Sunteți pe pagina 1din 13

Introducere

Lumea fizicii clasice este este guvernata de teoria determinista , adica de principiul cauza efect, care
spune ca orice actiune este rezultatul inevitabil al unor evenimente sau actiuni precedente, rezultand faptul ca
orice actiune poate fi previzibila. De exmpu: doi mageti asezati pe aceiasi masa in apropiere unul de celalalt, la
micare unuia dintre ei clalalt va avea o miscare previzibila. Dar in cazul a 5 sau mai multi magneti, prin miscare
unuia dintre ei, miscarea celorlalti va fi previzibila?
In anul 1908 matematicianul francez Henri Poincaré, studiaza miscarile de rotatie si revolutie si relatia
dintre pamant soare si luna, incercand sa prezica miscariele unui intreg sistem solar bazandu-se pe teoria
determinista si de de legile de miscare ale lui Newton, si isi da seama ca relatiile deintre aceste trei planete nu
se comporta intr-un mod previzibil. Plecand de la asta si de la alte pobleme nerezolvate precum vremea si
previziunile meteorologice, isi da seama ca va trebui sa mergem intr-o alta directie, fondand o noua ramura a
stiintei numita teoria haosuluiu. Aceasta teorie spune ca o mica schimbare in conditiile initiale, va rezulta
schimbari dramatice in rezultatul final.

Teoria haosului s-a dezvoltat odata cu aparitia computerelor , in anii 60, si isi datoreaza numele
matematicianului James York, care a dat prima oara termenului haos un inteles matematic precis. In 1961
,meteorologul Eduard Lorez incerca sa poiecteze un model matematic destinat sa permita prognozarea vremii.
El si-a dat seama ca cea mai mica schimbare la nivelul unor decimale de ordinal 6 ii pot anula predictiile. Lorenz
a botezat in mod metaforic acasta divergenta “efectul fluturelui”: o schimbare minima de conditii initiale (bataia
unui future in Brazilia, de exmplu), poate avea urmari catastrofale in timp, in total alta parte a globului. Astfel a
concluzionat imposibilitatea unei previziuni precise in meteorolgie.

Efectul fluturelui se afla pretutindeni. De exemplu o gramajoara de gunoi de la McDonalts. In cercati sa


va imaginati toate evenimentele care au facut sa rezulte aceasta gramajoara de deseuri. Cum ar fii lumea daca
Ray Kroc, nu s-ar fii nascut si in consecinta nu ar fii fondat Mc Donaltsul. In anii 70, Benoît Mandelbrot a adugat
teoria fractala la teoria haosului. Fractalii sunt prosusele, paternurile lasate in urma de schimbarile sistemelor
dinamice. Fractalii sunt autosimilari . Proprietatea lor , ca in cazul norilor sau a coastelor maritime este ca
oriacat de aproape, sau deparete, e privitorul, paternul formelor este acelasi. La sfarsitul sec XX lungul drum
inspre descoperirea simplitatii din spatele complexiattii din viata de zii cu zii , a fost reversat.

Cu ajutorul computerului , plecand de la un sistem simplu cu ar fii niste patrate colorate care se
schimba dupa reguli simple si cunoscute, s-au generat niste miscari care au facut sa apara in timp grupari
independente ce imita organicul, formand astfel structuri imprevizibile aflate mereu pe punctul de a se
schimba. Asta este defapt ciclul prin care ecosistemele, societetile umane si chiar bursa functioneaza. Sistemele
haotice sunt deterministe dar profund imprevizibile. La inceputul sec XXI teoria haosului este alaturi de teoriile
filozofice, dar daca singuara, sau in combinatie cu fizica cuantica va duce spre noi salturi tehnological ramane
de vazut. Cele mai promitoare domenii sunt poate , cel al intelingentei artificiale, teoria haosuluare are
vavantajul asupra celorlate doua ramuri ale fizicii, teoria cuantica, si cea a relativitatii, ca este indubitabil
corecta, pentru ca reflecta imprevizibilul comportanentului uman.

