Conducte Magistrale PDF

Contribuții la realizarea conductelor magistrale prin sudare multiarc pe generatoare
Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Partener:
Universitatea Transilvania din Brașov

Școala Doctorală Interdisciplinară
Departament: Ingineria Materialelor și Sudură
Ing. Cosmin TOMA
Contribuții la realizarea conductelor magistrale prin

sudare multiarc pe generatoare
Contributions to the manufacture of pipelines by
multi-arc welding with generators
Conducător ştiinţific
Prof.dr.ing. Radu IOVĂNAȘ
BRASOV, 2015
C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 6789 din 25.07.2014
PREŞEDINTE: Prof. dr. ing. ȚIEREAN Mircea Horia

Director Departament Ingineria Materialelor și Sudură
Universitatea ,,Transilvania” din Brașov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. dr. ing. IOVĂNAȘ Radu
REFERENŢI: Prof. dr. ing. SCUTELNICU Elena
Universitatea ,,Dunărea de Jos” Galați
Prof. dr. ing. VOICULESCU Ionelia
Universitatea ,,Politehnica” București
Prof. dr. ing. MACHEDON PISU Teodor
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 04.03.2015, ora 1000,
sala I. I. 6.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să

le transmiteţi în timp util, pe adresa: cosmin.toma @arcelormittal.com
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.
Vă mulţumim.

CUPRINS
Pg. Pg.
teza rezumat
Introducere…………………………………………………………..…………….. 7 9
1. Stadiul actual al fabricării conductelor magistrale………………….……… 9 11
1.1. Conducte magistrale................................................................................ 9 11
1.2. Oțeluri utilizate........................................................................................ 13 11
1.2.1. Oțeluri uzuale……………………………………………………… 13 11
1.2.2. Prezentare oțel X52 MS…………………………………………… 17 12
1.3. Concluzii................................................................................................... 19 -
2. Procedee de sudare actuale utilizate la fabricarea conductelor
magistrale........................................................................................................... 20 14
2.1. Sudarea sub strat de flux............................................................................... 20 -
2.1.1. Sudarea sub strat de flux cu o sârmă.................................................. 20 -
2.1.1.1. Parametrii procesului de sudare sub strat de flux………….. 23 -
2.1.1.2. Fluxuri pentru sudare……………………….……………… 28 -
2.1.1.3. Aplicații ale procedeului se sudare sub flux cu o sârmă la -
fabricarea conductelor magistrale......................................... 30
2.1.2. Sudarea sub strat de flux multiarc………………………………… 31 -
2.1.2.1. Sudarea sub strat de flux cu două sârme electrod…………… 31 -
2.1.2.2. Geometria îmbinărilor sudate sub strat de flux...................... 35 -
2.1.2.3. Aplicații ale procedeului de sudare sub flux multiarc la -
fabricarea conductelor magistrale…………………………. 37
2.2. Procedeul de sudare MIG – MAG………………………………………… 38 -
2.2.1. Principiul sudării MIG – MAG…………………………………… 38 -
2.2.2. Tipuri de transfer a materialului de depus prin arcul electric............. 40 -
2.2.2.1. Transfer prin scurt – circuit (short - arc)................................ 41 -
2.2.2.2. Transfer prin pulverizare axială (spray – arc)……………… 42 -
2.2.2.3. Transfer globular.................................................................... 43 -
2.2.2.4. Regim pulsat……………………………………………… 43 -
2.2.2.5. Transferul prin scurt – circuit forţat (short – arc +)……… 45 -
2.2.3. Pregătirea rosturilor……………………………………………….... 45 -
2.2.4. Sudarea MIG – MAG cu două sârme………………………………. 46 15
2.2.4.1. Sudarea MIG – MAG cu sârme gemene…………………… 48 -
2.2.4.2. Sudarea MIG – MAG Tandem............................................... 50 -
C. TOMA- Teză de doctorat Pag.3

Cuprins
2.3 Tehnologia cadru generală de execuție a țevilor pentru conducte

magistrale prin sudare pe generatoare......................................................... 57 17
2.4. Concluzii………………………………………........................................... 62 -
3. Obiectivele tezei de doctorat…………………………………………………… 64 21
3.1. Tendinţe actuale ale cercetărilor în domeniul abordat…………………… 64 21
3.2. Motivația și obiectivele cercetărilor……………………………………… 64 21
4. Contribuții privind aplicarea procedeelor de sudare multiarc MAG
Tandem la sudarea conductelor magistrale…………………………………. 66 23
4.1. Metodologia utilizată în cadrul cercetărilor experimentale……………… 64 21
4.2. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap, din oțel X52MS, prin procedeul
MAG TANDEM, în regim robotizat……………………………………… 58 25
4.2.1. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,Y”……………. 78 27
4.2.1.1. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,Y”,
MAG Tandem cu două sârme, prin trei cordoane sudate
(varianta I)…………………………………………………... 78 27
4.2.1.2. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,V”,
MAG Tandem cu două sârme, prin trei cordoane sudate
(cordon 3 transversal - varianta II)………………………….. 86 33
4.2.1.3. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,V”,
MAG Tandem cu două sârme prin 2 cordoane sudate
(cordon 2 transversal –varianta III )………………………… 99 37
4.2.2. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,X” (varianta 100 41
IV)………………………………………………………………….
4.3. Concluzii…………………………………………………………………... 106 -
5. Cercetări teoretice și experimentale privind modelarea matematică cu

elemente finite și verificarea experimentală a câmpului termic la operațiile
de sudare aplicate la fabricarea conductelor magistrale…………………… 109 46
5.1. Ecuaţiile transferului termic în procesele de sudare………………………. 109 -

5.1.1. Condiţii de unicitate…………………………………………….…. 109 -
5.1.2. Analiza câmpului termic tridimensional……………………………. 110 -
5.1.2.1. Cazul sursei termice mobile cu distribuţie Gaussiană 3D… 110 -
5.1.2.2. Analiza câmpului termic produs de sursa termică 111 -
semielipsoidală……………………………………………
5.2. Modelarea cu elemente finite a procesului de sudare a țevilor…………….. 112 46
5.2.1. Ipoteze de calcul……………………………………………………. 112 46

Cuprins
5.2.2. Sudarea SAW – o sârmă + MAG –rădăcină, cap la cap, rost în X … 115 48
5.2.2.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea SAW monoarc…… 116 48
5.2.2.2. Distribuţia şi variaţia tensiunilor Von Mises……………… 119 50
5.2.3. Sudarea SAW tandem două sârme + MAG - rădacină, cap la cap 123 52
rost în X……………………………………………………………
5.2.3.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea SAW tandem……… 124 52
5.2.3.2. Distribuţia şi variaţia tensiunilor Von Mises………………. 127 53
5.2.4. Sudarea MAG Tandem cap la cap cu două sârme, cu rost în Y, prin
trei cordoane, pe pat de flux – varianta I………………………….. 129 55
5.2.4.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea MAG - varianta I…. 130 55
5.2.4.2. Distribuţia şi variaţia tensiunilor Von Mises………………. 134 57
5.2.5. Sudarea MAG Tandem cap la cap cu două sârme, cu rost în Y, prin
trei cordoane, pe pat de flux – varianta II………………………… 136 58
5.2.5.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea MAG Tandem -
varianta II…………..……………………………………… 137 58
5.2.6. Sudarea MAG Tandem cap la cap cu două sârme, cu rost în Y, prin 144 61
două cordoane – varianta III…..………………………………….....
5.2.6.1 Analiza câmpurilor termice la sudarea MAG - varianta III.. 145 62
5.2.7. Sudarea MAG – Tandem cu rost în X asimetric - varianta IV...…… 150 64
5.2.7.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea MAG – varianta IV.. 151 64
5.3. Concluzii………………………………………………………………… 156 -
6. Concluzii finale. contribuţii originale. diseminarea rezultatelor. direcții

viitoare de cercetare............................................................................................. 158 67
6.1. Concluzii generale………………………………………………………… 158 67
6.2. Contribuții personale……………………………………………………… 161 70
6.3. Direcții de cercetare viitoare………………………………………………. 162 71
6.4 Modalități de valorificare…………………………………………………. 162 71
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………… 163 72
REZUMAT………………………………………………………………………… 169 78
CV………………………………………………………………………………… 170 79

CONTENTS
Pg. Pg.
tehesis abstract
Introduction…………………………………………………………..………….... 7 9
1. The current stage of pipeline manufacturing ………………….…………... 9 11
1.1. Pipelines................................................................................................... 9 11
1.2. Used steels............................................................................................... 13 11
1.2.1. Common steels………………………………………………........... 13 11
1.2.2. Steel X52 MS……………………………………………………..... 17 12
1.3. Conclusions.............................................................................................. 19 -
2. Current welding procedures used in pipeline manufacturing...................... 20 14
2.1. Submerged arc welding................................................................................ 20 -
2.1.1. Single-wire submerged arc welding................................................... 20 -
2.1.1.1. The parameters of the submerged arc welding procedure..... 23 -
2.1.1.2. Welding fluxes……………………….….............................. 28 -
2.1.1.3. Application of the single submerged arc welding procedure
in pipeline manufacturing..................................................... 30 -
2.1.2. Multi-wire submerged arc welding…………………………............. 31 -
2.1.2.1. Two-electrode submerged arc welding …………………........ 31 -
2.1.2.2. The geometry of submerged arc welded joints...................... 35 -
2.1.2.3. Application of submerged welding process to manufacture -
pipelines multiarc.................................................................. 37
2.2. MIG – MAG welding procedure………………………………………...... 38 -
2.2.1. The principle of MIG – MAG welding…………………………….. 38 -
2.2.2. Types of transfer of the material deposited through the arc............... 40 -
2.2.2.1. Short - arc transfer................................................................. 41 -
2.2.2.2. Spray - arc transfer………………………............................. 42 -
2.2.2.3. Globular transfer.................................................................... 43 -
2.2.2.4. Tack weld……………………………………....................... 43 -
2.2.2.5. Short – arc + transfer……………………………………...... 45 -
2.2.3. Preparing joints………………………………………………........... 45 -
2.2.4. Two-wire MIG – MAG welding………………………………........ 46 15
2.2.4.1. Twin wire MIG – MAG welding………………………....... 48 -
2.2.4.2. Tandem MIG – MAG welding............................................... 50 -
C. TOMA- Teză de doctorat Pag. 6

Cuprins
2.3 The general framework technology for the manufacture of pipes by means
of welding with generators........................................................................... 57 17
2.4. Conclusions………………………………………....................................... 62 -
3. The goals of the PhD thesis…………………………………………………….. 64 21
3.1. Current trends of research…………………………………………............. 64 21
3.2. Motivation and aim of the research……………………………………...... 64 21
4. Contributions to the manufacture of pipelines by multi-arc welding with
generators …………………………………………………………………........ 66 23
4.1. The methodology used in experimental research ……………………........ 64 21
4.2. Making X52MS steel butt welds through robotised Tandem MAG
welding ………………………………………………………………….... 58 25
4.2.1. Making Y-joint butt welds………………………………………...... 78 27
4.2.1.1. Making Y-joint butt welds by means of the two-wire
Tandem MAG welding procedure with three weld runs
(variant I)................................................................................ 78 27
4.2.1.2. Making V-joint butt welds by means of the two-wire
Tandem MAG welding procedure with three weld runs (run
3 transversal – variant II )……........………………………… 86 33
4.2.1.3. Making V-joint butt welds by means of the two-wire
Tandem MAG welding procedure with two weld runs (run 2
transversal – variant III).......................................................... 99 37
4.2.2. Making X-joint butt welds (variant IV)……………………….......... 100 41
4.4. Conclusions……………………………………………………………..… 106 -
5. Theoretical and experimental research on the finite element method and
experimental analysis of the thermal field in the welding operations used in
pipeline manufacturing....................................................................................... 109 46
5.1. The equations of heat transfer in welding ………………………..….......... 109 -

5.1.1. Uniqueness conditions…………………………………………...…. 109 -
5.1.2. Analysis of the three-dimensional thermal field………………......... 110 -
5.1.2.1. The mobile heat source with 3D Gaussian distribution ….... 110 -
5.1.2.2. Analysis of the thermal field generated by the half-ellipsoid 111 -
heat source ….......................................................................
5.2. The finite element method of pipe welding…………………………....…..... 112 46

Cuprins
5.2.1. Hypotheses……………………………………………………....….. 112 46
5.2.2. SAW– one wire + MAG – root, butt welding, X-joint ………...…... 115 48
5.2.2.1. The analysis of thermal fields in single-arc SAW …..…….. 116 48
5.2.2.2. Distribution and variation of the Von Mises stresses……..... 119 50
5.2.3. Tandem SAW - two wires + MAG - root, butt welding, X-joint ….. 123 52
5.2.3.1. The analysis of thermal fields in tandem SAW ………….... 124 52
5.2.4. Y-joint two-wire butt tandem MAG welding, with three weld runs,
on flux bed - variant I………………………………………............. 129 55
5.2.4.1. The analysis of thermal fields in MAG welding - variant I.. 130 55
on flux bed - variant II……………………………………............. 136 58
5.2.5.1. The analysis of thermal fields in MAG welding - variant II.. 137 58
5.2.5.2. Distribution and variation of the Von Mises stresses…….... 141 60
on flux bed - variant III…………………………………................. 144 61
5.2.6.1 The analysis of thermal fields in MAG welding - variant III. 145 62
5.2.7. Asymmetric X-joint tandem MAG welding - variant IV………..... 150 64
5.2.7.1. The analysis of thermal fields in MAG welding - variant IV 151 64
5.3. Conclusions……………………………………………………………….. 156 -
6. Final conclusions. Original contributions. Dissemination of results. Future
research directions............................................................................................... 158 67
6.1. General conclusions………………………………………………….......... 158 67
6.2. Personal contributions…………………………………………………...... 161 70
6.3. Future research directions…………………………………………............. 162 71
6.4. Ways of exploitation………………………………..................................... 162 71
Bibliography……………………………………………………………………….. 163 72
Abstract…………………………………………………………………………...... 169 78
CV………………………………………………………………………………..…. 170 79

INTRODUCERE
Creșterea pe plan mondial a consumului energetic din ultimii ani a condus la intensificarea
procesului de exploatare a resurselor. Astfel, pentru a putea răspunde cerințelor sporite din
domeniu, este necesară asigurarea unei infrastructuri adecvate, respectiv de extindere a conductelor
magistrale. În acest sens companiile implicate în construcția și exploatarea acestora, pun accentul pe
realizarea de produse durabile și cât mai fiabile, care să sugereze ideea de încredere și siguranță.
Ținând cont de preocupările actuale din domeniu, prezenta teză de doctorat a încercat să
aducă o contribuție privind elaborarea unor tehnologii alternative de fabricare a conductelor
magistrale prin sudare pe generatoare, utilizând procedee de sudare multiarc de mare productivitate,
cu consumuri energetice reduse, dezvoltându-se în acest sens procedeul de sudare MIG / MAG
Tandem, în varianta mecanizată sau robotizată.
Teza de doctorat este structurată în 6 capitole, desfăşurate pe 168 pagini, ce cuprind 21
relaţii matematice de calcul, 90 figuri, 32 tabele, 112 referinţe bibliografice.
Capitolul 1 ,,Stadiul actual al fabricării conductelor magistrale”, prezintă elementele de
bază, constructive și funcționale ale conductelor magistrale, destinațiile acestora, precum și
diversitatea de oțeluri utilizate la construcția lor, caracteristicile specifice ale acestora și valorile de
încadrare ale încercărilor privind caracterizarea lor, conform normativelor internaționale în vigoare.
De asemenea este prezentat oțelul X52MS , asupra căruia s-au îndreptat cercetările efectuate în
cadrul tezei de doctorat.
Capitolul 2 intitulat ,,Procedee de sudare actuale utilizate la fabricarea conductelor
magistrale”, abordează din punct de vedere teoretic procedeele de sudare actuale utilizate la
fabricarea conductelor magistrale și anume sudarea automată sub strat de flux (SAF), varianta
clasică cu o sârmă cat și cele de mare productivitate cu 2 - 4 sârme), precum și procedeul de sudare
MIG/MAG, la acest procedeu punându-se accent pe varianta recentă MAG Tandem, care a
constituit procedeul care s-a aplicat în programul experimental.
Capitolul 3 ,,Obiectivele tezei de doctorat”, definește tendinţele actuale ale cercetărilor în
domeniul abordat precum și motivația și obiectivele concrete ale tezei.
Capitolul 4 ,,Contribuții privind aplicarea procedeelor de sudare multiarc mag tandem
la sudarea conductelor magistrale”, este dedicat cercetărilor experimentale efectuate și au vizat
înlocuirea parțială sau totală a procedeelor de sudare sub strat de flux, utilizate actualmente la
fabricarea conductelor magistrale cu sudură pe generatoare cu procedeul de sudare MAG Tandem.
Capitolul debutează cu prezentarea metodologiei utilizată în cadrul cercetărilor
experimentale și cu descrierea montajelor realizate și experimentate. De asemenea sunt prezentate

Introducere
programele realizate de control a parametrilor principali de sudare (Is, Ua, Vas, Qgaz) pentru fiecare
sârmă material de adaos, precum și a vitezei de sudare, Vs.
În continuare sunt prezentate efectiv experimentările efectuate, care au inclus realizarea de
trei tipuri de îmbinări sudate pentru perechi de table confecționate din oțel X52 MS, cu rost în Y,
(cu 3 și 2 cordoane, realizate unilateral, cu suport pe pat de flux), și pe perechi de table cu rosturi în
X (2 cordoane, realizate bilateral). Pentru fiecare tip de îmbinare au fost elaborate procedurile
specifice de lucru (WPS-uri).
Îmbinările sudate au fost caracterizate, conform procedurilor în vigoare, asupra acestora
efectuându-se controalele uzuale, respectiv: control vizual, control defectoscopic, determinarea
caracteristicilor mecano - metalografice (examinarea macro și microscopică, încercarea de duritate,
încercarea la tracțiune, încercarea la îndoire, încercarea la reziliență), rezultatele fiind prezentate
sintetic, sub forma de tabele și diagrame.
Din interpretarea rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate a rezultat faptul că toate
îmbinările sudate realizate în cadrul programului experimental au corespuns din punct de vedere al
controlului dimensional și defectoscopic, rezultatele încercărilor mecano - metalografice s-au
încadrat în limitele prevăzute de normativele în vigoare. Astfel, cele 4 tehnologii de sudare
investigate, prin aplicarea procedeului de sudare MAG Tandem, nu afectează în mod special
comportarea mecano – metalurgică a otelului X52 MS, îmbinările având o plasticitate și tenacitate
corespunzătoare, dovedindu-se aplicabile la sudarea acestui tip de oțel.
Ca urmare a rezultatelor obținute, în finalul capitolului se poate concluziona faptul că
procedeul de sudare MAG Tandem, poate deveni o alternativă de înlocuire cu succes a procedeelor
de sudare sub flux SAF și sudarea combinată SAF și MIG / MAG, care a reprezintă varianta de
referință clasică aplicată încă in domeniul fabricației de conducte magistrale.
În capitolul 5, intitulat ,,Cercetări teoretice și experimentale privind modelarea
matematică cu elemente finite și verificarea experimentală a câmpului termic la operațiile de
sudare aplicate la fabricarea conductelor magistrale”, Au fost efectuate analizele câmpurilor
termice, pentru tehnologia clasică aplicată precum și pentru fiecare din cele 4 variante
experimentate, pe baza modelarii cu elemente finite a proceselor de sudare, având la bază valorile
concrete ale tuturor parametrilor reali utilizați determinându-se distribuția și variația tensiunilor
Von Mises în fiecare cordon de sudură din îmbinările sudate analizate.
Capitolul 6 ,,Concluzii finale, contribuţii originale, diseminarea rezultatelor, direcții
viitoare de cercetare”, prezintă concluziile generale, formulate pe baza studiilor elaborate,
elementele de originalitate ale tezei de doctorat, direcţiile de dezvoltare a cercetărilor viitoare,
specifice domeniului abordat şi o sinteză a modalităţilor de valorificare a rezultatelor cercetării.
Teza de doctorat se încheie cu prezentarea referinţelor bibliografice.

