Soluţii de finisaje pentu clădiri

1. Definiţia şi rolul lor

Lucrările de finisaj au rol constructiv, funcţional, decorativ şi

igienico-sanitar şi se execută, în general, după ce întreaga clădire de
roşu (fundaţii, pereţi) şi acoperişul au fost terminate. Finisajele cuprind
lucrări de pardoseli, tencuieli, placaje, zugrăveli, vopsitorii, tapete,
tâmplărie.

Intre lucrarile de finisaj si cele de constructie cu care vin in relatie

exista o independenta, solutiomarea detaliilor de finisaj fiind de cele mai
multe ori conditopnata si continandla randul lor, inele principii sau detalii
privind lucrarile care le preced. Aceasta implica abordarea de principiu sau
uneori chiar detaliata a problemei finisajelor inca din primele faze ale
proiectarii.

In domeniul constructiilor se reflecta o preocupare pentru reducerea

impactului acestora asupra sanatatii planetei , dar si pentru asigurarea unui
mediuintrior nu numai confortabil ci si sanatos, readuc in prim plansolutiile
naturale de finisaj, bazate pe valorificarea unor resurse naturale locale ca
lemnul, piatra naturala, pluta, deseurile textile naturale etc. Prezenta unor
poluanti interiori cu efecte total defavorabile asupra randamentului
intellectual si sanatatii ocupantilor ca oxizi de azot, formaldehida etc., a
caror sursa o constituie anumite lacuri vopsele sau pardoseli textile,
constituite un argument in plus pentru utilizarea solutiilor ecologice, bazate
pe materiale naturale. Astefel, domeniul constructiilor in general si a
finisajelor in particular, devine spatial in care traditionalul este revalorificat
in cadrul unor sisteme cu adevarat moderne.

2. Tencuieli

Tencuielile sunt lucrari de finisaj rezultate prin aplicarea mortarului

pe suprafata bruta a peretilor si tavanelor cu rol de protectie si/sau estetic.
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

Mortarul poate fi aplicat in stare prospata,cum este cazul tencuielilor

traditionale, umede sau, mai nou, in stare intarita, sub forma de placi
obtinandu-se astfel tencuieli uscate.

2.1 Condiţii tehnice pentru tencuieli

Condiţiile tehnice impun tencuielilor anumite proprietăţi legate de domeniul
de aplicare, de cerinţe de exploatare etc., şi sunt:

 condiţii capitale, legate de durabilitate, determină menţinerea în timp

a caracteristicilor fizice, chimice şi mecanice ale tencuielilor, având în
vedere condiţiile mediului ambiant;
 condiţii mecanice - se referă la legătura cu stratul suport şi fisurile
care pot apărea;
 condiţii fizice şi igienice de exploatare;
 condiţii de ordin arhitectural-estetic;
 condiţii economica-organizatorice.

2.3 Clasificarea tencuielilor

 După poziţia lor în construcţie se deosebesc: tencuieli interioare şi

exterioare.
 După materialul suport pe care se aplică, pot fi: pe cărămidă, pe beton
greu sau uşor, pe zidărie din piatră, pe şipci, pe trestie etc.

1
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

 După tehnologia de execuţie, tencuielile pot fi: umede, semiumede

sau uscate.
 După modul de prelucrare a feţei văzute, tencuielile se clasifică în:
1.tencuieli brute cu faţa văzută prelucrată grosier (la suprafeţele
subsolurilor, calcane, poduri) având funcţia principală de protecţie;
2.tencuieli drişcuite, netezite cu drişca din lemn; 3.tencuieli gletuite, sunt
drişcuite pe care se aplică un strat subţire de var sau ipsos, netezire cu
drişca metalică; sunt folosite în special pentru netezirea suprafeţelor care
urmează a fi vopsite cu ulei; 4.tencuieli sclivisite la care faţa vizibilă se
prelucrează cu pastă de ciment, netezind-o cu drişca de oţel; sunt folosite
la încăperi cu umiditate mare; 5.tencuieli decorative folosite la clădiri
monumentale.

