MEDICATIA SISTEMULUI NERVOS ( 1 )

CURS 16
PROFESOR: FARM ILEANA POPESCU
 Medicația sistemului nervos
1. Anestezice și analgezice
 Anestezice generale( N 01 A )
 Anestezice locale( N 01 B )
 Analgezice opioide( N 02 A )
 Analgezice antipireticeN 02 B )
 Produse împotriva migrenei( N 02 C )
2. Medicația antiepileptică( N 03 )
3. Medicația antiparkinsoniană( N 04 )
4. Medicația antivertigo( N 07 C )
 Medicația sistemului nervos
5. Medicația psihotropă
Medicamente psiholeptice (N 05)
 Antipsihotice (Neuroleptice) ( N 05 A )
 Anxiolitice ( Tranchilizante) (N 05 B )
 Hipnotice și sedative ( N 05 C )
Medicamente psihoanaleptice(N 06)
o Antidepresive ( N 06 A )
o Psihostimulente și nootrope
 Anestezice generale
Anestezia generală, până la instalarea ei completă, parcurge mai multe faze:
I.- faza de inducție
II.- faza de somn superficial
III.- faza de somn artificial profund
IV.- Faza de alarmă
V.- Faza toxică
Oricare substanță utilizată în anestezia generală trebuie să realizeze
următoarele efecte:
 să producă un somn artificial ( narcoză ) profund, pentru a permite chirurgului
să acționeze după cum este necesar;
 Să suprime majoritatea reflexelor;
 Anestezice generale
 să determine o dispariție a sensibilității dureroase (anestezie) temporară și
reversibilă;
 să realizeze relaxarea musculară necesară pentru buna desfășurare a actului
chirurgical;
 între doza utilă ( prin care s-a ajuns în faza a III-a) și doza toxică ( putând
produce o paralizie respiratorie) să existe o marjă de siguranță cât mai întinsă.
Anestezicele generale se administrează fie prin inhalare, fie injectabil, perfuzabil.
Anestezice generale administrate prin inhalare: Halotan(Halothane, Narcotan);
Enfluran(Ethrane); Isofluran (Forane); Sevofluran (Sevorane); Desfluranum
(Suprane ); Protoxid de azot (Niontix, Entonox)
Anestezice generale administrate i.v. lent sau în PEV: Tiopental (Thiopental
sodium); Fentanylum ( Fentanyl); Sufentanilum (Sufentanil Torrex);
Remifentanilum ( Ultiva); Ketaminum (Calypsol, Ketamine); Etomidatum;
Propofolum;
 Anestezice locale
Anestezicele locale suprimă temporar sensibilitatea dureroasă
în zona unde sunt aplicate, uneori cu păstrarea altor forme de
sensibilitate , prin blocarea reversibilă a formării și transmiterii
influxului nervos. Potența anestezică, durata acțiunii, abilitatea de a
traversa mucoasele și efectele adverse, diferă între substanțe.
Anestezie locală:
 de contact (de suprafață) prin stropirea suprafeței cu un lichid
anestezic volatil – anestezie de suprafață;
 prin injectarea anestezicului în mai multe puncte din regiunea
supusă unei intervenții – anestezie de infiltrație;
 anestezie loco-regională prin infiltrarea nervului senzitiv care
servește o zonă mai întinsă – anestezie de conducere.
 Anestezice locale
Anestezice locale:
Lidocainum (Lidocain spray, sol 10%, Lidocaina infosint sol inj 1% și
2%, Lidocaina clorhidrat sol inj 1%, Versatis emplastru medicamentos
5%, Xilina sol inj 1%, 2%, 4% ). Anestezic local de suprafață, infiltrație și
conducere. Indicații: sol inj – toate tipurile de anestezie locală în
intervenții chirurgicale, obstetricale, de medicină internă și intervenții
dentare; spray- anestezie locală de suprafață în stomatologie și chirurgie
orală, ORL, endoscopie și alte intervenții instrumentale, obstetrică-
ginecologie, dermatologie; emplastru- ameliorarea durerii neuropate
asociată cu o infecție anterioară cu herpes zoster la adulți.
Combinații:
Cathejell cu lidocaină: seringă x 12,5g gel ce conține: lidocaină
2%+clorhexidină 0,05%; anestezie locală înainte de cistoscopie sau
cateterizare la nivelul uretrei.
 Anestezice locale
Bupivacainum ( Bupivacaină infosint, Marcaine spinal), latență și durată
de acțiune mai mare decât lidocaina. Indicații: anestezie de infiltrație,
regională, spinală, retrobulbară(chirurgia oftalmică); utilizat ca anestezic
de suprafață pentru bronhoscopie.
Ropivacainum (Naropin, Ropivacaină Kabi), sol inj , indicat în anestezia
chirurgicală ca anestezic de infiltrație, în rahianestezie și în dureri acute
de mare intensitate care nu răspund la analgezice.
Mepivacainum ( Mepivastesin, Scandonest 3% plaine), anestezic local
cu apariția efectului după 1-3 minute, durată de acțiune intermediară
(90-270 min). Indicații: anestezie locală în variate tratamente și intervenții
chirurgicale stomatologice.
Articaină+adrenalină: Ubistesin, Artidental, Septanest; folosit în
stomatologie.
Capsaicinum ( Qutenza, plasture cutanat 179 mg); Indicații: durere
neuropatică periferică la adulți fără diabet, în monoterapie sau asociat.
 Analgezice opioide
Opiaceele (naturale sau de sinteză) acționează la nivelul sistemului
nervos central, prin intermediul receptorilor specifici-receptorii opioizi.
Receptorii opioizi corespund peptidelor opioide endogene, care reprezintă
agoniștii fiziologici. Opiaceele determină – alături de combaterea durerii-
și efecte secundare importante, euforizante, narcotice, modificări ale unor
funcții vitale, precum și fenomene de farmacodependență.