CAPITOLUL 1
STADIUL ACTUAL AL FABRICĂRII CONDUCTELOR

MAGISTRALE
1.1. Conducte magistrale

Referindu-ne la modul general, sistemele de conducte sunt ansambluri formate din două sau
mai multe conducte racordate între ele, utilizate la transportul şi distribuţia aceluiaşi agent de lucru.
Clasificarea conductelor se face în funcţie de natura fluidelor transportate, de structura şi
dimensiunile conductelor, precum şi de soluţiile avute în vedere la amplasarea lor în teren.
După rolul lor tehnologic, părţile unui sistem de conducte se încadrează în patru grupe:
elemente de conductă, protecţii, suporturi, aparatură.
Ţevile utilizate la executarea tronsoanelor rectilinii ale traseelor de conducte se
confecţionează din diverse mărci de oţel, fonte, aliaje neferoase sau din materiale nemetalice.
Alegerea materialelor conductelor se face pe baza unor criterii tehnice şi economice care ţin seama
de condiţii tehnice de funcţionare, compatibilitatea dintre fluidul transportat şi conductă,
proprietăţile mecanice ale materialelor, posibilităţile de prelucrare, sudare şi tratare.
În fig. 1.1 a se prezintă o vedere parțială a unui traseu de conducte magistrale pentru
transport gaze, în fig. 1.1 b aspectul țevilor fabricate prin sudare pe generatoare, iar în fig. 1.1 c
aspectul țevilor fabricate prin sudare elicoidală.
a) b) c
Fig. 1.1 Conducte magistrale
a) aspect general; b) țevi sudate longitudinal; c) țevi sudate elicoidal
1.2. Oțeluri utilizate

1.2.1. Oțeluri uzuale
Ţevile utilizate la realizarea tubulaturilor conductelor de transport şi de distribuţie petroliere
(destinate vehicularii petrolului, produselor petroliere lichide şi gazelor naturale) se realizează din
oţeluri şi pot fi fabricate sub formă de ţevi laminate la cald (fără sudură) şi ţevi sudate longitudinal

Capitolul 1. Stadiul actual al fabricării conductelor magistrale
sau elicoidal. Oţelurile ,,clasice” utilizate la fabricarea ţevilor pentru conducte sunt alese conform
recomandărilor din API Spec. 5L [*** 07].
1.2.2. Prezentare oțel X52 MS

Oțelul X52MS a apărut din dorința de a dezvolta proprietățile mecanice și chimice ale
oțelului de bază X52 din API 5L [*** 07]. Acesta este destinat construcțiilor de gazoducte care
lucrează în medii puternic coroziv (apă sărată, deșert, etc.), fig. 1.2. Acest oțel trebuie să aibă un
conținut scăzut de Sulf sub 20 ppm, lucru destul de greu de realizat fiind necesară în acest sens
desulfurarea oțelului în stare lichidă cu ajutorul calciului și apoi alierea cu niobiu și titan. Practic se
spune că este un oțel pur, otel curat.
Fig. 1.2. Conducte pentru gazoducte ce lucrează în medii puternic corozive
Denumirea populară a acestui oțel este X52 sour service și provine de la faptul că se
utilizează în medii acide, corozive, el prezentând bune rezultate la testele HIC (Hidrogen Induced
Cracking) și SSC (Sulfide Stress Cracking).
Compoziția chimică a oțelului X52 MS impusă de standardul API 5L, anexa H și cea
rezultată în urma analizelor chimice efectuate probe de dimensiuni (400x125x12 mm) din table de
oțel X52MS utilizate în cadrul experimentărilor este prezentată în tabelul 1.6.
Tabel 1.6 Compoziție chimică oțel X52 MS

Compoziția chimică [%]
b b
C Mn Si P S Cu Ni Cr Mo
0.10 1.45 0.45 0.020 0.002 - - - -
API 5L
V Ti Al N Nb B
0.05 0.04 - - 0.06 -
C Mn Si P S Cu Ni Cr Mo
Placă
0.045 0.99 0.35 0.006 0.002 0.02 0.02 0.04 0.004
de oțel
V Ti Al N Nb B
X52MS
0.021 0.2 0.035 0.005 0.031 0.0003
b – pentru fiecare reducere de 0.01% sub maximul specificat pentru carbon, este permisă o creștere de 0.05%
peste maximul specificat pentru Mn, până la o creștere maximă de 0.20%.
După cum se poate observa din tabel valorile obținute sunt în concordanță cu standardul API 5L.
C.TOMA - Teză de doctorat Pag. 12
Capitolul 1. Stadiul actual al fabricării conductelor magistrale
Proprietățile mecanice și alte caracteristici ale oțelului X52 MS (API 5L) precum și cele
determinate pe eșantioanele de tablă sunt prezentate în tabelul 1.7.
Tabel 1.7 Caracteristicile mecanice

Energia
Rm Rt0.5 Duritatea Temperatura de
X52 MS Rt0.5/Rm
[N/mm2] [N/mm2] HV10 [0C] rupere
KV [J]
Maxim
API 5L 460 – 760 360 – 530 Max. 250 0 Minim 40
0.93
Placă de
186
oțel 539 463 0.86 180 0
(3V2)
X52MS
1.2.3. Analiza comportării la sudare a oțelului X52 MS:

Determinarea sudabilităţii oțelului X52 MS , utilizând metoda IIW (International Institute of
Welding), se poate realiza cu ajutorul carbonului echivalent, relația 1.1:
%Mn  %Si %Cr  %Mo  %V % Ni  %Cu
CeIIW  %C    (1.1)
6 5 15
Introducând valorile reale ale elementelor chimice rezultă valoarea CEiiw=0,24%:
Conform literaturii de specialitate [VIȘ 08] criteriul de comparație dintre procentul de Ce și
sudabilitate este prezentat în tabelul 1.8.
Tabel 1.8 Criteriul de comparație dintre % Ce și sudabilitate

%Ce Sudabilitate
Pina la 0.35% Excellent
0.36% – 0.40% Foarte bun
0.41% – 0.45% Bun
0.46% – 0.50% Slab
Peste 51% Foarte slab
Având în vedere că în urma calculelor a reieșit valoarea Ce = 0.24 %, rezultă că oțelul

X52MS este ușor sudabil, neavând nevoie de preîncălzire sau alte pregătiri suplimentare.
Caracteristicile mecanice determinate pe probe după sudare, sunt prezentate în tabelul 1.9.
Tabel 1.9 Caracteristici mecanice după sudare

Rm (BM) Rt0.5 Rm (CS) Temp. Energia de rupere KV
X52 MS Rt0.5/Rm HV10
[N/mm2] [N/mm2] [N/mm2] [0C] [J]
Maxim Minim
API 5L 460 – 760 360 – 530 Max. 250 0 Minim 27
0.93 460
182-194-168 – MB (3V2)
X52 MS 202 – CS
510 471 0.92 564 0 62 – 71 – 54 – CS (3V2)
- 183 - ZIT 176-168-183 – ZIT (3V2)

CAPITOLUL 2
PROCEDEE DE SUDARE ACTUALE UTILIZATE LA

FABRICAREA CONDUCTELOR MAGISTRALE
Datorită geometriei și dimensiunilor specifice ale conductelor magistrale, din categoria

procedeelor de sudare prin topire care se utilizează la fabricarea lor se disting două procedee de
bază, de mare productivitate și anume sudarea sub strat de flux și sudarea în medii de gaze
protectoare. Utilizate pe scară largă în varianta clasică cu o sârmă, aceste procedee au cunoscut
în ultimii ani progrese semnificative în sensul creșterii productivității, calității și a gradului de
automatizare / robotizare, dezvoltându-se variantele de sudare multi - arc cu 2 și mai multe
sârme materiale de adaos.
2.1.1.3. Aplicații ale procedeului se sudare sub flux multiarc la fabricarea

conductelor magistrale
Firmele specializate în fabricarea de echipamente de sudare sub flux de mare
productivitate, multi arc, livrează la ora actuala o gamă largă de echipamente integrate,
specializate. Spre exemplificare, în fig. 2.17 a, se prezintă aspectul unei instalații de sudare sub
flux cu două sârme, destinată realizării îmbinărilor sudate pe exterior, capul de sudare fiind
amplasat într-un sistem (consolă) care permite deplasarea automatizată, după traiectoria
necesară, cu urmărirea permanentă a rostului și controlul parametrilor de sudare. Capul de sudare
sub strat de flux, cu două sârme, prezentat în fig. 2.17 b este destinat realizării îmbinărilor sudate
cu acces din interior (cazul conductelor magistrale), deplasarea capului de sudare realizându-se
fie cu un tractor cu deplasare automată, prin urmărirea traseului rostului, fie fixat pe o consolă,
care pătrunde în interior cu viteza tehnologică de sudare.
a) b)
Fig.2,17. Aspectul unei instalații de sudare multiarc sub strat de flux experimentată
a) sudare pe exterior, b) sudare pe interior
Capitolul 2. Procedee de sudare actuale utilizate la fabricarea conductelor magistrale
Sunt folosite și echipamente integrate cu trei arce (fig. 2.18 ) în băi comune (fig. 2.18 a)
sau băi separate (fig. 2.18 b) recomandate pentru sudarea cusăturilor lungi și din table groase.,
[*** CMR]
a) b)
Fig. 2.18 Sudare sub strat de flux multiarc [*** CMR]

a) în băi comune, b) în băi separate
2.2.4. Sudarea MIG – MAG cu două sârme

Sudarea MIG – MAG cu două sârme utilizează sârme cu dimensiuni normale care nu
necesită o viteză mare de alimentare ca în cazul procedeelor productive de sudare cu o singură
sârmă. Acest lucru este posibil datorită faptului că acea cantitate de material de adaos necesară
pentru îmbinare poate fi distribuită pe două sârme şi două arce. Consecința acestui fapt rezidă în
scăderea vitezei de alimentare a fiecărei sârme şi a presiunii arcului în comparație cu sudarea cu
o singură sârmă cu aceeași productivitate.
Așadar, sudarea MIG – MAG cu două sârme poate ajunge la cel mai înalt grad de
productivitate deoarece presiunea arcului este distribuită pe o zonă mai mare ceea ce permite
setarea parametrilor de sudare înainte să apără anumite limitări ale procesului.
Echipamentul de sudare este compus din mecanismele de alimentare a celor două sârme
prevăzute cu un pistol de sudare pentru sârmele duble şi în multe cazuri dintr-un sistem
automatizat care permite sudarea cu impulsuri sincronizate sau alimentarea sârmelor la viteze
diferite, (cordonul de rădăcină și cordoanele de umplere a rostului pot fi realizate în același
timp).
Sudarea MIG – MAG cu două sârme implică două procedee de sudare:
 cu sârme gemene;
 tandem.
Poziţionarea sârmelor se poate realiza astfel:
 arc dublu (două sârme alimentate printr-un pistol de sudare cu o duză formând un arc
comun sau două arce)
 arc tandem (două sârme alimentate printr-un pistol de sudare cu o două duze formând
două arce separate).
Figura 2.27 prezintă sudarea cu două sârme gemene şi sudarea tandem.
a) b)
Fig. 2.27. Sudarea MIG – MAG cu două sârme.

a) sudarea cu două sârme gemene, b) sudarea tandem.
În configurarea sudării cu două sârme, cei 2 electrozi fuzibili folosesc aceeaşi zonă de
contact / potențial electric, electrozii sunt izolați electric permiţând utilizarea unor setări
independente de proces.
Valoarea totală a energiei liniare pentru metodele de sudare cu două sârme, în comparaţie
cu metodele de sudare cu o singură sârmă nu este neapărat mai mare. Ea depinde, bineînţeles de
setarea procedeului, dar de obicei valoarea energiei liniare în cazul sudării tandem este egală sau
puţin mai ridicată decât cea a sudării cu o singură sârmă. Față de echipamentul clasic de sudare
MIG / MAG cu o sârmă, echipamentele pentru varianta tandem conțin două surse de sudare
performante, independente, sistemele de avans sârmă electrod comandate de cele două surse, de
unde sârmele sunt aduse în elementul comun, capul de sudare,(fig. 2.37) ieșind prin 2 ajutaje, la
distanțele reglate, în diuza de sudare prin care este dirijat și gazul care protejează concomitent
cele două arce de sudură. Forma duzei de ieșire este eliptică, sârmele fiind poziționate simetric
față de conturul interior al duzei, asigurând o protecție uniformă a celor două arce cu gaz
protector. Pentru evitarea supraîncălzirii duzei (operațiile de sudare sunt de regulă de lungă
durată) se asigură o răcire continuă cu apă recirculată a corpului duzei, precum și altor zone care
se pot încălzi peste limitele acceptabile în timpul lucrului.
a) b) c)
Fig.2.37 Cap de sudare MIG / MAG Tandem

Sudarea MIG/MAG tandem nu se efectuează manual, dat fiind greutatea capului de

sudare și necesitatea deplasării precise în axa rostului, motiv pentru care capul de sudare se
amplasează pe suporți adaptabili la sisteme de deplasare și poziționare diversificat, acestea
făcând parte din sisteme integrate adaptive. Astfel, în cazul utilizării procedeului pentru
realizarea sudurilor de colț pentru sudarea grinzilor (cu inima plină sau cheson) pe lungimi
considerabile, sau al diverselor construcții metalice se amplasează pe utilaje tipice de tip grindă
cu coloană, cărucioare de deplasare specializate, etc. Întrucât procedeul de sudare MIG/MAG
Tandem poate fi aplicat în majoritatea pozițiilor de sudare cel mai frecvent el se utilizează în
varianta robotizată, putând aborda aplicații ca sudarea confecțiilor metalice spațiale (în care
cordoanele de sudură au traiectorii, dimensiuni și poziții diversificate), recipiente sub presiune
(pe generatoare și cap la cap virola cu capac) și bineînțeles la fabricarea și sudarea conductelor
magistrale
Având o dezvoltare explozivă în ultimii ani, echipamentele de sudare MIG / MAG
tandem fabricate de o serie de firme de prestigiu (Lincoln Electric, CLOOS; Froniu, Abicor
Binzel, TBi Industries,etc.) diferă prin gradul de automatizare și de robotizare, în funcție și de
destinația aplicației și producția preconizată. Spre exemplificare în fig. 2.38 se prezintă două
variante de roboți de sudare echipați cu instalații de sudare MIG/MAG Tandem.
În cadrul tezei de doctorat am abordat sudarea MIG/MAG tandem, pe generatoare a
conductelor magistrale, am folosit în cadrul programului experimental un montaj format dintr-o
celulă robotizată de sudare echipată cu o instalație de sudare de acest tip, descrisă la capitolul 4.
2.3 Tehnologia cadru generală de execuție a țevilor pentru conducte

magistrale prin sudare pe generatoare [1]
În urma fazelor preliminare de debitare, teșire, tablele sunt roluite si pregătite pentru
sudare. De regulă, întregul proces este complet automatizat , pentru faza de sudare acestea fiind
dispuse pe standuri cu role care realizează rotirea si poziționarea în vederea accesului instalațiilor
de sudare și a dispozitivelor aferente. În funcție de grosimea tablelor și de diametrul țevilor se
stabilește tehnologia de sudare propriu - zisă, prezentată sintetic sub forma WPS.
În continuare se prezintă o tehnologie cadru generală de fabricație prin sudare pe
generatoare a țevilor (Ø  700mm), din oțel X52MS, g=12 mm.
Dat fiind grosimea tablei de 12 mm, pregătirea rostului s-a realizat cu rost în X simetric,
(detaliu de sudură WPS 1) care permite sudarea cap la cap, bilaterală, prin două procedee:
- automat, MAG (135), la rădăcină, pe exterior;
- automat sub flux, SAW (121-2-H), pe interior, care realizează retopirea parțiala a
stratului de rădăcina și umplerea rostului interior, printr-o singură trecere;

