Sunteți pe pagina 1din 47

DIVERSE

CURS 19
OCITOCICE ȘI TOCOLITICE
OCITOCICE
Stimuleaza musculatura neteda uterina ; ocitocina si prostaglandina
stimuleaza contractiile fazice, ritmice, ale uterului.Sunt utilizate pentru
inducerea si mentinerea travaliului.
a) Ocitocina (Oxitocin) , hormon secretat de hipotalamus și stocat în hipofiza
posterioară;
Astazi se foloseste ocitocina sintetica (Oxitocines, Syntocinon).Ocitocina are
rol in declansarea travaliului . Declanseaza contractiile de tip fiziologic care
permit expulzia copilului. Efectul este imediat, cu durata nu foarte lunga. Se
administreaza i.m . Se poate administra si prin prizare sau sublingual, dar nu
este prea eficient.
OCITOCICE ȘI TOCOLITICE
Indicatii :
- inducerea travaliului pentru o sarcina care nu este la termen,
daca exista riscuri majore pentru mama sau fat.
- inducerea travaliului pentru sarcina ce a depasit termenul.
- sustinerea contractiilor uterine, daca sunt ineficiente, la
inceputul si in timpul nasterii.
Reactii adverse :
- in caz de supradozare apare hipoxia fetala prin contractia
tetanica a uterului care poate micsora periculos circulatia placentara.
- rupturi uterine.
OCITOCICE ȘI TOCOLITICE
Denoxitocina
Este un derivat de sinteza cu efect mai lent dar de durata mai lunga.
Supradozarea provoaca suferinta fetala (hipoxie) si suferinta materna
(ruptura uterina).
b).Prostaglandinele sunt indicate pentru inducerea travaliului la naștere și în
atonia uterină care poate apărea în unele situații patologice.
- PGE1 ( Mysoprostol, Cytotec); - PGE2 (Prostin E2, Minprostin E2) si PGF2α
(Dinoprost, Minprostin F2α, Enzoprost)
Stimuleaza contractiile fazice ale uterului si provoaca dilatarea colului. Sunt
eficace in orice faza a sarcinii.
Provoaca avort in primul si al II-lea trimestru de sarcina si sarcina imatura in
al III-lea trimestru.
OCITOCICE ȘI TOCOLITICE
Indicatii : avort terapeutic daca exista riscuri majore,perfectarea maturarii
cervicale in ultimul trimestru de sarcina (dilatarea incompleta),inducerea travaliului
la termen,tonefierea uterului, profilaxia hemoragiilor postpartum.Se utilizeaza
numai in caz de integritate uterina.
Contraindicatii :- cezariana in antecedente
- contractii normale in timpul sarcinii
Reactii adverse :greata, varsaturi, diaree,cefalee, ameteli,in doze mari spasme
uterine.
Dinoprostona ( Prostin E2 ; Minoprostin E2) se administreaza intravaginal (gel,
sistem de cedare)
Indicatii : inducerea travaliului, maturare cervical, avort terapeutic in trimestru II
Dinoprost ( Prostin F2) se utilizeaza in avorul terapeutic in trimestrul II și se
administrează în PEV după diluare cu ser fiziologic.
OCITOCICE ȘI TOCOLITICE
Sulprostona este derivat de PGE2 . Dilata colul uterin inaintea
intreruperii chirurgicale a sarcinii. Este folosita pentru avort in
trimestrul II si pentru controlul hemoragiilor postpartum.
Metenoprost si Carboprost - sunt utilizate pentru controlul
hemoragiilor.
Geneprost si Misoprostol (analogi de PGE1) - se asociaza cu
Mifepristona (antiprogestatil) in primele saptamani de sarcina
producand avort farmacologic in 95 % din cazuri.
Reactii adverse :dereglari menstruale, greata, voma,dureri abdominale
de intensitate mare.
OCITOCICE ȘI TOCOLITICE
c). DERIVATI DE ERGOTAMINA ( DERIVAȚI DE SECARĂ CORNUTĂ)
Ergometrina si metilergometrina cresc tonusul uterin si sunt folosite in tratamentul metroragiilor
postpartum.
Ergotamina (Ergomet) - creste frecventa si amplitudinea contractiilor uterine si are actiune
uterotonica (mareste tonusul miometrului). Are actiune hemostatica uterina
Indicatii :
- tratamentul si profilaxia hemoragiilor postpartum si postavortum.
- se foloseste sub forma de maleat, i.m. sau in urgente in injectii i.v.
Reactii adverse :creste brusc tensiunea arterial,scade circulatia maternofetala cu suferinta
fetala,rupturi uterine,traumatizarea fatului,embolie cu lichid amniotic.
Contraindicatii :inducerea travaliului (nu trebuie injectata pana nu apare prima manuta a copilului
),HTA, boli cardiace, AVC in antecedente.
