Chivaran Gabriel Alexandru

Doctorat Anul I - Stiinta sportului si educatie fizice

Analiza biomecanica a membrului inferior

Biomecanica articulatiei coxo-femurale

Articulatia soldului se prezinta ca o articulatie sferoidala tipica, cu trei axe de miscare. La
nivelul ei se pot produce urmatoarele miscari : 1) flexie-extensie ; 2) abductie-adductie; 3)
circumductie 4) rotatie. Datorita lungimii colului femural si unghiului de inclinarie, miscarile de
flexie-exstensie si cele de abductie-adductie se asociaza cu miscarile de rotatie.
Factorii care determină mobilitatea și stabilitatea în articulația șoldului :
- Coaptarea suprafețelor articulare și poziția fiziologică a componentelor (unghi de flexie și
anteversie cervico-cefalic fiziologic, înclinația acetabulară 45 grade, anteversie 10 grade
- Aparatul capsulo-ligamentar tensionat în extensie conferă stabilitate mai mare și frânează
mișcările șoldului, relaxările ligamentare facilitează mișcările și favorizează dislocațiile în
articulație
- Acțiunile principale și asociate ale musculaturii periarticulare mențin coaptarea articulară
(inclusiv pelvitrohanterienii) sau acționează ca și chingi musculare (mușchii longitudinali ai
coapsei)
Flexorii au rol important în locomoție, apropiind coapsa de trunchi și ducând-o înainte
( muschiul iliopsoas, muschul drept femural, muschiul tensor al fasciei lata, muschiul croitor si
muschiul pectineu )
• Extensorii șoldului , sunt bine dezvoltați datorită funcției antigravitaționale. Ei
stabilizează articulația coxo-femurală și mențin trunchiul în poziție verticală ( muschiul fesier
mare, cel mai important; muschiul fesier mijlociu si mic (porțiunea dorsală); mușchii ischio-
gambieri (capul lung al bicepsului, muschiul semitendinos), acționează ca și extensori în
articulația șodului ; muschiul adductor mare.
Abductorii pe lângă faptul că execută abducția coapsei cu membrul inferior sprijinit
balansează pelvisul, iar prin sprijinul uniped împiedică înclinarea bazinului ( muschiul fesier
mijlociu si mic, muschiul piriform, muschiul tensor al fasciei lata )
Adductorii au o putere de acțiune superioară față de celelalte grupe musculare ale
coapsei ( muschiul adductor mare, muschiul adductor lung, muschiul adductor mic, muschiul
garcilis, muschiul pectineu, muschul iliopsos, muschiul obturatori intern si extern, muschii
gemeni, muschiul patrat femoral )
Rotatorii externi cu membrul inferior sprijinit, contribuie la legănatul șoldului în mers,
mișcare necesară transpunerii greutății corporale de pe o parte pe alta. ( muschiul fesier
Chivaran Gabriel Alexandru
Doctorat Anul I - Stiinta sportului si educatie fizice

mare,mijlociu si mic; muschul iliopsoas, muschii adductori, muschiul biceps femoral, muschii
pelvitrohanterieni).
Rotatorii interni ai coapsei sunt: muschiul mijlociu si mic ( portiunea anteriora );
muschiul adductor mare ( portiunea tendinoasa ); muschiul gracilis.