Din opiu-sucul uscat din capsulele de mac alb (Papaver somniferum
album) – se extrag o serie de alcaloizi naturali, unii având intense efecte
farmacodinamice. Cel mai activ ca analgezic este morfina. Efect
analgezic mult mai slab are codeina, utilizată pentru proprietățile ei
antitusive. Alături de acești produși naturali există opioide de semisinteză
și de sinteză. Toate opiaceele pot da- într-o măsură mai mare sau mai
mică- dependență fizică și psihică, generând astfel toxicomanii. De aceea
prescrierea și administrarea lor se face sub regim special, eliberarea din
farmacii pentru cele mai active fiind permisă pe bază de rețetă cu timbru
sec, iar pentru celelalte rețetă care se reține în farmacie.
 Analgezice opioide
Clasificare (dupa origine):
1. Alcaloizi naturali ai opiului: Morfina, Codeina
2. Derivati semisintetici ai morfinei: Dionina, Hidromorfona
3. Opioide de sinteza: Petidina, Metadona, Fentanil, Dextropropoxifen, Tramadol,
Pentazocina
MORFINA - Alcaloid din opiu
Farmacocinetica:
- Absorbtia: este buna de la toate locurile de administrare;
- Distributia: rapida, traverseaza placenta;
- Metabolizarea: hepatica;
- Eliminarea: urinara, gastrica, salivara, secretia lactata
 Analgezice opioide
Actiune farmacodinamica:
Efecte asupra SNC:
 analgezic selectiv si intens;
 sedativ, anxiolitic, euforic;
 deprima centrul respirator;
 antitusiv puternic;
 mioza.
 Analgezice opioide
2. Efecte gastro-intestinale:
o scaderea peristaltismului si motilitatii gastrice → constipatie;
o scaderea secretiilor digestive;
o contractia sfincterului Oddy.
3. Efecte cardio-vasculare :
 hTA (prin eliberare de histamina)
4. Alte efecte sistemice:
 bronhoconstrictie;
 cresterea tonusului sfincterelor si ureterelor;
 cresterea glicemiei;
 prurit.
 Analgezice opioide
Utilizari terapeutice:
 dureri mari: cancer
 edem pulmonar acut
 preanestezie
 diaree severa
Efecte adverse:
o deprimarea respiratiei, convulsii
o greturi, varsaturi, constipatie
o reactii alergice
o retentie urinara
 Analgezice opioide
o Intoxicatia acuta (supradozaj)
o Intoxicatia cronica (morfinomanie):
– toleranta
– dependenta psihica si fizica
– sindrom de abstinenta

Simptome in intoxicatia acuta: mioza; respiratie Cheyne-Stokes →

apnee; cianoza; hTA → soc; coma convulsiva; deces.
Antidot: NALORFINA, NALOXONA
 Analgezice opioide
Contraindicatii:
 copii < 3 ani;
 astm bronsic;
 edem cerebral;
 abdomen acut;
 rectocolită ulcerohemoragică;
 boli hepatice acute;
 hipertrofie de prostata
Administrare: Morfina sol inj 2%, s.c., i.m. i.v. lent; MST Continus compr elib
modificată 10mg, 30mg, 60mg, 100mg, 200mg; Sevredol compr film 10mg, 20mg
; Vendal retard compr film elib prelungită 30mg, 60mg, 100mg.
 Analgezice opioide
Oxycodonum ( Oxycontin, Alnagon, Oxidolor, Reltebon ), compr cu
eliberare prelungită; Este agonist opioid pur , indicat în dureri severe.
Dihydrocodeinum ( DHC CONTINUS), compr cu acțiune prelungită cu
indicație în durere moderată-severă, în afecțiuni cronice.
Combinații:
Targin :oxicodonă + naloxonă; compr film cu acțiune prelungită, cu
indicație în dureri severe, controlate adecvat doar cu analgezice opioide.
Naloxona, prin blocarea receptorilor opioizi intestinali, contracarează
acțiunea constipantă a oxicodonei.
Paradoren: codeină fosfat 30mg; 60mg + paracetamol 500mg
Ultracod: codeină fosfat 30mg + paracetamol 500mg
 Analgezice opioide
Codeina, alcaloid natural din opiu, are acțiune principală inhibarea
reflexului de tuse, fiind utilizat ca antitusiv.
Pethidinum ( Mialgin fiole 50mg/ml ), administrare s.c., i.m. și i.v. lent;
este un opioid de sinteză cu efect analgezic de 6-8 ori mai slab decât
morfina. Indicații: premedicație în anestezia generală; pentru tratamente și
dureri de scurtă durată.
Fentanylum ( Algogesic-plasture transdermic 25mcg/oră; 50mcg/oră;
75mcg/ora; 100mcg/oră; Dolforin-plasture transdermic; Fentanyl-
plasture transdermic; Effentora-compr bucale 100mcg; 200mcg; 400mcg;
600mcg; 800mcg; Lunaldin-compr sublinguale ) . Indicații: durere cronică
severă; Plasturele se aplică pe pielea uscată, neiritată, neiradiată, fără păr,
pe piept sau braț. Se scoate după 72 ore. Administrarea sublinguală
începe cu 100mcg, cu creștere treptată, funcție de necesitatea analgeziei.
 Analgezice opioide
Pentazocin (Fortral ) ( compr și fiole i.m., s.c. și i.v.-cu prudență)
este un preparat de sinteză cu efect analgezic mai slab decât al
morfinei, fiind un agonist parțial. Necesită rețetă care se reține.
Tramadolum ( Mabron-capsule și sol inj; Tramadol- caps, sup, sol
inj, compr film elib prelungită, compr orodispersabile ) Absorbție
orală , neinfluențată de alimente.Eliminare renală. Indicat în durere
moderată și moderat-severă, acute și cronice.
