Sunteți pe pagina 1din 28

PRODUSE BIOLOGICE FOLOSITE

PENTRU IMUNIZARE
CURS 9
PROFESOR: FARM POPESCU ILEANA
SERURI ȘI VACCINURI
Imunitatea specifică, adică rezistența selectivă față de anumiți agenți
infecțioși sau toxine bacteriene , are drept suport anticorpii formați în
organism pe seama gamaglobulinelor.
Imunitatea poate fi : naturală- prin anticorpi transmiși transplacentar
de la mamă sau dobândită urmare a unor boli infecțioase care lasă
anticorpi formați în urma lor;
artificială-prin seruri imune heterologe,
imunoglobuline umane specifice, vaccinuri.
SERURI ȘI VACCINURI
• Starea de rezistență specifică antiinfecțioasă a organismului care în mod
natural survine în urma unei boli sau infecții inaparente, poate fi obținută
în practică în anumite împrejurări, în mod artificial, deci voit, realizand
imunitatea activă prin vaccinuri și imunitatea pasivă prin seruri specifice.
• Imunitatea pasivă-organismul primește anticorpii gata preparați pe un alt
organism, de om sau de animal.Și poate fi naturală sau artificială.
A. Imunitatea pasivă naturală : anticorpii sunt primiți de făt de la mamă
în timpul sarcinii, transplacentar(dacă mama a avut boala respectivă: rujeolă,
varicelă,scarlatină,etc.). Imunitatea conferită copilului durează 6-12 luni,
după care anticorpii ”moșteniți” se pierd.
B. Imunitate pasivă artificială : care se obține prin seruri specifice imune.
SERURI
SERURILE IMUNE . Serurile imune sau terapeutice sunt produse
biologice obținute din sangele unui animal imunizat activ prin vaccinare
sau al unui convalesent imunizat activ prin boală. În ambele cazuri serul
conține anticorpi specifici, capabili să neutralizeze antigenul respectiv.
Serurile imune terapeutice se prepară de obicei pe cai prin
hiperimunizare.
După proveniență SERURILE IMUNE pot fi:
1. SERURI HETEROLOGE ( Seruri imune de origine animală )
2. SERURI OMOLOGE ( Seruri umane )
SERURI
1. Serurile imune de origine animală . Se administrează în scop
profilactic sau în scop curativ.
 profilactic se administrează post accident în cazul plăgilor cu risc
tetanogen și rabigen mare, al plăgilor provocate de mușcătura șerpilor
veninoși,etc. , situație în care protecția trebuie să fie imediată și totală
( seroprofilaxie ).
 curativ în infecții acute, evolutive, în scop de tratament ( seroterapie ). Se
administrează în boala declarată, cu cat mai devreme cu atat șansele de
succes fiind mai mari ( difterie, tetanos, botulism): ser antitetanic, ser
antidifteric, ser antirabic,etc.
 În ultimii ani sunt tot mai rar folosite din cauza dezavantajelor pe care le
prezintă.
SERURI
Dezavantajele serurilor imune heterologe:
 reacție anafilactică;
 reacții celulare de tip întarziat, sub forma bolii serului; această reacție este de obicei
localizată sub forma unor placarde apărute la 6-8 zile după administrare la locul de
injecție. Mai rar reacția este generalizată, cu exantem urticarian, febră, alterarea stării
generale, chiar afectare viscerală. Acest accident poate fi parțial prevenit prin
administrarea de antihistaminice și corticoterapie 5-7 zile.
 durata scurtă de protecție conferită de serurile heterologe, în general 12-16 zile, obligă
la imunizarea rapidă și accelerată a bolnavului.
Administrarea se face I.M. (rezorbție rapidă), subcutanat (rezorbție lentă) și în mod
excepțional pe altă cale. Deoarece serul conține anticorpi gata formați, starea de imunitate
se instalează imediat după inocularea intravenoasă și după cateva ore în cazul administrării
serului pe alte căi; imunitatea se numește pasivă deoarece în acest caz organismul nu
participă prin sistemul său imunocompetent la formarea de anticorpi.