- automat sub flux, SAW (121-2-H), pe exterior, care retopește parțial stratul de rădăcina
și realizează umplerea rostului exterior, printr-o singură trecere.
De menționat că, prinderea provizorie (haftuirea), se realizează semiautomat, MAG,
unilateral prin exterior, prin cordoane scurte și echidistante.
Parametrii de sudare, materialele de adaos, gazele de protecție, tehnica de sudare și alte
detalii tehnologice, sunt descrise sintetic în WPS 1.
SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE

WPS 1 Denumire reper:
(Conform EN ISO 15609-1:2004 )
PROCEDEU DE SUDARE 135 121 121 Tip Manual Semiautomatic
MAG SAW SAW Machine Automatic
MATERIALE DE BAZĂ MATERIALE DE ADAOS
Marca: X52 MS EN or AWS
Grupa: 2 / subgrupa 2.1 [1] EN ISO 14341: G 42 4 M G3Si1( Filcord C)
MB
[2] EN 756: S2 (AS35)
1,2 Grosime
12 [3] EN 14174: S A AB 1 67 AC H5 (AS461)
[mm]:
Uscare: 350°C / 2 h Flux
Temp. preîncălzire [°C]: 10 Gaz prot.: CORGON 18
Temp.max. intre straturi [°C]: 175 Debit gaz [litru/min]: 20
Postincălzire [°C / hours]: - Gaz la radac. [litru/min]: NA
DETALIU DE SUDURĂ
REGIM DE SUDARE
Dimensiune
material de Tip,
Proc. Denumire Vitez. Energ.
Rând adaos, Φ Curent Tens. Pola-
sudare mat. aport sud. lineară
[mm] ritate
135 FILCORD C 1,2 300 27 DC+ 95 5,12

Tack welds: Shall be equally spaces and when are not removed then ground and
inspected
1 135 FILCORD C 1,2 308 30 DC+ 95 5,84
AS 35 + flux
2 121 AS 461 4 700~720 36 DC+ 61 25,4
AS 35 + flux
3 121 AS 461 4 640~650 35 DC+ 51 26,7
TEHNICA DE SUDARE Revizia / Data
Pregătire margini: Mecanic
Pendular: -
Crăițuire: -
Curățire între treceri: Perie
Distanța duză contact la piesă: [2] 35-40 mm pt. SAW
Poziția și sensul de sudare: PA
Viteza avans sârmă [cm/min] NA
Oscilare (amplitudine,frecvență,dwell time): NA
Detalii sudare plasmă / Plasma welding details , torch angle: NA

Din gama de încercări uzuale (conform normativelor specifice în vigoare) care s-au
utilizat la caracterizarea și testarea îmbinărilor sudate, realizate la sudarea pe generatoare a
conductelor magistrale de acest tip, se prezintă sintetic rezultatele acestora.
 Examinarea macroscopică și microscopică a îmbinărilor sudate.
Macrostructural, îmbinările din table roluite, din oțel X52MS, g= 12,5mm, sudate cap
la cap, cu rost în X asimetric, au prezentat un aspect corespunzător, cu o bună pătrundere între
straturi și laterală cu marginile rostului. Cordonul ,,de rădăcină, realizat MIG / MAG, a topit
partea centrală a umărului rostului în X asimetric, oferind un suport material substanțial
următoarelor straturi bilaterale, fiind retopit parțial de ambele parți de către cele două cordoane
de sudură realizate SAW. Cordoanele de sudură sunt distincte, cu un aspect columnar
caracteristic, aspectul acestora fiind prezentat în fig.4.18.
Fig. 4.18 Macrostructură
MB 100 X MD 100X
ZIT 1 100X ZIT 2 500X
Fig. 4.19 Analiza microstructurală

Microstructurile realizate în zonele specifice MB - structura ferito - perlitică, dispusă
sub forma de șiruri de punctaj 3, cu o granulație uniformă de punctaj 9 - 9,5; ZIT - este alcătuită
din zona cu structura feritoperlitică fina și zona cu structură bainitică ; MD –cu structură formată
din cristale columnare orientate în direcția frontului de solidificare.
Măsurătorile de duritate, realizate în zonele caracteristice ale îmbinărilor sudate
(fig.4.20), înregistrează valori care se încadrează sub limitele maxime admisibile (tabel 4.4)

Fig. 4.20 Zonele de măsurare a durităților HV 10
Tabel 4.4 Valorile durităților HV 10 măsurate
Zona Amprenta HV10

MB 1 181 183 181
2 188 183 183
3 186 183 183
ZIT 4 197 199 199
5 199 205 205
6 197 201 199
MD 7 206 202 210
8 216 216 210
9 225 218 219
Încercările la tracțiune și la încovoiere prin soc (reziliența), realizate pe probe de îmbinări

sudate în vederea omologării tehnologiei de sudare, conform normativelor specifice în vigoare,
au înregistrat valorile medii prezentate în tabelele nr.4.5 și 4.6.
Tabel 4.5 Valorile rezistenței la tracțiune

Nr. test Dimensiuni proba
Fr [N] Rm [N/mm2]
ts [mm] b [mm] Lo [mm] Lc [mm]
Test 1 12 38 50 100 146 483
Test 1 12 38 50 100 142 482
Tabel 4.6 Încercarea la încovoiere prin soc - reziliența (la 200C și 00C)
Tip si dimensiuni T Reziliența Energie rupere

Proba / Nr. încercări
[mm] [ºC] [J/cm2] [J]
1 V55/10/5 0 48,2 241

MB 2 V55/10/5 0 51,6 258
3 V55/10/5 0 54,8 274
4 V55/10/5 0 23,6 118
CS 5 V55/10/5 0 22,2 111
6 V55/10/5 0 26,6 133
7 V55/10/5 0 32,6 163
ZIT 8 V55/10/5 0 31,6 158
9 V55/10/5 0 53,4 267
Valorile determinărilor privind caracterizarea îmbinărilor sudate, conform tehnologiei de

sudare actuale prezentată, vor constitui o baza de comparație pentru rezultatele obținute asupra
îmbinărilor sudate realizate prin tehnologiile experimentate în cadrul prezentei teze.

CAPITOLUL 3
OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT
3.1. Tendinţe actuale ale cercetărilor în domeniul abordat

Ca o consecință a competiției din ce în ce mai acerbe, dintre companiile implicate în
construcția și exploatarea conductelor magistrale și a presiunii crescânde de diminuare a costurilor,
dezvoltatorii de sisteme de sudare, în special cele de mare productivitate (SAF, MIG / MAG și
combinații ale acestora) caută permanent tehnice pentru creșterea productivității procesului de
fabricație, în speță a procesului de sudare și scăderea costurilor de fabricație. În firmele
producătoare de țevi sudate și conducte magistrale din țară se aplică, în general, procedeul clasic de
sudare SAF (cu o sârmă electrod, variante de sudare cu două sârme electrod), combinate cu
procedeul de sudare MIG / MAG.
Tendinţele actuale ale cercetărilor în domeniul abordat constau în elaborarea unor tehnologii
performante de fabricare a conductelor magistrale prin sudare pe generatoare utilizând procedee de
sudare multiarc de mare productivitate, cu consumuri energetice reduse, în acest sens dezvoltându-
se si procedeul de sudare MIG / MAG Tandem, în varianta mecanizată sau robotizată.
3.2. Motivația și obiectivele cercetărilor

Motivația alegerii temei abordate este în primul rând creșterea gradului de cunoaștere în
domeniul fabricării conductelor magistrale prin aplicarea celor mai recente sisteme de sudare
productive, cu consumuri energetice cât mai reduse care să asigure îmbinărilor sudate calitate și
costuri mai reduse de fabricație.
Pentru a oferii informații utile celor care lucrează în domeniul fabricației de conducte
magistrale, cercetările vor fi axate spre următoarele obiective:
 axarea experimentărilor pe o marcă de oțel uzuală și reprezentativă în construcția
conductelor magistrale respectiv marca X52MS, efectuându-se probe de sudură, conform
normativelor specifice, în vigoare;
 realizarea unui plan de experimentări care să permită realizarea de îmbinări sudate cap
la cap, din table din oțel X52MS, cu dimensiunea de 500x150x12,5 mm, având rosturi prelucrate în
X (conform tehnologiei actuale) și în Y, aplicând procedeul de sudare MAG Tandem, în variantele
prezentate în tabelul nr. 3.1.
C. TOMA – Teză de doctorat Pag. 21

Capitolul 3. Obiectivele tezei de doctorat
Tabel 3.1 plan de experimentări
Rost Varianta Procedeu sudare

1. MAG Tandem – 1sârmă
2. MAG Tandem - 2 sârme
I. (una după alta pe direcția de sudare)
3. MAG Tandem – 2 sârme
(una după alta pe direcția de sudare)
Y 2. MAG Tandem - 2 sârme
II. (una după alta pe direcția de sudare)
(transversal pe direcția de sudare)
III.
X IV.
 realizarea de îmbinări sudate din probele de sudură, aplicând procedeul de sudare MAG
Tandem realizând un montaj experimental special destinat acestui scop, folosind baza materială
existentă în cadrul ICDD - UTBv, C12 ,,ECO - Tehnologii avansate de sudare,, formată din
instalația de sudare MIG / MAG Tandem cu două sârme alimentate din două surse de sudare Quinto
– GLC 603, adaptată pentru efectuarea îmbinărilor sudate din planul experimental, în regim
robotizat, prin folosirea unei Celule Robotizată de Sudare pe un robot de sudare tip QIROX 315.
 realizarea de programe specializate pentru sudare MAG Tandem, în regim robotizat, a
îmbinărilor sudate testate, conform planului de experimentări;
 realizarea încercărilor mecano - metalografice specifice, conform normativelor în
vigoare pentru caracterizarea îmbinărilor sudate obținute, conform planului de experimentări;
 modelarea matematică a câmpurilor termice din îmbinările sudate, conform tehnologiei
actuale (combinată MAG și automat sub flux SAF) cât și a tehnologiilor de sudare MAG Tandem,
în cele 4 variante cuprinse în planul de experimentări;
 analiza rezultatelor obținute prin analiza comparativă a câmpurilor termice, corelate cu
rezultatele încercărilor experimentale;
 propunerea variantei optime de sudare MAG Tandem, pentru variantele experimentate,
care să satisfacă simultan criteriile urmărite de producătorii de structuri sudate (calitatea și siguranța
impusă îmbinărilor sudate, productivitatea procesului de sudare și eficiența economică determinată
de costurile produselor).

CAPITOLUL 4
CONTRIBUȚII PRIVIND APLICAREA PROCEDEELOR DE

SUDARE MULTIARC MAG TANDEM LA SUDAREA
CONDUCTELOR MAGISTRALE
4.1. Metodologia utilizată în cadrul cercetărilor experimentale

Cercetările experimentale au vizat înlocuirea parțială sau totală a procedeelor de sudare sub
strat de flux, utilizate actualmente la fabricarea conductelor magistrale cu sudură pe generatoare cu
procedeul de sudare MIG /MAG Tandem.
La capitolul 1, a fost prezentată o tehnologie aplicată la ora actuală respectiv sudarea
combinată GMAW / SAW (cu o sârmă), pentru table cu rost în ,,X”. Pentru aceasta a fost realizată
o analiză amănunțită a câmpurilor termice, care a stat la baza comparării cu câmpurile termice
specifice tehnologiilor experimentate în cadrul tezei.
Diferența substanțială între sudarea sub flux (SAW), cu una sau două sârme și MAG
Tandem, constă în energiile liniare introduse de cele două procedee, astfel la sudarea SAW cu o
sârmă se utilizează sârmă de Ø 4mm și curenți de sudare cuprinși intre 600 – 800A și care, în
corelare cu viteza de sudare, realizează energii liniare care nu afectează calitatea îmbinării. Acestea
conduc la o creștere substanțială a productivității însă cu un consum mare de energie și implicit
costuri ridicate. În principiu acest procedeu este utilizat pentru diverse oțeluri pentru conducte
magistrale cu grosimi până la 15 mm.
Pentru grosimi mai mari de 20 mm la ora actuală se intenționează să se extindă utilizarea
procedeului de sudare SAW multiarc (2 – 5 sârme).
Experimentările din cadrul prezentei teze de doctorat au avut în vedere utilizarea unor
particularități importante ale procedeului de sudare MIG / MAG - TANDEM cu două sârme ca:
 rată mare de depunere (până la 22 – 24 kg/oră material depus);
 realizare a unor viteze mari de sudare;
 posibilitatea utilizării procedeului cu același cap de sudare, atât în varianta simplă (cu o
sârmă) cât și în varianta cu două sârme, dispuse în tandem sau transversal direcției de
sudare.
Procedeul MIG / MAG Tandem s-a experimentat pe table din oțel X52 MS, de dimensiuni
400x150x12 mm, în două variante:

Capitolul 4. Contribuții privind aplicarea procedeelor de sudare multiarc MAG Tandem la sudarea conductelor
magistrale
Unilateral din exterior cu rosturi în V (cu 3 și 2 cordoane), cu suport pe pat de flux.

Bilateral din exterior și interior, cu rosturi în X (2 cordoane).
Experimentările privind aplicarea procedeelor de sudare multiarc MIG / MAG- Tandem s-au
desfășurat la Centrul de cercetare C12 „Eco-tehnologii avansate de sudare” aparținând ICDT-
UTBV, utilizându-se baza materială existentă.
Montajul experimental a constat în adaptarea robotului de sudare QIROX 315 cu 7 axe, tip
Celulă Robotizată de Sudare produsă de firma CLOOS , având amplasat un cap de sudare MIG /
MAG Tandem cu două sârme alimentat din două surse de sudare Quinto – GLC 603. Montajul a
permis realizarea unor programe cu controlul parametrilor principali de sudare (Is, Ua, Vas, Qgaz)
pentru fiecare sârmă material de adaos, precum și a vitezei de sudare,Vs.
Montajul experimental este prezentat în fig. 4.1 și permite realizarea de îmbinări (probe)
sudate, cap la cap, în poziție orizontală, a tablelor pregătite cu rost în ,,Y” și ,,X” .
b)
a)
Fig. 4.1 Montaj experimental utilizat la sudarea robotizată MIG /MAG Tandem
a) vedere frontală; b) vedere laterală
1 - robot de sudare; 2 - unitatea de comandă; 3 – surse de sudare MIG / MAG; 4 – cap de sudare
MAG Tandem; 5 - masă de poziționare
Programarea operaților de sudare s-a realizat utilizând softul celulei robotizate, constând din:
- prin programarea celulei robotizate se monitorizează setarea parametrilor procesului de
sudare în modul synergic, dependenți de deplasarea capului de sudare, respectiv
acţionând asupra: Vs, Vas1/as2, distanta duza – piesa, poziţia şi unghiul de înclinare a
capului de sudare;
- în funcţie de parametrii setaţi (Vs şi Vas) sursele de sudare (Quinto – GLC 603) răspund
automat la comanda programului debitând curentul, tensiunea şi debitul de gaz necesari.
Parametrii ce pot fi vizulizaţi pe display-ul unităţii (fig. 4.2).
C TOMA - Teză de doctorat Pag. 24

magistrale
Fig. 4.2 Unitatea de programare și monitorizare a celulei robotizate
4.2. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap, din oțel X52MS, prin
procedeul MAG TANDEM, în regim robotizat.
În vederea posibilității aplicării tehnologiilor experimentate la realizarea conductelor
magistrale, cu sudură pe generatoare, s-au realizat îmbinări sudate pe perechi de table, cu marginile
pregătite în ,,Y” (sudate unilateral) și în ,,X” (sudate bilateral), utilizând același cap de sudare MIG
/ MAG tandem (cu 2 sârme material de adaos), alimentate de la cele două surse independente de
sudare, cu posibilitatea programării tuturor parametrilor de sudare (Is, Ua, Vas, Qgaz) pentru fiecare
sârmă material de adaos precum și a vitezei de sudare, Vs. Totodată s-a folosit și avantajul
posibilității rotirii capului de sudare astfel încât să se obțină cordoane de sudură cu sârmele
poziționate una după alta (tandem), sau transversal (perpendicular pe direcția de sudare), obținându-
se, prin corelare cu viteza de sudare, energii liniare optime, implicit cordoane cu lățimi și pătrunderi
diferite. De menționat că toate îmbinările sudate au fost realizate în regim robotizat, tablele fiind
poziționate orizontal.
S-au efectuat și îmbinări sudate prin pendularea capului de sudare MAG - Tandem, cu două
sârme, perpendicular pe direcția de sudare, în corelare cu viteza de sudare, în vederea obținerii unor
cordoane de lățimi convenabile, cu un număr redus de treceri.
Programul de experimentări cuprinde realizarea îmbinărilor sudate din oțel X52MS (g =
12,5) mm conform tabel 4.1.
Îmbinările sudate au fost caracterizate, conform procedurilor în vigoare, asupra acestora
efectuându-se controalele uzuale, respectiv:

magistrale
- control vizual pentru depistarea eventualelor defecte vizibile, cum ar fi crestăturile

marginale, porii de suprafață, etc.;
- control defectoscopic cu ultrasunete sau cu radiații penetrante, pentru depistarea
eventualelor defecte ascunse – prezența porilor, lipsa de fuziune, prezența incluziunilor de zgură în
cordoanele sudate.
Tabel 4.1 Programul de experimentări
Nr. cordon / Procedeu

