INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU APLICAREA PROCEDEULUI

TEHNOLOGIC DE VACUUMARE A BETONULUI

Indicadiv C 212-87
Înlocuiesc C 212-83

Cuprins

* OBIECT
* DOMENIUL DE UTILIZARE
* MATERIALE
* COMPOZITIA BETONULUI
* TRANSPORTUL BETONULUI
* OPERATII PREGATITOARE
* TURNAREA SI COMPACTAREA BETONULUI
* VACUUMAREA
* FINISAREA
* TRATAREA BETONULUI
* CONTROLUL CALITATII BETONULUI
* NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

1. OBIECT

1.1. Procedeul de vacuumare este un mijloc de compactare a betonului prin crearea unei
subpresiuni la suprafaţa acestuia, ceea ce permite extragerea surplusului de apă introdus în
compoziţia betonului pentru asigurarea lucrabilităţii necesare.

1.2. Prezentele instrucţiuni tehnice se aplică la vacuumarea betoanelor cu ajutorul lanţului de

utilaje produs de întreprinderea “6 Martie" Timişoara.

1.3. Deservirea lanţului de utilaje se va face numai de personal instruit în prealabil şi autorizat.

[top]

2. DOMENIUL DE UTILIZARE

2.1. Procedeul de vacuumare se poate aplica la executarea:

- pardoselilor, platformelor sau drumurilor din beton şi beton armat;

- elementelor plane realizate pe şantier, în poligoane sau fabrici de prefabricate (plăci, panouri,
peree etc.).

2.2. Clasa minimă de beton a elementelor vacuumate este Bc. 10. Grosimea stratului de beton
vacuumat nu va depăşi 30 cm. În cazul elementelor cu grosimi mai mari de 30 cm turnarea şi
respectiv vacuumarea se va face în două straturi.
[top]

3. MATERIALE

Ciment

3.1. Tipul cimentului se stabileşte de proiectant în funcţie de clasa betonului şi condiţiile de

exploatare, conform prevederilor din Normativ C 140-86. Nu se recomandă utilizarea cimenturilor
cu un conţinut de adaosuri mai mari de 30%.

Agregate

3.2. Dimensiunea maximă a agregatelor va fi cel mult egală cu 1/4 din grosimea stratului de
beton.

3.3. Se va utiliza nisip de râu în două sorturi 0-3 şi 3-7 mm.

3.4. Agregatele mai mari de 7 mm pot fi de râu sau de concasare.

3.5. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele sunt cele prevăzute în
STAS 1667-76.

[top]

4. COMPOZITIA BETONULUI

4.1. Compoziţia betonului se stabileşte luând ca bază datele din tabelul 1.

TABELUL 1

Agregate (în
Marca Dozajul de
Clasa stare uscată)
cimentului ciment kg/mc
kg/mc

30 255 1970
Bc 10
35 240 1985

30 290 1940
Bc 15
35 265 1960

30 330 1905
Bc 20
35 300 1930
 Bc 22,5 35 320 1915

35 435 1810
Bc 30
40 360 1875

4.2. Se stabilesc cantităţile pentru diferitele sorturi în aşa fel încât să se asigure încadrarea în
zonele de granulozitate indicate în tabelul 2.

TABELUL 2

% treceri în masă prin sita

Agregatul total, Zona de
mm granulozitate
0,2 1 3 7 16 31

III, min. 1 14 34 60 95  
0-16
max. 9 24 44 68 100

II, min. 1 14 27 45 66 95
0-31
max. 8 12 37 55 76 100

4.3. Cantitatea de apă de amestecare va fi stabilită în funcţie de consistenţa impusă de mijlocul

de transport. Pentru încercări preliminare cantitatea de apă va corespunde unei tasări de 2 cm.

4.4. În cazul betoanelor în contact cu ape agresive se admite reducerea dozajului de ciment de
10% faţă de prevederile din Normativ C 140-86, anexa I.5.