Bianca Beis
Grupa 53B
"Chaos often breeds life, while order breeds habit.”

LIFE
Ce inseamna jocul vietii?
Life nu este un joc in sensul conventional al termenului. Nu exista concurenti nici castigator sau infrant. Odata
ce pesele sunt amplasate in pozitiile de start, regulile determina evolutia ulterioara. Dar viata este plina de
surprize! In majoritatea cazurilor este imposibil sa prezici viitorul uitandu-te la pozitiile initiale ale pieselor.
Regulile jocului
Life se joaca pe un grid format din celule patrate - ca o tabla de sah dar care se extinde infinit in orice directie. O
celula poate fi moarta sau vie. Una vie este evidentiata prin amplasarea unui pol in aceasta. Cea moarta este
reprezentata printr-o celula goala. Fiecare celula are propria vecinatate formata din cele 8 celule alaturate.
Pentru a trece la urmatorul pas trebuie sa numaram celulele vi din vecinatate. Ce va urma depinde de numarul
acestora.
- o celula moarta cu exact 3 celule vi in vecinatate devine vie
- o celula vie cu doi sau 3 vecini vi isi pastreaza aceasta forma
- in tote celelalte cazurile o celula moare sau ramane moarta (supraaglomerare sau singuratate)
Istoric
Life a fost inventat de matematicianul John Conway in 1970. El a ales regulile foarte atent, dupa ce a incercat
mai multe variante , unele dintre ele faceau ca celulele sa moara prea repede iar altele sa creeze prea multe
celule vi. Life echilibreaza aceste doua procese facand foarte dificil determinarea daca un ciclu de celule va murii
complet sau va forma o populatie stabila, sau va creste la nesfarsit.

Teoria Haosului
Teoria haosului analizeaza cum lucruri foarte simple pot genera elemente foarte complexe ce nu ar fi putut fi
prezise prin simpla analiza a partilor.
Poate ati observat zborul pasarilor in stoluri sau pestii inotand prin ocean. La prima analiza am crede ca pasarile
ar trebui sa fie destul de inteligente pentru a-si da seama cum sa zboare in formatie. Am presupune chiar ca
exista o pasere conducator ce da informatii celorlalte.
Studiile facute asupra stolurilor au demonstrat ca tot ce este necesar este ca fiecare pasare sa isi mentina
distanta intre ea si vecinele sale si sa zboare intr-o directie aproximativa cu acestea. Din aceste simple reguli -
rezulta zborul complex al pasarilor sau deplasarea pestilor. Reguli simple pot genera comportamente complexe
care par sa rasara de nicaieri. In ciuda faptului ca individul nu necesita multa inteligenta, inteligenta intregului
stol este cea care controleaza intrega deplasare colectiva.