SERURI
Din cauza riscului de accident prin sesibilizare prealabilă sau la
primul contact ( șoc la proteină străină ) se recomandă ca
administrarea serurilor heterologe să fie făcută după o prealabilă
desensibilizare.
Serurile se păstrează în camere uscate, întunecoase, la 4-15ᴼC
Serurile purificate și concentrate au aspect gălbui, limpede și fără
depozit.
SERURI
2. Serurile umane.
Pană nu demult se folosea ser uman de convalescent sau de persoane trecute prin boală
sau vaccinate. Din cauza pericolului de transmitere a hepatitei virale, în prezent nu se mai
folosesc serurile umane totale , ci sub o formă evoluată de imunoglobuline ( normale și
specifice). Ele se administrează de obicei în scop preventiv și sunt preparate prin
fracționarea plasmei sau din placenta umană. Ele nu sunt antigenice și nici sensibilizante.
a) Imunoglobulinele umane nespecifice (gamaglobulinele normale, standard sau
polivalente ),posedă un conținut de anticorpi foarte variat ca specificitate, deoarece se
obțin din sangele adultului sănătos. Denumite impropriu ”normale” ele exprimă de
fapt experiența imunologică a donatorului referitor la îmbolnăvirile bacteriene, virale
sau la vaccinările obligatorii la care a fost supus în decursul anilor.
Imunoglobulină normală pentru administrare extravasculară: Periglobin P-fiole i.m.
Imunoglobuline normale pentru administrare intravasculară (i.v.): Endobulin;
Humaglobin; Isiven; Venimmun; Octagam.
SERURI
• Indicații: - boli virale în care se administrează în scop profilactic, adică în primele zile de
la contactul infectant, cand aceste preparate inhibă pătrunderea virusului în interiorul
celulelor gazdei; sunt utilizate în profilaxia : rujeolă, rubeolă, varicelă, oreion, hepatite
virale, sau boli bacteriene cum ar fi : tuse convulsivă, difterie, infecții stafilococice,
streptococice,astm bronșic, etc. Imunoglobulinele previn sau atenuează gravitatea
infecției, în unele cazuri fiind necesară asocierea cu vaccinarea specifică.
- la persoane cu apărare imunologică deficitară( prin diminuare sau lipsă de
anticorpi); administrarea este intramusculară.
b) Imunoglobulinele umane specifice ( gammaglobulinele hiperimune specifice), cu un
conținut ridicat de anticorpi specifici, produse realizate din sangele donatorilor
hiperimunizați activ față de o anumită infecție (niciodată de la foști bolnavi ), deci conțin un
singur fel de anticorpi specifici într-un titru foarte ridicat.
Ele vor fi folosite specific în bolile respective: în tetanos, tuse convulsivă, variolă, rubeolă,
rujeolă, rabie, oreion, herpes. În aceste cazuri se administrează în injecții im.
SERURI
• Imunoglobulină specifică anti-D. Indicată imediat după naștere la femei
Rh-negative care au născut un făt Rh-pozitiv. Se urmărește , astfel,
distrugerea hematiilor Rh-pozitive ale fătului care au pătruns în circulația
maternă, înainte ca ele să inducă formarea de anticorpi anti-Rh ce vor
determina la următorul nou-născut riscul de anemie hemolitică. Preparate:
Rhesogamma-fiole i.m.; RHO Gam-fiole i.v.
• Imunoglobulină specifică antitetanică. Se administrează în plăgile cu
potențial tetanigen crescut, asociată cu vaccinul tetanic adsorbit, dar cu
seringă diferită și în altă zonă a corpului. În asemenea plăgi este obligatorie
toaleta locală, spălarea plăgii cu apă oxigenată, administrarea de penicilina
sau eritromicină timp de 7-10 zile. Preparate: Tetagam-fiole i.m.; Tetig-
fiole.
• Imunoglobulină specifică antihepatitică B. Indicații: profilaxia hepatirei
acute virale tip B la contacți. Preparat: Ivhebex-pulbere pentru sol inj.
SERURI
• Imunoglobulină specifică antirabică. Indicații: profilaxia rabiei (
turbării ) la persoane mușcate, linse de animale bolnave sau suspecte.