Metilergometrina - produs de sinteza ; este un uterotonic mai activ decat ergometrina, indicat în
meno- și metroragii, avort incomplet. Administrare orală, i.m. ,i.v.
OCITOCICE ȘI TOCOLITICE
TOCOLITICE
Sunt medicamente care provoaca relaxare si impiedica contractiile uterine , au
acțiune opusă ocitocicelor.
Indicații: profilaxia iminentei de avort si a nasterii premature
Simpaticomimetice β2 adrenergice - inhiba contractiile uterine.
Indicatii : sunt utilizate in iminenta de avort, pericol de nastere prematura,
hiperkinezie in timpul travaliului si pentru pregatirea operatiei cezariene.
Sunt administrate pe cale sistemică.
Hexoprenalina ( Gynipral) cu indicație în caz de naștere prematură; administrare
per os sau în PEV după diluare în sol perf de glucoză 5% sau ser fiziologic. De notat
că o acțiune asemănătoare au salbutamolul și terbutalina, care sunt din aceeași
clasă de beta 2 adrenergice, dar care nu se folosesc în obstetrică, ci se utilizează în
criza de astm bronșic pentru efectul bronhodilatator.
OCITOCICE ȘI TOCOLITICE
Alcoolul etilic - in doze relativ mari are proprietati tocolitice marcate. Se administreaza sub forma
de solutie 10% in glucoza in perfuzii i.v. In doze mici administrate oral se poate utiliza pentru
calmarea durerilor din dismenoree.
MgSO4 - se foloseste in combaterea convulsiilor din eclampsie, cand se produce moartea fatului
intrauterin. Este utilizat ca tocolitic in doze mari. Supradozarea provoaca deprimare
cardiorespiratorie marcata si la mama si la fat, bloc neuromuscular la mama si depresie marcata la
mama.
Antiinflamatoarele nesteroidiene - se folosesc : Indometacin, Acid acetilsalicilic, Ibuprofen. Acestea
deprima motilitatea uterina probabil datorita inhibarii sintezei prostaglandinelor (PG).
Indicatii : prevenirea nasterii premature,calmarea dismenoreei.
Riscuri pentru copil : enterocolita necrotica, hemoragie intrauterina, moarte si in ultimul trimestru,
inchidere prematura a canalului arterial.
Blocantele canalelor de Ca2+ de ex. Nifedipina are efect relaxant mai bun ca MgSO4.
Reactii adverse : hipotensiune la mama si risc de hipoxie fetala
ANTIPARAZITARE ȘI INSECTICIDE
1. PROTOZOOCIDE
2. ANTIHELMINTICE
3. ECTOPARAZITICIDE

Malarie (paludism) = boală produsă de una din cele trei specii de


hematozoare: Plasmodium vivax, Plasmodium malariae, Plasmodium
falciparum; plasmodiile sunt transmise omului prin înțepătura
țânțarului anofel.
ANTIPARAZITARE ȘI INSECTICIDE
1.Antiprotozoare ( protozoocide )
Sunt medicamente care acționează asupra protozoarelor .
Microorganisme evoluate, unicelulare mari-de mai mulți microni- adaptate la parazitare
intracelulară (plasmodium-în sânge ) sau extracelulară(Toxoplasma, Giardia- în intestin,
Trichomonas-urogenital).
Protozoarele sunt sensibile la preparate din categoria antibioticelor și chimioterapicelor.
Metronidazolul (Metronidazol, Flagyl ), compr 250mg, sol perf. Derivat de
dinitroimidazol, are indicații multiple: forma orală se utilizează în tratamentul giardiazei
intestinale, al trichomoniazei vaginale, al amoebiazei intestinale și hepatice, al ulcerului
gastroduodenal produs de Helicobacter pylori. Soluțiile perfuzabile i.v. sunt indicate în
infecții sistemice cu bacterii anaerobe.
Tinidazol (Tinizol, Tiprogyn ), compr film 500mg; este indicat în giardiază și amoebiază
intestinală și hepatică, trichomoniază urogenitală, infecții cu bacterii anaerobe; profilactic
este indicat în intervenții operatorii pe tractul intestinal și în intervenții ginecologice.
Administrare orală.
ANTIPARAZITARE ȘI INSECTICIDE
Clorchinaldol (Saprosan , Sapromed), drajeuri 100mg; derivat de
hidroxichinolină, este utilizat în giardiază, trichomoniază, amoebiază intestinală,
enterocolite acute cu fungi patogeni și unele bacterii. Administrare orală.
Tenonitrozolum (Atrican), capsule moi gastrorezistente 250mg, derivatde sinteză
cu acțiune tricomonacidă. Este indicat în manifestări urogenitale cu Trichomonas
vaginalis.