Tapentadolum ( Palexia retard- compr cu elib prel )
Combinații : Tramadol + Paracetamol, compr filmate: Doreta,
Linerol, Padolten, Traumobol, Zaldiar.
 Analgezice opioide
Antagonisti opioizi:
Naloxona: - analgezic
- i.v. in intoxicatia acuta cu Morfina
Nalorfina: - analgezic intens
- i.v. in intoxicatia acuta cu Morfina
La morfinomani declanseaza sindromul de abstinenta !
 Analgezice antipiretice
Analgezicele antipiretice au un efect analgezic mai slab decât
opiaceele, dar au largă răspândire și utilizare curentă. Nu creează
dependență, pot fi folosite și la copii de vârstă mică, iar majoritatea nu
necesită prescripții medicale pentru eliberarea din farmacie.
Clasificare:
1. Derivati de acid salicilic: Acid acetilsalicilic (AAS), Diflunisal, Benorilat
2. Derivati de pirazolona: Fenazona, Aminofenazona, Noraminofenazona
(Metamizol), Propifenazona
3. Derivati de anilina: Fenacetina, Paracetamol
4. Derivati de chinolina: Glafenina
Caracteristici comune (analgezice antipiretice)
 Analgezice antipiretice
Acidum acetylsalicylicum ( acid acetilsalicilic compr 500mg, uneori
tamponat cu carbonat de calciu). Este analgezic, antipiretic,
antiinflamator, antiagregant plachetar. Latența acțiunii analgezice este de
30 minute.
Farmacocinetica: absorbtie buna gastrica; traverseaza placenta;
Actiune farmacodinamica: antipiretic si analgezic moderat;
antiinflamator puternic (acetilare ireversibila COX2); antiagregant
plachetar (acetilare ireversibila COX1); uricozuric.
Efecte adverse: ulcerigen; microhemoragii gastrice; bronhoconstrictie;
sindrom Reye (copii)
Contraindicatii: ulcer gastro-duodenal; astm bronsic; diateza
hemoragica.
 Analgezice antipiretice
Combinații: OTC
o Acid acetilsalicilic+Pseudoefedrină (500mg/30mg)
o Algopirin: acid acetilsalicilic
125mg+paracetamol75mg+cafeină15mg+clorfeniramin2mg
o Antinevralgic forte: acid
acetilsalicilic0,25g+paracetamol0,25g+cofeină0,05g
o Antinevralgic P: acid acetilsalicilic
0,25g+paracetamol0,15g+cafeină0,05g
o Aspaco: acid acetilsalicilic 300mg+ paracetamol 250mg+
codeină 12mg
 Analgezice antipiretice
o Aspirina complex hot drink: acid acetilsalicilic 500mg+
pseudoefedină 30mg, granule pentru susp orală
o Aspirin plus: acid acetilsalicilic 400mg+ acid ascorbic 240mg,
compr eferv.
o Excedrinil: ac. acetilsalicilic 250mg +
paracetamol250mg+cafeină65mg
o Neocopirin: ac.acetilsalicilic400mg+cofeină32mg
o Neolin:
ac.acetilsaloicilic300mg+paracetamol250mg+codeină12mg.
 Analgezice antipiretice
Metamizolum (Algiotop, Algoblock, Algocalmin, Alindor,Alvotor,
Metamizol, Novocalmin, Sintocalmin) , sol inj 500mg/ml, fiole x 2ml, sup.
300mg, compr 500 mg, picături orale fl x 100 ml.
Actiune:
- cel mai puternic analgezic al clasei;
- antipiretic;
- antispastic.
Efecte adverse:
 agranulocitoza;
 soc anafilactic (i.v.);
 eruptii cutanate.
 Analgezice antipiretice
Propyphenazonum ( Propifenazona), compr 300mg. Efecte asemănătoare
aminofenazonei,fără a avea riscul ei cancerigen. Indicații: dureri de intensitate
ușoară și moderată, febră.
Combinații:
Quarelin : metamizol 400 mg+ cafeină 60mg+ drotaverină 40 mg
Paracetamolum -metabolit activ al Fenacetinei
Farmacocinetica: metabolit inactiv citotoxic (doze mari) → necroza hepatica
Antidot: Acetilcisteina
Actiune farmacodinamica: Analgezic – antipiretic; nu este antiinflamator.
Avantaje: - NU este ulcerigen, nici teratogen
- NU are risc alergizant
- analgezic de prima intentie la copii <15 ani si la gravide
 Analgezice antipiretice
Se prezintă sub multe denumiri comerciale, iar ca forme
farmaceutice enumerăm: sol perf 10mg/ml, compr 500mg, 250 mg,
suspensie pt. adm. orală 120mg/5ml, supozitoare 125 mg și
250mg.
De asemenea există în numeroase combinații:
Codamin P: paracetamol400mg+codeină fosfat 20mg+cafeină
anhidră23mg
Coldrex junior: paracetamol 300mg+ acid ascorbic 20mg+
fenilefrină 5 mg, pulbere pt sol orală
Fervex pentru copii: paracetamol 280mg+ acid ascorbic
100mg+feniramin maleat 10 mg, granule pt sol orală
 Analgezice antipiretice
Grippostad C : paracetamol 200mg+ acid ascorbic 150mg+cofeina
anhidră 25 mg+ clorfeniramină 2,5mg, capsule.
Parasinus penta: paracetamol 500mg+ cafeină 25mg+ fenilefrină
5mg+ terpinhidrat 20mg+ acid ascorbic 38mg , compr.
Saridon: paracetamol 250mg + propifenazonă150mg+
cafeină50mg, compr.
Theraflu extra răceală și gripă: paracetamol 650mg+ feniramin
20mg+fenilefrină10mg, pulb pt sol orală.
 Alte analgezice
Nefopamum ( Acupan), sol inj 20mg/2ml; se administrează i.m.
profund sau i.v. lent. Este analgezic neopioid, cu acțiune centrală.