Rost Ordinea cordoanelor Varianta Simbol
sudare

(una după alta pe direcția de
I. sudare)
sudare)
Y (una după alta pe direcția de
II. sudare)
(transversal pe direcția de
sudare)
sudare)
III. 2. MAG Tandem – 2 sârme
sudare)
sudare)
X IV. 2. MAG Tandem – 2 sârme
sudare)
Din probele sudate au fost prelevate epruvete pentru controlul distructiv respectiv:
- examinarea macro și microstructurii îmbinărilor sudate – conform SR EN 1321:2000,
(microscopul utilizat tip Nikon model Eclipse MA 100);
- încercarea de duritate - conform EN ISO 6507-1, (microdurimetru tip FM 700), în condiții
normale de temperatură și umiditate, pe 2 linii (zona superioară a sudurii linia 1 și rădăcina sudurii
linia 2);
- încercarea la tracțiune - conform EN ISO 4136/ 2013;
- încercarea la îndoire - conform EN 910 / 1996,
- încercarea la reziliență - conform EN 875 /1995,
magistrale
4.2.1. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,Y”

Tablele din oțel X52MS au fost prelucrate cu rost în Y (300), iar sudarea s-a produs
unilateral, orizontal, sârmele material de adaos fiind de același calitate G42 4 M G3 SI1 ( EN ISO
14341) (SG-3) și diametru (1,2 mm), iar gazul de protecție utilizat EN ISO 14175 (CORGON-18)
motiv pentru care procedeul de sudare va fi numit in continuare MAG - Tandem. S-au realizat câte
trei îmbinări sudate, pentru fiecare din următoarele variante de sudare:
4.2.1.1. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,Y”, MAG Tandem cu două
sârme, prin trei cordoane sudate (varianta I)
Îmbinările au fost realizate prin 3 cordoane de sudură (fig. 4.15), stratul de rădăcină
realizându-se pe pat de flux folosind capul de sudare MAG Tandem utilizând numai una din cele
două sârme. Cordoanele de completare 2 și 3 s-au realizat cu același cap de sudare utilizând cele
două sârme orientate pentru sudare tandem (una după alta) pe direcția de sudare dar cu parametrii
diferiți pe cele două sârme, conform WPS 2.
Realizarea cordonului de rădăcina s-a efectuat prin poziționarea capului de sudare MAG
Tandem astfel incit sa se asigure deplasarea automata, pe axa rostului in V, tablele fiind dispuse
orizontal (fig. 4.15 a, b, c). Tablele au fost așezate pe un strat de flux de aprox. 2 cm. grosime si
latime corespunzătoare care a asigurat o protecție si condiții optime pentru realizarea unei
pătrunderi uniforme si formarea rădăcinii primului cordon.
De menționat ca pentru stratul de rădăcina a fost activa numai o sarma, cealaltă fiind
deconectată, folosindu-se deci numai o singură sursă de alimentare, parametrii de sudare fiind
menționați în WPS2-cordon1. Cordoanele de rădăcină au prezentat la controlul vizual un aspect
regulat, cu pătrundere la rădăcina și laterală uniformă, fără supraînălțare, realizând condiții optime
pentru realizarea cordonului următor.
Realizarea cordonului 2 s-a efectuat în aceleași condiții, cu același cap de sudare MAG
Tandem, dar fiind alimentate ambele sârme material de adaos, însă parametrii de sudare utilizați au
fost diferiți pe fiecare sârmă, viteza de sudare diferită, (vezi WPS2 - strat 2), formând o baie
metalică comună, asigurând o pătrundere corespunzătoare în primul cordon, pătrundere laterală
uniformă în marginile rostului și o uniformitate a cordonului, fără solzi, stropi, zgura și alte defecte
de suprafață, (fig.4.15 d).
Cordonul 3 s-a realizat în aceleași condiții de poziționare și deplasare a capului de sudare
MAG Tandem, însă parametrii de sudare diferiți (vezi WPS2-strat 3) asigurând, ca și la cordonul
precedent, pătrunderile și uniformitatea corespunzătoare, fără defecte de suprafața. (fig.4.15 e).

magistrale
Pentru fiecare cordon de sudura s-a creat un program special și o bază de date care permite
realizarea, în regim robotizat, a îmbinărilor sudate de acest tip, folosind montajul experimental
utilizat cu posibilități de extindere și pe alte tipuri de îmbinări similare.
a) b) c)
d) e) f)
Fig. 4.15 Etapele realizării cordoanelor de sudură pe table cu rost în V, sudare MAG Tandem
a) pregătirea pentru sudarea robotizată MAG Tandem, b) poziționarea capului de sudare MAG
Tandem, c) poziționare cap sudare MAG Tandem, vedere laterala, d) aspect cordon rădăcină, e)
aspect cordon 2, f) aspect cordon 3
WPS 2 SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE Denumire reper:

Conform EN ISO 15614-1 Probe de sudura
PROCEDEUL DE SUDARE: TIPUL ÎMBINARII: cap la cap unilateral
135
POZIŢIA DE SUDARE: orizontal Material suport – pat de flux
Denumire: X 52 MS Marca: Filcord C
MB
Grupa: 2 / subgrupa 2.1 Normă: EN ISO 14341: G 42 4 M G3Si1
1, 2
Grosime [mm]: 12 Diametrul ( mm): 1,2
Temperatura de preîncălzire (0C): ------- 12 (cordon 1)
Debit gaz de 16 – 18 (cordon 2,3)
Temperatura între straturi (C): ------- protectie (l/min) Gaz: EN ISO 14175 (CORGON
18)

magistrale
SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRILOR SUCCESIUNEA OPERAŢIILOR DE SUDARE
Curent de Tensiunea Tip Viteza

S Viteza de Energia
Proce- Dimensiune sudare arcului curent de
t avans a liniară
deu de material de Is Ua / sudare
r sârmei
sudare adaos, Φ [A] [V] Pol. (VS)
a (ve) [KJ/cm
[mm]
t Is1 Is2 Ua1 Ua2 [m/min] ]
[cm/min]
1 135 1,2 274 30 DC+ 8,4 60 4,86
2 135 2x1,2 362 420 16,7 13,4 DC+ 16 70 10/10
3 135 2x1,2 290 305 21,5 22,1 DC+ 10 70 11/10
TRATAMENT TERMIC DUPĂ SUDARE TEHNICA SUDĂRII
Tip : N/A Pregătirea marginilor: Mecanic
Temperatura (C): ---- Suport rădăcină : flux sudare
Timp de menținere : ---- Strat rădăcină – pat de flux
Cordon2 Tandem
Cordon3 Tandem
Linii de comanda – program celula robotizată de sudare
RESTART
LIST 1 = (5311,3,0,60,104,300,699,0,250,1,35,0,10,0,0,0,0,0,35,30,0,0)
LIST 2 =
(5311,3,0,70,100,130,700,0,0,0,70,0,0,0,70,100,130,0,0,0,0,35,30,0,0)
EXTERNAL PROC TANDS1 FROM MASTER
EXTERNAL PROC TAND1 FROM MASTER
MAIN
CALL TANDS1
$ (1)
GP (5,10)
GC (10,20)
GP (20,5)
CALL TAND1
$(2)
GC (5,30)
GP (30,5)
GC (5,40)
END
Răcire : ---- Scobirea rădăcinii: N/A
Examinare macroscopică și microscopică a îmbinării sudate

Proba Y1 (rost Y)
Tipul testului : macroscopie / microscopie; Material de bază: X52 MS; Tipul sudurii: cap la
cap rost în Y, proba Y1; Procesul de sudare și consumabile: conform WPS 2

magistrale
În fig. 4.19 se prezintă aspectul macroscopic și zonele de măsurare a durității (valori tabel
4.2).
Fig.4.19 Aspectul macroscopic și zonele de măsurare a durităților HV 10
La analiza macroscopică a îmbinării sudate nu s-au constatat: lipsa de topire sau

întrepătrunderi, fisuri, cavități, incluziuni, abateri de la coaxialitate sau alte defecte, vizibile cu
ochiul liber sau la mărire până la 5X.
MB1 X 100 MB2 X100
ZIT 1X100 ZIT 2 X100
MD1 X 100 MD2 X100
Fig. 4.18 Microstructură (ATAC NITAL 3% HNO3)

magistrale
Din punct de vedere microstructural îmbinarea sudată în cele trei zone prezintă următoarele
structurile: MB – structură ferito-perlitică, dispusă sub formă de șiruri, ambele margini prezintă
decarburări; ZIT –structură feritică și o structura bainitică; MD – structură formată din cristale
columnare orientate în direcția frontului de solidificare. Nu s-au semnalat zone de supraîncălzire,
structuri martensitice și defecte microstructurale.

Zona Amprenta Linia 1 Linia 2
1 181 180
MB1 2 182 180
3 181 182
4 203 201
ZIT1 5 206 204
6 201 200
7 187 189
MD 8 188 190
9 190 189
10 200 202
ZIT2 11 204 204
12 203 201
13 182 180
MB 2 14 181 182
15 181 180
Fig. 4.20 Reprezentare grafică a distribuției valorilor obținute in urma măsurătorilor de duritate
Valorile durităților sunt sub 350 HV, ceea ce demonstrează lipsa constituienților duri și
fragili în sudură și ZIT. Valorile mai ridicate s-au înregistrat în ZIT, apropiate de ale MB și cordon
mult sub valorile maxime admisibile.
Fr [N] Rm [N/mm2]
Test 1 12 38 50 100 146 483
Test 1 12 38 50 100 142 482

magistrale
Fig. 4.21 Reprezentare grafică a distribuției valorilor obținute in urma testului de tracțiune a
probei Y1.
Tabel 4.4 Valorile rezistenței la rezilienţă

[mm] [ºC] [J/cm2] [J]
1 V55/10/5 0 48,2 241

MB 2 V55/10/5 0 51,6 258
3 V55/10/5 0 53,8 269
4 V55/10/5 0 23,6 118
CS 5 V55/10/5 0 22,2 111
6 V55/10/5 0 26,6 133
7 V55/10/5 0 32,6 163
ZIT 8 V55/10/5 0 31,6 158
9 V55/10/5 0 31,4 157
Fig. 4.22 Reprezentare grafică a distribuției valorilor obținute in urma testului de rezilienţă a
probei Y1.
Tabel 4.5 Rezultate obținute la testul de îndoire proba Y1

Distanta
Dimensiuni Diametru Unghi de
Epruveta Tip test dintre role Observații
[mm] role [mm] îndoire[º]
[mm]
Îndoire
P1.1 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.2 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.3 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.4 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera

magistrale
4.2.1.2. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,V”, MAG Tandem cu două
sârme, prin trei cordoane sudate (cordon 3 transversal – varianta II)
Îmbinările au fost realizate prin 3 cordoane de sudură (fig. 4.24), stratul de rădăcină s-a
realizat pe pat de flux, folosind capul de sudare MAG Tandem, fiind activa numai una din cele două
sârme. Cordonul de completare 2 s-au realizat cu același cap de sudare utilizând cele două sârme
orientate pentru sudarea tandem (una după alta) pe direcția de sudare dar cu parametrii diferiți pe
cele două sârme, iar cordonul 3 s-a realizat tot prin sudare tandem dar cu orientare transversală a
capului de sudare fata de directia de deplasare, conform WPS 3
a) b) c) d)
a) cordon rădăcină 1, b) realizare cordon 2 (tandem), c) aspect cordon 2 d) poziționare
transversală a capului de sudare la realizarea cordonului 3

135 (MIG/MAG – tandem cu sârmă plină) - Robotizat
Denumire: X 52 MS Marca: EN ISO 14341: G 42 4 M
G3Si1( Filcord C)
MB Grupa: 2 / subgrupa 2.1 Normă: ----
Grosime[mm]: 12 Diametrul ( mm): 1,2

Temperatura de preîncălzire (0C): ------- De protecţie (l/min): 12
(cordon1)
Debitul gazului:
16 – 18 (cordon 2,3)
Temperatura între straturi (C): ------- La rădăcină (l/min): 10 - 12

magistrale

S Viteza de
Proce- Dimensiune sudare arcului curent de Energia
t avans a
deu de material de adaos, Is Ua / sudare liniară
r sârmei
sudare Φ [A] [V] Pol. (VS)
a (ve)
[mm] [KJ/cm]
t Is1 Is2 Ua1 Ua2 [m/min]
[cm/min]
1 135 1,2 274 30 DC+ 8,4 60 4,86
2 135 2x1,2 362 420 16,7 13,4 DC+ 16 70 10/10
3 135 2x1,2 290 305 21,5 22,1 DC+ 10 60 11/10
Temperatura (C): ---- Suport rădăcină : N/A flux sudare
Timp de menținere : ----
Strat rădăcină – pat de flux
Cordon2 Tandem
Cordon3 Tandem
RESTART
LIST 1 = (5311,3,0,60,104,300,699,0,250,1,35,0,10,0,0,0,0,0,35,30,0,0)
LIST 2 =
(5311,3,0,70,100,130,700,0,0,0,70,0,0,0,70,100,130,0,0,0,0,35,30,0,0)
EXTERNAL PROC TANDS1 FROM MASTER
MAIN
CALL TANDS1
$ (1)
GP (5,10)
GC (10,20)
GP (20,5)
CALL TAND1
$(2)
GC (5,30)
GP (30,5)
GC (5,40)
END
Răcire : ---- Scobirea rădăcinii: N/A
MB1 X 100 MB2 X100

magistrale
ZIT 1X100 ZIT 2 X100
MD1 X 100 MD2 X100

Din punct de vedere microstructural îmbinarea sudată estre alcătuită din trei zone diferite:
MB – are o structură ferito-perlitică, marime de graunte de punctaj 9,5, dispusă sub formă de
șiruri, ambele margini prezintă decarburări.
ZIT – este alcătuită dintr-o zonă parțial influnețată termic, formată din ferită și o structura
bainitică.
MD – are o structură formată din cristale columnare orientate în direcția frontului de solidificare.
Fig.4.26 Zonele de măsurare a durităților HV 10
Tabel 4.6 Valorile durităților HV 10măsurate

1 181 180
MB1 2 182 181
3 181 180
4 203 208
ZIT1 5 206 206
6 201 210
7 187 191
MD 8 188 189
9 190 193
10 200 205
ZIT2 11 204 204
12 203 204
13 182 184
MB 2 14 181 180
15 181 181

magistrale
Fig. 4.26 Reprezentare grafică a distribuției valorilor obținute in urma testului de (conform STAS
ISO 9015-1).

Fr [N] Rm [N/mm2]
Test 1 12 38 50 100 147 485
Test 1 12 38 50 100 143 484
probei Y2.

[mm] [ºC] [J/cm2] [J]
1 V55/10/5 0 48,4 242

MB 2 V55/10/5 0 51,4 257
3 V55/10/5 0 52 260
4 V55/10/5 0 24 120
CS 5 V55/10/5 0 23 115
6 V55/10/5 0 25,6 128
7 V55/10/5 0 33,2 166
ZIT 8 V55/10/5 0 31,6 158
9 V55/10/5 0 34 170

magistrale
probei Y2.
Tabel 4.9 Rezultate obținute la testul de îndoire proba Y2

Diametru Distanta
Dimensiuni Unghi de
Epruveta Tip test role dintre role Observații
[mm] îndoire [º]
[mm] [mm]
Îndoire
P1.1 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.2 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.3 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.4 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
4.2.1.3. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,V”, MAG Tandem cu
două sârme prin 2 cordoane sudate (cordon 2 transversal – varianta III)
Îmbinările au fost realizate prin 2 cordoane de sudură (fig. 4.31), stratul de rădăcină s-a
realizat pe pat de flux folosind capul de sudare MAG Tandem utilizând cele două sârme orientate
pentru sudarea tandem (una după alta) pe direcția de sudare dar cu parametrii diferiți pe cele două
sârme, iar cordonul 2 s-a realizat tot prin sudare tandem cu două sârme, dar cu dispunerea acestora
perpendicular pe direcția de sudare, conform WPS 3.
a) b) c)
a) poziționarea capului de sudare MAG Tandem, b) aspect cordon 1, c) poziționarea capului de
sudare MAG Tandem - cordon 2

magistrale

135 (MIG/MAG – tandem cu sârmă plină) - Robotizat
G3Si1( Filcord C)
MB
Grupa: 2 / subgrupa 2.1 Normă: ----
1,2
Temperatura de preîncălzire (0C): ------- 12 (cordon1)
Debit gaz de
16 – 18 (cordon 2)
protectie (l/min)
Temperatura între straturi (C): ------- Gaz CORGON 18

S Viteza de
t avans a
r sârmei
a (ve)
[mm] [KJ/cm]
[cm/min]
1 135 2x1,2 362 420 16,7 13,4 DC+ 16 70 10/10

2 135 2x1,2 290 305 21,5 22,1 DC+ 10 60 11/10
Temperatura (C): ---- Suport rădăcină : N/A
Timp de menținere : ---- Cordon1 Tandem
Cordon2 Tandem
RESTART
LIST 2 =
(5311,3,0,70,100,130,700,0,0,0,70,0,0,0,70,100,130,0,0,0,0,35,30,0,0)
MAIN
CALL TAND1
$ (1)
GP (5,10)
GC (10,20)
GP (20,5)
CALL TAND1
$(2)
GC (5,30)
GP (30,5)
END

magistrale
MB 1 X100 MB 2 X
ZIT 1 X ZIT 2 X
MD 1 X MD 2 X
Din punct de vedere microstructural îmbinarea sudată estre alcătuită din trei zone diferite:
MB – are o structură ferito-perlitică, dispusă sub formă de șiruri, ambele margini prezintă
decarburări.
ZIT – este alcătuită dintr-o zonă parțial influnețată termic, formată din ferită și o structura bainitică.
MD – are o structură formată din cristale columnare orientate în direcția frontului de solidificare.
Tabel 4.10 Valorile durităților HV 10măsurate

1 181 180
MB1 2 184 183
3 181 183
4 209 208
ZIT1 5 212 210
6 212 212
7 200 197
MD 8 195 198
9 199 198
10 210 211
ZIT2 11 210 209
12 212 211
13 183 184
MB 2 14 181 185
15 184 184

magistrale
MD
ISO 9015-1).