Antimalaricele alcătuiesc o grupă importantă în cadrul protozoocidelor pentru
țările și regiunile unde mai există paludism ( în România , paludismul a fost eradicat
din 1955). Se utilizează atât curativ , pentru tratamentul malariei, cât și profilactic,
pentru persoanele care fac deplasări în zonele impaludate.
CLOROCHINA
- folosita in mod obisnuit in tratamentul profilactic si curativ al malariei ; de regula
se administreaza oral dar se poate adm. si injectabil in coma din malarie.
Este bine tolerata, dar poate sa dea si reactii digestive sau tulburari hepatice.
ANTIPARAZITARE ȘI INSECTICIDE
HIDROXICLOROCHINA (Plaquenil), compr film 200mg; este antimalaric de
sinteză, se utilizează în tratamentul atacurilor acute și profilaxia malariei produsă
de diverse tulpini de Plasmodium. Antimalaric de alternativă, atunci când
clorochina nu este disponibilă. Indicația sa principală este în afecțiuni reumatismale
și dermatologice: poliartrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic, lupus
eritematos discoid, afecțiuni dermatologice produse sau agravate de lumina solară.
MEFLOQUINUM ( Eloquine), compr 250mg; indicat în profilaxia paludismului în
zone cu paludism chimiorezistent și în tratamentul accesului de paludism în zona cu
rezistență.
QUININE HYDROCHLORIDUM (Cinkona ), sol inj 300mg/2ml; compr 300mg),
tratament de a doua linie a malariei.
ARTESUNATUM (Larinate), pulb pt sol inj, pentru tratamentul malariei severe, la
adulți și la copii, în caz de rată de transmitere scăzută.
ANTIPARAZITARE ȘI INSECTICIDE
2. Antihelmintice
Helminții sunt paraziți patogeni din grupul metazoare și se împart în:
1. Nemathelminți (viermi cilindrici)
 nematode ( corp alungit și tubular): Ascaris lumbricoides, Trichuris
trichiura, Enterobius vermicularis, Strongyloides stercoralis, Trichinella
spiralis
 filarii ( corp filiform): Wuchereria bancrofti, Brugia malayi
2. Plathelminți ( viermi plați)
 cestode ( corp lung și turtit): Taenia sp, Diphyllobothrium latum,
Hymenolepsis nana
 trematode ( corp scurt și plat): Fasciola hepatica
ANTIPARAZITARE ȘI INSECTICIDE

Antihelminticele acționează prin două mecanisme:


 Vermifug- afectează structurile neuromusculare ale helminților
inducând paralizie precedată uneori de hipermotilitate, ceea ce
favorizează eliminarea.
 Vermicid- cresc permeabilitatea țesutului cutanat, ceea ce duce la
moartea viermilor și eliminarea lor fragmentată, parțial digerată.
ANTIPARAZITARE ȘI INSECTICIDE
Clasificare în funcție de spectru:
A. Antihelmintice active pe nematode și majoritatea cestodelor:
Albendazol ( Duador, Eskazole, Zentel) are cel mai larg spectru
antihelmintic: oxiuri, ascarizi, tricocefali, ankilostoma, trichinella. În plus , se
utilizează și în cazuri de echinococoză chistică( chist hidatic) inoperabile și în
giardiază.
Mebendazol ( Vermox , Permazole): nematode cu sediul intestinal, dar și
unele verminoze sistemice( trichineloza, echinococoza inoperabilă)
Tiabendazol
Levamisol (Decaris), se folosește în tratamentul ascaridiozei, dar și ca
imunomodulator în poliartrita reumatoidă.
ANTIPARAZITARE ȘI INSECTICIDE
Pirviniu clorat ( Vermigal), se utilizează în oxiuroză și strongiloidoză; produce
colorarea în roșu a scaunelor.
Pirantel pamoat ( Helmintox), indicat în oxiuroză, ascaridioză, ankilostomiază.
Piperazină adipat ( Nematocton) cu indicații în oxiuroză și ascaridioză.
B. Antihelmintice active pe cestode
Niclosamida
C. Antihelmintice active pe trematode
Praziquantel ( Cesol)
Niridazol, toxicitate crescută
Bitionol, spectru îngust, activ pe Fasciola hepatica.
( Medicamentele notate cu albastru nu se mai regăsesc în Memomed ,ed 2016)
ANTIPARAZITARE ȘI INSECTICIDE
3. Ectoparaziticide
Antiparazitare utilizate împotriva paraziților pielii: Sarcoptes scabiae (
agentul etiologic al râiei), păduchii de corp, păduchii de cap, etc.
Sarcoptes scabiae este un parazit foarte mic din genul acarienilor, care
își sapă galerii prin piele , producând prurit intens.