Emergenta
Emergenta a fost folosita de foarte multe teorii de la aparitia ei pentru a servi diverse scopuri. George Henry
Lewes ia dat un sens filosofic in 1875 in lucrarea sa Problems of Life and Mind. Dar intelesul general al
termenului este: entitatile emergente ( propiretati sau substante) "se nasc" din entitati fundamentale dar sunt
noi si ireductibile in raport cu acestea. De exemplu se spune de multe ori ca constiinta este o proprietate
emergenta a creierului. Interesul pentru emergenta a fost reinoit in discutii legate de comportamentul
sistemelor complexe si in incercarea de a reconcilia elementele mentale cu gandirea matematica.
Scurt istoric
Cercetatorii britanici ai sfarsitului de secol 19 si inceputul secolui 20 au fost primii care au pus bazele ideilor
emergentei, dezvoltand o imagine completa a acestor sisteme. Majoritatea eforturilor in acest sens se faceau in
domenciul chimiei si biologiei in incercarea de a gasi un factor reducator pentru mecanica din spatele proceselor
vietii.
Emergenta slaba si puternica
Utilizarea termenului de emergenta se poate subimpartii in doua perspective, aceea de "emergenta slaba" si
"emergenta puternica". Emergenta slaba descreie noile proprietati ce apar in sisteme ca rezultat al
interactiunilor la un nivel elementar. Emergenta este astfel numai un model util pentru a descrie
comportamentul unui sistem.
Dar, pe de alta parte, daca sistemele au propietati ce nu pot fi urmarite direct pana la componentele
elementare ale acestuora si luam in considerare faptul ca un sistem controleaza componentele sale, atunci
devine dificil sa gasim calitatea emergenta. Aceste noi calitati nu pot fi regandite pana la partile constituente.
Totul este mai puternic decat suma componentelor sale. Acest tip de emergenta este denumit "emergenta
puternica"
Calitati obiective sau subiective
Propietatile complexitatii si organizarii ale oricarui sistem sunt determinate de catre observator cu toate ca ele
sunt esentiale pentru activitatile stiintifice.
Propietati si procese emergente
Ele pot aparea atunci cand un numar de entitati simple (agenti) opereaza intr-un mediu, formand
comportamente din ce in ce mai complicate in colectiv.
Un comportament emergente pot apărea atunci când un număr de entităţi simple (agenţi) operează într-un
mediu, formând comportamente complexe. În cazul în care apariţia lucru se întâmplă peste scale dimensiuni
diferite, atunci Motivul este de obicei o legătură de cauzalitate între diferite niveluri. Cu alte cuvinte, deseori,
există o formă de feedback-ul de sus în jos, în sisteme cu proprietăţi emergente. Procesele de la care a rezultat
în ascensiune proprietăţi pot apărea fie observate sau sistem de observare, si poate fi de obicei identificate prin
modelele lor de acumulare a schimbării, în general, cele mai multe numită "creştere". De ce apar
comportamentele emergente includ: relaţii de cauzalitate complicate din întreaga scări diferite şi feedback-ul,
cunoscut sub numele de interconexiune. Proprietatea emergente în sine poate fi fie foarte previzibile sau
imprevizibile şi fără precedent, şi reprezintă un nou nivel de evoluţie a sistemului. Comportamentul de
complexe sau proprietăţi nu sunt o proprietate de orice entitate singur astfel, nici nu pot fi uşor anticipate sau
deduse din comportamentul în entităţile de nivel inferior: sunt ireductibil. Nr proprietate fizică a de o moleculă
individuale de orice alt gaz ar conduce o să cred că o mare colecţie de ele va transmite sunet. Forma şi
comportamentul unui efectiv de păsări *1+ banc de peşti sau de peşte, de asemenea, sunt exemple bune.
Unul dintre motivele pentru comportamentul emergente este greu de prezis este că numărul de interacţiuni
între componente ale unui sistem combinatorially creşte cu numărul de componente, astfel permiţând potenţial
pentru multe tipuri de noi şi subtile de comportament să apară. De exemplu, posibilele interacţiuni între grupuri
de molecule creste enorm, cu numărul de molecule astfel că este imposibil pentru un computer pentru a
numara chiar numărul de aranjamente pentru un sistem de fel de mici ca 20 molecule.
Pe de altă parte, doar cu un număr mare de interacţiuni nu este suficient în sine pentru a garanta un
comportament emergentă, multe dintre interacţiuni pot fi neglijabil sau irelevante, sau pot anula reciproc. În
unele cazuri, un număr mare de interacţiuni poate fi, în fapt, locul de muncă împotriva apariţia de
comportament interesant, prin crearea o mulţime de "zgomot" pentru a se îneca orice curs de dezvoltare
"semnal"; comportament emergente poate fi necesar să fie temporar izolate de alte interacţiuni înainte de a ce
ajunge destul de masa critică pentru a se auto-justificative. Astfel, nu este doar simplul număr de conexiuni
între componente care încurajează apariţia; este, de asemenea, modul în care aceste conexiuni sunt organizate.
O organizaţie ierarhică este un exemplu care poate genera un comportament în ascensiune (o birocraţie poate
să se comporte într-un mod destul de diferit de cel al oamenilor individuale în care birocraţia), dar poate mai
interesant, comportament emergente pot apărea, de asemenea, de la mai multe descentralizat structurile
organizaţionale, cum ar fi o piaţă. În unele cazuri, sistemul trebuie să atingă un prag combinat de diversitate,
organizarea, şi conectivitate înainte de comportament apare în ascensiune.

