, ducând cu ele vieţi sacrificate şi milioane de
bani cheltuiţi. In urma acestor catastrofe, Anglia, St. Unite, Italia, Franţa,
Japonia, au încheeat definitiv politica aparatelor mai uşoare ca aerul.
Singură Germ ania continuă cu succes construirea lor.
Numeroasele călătorii transoceanice ale dirijabilului G raff-Zepelin arată
că în această direcţie, nemţii au ajuns la o oarecare perfecţiune.
Marea lor încredere în aceste aeronave gigantice, îi face să constru­
iască un alt gigant, mult mai mare ca actualul zepelin, ce şi-a îndeplinit
cu prisosinţă misiunea. Este vorba de aeronava L. Z . 129 care va fi
scoasă din şantier pentru încercare în ziua de 15 Decembrie a c..
Dar dacă Germ ania încă persistă în construirea lor, nu to t aşa vor face
celelalte state. Pierderile au fost prea grozave ca să mai fie rep etate.
Acum to a te îşi îndreaptă privirile către aparatele mai grele ca aerul,
către avioane, care astăzi au reuşit, în timp de numai un deceniu, să
devie mijloc de civilizaţie indispensabil.
Aviaţia a ajuns să fie trecută ca arma cea mai de tem ut în forţele
armate ale lumii. C etin d descrierea răsboiului mondial, când aviaţia se
sbătea încă în făgaşul nesiguranţei, vedem contribuţia enormă a acestei
descoperiri în mai multe lupte, victoria depinzând de inform aţiile ei.
Dar, în definitiv, dece să întoarcem privirile înapoi şi să nu privim
situaţia de faţă a răsboiului italo-abisinian,
Ziarele arată zilnic im portanţa aviaţiei pe acest front, care informează
şi bombardează mereu teritoriul lipsit de apărare al Etiopienilor.
Dela răsboiul de experienţă din 1914, la răsboiul actual din 1935, avia­
ţia a făcut un salt enorm, asigurându-şi încrederea lumii în posibilităţile
ei multiple. Intre anii 1914— 1919, se construiau numai avioane de
No. 464 —
— Pag. 15
cărî, cum ar f î : cartelul (partea de jos a motorului care conţine baia de Un avion eu a r ip i in fo rm a de m o a ra do vânt,
ulei şi ţevile de tras uleiul în părţile de sus ale cilindrilor), chiulasa (partea fo to g r a fia t in tim p u l unui sbor d easu p ra sgârle
de deasupra a cilindrului care poartă supapele şi formează camera de n o rilo r din N e w -Y o rk . A vionul a tin g e o vlte să
explozie a cilindrului) pistoanele, etc. de 225 de k ilo m e tri pe o ră .
Intre timp, se petrec fa p te importante în lumea ştiinţifică. In anul 1933,
profesorul Piccard, cunoscut în toată lumea ca savant ce se ocupă cu stu­
dierea razelor cosmice, se ridică cu un balon special construit până la
înălţimea de 16.200 metri, pentru a studia aceste raze chiar în câmpul
lor de emanaţiune.
Se constatase în urma mai multor cercetări de laborator, că există în a t­
mosferă, 'Hst» * raze a căror provenienţă nu a fost stabilită definitiv.
Aceste ra$»~aveau o mare putere de infiltrare, fiind de mare însemnătate
în funcţiunea unor organe vitale. Aşa s'a constatat, că o inimă scoasă
dintr'un animal şi pusă sub un clopot de sticlă, continua să bată sub in­
fluenţa acestor raze. In urma acestui fa p t, savantul Piccard însoţit de cola­
boratorul său Cosyns, s'a avântat în văzduh pentru a le cerceta. La co-
borîre, savanţii au adus două descoperiri: razele cosmice sunt emanaţiuni
solare ce se filtrează în anumite condiţiuni în straturile mai înalte ale
atmosferei, apoi, au mai descoperit o zonă liniştită de curenţi, pe care
au botezat-o stratosfera.
Profesorul Piccard a arătat că dacă avioanele s'ar putea ridica până la
acea înălţime, atunci pericolul manifestărilor atmosferice ar fi înlăturat cu
desăvârşire.
lată dar, drumul ideal pentru avioane, iată calea viitorului, am ajuns la
709 km. pe oră, vom ajunge 1.000 km. pe oră şi poate mai mult. Este
ştiut că ceeace stânjeneşte mult iuţeala avioanelor este chiar câmpul lor de
activitate, aerul. La o iuţeală mare aerul opune avionului o rezistenţă
enormă k. dacă nu s'ar întrebuinţa anumite forme, aparatul s'ar rupe.
Studiul aerodinamicei a făcut ca astăzi să avem avioane fo arte fine şi
astfel să invingem rezistanţa aerului.

^C ăpitanii Stevens f l A ndersap In gondola ba

anului s trq to s fe ric . r s

Dar în stratosferă aerul este cu mult

la tă o fru m o asă fo to g ra fie aeria n ă
m om entul p le c ă rii lui „E x p lo re r II" .
mai rar, ca în mediul obişnuit de sbor
al avioanelor actuale, deci, în acel
mediu avioanele vor avea iuţeli de
bolid. Se ştie însă că motoarele funcţi­
onează în urma unui amestec de ben­
zină şi aer, dar ce te faci în înălţime
când aerul nu se găseşte în aceeaşi
proporţie ? Studiul sborului la mare
înălţime a pus probleme multiple care
fuseseră părăsite până atunci. Aşa
vedem că s'a luat dela început stu­
diul compresoarelor, ce au menirea de
a asigura motorului cu explozie, aerul
necesar unui amestec corect. Dar
chiar dacă se soluţionează această
problemă, mai rămân încă multe de
făcut. Este fa p t ştiut că dela 5.000
metri în sus, aviatorii simt o greutate
în respiraţie dacă nu sunt prevăzuţi
lu a tă în cu aparate de oxigen. M ai în toate
cazurile când au fost întrebuinţate a-
ceste aparate, ele nu prea au dat
rezultate concrete. Deci, o nouă muncă
"entru perfecţionarea lor,