Nu produce dependență sau fenomen de abstinență. Indicat pentru
tratamentul simptomatic al durerii.
Ziconotidum (Prialt), sol perf 25micrograme/ml. Indicații: dureri
intense, cronice la bolnavi care necesită analgezie intrarahidiană.
Se administrează exclusiv intrarahidian de către medici specialiști.
Gabapentin ( Gabagamma), este un analog al acidului gama-
aminobutiric (GABA), un medicament antiepileptic. Are însă și un
puternic efect analgezic asupra durerilor ținând de un sindrom
neuropatic. Indicații: nevralgii produse de herpes-virusuri; nevralgie
de trigemen, migrenă; dureri posttraumatice, dureri din
polineuropatie, discopatie lombară. Administrare orală.
 Antimigrenoase
Sunt medicamente folosite în tratamentul acut al migrenei, dar şi în
profilaxia crizelor.
Migrena este un sindrom caracterizat prin cefalee intensă,cel mai adesea
unilaterală (hemicranie), care apare sub formă de crize cu durată de
câteva ore până la 2-3 zile. Durerea are caracter pulsatil, este
accentuată de eforturi fizice, zgomote, lumină și unele mirosuri. Criza
este însoțită de o senzație de rău general, uneori și tulburări de vedere.
La originea migrenei stau modificări vasomotorii endocraniene, care sunt
reversibile.
Altfel spus Migrena reprezintă un tip particular de cefalee vasculară
pulsatilă, frecvent unilaterală şi repetitivă. Cauze – tulburări în transmisia
serotoninergică.
În faza prodromală, 5-HT (5-hidroxitriptamina) ( serotonina) acumulată
activează receptorii serotoninergici din vasele cerebrale ( 5-HT1) cu
vasoconstricţie. În urma stimulării exagerate, are loc o internalizare a
receptorilor => vasodilataţie pulsatilă generatoare de cefalee şi durere.
 Antimigrenoase
Clasificarea antimigrenoaselor
A. Antimigrenoase utile în criză:
1. agonişti ai R adrenergici α1 şi α2 şi ai R 5HT-1
Alcaloizi din cornul secarei: ERGOTAMINA, DIHIDROERGOTAMINA
Provoacă frecvent reacţii adverse: greaţă şi vărsături. ( Cofedol )
2. agonişti selectivi ai R 5HT-1B şi 5HT-1D → vasoconstricţie mai
selectivă pe arterele intracraniene.
Se folosesc în crize rebele deoarece creșterea dozelor duce la
apariţia de reacții adverse: vasoconstricţie la alte niveluri - risc de
HTA sau coronaroconstricție, cu crize de angina.
 Antimigrenoase

Sumatriptan ( Imigran, Sumacta,Xibimer)

Naratriptanum (Nacralid)
Zolmitriptanum (Zolmitriptan)
Rizatriptanum (Maxalt)
Eletriptanum (Relpax)
Se prezintă sub formă de compr, compr orodispersabile, compr
film. Administrare orală în criză.
 Antimigrenoase
B. Antimigrenoase folosite profilactic:
– antagonişti serotoninergici: metisergida, ciproheptadina
– antidepresive triciclice: amitriptilina ( antidepresiv)
– simpatolitice centrale: β blocante lipofile, agonişti α-2
presinaptici ( Propranolol, Verapamil-antiaritmic )
Unele medicamente combinate din clasa analgezice antipiretice ,
care conțin acid acetilsalicilic, paracetamol și cafeină pot fi
folosite în cursul crizelor migrenoase.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Baze fiziopatologice
Convulsiile :
 contracţii violente şi repetate ale muşchilor striaţi, localizate sau
generalizate, provocate de descărcări anormale şi necontrolate ale unui
numar mare de impulsuri, din neuronii cerebrali.
Tipuri de convulsii funcţie de coordonarea între muşchii agonişti şi
antagonişti:
 clonice (contracţii musculare bruşte, scurte, ritmice, cu păstrarea
coordonării între contracţia muşchilor agonişti şi relaxarea muşchilor
antagonişti);
 tonice sau tetanice (contracţii generalizate violente, atât a agoniştilor
cât şi a antagoniştilor, lipsind coordonarea între agonişti şi antagonişti).
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Epilepsia = sindrom caracterizat prin:
- descărcări de impulsuri anormale, bruşte, hiperfrecvente, sincrone
ale unor grupuri de neuroni corticali sau subcorticali, cu
modificarea EEG;
- cu sau fără tulburarea stării de cunoştinţă;
- cu sau fără accese (atacuri) convulsive;
- uneori cu hiperactivitate vegetativă.
Se prezintă sub forma unor episoade ce apar şi dispar brusc şi au
durată variabilă.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Tipuri de epilepsie:
a) în funcţie de etiologie :
 epilepsie primară, idiopatică (boala epileptică);
 epilepsie secundară, simptomatică (produsă de factori exogeni: tumori
intracraniene, traumatisme craniocerebrale, intoxicaţii, febră, inflamaţii meningeale
sau encefalice, etc.)
b) în funcţie de extinderea descărcărilor neuronale, EEG şi manifestarea clinică:
 Parţiale (locale, focale) - fără pierderea cunoştinţei
 Generalizate:
o tonico-clonice (crize majore = marele rău epileptic sau grand mal);
o absenţe (crize minore = micul rău epileptic sau petit mal);
o alte tipuri: mioclonice, tonice, atonice, clonice.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Starea de rău epileptic (status epilepticus) = atacuri subintrante de mare
rău (> 30 minute); prezintă mortalitate de până la 15% şi reprezintă o
urgenţă medicală. În urgență se administrează diazepam i.v. lent sau
intrarectal ori propofol i.v. lent( cu monitorizare și ventilator automat).
Epilepsia generalizată
Tonico-clonice (crize majore = marele rău epileptic sau grand mal);
– spasm tonic maximal al musculaturii scheletice a întregului corp, urmat de
cădere;
– convulsii clonice generalizate;
– pierderea cunoştinţei.