Benzoat de benzil- cremă 25%, indicat în scabie fără suprainfecție sau
leziuni eczematoase; se pot prepara Rp magistrale cu sulf; după caz se
pot asocia corticosteroizi topici, antibiotice, anestezice.
Împotriva pediculozei se utilizează șampoane cu malation, permetrină,
phenotrin.
MEDICAȚIA OFTALMOLOGICĂ
Forme de administrare a medicației topice în oftalmologie:
 soluții (colire), cu care se fac instilații conjunctivale;
 unguente oftalmice , care se aplică pe conjunctive;
 geluri pentru aplicație locală.
!!!!! Condiție obligatorie : să nu fie iritante pentru ochi .
1. Antiinfecțioase de uz local oftalmologic:
1a. Antibiotice
Sunt indicate local în tratamentul blefaritelor, conjunctivitelor, keratoconjunctivitelor, în ulcerații
corneene; profilactic, se folosesc în plăgi oculare, arsuri locale, intervenții chirurgicale asupra
ochiului .
Cloramfenicol (Sificetina), pulb+solv pt sol oft.
Gentamicină ( Gentamicină sulfat), sol. 0,3%, picături oftalmice.
Tobramicină (Tobisol, Tobrex) ,sol oftalmică, ung oft.
MEDICAȚIA OFTALMOLOGICĂ
Acid fusidic ( Fucithalmic), gel oftalmic
Netilmicină (Nettacin, Nettavisc), picături oftalmice, ung oft.
Kanamicină (Kanamicină sulfat), ung oft 1%
Azitromycină (Azyter), picături oft.
Cefuroximă (Aprokam), pulb pt sol inj, profilaxia antibiotică a
endoftalmiei postoperatorii după operația de cataractă.
Norfloxacină (Norflox), pic oft/auric, sol 0,3%.
Ciprofloxacină (Ciplox, Ciprofloxacin), pic oft/auric, sol 0,3%.
Colbiocin ( rolitetraciclină+cloramfenicol+colistin ), pulb+solv pt sol oft.
MEDICAȚIA OFTALMOLOGICĂ
Ofloxacină ( Floxal), pic oft, ung oft.
Moxifloxacină (Vigamox, Moxifloxacină), pic oft.
Levofloxacină (Oftaquix, L-optic), pic oft.
1.b Antivirale – indicate în herpesul corneean (keratita herpetică):
Aciclovir (Zovirax), ung oft.
Ganciclovir (Virgan) , gel oftalmic
MEDICAȚIA OFTALMOLOGICĂ
2. Antiinflamatoare
2a. Corticosteroizi
Menționăm următorii glucocorticoizi: Betametazonă ( Ophtamesone, sol oft),
Dexametasonă ( Maxidex, Dexametazonă- pic oft, Ozurdex-implant 700mcg),
Fluorometholon ( Flumetol, pic și ung).
2b. Antiinflamatoare nesteroidiene
Enumerăm: Indometacin ( Indocollyre,pic oft), Diclofenac ( Diclofenac, Voltaren, pic
oft), Pranoprofen ( Pranoflog,pic oft), Nepafenac ( Nevanac, pic oft susp),
Bromfenac ( Yellox,pic oft ), Piroxicam (Bruxicam, pic oft).
Combinații: Netildex (sulfat de netilmicină+dexametazonă-pic oft), Maxitrol
(dexametazonă+neomicină+polimixină B-pic oft susp), Spersadex (dexametazonă
+cloramfenicol-pic oft), Tobradex(tobramicină+dexametazonă-pic oft și ung oft),
Kanamicina sulfat H (kanamicină sulfat+hidocortison-ung oft), Betabioptal (
betametazonă+cloramfenicol-pic oft susp și ung oft)
MEDICAȚIA OFTALMOLOGICĂ
3. Antiglaucomatoase și miotice
Midriază = dilatarea pupilei. Se realizează prin acțiunea sistemului nervos simpatic, prin
medicamente simpaticomimetice (fenilefrina) sau prin medicamente parasimpaticolitice
(atropina).
Mioză = micșorarea diametrului pupilei. Se realizează prin acțiunea sistemului
parasimpatic, prin medicamente parasimpaticomimetice ( acetilcolina, pilocarpina) sau prin
medicamente beta-blocante adrenergice (betaxolol).
Glaucomul este o afecțiune a ochiului caracterizată prin creșterea presiunii intraoculare,
reducerea câmpului vizual, midriază și evoluție spre atrofia nervului optic și cecitate
(orbire). Medicația antiglaucomatoasă are drept obiectiv reducerea presiunii intraoculare și
micșorarea diametrului mărit al pupilei.
Pilocarpina , parasimpaticomimetic indicat în glaucom sub formă de picături instilate în
sacul conjunctival.