Genunchiul
• Mișcările gambei se realizează în articulația genunchiului. Genunchiul atât anatomic
cât și funcțional formează o articulație unitară, deși dispune de componente osoase și suprafețe
articulare diferite care formează :
- articulația femuro-tibială dispusă între condilii femurali (geometric având formă
convexă și dimensiuni inegale) și platoul tibial (suprafețe articulare concave, separate între ele
prin eminența și ariile intercondiliene
- Articulația femuro-patelară (între fața patelară a femurului și fațetele articulare ale
rotulei)
• Ligamentele colaterale și încrucișate sunt propii articulației genunchiului ; ligamentele
anterioare și posterioare sunt expansiuni ale mușchilor periarticulari femurali; ligamentele
încrucișate au un rol aparte deoarece mențin contactul suprafețelor articulare femurale și
tibiale, atât în flexie cât și în extensie, ele fiind tensionate cu intensitate diferită în toate
mișcările. Mobilitatea articulară este înfluențată de mișcările patelei care în flexie se deplasează
în jos de incisura intercondiliană a femurului, iar în extensie sub acțiunea cvadricepsului revine
înaintea acesteia. Alunecările patelei se fac în plan vertical, dislocările laterale fiind patologice.
Bursele suprapatelare și fundurile de sac sinoviale parapatelare facilitează mișcările rotulei.
Mișcările genunchiului
• Mișcările de flexie-extensie ale articulației genunchiului au loc în compartimentul
menisco-femural în care tibia se deplasează împreună cu meniscurile . M. cvadriceps femural
are un puternic efect extensor și antigravitațional . Din cele patru componente ale mușchiului,
trei sunt monoarticulare, doar dreptul femural este mușchi biarticular ce are efect flexor asupra
articulației șoldului. Flexorii biarticulari ischio-gambieri au rol de flexie a genunchiului dar
realizează și extensia șoldului. . M. popliteu este singurul mușchi monoarticular, realizează
flexia genunchiului. Rotația terminală externă a gambei, este pasivă, automată, se datorează
profilului inegal al condililor femurali, cel lateral exercitând o tensiune externă asupra tibiei la
finalul extensiei în compartimentul menisco-tibial
Stabilizarea genunchiului are loc în extensie
Stabilizarea transversală este realizată de către ligamentele colaterale și chingile
musculare lateromediale periarticulare (m. tensor fasciae latae, tractul ilio-tibial). Stabilitatea
antero-posterioară este realizată prin expansiunile anterioare și posterioare ligamentare ale
Chivaran Gabriel Alexandru
Doctorat Anul I - Stiinta sportului si educatie fizice

mușchilor periarticulari și mușchiul gastrocnemian . Ligamentele încrucișate au rol în

stabilitatea laterală, antero-posterioară și rotațională a articulației genunchiului
Biomecanica meniscurilor
Rolul meniscurilor in biomecanica articularie genunchiului este complex R.Bouillet Si Ph
van Graver afrirma ca aceste formatiuni fibrocartilaginoase au cinci functii biomecanice
importante:
1) Completeaza spatial liber dintre suprafara curba a femurului si suprafara plana a
tiviei si impedica astfel protruzia sinovialei si a capsule in cavitatea arituclara in
cursul miscarilor;
2) Centreaza sprijinul femurului pe tibie in cursul miscarilor. Importanta din acest punct
de vedere este, in special, periferia meniscurilor, care este mai rezistenta;
3) Participa la lubrifierea suprafetelor articulare, asigurand repartizarea uniforma a
sinoviei pe suprafara cartilajelor;
4) Joaca rolul unui amortizor de soc intre extremitatile osoase, mai ales in miscarile de
hiperextensie si hiperflexie;
5) Reduc in mod important frecarea dintre extremitatile osoase.
Piciorul
• Biomecanic, constituția multiarticulară a piciorului se caracterizează prin funcținalitate
unitară, având un rol fundamental în sprijinul și locomoția bipedă În articulația gleznei se
realizează mișcări de flexie și extensie a piciorului în jurul unui ax transversal. Flexia gleznei se
asociază cu dorsoflexia piciorului, extensia gleznei se asociază cu flexia plantară a piciorului.
Maleola externă este mai voluminoasă și așezată mai posterior și inferior decât cea medială,
fracturându-se mai ușor. Stabilitatea antero-posterioară a gleznei și limitarea mișcărilor
acesteia este asigurată de : - Factori osoși (marginile tibiei) - Factori capsulo-ligamentari
(ligamentele colaterale) - Factori musculari (flexorii și extensorii gambei) . Stabilitatea
transversală este menținută de cele două maleole și ligamentele colaterale ale articulației
Articulațiile intertarsiene completează mișcările gleznei prin mici mișcări de alunecare
între oasele tarsiene. În plus datorită acestor articulații piciorul va efectua mișcări în jurul unui
ax longitudinal (supinație și pronație) iar în jurul unui ax vertical (abducție și adducție).
Articulația subtalară se află în axul de susținere a corpului, stabilitatea articulară fiind asigurată
prioritar de ligamentul sinusului tarsian Mișcarea de supinație a piciorului se asociază cu
adducția acestuia, mișcare numită inversiune . Mișcarea de pronație are loc concomitent cu
abducția piciorului rezultând eversiunea. Articulațiile metatarsofalangiene și interfalangiene
intervin în modificarea boltei plantare (se prăbușește prin distanțarea metatarsienelor între
ele)
• Mușchii lungi și scurți ai piciorului ai piciorului sunt poliarticulari, pe lângă mobilitate
asigură și funcția de susținere a boltei plantare, stabilitatea în sprijin și rulajul plantei în fazele
Chivaran Gabriel Alexandru
Doctorat Anul I - Stiinta sportului si educatie fizice