No. 464 —
 Cu cât ne suim mai sus tem peratura scade. Anul trecut când
regretatul pilot W ille y Post încerca să sboare dela Cleveland
la New-York la mare înălţime, a întâlnit un frig de 50 grade
sub zero, numai la 8.500 metri înălţime. Dar la 16.000 m etri?
M otoarele ţi avionul vor rezista. Dar oamenii ? Se cerea avi­
onului o construcţie specială cu anumiţi pereţi refractari şi cu
încălzire electrică cu un dinam purtat de motor. Lucrare foarte
greu de înfăptuit şi care cere multă cheltuială. Totuşi constuc-
toriî nu s'au speriat, ci au pus în şantier construirea avionului
stratosferic. Aşa au făcut Farman în Franţa şi Junkers în G e r­
mania. lată câteva amănunte asupra avionului construit de Far­
man, care a avut o soartă tragică, prăbuşindu-se cu pilotul
Cognope pe când îl încerca.
Fuselajul aparatului avea o formă cilindrică cu un diametru foarte
mic, de un metru. Pereţii aparatului erau dubli, construcţia ba-
zându-se pe principiul thermosului, care păstrează o tem pera­
tură constantă mai mult tim p.
Pilotul este aşezat ca la un avion obişnuit cu capul afară, dar
capul este învăluit cu o carapace metalică prevăzută cu feres­
tre pentru vizibilitate.
Prin această dispoziţie, pilotul este scutit de a purta aparatul
de oxigen, care, deobicei, oboseşte fo arte mult organismul. în­
lăturând aparatul de oxigen, a fost instalat în interiorul acestei
mici cabine, un compresor care să asigure presiunea normală.
Partea cea mai dificilă a fost trecerea comenzilor dela postul
de pilotaj la motor, fără a se găuri fuselajul, sau să se facă
o cât de mică deschizătură prin care să scape presiunea din
interior. M a i rămânea de soluţionat problema reîmprospătării
aerului din interior. In acest scop au fost instalate trei radia­
toare de aer în genul celor de apă. Rezervoarele de benzină
sunt instalate în interior şi sunt încălzite sub presiune. Aşa era,
în linii generale, construit aparatul stratosferic Farman. M o to ­
rul era to t un Farman de 500 cai şi prevăzut cu trei compre-
soare, aşa zisele compresoare cu etaje. La 3.500 m. intra în
funcţiune primul compresor, la 7.500 intra în funcţiune al 2-lea,
iar al 3-lea, dela această înălţim e în sus. Studîindu-se problema
sborului la mare înălţime au fost soluţionate în chip fericit
problemele compresoarelor care astăzi înzestrează aproape to a­
te avioanele moderne de răsboi.
Soarta însă, s'a pus deacurmezişui zădărnicind speranţe ce se
vedeau a fi încununate de succes. Acelaşi lucru îl vedem şi în
Germania. A paratul Junkers se dovedise a fi perfect construit,
dar când se spera mai mult dela el, moare însuşi constructorul
lui, profesorul Hugo Junkers, cea mai proeminentă figură din
istoria aviatică contemporană.
Totuşi, cercetările nu sunt părăsite cu desăvârşire. Cunoscutul
industriaş Louîs Bleriot, a pus în competiţiune o Cupă şi un M ed icii au declarat că acest
milion de franci premiu pentru acela care va ajunge la iuţeala fenomen rezultă din efectul fo r­
de 1.000 km. pe oră. Suma tentează pe mulţi şi vom vedea ţe i centrifuge care trage sân­
curând că dă roade. Chestiunea sborului de mare iuţeală este gele dela ochi către inimă. V e­
prea necesară lumii actuale, pentru ca să fie părăsită cu una derea se împăianjeneşte, apoi
cu două. se pierde complet, caşi cum
Astăzi mulţumită tehnicei actuale, s'a ajuns a se trece dela iu­ s'ar pune o pânză neagră peste
ţeala de 700 km. pe oră, fără a fi nevoie să ne urcăm, la ochi. Cunoştinţa nu se pierde,
înălţimea de peste zece mii m etri. însă rapiditatea gândirii scade...
Deşi această iuţeală a fost obţinută în condiţiuni destul de di­ In viraje pilotul se simţea îm ­
ficile, totuşi tehnica aerodinamică va putea scoate aparatul pins înlături cu o greutate de
care să câştige premiul industriaşului Louis Bleriot. Partea grea 500 kg. şi cea mai mare parte
în căpătarea acestei iuţeli, nu o constitue construcţia apara­ din ei, au simţit o oarecare
tului în sine, ci posibilitatea de aterisare sau amerizare şi până am eţeală. M edicii au declarat
la ce grad ne putem baza pe rezistenţa organică umană. că to t din cauza fo rţei cen­
S'a văzut că aceste avioane de fo arte mare iuţeală, nu-şi pot trifuge creerul este deplasat
reduce prea mult iuţeala lor pentru aterisare, deci venirea la puţin, dând astfel o turburare
aterisare cu o iuţeală aşa de ridicată, periclita fo a rte mult a minţii.
viaţa piloţilor. Din această cauză studiul iuţelii pe aparate mai lată dar fenomene care stânje­
grele ca aerul, s'a îndreptat asupra hidroavioanelor, care, utili­ nesc oarecum studiul iuţelii şi,
zând suprafeţe întinse de apă pentru amerisare, puteau solu­ amintiţi-vă, că aceste fenomene
ţiona această chestiune mult mai uşor. s'au întâm plat ia o iuţeală de
Acestui lucru i se datoreşte faptul că astăzi recordul lumii de 657 km. p. o. dar la 709, dar
iuţeală este deţinut de hidroavioane (sergentul italian Angello la 1000?
pe aparat M acchî-Fîat, 709 km. pe o.) Studiul sborului stratosferic a
lată dar, că 1000 km. p. o. nu sunt prea departe de a fi deschis probleme multiple. Nu­
atinşi. Trebue să mai ţinem seamă că această iuţeală a fost mai după soluţionarea lor se
căpătată sburând la mică înălţime, pentru a utiliza densitatea va putea vorbi de un progres
cea mai mare a aerului. Dar ce se va întâmpla când tehnica în chestiunea transporturilor ae­
va da posibilitate să se ridice asemenea aparate în stratosferă ? riene.
Atunci vom vedea că nu 1000 este cifra către care trebuia să Remus lonescu
privim, ci mult peste ea.
Dar acum lumea ştiinţifică se sbate cu în tre b a re a : maşinile vor
rezista poate încă la multe eforturi, dar omul ? O rganele sale
VECHEA B lIC n A R IE I
nu vor fi turburate fiind supuse la aceste eforturi anormale ?
Răspunsul la această întrebare nu-l avem încă, dar câteva răs­
Wilhelm S t e i n h a r t i
C«lea M o ţilo r 188, Telefon 2.56*15 |
punsuri ale sburătorilor de mare iuţeală, arată că viteza exage­ U ltim e le B o atăft a le scxoaal«
rată exercită acţiuni destul de nefaste asupra organismului. Atelier propriu
In anul 1913, începe să se dispute C upa Schneider rezervată
iuţelii pure. Dela acea dată, această competiţiune s'a alergat
mereu, reducându-se lupta între Anglia şi. Italia. Până la sfârşit, C itiţi:
Anglia câştigând succesiv de trei ori la rând, îi revine defini­
tiv trofeul. Piloţii ce au luat parte la acest concurs, au decla­ „MAGAZINUL"
rat că se simţeau în cea mai mare parte a traseului, într'o
starea normală. Pilotul englez W aghorn a declarat că de multe revista publicului select
ori î se întâmpla să „vadă negru".