Exemple
Stol de pasari
Zboara intr-o sincronizare perfecta. Daca doar o singura pasare ar iesii din rand ar putea produce o confuzie
foarte mare, dar acest lucru nu se intampla. Stolul reiese din reguli simple urmarite instinctiv de catre fiecare
pasare: pastreaza o anumita distanta si fi aliniat cu cel mai apropiat vecin al tau.
Coloniile de furnici
Furnicile nu au o inteligenta mare, si nu au o imagine foarte clara a lumii inconjuratoare. In ciuda acestor lucruri,
din comportamentele lor simple - urmaresc cea mai puternica urma de feromoni, sau isi apara regina cu orice
pret atunci cand sunt atacate. Colonia are o extraordinara capacitate de a profita de elementele inconjuratoare.
Este consteinta de sursele de hrana, inundatii, inamici si alte fenomene extinse pe o suprafata foarte mare de
jur imprejurul musuroiului. Fiecare furnica moare dupa cateva zile sau luni dar o colonie poate sa
supravietuiasca cativa ani.
Apa
O molecula de apa este un element primitiv, un atom de oxigen grupat cu 2 atomi de hidrogen. Dar adauga
miliarde de astfel de molecule si vei forma o substanta cu caracteristici pe care moleculele individual nu le
poseda.
Orasele
Orasul are o remarcabila capacitate de a se organiza in timp ce creste. Cartiere de oameni care gandesc similar
sau afaceri similare care se dezvolta organic formand lanturi. Astfel apar comunitati in interiorul comunitatii ce
confera orasului un caracter personal, vezi Chinatown - New York.
Constiinta
Gandirea este pentru multi apogeul ideii de emergenta. Creierul contine cateva miliarde de neuroni ce
realizeaza o functie extrem de simpla: transfera impulsuri electrice prin intermediul sinapselor catre vecinii lor.
Este un proces fizic dar prin lucrul colectiv reiese un fenomen psihologic - mintea constienta.
Viata
Suntem noi un fenomen emergent? In fiecare moment, 75 trilioane de celule isi fac datoria in corpul nostru. Dar
ele mor si sunt inlocuite de unele noi, o data la 2 ani. Cu taote ca fiecare dintre aceste celule contine o mare
parte a genomului nostru nu putem spune ca una dintre ele ne reprezinta. Dar impreuna formeaza persoana.

Viata este un eveniment emergent.