Acetilcolina ( Miochol, liof+solv pt sol intraoculară), miotic , indicat local preoperator în
extracția de cristalin și în operația de cataractă.
MEDICAȚIA OFTALMOLOGICĂ
Acetazolamida, Dorzolamida ( Trusopt, Dorzopt), Brinzolamida (Azopt) sunt
inhibitori ai anhidrazei carbonice cu acțiune antiglaucomatoasă în
hipertensiune oculară.
Timololul, Betaxololul și Carteololul sunt agenți beta blocanți indicați în
glaucom și se prezintă sub formă de pic oft, iar timololul și ca gel oftalmic.
Dintre analogii prostaglandinelor enumerăm: Latanoprost (Xalatan, pic oft),
Bimatoprost (Lumigan, pic oft.), Travoprost (Travatan,pic oft), Tafluprost
(Saflutan, pic oft).
Există numeroase combinații ale timololului cu inhibitori ai anhidrazei
carbonice sau cu analogi ai prostaglandinelor; aceste combinații sunt
indicate în hipertensiune oculară, glaucom cu unghi deschis, glaucom
pseudoexfoliativ, când terapia concomitentă este recomandată.
MEDICAȚIA OFTALMOLOGICĂ
4. Midriatice și cicloplegice
Prin această medicație se urmărește obținerea unor modificări oculare necesare pentru
facilitarea examinării și diagnosticului. Au însă și indicații terapeutice în oftalmologie.
Atropina, cel mai important parasimpatolitic (anticolinergic) și midriatic. Se folosește sol
1% în picături. (pentru uz sistemic sol inj de atropina este 1‰).
Tropicamida (Mydriacyl, pic oft), midriatic în scop diagnostic și în terapia sinechiilor.
Cyclopentolat, pic oft, indicat în inducerea midriazei și cicloplegiei înaite de examinarea
oftalmologică și în tratamentul uveitelor.
Mydrane ( tropicamidă+fenilefrină HCl+lidocaină), fiole, combinație indicată în intervenții
chirurgicale de cataractă pentru efectul midriatic și anestezic local intraocular.
Fenilefrina ( Fenefrin, pic oft ), simpaticomimetic, cu efect midriatic.
MEDICAȚIA OFTALMOLOGICĂ
5. Decongestionante și antialergice
Nafazolin ( Proculin ), sol oft picături. Indicat ca vasoconstrictor local,în inflamații și
alergii ușoare.
Tetryzolin ( Visine clasic), pic oft.; decongestiv în iritații, alergii conjunctivale.
Combinații: Nostamine ( nafazolin+clorfeniramin), Cromallerg ( tetrizolină
HCl+cromoglicat de sodiu),sol oft. pic., Spersalerg ( antazolin+tetrahidrazolină) sol
oft .
Antialergice: Acid cromoglicic ( Alergorom,pic oft/nazale), Acid N-acetil aspartil
glutamic (Naabak, pic oft), Emedastin ( Emadine pic oft), Azelastin ( Allergodil pic
oft), Ketotifen ( Zaditen, Zabak, pic oft), Olopatadin ( Opatanol, pic oft).
Anestezicul local folosit în oftalmologie pentru tonometrie, examinare prin lentile
de contact, extracție de corpi străini superficiali ai corneei și conjunctivei este
Oxibuprocaina ( Benoxi, Oftacain, pic oft).
MEDICAȚIA OTOLOGICĂ
Preparate industriale:
Soluție auriculară cu cloramfenicol și fluocinolon , indicată în otită medie supurată;
Ototis ( ciprofloxacină+fluocinolon)
Cexidal ( ciprofloxacină+fluocinolon)
Otipax ( fenazonă+lidocaină)
Otocalm ( fenazonă+ clorbutanol)
Otirelax ( fenazonă+lidocaină)
De asemenea picături oftalmice/auriculare cu fluorochinolone.
În caz de secreții purulente (otita medie supurată) , soluțiile cu anestezice locale, cu
antibiotice sau cu corticosteroizi se administrează după curățarea conductului
auditiv extern cu rivanol sol 1‰ sau cu apă oxigenată, după care conductul auditiv
trebuie uscat cu tampoane de vată.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
Este ramura farmacologiei care studiază aspecte diverse legate de manifestări
nedorite nocive rezultate în urma administrării medicamentelor şi numite în
general reacţii adverse, dar şi alte aspecte legate de lipsa de reactivitate sau
răspuns al organismului la administrarea substanţelor medicamentoase.
1. Reacții adverse
Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte reacţiile adverse ca reacţii nedorite,
dăunătoare şi care apar la doze terapeutice.