Se asociază cu vaccin rabic, administrat însă cu altă seringă și în altă
zonă a corpului. Atenție: este obligatorie spălarea plăgii mușcate sau
linse cu apă și săpun și profilaxia antitetanică ( VTA administrat cu altă
seringă și în altă zonă a corpului + penicilina sau eritromicină). Plăgile
mușcate NU se suturează.
• Palivizumabum. Este anticorp monoclonal umanizat IgG1k indicat în
profilaxia infecțiilor respiratorii cu virus sincițial respirator. Aceste este
agentul etiologic al bronșiolitei la sugari și la copii mici, iar la diferite
alte vârste determină infecții de căi respiratorii superioare și
pneumonie interstițială. Preparat: Synagis-pulbere pentru sol. inj.
SERURI
Avantajele serurilor umane :
 nu determină fenomene de sensibilizare ca serurile heterologe, au
toleranță perfectă, fără risc de accidente anafilactice sau boala serului;
 se pot administra deci în doze repetate;
 doza utilizată este de 10 ori mai mică decat a serurilor heterologe;
 durata de imunizare reziduală ( cu conținut redus de anticorpi) este mult
mai lungă, pană la 14 săptămani;
 posibilitatea de păstrare îndelungată;
 fiind lipsite de riscul manifestărilor anafilactice, ele pot fi utilizate cu
bune rezultate și la persoanele cu teren alergic.
VACCINURI
Imunitatea activă- în care organismul își creează proprii anticorpi.
Poate fi naturală sau artificială.
Imunitatea activă naturală apare în urma unor boli infecțioase care
conferă imunitate pe viață: scarlatină, rujeolă, febră tifoidă, etc.
Imunitatea activă artificială se instalează în urma vaccinărilor, care
lasă în urma lor imunitate de durată variabilă.
VACCINURI
• VACCINURILE sunt preparate biologice formate din bacterii, fracțiuni
bacteriene, virusuri sau toxine bacteriene, care determină după
introducerea lor în organism producerea unei stări de imunitate specifică
față de o anumită infecție bacteriană sau virală.
• Termenul de ” vaccinare” vine de la virusul vaccinal ( vaccina) utilizat
pentru prima vaccinare antivariolică, după care termenul s-a generalizat,
fiind utilizat pentru orice imunizare activă, artificială.
• Vaccinurile sunt de mai multe feluri ( dacă germenul este complet
inactivat-omorât- sau atenuat)
1. Vaccinuri cu germeni vii: vaccinul antivariolic conține virusul vaccinal
nativ;
2. Vaccinuri cu virus viu atenuat: vaccinul antirujeolic, antirabic,antigripal,
antirubeolic, antivaricelă, antipoliomielitic oral.
VACCINURI
3. Vaccinuri bacteriene provenite din corpul microbian și pot fi :
a. vaccinuri corpusculare vii cu virulență atenuată: vaccinul BCG utilizat
în profilaxia tuberculozei, vaccinul anticărbunos, vaccinul antitularemic.
b. vaccinurile corpusculare inactivate sunt preparate din suspensii
bacteriene omorate fie prin căldură (56-60ᴼC), fie raze ultraviolete, fenol,
formol, mertiolat de sodiu,etc. Asfel sunt preparate vaccinurile : antiholeric,
antitifoidic, antibrucelos, antistafilococic, antimeningococic.
4. Vaccinuri totale, dar cu germeni omorați. Se prepară din lizate sau
extracte bacteriene obținute prin dezintegrarea cu ultrasunete a bacteriei
sau procedee chimice urmate de concentrare și purificare. Așa se obține
vaccinul antirabic, vaccinul pertusis( înglobat în DTP), vaccinul
antipneumococic polivalent, autovaccinurile.
VACCINURI
5. Vaccinurile preparate din toxine microbiene. Vaccinurile obținute
din exotoxine bacteriene se mai numesc ”toxoid” sau ”anatoxine” ; ele
sunt netoxice, dar foarte vaccinante, putand determina în organism
formare de anticorpi specifici (antitoxine). Astfel de vaccinuri sunt:
antidifteric, anatoxina tetanică, anatoxina stafilocicică, antitifoidic.