2.4 Tencuieli umede

Tehnologia de aplicare
 tencuielei groase (20-25 mm), aplicabile in 2 straturi, manual sau
mecanizat
 tencuieli subtiri (2-3 mm), aplicabile in 2 straturi manual sau
mecanizat
 tencuieli subtiri monostrat, aplicabile manual sau mecanizat

2.4.1 Tencuieli decorative

Tencuielile decorative seria T-810 sunt produse pe baza de rasini

umpluturi diverse, aditivi si apa. Tencuielile decorative nu sunt inflamabile
si nu au caracter nociv. Sunt poroase asigurand “respiratia” peretilor. Se
fabrica in diferite nuante conferind suplimentar si efect decorativ.

Tencuielile decorative se aplica la exterior pe fatade, asigurand o protectie

avansata la intemperii (ploaie, vant, efect inghet-dezghet), la poluantii
chimici proveniti din activitatea industriala, la gazele de esapament sau
aerosolii marini prezenti in zona costiera.

2
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

Aplicare tencuielilor decorative:

Tencuielile se aplica cu gletiera din metal sau plastic. Nu se vor efectua
tencuiri la temperaturi sub + 5 °C. Nu se admite aplicarea pe timp de ploaie
si nici pe suport umed.
Consum: Cu aproximativ 3 kg de tencuiala se poate acoperi 1 mp la o
grosime de 1,5 mm. Cu aproximativ 5 kg de tencuiala se poate acoperi 1 mp
la o grosime de 3 mm.
Culori tencuieli cuart: culori rezistente la lumina si intemperii, specifice
vopselelor lavabile de exterior.
Uscarea tencuielii: timpul de uscare este variabil in functie de grosimea
tencuieli, de temperatura si umiditatea mediului, poate fi cuprins intre 10 si
24 ore. 

2.4.2 Tencuiala usoara termoizolanta de exterior

 
Calitaţi speciale 
Este  de  4 ori mai usoara decat o tencuiala obisnuita
Asigura o difuzie foarte buna a peretelui                 
Produsul este pulverulent  uscat, predozat, ambalat, se utilizeaza pentru
tencuirea la exterior si termoizolarea construcţiilor.
Foarte usor de aplicat, manual sau cu masina
Dupa amestecarea cu apa rezulta o pasta plastica foarte usor lucrabila
Poate fi utilizat pentru izolaţie fonică.
Produsul este conform  Agrement Tehnic nr. 007 – 003/246 - 2008
 
Proprietati
Buna izolaţie termica 0,07 W/moC.
Produs usor, 350 Kg/m3
Se incadrează în clasa A1 de rezistenţă la foc
Rezistenţa la compresiune min. 2 N/mm2
Grosimea stratului poate varia intre 0,5 cm si 5 cm         

Domenii de aplicare
Tencuirea peretilor exteriori.
Termoizolarea constuctiilor.
Recomandam, aplicarea unui strat de tencuiala termoizolanta de interior si
pe suprafetele interioare ale zidului.

Instructiuni de preparare
 

3
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

Marfa se va livra in stare uscata, insacuita si paletizata sub forma a doua

componente predozate :
- adezivul -  destinat lierii granulelor de agregat usor si reprezinta
un  amestec de ciment si aditivi speciali ambalat in saci de 21 kg, paletizati (
0,8 t /palet )
- agregatul usor  -  perlit expandat ambalat in saci de hartie cusuti, 0,1
m  (100 litri ) si paletizati , cate 2,4 m3/palet ( 200 kg / palet )      
3

- cele doua componente se vor omogeniza in malaxor sau masina de

tencuit impreuna cu apa
( un sac de perlit la un sac de adeziv + apa, conform instructiunilor din
prezenta fisa tehnica )
-          apa se adauga in timpul malaxarii, in cantitati mici, pana la
obtinerea consistentei dorite.
-          amestecul format dintr-un sac de adeziv si un sac de
perlit  acopera 10 m2, la grosimea de
1 cm ( cu 1m3 de mortar se acopera aprox 100 m2 ,la grosimea de 1 cm )
 
