Sunteți pe pagina 1din 3

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul Serviciului Hidrometeorologic

de Stat efectuează monitoringul ecologic privind calitatea componentelor mediului (ape de suprafaţă,
aer, sol, aluviuni acvatice, precipitaţii atmosferice, nivelul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama,
etc.), în baza unei reţele ample de supraveghere amplasată pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Sistemul naţional de monitoring privind calitatea mediului a fost înfiinţat în anii 60 a secolului
trecut, însă observaţiile cu caracter sistematic au început a fi realizate în anii 80, având în prezent
drept obiective prioritare:
 monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare;
 depistarea cazurilor de poluare excepţională a apelor de suprafaţă, aerului şi solului;
 prevenirea şi reducerea efectelor negative asupra  mediul  ambiant  şi populaţie;
 înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor, privind gradul
excepţional de poluare a mediului;
 familiarizarea sistematică a publicului  privind calitatea  mediului.
Dispunînd de un potenţial uman şi tehnic adecvat, precum şi fiind deţinătorul Certificatului de
Acreditare Nr. LΠ - 023 (nr. anterior LÎ 01 220)  din 21 februarie, anul 2014 în conformitate
cu cerinţele standardului internaţional ISO/CEI 17025, obţinut în baza evaluării de către Centrul
Naţional de Acreditare în domeniul Evaluării Conformităţii Produselor al Republicii Moldova, DMCM
include 7 subdiviziuni:
 Grupul de expediţie (GE);
 Centrul Monitoring al Calităţii Apelor de  Suprafaţă (CMCAS);
 Centrul Monitoring al Calităţii Solului (CMCS);
 Centrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului (CMCAARM);
 Secţia Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic mun. Bălţi; (CMCAA mun. Bălţi);
 Centrul de Analize Fizico-Chimice (CAFC);
 Centrul Monitoring Ecologic Integrat şi Management Informaţional (CMEIMI).

       Organigrama Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului


   
Actualmente sistemul naţional de monitoring contribuie la soluţionarea celor mai stringente
probleme ce ţin de calitatea mediului, la integrarea aspectelor de mediu în sectoarele economiei şi
promovarea dezvoltării durabile.
 
Subdiviziunile DMCM activează în cadrul:
 Convenţia de cooperare pentru protejarea şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea;
 Convenţia de la Stocholm privind Poluanţii Organici Persistenţi;
 Convenţia privind Efectele Transfrontaliere ale Accidentelor Industriale;
 Convenţia privind poluarea atmosferică transfrontieră a aerului pe distanţe lungi, cît şi în
conformitatecu Acordurile Bilaterale de colaborare cu diverse organizaţii şi instituţii din
Republica Moldova şi din statele vecine.
DMCM acordă tuturor instituţiilor sau persoanelor fizice cointeresate, în termeni şi
la nivel calitativ, servicii privitor la:
 gradul de poluare al apelor de suprafaţă şi celor potabile;
 gradul de poluare şi fertilitatea solului;
 gradul de poluare al aerului atmosferic în zona posturilor staţionare de observaţii;
 nivelul fondului radioactiv în stratul de aer de la sol.

DIRECŢIA MONITORING
        AL CALITĂŢII MEDIULUI   
                    din cadrul 
SERVICIULUI HIDROMETEOROLOGIC
                    DE  STAT
este acreditată de Departamentul Standardizare şi Metrologie al Republicii Moldova. DMCM efectuează
monitoringul ecologic sistematic asupra calităţii factorilor de mediu (ape de suprafaţă, aer, sol, nivelul
dozei expoziţionale a γ-iradierii etc.) dispune de o reţea de supraveghere pe întreg teritoriul  Republicii
Moldova.
 
             DMCM a fost înfiinţat în anul 1980, însă observaţiile sistematice au fost iniţiate de prin anii
şaizeci, având drept obiective prioritare determinarea nivelului de poluare a mediului, depistarea cazurilor
de poluare excepţională a apelor de suprafaţă, aerului şi solului, prevenirea şi reducerea efectelor nocive
a factorilor antropici cu consecinţe nefaste pentru mediul ambiant şi populaţie.
 