¿ o tice m m & d eifab u b i

4ÚHh-üfcmAC&N IV E A
Cu Nivea produceţi bucurie! Fie pasta
de dinţi Nivea, săpunul Nivea, sau
săpunul de copil Nivea, cum şi orice
produs "Nivea" oricând, pentru cel
ce primeşte va fi o deosebită plă­
cere, fiindcă din cadoul Dv. are şl un
folos. Produsele Nivea sunt
într'adevăr bune şi eftine.
Crema Nivea: Lei 16.--------IZ —
Pasta Nivea: un tub mare Lei 22 —
Săpunul "N ivea" pentru, toaletă şi
copii Lei 26.—> Săpun Nivea pentru
bae Lei 42.—
BEIERSDORF & CO. S. A. R., BRAŞOV
N o. 46 4 —

— Pag. 17
 CADOUL
oec mar
n aparat fotografic este dă­

U rui nimerit pentru părinţi, pen­

tru copii, pentru prieteni şi
prietene. G ra ţie iui, rămân pen­
tru totdeauna clipele frumoase
care v'au impresionat în viaţă
şi chipurile celor dragi.

Articole fotografice de prima ca­

litate, cu ultimele perfecţiuni
tehnice. Experienţele admirabile
făcute până acum de sute de
mii de amatori străini le reco­
mandă în mod special.

Laboratorul PO LY FO TO este sin­

gurul care dă satisfacţie celor
mai exigenţi amatori, deoarece
execută într’adevăr o lucrare
artistică sî individuală.

riecare clişeu in parte

ta t cu o atenţiune
deci copiile şi măririle
tr'adevăr artistice.

ECTIA OPTICĂ
este bogat asortată cu ochelari
de toate mărimile, lentile pure,
instrumente de precizie, me­
teorologie, etc. Secţia
este condusă de un spe- M
cialist, care vă dă in­
dicaţiile n e c e s a r e . gtk