Razvan Zamfira
Grupa 31A
Comportamentul haotic a fost observant in laborator la o varietate de sistemeprintre care circuite
electrice,lasere,reactii chimice oscilate,dinamica fluidelor,dispositive mecanice si magneto-
mecanice.Observarea comportamentului in natura include dinamica satelitilor in sistemul solar,evolutia in
functie de timp a campurilor magnetice ale corpurilor ceresti,cresterea populatiei in ecologie,dinamica
potentialului in actiune in neuroni si vibratii molecular.Exemple de sisteme haotice din viata de zi cu zi include
vremea si clima.Sistemele care prezinta haos matematic sunt deterministe si prin urmare ordonate intr-un
anumit fel.Aceasta utilizare tehnica a cuvantului “haos” este in conflict cu limbajul uzual in care aceasta
sugereaza o dezordine totala.Sistemele haotice au de regula statistica bine definite,de exemplu sistemul Lorenz
este haotic dar are o structura bine definita.
Teoria haosului porneste de la idea ca trebuie sa cautam in natura termini contrarii,tensiunea generate
de contradictii,de cumulare si relaxare,de invatare si uitare.Natura “lucreaza neliniar” si implicit haotic.De
exemplu,o mica intarziere a autobuzului de dimineata poate sa strice intreg programul din aceeasi zi (o
adevarata catastrofa).
Pentru ca un system haotic dynamic sa fie clasificat drept haotic,majoritatea oamenilor de stiinta sunt de
accord ca trebuie sa aiba urmatoarele proprietati:-trebuie sa fie sensibil la conditiile initiale,-trebuie sa fie
combinabil topologic ,-trebuie sa aiba orbite periodice dense.
Sensibilitatea pentru conditiile initiale,inseamna ca fiecare punct intr-un asemenea system este in mod
arbitrat usor aproximat cu alte puncte care au traiectorii viitoare semnificativ diferite.Prin urmare,o mica
perturbatie arbitrara a traiectoriei curente ar putea sa conduca la un comportament semnificativ diferit in
viitor.Sensibilitatea la conditiile initiale este cunoscuta pe larg sub numele de “butterfly effect” –efectul
fluturelui,denumita astfel dupa titlul unei lucrari data de Edward Lorenz in 1972 Asociatiei Americane pentru
Avansarea Stiintei in Washington D.C. “Predictibility:Does the Flap of a Butterfly`s Wings in Brazil set off a
Tornado in Texas?”Bataia aripilor reprezinta o schimbare mica in stare initiala a sistemului,ceea ce determina un
lant de evenimente ce conduc la un fenomen de amploare.Daca fluturele nu ar fi batut din aripi,traiectoria
sistemului ar fi putut fi foarte diferita.Sensibilitatea la conditiile initiale,este deseori confundata de catre oameni
cu haosul.Haosul sensibil la conditiile initiale nu pune accent pe dezordine ,ci pe ordinea mostenita a
sistemului.Diferentele infinit-ezimale ale sistemului,in conditiile initiale,pot determina diferente radicale in
evolutia acestuia.Sistemele neliniare evolueaza structurandu-se in forme fractale(in care una si aceeasi forma
poate fi recunoscuta la scari diferite,sau repetand in timp evolutii aproape identice.Se apropie clar tendinta
sistemului de a se apropia de unul dintre modurile sale de functionare caracteristice.Spatiul in care se reprezinta
evolutia sistemului se numeste spatial fazelor,iar modul de functionare pe care sistemul il adopta in functie de
conditii-atractorul mentionat mai sus,iar sistemele neliniare sunt atrase in evolutia lor de atractorii stranii ,care
reprezentati in spatial fazelor,au forme fractale. Sistemul evolueaza aproape periodic urmand forme constant.
Exista sisteme din evolutia unui system in care diferente mici alea variabilelor pot conduce la evolutii
ulterioare total diferite,moment in care sistemul poate “allege” intre doi sau mai multi atractori .Acestea sunt
puncte critice din teoria catastrofelor a lui R. Thorn.Sistemele nu sunt omogene si uniform supuse conditiilor
exterioare.In punctele critice,diferitele parti ale sistemului aleg traiectorii diferite.Dupa ce sistemul intalneste in
evolutia sa mai multe astfel de puncte critice,in care parti ale sale aleg evolutii diferite,se ajunge ca starea
sistemului sa para haotica,cu toate ca legile ce-l guverneaza sunt deterministe-Acesta este haosul determinist.
Sistemele complexe trec in evolutia lor prin tranzitii de faza,moment in care au loc schimbari calitative
radical in structura sistemului.Un exemplu ar fi trecerea curgerii unui fluid de la regimul laminar la cel
turbulent.Tranzitii de faza au loc datorita modificarii unor variabile ale sistemului numit factor de bifurcatie.In
cazul curgerii,aceasta variabila ar fi gradul de frecare al fluidului peretilor.
Periodicitatea orbitelor –pot exista orbite neperiodice,neapropiindu-se sau indepartandu-se de un
punct fix-Henri Poincare`.El spunea ca in 1907:”O cauzace trece neobservabil ,poate determina un efect
considerabil foarte vizibil-spunem ca acest effect se datoreaza hazardului.Cauza exista insa!”
Unele sisteme dinamice sunt haotice oriunde(ex:difeomorfismele Anosov),dar in majoritatea
cazurilor,comportamentul haotic se regaseste intr-un subset al spatiului de faza.Cele mai interesante cazuri apar
atunci cand comportamentul haotic are loc pe un atractor,avand in vedere ca setul initial de conditii va duce
spre orbite care converg in regiunea haotica respectiva.Miscarea haotica formeaza si atractori stranii care au
detaliu si complexitate foarte ridicata.Un exempu ar fi un model tri-dimensional al sistemului Lorenz care
defineste celebrul atractor Lorenz.Atractorul Lorenz se numara printer cele mai cunoscute diagrame ale
sistemelor haotice ,nu numai pentru ca a fost printer primele studiate ,dar si pentru complexitatea sa ridicata
care desemneaza forma aripilor unui future.Atractorii stranii apar atat in sisteme dinamice continue (Lorenz),cat
si in sisteme discrete (precum Harta Henon).

