Sinteza colesterolului, fosfolipidelor, lipoproteinelor și a lipidelor;
Participă în metabolismul glucidelor și proteinelor; Sinteza unor elemente ale sângelui, precum albuminele, globulinele, și antitrombina; Funcție secretorie[modificare | modificare sursă] Producerea bilei; Funcție imunizantă[modificare | modificare sursă] Neutralizarea corpurilor externi din organism, în special a toxinelor, jucând astfel un rol important în imunitatea corpului; Funcție excretorie[modificare | modificare sursă] Descompune hemoglobina; Alte funcții[modificare | modificare sursă] Depozitează numeroase vitamine, precum vitamina A și vitamina B12, precum și o serie de microelemente esențiale. Rol în sinteza unor factori care fac sângele coagulabil; Sinteza și inactivarea unor hormoni. Insuficiență hepatică[modificare | modificare sursă] Imposibilitatea desfășurării acestor funcții face ca persoana respectivă să aibă simptome importante care îi împiedică activitatea. Simptomele și modificările analizelor hepatice datorate lipsei funcțiilor ficatului poartă numele de insuficiență hepatică, cele mai frecvente simptome fiind:
Scăderea poftei de mâncare;
Scăderea în greutate (prin proasta procesare în fact a nutrientilor); Uneori greață, gust amar (rar); Icterul (prin trecerea bilirubinei din sânge în piele); Urină colorată în exces, spre portocaliu (prin bilirubină în exces); Scaunul mai decolorat, uneori alb ca chitul (datorită lipsei de producere a bilirubinei); Oboseală extrema (ficatul stochează glicogen, rezerva de energie a organismului) ce poate merge până la comă; Sângerări mucoase și cutanate (prin lipsa de sinteză a protrombinei și fibrinogenului și scăderea trombocitelor); Vânătăi pe piele la lovituri minime; Edeme, eventual ascita cu mărirea abdemenului (prin scăderea sintezei hepatice a albuminei); Tulburări ale somnului (somnolență ziua cu insomnie noaptea) – prin intoxicația cu substanțele ne-metabolizate de ficatul bolnav.