CAL VICTORI Elift.-B -d u l ELISA BETA 3

 U L T IM A SITUAŢIE IN L U N A
SE S F Ă R Â M Ă L U N A ? . . .
S'a prăbuşit, la 1928, muntele Kolardag din Ana-
(U rin a re d in p a g . 8 -a ) tolîa, în urma unui cutremur, iar d® curând s'a
anunţat prăbuşiri de munţi în Rusia şi în Franţa.
pulbsre. Praful lunar se ridică până la mii de
Aceste fenomene geologice sunt însă locale pla­
kilometri înălţime, fiin d în p a r te a ru n c a t in
netare, adică munţii sfărâmaţi au rămas to t pe
spaţiu de f o r ţ a c e n trifu g ă .
pământ, a cărui massă n’a suferit prin aceste pră­
In fiecare zi scapă de gravitaţia lunei câteva
buşiri măcar o pierdere de un gram.
lone da praf, ce cade apoi pe pământ, pe co­
Situaţia pe satelitul nostru se prezintă însă mult
voarele şi pe cărţile noastre.
mai tragică. In primul rând Luna şî-a pierdut în
M ai există şi alte cauze de fărâm iţare.
tineretea ei întreaga atmosferă, to a te moleculele
Pământul, care e a tât de mare, se cutremură
de oxigen, azot, hidrogen şi chiar bioxidul de
mereu din cauza contractării pirosferei şi vulcanii
carbon emanat de miile de vulcani seleniţi, au pă­
aruncă mereu foc din miezul to p it până ia zeci
răsit acest corp ceresc prea uşor şi au e m ijra t
de kilometri înălţime.
îrj nemărginirea spaţiului.
Luna fiind mult mai mică, s'a răcit aproape până
Luna a fost I miiiard de ani şi a rămas tără
la centru şi nu mai poate suporta la infinit vidul
atmosferă din cauza uşurinţei ei. Se şrift că gre­
ce o macină. Soarele o frige, rămăşiţele de aer
utatea satelitului terestru e de 8 1 ori mai mică
lichid şi de gheţuri polare selenite se prefac in
decât a Pământului, un om de 70 kilograme n'ar
vapori, care minează munţii şi circurile lunare
cântări la suprafaţa Lunei mai mult de 5 kilograme,
vreme de 14 zile, iar în următoarele două săp­
de aceea viitorii turişti intersiderali (probabil şi
tămâni totul îngheaţă, chiar şi puţinul aer din
„R ealitatea ilustrată” va organiza în anul 2.000
văgăunile abrupturilor se transformă într'o poj­
excursii de vară, cu concursul, „C om paniei Române
ghiţă de gheaţă (aer solid) şi acest joc termic
de Astronave", în Lună şi în planetele vecine)
repetându-se de milioane de ani, e fatal să
vor putea face sărituri de sute de metri în munţii
avem în cele din urmă un sfârşit.
Lunei, cn uşurinţa lăcustelor.
L U N A INTRĂ IN F A Z A A G O N IE I Luna îşi va pierde, rând pe rând to ţi munţii ei,
transformaţi în praf care va scăpa fo rţe i ei de
Sentinţa Destinului oamenilor şi lucrurilor e ine­
gravitaţie, în plus se vor detaşa şi bucăţi mari.
vitabilă, a sunat ceasul sfârşitului vechiului nostru
Se crede că Luna va naşte sateliţi acum la bă­
satelit. trâneţe, în ultimele două milioane de ani ale vieţii
Singura consolare e ca pentru Dumnezeu şi pentru ei, căci numai a tâ t se va mai vedea pe cer acest
astronomi o oră poate avea şi o durată de mii
astru a! nopţii, conform calculelor lui Sir James
de ani, chiar I milion de ani. De aceea nu ne
Jeans.
alarmăm.
C O N SE C IN ŢE LE C ATASTRO FEI LUNEI /
Astrele mor, ca şi noi muritorii, numai că viaţa
lor se cifrează la milioane şi miliarde de ani. Pământul va suferi, începând din anul 1936, pri­
Luna e considerată de mult drept o bătrână a mele consecinţe ale cataclismului lunar.
cerului, un corp fără atmosferă, fără oceane, fără E probabil să avem într'o zi o ploaie de stele
viaţă, fără căldură internă, fără oameni, redus la căzătoare pe to t globul, provenind din praful mun­ INSFÂRSIT
■ EXISTĂ!
un conglomerat de vulcani încontinuu, sub propria ţilor seleniţi in plină fărâm iţare.
lor povară şi sub povara vremii. Unele cratere C lim a se va schimba treptat, de oarece Luna SPRE MAREA D-VOASTRÄ MULŢUMIRE
■
lunare au o lărgime de aproape 200 kilometri,
în consecinţă craterul Vezuviului e în faţa lor ca
devine în fiecare zi cu câteva tone mai uşoara,
de aceea oceanele noastre vor fî ag itate şi vul­ Doamnă, IATĂ .. .
gaura unui şoarece în faţa bolţii uriaşe a Cercului
SINGURA PUDRĂ C O . l l g e i \ l C â
canii vor deveni mai activi.
M ilitar din Bucureşti. Astronomii continuă calculele. Până în prezent nu
Cum o nenorocire nu vine nici-odată singură, s'a putut încă preciza dacă una din bucăţile des­
Luna mai e bom bardată în plin de to ate pietrele P e rfe c t a derentă, regulată, p erm ea b ilă ta
prinse, de dimensiuni primejdioase, nu va scapa
aer, şi in acelaş lim p p ro teg u ito a re a ţesă ­
cereşti care îî sfarmă restul munţilor şi aşa de zona gravitică selenită şi se va prăbuş’ pe
tu r ilo r cutunee, p u d ra „ca lig e n ic ă “ se im ­
numitele „m ări" (fără apă), în timp ce majoritatea Pământ. p u n e şi p e n tru I t N E Ţ E .4 ei.
meteoriţilor ce se precipită spre Pământ ard în G eneraţiile viitoare se vor mulţumi insă cu sa­
atmosferă şi ajung doar cenuşe până jos. tisfacţia de a avea în to ate nopţile Lună plină şi ■ F in e ţe a u n e i p u d r e j o a c ă în a r t a c o sm eticei un rol m a i
Nu este exclus ca într'o zi Luna să treacă prin cu inel, cecşace va stârni o mare senzaţie în toate i m p o r t a n t d e c â t se c re d e . U nele p u d r e p r o d u c pe s u p r a f a ţ a
roiul Perseidelor, ori printre Leonide, care o vor continentele până se vor deprinde oamenii cu noul pielii u n fel de văl vizibil şi d a u o b r a z u lu i o în f ă ţiş a r e de
îmbucătătî rău. aspect al cerului. L. F io irn m a c h i a j , a r tif ic ia lă şi in c o m p a tib ilă cu a d e v ă r a t a e legan ţă.
■ P u d r a A n gelus L o u is -P h ilip p e „ c a lig e n ic ă “, a tin g e u n g r a d
D e ce m b rie , p o e zia ză p e zii : de f in e ţe c a r e la s ă m u l t în u r m ă tot ce s’a c u n o sc u t p â n ă
Efectul renumitului preparat „Gastro D“ C ă s ă to r iile de fo rm ă la P a ris ;
a c u m în a c e a s tă m a te r ie . I m p a l p a b i l ă , Pudra Angelus Louis-
Philippe fa c e c o rp u n ic c u e p i d e r m a d â n d u - i u n a sp e c t c atifelat
asupra sistemului nervos, autonom şi M a r t ir a ju l fe m e ilo r a b is in ie n e ; a b so lu t n a t u r a l şi d is im u lâ n d to to d a tă m icile im p e rf e c ţiu n i
A d e v ă ru l a su p ra d ra m e i de!a M a ­ ale te n u lu i.
asupra vieţii glandelor. y e rlin g :
a P u d r a ţ i - v ă cu p u d r a
D -v o a stră o b ic in u ită , p rivi-
Sistemul nervos autonom e com­ ternului nervos vegetativ, Gastro
P s ih o lo g ia c ă r ţ ilo r de v iz ită ; ţi-vă d e a p r o a p e In o g lind ă,
pus din nervi cari, ca şi nervii D. elimină to a te afecţiunile de a p o i d a ţi cu P u d r a A n gelus
simpatici, sunt întrerupţi în traec- origină nervoasă care turbură or­ A v e n tu ră de d ra g o s te lo A d d is - „ c a lig e n ic ă “ . . . şi veţi p r i ­
tul lor de către ganglioni. Fibrele ganele ; reîntronând echilibrul Abeba ; cepe im e d ia t.
nervoase ale sistemului nervos între cele două sisteme nervoase,
autonom pornesc din creer şi din
A m .n t r ile unui c r u p ie r la M on te - ■ P u d r a A n g e lu s Louis-
el pune capăt cauzei determ i­
C a r lo ; P h ilip p e , f o a r te d isc re t p a r ­
măduva spinării. Ele merg îm pre­ nante a boalei.
f u m a tă , se p r e z in tă în 6 n u ­
ună cu nervii oculo-motoriu, pneu- O rganele interne : aparatul gas- D e fila re a m u z ic ilo r ; a n ţe în c â n t ă t o a r e : n a tu re lle ,
mogastric, facial, glosofaringeu şi tro-intestinal, ficatul, rinichii, ini­ O v iz ită la O c ta v B ă n cilă ; ra c h e l, ocre, ocrerosee, sun-
palvian inervând glandele, inima, ma şi to a te organele fără excepţie gold şi S u n - T a n ; una din
vasele sanguine şi muşchii netezi. S e c re te şi a v e n tu ri de jo c k e y ;
sunt în strânsă legătură între ele aceste nuanţe este aceea
Organele vegetative au o dublă prin sistemul nervos. Id ila t r a g ic ă şi — în în tre g im e — Cere vă treb uie. Rujul Angelus
inervare ; el© primesc impuls dela Renumitul preparat „Gastro D," „V a ls u l D îm in e fii" c o m e d ie lo c a li­
nervii autonomi, dar şi dela nervii acţionează asupra tuturor organe­ z a tă de S ică A le x a n d re s c u şi
simpatici (ordine de transmis). lor prin mijlocirea nervilor şi a
d o r M u şa te scu
Funcţionarea organelor stă sub sângelui ; fa p t care s’a dovedit
influenţa acestor dpuă sisteme întrebuinţând acest preparat în g ă s iţi in e x c e le n ta p u b lic a ţie
antagoniste. Intre nervii autonomi afecţiunile cronice ale stomacu­
şi simpatici există un echilibru care lui, rinichilor, ficatului, etc.
dacă se modifică, produce Im e­
diat turburări în organe.
Renumitul preparat ,,Gastro D"
este compus dintr'un extract al
Numeroasele şi excelentele rezul­
ta te obţinute ia clinicele universi­
tare din Berlin şi Viena a căror
seriozitate ştiinţifică este unanim
Magazinul
unei plante medicinale din A m e­ recunoscută în lumea medicaiă — A stăzi c â n d m a i to a te a rtic o le le de p a r f u m e r i e se p r o d u c in ţa ră
rica care a fost recent desco­ confirmă calitatea şi eficacitatea
perită. Acţiunea acestui preparat acestui preparat. Pudra Angélus Louis-Phîlippe „caligenicâ”
este unică în farm acologie. Exer­ Dr. E. W . — num ăr s p e c ia l de C ră c iu n — e s te u n u l d in r a r e l e p r o d u s e ce se a d u c g a ta f a b ric a te şi m o n ta te d in P a ris .
citând prin elem entele care îl
compun, o influenţă energică A p ă ru t azi cu p e ste 100 c lişe e
Ramburs Lei 130. — la Farmacia
asupra substanţei corticale a cre- Thoiss, Bucureşti, calea Victoriei f o t o g r a fic e şi r e p r o d u c e r i în cu ­
erului precum şi asupra reţelei sis- No. 124.