Pentru apariţia reacţiilor adverse sau a altor forme de manifestare care fac obiectul
de studiu al farmacotoxicologiei, există anumiţi factori favorizanţi:
- polimedicaţia;
- administrarea de substanţe medicamentoase cu indicaţii terapeutice
necunoscute;
- diverşi poluanţi (chimici, fizici etc.);
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
- stări fiziologice particulare (sarcină, alăptare, vârstă înaintată, copii de vârstă mică etc.);
- complianţă deficitară;
- alţi factori (subnutriţia, fumatul, consumul de alcool, droguri etc.).
2. Efecte secundare
Mecanismul de producere a efectelor secundare este de tip farmacodinamic.
Intensitatea şi frecvenţa de apariţie a acestora este în general dependentă de doză, factorul
favorizant fiind supradozarea.
3. Efecte toxice
Ca şi în cadrul efectelor secundare, acest tip de reacţii adverse cresc proporţional cu doza
administrată. Acest tip de reacţii sunt frecvente la persoanele hiperreactive, ca urmare a
creşterii treptate a dozelor.Efectele toxice pot fi uşoare sau grave, până la efecte mortale, şi
pot fi întâlnite în funcţie de medicamentul administrat, la nivelul diferitelor sisteme şi
aparate din organism.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
a. Medicamente cu efect toxic asupra S.N.C.
La nivelul S.N.C. pot apărea diferite tulburări de ordin neurologic sau psihic, în
funcţie de medicamentul administrat sau de reactivitatea individuală a pacientului
tratat, şi anume:
- efecte psihice de tip psihotic, în cazul supradozării corticosteroizilor;
- manifestări psihotice,halucinaţii,în cazul administraarii medicamentelor AINS;
- tulburări de memorie la pacienţii trataţi cu anticolinergice.
b. Medicamente cu efect toxic la nivelul aparatului cardiovascular
La acest nivel pot apărea:
- leziuni degenerative în urma administrării antibioticelor citostatice (
daunorubicina etc.);
- aritmii rezultate în urma administrării de cardiotonice etc.;
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
- leucopenie şi trombopenie după administrarea de citostatice;
- risc de tromboembolie sau tromboze datorate creşterii coagulabilităţii
sângelui în urma administrării de contraceptive perorale;
- methemglobinemie în urma administrării de substanţe cu caracter
oxidant: paracetamol, fenacetină etc.
- anemie megaloblastică provocată de antiepileptice de tip fenitoin etc.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
c. Reacţii adverse de tip toxic la nivelul aparatului respirator
- alveolită, fibroză pulmonară în urma administrării de citotoxice
(bleomicin, ciclofosfamidă etc.);sindrom astmatic etc.
d.Reacţii adverse la nivelul aparatului digestiv
- provocat de medicamente propulsive,iritante ale mucoasei tractului
digestiv
- ulcer gastric provocat de medicamentele care stimulează secreţia
acidă sau iritante, ca de exemplu: antiinflamatoarele nesteroidiene etc.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
e.Reacţii adverse la nivelul principalului organ epurator (ficatul)
- citoliză produsă de medicamente cum sunt:rifampicina,
izoniazida,paracetamolul,antimalarice,citostatice steatoză hepatică
provocată de: tetracicline, corticosteroizi etc.;
- granulomatoză provocată de: chinidină, hidralazină etc.;
- carcinom hepato-celular produs de steroizi androgeni;
- sindrom de hepatită virotică produs de: IMAO, halotan etc.,rar
întâlnit,dar letal în procent de până la 20%;
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
- ciroză – produsă de metotrexat administrat în cantităţi mari;
- adenom şi tromboză suprahepatică produsă de contraceptive
perorale;
- colestază intrahepatică şi icter produse de:contraceptive
perorale,estrogeni,fenotiazine,antidiabetice perorale,steroizi
anabolizanţi etc.;
- hepatită subacută şi acută cu leziuni cronice,produsă
de:paracetamol,rifampicină,izoniazidă,sulfonamide.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
f. Reacţii adverse de tip toxic produse la nivelul rinichiului
- cristaluria în urma administrării sulfamidelor cu eliminare rapidă;
- nefropatii provocate de aminoglicozide,în special,dar şi de unele
cefalosporine, de exemplu: cefaloridina;
- tubulopatii cronice însoţite de poliurie provocate de: tetracicline,
săruri de litiu etc.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
g. Reacţii adverse de tip toxic la nivelul analizatorilor
g1) Reacţii adverse de tip toxic la nivelul ochiului
- glaucom, prin creşterea presiunii intraoculare în urma administrării de
glucocorticoizi;
- retinită pigmentară – provocată de neuroleptice fenotiazinice, de
exemplu:tioridazina,clorpromazina etc.