Fr [N] Rm [N/mm2]
Test 1 12 38 50 100 149 491
Test 1 12 38 50 100 150 494
probei Y3.

[mm] [ºC] [J/cm2] [J]
1 V55/10/5 0 51,1 256
MB 2 V55/10/5 0 53,1 265
3 V55/10/5 0 54,4 272
4 V55/10/5 0 25,0 125
CS 5 V55/10/5 0 23,9 120
6 V55/10/5 0 26,6 133
7 V55/10/5 0 34,4 172
ZIT 8 V55/10/5 0 32,8 164
9 V55/10/5 0 35,4 177

magistrale
probei Y3.
Tabel 4.13 Rezultate obținute la testul de îndoire Proba Y3.

Distanta Unghi
Diametru
Dimensiuni dintre de
Epruveta Tip test role Observații
[mm] role îndoire
[mm]
[mm] [º]
Îndoire
P1.1 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.2 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.3 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.4 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
4.2.2. Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,X”, (varianta IV)
Sudarea MIG / MAG Tandem table cu rost în X (400x150x12mm), (fig.4.17)
 Realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cu rost în ,,X” MAG Tandem din două
cordoane bilaterale (cordon 2 transversal)
a) b) c)
Fig. 4.40 Etapele realizării cordoanelor de sudură - MAG Tandem, cu rost în X
a), b) poziționare cap sudare - cordon 1, c) poziționare cap sudare - cordon 2

magistrale

PROCEDEUL DE SUDARE:
TIPUL ÎMBINARII: cap la cap bilateral
135 (MIG/MAG - tandem)
POZIŢIA DE SUDARE: orizontal
G3Si1( Filcord C)
MB
Grupa: 2 / subgrupa 2.1 Normă: ----
1,2
Temperatura de preîncălzire ( C): -------
0
10 – 12 (cordon 1)
Debit gaz de
16 – 18 (cordon 2)
protectie (l/min):
Temperatura între straturi (C): ------- Gaz CORGON 18
SUCCESIUNEA OPERAŢIILOR DE
SCHEMA DE PREGĂTIRE A ÎMBINĂRILOR
SUDARE

S Viteza
t de avans
r a sârmei
a (ve)
[mm] [KJ/cm]
[cm/min]
2 135 2x1,2 225 232 24,5 21,7 DC+ 9 22 10/10
3 135 2x1,2 263 255 23,9 22,1 DC+ 10 24 11/10
Temperatura (C): ---- Suport rădăcină : N/A
Timp de menținere : ---- Cordon1 Tandem
Cordon2 Tandem
RESTART
LIST 1 =
(5311,3,0,22,100,130,700,0,0,0,70,0,0,0,70,100,130,0,0,0,0,35,30,0,0)
LIST 2 =
(5311,3,0,24,100,130,700,0,0,0,70,0,0,0,70,100,130,0,0,0,0,35,30,0,0)
MAIN
CALL TAND1
$ (1)
GP (5,10)
GC (10,20)
GP (20,5)
CALL TAND2
$(2)
GC (5,30)
GP (30,5)
END
magistrale
MB1 100 X MB2 100X
ZIT 1 100X ZIT 2 100X
MD 100X

Zona Amprenta Linia 1 Linia 2 Linia 3
1 184 181 181
MB1 2 184 182 182
3 181 181 183
4 219 221 221
ZIT1 5 222 221 222
6 220 224 224
7 206 207 207
MD 8 208 206 205
9 205 209 209
10 220 219 219
ZIT2 11 221 221 220
12 220 223 223
13 183 184 184
MB 2 14 183 183 181
15 184 184 184

magistrale
ISO 9015-1).
probei X4.

Fr [N] Rm [N/mm2]
Test 1 12 38 50 100 152 501
Test 1 12 38 50 100 154 504

Zonă Amprentă
[mm] [ºC] [J/cm2] [J]
1 V55/10/5 0 51,3 257

MB 2 V55/10/5 0 54,6 273
3 V55/10/5 0 55,4 277
4 V55/10/5 0 25,2 126
CS 5 V55/10/5 0 24,2 121
6 V55/10/5 0 26,9 134
7 V55/10/5 0 34,5 173
ZIT 8 V55/10/5 0 32,9 165
9 V55/10/5 0 35,5 178

magistrale
probei X4.
Tabel 4.17 Rezultate obținute la testul de îndoire proba X4

Distanta Unghi
Diametru
Dimensiuni dintre de
Epruveta Tip test role Observații
[mm] role îndoire
[mm]
[mm] [º]
Îndoire
P1.1 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.2 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.3 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera
Îndoire
P1.4 200 / 12 50 72 180º Fără fisuri
libera

CAPITOLUL 5
CERCETĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND

MODELAREA MATEMATICĂ CU ELEMENTE FINITE ȘI
VERIFICAREA EXPERIMENTALĂ A CÂMPULUI TERMIC LA
OPERAȚIILE DE SUDARE APLICATE LA
FABRICAREA CONDUCTELOR MAGISTRALE
5.2. Modelarea cu elemente finite a procesului de sudare a țevilor

5.2.1. Ipoteze de calcul
Modelările cu elemente finite au fost realizate în conformitate cu specificațiile
procedeelor de sudare utilizate la realizarea efectivă a îmbinărilor sudate.
În prezenta cercetare au fost considerate următoarele procedee de sudare:
1. SAW cu o sârmă, cap la cap, cu rost în X, asimetric, MAG – la rădăcină
2. SAW tandem cap la cap, cu rost în X, asimetric, MAG – la rădăcină
3. MAG tandem cap la cap, cu rost în Y, pe pat de flux – varianta I;
4. MAG tandem cap la cap, cu rost în Y, pe pat de flux – varianta II;
5. MAG tandem cap la cap, cu rost in Y, pe pat de flux – varianta III;
6. MAG tandem cap la cap, cu rost în X, asimetric – varianta IV.
Zonele de interes, cordoanele de sudură şi zonele de influenţă termomecanică (ZIT), au
fost discretizate fin, pentru o analiză detaliată a transferului termic în îmbinarea sudată.
Pentru simularea proceselor de sudare şi reducerea la minim a erorilor modelelor
numerice, datele de intrare (parametrii de sudare şi dimensiunile băii de metal topit) au fost cele
colectate din programul experimental, aceste valori fiind considerate pentru fiecare variantă de
sudare propusă. Fluxul termic este volumic semi-elipsoid, conform modelului sursei termice a lui
Goldak [9], având forma şi dimensiunile prezentate în figura 5.3.
În cazul modelării numerice a câmpurilor termice la sudarea mono şi multiarc s-au
introdus în model următoarele ipoteze:
 izotropia materialului de bază;
 pierderi de căldură în mediul înconjurător prin convecţie şi radiaţie;
 coeficient de transfer termic la interfața de contact dintre piesă și aer: 12 W/m2/oC;
 căldura latentă: H = 250 kJ între temperaturile: Ts = 1473 C şi Ts = 1538 C;
 temperatura mediului ambient: 20 oC;

Capitolul 5. Cercetări teoretice și experimentale privind modelarea matematică cu elemente finite și verificarea
experimentală a câmpului termic la operațiile de sudare aplicate la fabricarea conductelor magistrale
 mişcarea metalului în baia de sudare este neglijată;
 variația proprietăţilor termo – fizico - mecanice cu temperatura.
Fig. 5.3. Distribuţia fluxului termic, conform modelului dezvoltat de Goldak
În fig. 5.4 sunt prezentate dimensiunile și reţeaua de discretizare a modelelor considerate.
Fig. 5.4. Dimensiunile și reţeaua de discretizare a modelelor considerate
În fig. 5.5 sunt prezentate condiţiile la limită aplicate în simulare.
Fig. 5.5. Condiţiile la limită aplicate în simulare
 Modulul de elasticitate
Tabelul 5.1. Modulul de elasticitate E [GPa]
Temperatura[C]
Metalul de Bază
20 250 450 600 700 1000 1500
API5L-X52 206 200 165 100 75 35 5
 Coeficientul lui Poisson

Tabelul 5.2. Coeficientului lui Poisson
Temperatura[C]
Metalul de Bază
20 250 450 600 700 1000 1500
API5L-X52 0.3 0.32 0.37 0.41 0.42 0.46 0.48
 Coeficientul de dilatare termică

Tabelul 5.3. Coeficientul de dilatare termică  [1e-5/C]
Temperatura[C]
Metalul de Bază
20 250 450 600 700 1000 1500
API5L-X52 1.1 1.22 1.35 1.44 1.48 1.26 1.56
 Limita de curgere
Tabelul 5.4. Limita de curgere Rc [MPa]
Temperatura[C]
Metalul de Bază
20 250 450 600 700 1000 1500
API5L-X52 359 278 200 108 62 7 5
 Conductivitatea termică
Tabelul 5.5. Conductibilitatea termică k [W/(mC)]
Temperatura[C]
Metalul de Bază
20 250 450 600 700 1000 1500
API5L-X52 43 38 34 29 28 20 35
 Căldura specifică
Tabelul 5.6. Căldura specifică cp [J/(kgC)]
Temperatura[C]
Metalul de Bază
20 250 450 600 1000 1200 1500
API5L-X52 480 550 620 750 1200 1000 640
5.2.2. Sudarea SAW – o sârmă + MAG –rădăcină, cap la cap, rost in X (fig. 5.6)
Fig. 5.6. Sudarea cap la cap sub strat de flux – o sârmă
5.2.2.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea SAW monoarc

În figurile 5.7  2.6, sunt prezentate distribuţiile câmpurilor termice, generate de sursele
de sudare, la 20 de secunde de la începutul procesului de sudare, pentru fiecare dintre cele trei

treceri. Se observă că forma câmpului termic şi temperatura maximă obţinută în baia de metal
topit sunt aproximativ identice pentru cele patru treceri.
Acest lucru se explică prin răcirea îmbinării sudate pe durata de timp (pauză) dintre două
treceri succesive, impusă în scopul conservării caracteristicilor mecanice şi de granulaţie ale
materialului de bază.
Fig. 5.7. Câmpul termic la momentul t=20s Fig. 5.8. Câmpul termic la momentul t=650s
(prima trecere) (a doua trecere)
Fig. 5.9. Câmpul termic la momentul t=1290s (a treia trecere)
În figura 5.10 sunt prezentate curbele de variaţie ale temperaturii în secţiunea transversală
a îmbinării sudate, pentru trecerile 2 și 3. Pentru cele două treceri se observă că valorile maxime
ale temperaturii sunt foarte apropiate.
Fig. 5.10. Curbele de variaţie ale temperaturii în secţiunea transversală a îmbinării sudate
pentru trecerile 2 și 3
În figura 5.11 sunt prezentate poziţiile nodurilor în care au fost analizate variațiile în timp
a temperaturii. Acestea sunt dispuse transversal faţă de axa îmbinării, - la 0, 3, 6, 10 şi 14 mm
faţă de aceasta - şi la 200 mm faţă de punctul de start al îmbinării sudate. Cu aceste valori au fost

trasate ciclurile termice în aceste noduri (Fig. 5.12, 5.13). Pentru primele două treceri au fost
colectate valorile de pe faţa superioară a îmbinării sudate, iar pentru celelalte două treceri de pe
faţa inferioară. Temperatura maximă pentru fiecare trecere este atinsă în nodul situat în axa
îmbinării, iar valorile acesteia sunt 1992oC în cazul trecerii 2 și 2024oC în cazul trecerii 3.
Fig. 5.11. Poziţia nodurilor în care au fost analizate istoriile (ciclurile) termice
Fig. 5.12 Ciclurile termice în nodurile Fig. 5.13. Ciclurile termice în nodurile
considerate (a doua trecere) considerate (a treia trecere)
5.2.2.2. Distribuţia şi variaţia tensiunilor Von Mises

O consecință a celor descrise este apariţia tensiunilor termice, mecanice şi structurale în
îmbinarea sudată, conducând la tensionarea şi deformarea piesei sudate sau a construcției sudate.
Cu cât zona încălzită este mai extinsă, cu atât deformațiile sunt mai mari. În figurile 5.14  5.16
sunt prezentate distribuţiile globale ale tensiunii Von Mises la diferite intervale de timp.
Fig. 5.14. Distribuţia tensiunilor Von Mises la Fig. 5.15. Distribuţia tensiunilor Von Mises la
momentul t=20s (prima trecere) momentul t=650s (a doua trecere)

Fig. 5.16. Distribuţia tensiunilor Von Mises la momentul t=1290s (a treia trecere)
Variaţia tensiunilor Von Mises în secţiunea transversală a îmbinării sudate pentru

trecerile 2 și 3 este reprezentată în fig. 5.17.
Fig. 5.17. Variaţia tensiunilor Von Mises în secţiunea transversală a îmbinării sudate pentru
trecerile 2 și 3
Nodurile în care s-a analizat variaţiile tensiunilor Von Mises sunt poziţionate în cordonul
de sudură și în ZIT la 200 mm față de capătul de început a sudurii. În figurile 5.18 și 5.19 sunt
prezentate curbele de variaţie, în timp, a tensiunilor Von Mises, în punctele selectate pentru
trecerile 2, respectiv 3.
Fig. 5.18. Variația tensiunilor VM în nodurile Fig. 5.19 Variația tensiunilor VM în nodurile

5.2.3. Sudarea SAW tandem două sârme + MAG - rădăcină, cap la cap rost în X
(fig. 5.20)
Fig. 5.20 Sudarea cap la cap sub strat de flux – tandem, două sârme
5.2.3.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea SAW tandem

În figurile 5.21  5.23, sunt prezentate distribuţiile câmpurilor termice, generate de
sursele de sudare, la 20 de secunde de la începutul procesului de sudare, pentru fiecare dintre
cele trei treceri. Temperaturile maxime au valorile de 1919 oC în cazul trecerii 2 și 2038 oC în
cazul trecerii 3.
a îmbinării sudate, pentru trecerile 2 și 3. Pentru cele două treceri se observă că valorile maxime
ale temperaturii sunt foarte apropiate.

trasate ciclurile termice în aceste noduri (Fig. 5.26  5.27). Pentru primele două treceri au fost
colectate valorile de pe faţa superioară a îmbinării sudate, iar pentru celelalte două treceri de pe
faţa inferioară.
Fig.5.24. Curbele de variaţie ale temperaturii în secţiunea transversală a îmbinării sudate

Fig. 5.26. Ciclurile termice în nodurile Fig. 5.27. Ciclurile termice în nodurile

În figurile 5.28  5.30 sunt prezentate distribuţiile globale ale tensiunii Von Mises la
diferite intervale de timp. Valoarea tensiunii Von Mises ajunge până la 327 N/mm2, valorile
minime înregistrându-se în zonele în care metalul de bază este topit.

În figurile 5.31  5.33 sunt prezentate curbele de variaţie a tensiunilor Von Mises în
funcţie de distanţa faţă de linia de sudare pentru cele două treceri.
Fig. 5.31. Variaţia tensiunilor Von Mises în Fig. 5.32. Tensiunile VM în nodurile
secţiunea transversală a îmbinării sudate considerate (a doua trecere)
Fig. 5.33. Tensiunile VM în nodurile considerate (a treia trecere)

5.2.4. Sudarea MAG Tandem, cap la cap, cu rost în Y, pe pat de flux, prin trei
cordoane, – varianta I (fig. 5.34)
Cordon 1. MAG Tandem – 1sârmă (pe pat de flux)

Cordon 2. MAG Tandem - 2 sârme (una după alta pe direcția de sudare)
Cordon 3. MAG Tandem – 2 sârme (una după alta pe direcția de sudare)
Fig. 5.34. Sudarea MAG tandem cap la cap cu două sârme, cu rost în Y, prin trei cordoane, pe
pat de flux
5.2.4.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea MAG - varianta I

cele trei treceri. Temperaturile maxime au valorile de 1915 oC în cazul trecerii 1, 1842 oC în
cazul trecerii 2 și 1903 oC în cazul trecerii 3.
a îmbinării sudate, pentru trecerile 1, 2 și 3.


pentru trecerile 1, 2 și 3
trasate ciclurile termice în aceste noduri (Fig. 5.40  5.42).
considerate (prima trecere) considerate (a doua trecere)

Fig. 5.42. Ciclurile termice în nodurile considerate (a treia trecere

diferite intervale de timp.
În figura 5.46 este prezentată distribuția tensiunilor Von Mises transversal față de axa
sudurii, iar în figurile 5.47  5.49 sunt prezentate curbele de variaţie a tensiunilor Von Mises în
timp în nodurile considerate.
Fig. 5.46. Variaţia tensiunilor Von Mises în secţiunea transversală a îmbinării sudate

Fig. 5.47. Tensiunile VM în nodurile Fig.5.48. Tensiunile VM în nodurile

Fig. 5.49. Tensiunile VM în nodurile considerate (a treia trecere)
5.2.5. Sudarea MAG Tandem, cap la cap, cu rost în Y, pe pat de flux, prin trei
cordoane– varianta II (fig. 5.50)
Cordon 1. MAG Tandem – 1sârmă (pe pat de flux)

Cordon 3. MAG Tandem – 2 sârme (transversal pe direcția de sudare)
Fig. 5.50. Sudarea MAG tandem cap la cap , cu rost în Y,pe pat de flux, prin trei cordoane
5.2.5.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea MAG Tandem - varianta II

cele trei treceri. Temperaturile maxime au valorile de 1915 oC în cazul trecerii 1, 1842 oC în
cazul trecerii 2 și 1899 oC în cazul trecerii 3.
a îmbinării sudate, pentru trecerile 1, 2 și 3.

pentru trecerile 1, 2 și 3
ale temperaturii.
Se poate observa că acestea sunt dispuse transversal faţă de axa îmbinării, - la 0, 3, 6, 10

şi 14 mm faţă de aceasta - şi la 200 mm faţă de punctul de start al îmbinării sudate. Cu aceste
valori au fost trasate ciclurile termice în aceste noduri (Fig. 5.56  5.58).