Vaccinurile sunt folosite în scop profilactic preaccident și mai rar
postaccident și uneori chiar în cursul bolii declarate (difterie, tetanos)
pentru a induce anticorpi protectori antitoxici.
VACCINURI
După numărul antigenelor pe care îl conțin există:
a) Vaccinuri monovalente, preparate dintr-o singură specie microbiană sau
mai multe tulpini ale aceleiași specii: vaccinul tifoidic,
stafilococic,anatoxina tetanică,etc.
b) Vaccinuri polivalente sau asociate sunt preparate din mai multe specii
microbiene. Aceste vaccinuri sunt avantajoase pentru vaccinările
obligatorii din teren, necesitand un număr mai mic de inoculări în masa
populației. Astfel :
- bivaccin: diftero-tetanic (DT);
- trivaccin: diftero-tetano-pertusis (DTP);
- polivaccin: vaccin polimicrobian, polidin,infanrix hexa (vaccin
difteric,hemophilus influenzae,pertussis,poliomielitic,hepatită B, și tetanic)
VACCINURI
AUTOVACCINUL- reprezintă un vaccin antimicrobian preparat din bacteria patogenă
izolată de la un bolnav și utilizat la același bolnav în special în infecții cronice, trenante,
recidivante pentru care organismul realizează o slabă imunitate: infecții stafilococice,
gonococice,etc.
Orice vaccin înainte de a fi utilizat este verificat din punct de vedere al ”sterilității”,”
inocuității” (adică lipsa de virulență sau toxicitate pentru animalele sensibile) cat și a”
eficacității” (puterea vaccinantă).
Condiții de conservare și utilizare a vaccinurilor. Toate vaccinurile, fiind produse
degradabile, se păstrează la întuneric, în frigider la + 2 - +8ᴼC, cu respectarea indicațiilor de
pe etichetă. Transportul lor se va face în lăzi frigorifice. Dizolvantul se poate păstra la
temperatura camerei și dizolvarea se face imediat înaintea administrării.
Administrarea vaccinurilor. Vaccinurile indicate la noi din țară sunt: vaccinarea difterică
(anatoxina difterică), tetanică (anatoxina tetanică), tuberculoasă (BCG), pertusis(tusea
convulsivă). Vaccinare antivirală indicată la noi : vaccinarea poliomielitică ( cu antigen viu
atenuat); vaccinarea variolică(cu virusul vaccinal) a fost suspendată ca urmare a eradicării
variolei pe plan mondial.
VACCINURI
Unele vaccinuri se administrează numai la animale, dar prezintă o deosebită importanță
profilactică pentru om: vaccinarea anticărbunoasă, vaccinarea antimorveasă, iar dintre cele
virale vaccinarea antirabică.
Dozele și ritmul de vaccinare variază în raport de fiecare vaccin.
Căile de administrare sunt diferite: intradermic ( BCG, vaccin variolic ); subcutanat (
rabic, tetanic); intramuscular (difteric ); oral (vaccinul poliomielitic); pe mucoasa nazală
(vaccinul gripal).
Răspunsul imunologic al organismului variază în raport cu calitatea vaccinului (valoare
antigenică,specie microbiană,metoda de preparare), apoi modul de administrare ( cale,
cantități, intervale), precum și funcție de reactivitatea individuală a persoanei vaccinate.
Deoarece prin vaccinare se realizează o imunitate dobandită în mod activ ( adică cu
participarea sistemului imunocompetent), la primul contact al organismului cu vaccinul,
starea de imunitate se instalează lent, după 2-8 săptămani ”răspuns de tip primar”.
Imunitatea obținută prin vaccinare este solidă și de lungă durată( aprox. 1 an pentu
vaccinurile bacteriene, 3-5 ani pentru anatoxine). Reacțiile de ”rapel” sau revaccinările
realizează în organism elaborare activă de anticorpi, ”răspuns de tip secundar”.