g2) Reacţii adverse de tip toxic la nivelul urechii
- tulburarea auzului până la surditate,provocate de:
aminoglicozide,glicopeptide(vancomicina),diuretice: furosemid, acid
etacrinic în doze mari;
- tulburarea echilibrului şi vertij produse de aminoglicozide etc.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
h.Reacţii adverse de tip toxic produse la nivelul sistemului muscular sau
ţesutului conjunctiv
- distrucţii musculare(rabdomiolize)–produse de:anestezice generale de tip
halotan,analgezice– antipiretice(paracetamol,salicilaţi), AINS,antiinflamatoare
steroidiene,IMAO,curarizante,neuroleptice anti D2 , antibiotice (peniciline) etc.;
- miopatii fără mialgie, produse de corticosteroizi;
- miastenii – produse de polimixine, β-blocante, aminoglicozide, benzodiazepine
etc.;
- miopatii cu mialgii – produse de: fluorochinolone etc.;
- polimiozite cu mialgie produse de: antiulceroase anti H2 (ranitidina);
- tremor, produs de neuroleptice etc.;
- colagenoză la indivizi acetilatori lenţi datorită deficienţei de N acetiltransferază în
urma administrării de izoniazidă etc.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
i.Reacţii adverse de tip toxic la nivelul pielii
Efectele toxice la acest nivel sunt diferite ca intensitate,fiind de la cele mai simple până la
cele mai grave, ca de exemplu: necroliza epidermică toxică etc., unele chiar cu sfârşit letal.
Afecţiunile toxice la nivelul pielii sunt întâlnite cu frecvenţă mai mare la persoane în vârstă
şi la femei.
Reacţii adverse de tip toxic cu manifestare la nivelul pielii:
- pruritul – poate fi provocat de medicamente ca: barbiturice, opiacee, contraceptive
perorale etc.;
- erupţii cutanate care sunt de mai multe feluri şi pot fi provocate de: contraceptive orale,
steroizi, bromuri, ioduri, antituberculoase cloramfenicol, aminoglicozide, sulfamide,
penicilină, antihistamini-ce antimalarice, fenitoină, β-adrenolitice, fenilbutazonă etc.;
- eritem-provocat de: barbiturice,acid acetilsalicilic,paracetamol,tetracicline,peniciline,
sulfamide, fenitoină, pirazolone, salicilaţi, bromuri, ioduri etc.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
- porfirie–produsă de: rifampicină, sulfamide, griseofulvină, barbiturice,
fenitoină, androgeni, estrogeni, contraceptive orale etc.;
- tulburări pigmentare de diferite culori, produse de: antimalarice,
citostatice, contraceptive orale, tetracicline, fenitoină etc.;
- alopecii, produse de: citostatice (ciclofosfamidă etc.), contraceptive
orale, retinol, săruri de aur, antitiroidiene, anticoagulante etc.;
- necroliză epidermică toxică, care poate fi produsă de barbiturice,
cloramfenicol, rifampicină, sulfamide, fenilbutazonă etc.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
j.Efecte adverse de tip cancerigen
Există substanţe care pot induce proliferarea şi dezvoltarea celulelor canceroase. Timpul
de latenţă pentru apariţia tumorilor poate fi uneori de 20 – 30 de ani.Dintre substanţele
cu potenţial cancerigen amintim: amine aromatice, nitrozamine, rezultate în urma
transformării aminofenazonei în pH-ul acidului gastric, azocoloranţi, aflatoxine produse de
mucegaiuri, substanţe alchilante (citostatice), hidrocarburi policiclice conţinute în fumul de
ţigară sau în gudronul de cărbune etc.
Intoleranţa congenitală
Acest tip de intoleranţă apare la prima doză administrată dintr-un medicament sau după
primele administrări.
Intoleranţa dobândită
Reacţiile adverse care sunt încadrate în această grupă sunt numite în exprimarea curentă
alergii şi apar ca rezultat al unei hipersensibilităţi produse de anumite substanţe
medicamentoase, având un caracter temporar sau permanent.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
Modalităţi profilactice de investigare şi tratament a manifestărilor de tip alergic
Pentru a preveni manifestările alergice iatrogene, se propun câteva măsuri de ordin profilactic,
şi anume:
- utilizarea cu mult discernământ a medicamentelor cu potenţial alergizant ridicat;
- evitarea utilizării topice, cutanate sau pe mucoase a medicamentelor foarte alergizante, ca de
exemplu: peniciline, sulfamide etc.
Ca metode de investigare a manifestărilor de tip alergic, există următoarele modalităţi:
- anamneza atentă a bolnavilor;
- teste in vitro (test de hemaglutinare pasivă etc.);
- teste cutanate (intradermoreacţie etc.)
Ca mod de tratament al manifestărilor de tip alergic se indică:
- oprirea urgentă a administrării medicamentului;
- utilizarea de medicamente antialergice (antihistaminice H1, adrenalină sau corticosteroizi
administrate i.v. lent).