Costea Daniela
Grupa 55A
Efectul de fluture
Termenul de “efect de fluture” face legatura cu lucrarile lui Edward Lorenz si se bazeaza pe teoria
haosului si dependenta sensibila de conditiile initiale, prima oara descrisa in literatura de Jacques Hadamard in
1890 si dusa mai departe (fiind popularizata) de Pierre Duhem in 1905 in cartea La Theorie Physique.
In 1961 Edward Lorenz se folosea de un calculator numeric pentru a recalcula o prezicere a vremii, cand, a
folosit o prescurtare a unui numar dintr-o secventa, el introducand .506 in loc de .506127.
Rezultatul a fost complet diferit acesta fiind un scenariu diferit al vremii.
Lorenz a publicat rezultatele intr-un ziar in anul 1963 New York Academy of Sciences mentionand ca “un
meteorolog a remarcat ca daca teoria ar fi corecta, o miscare aripilor unui pescarus ar putea schimba cursul
vremii pentru todeauna”. Ulterior in alte discursuri si publicatii foloseste un termen mai poetic: fluture.

Conditia initiala
Fraza se refera la idea cum ca un fluture ar crea mici schimbari in atmosfera care sa declanseze ulterior o
tornada sau o intarziere, accelerare sau impiedicarea unei tornade intr-o locatie.
miscarea aripii = schimbarea in conditia initiala a sistemului care declanseaza o serie de evenimente la o scara
redusa ulterior creand un eveniment la o scara mai mare. Daca fluturele nu isi misca aripile, traictoria sistemului
ar putea sa fi fost foarte diferita. Cand fluturele nu cauzeaza tornada in sensul de: el furnizeaza energia tornadei,
caueaza in sensul miscari aripilor fiind un gest esential in conditia initiala rezultand intr-o tornada, si fara
miscarea aripilor acea tornada nu ar fi existat.
Fiecare element al propozitiei serveste ca o constanta a formuli care defineste atractorul lui lorenz

Atractorii stranii
In interesul matematicii non-lineare, modelul lui Lorenz a avut implicatii importante in metodele pentru
prezicerea climei si vremii. Modelul este un raspuns explicit cum ca planeta si atmosfera poate experimenta
variatii periodice care pot fii 100% deterministe, ajunse sa fie intrerupte si schimbate aleator.
Oscilatorul lui Lorenz este nelinear, tridimenional si deterministic. In 2001 a fost dovedit de Warwick Tucker
ca pentru un anume set de parametrii sistemul se dovedeste a avea un comportament haotic si rezulta ceea ce
se numesc azi atractorii strani.