        NOTA :
Pentru un metru cub de mortar preparat sunt necesari:
-  10 saci a  0,1m3 de agregat usor ( perlit)
-  10 saci a  21 kg de adeziv special

2.5 Tencuieli uscate

Flosirea tencuielilor uscate constituie o posibiltate de reducere a

proceselor umede pe santier, oferind in plus:
 reducerea duratei de executie
 economie de material si manopera
 aspect agreabil datorita acoperirii tuturor neregularitatilor
 un spor de izolare termica si acustica

4
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

Pentru executia tencuielilor uscate se folosesc placi din ipsos armate

pe ambele fete cu carton, cu inaltimea egala cu cea a unei incaperi.
Utilizarea ipsosului este benefica si pentru ca actioneaza ca un volant de
umiditate.
Din punct de vedere a tehnologiei de executie, exista 2 tehnici de
lucru:
 procedeul tencuierii uscate, in care panourile se monteaza cu adezivi
pe un support masiv (caramida, beton, BCA)
 procedeul montarii panourilor pe structuri proprii, de obicei in cazul
suporturilor lipsite de capacitate portanta

5
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

Tencuieli uscate Rigips

Este posibil ca peretele existent să nu corespundă standardelor de

izolare acustică.
Rigips vă oferă soluţii şi pentru o asemenea situaţie: peretele cu
tencuială uscată, care poate îmbunătăţi capacitatea de atenuare a
zgomotului cu până la 12 dB.
Eficienţa unei asemenea soluţii depinde, însă, de numeroşi factori, pe
care numai un specialist cu experienţă îi poate evalua. Dintre
parametrii importanţi se pot menţiona peretele existent, materialul
din care este executat, greutatea sa plană şi izolaţia acustică globală.
O influenţă deosebită o au şi structurile alăturate (plafonul,
pardoseala, pereţii), materialul acestora, greutatea şi detaliul îmbinării
dintre acestea.
Exemplu:
• Perete din beton poros cu grosimea de 150 mm → protecţie la
zgomot Rw = 37 dB
• Perete din beton poros cu grosimea de 150 mm + perete din plăci

6
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

din gips-carton marca Rigips RB 12,5 mm cu umplură din vată

minerală Isover Piano cu grosimea de 60 mm → protecţie la aer
Rw = 44 dB
Din exemplele prezentate se poate constata că un simplu perete Rigips
cu tencuială uscată poate îmbunătăţi protecţia la zgomot, iniţial
necorespunzătoare, a peretelui astfel încât să corespundă exigenţelor
de locuit în condiţii de linişte.

3. Placaje

placaje uscate din pvc pentru fatade

Placajele constituie un sistem de imbracare a peretilor, stalpilor sau

fetelor laterale ale grinzilor cu placi din diferite materiale in scopul
satisfacerii unor cerinte de ordin estetic, de protectie mecanica sau de
crestere a durabilitatii prin contactarea actiunii distructive a unor factori
fizici. Astfel supus, placajele in afara de rolul estetic pe care il indeplinesc in
primul rand, mai pot proteja elmentele pe care sunt aplicatela actiunea
agresiva a unor factori mecanici, fizici sau biologici. In anumite situatii pot
contribui partial sau total la asigurarea calitatii acustice a unui spatiu. Se
cuvine de asemenea mentionata contributia unor sisteme constructive care
include elemente de placaj la conservarea energiei si asigurarea confortului
in anotimpul cald (fatadele ventilate)
Dupa pozitia lor in cladire, placajele pot fi exterioare sau interioare.
Alegerea tipului de placaj se face in functie de :

7
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

 natura solicitarilor
 mediul in care lucreaza (umiditate, insorire, degajari noxe, solicitari
mecanice)
 compatibilitatea cu stratul support

3.1 Finisarea fatadelor prin placare

Placaje exterioare trebuie sa raspunda unor conditii de calitate

referitoare la :
 actiunea apei in faza lichida combinata cu actiune vantului
 radiate solara, ce determina variatii de temperature
 ingheti-dezgheti
 actiunea apei din interior in faza gazoasa (vapori de apa) ce migreaza
spre exterior prin difuzie