ianN
°/641
lo r i. ISO pag. ilu s tn a te , 25 le i
 £ ji în loja a-
ceasta, u n d e
se găsesc per­
soane din buna
societate aerul
este plin de
Soir de Paris,
p u d r a , parfu­
mul şi apa de
Colonia.
Se g e ie ic de « in ­
tere p re tu tin d e n i.

SERBAREA M A Ş IN IL O R DE
C A L C U L A T IN J A P O N IA

SOIR DE PARIS J a p o n ia s ă rb ă to re ş te in fie ­

c a re an „S o ro b a n u l“ maşină
de c a lc u la t c a re a fo s t des­
c o p e rită cu 400 ani în urmă
de c ă tre a ctu a lu l erou na­
ţio n a l H yd eio sh i. F o to g ra fia
n o a s tră 'în făţişează e le v i de
şcoală cu „ s o ro b a n u rile " lor
la m o rm ân tu l lui Hydeioshi,
In loc să se ro a g e , ei soco­
tesc pe m aşinile lo r, cin­
stind m em o ria iu ven tato ru lu i.

PE URMELE M IC U L U I
SCHERK C LAU D E M A L M E J A C

P o liţia m a rse illeză îşi con­

s a c ră a c tu a lm e n te în tre a g a
Creme cari nutresc ;Ţ P i îngrijit, acestea sunt
a c t iv ita te c ă u tă r ii micului
epiderma, întăresc : t e r l C B E <Bp ; cremele Scherk. e C la u d e M a lm e ja c r ă p it de o
tesuhil ţi dau tenului \ t I f c C s s K i H i Cold Cream pentru b ă trâ n â n e cunoscută. In fo to -
un aspect delicat ţi " noafîte, din ceară g ra ia n o a s tră vedem unul
fină şi uleiuri alese, regenerează pielea, fortificândo. • Crema d in tre c â in ii p o liţiş ti urm ând
Trisena, de zi, uscată, acţionează în mod uniform făcând tenul o p is tă . In m edalion micul
mat. Este totodată ţi cea mai bună bază pentru pudră. • C laud e M a lm e ja c .
Cremele Scherk se vând în borcane â Lei 93 ţi Lei 123 precum
ţi în tuburi ă Lei 47 ţi Lei 67. • Cereţi mostră de Cold Cream con­
tra Lei 12 mărci poştale: „Parfex" Calea Moşilor 78, Bucureşti I.