Fig. 5.58. Ciclurile termice în nodurile considerate (a treia trecere)

Fig. 5.59. Distribuţia tensiunilor Von Mises la Fig.5.60. Distribuţia tensiunilor Von Mises la

Fig. 5.62. Variaţia tensiunilor Von Mises în Fig. 5.63. Tensiunile VM în nodurile
secţiunea transversală a îmbinării sudate considerate (prima trecere)
Fig. 5.64. Tensiunile VM în nodurile Fig. 5.65. Tensiunile VM în nodurile

5.2.6. Sudarea MAG Tandem, cap la cap, cu rost în Y, prin două cordoane –
varianta III

Fig. 5.66 Sudarea MAG tandem cap la cap cu două sârme, cu rost în Y, prin două cordoane –
varianta 3

5.2.6.1 Analiza câmpurilor termice la sudarea MAG - varianta III
cele trei treceri. Temperaturile maxime au valorile de 1886 oC în cazul trecerii 1 și 1894 oC în
cazul trecerii 2.
a îmbinării sudate, pentru trecerile 1 și 2.
ale temperaturii și tensiunilor VM. Acestea sunt dispuse transversal faţă de axa îmbinării, - la 0,
3, 6, 10 şi 14 mm faţă de aceasta - şi la 200 mm faţă de punctul de start al îmbinării sudate. Cu
aceste valori au fost trasate ciclurile termice în aceste noduri (Fig. 5.70  5.72).
Fig. 5.70 Poziţia nodurilor în care au fost analizate istoriile (ciclurile) termice


sudurii iar în figurile 5.76  5.77 sunt prezentate curbele de variaţie a tensiunilor Von Mises în
Fig. 5.75. Variaţia tensiunilor Von Mises în Fig. 5.76. Tensiunile VM în nodurile considerate
secţiunea transversală a îmbinării sudate (prima trecere)

Fig. 5.77. Tensiunile VM în nodurile considerate (a doua trecere)
5.2.7. Sudarea MAG – Tandem, cu rost în X asimetric - varianta IV (fig. 5.78)
Fig. 5.78. Sudarea MAG – tandem cu rost în X asimetric - varianta 4
5.2.7.1. Analiza câmpurilor termice la sudarea MAG - varianta IV

cele trei treceri. Temperaturile maxime au valorile de 1916oC în cazul trecerii 1 și 1894oC în
cazul trecerii 2.

a îmbinării sudate, pentru trecerile 1 și 2.
ale temperaturii și tensiunilor VM. Acestea sunt dispuse transversal faţă de axa îmbinării, - la 0,
3, 6, 10 şi 14 mm faţă de aceasta - şi la 200 mm faţă de punctul de start al îmbinării sudate. Cu
aceste valori au fost trasate ciclurile termice în aceste noduri (Fig. 5.83  5.84).
Fig. 5.82 Poziţia nodurilor în care au fost analizate istoriile (ciclurile) termice

Fig. 5.85. Distribuţia tensiunilor Von Mises la Fig.5.86. Distribuţia tensiunilor Von Mises la
Valoarea tensiunii Von Mises ajunge până la 268N/mm2, valorile minime înregistrându-
se în zonele în care metalul de bază este topit.
Fig. 5.87. Variaţia tensiunilor Von Mises în secţiunea transversală a îmbinării sudate
Fig. 5.88. Tensiunile VM în nodurile Fig. 5.89. Tensiunile VM în nodurile


CAPITOLUL 6
CONCLUZII FINALE, CONTRIBUŢII ORIGINALE, DIRECȚII
VIITOARE DE CERCETARE, DISEMINAREA REZULTATELOR
6.1. Concluzii generale

Rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale, dezvoltate pe parcursul elaborării şi
finalizării tezei, au evidenţiat următoarele concluzii:
 Sunt prezentate considerații generale despre rolul și elementele de bază, constructive și
funcționale privind conductele magistrale, a parților componente și destinațiile diversificate ale
acestora;
 Au fost analizate diversitatea de oțeluri utilizate la construcția conductelor magistrale,
caracteristicile specifice ale acestora, condițiile de exploatare și valorile de încadrare ale încercărilor
privind caracterizarea acestora, conform normativelor internaționale în vigoare;
 S-a prezentat otelul X52 MS , asupra căruia s-au îndreptat cercetările efectuate în cadrul
tezei de doctorat, cu date privind caracterizarea acestuia din punct de vedere al caracteristicilor
mecano - metalografice specifice, impuse de normativele internaționale;
 Analiza privind procedeele de sudare actuale utilizate la fabricarea conductelor
magistrale au vizat două procedee de mare productivitate și anume sudarea automată sub strat de
flux (SAF), precum și procedeul de sudare MIG / MAG, punandu-se accent pe varianta recenta
MIG / MAG Tandem, care a constituit procedeul care s-a aplicat în programul experimental
desprinzându-se următoarele aspecte:
 Procedeul de sudare sub flux are cea mai mare aplicabilitate în industrie, aplicându-
se în regim automat de lucru, cu o flexibilitate deosebit de ridicată, permițând realizarea unei game
largi de configurații constructive ale sistemului de sudare
 Sudarea automată sub strat de flux prezintă restricții privind poziția de sudare -
procedeul SAF putând fi aplicată pentru sudarea orizontală și cu restricții în cornișă (PA și PC
conform SR EN 6947-2011), aplicându-se la majoritatea materialelor metalice, cu excepția
aluminiului, cu grosimi cuprinse într-o gamă foarte largă în intervalul 2-300 mm;
 Tendința actuală este de a se extinde aplicarea pe scara largă a sistemelor de sudare
SAF multiarc, cu arce independente, cu arce gemene, cu arce înseriate, chiar și în domeniul
fabricării conductelor magistrale;
 Limitarea utilizării acestor procedee de mare productivitate este dată de valoarea
ridicată a energiei liniare introdusă de procesul de sudare, peste limitele admisibile pentru marea
majoritate a oțelurilor utilizate, rată foarte mare de depunere, durate active mari, fapt compensat
parțial prin creșterea vitezei de sudare, cu consecințe asupra caracteristicilor mecanice și
metalurgice ale îmbinărilor sudate;

Capitolul 6. Concluzii finale, contribuţii originale, diseminarea rezultatelor, direcții viitoare de cercetare
 Procedeul de sudare MIG / MAG, (131), varianta clasică cu o sârmă tinde să se

extindă mai ales la realizarea cordoanelor de rădăcină la rosturile în X, în regim automatizat,
urmând completările rosturilor prin același procedeu (la table mai subțiri pană la 6 - 10 mm
grosime), sau automat sub strat de flux, SAF, pentru table peste aceste grosimi. Varianta MIG /
MAG, Tandem cu 2 sârme, permite înlocuirea treptată a procedeului de sudare sub strat de flux la
realizarea îmbinărilor sudate cap la cap cât și de colț în diferite sectoare industriale specializate în
construcția de nave, la confecționarea recipientelor sub presiune, a grinzilor masive pentru
construcții, la fabricarea țevilor și conductelor magistrale, etc.;
 Experimentările s-au desfășurat la Centrul de cercetare C12 „Eco-tehnologii avansate de
sudare” aparținând ICDT - UTBV, utilizându-se baza materială existentă. S-a realizat un montaj
experimental ce a constat dintr-o Celulă Robotizată de Sudare formată dintr-un robotul de sudare
QIROX 315 cu 7 axe, având amplasat un cap de sudare MIG / MAG Tandem, cu două sârme,
alimentat din două surse de sudare Quinto – GLC 603, montajul permițând realizarea unor
programe cu controlul parametrilor principali de sudare (Is, Ua, Vas, Qgaz) pentru fiecare sârmă
material de adaos, precum și a vitezei de sudare, Vs;
 Programul de experimentari a inclus realizarea de trei tipuri de îmbinări sudate pentru
perechi de tablele cu rost în V, (cu 3 și 2 cordoane, realizate unilateral, cu suport pe pat de flux), și
pe perechi de table cu rosturi în X (2 cordoane, realizate bilateral), realizate exclusiv prin procedeul
MAG Tandem. Au fost efectuate analizele câmpurilor termice, pentru tehnologia clasică aplicată
(rost în X sudare combinată SAW și MIG / MAG) precum și pentru fiecare din variantele
experimentate, (rost în Y și X, sudare MAG cu o sârmă și Tandem), pe baza modelării cu elemente
finite a proceselor de sudare, având la bază valorile concrete ale tuturor parametrilor reali utilizați
determinându-se distribuția și variația tensiunilor Von Mises în fiecare cordon de sudură din
îmbinările sudate analizate,
 Pentru a simula sudarea cap la cap a țevilor de diametre mari, în cadrul cercetărilor
întreprinse, s-au dezvoltat șase modele numerice originale 3D, care reprezintă instrumente utile în
simularea prin metoda elementelor finite a proceselor de sudare mono şi multiarc şi în analiza
transferului termic în îmbinările sudate realizate prin cele două variante de sudare(MAG și SAW);
 Rezultatele obținute în urma modelării cu elemente finite au fost mai precise întrucât s-a
folosit o tehnică de modelare complexă care ține cont de cordoanele de sudură depuse, elementele
finite asociate cordoanelor de sudură fiind dezactivate la începutul procesului de simulare şi activate
în momentul trecerii sursei/surselor termice prin dreptul lor;
 S-au determinat câmpurile termice în zonele îmbinărilor sudate precum și distribuția
tensiunilor Von Mises în țevile supuse procesului de sudare;
 S-au trasat ciclurile termice în cinci noduri dispuse în plan transversal faţă de axa
îmbinării sudate pentru a putea fi analizată evoluția în timp a temperaturii în aceste zone;

 Temperaturile maxime pentru fiecare procedeu folosit sau pentru fiecare trecere au fost
atinse în nodurile situate în axele centrale ale îmbinărilor sudate, iar valorile acestora au fost
cuprinse în intervalul 1842  2038 ºC;
 Tensiunile Von Mises maxime pentru fiecare procedeu folosit sau pentru fiecare trecere
au fost atinse în nodurile situate în zonele influențate termic ale îmbinărilor sudate, iar valorile
acestora au fost cuprinse în intervalul 226  336 N/mm2. Valorile diferite ale tensiunilor VM
maxime sunt datorate în principal valorilor diferite ale energiilor liniare introduse în modele, cât și
datorită timpilor diferiți între treceri pentru fiecare procedeu în parte;
 Îmbinările sudate au fost caracterizate, conform procedurilor în vigoare, asupra acestora
efectuându-se controalele uzuale, respectiv: control vizual, control defectoscopic, determinarea
caracteristicilor mecano-metalografice (examinarea macro și microscopică, încercarea de duritate,
încercarea la tracțiune, încercarea la îndoire, încercarea la reziliență), rezultatele fiind prezentate
sintetic, sub formă de tabele și diagrame;
 Din interpretarea rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate a rezultat faptul că
toate îmbinările sudate realizate în cadrul programului de experimentari au corespuns din punct de
vedere al controlului dimensional și defectoscopic, rezultatele încercărilor mecano metalografice s-
au încadrat în limitele prevăzute de normativele în vigoare. Astfel, cele 4 tehnologii de sudare
investigate, prin aplicarea procedeului de sudare MAG Tandem, nu afectează în mod special
comportarea mecano – metalurgică a oțelului X52 MS, îmbinările având o plasticitate și tenacitate
corespunzatoare, dovedindu-se aplicabile la sudarea acestui tip de oțel.
 Din analiza comparativa a celor 4 tipuri de îmbinări realizate pe probe de sudură din
oțel X52 MS (3 variante pe probe sudate cu rost in Y și o variantă pe probe cu rost în X) aplicand
procedeul de sudarea multi arc MAGTandem, se poate concluziona că:
 la îmbinările sudate cap la cap cu rost în V, varianta de sudare 3 (cordoane de sudură
unilateral, primul cordon cu 2 sârme tandem, iar al doilea cordon cu același cap de sudare cu 2
sârme dar dispuse transversal) s-a dovedit cel mai avantajos atât din punct de vedere al
consumurilor energetice cat și de materiale consumabile, pretandu-se la automatizare și robotizare;
 la îmbinările sudate cap la cap cu rost în X, (2 cordoane , bilateral, primul cordon pe
rostul mic sudat MAG cu două sârme - tandem, iar al doilea cordon cu acelasi cap de sudare dar
dispus transversal, oferă avantajul realizarii îmbinării numai din două treceri conducand la
reducerea consumurilor energetice, materiale consumabile, posibilitati de automatizare și
robotizare;
 Sudarea sub flux SAF și sudarea combinată SAF și MIG / MAG, care a reprezentat și
varianta de referință clasică, bine cunoscută și aplicată încă în domeniul fabricației de conducte
magistrale, prin extinderea și aplicarea procedeului de sudare de multi arc MAG Tandem, ca
urmare a rezultatelor obtinute, poate deveni o alternativă de înlocuire cu succes a acestora.

6.2. Contribuții personale

Prin prisma obiectivelor propuse precum și în urma rezultatelor cercetărilor teoretice și
experimentale efectuate pe parcursul elaborării tezei de doctorat, contribuțiile personale pot fi
sintetizate după cum urmează:
1. Realizarea analizei detaliate privind stadiul actual al procedeelor de sudare multiarc, de
mare productivitate, utilizate la fabricarea conductelor magistrale cu precadere a posibilității
înlocuirii treptate a procedeului de sudare sub flux (SAF), și a extinderii procedeului de sudare MIG
/ MAG Tandem, care oferă posibilitați extinse de automatizare și robotizare;
2. Elaborarea și punerea în practică a unui program de experimentări care cuprinde
realizarea de îmbinări sudate din oțel X52 MS pe perechi de table cu rost in V, (cu 3 și 2 cordoane,
realizate unilateral, cu suport pe pat de flux), și pe perechi de table cu rosturi în X (2 cordoane,
realizate bilateral), realizate exclusiv prin procedeul MAG Tandem
3. S-a realizat un montaj experimental ce a constat dintr-o Celulă Robotizată de Sudare
formată dintr-un robotul de sudare QIROX 315 cu 7 axe, având amplasat un cap de sudare MIG /
MAG Tandem, cu două sârme, alimentat din două surse de sudare Quinto – GLC 603, montajul
permițând realizarea unor programe cu controlul parametrilor principali de sudare (Is, Ua, Vas, Qgaz)
pentru fiecare sârmă material de adaos, precum și a vitezei de sudare,Vs;
4. Au fost efectuate analizele câmpurilor termice, pentru tehnologia clasică aplicată (rost în
X sudare combinată SAW și MIG/MAG) precum și pentru fiecare din cele 4 variante
experimentate, (rost în Y și X, sudare MAG cu o sârmă și Tandem), pe baza modelarii cu elemente
finite a proceselor de sudare, având la bază valorile concrete ale tuturor parametrilor reali utilizați
îmbinările sudate analizate,
5. Caracterizarea îmbinărilor sudate realizate, conform procedurilor în vigoare, asupra
acestora efectuându-se controalele uzuale, respectiv: control vizual, control defectoscopic,
determinarea caracteristicilor mecano-metalografice (examinarea macro și microscopică,
încercarea de duritate, încercarea la tracțiune, încercarea la îndoire, - încercarea la reziliență),
rezultatele fiind prezentate sintetic, sub forma de tabele si diagrame.
6. Analiza comparativă a rezultatelor obținute în urma experimentarilor celor 4 tehnologii
de sudare investigate, prin aplicarea procedeului de sudare MAG Tandem, concluzionând că acestea
nu afectează în mod special comportarea mecano – metalurgică a oțelului X52 MS, îmbinările
având o plasticitate și tenacitate corespunzatoare, dovedindu-se aplicabile la sudarea acestui tip de
oțel.
7. Rezultatele obținute prin tehnologiile de sudare investigate, utilizand procedeul de sudare
MAG Tandem, pot constitui un fundament teoretic și experimental la înlocuirea treptată a
tehnologiile de sudare SAF/ MIG-MAG, aplicate în prezent la fabricarea conductelor magistrale,

devenind avantajoase atât din punct de vedere al consumurilor energetice cat și de materiale
consumabile, pretându-se la automatizare și robotizare.
6.3. Direcții de cercetare viitoare

Cercetările experimentale derulate în cadrul tezei de doctorat s-au materializat prin
următoarele:
 Elaborarea de noi tehnologii de sudare, utilizând procedeul MAG- Tandem, a tablelor
cu grosimi pană la 15 mm, cap la cap, cu rost în Y si in X, unilateral sau bilateral, cu posibilitati de
implementare atat la fabricarea conductelor magistrale cât și în toate domeniile industriale unde
intervin asemenea tipuri de îmbinări
 Realizarea unui montaj experimental funcțional, format dintr-o Celulă Robotizată de
Sudare utilizând robotul de sudare QIROX 315 cu 7 axe, având amplasat un cap de sudare MIG /
MAG Tandem, cu două sârme, alimentat din două surse de sudare Quinto – GLC 603, montajul
permițând realizarea unor programe cu controlul parametrilor principali de sudare (Is, Ua, Vas, Qgaz)
pentru fiecare sârmă material de adaos, precum și a vitezei de sudare,Vs;
 Efectuarea de programe specializate, adaptabile pe montajul experimental realizat,
pentru sudarea robotizată prin procedeul MIG / MAG Tandem, a diferitelor structuri sudate, pentru
diverse cazuri practice.
 Extinderea cercetărilor de pe eșantioanele de table pe țevi sudate;
 Studierea comportării acestor noi procedee în procesul de fabricație și anume la
calibrarea mecanică (pe expandor);
 Efectuarea testelor HIC (Hidrogen Induced Cracking) și SSC (Sulfide Stress Cracking)
a îmbinărilor sudate și a zonei influențate termic.
6.4 Modalități de valorificare

Rezultatele cercetării efectuate pe parcursul elaborării și finalizării tezei de doctorat au fost
valorificate după cum urmează:
 Publicarea unui număr de 4 articole științifice la congrese, conferințe internaționale și
reviste de specialitate, din care 1 ISI și 3 BDI ca prim autor.