CENTRUL MONITORIZARE A CALITĂŢII AERULUI ATMOSFERIC (CMCAA)
 
şi-a început activitatea în anul 1969 şi dispune de o reţea de supraveghere constituită din 17 posturi
staţionare, unde de 3-4 ori/24h se prelevează probe după ingredienţi de bază (suspensii solide, dioxid de
sulf, oxid de carbon, dioxid de azot) şi ingredienţi specifici (formaldefidă, oxid de azot, sulfaţi solubili,
benz(a)pirenă) în 5 centre industrializate ale Republica Moldova (Chişinău-6 posturi, Bălţi-2 posturi,
Tiraspol-3 posturi, Benderi-4 posturi, Rîbniţa-2 posturi).
Din anul 1992 a fost creată reţeaua  republicană de observaţii asupra poluării precipitaţiilor atmosferice în
baza a 7 staţii meteorologice (Chişinău, Tiraspol, Dubăsari, Rîbniţa, Camenca, Corneşti, Leova), unde
lunar se colectează probe de precipitaţii şi se determină reacţia activă a ionilor de hidrogen, iar în cadrul
SMCAA din mun. Chişinău probele sumare de precipitaţii sunt analizate după 6 ioni: SO42-, Cl-, HCO3-,
Ca2+, Mg2+, NH4+.
Din anul 2004 este iniţiată investigarea a poluanţilor organici persistenţi în precipitaţiile atmosferice pe
exemplul mun. Chişinău şi POP transfrontier de la Leova (în comun cu SMCS).
 

Angajații Serviciului Hidrometeorologic de Stat sunt nevoiți să opereze zi de zi cu utilaje învechite


pentru a monitoriza calitatea aerului. Dacă în alte țări acest lucru este automatizat, iar datele sunt
prezentate în timp real, la noi în țară probele sunt colectate manual, iar informațiile despre calitatea
aerului apar abia a doua zi.

Victoria Luchianova activează în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat de 34 de ani. Tot de atâția ani,
utilajele au rămas neschimbate, chiar dacă între timp au apărut și poluanți de tip nou.

Colectarea probelor de aer pentru a determina cantitatea de poluanți se face de trei ori pe zi, iar
datele sunt prezentate într-un buletin informativ peste zeci de ore.

Stația de monitorizare a calității aerului este funcțională, deși este foarte veche.Dacă în urmă cu 30 de ani
corespundea standardelor, acum este nevoie de instalații mult mai performante pentru evaluarea
poluanților din aer.

Specialiștii care monitorizează calitatea aerului susțin că mai multe investiții se fac în utilajele
pentru analiza poluării apei și a solului, dar mai puțin în cele de verificare a aerului.

„Sigur că ele sunt insuficiente, sunt puține, mulți din colegii noștri spun da, sunt niște stații depășite fizic, sunt
depășite moral, dar încă sunt funcționabile”, a precizat Gavril Gîlcă, șeful Direcției de Monitoring al Aerului.

Stațiile moderne, pe larg utilizate în țările europene, permit furnizarea datelor despre calitatea
aerului în timp real. La astfel de utilaje visează și cei de la monitorizarea aerului atmosferic de la
noi din țară.

„Noi am avea un alt tablou decât cel pe care îl avem. Aceasta ar însemna că am avea o monitorizare continuă,
de exemplu din 20 în 20 de minute și atunci situația ar fi alta”, a spus Marina Lungu, inginer-coordonator.
Pentru a oferi informații cât mai exacte și operative despre poluanții din aer, ar fi nevoie de cel
puțin o stație mobilă, prețul căreia ajunge la 500.000 de euro. În țară sunt 16 stații de tip clasic de
monitorizare a aerului care necesită modernizare.