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL

BULEVARDUL CAROL. 39 TELEFON 3.»2-73

D-NA Dr. M . RABINOYICI dermatolog specializată le Paris f i Viena, tra te a ri':

negi, pistrui, coşuri, etc. îngrijirea feţei cu hormoni f i. masage pneumatice.
Distragerea d ţfie itiv â ţ i fă r ă c ic atric e a paralei de prisos. Slăbirea
locală a corpului p r ii masaje electrice, c e r t d e g l a e a s t i c ă .
CURSA R E G U L A T A DE
Consult. 10— 12 ţ i 3— 7 p. m. Consult, gratuite M iercuri 11— 12 a. m.
A V IO A N E A M E R IC A -C H IN A
R ecent a fo s t in a u g u ra tă
cursa re g u la tă de a vio an e
fev / IZVOARELE în tr e c o a s ta de Vest a A m e-
£ » / STATULUI FR A N C EZ
Mi/ I
V C H Y- A ric ii şi C h in a. A v io a n e le de
lux c a re fa c a c e a s tă cursă
M /C e l e s t i n s /
B V f R IN IC H I. B Ă Ş IC * . p o t cu p rin d e 43 de p a s a g e ri.
S U T A -D IA B E T
/ ARTftITISM Ele sunt f o a r te e le g a n t a m e ­
' V I C H Y n a ja te şi fa c numai 5 es­
GRANDE-GRILLE Ă c a le p e n t r u tra v e r s a r e a
BOLILE FIC ATU LU I
O cean u lu i P a c ific . F o to g ra ­

Şl ALE APARATULUI
VIC H Y -H O P ITA L
AFECţIUNILE
STOMACULUI
Şl ALfc INTESTINULUI
V IC H Y
fiile n o astre re p re z in tă in ­
te rio r u l şi e x te rio ru l unuia
i
A d in tre a v io a n e le c a re d e ­
M
servesc a c e a s tă lenie.
 ţ! cari deşi scoase din văgăuna le putea identifica chiar cu aju­ s'o ia dela 'nceput, dela figu­
PREMIERE TEATRALE torul programului, dar printre care raţie ; am ăgite de unele cazuri
pensionării şi-au avut o justă
întrebuinţare — şi o mulţime de am observat figuri interesante recente dar nefericite de „lan­

Opiesă fără bărbaţi.. fe te , cari te miri cum au rămas

gpa să spun aşa, „p e din afara"
teatrului regulat. Aşa de pildă
d-ra F o iţ a S ta n c o v ic i — vioaie,
degajată — d-na Suzanne Po-
lic r a t, nelipsită de sensibilitate,
d-ra F e lic ia Frunză -„ a p lo m b "
şi vervă neforţată — precum şi
o mulţime de domnişoare cari
prea sânt debutante, pentru a
şi oarecare ştiinţă de a se mişca
pe scenă, lucruri de nedispre­
ţuit.
Dece to a te aceste elem ente
n'au isbutit să se încadreze la
Teatrul Naţional, de pildă 7 Am
impresia că ştiu pricina. O men­
ta lita te nenorocită s‘a încuibat
printre tinereie absolvente de
C on servator: nici una nu vrea
sări“ rapide, to a te umblă după
„lovituri". R ezultatul: ratarea.
Şi acelaşi lucru se poate spune
şi despre regisor, dJAurel Maican,
care merită to ată atenţia dacă
nu pentru altceva, măcar pentru
dorul său de inoire, de rupere
cu nişte clişee, pe care publicul
le respinge.
I. M .

f l N spectacol de posi- mare lucru din piesa de teatru

bilităţi, de virtualităţi,
de sugestii. Luat în în-
ttg, spectacolul cu „F ete în
■formă“ nu este reuşit, dar
«ci chiar cu totul lipsit de
«teres.
a genere, trebue să ne ferim
ie comparaţii prin care nu avem
ki un fe l de şansă, ca să ne
ţlevăm. Şi publicul care a asistat
leunăzi la „F ete în uniformă”
lela Teatrul din spatele Poştei,
iatal a com parat această repre-
intaţie cu film ul de calitate
iperioară, după aceeaşi lucrare
iChrista-ei W insloe. De prisos
i insist că realizarea d-lui Aurel
daican a rămas cu mult în
înnă.
iealtfel nici mie nu mi $*a părut
rea interesantă. Deşi e vizibil
i e scrisă cu pretenţii, totuşi
ialogul e mai mult banal, ac-
unea nu „creşte", iar momentele
i adevărat dram atice sânt rare.
¡■apoi, — to t filmul e d e vină! —
problema" pusă d e autoare
m pierdut de mult elementul
» senzaţional. La început ea a
jrprins: acuma ea pare ba-
ală: şcolăriţe cari se îndrăgos­
ti de profesoare. Lucrul era
anal şi înainte, totuşi nimeni,
:ână la Christa W insloe n'a
rat, ca să spun aşa curajul, să-l
cadreze într'un spectacol. Şi
şi cum fiorul dram atic n'a fost
transmis de pe scenă, spectacolul
m’ar fi lăsat cu totul rece.
Dar, cum am spus, spectacolul
cu „F ete în uniformă" vădeşte
o mulţime de posibilităţi pentru
interprete şi regisor, — acesta
din urmă singurul de gen mas­
culin care s'a amestecat în
realizarea spectacolului. Să le
examinăm pe scurt aceste posi­
bilită ţi.
C ând o vezi pe d-ra M a n ia
A n to n o w a în rolul Manuellei,
deşi acest rol o excede, totuşi
nu te poţi opri să nu re m a rc i:
„are talent, dar păcat că se
pierde. C in e o fi îndrumând-o
dela o vreme încoace să joace
roluri cari nu-i convin 7 De ca
nu se aciuează pe lângă un
teatru permanent. Păcat, că
ratează 1“
A proape acelaşi lucru se poate
spune despre d-ra L ily C a ra n
dino, în care cu plăcere am
revăzut pe fosta d-ră Guşeilă,
strălucită absolventă de C o n ­
servator de acum câţiva ani,
care la producţia de sfârşit de
ani, a relevat atâtea posibilităţi.
Unde a stat ascunsă d-na C a -
randino a tâţia ani când însuşirile
sale scenice — talentul a ajuns
o noţiune fo arte elastică — ar
găsi întrebuinţări destul de dese