Domino
Efectul domino este o reactie in lant care porneste de la o mica schimbare cauzand schimbariel
obiectelor din vecinatate, care la randul lor cauzeaza aceiasi schimbare, toate intr-o secventa lineara. Termenul
cel mai bine cunoscut e de efect mecanic, si este folosit ca o analogie a caderii unui rand de piese de domino.

Brandon Morse - coplanar.org


Munca lui poate fi asociata cu terorismul – mai ales cu atacurile de la 9-11 world trade center. In proiectii
video sau in animatile media pe care acesta le face a unor structuri arhitecturale care sufera in urma unor
accidentari, cazand respectand regulile create de artist. Evenimentul seismic sau catastrofal care disruge turnul
sau digital nu se vede el mizand pe ideea de distrugere si evolutia acesteia. Munca lui expusa in america ny si
dc: inevitabil se leaga de context: criza financiara. Achilles este unul din aceste exponate (pe 2 pereti)
distrugerea unui schelet din care ramane o singura bucata in picioare. Aceasta fiind o legatura cu climatul
economic actual.
Anghelache Cosmin
Grupa 34B
Fractali sunt obiecte geometrice neuniforme, fragmentate, cu propietatea ca o parte din respectivul
obiect se aseamana foarte mult cu obiectul mare (sau privit de la o scara mai mare)
In 1975 Mandelbrot introduce numele de fractal. In primul capitol din cartea "Les objects fractals" a lui
Benoit Mandelbrot acesta explica etimologia cuvantului fractal. Acesta provine din latinescul fractus care
inseamna neregulat sau intrerupt.
In antichitate filosofii si "matematicienii" vremii incercau sa abstractizeze natura, sa o "imblanzeasca" sa
ii impuna anumite sabloane cu ajutorul carora sa o poata intelege, sa-i prezica evolutia si sa o struneasca in
folosul lui. Din aceasta pornire au aparut geometria, fizica, algebra, astronomia si alte stiinte exacte. Acum, la
scoala, la ora de geometrie invatam despre linie, cerc, punct, patrat, teoreme peste teoreme, demostratii
abstracte. Dar toate acestea isi pierd complet semnificatia daca te uiti la un copac Acesta nu abunda in linii
drepte si unghiuri cu proportii bine definite.
Conopida de ex. E rotunda e pa trata/cum e? cum o definiti?. e puternic ramificata, si ca pe masura ce te
uti mai atent descoperi noi detalii, noi ramificatii, toate parca semanand intre ele. Mandelbrot a fost primul om
de stiinta care si-a dedicat munca incercand sa "inteleaga matematic" aceste forme. Deoarece par identici la
orice nivel de magnificare, fractali sunt de obicei consideraţi ca fiind infinit complecşi (în termeni informali).
Printre obiectele naturale care aproximează fractalii până la un anumit nivel se numără norii, lanţurile montane,
arcele de fulger, liniile de coastă şi fulgii de zăpadă.
Începând cu anii 1990 fractalii sunt folositi pe scarã largã, mai ales în domenii cum ar fi grafica pe
calculator. Astfel,productii cinematografice importante îsi bazeazã efectele speciale pe fractali, iar sistemele
grafice profesionale îi folosesc în realizarea diferitelor structuri naturale.
Multi matematicieni inaintea lui Mandelbrot s-au aplecat asupra unor ecuatii/formule care produceau
forme ciudate, puternic fragmentate, care nu se supuneau regulilor "clasice". Aceste formule au fost insa
ignorate, "izgonite", tratate ca si niste "monstri" matematici. (De ex "fulgul de nea" a lui Koch)
In matematica exista mai multe tipuri de fractali in functie de modul in care sunt construiti.
Formele fractale nu sunt o inventie a secolului 20, ei existau inca de la inceput in jurul nostru dar nu am
avut "puterea" sa ii reproducem. Abia cu aparitia calculatoarelor a fost posibila desenarea lor. De exemplu,
pentru cea mai "aratoasa" clasa de fractali sunt necesari ani de zile pentru a "afisa" o portiune relativ mica si
saraca in detalii.