VACCINURI
REACȚIILE POST-VACCINALE pot fi: toxice și de sensibilizare
 reacții locale ( edem, roșeață,reacții inflamatorii dureroase) sau generale (
febră, cefalee );
 reacții tardive consecutive administrării de vaccinuri cu virus viu atenuat (
perturbări biologice tranzitorii);
 incidente: noduli subcutanați (DTP), limfadenită (BCG), convulsii
hipertermice (tusea convulsivă), artralgii (rubeolă);
 accidente: șoc anafilactic imediat, accidente neurologice (encefalopatie
precoce la DTP sau tardivă la antirujeolic), nefrite, mielite.
CONTRAINDICAȚIILE VACCINĂRII:
 boli infecțioase acute;
 reacții clinice severe apărute după injecțiile anterioare;
VACCINURI
 alergie imediată la albumină (ovalbumină );
 deficite imunitare congenitale;
 gravide.
În concluzie, vaccinurile sunt preparate biologice valoroase, cu
deosebită eficiență în profilaxia bolilor infecțioase ( vaccino-profilaxia ).
În unele situații ele se utilizează și în tratamentul unor boli infecțioase (
vaccino-terapie ) în scopul de a consolida starea de imunitate a unui
bolnav după tratament cu ser terapeutic; autovaccinul este utilizat în
tratamentul afecțiunilor cronice.
VACCINURI
VACCINURILE PROFILACTICE UTILIZATE ÎN PREZENT ÎN PRACTICA MEDICALĂ
sunt:
a. Vaccinuri bacteriene
b. Vaccinuri virale
c. Vaccinuri bacteriene combinate cu vaccinuri virale
d. Vaccinuri cu acțiune de stimulare nespecifică (IMUNOMODULATOARE)
VACCINURI TERAPEUTICE : folosite în scop curativ, în boli cu etiologie
infecțioasă, având specificitate strictă pentru formarea de anticorpi față de
agentul patogen (inactivat) pe care îl conțin: Vaccin piocianic polivalent.
VACCINURI
a) Vaccinuri bacteriene
Aceste vaccinuri conțin corpi bacterieni (inactivați sau atenuați) , fragmente din
corpi bacterieni sau endotoxine inactivate (anatoxine).
1. Vaccin BCG- este bacil tuberculos bovin (Mycobacterium bovis) atenuat, folosit
în profilaxia tuberculozei prin injectare intradermică în regiunea deltoidiană
stângă. Prima administrare se efectuează la vârsta de 4-5 zile, cu condiția ca
nou-născutul să aibă cel puțin 2500g. Vaccinarea trebuie să lase –după 4-
6săptămâni-un nodul persistent de cel puțin 3mm, dovada instalării efectului
său. Vaccinarea BCG se repetă la vârstă școlară, în campanii la copii de 13-14
ani care NU au IDR la PPD peste 10 mm diametru.
2. Vaccin diftero-tetanic ( DT)- conține cele două componente ( este un bivaccin),
folosit la școlari de la vârsta de 7 ani, pentru profilaxia difteriei și a tetanosului.
VACCINURI
3. Vaccin dizenteric viu oral- numai în zone și situații de risc epidemic.
4. Vaccin cu antigen din Haemophilus influenzae tip b conjugat – (
Hiberix, ActHiB conjugat, Pentaxim, Ifanrix-IPV+HIB, Infanrix hexa). Se
administrează i.m. profund la vârsta de 2 luni.
5. Vaccin holeric oral. Asigură imunitate activă împotriva agentului etiologic
al holerei ( Vibrio cholerae). Se aplică numai în condiții de epidemie, de la
vârsta de 2 ani. Administrare per os.
6. Vaccin meningococic oligozaharidic C. Asigură profilaxia față de infecțiile
cu Neisseria meningitidis tip C. Indicat în situații de epidemie, la copiii expuși;
nu intră în calendarul vaccinărilor obligatorii. Se poate administra de la vârsta
de 2 luni, i.m. sau s.c.
7. Vaccin meningococic polizaharidic. Asigură profilaxia împotriva
meningococului A și C; se administrează de la vârsta de 2 ani, i.m. sau s.c.
VACCINURI
8. Vaccin pneumococic conjugat heptavalent ( Prevenar). Conține șapte serotipuri ale
germenului și asigură profilaxia față de infecțiile cu Streptococcus pneumoniae (
pneumococul), agent etiologic al: pneumonie comunitară, epiglotită, otită medie acută,
sinuzită acută, meningită purulentă meningococică. Prima doză se adminisrează i.m. în
perioada de vârstă 6 săptămâni-2 luni, fiind urmată de alte două doze i.m., eventual și de a
patra.