«te că ideea aceasta, pentru
iii desvoltată, se pretează mai
«li filmului, d ecât scen ei: E o
Mstiune de nuanţe, de sugerări,
»amănunte pe care filmul cu
LAVULTURUL Di MARE
şi preţioase în teatrul românesc,
care nu prea plesneşte de ele­
mente feminine d o tate 7 N 'a
fost d-sa adevărata Domnişoară

pim-planurile şi cu technica
■le poate specula mai bine,
iscat scena care „monotoni-
isă“ asemenea subiecte.
CUPESTELE IN GHIARE
de Bemburg, — prea rigidă, ne­
comunicativă, fa ţa lipsită de
expresivitate (de vină era şi
fardul, care-i d ădea un aspect
funerar), — dar a văd it calităţi

Jar, — ce să mai insistăm 1 —
;taul era admirabil interpretat.
Jitii mi-ar putea obiecta : „Dar
ine te pune să faci asemenea
împărăţii 7“ Răspunsul : dacă
i'aşfi văzut filmul., n'aş fi înţeles
R B IN o . 464 —
TtetfarAtflnwiiuflii
cari e păcat că le pune la în­
cercare, aşa din când în când,
şi aceasta mai mult anapoda.
De asemenea acest spectacol a
prezentat alături de elem ente
mai mult sau mai puţin venerabile
5TP.BAZACÀ1 STR. CAPQL 7 6 - 7 8 - 8 0 - 8 2 ^STR. HALELOR 21
 M I N U N A Ţ I D I N Ţ I
A L B I A V E Ţ I !

V a «laţi sin gu ră scam a de m odul ra p id şi eficace

cu caro K O L Y N O S cu răţă şi albeşte dinţii. Această
proba odată făcu tă, n iciodată nu v ă veţi mai rt-
în toarce la vech ea m etodă an ţi-ştiin ţifică.
N ici im alt p rodus cunoscut do ştiinţă nu albei
şi nu fa ce să strălu cea scă dinţii pătaţi şi ingâl-
beniţi aşa do rep ede ca K O L Y N O S . Încercaţi
K O L Y N O S ch ia r de azi.

KOLYNOS CREMA
DENTARA

ŞOSELE T Ă IA T E IN M U N Ţ I

s=sd - ^ / 7 • o flK "0 6 , ' •

A R T IŞ T II PE F R O N T U L IT A L O -A B IS IN IA N
P' T •Marinet*'. conducătorul picturii futuriste din Italia, uv-> Lrt - nvO ^ ' I
se afla m fruntea unui batalion pe frontul itolo-abisi- J nU° ‘ n core v a °
man. El a luat p arte ia cu cerirea oraşului Makalle,
o ^ ° ° T » d « o ^ °(
Fotografia noastră îl înfăfişee*ă pe Marinetti înconju­
rat de ofiţerii lui. ' ^ e 9 ° n v , e \ o ^ erV ' ° Vt o cec ^ ° 4
A upo ' o b „ rit t'ü 0n ^ , te o r­
ie ° 'l pâtoW»« ocbA° \ r u ^ e'.ea

^ h e - v¿ n° ' a % O Ó ^'V ţiVOS78

° vs- V ■aO ín ^ b r® \ a '
C° r e* s e 9 * e
^ onC° ’' u ^ a b e ^ ° f sPeC'° ^ '
^ core r .a 9 ° ¿ n ¿

\tt í f é M Co^-P

V U /P # A S P IR IN
Nu trebue să lipseasc:
d i n n i c i o caso

După REALI TATE!

f L U S T R ATÂ
B A E .. N u m ă r u l d e Crăciun

RE AL I TATE A
ILUSTRAT!
de Crăciun apare săptă­
mâna viitoare, Miercuri I!
Decembrie într'un număr
sporit de pagini, cu un
...câ nd porii s'au d ila t a t ţi mole* materia! excepţional şi
ş e a la ţi-a cuprins trupul, o fricţiu­ într'o execuţie ireproşabili
ne cu a p a d e co lo n ie D I A V O L O
t e în vio re az ă şi t e îm b a ls a m e a z ă
REALI TATEA
p e n tru t o t restul zilei. I LU S T RATA
APA DECOLON IA oferă g r a t u i t tuturor
cititorilor săi , odată cu
numărul de Cr ă ci un fi

io ta
D IFIC U LTĂ ŢILE DE TRANSPORT ALE A R M A TE I IT A L IE N I
fo to g ra fie c a re ilu s tre a ză in mod im p resio nant g re u tă ţile pe c a re le-au
de în tâ m p in a t ita lie n ii in m arşul lo r din A b isin ia. Tunurile sunt tra n s p o rta te
c h ia r de c ă tr e o s ta ţi în tr'o regiune p ie tro a s ă şi plină de p eric o le .
diavolo
O C R E A Ţ IE D A R G Y
un c a l e n d a r ele­
gant de peret e
de 365 foi pe anul 1936.
C e r e fi c h io ţc a ru lu i dv. să va re­
zerve „R e a lita te a Ilustrata" de
C răciun 1
Nc. 464 —
Pag. 22
Jazzul C o lo ra d o , c a re a ob­
ţinut un frum os succes la u-
nul din fe s tiv a lu rile re v is te i
„ R e a lita te a Ilu s tr a tă " . In 41 DE BALENE PE Ţ Ă R M U L S C O Ţ IA N
medalion cu c o n d ucătorul
Elevii unei şcoli de p escari din S c o ţia au reu şit să p rindă 41 de b alen e. F o to g ra fia n oastră în fă ţi­
jazzuiui, d. A lb a h a ry .
şează grupul de balene prinse, pe p la jă .