Absenţe (crize minore = micul rău epileptic sau petit mal);
– pierdere de cunoştinţă bruscă şi de scurtă durată,
– cu sau fără activitate motorie,
– cu modificarea EEG.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Când convulsiile sunt generalizate, pot duce la pierderea
cunoştinţei. Când generalizarea apare foarte repede, avem de-a
face cu “marele rău epileptic” : pacientul îşi pierde cunoştinţa, cade,
apare o contracţie tonică a întregii musculaturi (muşchii extensori,
uneori muşchii respiratori şi cei ai corzilor vocale→ poate scoate un
strigăt). Aceste manifestări durează câteva secunde sau zeci de
secunde, apoi apar mişcările spasmodice (1-2 minute), după care
bolnavul cade într-un somn profund, hipnotic.
Alteori pot apare manifestări psihosomatice = “micul rău
epileptic” - apare o stare de detaşare şi absenţă din mediu; durează
10-20 secunde, după care bolnvul îşi reia activitatea ca şi când
nimic nu s-ar fi întâmplat. Pe durata unei zile, pot apare mai multe
crize de acest fel.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Baze neurochimice în apariția stărilor convulsive
 Hiperactivitate a transmisiei excitatoare cerebrale GLUTAMAT-ergică
(receptorii glutamici)
 Hipoactivitate a transmisiei inhibitoare GABA-ergică ( acidul gama-
aminobutiric); serotonina, dopamina, acidul gama-aminobutiric, acidul
glutamic sunt neurotransmițătorii din SNC.
Anticonvulsivantele (antiepilepticele) sunt medicamente care scad numărul și
intensitatea atacurilor convulsive din epilepsie sau care suprimă sau reduc
convulsiile din diferite stări patologice (ex: traumatisme cerebrale, tumori
intracraniene, boli infecțioase: meningita, febra crescută, tifos)
Acțiunea anticonvulsivantă constă în:
 stabilizarea membranei neuronale
 creșterea pragului de excitabilitate și a pragului convulsivant
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Tratamentul cu antiepileptice este de lungă durată, circa 3-4 ani ; la
oprire , foarte frecvent boala reapare.
Medicația de fond a epilepsiei include:
 Antiepileptice de ordinul I (de primă alegere), care pot asigura de la
început și singure controlul crizelor ( monoterapie);
 Antiepileptice de ordinul II (de a doua alegere), care se asociază celor
dintâi sau le înlocuiesc în caz de intoleranță;
 Antiepileptice de ordinul III, care se adaugă ulterior numai în caz de
nevoie și suplimentează cura de tratament.
Pentru unele forme de epilepsie un medicament poate fi de primă alegere
în timp ce ,același medicament , pentru alte forme se poate situa în
ordinul II.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Clasificare după structura chimică:
1. Barbiturice: Fenobarbitalul
2. Derivați de hidantoină: Phenitoin
3. Derivați de succinimidă: Ethosuximid
4. Derivați de benzodiazepină: Clonazepam
5. Derivați de carboxamidă: Carbamazepină, Oxcarbazepină,
Rufinamidum, Eslicarbazepinum
6. Derivați de acizi grași: Acid valproic
7. Alte antiepileptice: Lamotrigin, Topiramat, Gabapentină,Levetiracetam,
Stiripentol, Pregabalin, Lacosamid, Zonisamid, Retigabin.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Reacții adverse comune tuturor antiepilepticelor:
- efecte sedative - nu toate antiepilepticele au efecte la fel de sedative ;
sedarea şi efectele antiepileptice se produc prin mecanisme diferite ,
astfel încât se dezvoltă toleranţă la efectul sedativ , fără a se dezvolta
toleranţă şi la efectul antiepileptic.
- afectează capacitatea de învăţare şi de memorare , produc lentoare în
activitatea psiho-intelectuală; aceste medicamente nu împiedică
activitatea socială , dar este necesar un efort crescut pentru adaptare.
- sunt de obicei inductoare enzimatice şi cresc metabolismul altor
medicamente; frecvent creşte şi metabolizarea vitaminelor , astfel încât
cei aflaţi sub tratament cu antiepileptice pot avea hipovitaminoze sau
avitaminoze.
De exemplu , 10 % dintre bolnavi au deficit de vitamina B12 şi acid folic
ceea ce le produce o anemie megaloblastică.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Phenobarbitalum ( Fenobarbital – compr 100mg, sol inj 10%) este activ -
În convulsiile tonico-clonice ; În marele rău epileptic, fără a fi activ în
micul rău epileptic. Acționează prin creșterea nivelului de GABA și
blocarea canalelor de sodiu.
Este foarte activ : În convulsiile febrile la copii mici (este tratamentul de
elecţie). Convulsiile febrile ale sugarului și copilului mic apar la vârste
între 6 luni și 3 ani, la începutul unui episod febril care trebuie să
depășească 38,5°C și în absența oricăror tulburări neurologice obiective
sau a vreunei modificări metabolice. Se pot repeta până la vârsta de 5
ani . În criza convulsivă se administrează diazepam intrarectal, iar ca
tratament de fond fenobarbital.
Mai este activ şi în convulsiile sistemice (meningită). Injectabil, poate avea
efect în “starea de rău epileptic” . Este mult mai folosit ca antiepileptic
decât ca hipnotic.
Este cel mai puternic inductor enzimatic, fiind contraindicat în boli
genetice enzimatice (de ex. porfirii ).