9. Vaccin stafilococic. Indicat în infecții stafilococice recurente.
10. Vaccin tetanic adsorbit ( VTA, Tetavax). Conține anatoxină tetanică. Indicat în plăgi
potanțial tetanigene. Administrare injectabilă în regiunea deltoidiană. Se va efectua
obligatoriu toaleta chirurgicală a plăgii, dezinfecția ei riguroasă și se asociază penicilină
i.m.( sau eritromicină la persoane alergice) timp de 7-10 zile. La persoane nevaccinate sau
cu antecedente vaccinale nesigure se asociază și ser antitetanic sau imunoglobulină umană
specifică antitetanos, efectuaue obligatoriu cu altă seringă și în alt loc față de vaccin.
11. Vaccin tifoidic. Pentru profilaxia febrei tifoide în situații de potențială epidemie sau de
epidemie confirmată.
VACCINURI
12. Trivaccin diftero-tetano-pertusis acelular (DTPa, Infanrix). Este alcătuit din anatoxină difterică,
anatoxină tetanică și fracțiuni acelulare din Bordetella pertussis. Toate componentele sunt
detoxifiate și inactivate. Indicat în profilaxia difteriei, tetanosului și tusei convulsive, începând de la
vârsta de 2 luni. Aceste trei vaccinuri se regăsesc asociate cu alte vaccinuri în preparatele :
Pentaxim, Infanrix-IPV + Hib, Infanrix hexa.
13. Alte preparate destinate vaccinării :
 Bronho-vaxom și Bronho-vaxom pentru copii-este un lizat din opt tulpi bacteriene în capsule
orale, indicat în profilaxia infecțiilor respiratorii.
 Lantigen-susp. orală, picături, indicat în profilaxia infecțiilor de căi respiratorii superioare și ORL.
 Orostim- capsule, infecții respiratorii superioare
 Polidin fiole-infecții căi respiratorii și genitourinare
 Ribomunyl- preparat pentru suspensie orală, căi respiratorii superioare și ORL
 Uro-vaxom-extract de Escherichia coli în capsule orale, infecții recidivante sau cronice ale
tractului urinar.
VACCINURI
b. Vaccinuri virale : Vaccin hepatitic B; Vaccin hepatitic A
inactivat;Vaccin împotriva oreionului ( parotidită epidemică-virus urlian viu
atenuat); Vaccin poliomielitic oral trivalent ( cu virus viu , atenuat); Vaccin
poliomielitic inactivat ( cu adm. injectabilă); Vaccin rabic inactivat ( serii de
cinci injecții la persoane mușcate , linse); Vaccin cu rotavirus ( rotavirusul
produce o gastroenterită acută severă la sugari și copii mici, cu frecvență mai
ridicată în sezonul rece; produse: RotaTeq și Rotarix); Vaccinuri rujeolice-
conțin virus rujeolic supraatenuat; Vaccin rubeolic; Vaccin varicelos (
Varilrix); Vaccinuri cu virus gripal ( Fluarix, Influvac, Vaxigrip); Vaccin cu
virusuri papiloma umane- HPV= human papiloma virus ; Tulpinile HPV 16 și
HPV 18 sunt incriminate în apariția cancerului de col uterin la femeile adulte.
Inocularea vaccinului se face la fetițe începând de la vârsta de 12 ani, inj i.m.
Preparate: Cervarix și Silgard.
VACCINURI
c) Vaccinuri combinate
Hexavac- seringă preumplută cu anatoxină tetanică, antigen
pertusis, antigen din virus hepatitic B, virus poliomielitic inactivat,
antigen polizaharidic din Haemophilus influenzae.
Infanrix-IPV + Hib
Tetract HiB
Pentact HiB
Pentaxim
Alte vaccinuri: cu indicație de administrare cu ocazia deplasărilor în
zone de risc ( holeră, febră galbenă, etc.)

S-ar putea să vă placă și