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
Reacţii adverse rezultate la întreruperea farmacoterapiei
Când se întrerupe brusc administrarea unui medicament după o
administrare îndelungată, pot rezulta reacţii adverse, uneori cu manifestări
clinice grave.La întreruperea bruscă a unui tratament medicamentos pot
apărea următoarele tipuri de reacţii adverse:
1. Reacţii adverse rezultate prin întreruperea tratamentului cu antagonişti
farmacologici
Ca exemple de reacţii adverse rezultate printr-un astfel de mecanism
amintim:
- reacţii adverse rezultate la întreruperea tratamentului cu antihistaminice H2
(ranitidină, cimetidină etc.), care pot conduce la agravarea ulcerului gastro-
intestinal până la perforare;
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
- reacţii adverse rezultate la întreruperea tratamentului cu β-adrenolitice (propranolol),
care pot conduce la hipertensiune arterială sau angină pectorală;
- reacţii adverse rezultate la întreruperea tratamentului cu anticolinesterazice centrale
(atropină, trihexilfenidil etc.), care pot conduce la tulburări extrapiramidale etc.
2. Reacţii adverse rezultate prin întreruperea tratamentului cu agonişti farmacologici
Ca exemple de agonişti din această categorie amintim:
- medicamente morfinomimetice care sunt agonişti ai receptorilor opioizi µ şi k, şi care
modulează neurotransmisia adrenergică;
- medicamente barbiturice sau benzodiazepinice care sunt agonişti ai neurotransmisiei
GABA, neurotransmisie modulatoare pentru neurotransmisia glutamatergică sau
adrenergică.
- La întreruperea administrării acestui tip de agonişti apare sindromul de abstinenţă, de
retragere, manifestat prin suprastimularea neurotransmisiilor modulate de către
medicamente.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
3. Reacţii adverse rezultate pe fondul unei insuficienţe funcţionale
Acest tip de reacţii adverse pot apărea pe fondul unor insuficienţe
funcţionale ale unei glande endocrine, rezultate în urma administrării
de hormoni pe cale exogenă. Funcţionarea glandelor endocrine, ca de
exemplu corticosuprarenalele, este coordonată de concentraţia
sanguină a produsului final de lanţ metabolic (hormoni corticosteroizi)
prin retrocontrol (feed-back) pozitiv sau negativ, în urma acţiunii
acestora la nivelul chemoreceptorilor din hipotalamus şi hipofiză.
Pe baza concentraţiei sanguine de hormon circulant, hipotalamusul
secretă neurohormonul hipotalamic (CRF), hipofiza hormonul (ACTH),
care au rol de control a funcţionării endocrine a corticosuprarenalei.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
În urma administrării de corticosteroizi timp îndelungat, se reduce
secreţia de corticosteroizi ai glandei corticosuprarenale, mecanismul
fiind dirijat prin feed-back negativ de lanţul hipotalamo-hipofizar. La
întreruperea bruscă a administrării corticosteroizilor, apare fenomenul
de insuficienţă, fenomen manifestat până la repunerea în funcţie a
glandei periferice la un alt nivel, desigur dirijat prin acelaşi mecanism,
de către centrii nervoşi care controlează funcţionarea glandei. Pentru
perioada de timp necesară pentru adaptarea glandei endocrine la noile
condiţii, apare fenomenul de insuficienţă funcţională, caracterizat prin
reacţii adverse caracteristice carenţei hormonale.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
4.Medicamente care declanşează tulburări la oprirea bruscă a
administrării lor
Din această categorie putem aminti: medicamente antiepileptice
(barbiturice, benzodiazepine), antiparkinsoniene, antihipertensive
(cloni-dina), antiastmatice (β2 adrenomimetice), antianginoase (β2
adrenolitice), antiulceroase prin mecanism antihistaminice H2,
anticolinergice centrale, corticosteroizi, opioide etc.
Medicamentele din această clasă nu se întrerup niciodată brusc, ci
întreruperea tratamentului are loc după reducerea treptată a dozelor
administrate.
FARMACOTOXICOLOGIA GENERALĂ
5.Medicamente care pot provoca tulburări la oprirea bruscă
Din acest grup putem aminti:
- medicamente neuroleptice;
- tranchilizante (benzodiazepine);
- hipnotice (glutetimid);
- simpatomimetice vasoconstrictoare periferice (decongestionante nazale);
- sedative (bromuri) etc.
Şi la acest grup de medicamente este bine ca dozele să se reducă treptat.
6.Medicamente care se presupune că ar determina tulburări la oprirea bruscă
Din acest grup amintim:
- anorexigene, anticoagulante orale.
Şi la întreruperea tratamentului cu medicamentele menţionate este important să fie luate toate măsurile
pentru a îndepărta posibilele reacţii adverse de acest tip.

S-ar putea să vă placă și