[top]

5. TRANSPORTUL BETONULUI

5.1. Transportul betonului de la staţia de preparare se va face cu autoagitatorul.

5.2. Transportul local al betonului se va face cu bene sau pompe.

[top]

6. OPERATII PREGATITOARE

PREGĂTITOARE
6.1. Se verifică funcţionarea lanţului de utilaje conform prevederilor din cartea tehnică a utilajelor.

6.2. La pardoseli, în cazul în care stratul suport este realizat din balast, acesta va fi în prealabil
bine compactat fără a prezenta denivelări mai mari de 20 mm pe o lungime de 2 m.

6.3. În cazul în care stratul suport este realizat din beton, acesta nu trebuie să prezinte denivelări
mai mari de 5 mm pe o lungime de 2 m.

6.4. Înainte de turnarea betonului ce urmează a fi vacuumat stratul suport va fi curăţat şi udat.

6.5. Stratul suport va fi realizat în aşa fel încât să respecte panta cerută prin proiect.

6.6. Pentru turnarea şi vibrarea betonului ce urmează a fi vacuumat se montează longrine de

ghidaj. Pozarea acestor longrine se va face în aşa fel încât betonul realizat să asigure cotele
prevăzute în proiect.

[top]

7. TURNAREA SI COMPACTAREA BETONULUI

7.1. Betonul se va turna în strat de grosime cât mai uniformă şi ţinând seama că prin vacuumare
se produce o compactare a betonului de 1,5 mm la 10 cm grosime de beton. Suprafaţa de beton
turnat trebuie să corespundă cu suprafaţa care poate fi vacuumată într-o aceeaşi etapă.

7.2. În cazul în care elementul se realizează din mai multe straturi, independent dacă acestea se
vacuumează sau nu, turnarea stratului superior se va face după compactare şi nivelare dar
înainte de începerea prizei betonului din stratul anterior.

7.3. Vibrarea şi compactarea betonului se va face folosind rigla vibrantă.

7.3.1. Se aşează rigla vibrantă, astfel ca să se asigure perpendicularitatea între axul longitudinal
al riglei faţă de axul frontal de lucru.

7.3.2. Mişcarea de avans a riglei se realizează cu o viteză de cca. 0,2-0,5 m/min. avându-se în
vedere păstrarea în permanenţă a perpendicularităţii între axul riglei şi cel al frontului de lucru.

7.3.3. După terminarea primei treceri se va realiza o a doua, astfel ca aspectul final al suprafeţei
să fie uniform, fără denivelări sau neregularităţi.

[top]

8. VACUUMAREA

8.1. Operaţia de vacuumare se va începe imediat după compactarea şi nivelarea suprafeţei

betonului. Utilajul cu care se realizează vacuumarea este echipat fie cu saltea de vacuumare, fie
cu placă de vacuumare.
8.2. Varianta cu saltea de vacuumare (fig. 1).

8.2.1. Se aşterne covorul inferior compus din cele două straturi, filtrant şi distanţier, pe suprafaţa
de beton, astfel ca fâşiile alăturate să se petreacă 3-5 cm pe lungime; la aşternerea covorului
inferior se va avea grijă să rămână o fâşie de 10 cm de beton neacoperit pe conturul suprafeţei
de vacuumare pentru a se putea realiza etanşarea covorului superior şi în felul acesta să se
realizeze efectul de ventuză.

8.2.2. Se aşterne covorul superior avându-se în vedere asigurarea etanşeităţii, pe conturul de 10

cm al suprafeţei de vacuumare.

8.2.3. Se cuplează furtunul de aspiraţie la agregatul de creere a vidului şi se porneşte instalaţia,

urmărindu-se valoarea depresiunii create pe cadranul manovacuumetrului, concomitent cu starea
etanşeităţii covorului superior pe suprafaţa de beton; dacă după cca. 1 minut nu se atinge
depresiunea de 80%, înseamnă că există surse de aspirare aer fals, fie prin cutele formate de
saltea, fie prin spărturi apărute în covorul superior, fie prin neetanşeităţi la racorduri; se vor lua
măsuri de înlăturare a surselor de asiprare aer fals; se recomandă, pentru înlăturarea cutelor,
folosirea unei mături cu care să se realizeze presarea lor pe contur.