BIBLIOGRAFIE
a) Articole, monografii, proceedings de conferinţe.

1. [ANG 97] Anghel, I., Sudarea oțelurilor aliate, Editura Tehnică, București, 1993
2. [BÎM 11] Bîrsan D., Mircea O., Coupled Analysis Of The Double Submerged
Arc Welding Process Using Element Movement Techniques, New
Technologies and Products in Machine Manufacturing Technologies
Journal, ISSN 1224-029X, Suceava, Romania, pag. 297:301, 2011
3. [BÎS 11] Birsan D., Scutelnicu E., Stress and temperature field modelling at
web stiffeners welding, The Annals of Dunarea de Jos University of
Galati, Fascicle XII, Welding Equipment and Technology, Year XXI,
ISSN 1221 4639, pag.15:19, 2011.
4. [BLD 02] Blackman S., Dorling D. V. High-speed tandem GMAW for pipeline
welding", Proceedings of IPC 2002: International Pipeline Conference,
Vol. IPC02-27295, 29th September 3rd October 2002, Calgary,
Alberta Canada, 2002.
5. [BRS 93] Bîrsan D. C., Rusu C. C., Scutelnicu E., Mistodie R. L., Heat Transfer
Analysis in API X70 Steel Joints Performed by Double Submerged Arc
Welding Process, Metalurgia International, Vol. 18, Spec. Iss. 1, pag.
62:65, 2013.
6. [BSV 13] Bîrsan D., Scutelnicu E., Visan D., Modeling of Heat Transfer in
Pipeline Steel Joint Performed by Submerged Double-Arc Welding
Procedure, The 10th International Conference Structural Integrity of
Welded Structures, Timisoara, Romania, 11-12 July, 2013.
7. [BSV 13a] Bîrsan D., Scutelnicu E., Visan D., Modeling of Heat Transfer in
Pipeline Steel Joint Performed by Submerged Double-Arc Welding
Procedure, Advanced Materials Research, Advanced Materials
Research, Vol. 814, pag. 33:40, 2013.
(doi: 10.4028/www.scientific.net/AMR.814.33.)
8. [BUN 07] Burcă M., Negoițescu S.,Sudarea MIG / MAG, Editura Sudura, ISBN
973-8359-22-8, Timișoara, 2004.
9. [CÂN 99] Cândea, V.N., Metalurgia sudării, Tom. II, vol 5, Editura Lux Libris,
Braşov, 1999.
10. [CHA 87] Chandel R.S. , Mathematical modeling of melting rates for submerged
arc welding, Weld. J. 66(5), pag. 135:140s, 1987.
11. [CKS 14] Cho D.W., Kiran D.V., Song W.H., Na S.J., Molten pool behavior in
the tandem submerged arc welding process, Journal of Materials
Processing Technology, 214, Issue 11, Nov. 2014, p. 2233:2247, 2014.
12. [CON 93] Constantin, E., Tehnologia sudării prin topire – Bazele tehnologice
ale sudării prin topire, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, 1993.
13. [DAL 88] Dallam C.B., Liu S., Flux composition dependence of microstructure
and toughness of submerged arc HSLA weldments, Welding Journal,
64 (5), 1999, pag. 140:149, 1988.
14. [DEH 97] Dehelean, D., (1997), Sudarea prin topire, Editura Sudura, ISBN 973–
98049–1–8, Timişoara, 1997.

BIBLIOGRAFIE
15. [ESA 11] ESAB Group, Advanced Fabrication Methods in Power Generation,
Process Industry, Oil & Gas, Offshore and Shipbuilding Industry -
Global survey, London U.K., Annual Report, 2011.
16. [FLF 11] Fonzo A., Lucci A., Ferino J., Di Biagio M., Spinelli C.M., Flaxa V.,
Zimmermann S., Kalwa C., Knoop F.M., Full scale investigation on
strain capacity of high grade large diameter pipes, 18th JTM, 16/19,
San Francisco, CA, 2011.
17. [GBM 86] Goldak J., Bibby, M., Moore J., House R., Patel B, Computer
Modeling of Heat Flow in Welds, Metallurgical Transactions B, vol.
17 B, pp. 587-600, 1986.
18. [GBM 86] Goldak J., Chakravarti A. and Bibby M., A new Finite Element Model
for Heat Sources, Metallurgical Transactions B, vol. 15 B, pp.
299:305, 1984.
19. [GBM 86] Goldak J., Bibby M, Moore J, House R. ,Patel, B., Computer modeling
of heat flow in welds, Metallurgical Transactions B, vol. 17 B, pp.
587:600, 1986.
20. [GZB 96] Goldak J., Zhou J., Breiguine V., and Montoya F., Thermal Stress
Analysis of Welds: From melting Point to Room Temperature, JWRI,
vol. 25, No. 2, pp. 1851:89,1996.
21. [HIL 95] Hillenbrand H. G., Manufacturability of linepipe in grades up to X100
from TM processed plate, Proceedings of the Conference of Pipeline
Technology, Vol. 2, 11th-14th September 1995, Ostend, Belgium, pp.
273:286, 1995.
22. [HKS 11] Hillenbrand H.G., Kalwa C., Schröder J., Kassel C., Challenges To a
pipe manufacturer driven by worldwide pipe projects, 18th JTM,
16/19, San Francisco, CA., 2011.
23. [IJI 12] Iovanas R., Joni A., Iovanas D., Staretu I., Iovanas R. F. ,The
anthropomorphic six axis robot as an appropriate tool for Automatic
Gas Pipe Welding Process, Applied Mechanics and Materials Vol. 162
pp 455-462, 2012.
doi:10.4028/www.scientific.net/AMM.162.455
24. [JEC 07] Jeong S., K., Cho H., S., An analytical solution to predict the transient
temperature distribution in fillet arc welds, Welding Journal 76(6), ,
pag. 223s:232s, 1997.
25. [JOT 05] Joni Nicolae, Trif Nicolae, Sudarea robotizată cu arc rlrctric, Editura
Lux Libris, ISBN 973-9458-48-X, ISBN 973-9458-33-5, Brașov, 2010
26. [KAM 06] Kanjilal P., Pal T. K., Majumdar S. K., Combined effect of flux and
welding parameters on chemical composition and mechanical
properties of submerged arc weld metal, Journal of Materials
Processing Technology, 2006, pag. 223 – 231.
27. [KBS 94] Kim I. S., Bas, A., Siores E., The effect of welding parameters on weld
penetration in GMAW process, Welding, Joining, Coating and Surface
Modification of Advanced Materials. Pre-Assembly Symposium, 47th
Annual Assembly of IIW, Vol. 1, Dahian, China, pp. 238-243, 1994.
28. [KCS 14] Kiran D.V., Cho D.W., Song W.H,. Na S.J, Arc behavior in two wire
tandem submerged arc welding, Journal of Materials Processing
Technology, Volume 214, Issue 8, August 2014, pp. 1546-1556, 2014
29. [KOU 87] Kou, S., Welding Metallurgy, University of Wisconsin, John Wiley &
Sons, Inc., 1987.
30. [KOT 09] Kobayashi K., Omura T., Takahashi N., Minato I. Yamamoto A.,.

BIBLIOGRAFIE
Sumitomo Metal Industries, Pipeline Technology Conference, Ostend,

Paper no: Ostend 2009-022, 2009.
31. [LEC 07] Lee, C.H., Chang, K.H., Three-dimensional finite element simulation
of residual stresses in Circumferential Welds of Steel Pipe Including
Pipe Diameter Effects, Journal of Material Science & Engineering-A.
Article in Press, doi:10.1016/j.msea.2007.10.011, 2007.
32. [LGO 02] Liessem A., Grimpe F., Oesterlein, L.:State-of-the-Art Quality Control
during the Production of SAW Linepipes, Proc. 4th Int. Pipeline
Conference, Calgary,Alberta, ASME, paper IPC2002, -27141, 2002.
33. [LZN 89] Lassaline E., Zajaczkoski Z., North T. H., Narrow groove twin-wire
GMAW of high-strength steel, Welding Journal, vol. 68, no. 9, pp.
53:58, 1989.
34. [MAC 10] Machedon–Pisu Teodor, Tehnologia sudării prin topire. Ghid de
lucrări practice, Editura Lux Libris, ISBN978-973-131-089-3, Brașov,
2010
35. [MAC 13] Machedon–Pisu Teodor, Sudarea prin topire a materialelor neferoase,
Editura Lux Libris, ISBN978-973-131-228-6, Brașov, 2013
36. [MAZ 13] Mazilu R. ,Cercetări experimentale privind sudarea MIG/MAG multi-
arc a conductelor magistrale, Teza de doctorat, Universitatea
Transilvania Brașov, 2013.
37. [MCS 09] McCormick A, Connelly M., Slater Jackson E. Corus Tubes, UK.
Pipeline Technology, Conference, Ostend, 2009 Paper no:
Ostend2009-084, 2009.
38. [MES 04] Messler W. R., Principles of Welding: Processes, Physics, Chemistry
and Metallurgy, Wiley-VCH, ISBN-13: 978-0-471-25376-1, Berlin,
Germany, 2004.
39. [MRV 13] Mistodie L.R.., Rusu C.-C., Voicu C., Toma C., Sudarea multiarc a
țevilor pentru conducte magistrale de gaze naturale realizate din
oțeluri de înaltă rezistență, Conferința Națională Multidisciplinară,
Prof. I.T. Lăzărescu, pag. 431:438, Ed. I, Cugir, 3013.
40. [MKM 11] Moeinifara, S., Kokabib A. H., Madaah Hosseinib H. R., Role of
tandem submerged arc welding thermal cycles on properties of the
heat affected zone in X80 microalloyed pipe line steel, Journal of
Materials Processing Technology, Volume 211, Issue 3, 1 March
2011, pp. 368:375, 2011.
41. [MRC 12] Mistodie L.R., Rusu C.C., Constantin E., Scutelnicu E., Voicu C.,
Comparative experimental study on mono and multiarc submerged arc
welding of API 5L-X70 steel, Proceedings of the European Federation
for Welding - EWF Eurojoin 8 Conference, 24-26 May 2012, Pola-
Croatia, ISBN978-953-7518-02-8, pag. 125:132, 2012.
42. [MTR 14] Mistodie L. R., Toma C., Rusu C.-C., Determinarea experimentala a
campului termic la sudarea multiarc sub strat de flux a tevilor utilizate
la fabricarea conductelor magistrale, Proceedings of ASR Conference
Sudura, Sibiu, 2014.
43. [NIG 90] Niederhoff K and Gräf M.K., Toughness behaviour of the heat-
affected zone (haz) in double submerged-arc welded large diameter
pipe, Proc. Pipeline Technology Conference, Oostende, Belgium, Vol.
B, pp. 13.1-13.9, 1990.
44. [NKR 08] Nadimi S., Khoushehmehr R.J, Rohani B., Mostafapour A.,
Investigation and Analysis of Weld Induced Residual Stresses in Two

BIBLIOGRAFIE
Dissimilar Pipes by Finite Element Modelling, Journal of Applied

Sciences 8 (6): 1014-1020, ISSN: 1812-5654, 2008.
45. [OHL 99] Ohring S., Lugt H., J., Numerical simulation of a time-dependent 3-D
GMA weld pool due to a moving arc, Welding Journal, December, ,
pag. 416s:424s, 1999.
46. [OKA 99] Okatsu M., Kawabata, F., Amano K., "Metallurgical and mechanical
features of X100 linepipe steel", Proceedings of the 16th International
Conference on Offshore Mechanics and Arctic Engineering
(OMAE97), III – Materials Engineering, 13th-17th April 1997,
Yokohama, pp. 119-124, 1997.
47. [PAM 06] Palani P. K., Murugan N., Development of mathematical models for
prediction of weld bead geometry in cladding by flux cored arc
welding, International Journal of Advanced Manufacturing, vol. 30,
no. 7-8, pp. 669-676, 2006
48. [QUP 99] Quintino L., Pires I., Analysis of the influence of shielding gas
mixture on features of MIG/MAG welding", Eurojoin: Welding
Technology at Work, 3rd European Conference on Joining
Technology, 30th March-1st Aprilie, 1998, Bern, pp. 819-830, 98,
1998
49. [QUR 08] Qureshi M., E. Analysis of residual stresses and distortions in
circumferentially welded thin-walled cylinders, PhD Thesis,
Department of Mechanical Engineering, National University of
Sciences and Technology, Rawalpindi, Pakistan, 2008.
50. [RAP 08] Rosado T., Almeida P., Pires I., Miranda R., Quintino L., Innovations
in arc welding, 5º Congresso Luso-Moçambicano de Engenharia, 2º
Congresso de Engenharia de Moçambique, Artigo REF: 44A004,
Maputo, 2-4 Setembro, 2008
51. [RCB 14] Rusu C.-C., Constantin E., Birsan B., Mircea O., Visan D. Mistodie L.
R., Georgescu B, Scutelnicu E., Investigation of temperature field
generated by the tandem submerged arc welding process, Proc. of the
Second Intl. Conf. on Advances In Mechanical and Robotics
Engineering- AMRE 2014, ISBN: 978-1-63248-031-6 doi: 10.15224/
978-1-63248-031-6-152, 2014.
52. [SCO 01] Scorobețiu L., Teoria proceselor de sudare, Universitatea Transilvania
Brașov, 2001.
53. [SCU 03] Scutelnicu, E., Cercetări teoretice şi experimentale privind procesele
termice la sudarea îmbinărilor eterogene, Teză de doctorat,
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, 2003.
54. [SCU 04] Scutelnicu E., Simularea prin metoda elementului finit a proceselor
termice din îmbinările sudate eterogene, Editura Fundaţiei
Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi, 2004
55. [SCU 07] Scutelnicu, E., ”Bazele proceselor de sudare”, Editura Fundației
Universitare ,,Dunărea de Jos”, Galați, 2007.
56. [SCR 14] Scutelnicu E., Rusu, C. C., Assessment of Cooling Rate in
Longitudinal Welded Pipelines performed by Submerged Double-Arc
Welding”, International Journal of Mechanics, Volume 8, ISSN1998-
4448, pp. 144:149, 2014.
57. [SCU 07] Scutelnicu, E., Bazele proceselor de sudare, Editura Fundaţiei
Universitare „Dunărea de Jos“, Galaţi, 2007.

BIBLIOGRAFIE
58. [SUR 96] Surgean I., Electrozi, fluxuri şi sârme pentru sudare, Editura Facla,
Timişoara, 1996.
59. [TII 14] Toma C., Iovanas R., Iovanas D. M., Research regarding the
manufacture of pipelines through automatic tandem mag welding on
generators, Advanced Materials Research Vol. 1029 (2014) pp
100:105, 2014.
(doi:10.4028/www.scientific.net/AMR.1029.100)
60. [TIM 08] Timings R., Fabrication and Welding Engineering, NEWNES Press
imprint of Elsevier, ISBN 10: 0-7506-6691-9, ISBN 13: 978-0-7506-
6691-6, Oxford USA, 2008.
61. [TIR 14] Toma C., Iovanas R, Roata I.C.,Iovanas D.M., Researches regarding
tandem mag bilateral welding on generators of X52 HIC steel mains,
Proceedings of International Conference on Innovative Technologies,
IN-TECH 2014, Leiria, 10. - 13.09.2014, ISBN 978-953-6326-88-4,
pag. 107:111, 2014.
62. [TRO 09] Trommer G., Tandem wire process improves shiip panell productiion,
Welding journal, vol. 88, nr. 9,pag. 42:45, ISSN 0043-2296,
septembrie, 2009.
63. [TUS 00] TusÏek Janez, Mathematical modeling of melting rate in twin-wire
welding, Journal of Materials Processing Technology 100 pag.
250:256, 2000.
64. [TUS 04] Tusz, F., Sisteme de fabricație flexibilă pentru realizarea ansamblelor
sudate, ISBN 973-8359-29-5, Editura Sudura, 2004.
65. [TVP 08] Trușculescu, M., Vârtosu, A., Pascu, R., Materialotehnica. Materiale
folosite în construcția de mașini, instalații și scule”, ISBN 978-973-
625-575-5, Vol III, Editura Politehnica, Timișoara, 2008.
66. [ȚDE 96] Țenche, P., Dan C., Epure X., Materiale pentru sudare standardizate –
simboluri și corespondențe, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura
OIDICM, ISBN 973 – 9187 – 46 – 3, București,1996.
67. [UOY 05] Ueyama T., Ohnawa T., Yamazaki K., Tanaka M., Ushio M., Nakata
K., High-Speed Welding of Steel Sheets by the Tandem Pulsed Gas
Metal Arc Welding System, Transactions of JWRI, Vol. 34 No. 1,
(Osaka University), 2005.
68. [VIȘ 08] Vișan D., Tehnologii de sudare, Universitatea Dunărea de Jos, Galați,
2008.
69. [VOI 06] Voicu, I., S., Încercările tehnologice şi de rezistenţă ale îmbinărilor
sudate sau lipite, Editura Sudura, Timișoara, ISBN 973–8359–38–4,
2006.
70. [VOI 10] Voiculescu, I., Rontescu, C., Dondea, I. L., Metalografia imbinarilor
sudate”, ISBN 978-973-8359-58-1, Ed. Sudura, Timișoara, 2010.
71. [VOI 11] Voicu C., Contribuţii la optimizarea sudării conductelor magistrale,
Teză de doctorat, Universitatea Dunărea de Jos, Galați, 2011.
72. [VRM 11] Voicu C., Rusu C.C., Misdotie L.R., Constantin E.(2011),
Experimental determination multiarc welding submerged pipes for
pipelines, The Annals of Dunărea de Jos University of Galaţi, Fascicle
XII, Welding Equipment and Technology, Year
XXI, ISSN 1221 – 4639, 2011.