Placajele exterioare executate din piatra naturala, elemente ceramice

sau pietre artificiale turnate a reprezentat mult timp o solutie tehnica
adecvata acestei categorii de cladiri.
Extinderea utilizarii placarii fatadelor la constructii obisnuite este
determinate de:
 generalizarea procedeelor industrializate de realizare a cladirilor
(prefabricare, turnare in cofraje de mari dimensiuni) face nerationala
utilizarea tencuielilor
 utilizrea elementelor de inchidere usoare prefabricate, de tipul
peretilor cortina, la care fata exterioara trebuie protejata de actiunea
ploii, vantului si a variatiilor de temperature
 modernizarea fondului constriut existent, in sensul reabilitarii termice

Practic exista doua categorii de solutii de finisare a fatadelor prin placare:

1. clasice (traditionale)
- paitra naturala
- materiale ceramice poroase (caramizi de fatada glazurate sau nu)
- materiale cermice cu un grad mai redus sau mai ridicat de vitrifiere
(placute ceramice glazurate)

8
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

2. moderne
- metalice
- polimeri
- sticla securizata
- fibrocement
- piatra artificiala

In alegerea solutiei de placaj, trebuie avute in vedere urmatoarele conditii:

 compatibilitatea solutiei alese cu structura pe care placajul urmeaza a
fi aplicat
 in cazul peretilor subtiri cu acapacitate de izolare termica, la care
apare mai pregnant efectul dilatarilor si contractiilor sub influenta
variatiilor de temperature, se adopta montarea uscata;
 stabilirea unei legaturi organice a portiunilor placate cu celelalte
elemente al fatadei
 stabilitatea in timp a fatadelor
 asigurarea posibilitatilor de interventie pentru inlocuirea elementelor
deteriorate
 asigurarea protectiei la actiunea apelor meteorice simultan cu
permeabilitatea la vapori

4. Pardoseli
Pardoseala este elementul care delimitează clădirea la partea
inferioară sau se aplică pe partea superioară a planşeelor. Pardoseala are o
structură diferită în cadrul aceleiaşi hale agro-zootehnice în funcţie de scopul
tehnologic pe care aceasta trebuie să îl îndeplinească şi se deosebesc
principalele tipuri:

 suprafeţe destinate circulaţiei utilajelor, oamenilor şi animalelor;

 suprafeţe de depozitare a producţiei agricole;
 suprafeţe pentru odihna animalelor;
 suprafeţe care acoperă canalele pentru instalaţii diverse.

9
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

pardoseala epoxidica

4.1 Alcatuirea generala a pardoselilor

In principiu , o pardoseala este alcatuita din urmatoarele straturi:

- stratul de uzura sau imbracamintea supus direct actiunilor exterioare

sau rezultate din procesul de exploatare
- stratul support care primeste incarcarea de la stratul de uzura si o
transmite fundatiei sau elementului de rezistenta pe care este
amplasata pardoseala

In situatii specifice, in alcatuirea pardoselii mai pot fi incluse:

- stratul de egalizare, cu rol de a asigura planeitatea stratului support, a

prelua diferentele de solicitari din contarctii diferite intre stratul
suport sic el de rezistenta
- strat din material elastic pentru asigurarea gradului necesar de izolare
la zgomot din impact (pardoseala pe dala flotanta)
- strat de protectie termica daca pardoseala este amplasata direct pe
tern, peste spatii neincalzite sau in contact cu aerul exterior (ganguri,
loggii etc.)
- strat de protectie hidrofuga in cazul inceperilor cu degajari deapa
stare lichida

10
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

4.2 Clasificarea pardoselilor

Material strat Pardoseala Pardoseala Pardoseala Pardoseala
uzura calda rece continua discontinua
Pamant ■ ■
Lemn ■ ■
Piatra
■ ■
naturala
Piatra
artificiala ■ ■
nearsa
Piatra
artificiala ■ ■
arsa
Polimeri ■ ■
Materiale
■ ■
textile
Sticla
Materiale
■ ■
bituminoase