8.2.4. După atingerea depresiunii de 80% se menţine instalaţia în funcţiune pentru efectuarea
vacuumării. Vacuumarea se consideră terminată după un interval de timp corespunzător la cca.
3-4 minute pentru fiecare cm grosime de beton şi în momentul în care se constată reducerea
sensibilă a debitului de apă ce se extrage.

8.2.5. La terminarea vacumării se va controla starea betonului vacuumat prin păşire pe saltea;
dacă nu apar adâncituri pe saltea înseamnă că vacuumarea s-a încheiat; se va proceda în
continuare la rularea marginilor covorului superior dotate cu ţevile de transport spre interior, astfel
încât covorul inferior să fie descoperit cca. 2 cm în vederea absorbţiei apei din acesta, durata
fiind de cca. 1-2 minute.

8.2.6. Se opreşte instalaţia şi se procedează la ridicarea saltelei de vacuumare compusă din

covorul inferior şi cel superior, în ordine inversă celei de la pozarea pe beton.

8.2.7. Instalaţia poate lucra cu două saltele de vacuumare cuplate în paralel de cele 2 ştuţuri de
aspiraţie ale agregatului de vacuumat; dacă se lucrează numai cu o saltea de vacuumare cel de
al doilea ştuţ de aspiraţie de la agregatul de vacuumare se va obtura cu un capac aflat în dotarea
instalaţiei.

 8.3. Varianta cu plăci de vacuumare (fig. 2 şi 3).

8.3.1. Se aşează plăcile de vacuumare, care au toate cele trei straturi (etanşare, distanţier,
filtrant) înglobate într-un tot unitar, pe suprafaţa de beton proaspăt vibronivelată; numărul plăcilor
va fi astfel ales încât suprafaţa totală cuplată la unul din ştuţurile de aspiraţie ale agregatului să
nu fie mai mare de 30 mp.

8.3.2. Plăcile se vor lega prin înseriere la agregatul de vacuumat, folosind furtunul de aspiraţie, t-
ul de racord, furtunele de aspiraţie intermediare şi furtunele de obturare de capăt; se va avea în
vedere ca racordarea la agregatul de vacuumare să se facă în zona centrală a seriei de plăci de
vacuumare (fig. 3).

8.3.3. După aşternerea plăcilor pe suprafaţa de beton, ele se vor presa uşor, astfel ca bordura
acestora să se îngroape pe 3-5 mm, pe contur în suprafaţa de beton, în felul acesta asigurându-
se etanşarea; pe marginile laterale şi între plăci se va asigura o distanţă de cca. 25 mm de beton
neacoperit.

8.3.4. Odată făcute legăturile la aparatul de vacuumare ca în fig. 3 şi asigurată etanşeitatea

plăcilor de beton, se porneşte agregatul de vacuumare; la scurt timp după punerea în funcţiune
(cca. 15-60 secunde, funcţie şi de numărul plăcilor înseriate), depresiunea creată trebuie să
atingă valoarea de 80-85%, valoare care se citeşte pe manovacuumetru.

Dacă nu se realizează depresiunea de 80% se procedează în felul următor; se porneşte

agregatul cu robinetul de pe furtunul de aspiraţie în poziţia închis; când s-a atins valoarea
maximă a depresiunii create de agregat (90-95%) se deschide brusc robinetul; sub efectul de şoc
de vid se va realiza aderenţa plăcilor de vacuumare pe contur la suprafaţa de beton.

8.3.5. Se menţine instalaţia în funcţiune, controlându-se periodic valoarea depresiunii create, un

interval de timp similar ca în cazul saltelei de vacuumare.