Fractal: orice formã ale cãrei pãrti componente, atunci când sunt mãrite, prezintã tot atâtea detalii ca si
întregul.
Mare parte din interesul de care se bucurã fractalii este datorat faptului cã matematica s-a reîntors la
lumea macroscopicã, la lumea palpabilã pe care o putem vedea cu totii, lãsând la o parte universul alambicat al
tabelelor pline de cifre si litere grecesti si al acceleratoarelor de particule.Istoria în sine a fractalilor nu este
lungã. Ea a început în anul 1875 odatã cu aparitia revolutionarei lucrãri a matematicianului Benoit Mandelbrot,
"O teorie a seriilor fractale", lucrare care a devenit ulterior cartea sa manifest "Geometria fractalã a
naturii".Cuvântul fractal a fost inventat de cãtre Mandelbrot, el utilizându-l pentru a reuni munca multor altor
matematicieni dinaintea sa. şi este derivat din latinescul fractus, însemnând "spart" sau "fracturat".
Sistem dinamic: un sistem a cãrui stare la un moment dat poate fi determinatã din starea lui la un
moment anterior si dintr-un set de ecuatii care modeleazã felul în care itereazã sistemul.
O posibilitate importantã pentru a investiga sensibilitatea sistemelor haotice este de a le reprezenta
comportamentul prin graficã pe computer. Aceste forme grafice rezultate apar sub forma unor fractali.
Sistemele haotice dinamice sunt uneori asociate cu fractalii. Obiectele din spaţiul fazelor dintr-un sistem
dinamic pot fi fractali (vezi atractor). Obiectele din spaţiul parametrilor al unei familii de sisteme pot fi de
asemenea fractali.
Atractor: când o functie matematicã este iteratã ea poate converge cãtre o anumitã valoare sau un set
de valori, indiferent de valoarea initialã. Aceastã valoare sau set de valori este denumitã atractor, deoarece
toate celelalte valori se deplaseazã cãtre ea când functia este iteratã. Dacã o functie are douã variabile, se pot
trasa numerele corespunzãtoare pe un ecran bidimensional pentru a putea vedea forma atractorului. Similar,
functiile cu trei variabile pot avea atractori tridimensionali.Deoarece majoritatea fractalilor sunt desenati prin
iterarea unei functii si trasarea valorilor cãtre care ea converge, formele fractale pot fi considerate picturi ale
atractorilor. Deci putem spune ca cel mai haotic atractor este de natura fractala.
Iteratie: procesul de aplicare repetatã a unei functii asupra rezultatelor furnizate de aceeasi functie.
In concluzie fractalii se ocupa cu modele geometrice iar haosul se ocupa cu evolutia timpului. Fractalii
sunt o clasa de forme geometrice iar haosul este o clasa de comportament dinamic. Iar reprezentarea grafica a
acestui comportament apare sub forma unor fractali. Fractalii şi haosul sunt strâns legate şi de multe ori apar
împreună. Din cauza acestor relaţii strânse, Fractalul poate ajuta la detectarea haosului.

Gelu Iordache
Grupa 35B
e
Bianca Beis
Grupa 53B

Razvan Zamfira
Grupa 31A

Costea Daniela
Grupa 55A

Anghelache Cosmin
Grupa 34B

Gelu Iordache
Grupa 35B

Petru Lalut
Grupa 35B

Laura Poenar
Grupa 33B

Teoria Haosului
Metode contemporane de organizare a spaţiului: arhitectura americana