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Phenitoinum ( Fenitoina compr 100mg, Phenhydan sol inj 50mg/ml ) este
activă pe marele rău epileptic şi pe convulsii tonico-clonice. Acționează prin
blocarea receptorilor glutamici. Dă o serie de reacţii adverse:
- o uşoară sedare de mică intensitate;
- reacţii adverse digestive : greţuri , vărsături , crampe abdominale;
- reacţii adverse neurologice : tremor al extremităţilor , stări de confuzie,
nistagmus (tremor al globilor oculari la fixarea unui punct ) ;
- relativ frecvent, dă gingivită hipertrofică;
- reacţii adverse hematologice şi imunologice (anemii hemolitice autoimune);
- erupţii cutanate;
- mai rar, boli asemănătoare cu lupusul eritematos difuz (boli lupoide) .
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Ethosuximidum ( Petinimid caps moi 250mg ),cu indicații restrânse la
tratamentul de fond al epilepsiei minore (crize de absență ale copilului);
administrare orală, înainte de masă, în 2 prize.
Reacţii adverse : - sedare de mică intensitate; - rar, dă manifestări
gastrice şi neurologice.
Clonazepamum ( Rivotril compr 0,5mg, 2mg) - este eficace în toate
formele clinice de epilepsie și convulsii, la adulți și la copii, în special
absențele tipice (petit mal) și atipice, convulsiile tonico-clonice
generalizate (grand mal) , convulsiile tonice sau clonice. Administrat pe
termen lung dă tulburări de memorie.
Carbamazepinum ( Carbamazepin compr 200mg, Finlepsin compr
200mg, compr film cu elib prel 300mg, 600mg, Neurotop retard, Tegretol,
Timonil compr elib prel 150mg, 300mg, 600mg, susp orală 100mg/5ml )
Acționează prin blocarea canalelor de sodiu.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Carbamazepina este activă în convulsiile tonico-clonice şi în
marele rău epileptic ; poate agrava micul rău epileptic.
Mai este eficace în durerile neurologice : nevralgia de trigemen.
Este la fel de eficace, dar mai bine suportată ca Fenitoina . Poate
produce reacţii adverse digestive şi neurologice (la fel ca Fenitoina).
Ceilalți derivați de carboxamidă: Oxcarbazepinum ( Trileptal
compr film 300mg, 600mg), Rufinamidum ( Inovelon compr film
100mg, 200mg, 400mg), Eslicarbazepinum ( Zebinix compr 800mg)
acționează tot la nivelul canalelor de sodiu , blocându-le sau
prelungind starea inactivă a lor.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Acidum valproicum ( Convulex, caps moi gastrorezistente 150mg,
300mg, 500mg, Depakine, compr film gastror 200mg, compr film elib prel,
sirop 57,64mg/ml x 150ml, Orfiril, compr.film.gastrorez., sirop
300mg/5ml).
Acidul VALPROIC - este activ pe “marele rău epileptic” şi pe “micul rău
epileptic”. De obicei se folosesc sărurile acidului valproic, deoarece
persistă mai mult în organism.
În “marele rău epileptic”- are aceleaşi efecte ca Fenitoina şi
Carbamazepina. În “micul rău epileptic”are acelaşi efect ca Etosuximida.
Are reacţii adverse mai puţine decât Fenitoina şi Carbamazepina : sedare
uşoară, dereglări digestive şi neurologice. Poate produce hepatopatie
(hepatită) idiosincrazică.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Lamotriginum (Lamictal, compr 25mg, 50mg,100mg, compr masticabile
2mg,5mg, Lamotrin, Lamotrix, Plexxo). Inhibă eliberarea glutamatului,
neurotransmițător excitant. Indicații: convulsii parțiale și convulsii tonico-
clonice generalizate.
Topiramatum (Lusitrax, Topamaz, Topiramat, Torlepta,- toate
comprimate filmate). Amplifică acțiunea GABA asupra receptorilor GABA-
ergici și antagonizează activitatea excitatorie a receptorilor glutamici.
Indicații: convulsii parțiale , crize generalizate tonico-clonice primare.
Monoterapie sau asociat, la adulți și copii peste 2 ani.Profilaxia migrenei la
adulți.
Gabapentinum (Gabagamma, Gabapentina, Gabaran, Grimodin, capsule
100mg, 300mg). Pentapeptid analog neurotransmițătorului GABA.
Indicații: epilepsia parțială a adultului, ca tratament adițional altor
anticonvulsivante. Recomandat în nevralgia postherpetică, sindrom
dureros neuropatic,nevralgie de trigemen, scleroză multiplă, traumatism
spinal, migrenă.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Levetiracetamum ( Epiletam, Keppra, Levetiracetam ); se prezintă
sub formă de compr film 250mg, 500mg, 1000mg, sol orală
100mg/ml x 300ml, conc. pentru sol perf 100mg/ml. Indicații:
terapie asociată în crize convulsive parțiale la pacienți cu epilepsie.
Din punct de vedere clinic se folosesc :
- În marele rău epileptic şi convulsiile tonico-clonice :
Fenitoina, Carbamazepina şi Acidul valproic.
- În micul rău epileptic : Etosuximida
- În ambele : Acidul vaproic
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
Reguli în cursul tratamentului antiepileptic:
1. Se începe cu un singur medicament antiepileptic , cel corespunzător tipului
de epilepsie diagnosticat și considerat de primă intenție;
2. Medicamentul se administrează zilnic, fără nicio pauză și se împarte în prize
zilnice, conform indicațiilor din prospect;
3. Doza inițială va fi cea mai mică doză eficace și nu doza maximă;
4. Se poate crește doza, dar treptat și fără a o depăși pe cea maximă prevăzută;
5. În caz de reapariție a manifestărilor epileptice se trece la asocierea cu un al
doilea antiepileptic stabilit pentru forma clinică respectivă;
6. În caz de reacții adverse importante devine important înlocuirea unui
medicament cu altul. Înlocuirea se face progresiv, în 2-3 săptămâni, scăzând
treptat doza medicamentului înlocuit și crescând treptat doza celui nou.