S Ă R B Ă T O R IR E A D-LUi
MATEI NĂSTĂSESCU
Cu p rile ju l îm p lin irii a tre i ani de
a p a r iţie a ziarului „ C o o p e ra ţia " a
fo s t s ă rb ă to rit Duminică p rintr'un
banchet la Luzana d. M a te i Năs- ♦
tăsescu, conducătorul ziaru lui. Fo­
to g ra fia noastră îl în fă ţiş e a ză pe
d. T ite l Petrescu rostindu-şi dis­
cursul.
#

0 NOUĂ
PUDRĂ DE OREZ
CU LUSTRU MAT
Nervoşii PREPARATĂ CU
SPUMĂ DUBLA
w

R e v o l u ţ i e in P u d r e l e d e o r e z
mor c u r â n d ! prin d e s c o p e rire a
unui m are C h im ist

Problem a fem inină, veche cât lumea,

a „luciului pielei“ s ’a rezolvat acum
A |i o b s e rv a t la Dvs. d in când fn când u n u l d in tre
de către ştiin ţă . D upă un nou proce*
u rm ă to a re le sem n e a l u n e i a p ro p ia te is to v iri a deu — rezu ltatu l cercetărilor îndelun«
n e r v ilo r l gate ale ehitniştilor francezi —, pudra
cea m ai fină, trecută de şapte ori p rin
Ira sc ib ilita te , rea dispoziţie., trc m u ră tu ri, n elin iştet, b ă tă i sită de m ătase, se am estecă cu dublă
de in im ă , a m e ţea lă , frică, insom nie, vise u rile , a m o rţirea „ S pum ă de C rem ă“. F irm a T okalon a
m em brelor, sp e rie tu ri, p re a m a re ira s c ib ilita te pro v o cată dobândit brevetul acestui orocedeu.
de contraziceri, zgom ote, m irosuri, d o rin ţă d u p ă stu p e ­
fiante, de tu tu n , alcool, ceai, calea, b ă ta ia pleoapelor, nă
d u iu ri, toane, lip s ă de m em o rie sa u a g ra iu lu i, do rin ţi iocuL ’ie a e w tS 'L
sa u fobii c iu d ate. Cânrl u n u l sau m ai m u lte clin aceste
sem ne de n e rv o zita te se ivesc la d-vs., a tu n c i
n e rv ii d-vs, su n t serios slă b iţi şi a u nev oie de în tă rire .
Xu lăsaţi ca a c e astă sta re să d ă in u ia scă , căci s’a r p u te a
ffeiiHan
p roduce d e ra n jă ri serioase ale a c tiv ită ţii m in ta le , ca a iu ­
lh a * i& p a s L e * it
re li sau acte necontrolate, ia r o îm b ă trâ n ire p re m a tu ră
şi m o a rte a s u n t consecinţele.
In d ife re n t de u n d e provine slă b ire a n e rv ilo r a jvs., eu v ă
in v it să -m i sc rieţi. S unt cu p lăc ere dispus d isp u s să vă
Q ju doaJlu im îp m ih u
e x p lic g r a tis şi f ă r ă c h e ltu e li de p o r to o Cnăciuni
m e to d ă f a a r t e s im p lă ,
care vă v a provoca o su rp riz ă p lăc u tă. A ţi c h e ltu it poate
deja m u lţi bani şi m u ltă ră b d a re p e n tru d iferite rem ed ii
şi In cel m a i b u n caz a ţi o b ţin u t n u m a i o u ş u ra re trec ă ­
to are. E u vă pot a sig u ra, că cunosc o m eto d ă excelentă,
p e n tru a lu p ia îm p o triv a slă b irii n e rv ilo r d-vs. A ceastă nouă P u d ră T okalon, celebra
A ceastă m etodă p ro v o acă în a ce la ş tim p o îm b u n ă tă ţire P u d ră de P a ris , este s in g u r a . care,
a dispoziţiei, a p lă c e re i de v ia ţă , a energiei şi a p u te rii aplicată dim ineaţa, vă va scăpa da nas
de m u n că b a u n ii m i-a u scris c h ia r că se sim t ca nou lucios p en tru ziua în treag ă, orice aţi
născu ţi d u p ă în tre b u in ţa re a ei. A ceasta este a te sta t şi de
c ă tre c ertificate m edicale. Vă co stă n u m a i o c arie poştală.
V Â N ZA R E PRETUTINDENI i ■ face; sin g u ra pudră care dă tenului un
„ lu stru m a t“ şi frageda frum useţe a
Vă trim it o carte fo a rte in s tru c tiv ă com plect gratis. tinereţei. Faceţi chiar astăzi o încer­
care cu o cutie şi vedeţi frum useţea
Dacă nu p u te ti s c rie im e d ia t, p ă s tra ţi ferm ecătoare ce vă poate da. Veţi con<
acest a n u n |. sta ta că P u d ra Tokalon e cu to tu l
P o s ts a m m e ls te lle : ERNST PASTERNACK diferită de toate celelalte pudre, fiindcă e
B e rlin B0 sin g u ra pudră cu secretul „ lu stru lu i
M ic h a e lk irc h p la tz 13 A b t. 1 8 7 . m at“. De vânzare la toate farm aciile,
n u m ă r u l de c r ă c i u n REALITATEA ILUSTRATĂ dr ţh eriile şi parfum eriile din ta ră .
No» p re ţu ri reduse la Lei 45.— .
 L R E V I S T E I va fi o m inune
No 464 —
 C u c u te i % iù v u i£
ayikcyue
a h u tc i k v in ie íu it u m u teu
c a tife la td eth n e ü tefyfcti& ii

MMMH.
ţimic nu poare fi com parat cu un ren tine-
□
_ _ resc. catifelat, parfum at. Şi femeile ştiu a
cest lucru. Deaceia ele îşi feresc tenul cu atâto
q rijâ de efectele dezastruoase ale vârstei şi
elem entelor naturii.
In lupta pe care o duc contra tenului uscat şi
a sbârciturilor pe care le cauzeazâ, contra in­
fluenţii vâtâm ătoare a vântului şi razelor so­
lare, fem eile găsesc un a iu to r nepreţuit în cre­
mele şi pudra THREE FLOWERS creiate de
RICHARD HUDNUT. Preparate dupa fo rmule
ştiinţifice, sub str ic ta s u p r a v e g h e r e a unor chimişti e xpe rţi, produsele THREE
FLOWERS RICHARD HUDNUT se distinq prm puritatea, fineţea şi parfum ul
lo r suav. C ând frumuseţea Dv. este în ,oc. orice ez'tc?r e APn MUO
n a b ilâ . Deci în treb uin ţa ţi to t ce e mai bun*, p re p a ra te le RICHARD HU
NUT THREE FLOWERS.

eiGHAtîD HUDNUT
THREE FLOWERS