locomoției. Flexorii piciorului (retroflexorii) sunt mușchii anteriori ai gambei (m. tibial anterior,
extensor lung al degetelor și m. extensor lung al halucelui). Extensorii piciorului (flexorii
plantari) au originea pe fața posterioară a piciorului (triceps surae, m. tibial posterior, flexorii
degetelor și ai halucelui) . Eversiunea (pronație și abducție) : m. peronier lung și scurt și
extensorul lung al degetelor . Inversiunea (supinație și adducție) : m. tibial posterior, m. tibial
anterior, m. extensor lung al halucelui
Funcţiile complexe ale membrului inferior
• Membrul inferior îndeplineşte doua funcţii: - o funcţie statică de susţinere prin
sprijinul biped şi uniped - o funcţie de locomoţie prin mers şi variantele sale (fugă, săritură). În
sprijinul biped echilibrul este mentinut prin proiectarea centrului de greutate în poligonul de
susţinere
Sprijinul biped – In sprijinul biped intervin o serie de factori activi şi pasivi care
acţionează astfel încât să învingă acţiunea forţei de gravitaţie. Articulaţiile sunt puse în
extensie, iar ligamentele prin tensiunea lor stabilizează în această poziţie segmentele
membrului inferior. Ca factori activi intervin muşchii triplei extensii adică grupele musculare
care produc extensia articulaţiei coxofemurale şi a genuchiului şi stabilizează articulaţia
talocrurală.
Sprijinul uniped - Sprijinul uniped este situaţia în care corpul se sprijină pe un singur
membru inferior. Reprezintă un moment principal al mersului Proiecţia centrului de greutate
se face pe o bază de susţinere micşărată, formată de o singură suprafaţă plantară Pentru
trecerea proiecţiei centrului de greutate prin membrul de sprijin, corpul se inclină de partea
acestui membru şi menţine bazinul în poziţie orizontală, care de altfel tinde să se deplaseze de
partea membrului ridicat
Mersul În perioada sprijinului bilateral, picioarele rulează cu tălpile pe sol, de la călcâi la
degete şi anume cel anterior pentru a se aplica pe sol, cel posterior pentru a se desprinde de
acesta. În această poziţie şoldul se află în extensie iar genuchiul stabilizat într-o uşoară
semiflexie. Piciorul rulează pe sol de la călcâi la degete în urma acţiunii succesive a grupului
tibial anterior şi apoi a flexorilor: în principal m. triceps sural Această mişcare de rulare se
desfăşoară concomitent cu stabilizarea gleznei şi a piciorului la care mai participă şi grupul
muşchilor peronieri.
Bibliografie:
https://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica- kineto/pdf/studenti/cursuri
%20master/Curs_III.pdf
https://www.scribd.com/doc/267875185/Biomecanica-Membrului-Inferior
Chivaran Gabriel Alexandru
Doctorat Anul I - Stiinta sportului si educatie fizice