 2. MEDICATIA ANTIEPILEPTICA
7. Periodic, bolnavul se va prezenta la cabinetul de specialitate
pentru control clini și EEG;
8. Pe toată durata tratamentului (uneori 3-4 ani) , orice persoană
care primește antiepileptice trebuie monitorizată pentru a surprinde
eventualele reacții adverse. La intervale stabilite de medicul
specialist se face hemograma și examenul de urină.
9. În unele cazuri, dacă este necesar , se urmărește concentrația
serică a medicamentelor antiepileptice. Există valori-limită ale
eficienței fără apariția efectelor toxice, valori față de care nu
trebuie făcute abateri în minus sau în plus;
10. Suprimarea definitivă a oricărei medicații antiepileptice nu se
face brusc, ci scăzând treptat doza în decurs de 2-3 săptămâni.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Bolile neurodegenerative
 Boala Parkinson
 Boala Alzheimer
 Boala Huntington
 Scleroza laterală amiotrofică (SLA)
Fenomen comun: degenerescenţa neuronală în anumite teritorii
din SNC.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Procesele implicate în moartea neuronală:
 apoptoza (moartea celulară programată);
 stresul oxidativ celular;
 tulburările ischemice cerebrale (accidentele vasculare cerebrale);
 excitotoxicitatea, provocată de hiperfuncţia glutamatergică;
excesul de acid glutamic este puternic toxic neuronal.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Controlul funcției motorii involuntare
Funcţia motorie involuntară a musculaturii striate scheletice este
controlată de sistemul nervos central extrapiramidal, cu cele trei
niveluri de integrare: cortical, striat, mezencefalic;
• mişcările involuntare normale sunt dependente de echilibrul
fiziologic dintre aglomerările de neuroni dopaminergici şi
colinergici din sistemul nigrostriat;
• dezechilibrul funcţional al celor două sisteme, dopaminergic şi
colinergic, provoacă tulburări motorii.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Boala Parkinson
Se manifestă clinic prin următoarele tulburări motorii caracteristice:
 tremor al extremităţilor (creșterii acetilcholinei);
 hipertonie, până la rigiditate musculară (creșterii acetilcholinei);
 hipokinezie, consecinţa rigidităţii (scăderii dopaminei );
 tulburări de echilibru + instabilitate posturală.
 Alte simptome asociate:
- dureri ale muşchilor scheletici (consecinţa hipertoniei);
- simptome vegetative de tip colinergic (sialoree);
- simptome psihice.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Tipuri de parkinsonism:
 idiopatic (boala Parkinson sau paralizia agitantă, descrisă în
1817, de James Parkinson);
 secundar (postencefalitic, aterosclerotic, toxic, medicamentos -
după trimetazidin=Preductal) .
După mecanismul de acțiune medicamentele antiparkinsoniene
se clasifică astfel:
1. Antiparkinsoniene care stimulează transmisia dopaminergică,
fie prin influențarea în sens pozitiv a metabolismului dopaminei, fie
prin efectul agonist asupra receptorilor dopaminergici.
LEVODOPA - Levodopa
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
SELEGILINA – Selegos, compr 5mg
RASAGILINA – Azilect, compr 1mg
TOLCAPON – Tasmar, compr film 100mg și 200mg
ENTACAPON – Comtan, compr film, Encapia, compr film, Entacapone, compr film
BENSERAZID – Combinații cu Levodopa
CARBIDOPA – Combinații cu Levodopa
BROMOCRIPTINA – Bromcriptin, draj 2,5mg
PERGOLID
LISURID
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
APOMORFINA – Dacepton, sol perf 5mg/ml
CABERGOLINA – Dostinex, compr 0,5mg
PIRIBEDIL – Pronoran, draj elib prel.
PRAMIPEXOL – Calmolan, Medopexol, Mirapexin, Oprymea,
Pramipexol, Praxitab, compr și compr elib prel.
ROPINIROL – Nervamat,compr elib prel, Requip Modutab, compr
elib prel, Ropirinol, compr elib prel.
ROTIGOTINA – Neupro, plasture transdermic, 2mg/24ore,
4mg/24ore, 6mg/24ore, 8mg/24ore.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
II. Antiparkinsoniene anticolinergice
TRIHEXIFENIDIL- Romparkin , compr 2mg
BENZATROPINA
BIPERIDEN – Akineton ,compr 2mg
III. Antiparkinsoniene antiglutamatergice
AMANTADINA – Viregyt, capsule 100mg
RIMANTADINA
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Farmacoterapia bolii Parkinson :
Tratamentul produce ameliorarea la 60%-80% dintre bolnavi şi
trebuie urmat toată viața.
LEVODOPA este cel mai eficient, de elecție la pacienţii vârstnici
cu tulburări motorii severe.
Agoniștii dopaminergici sunt eficienți în stările incipiente ale bolii
→ au eficacitate < dar şi reacții adverse mai reduse;
Substanțele care inhibă metabolizarea dopaminei și levodopa
(TOLCAPON; ENTACAPON) sunt eficiente pentru scăderea
fluctuațiilor motorii ON-OFF care apar în urma tratamentului cu
levodopa.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Complicațiile motorii se tratează cu asocieri de medicamente:
LEVODOPA + Inhibitoare DOPA-decarboxilaza și/sau inhibitoare ale
metabolismului dopaminei și/sau agoniști dopaminergici;
Anticolinergicele au o eficacitate redusă spre moderată și sunt utile în
parkinsonismul medicamentos (sindrom neurologic extrapiramidal);
Tratamentul se începe cu doze mici care se cresc treptat, iar întreruperea
se face prin scăderea dozelor.
Întreruperea bruscă induce:
La ANTICOLINERGICE - EFECT REBOUND COLINERGIC SEVER
La LEVODOPA - DEFICIENȚĂ DOPAMINERGICĂ MAJORĂ
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
LEVODOPA
Dopamina nu trece bariera hematoencefalică ; de aceea se adminstrează un
precursor : Levodopa ( din doza administrată, 1% ajunge în creier). Levodopa
este transformată în dopamină de neuronii serotoninergici şi colinergici (cei
dopaminergici sunt distruşi în Parkinson).