11
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

5. Zugrăveli şi vopsitorii
Lucrările de finisaj prin care se aplică pe suprafaţa elementelor de
construcţie un strat subţire dintr-o suspensie de pigmenţi în apă se numesc
zugrăveli. Dacă stratul este alcătuit dintr-o suspensie de ulei sau emulsie,
lucrările de finisaj se numesc vopsitorii. Zugrăvelile şi vopsitoriile se
execută în scopul menţinerii stratului suport în condiţii de igienă, protejării
hidrofuge, ignifuge şi anticorozive cât şi pentru a crea un aspect decorativ,
ele se execută manual sau mecanizat. Văruitul sau spoitul cu var este cea
mai simplă zugrăveală şi se execută cu lapte de var stins. Zugrăvelile simple
cu compoziţii pe bază de ulei (pentru a adera mai bine la tencuială) se
întrebuinţează numai la interior, pe suprafeţe şi locuri uscate. Se execută
dintr-un grund compus din humă, clei şi culoare, care se amorsează cu o
soluţie foarte diluată de săpun peste care se dau două sau trei straturi de
zugrăveală preparate cu clei animal. Tavanele se execută cu praf de caolin
sau alb de zinc. Vopsitoriile în ulei se execută pe tencuieli, tâmplărie din
lemn sau metal, ţevi sau radiatoare etc.

6. Lucrări de tâmplărie
Ferestrele şi uşile sunt elemente de construcţie care trebuie să asigure
iluminarea şi ventilarea naturală a încăperilor, accesul în clădire precum şi
legătura pe orizontală între diferite încăperi ale construcţiilor. Realizarea
uşilor şi ferestrelor caracterizează lucrările de tâmplărie care se execută în
ateliere şi fabrici speciale. Tâmplăria se realizează din lemn, metal sau
materiale plastice. Elementele auxiliare ale tâmplăriei, fixate pe uşi,
formează feroneria şi asigură exploatarea acestora şi fixarea în poziţie
închisă sau deschisă.

6.1 Tâmplărie PVC

Tâmplăria reprezintă un element important al unei construcţii fiind
răspunzătoare în cea mai mare parte de confortul termic şi fonic dintr-o
locuinţă. Alegerea sistemului de tâmplărie trebuie făcută cu mare atenţie
astfel încât avantajele să fie multiple. Se va ţine cont de tipul de material ce
urmează a fi folosit (PVC, aluminiu, lemn stratificat, etc.), de provenienţa
acestuia (austriac, german, belgian, turcesc, etc.) dar şi de firma
producătoare de tâmplărie. Este de retinut un aspect foarte important, şi

12
 Soluţii de finisaje pentu clădiri

anume: 41% din caldură ce se găseşte intr-o clădire se pierde prin ferestre,
deşi suprafaţa acestora reprezintă aproximativ 15%-30% din suprafaţa totală
a clădirii. De aceea aveţi nevoie de tâmplăria potrivită din PVC sau
aluminiu. PVC-ul nu dăunează sănătăţii oamenilor şi nici mediului
înconjurător fiind reciclabil 100%, în plus durabilitatea este apreciată la
peste 25 de ani.

 pentru o izolare termică şi fonică superioară structura tetracamerală şi

pentacamerală a profilelor în combinaţie cu geamul termoizolator LOW-
E duce la obţinerea unui coeficient de transfer termic redus de până la 1,4
W/m2K;
 prin utilizarea unor armături din otel zincat de 1,5 mm se conferă
rigiditate şi rezistenţă mecanică ridicată în exploatare;
 profilele vor fi ecologice, extrudate, utilizând aditivi ecologici pe bază
de Ca-Zn.

7. Biblografie

 Nicolae Ţăranu, Irina Bliuc, Alexandru Secu, Elena Axinte,

Dorina Isopescu, Gabriel Oprişan, Ioana Enţuc, Irina Baran,
Cristina Vlădoiu – PROBLEME MODERNE ÎN INGINERIE
CIVILĂ
 Alexnadru Ciornei – INGINERIA CLĂDIRILOR
 ro.wikipedia.org

13