8.3.6. După terminarea vacuumării se scot furtunele de obturare de capăt şi se lasă să

funcţioneze instalaţia cca. 1-2 minute, în vederea absorbţiei apei aflate încă pe canale şi în
reţeaua stratului distanţier respectiv pânzei filtrante.

8.3.7. Se opreşte instalaţia, se decuplează furtunele de aspiraţie şi se deplasează întreg

completul aparatului de vacuumat la porţiunea imediat următoare, proaspăt vibro-nivelată,
reluându-se procesul în aceeaşi ordine cronologică.

8.4. Întreţinerea instalaţiei

8.4.1. Întreţinerea instalaţiei constă în primul rând din curăţirea şi spălarea covorului superior şi
inferior al saltelei respectiv al plăcilor şi a furtunelor de aspiraţie, ori de câte ori este necesar sau
la sfârşitul unei zile de lucru.

Existenţa de resturi de beton pe covorul superior sau plăcile de vacuumare precum şi îmbâcsirea
stratului filtrant duce la încetinirea procesului de absorbţie şi la mărirea duratei de vacuumare.

[top]

9. FINISAREA

9.1. Se procedează la închiderea suprafeţei betonului cu ajutorul maşinii de netezit.

9.2. Această fază se aplică în două etape funcţie şi de cerinţele impuse prin proiectul de execuţie.

9.3. În prima etapă se execută o finisare grosieră cu ajutorul maşinii de netezit echipată cu disc
de netezire.

9.4. Dacă se constată necesar, se trece la o a doua finisare cu maşina de netezit echipată cu un
rotor cu 4 palete de netezit.

9.5. În cazul în care suprafaţa trebuie să rămână rugoasă se renunţă la finisare.

[top]
 10. TRATAREA BETONULUI

10.1. Imediat după întărirea betonului se procedează la acoperirea cu prelate umede.

Se va asigura menţinerea acestora în stare umedă minimum 7 zile.

10.2. Protecţia betonului proaspăt se poate face şi prin aplicarea unei pelicule care să evite
evaporarea apei din beton (de ex. emulsie de Polisol). Aplicarea peliculei se va face la max. 30
minute după finisare prin stropire în două straturi.

[top]

11. CONTROLUL CALITATII BETONULUI

11.1. Pentru verificarea realizării clasei betonului, se vor confecţiona cuburi de probă cu latura de
10 sau 14,1 cm, care vor fi supuse vacuumării cu stratul de beton turnat prin înglobarea tiparelor
în stratul respectiv, din care se vor extrage imediat după terminarea vacuumării.

11.2. Frecvenţa de prelevare a probelor va fi de o serie la 50 mc de beton pus în operă.

11.3. Probele se vor păstra şi încerca conform STAS 1275. Încercarea se va face la vârsta de 28
zile.

11.4. În cazul în care cuburile nu pot fi confecţionate în condiţiile arătate la pct. 11.1, ele vor fi
prelevate din betonul adus la locul de turnare. În asemenea situaţii se va nota pe fişa de betonare
cantitatea de apă extrasă la vacuumare şi raportată la volumul respectiv de beton.
Confecţionarea şi păstrarea epruvetelor se va face conform STAS 1275, iar frecvenţa va
corespunde celei de la pct. 11.2.

11.5. Rezistenţa betonului din lucrare se determină cu ajutorul relaţiei:

în care:

- rezistenţa în N/mmp rezultată ca medie a 3 cuburi;

L - cantitatea de apă în l la mc de beton care se verifică.

11.6. Interpretarea rezultatelor obţinute pe probele prelevate se face conform anexei X.6. din
normativul C 140-86.

[top]

12. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

 
Se vor respecta “Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj" aprobate de
MCInd. cu Ordinul nr. 1233/D-1980, vol. 1 şi 2, precum şi cele indicate în cărţile utilajelor.

[top]