Pentru că trece în creier doar 1 %, trebuiesc administrate doze mari. Cantitatea
de Levodopa din periferie poate fi transformată de Dopa-carboxilază fie în
dopamină, fie în noradrenalină. Aceste substanţe produc reacţii adverse
noradrenergice : tahicardie, aritmii, hipertensiune arterială.
S-au găsit, însă, substanţe care inhibă Dopa-carboxilaza : Carbidopa şi
Benserazida. Acestea inhibă enzima şi nu străbat bariera hematoencefalică.
Acţiunea acestor 2 substanţe are 3 consecinţe : - nu se sintetizează Dopa în
periferie ; - creşte cantitatea ce trece în creier (10%) ; - nu se formeză
noradrenalină .
Eficacitatea tratamentului este limitată În timp (după câţiva ani scade ) datorită
distrugerii continue a neuronilor dopaminergici.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Farmacocinetică
Este transportată activ prin membranele biologice și bariera
hematoencefalică cu transportorii activi pentru aminoacizii
aromatici;
Se biotransformă hepatic prin decarboxilare la dopamine.
Farmacodinamie
Fiind precursor al dopaminei şi noradrenalinei, determină:
– Efecte dopaminergice centrale
– Efecte dopaminergice și simpatomimetice periferice
– Inhibarea secreției hipofizare de prolactină
– Creșterea secreției de STH
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Farmacotoxicologie
Obișnuință - cu diminuarea intensității si duratei efectului – se instalează după
~ 2 ani.
Efect ON-OFF = cu fluctuații ale stării pacientului pe parcursul unei zile:perioade
de amelioarare/agravare ce apar între 2 administrări. Aceste fenomene dispar
dacă se administrează cu o frecvenţă crescută medicamente antiparkinsoniene,
fără să se deppăşească doza pe 24 de ore.
Miscări anormale involuntare de tip coreiform - apar din cauza hiperfuncției
dopaminergice și se manifestă prin clipire, deschiderea gurii, rotații spontane ale
membrelor, trunchiului, capului - limitează creșterea dozelor.
Stări paranoide asemănătoare celor din psihoze.
Farmacografie
Asociere în preparate tipizate cu inhibitoare de dopa-decarboxilază sau/și cu
inhibitoare ale metabolismului dopaminei.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Combinații
 LEVODOPA + CARBIDOPA : Duodopa, Isicom,compr, Nakom
compr.
 BENSERAZIDUM + CARBIDOPA
 LEVODOPA + BENSERAZID: Levodopa/benserazide, compr,
Madopar, compr, capsule elib modif.
 LEVODOPA + CARBIDOPA + ENTACAPONUM: Stalevo, compr film.
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
SELEGILINA
Farmacocinetică
Biotransformare la amfetamină și metamfetamină (fără efecte
amfetaminice la doze terapeutice)
Farmacoterapie
Tratamentul precoce poate întârzia tratamentul cu Levodopa cu 6-9 luni
În asociere cu Levodopa: Prelungește intensitatea si durata;
Ameliorează unele efecte adverse (efectul ON-OFF și obisnuința);
Potențează alte reacții adverse (hTA ortostatică, greață, vărsături)
Farmacografie
Max. 5 mg x 2/zi, altfel apar efecte amfetaminice (agitație, insomnie,
halucinații).
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
TRIHEXIFENIDIL (ROMPARKIN , compr 2mg)
Farmacodinamie Antagonizează tremorul și hipertonia ; Anulează sialoreea
Farmacotoxicologie Efecte secundare mai reduse ; Reacții adverse
anticolinergice centrale și periferice
Farmacoterapie
Formele incipiente de Parkinson ; Sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice
Contraindicații
Glaucom ; Hiperplazie benignă de prostată
Interacțiuni
Sinergism cu alte medicamente cu efecte anticolinergice: antidepresive triciclice,
fenotiazine
 3. MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA
Bromocriptina - Efecte comparabile cu Levodopa, dar nu
produce reacţiile adverse ale Levodopei (nu este transformată În
noradrenalină). Este mai puţin folosită. De obicei, se foloseşte la
începutul tratamentului. În rest, se foloseşte în scăderea secreţiei de
prolactină.
Amantadina - Are mai mică intensitate şi eficacitate. Este
medicamentul de rezervă când reacţiile adverse ale celorlalte
medicamente nu permite administrarea acestora.
 4. MEDICATIA ANTIVERTIGO
Sunt preparate folosite împotriva amețelilior de origine labirintică,
împotriva răului de mișcare ( în diferite mijloace de transport) și în
sindromul Meniere ( vertij cu greață/vărsături,surditate, tinitus).
Acționează prin vasodilatație în teritoriul arteriolelor labirintice.
BETAHISTINUM – Acuver ,sol orală 8mg/doză, Betahistin compr
8mg, 16mg, 24mg, Betaserc 8mg,24mg, Marbeta, 8mg,24mg,
Vertimed compr 8mg,16mg,24mg, Vestibo ,compr 8mg,24mg. Crește
debitul sanguin în arterele labirintice și bazilare. Indicații: tratament
simptomatic al vertijului vestibular și al sindromului Meniere.
CINNARIZINUM – Cinarizin, Stugeron , compr 25mg; Antihistaminic
moderat, arteriolodilatator,diminuează iritabilitatea labirintică.
Indicații: tulburări circulatorii cerebrale, migrenă.
 4. MEDICATIA ANTIVERTIGO
Arlevert, combinație: cinarizin 20mg + dimenhidrinat 40mg ;
compr. Indicat în amețeli de diferite cauze. Contraindicat:
intoxicații acute, convulsii, glaucom, adenom de prostată, consum
de alcool, sarcină, alăptare.