BIBLIOGRAFIE
73. [VRM 12] Voicu C., Rusu C.C., Mistodie L.R., Comparative studies on
submerged welding steel mono and multiarc X 70, Proceedings of the
European Federation for Welding – EWF EUROJOIN 8 Conference,
24-26 May 2012, Pola-Croatia, pag. 125:132, ISBN 978–953–7518–02
–8, 2012.
74. [ZHW 11] Zhao W., Wamg W., Research on the affect the thermal cycle of
welding simulated microstructure and mechanical properties of the
steel pipe X 90, Materials Science and Engineering, Vol., 528, Issue
24, 15 septembrie 2011, pag. 7417:7422, 2011
75. [ZIR 07] Zgură, Ghe., Iacobescu, G., Rontescu, C., Cicic, D., ”Tehnologia
sudării prin topire”, ISBN 978-973-7838-57-5, Editura Politehnica
Press, București,2007.
76. [WAV 82] Waszink J.H., Van den Heuvel G.J.P.M., Heat generation and heat
flow in the fller metal in GMAwelding, Weld J. 61(8) pag. 269:282s,
1982.
77. [*** 99] SR EN 1043-2/1999, Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din
materiale metalice - Partea 2: Încercarea de microduritate a
îmbinărilor sudate”.
78. [*** 99a] API STD 1104 (1999), Welding of pipelines and related facilities,
19th ed, American Petroleum Institute, Ann Arbor, MI.
79. [*** 00] SR EN 1321-2000, Încercari distructive ale imbinarilor sudate din
materiale metalice. Examinarea macroscopica si microscopica a
imbinarilor sudate.
80. [*** 00a] BS 4515-1 (2000), Specification for welding of steel pipelines on land
and offshore. Part 1: Carbon and carbon manganese steel pipelines,
British Standards Institution, London.
81. [*** 01] ***Colecţia de standarde comentate în domeniul sudării şi tehnicilor
conexe, Vol. I – Sudarea prin topire cu arcul electric, Editura Sudura,
Timişoara, ISBN 973 – 8359 – 01 – 5, 2001
82. [*** 03] ***SR EN 970:2003, Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate
prin topire. Examinarea vizuală.
83. [*** 04] EN ISO 15614-1:2004, Specification and qualification of welding
procedures for metallic materials - Welding procedure test - Part 1:
Arc and gas welding of steels and arc welding of nickel and nickel
alloys.
84. [*** 05] ISO 6507-1, Metallic materials -- Vickers hardness test -- Part 1: Test
method, 2005.
85. [*** 07a] API SPEC 5L – 2007, Specification for Line Pipe, API Standard, Oct.
2004 and 44th ed., October 1, 2007
86. [*** 08] ***SR EN 14163:2008, Industriile petrolului şi gazelor naturale.
Sisteme de transport prin conducte. Sudarea conductelor, ASRO,
Ediţia 1, 2011.
87. [*** 10] SR EN ISO 5173:2010, Încercări distructive ale sudurilor din
materiale metalice. Încercări la îndoire.
88. [*** 10a] NSRP Subcontract Agreement No. 2010-305, Contractor: Todd Pacific
Shipyard, comparison of SAW and tandem electrode gas shielded

BIBLIOGRAFIE
processes for productivity, and distortion in thin panel butt joints for
thin panel structures, August 17, 2010 Idaho Falls, Idaho, 2010.
89. [*** 11] SR EN ISO 5178:2011, Încercări distructive ale îmbinărilor sudate
din materiale metalice. Încercarea la tracţiune longitudinală a
metalului depus din îmbinările sudate prin topire.
90. [*** 11a] SR EN ISO 9015-1:2011, Încercări distructive ale îmbinărilor sudate
din materiale metalice. Încercarea de duritate. Partea 1: Încercarea
de duritate a îmbinărilor sudate cu arc electric
91. [*** 11b] SR EN ISO 9016:2011, Încercări distructive ale îmbinărilor sudate
din materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc. Poziţia
epruvetei, orientarea crestăturii şi examinare.
92. [*** 11c] NSRP SP7 Panel Project, ATI Project No: 2010-305, Comparison of
saw and tandem electrode gas shielded processes for productivity, and
distortion in butt joints for thin panel structures, April 13, 2011 at Ann
Arbor, Michigan, USA, 2011
93. [*** 12] ISO 3183, "Petroleum and natural gas industries – Steel pipe for
pipeline transportation systems", ISO, 2012
94. [*** 13] SR EN ISO 4136:2013, Încercări distructive ale sudurilor din
materiale metalice. Încercarea la tracţiune transversală.
95. [*** ARC] http://galati.arcelormittal.com/
96. [*** CMR] http://www.cmrs.ugal.ro/gazoduct/
Proiect PN-II-PT-PCCA-2011-3.1-1057 Contract nr. 27/2012,
Creşterea securităţii în alimentarea cu gaz la magistralele
transeuropene.
97. [*** JUS] http://www.justools.ro/ductil/sudare-mig.pdf
98. [*** KOB] http://www.kobelco.co.jp/english/welding/index.html
KOBELKO, Welding robot, ARCMANTM, Welding Systems Lineup
99. [*** LIN] http://www.lincolnelectric.com
GMAWWelding Guide.
100. [*** LINa] http://www.lincolnelectric.com/assets/global/Products/Consumable_M
IGGMAWWires-SuperArc-SuperArcL-50/c4200.pdf
101. [*** PAP] http://www.paper.edu.cn/index.php
Quasnen L., Huan, L., Dan, Qu., Ying, G., Finite element simulation
for the weld temperature field of tandem pulsed MIG welding,
Chinese scientific papers online / default/releasepaper/content/200705-
435.
102. [*** SAF] www.saf-fro.com
103. [*** TRA] www.transgaz.ro, SC TRANGAZ SA, „Norme tehnice pentru
proiectarea,executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale NTPEE – 2008.

Conducător ştiinţific, Doctorand,

Prof. Dr. Ing. Radu IOVĂNAȘ Ing. Cosmin TOMA
Cuvinte cheie: conducte magistrale, sudare MIG / MAG - Tandem, îmbinări cap la cap table
oțel X52 MS, celula robotizată.
Rezumat:
Ținând cont de preocupările actuale din domeniu, prezenta teză de doctorat a încercat
să aducă o contribuție privind elaborarea unor tehnologii alternative de fabricare a
conductelor magistrale prin sudare pe generatoare, utilizând procedee de sudare multiarc de
mare productivitate, cu consumuri energetice reduse, dezvoltându-se în acest sens procedeul
de sudare MIG / MAG Tandem, în varianta mecanizată sau robotizată.
Procedeul MAG Tandem s-a experimentat pe table din oțel X52 MS de dimensiuni
400x150x12 mm, în două variante: unilateral din exterior cu rosturi în Y (cu 3 și 2 cordoane),
cu suport pe pat de flux și bilateral din exterior și interior, cu rosturi în X (2 cordoane).
Au fost efectuate analizele câmpurilor termice, pentru tehnologia clasică aplicată
precum și pentru fiecare din variantele experimentate, pe baza modelarii cu elemente finite a
proceselor de sudare, având la bază valorile concrete ale tuturor parametrilor reali utilizați,
îmbinări. Prin rezultatele obținute, procedeele experimentate pot fi aplicate la sudarea pe
generatoare a conductelor magistrale, conducând la: reducerea consumului de energie,
îmbunătățirea productivității, costuri mai reduse privind materialele consumabile și
echipamentele auxiliare, automatizarea și robotizarea proceselor de fabricație.
Contributions to the manufacture of pipelines by multi-arc welding with generators
Scientific coordinator, PhD student,

Prof. Dr. Ing. Radu IOVĂNAȘ Eng. Cosmin TOMA
Keywords: pipelines, MIG / MAG tandem welding, butt welding, X52 MS steel plates,
robotised cell.
Abstract:
Given the current trends, the present paper seeks to contribute to the elaboration of
alternative technologies for the manufacture of pipelines by welding with generators, using
high productivity multi-arc welding procedures which use less energy, developing to that end
the mechanised or robotised MIG / MAG tandem welding procedure.
The MAG tandem procedure was experimented on 400x150x12 mm X52 MS steel
plates in two variants: unilateral from the outside with Y-joints (with 3 and 2 beads), with flux
bed support and bilateral from the outside and from the inside, with X-joints (2 beads).
There have been analysed the thermal fields for the applied classical technology and
for each of the experimented variants, based on the finite element method of the welding
processes, founded on the actual values of all the used real parameters, determining the
distribution and variation of the Von Mises stress in each bead of the joints. Given the
obtained results, the experimented procedures could be applied to the welding of pipelines
using generators, leading to: decrease of energy consumption, productivity improvement,
lower costs for consumables and auxiliary equipment, automatisation and robotisation of the
manufacturing processes.

Curriculum vitae
Informaţii personale
Nume / Prenume Toma Cosmin
Adresă(e) Stradas Ghe.ASACHI , no 10 ; Bloc C7 ;ap. 8; Galati ;Jud Galati
Telefon(oane) - Mobil: +40 732 520 572
E-mail(uri) cosmin.toma@arcelormittal.com
Data naşterii 15.05.1968
Educaţie şi formare
10.2011 - prezent Doctorand fara frecvenţă, în cadrul Contractului de Studii Doctorale
cu Taxa ; no. 2.T.M.M48, domeniul Inginerie Industrială, Fac. SIM,
DEP. IMS , Universitatea TRANSILVANIA din Braşov
02.2013 Diploma -International Welding Inspector (IIW) ;ISIM Timisoara;
07.2012 Diploma - European Welding Engineer (EWE) ;ISIM Timisoara;
Diploma – International Welding Engineer (IWE);ISIM Timisoara
05.2009 Certificat – Manager Resurse Umane ; Scoala Romaneasca de Afaceri;
1999 Diploma De Licenta – Universitatea Dunarea de Jos Galati – inginer ;
Utilajul si Tehnologia Sudarii;
1986 Diploma de Bacalaureat ; Liceul Industrial no 1 Hunedoara; Profil
Mecanic
Experienţă Director General la Arcelormittal Tubular Product Galati
profesională
09.2009 - Prezent
08.2005-09.2009 Director de Productie la Arcelormittal Tubular Product Galati
04.2003 – 08.2005 Sef de Schimb la Arcelormittal Tubular Product Galati
02.2000-04.2003 Mecanic Sef la Arcelormittal Tubular Product Galati
1999 Inginer Mecanic la Arcelormittal Tubular Product
1987 Angajat la Arcelormittal Tubular Product Galati

Aptitudini şi Inginerie ; Proiecte de imbunatatire continua ; Operatiuni ;
competenţe personale Optimizarea procesului de productie , WCM;
Limba(i) maternă(e) Română
Limba(i) străină(e) Engleza
cunoscută(e)
Competenţe şi aptitudini Reprezinta Societatea in relatiile comerciale, financiare cu alte
tehnice companii nationale si internationale ; Responsabil pentru pierdere si
profit;
Competenţe şi aptitudini
- Ms Office,
de utilizare a
calculatorului
Permis(e) de conducere Categoria B (2000)

Curriculum vitae
Personal data
First name / surname Cosmin Toma
Address(es) 10 Ghe. ASACHI Street; building C7; ap. 8; Galati; Galati County
Telephone(s) - Mobile: +40 732 520 572
E-mail(s) cosmin.toma@arcelormittal.com
Date of birth 15.05.1968
Education and training

10.2011 - to date PhD candidate - distance learning, self-funded PhD Contract no.
2.T.M.M48, Industrial Engineering, Faculty of Materials Science and
Engineering, DEP. IMS, TRANSILVANIA University of Braşov
02.2013 Diploma - International Welding Inspector (IIW); ISIM Timisoara;
07.2012 Diploma - European Welding Engineer (EWE); ISIM Timisoara;
Diploma - International Welding Engineer (IWE); ISIM Timisoara;
05.2009 Certificate – Human Resources Manager; Romanian Business School;
1999 Bachelor’s Degree - Dunarea de Jos University of Galati - Engineer;
Welding Equipment and Technology;
1986 Baccalaureate Diploma; Industrial High School no. 1 Hunedoara;
Work experience CEO at Arcelormittal Tubular Products Galati
09.2009 - to date
08.2005 - 09.2009 Production Manager at Arcelormittal Tubular Products Galati
04.2003 - 08.2005 Shift leader at Arcelormittal Tubular Products Galati
02.2000 - 04.2003 Chief Mechanic at Arcelormittal Tubular Products Galati
1999 Mechanical Engineer Arcelormittal Tubular Product
1987 Employee at Arcelormittal Tubular Product Galati

Personal skills and Engineering; Continual improvement projects; Operations;
competences Optimisation of the production process, WCM
Mother tongue(s) Romanian
Other language(s) English
Technical skills and Representing the company in its commercial and financial
competences relationships with national and international companies; Accountable
for profit and loss
Computer skills and - Ms Office,
competences
Driving license B (2000)
C. TOMA - PhD thesis Pag. 80

Conducte Magistrale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conducte Magistrale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contribuții la realizarea conductelor magistrale prin sudare multiarc pe generatoare

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Universitatea Transilvania din Brașov

Ing. Cosmin TOMA

Contribuții la realizarea conductelor magistrale prin

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

PREŞEDINTE: Prof. dr. ing. ȚIEREAN Mircea Horia

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 2

C. TOMA- Teză de doctorat Pag.3

2.3 Tehnologia cadru generală de execuție a țevilor pentru conducte

5. Cercetări teoretice și experimentale privind modelarea matematică cu

5.1. Ecuaţiile transferului termic în procesele de sudare………………………. 109 -

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 4

6. Concluzii finale. contribuţii originale. diseminarea rezultatelor. direcții

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 5

C. TOMA- Teză de doctorat Pag. 6

5.1. The equations of heat transfer in welding ………………………..….......... 109 -

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 7

5.2.1. Hypotheses……………………………………………………....….. 112 46

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 8

C. TOMA- Teză de doctorat Pag. 9

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 10

STADIUL ACTUAL AL FABRICĂRII CONDUCTELOR

1.1. Conducte magistrale

1.2. Oțeluri utilizate

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 11

1.2.2. Prezentare oțel X52 MS

Fig. 1.2. Conducte pentru gazoducte ce lucrează în medii puternic corozive

Tabel 1.6 Compoziție chimică oțel X52 MS

Tabel 1.7 Caracteristicile mecanice

1.2.3. Analiza comportării la sudare a oțelului X52 MS:

Tabel 1.8 Criteriul de comparație dintre % Ce și sudabilitate

Având în vedere că în urma calculelor a reieșit valoarea Ce = 0.24 %, rezultă că oțelul

Tabel 1.9 Caracteristici mecanice după sudare

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 13

PROCEDEE DE SUDARE ACTUALE UTILIZATE LA

Datorită geometriei și dimensiunilor specifice ale conductelor magistrale, din categoria

2.1.1.3. Aplicații ale procedeului se sudare sub flux multiarc la fabricarea

Fig. 2.18 Sudare sub strat de flux multiarc [*** CMR]

2.2.4. Sudarea MIG – MAG cu două sârme

Figura 2.27 prezintă sudarea cu două sârme gemene şi sudarea tandem.

Fig. 2.27. Sudarea MIG – MAG cu două sârme.

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 16

Sudarea MIG/MAG tandem nu se efectuează manual, dat fiind greutatea capului de

2.3 Tehnologia cadru generală de execuție a țevilor pentru conducte

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 17

SPECIFICAȚIA PROCEDURII DE SUDARE

135 FILCORD C 1,2 300 27 DC+ 95 5,12

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 18

Fig. 4.18 Macrostructură

ZIT 1 100X ZIT 2 500X

Fig. 4.19 Analiza microstructurală

C. TOMA - Teză de doctorat Pag. 19

Fig. 4.20 Zonele de măsurare a durităților HV 10

Tabel 4.4 Valorile durităților HV 10 măsurate

Zona Amprenta HV10

Încercările la tracțiune și la încovoiere prin soc (reziliența), realizate pe probe de îmbinări

Tabel 4.5 Valorile rezistenței la tracțiune

Tip si dimensiuni T Reziliența Energie rupere