 Postat in: 07-06-2020

Tema:
1. Scorul Apgar
2. Convulsiile febrile: definitie, etiologie, plan de ingrijire a copilului cu convulsii febrile

Termen de predare: 11 iunie 2020

2. Convulsiile febrile: definitie, etiologie, plan de ingrijire a copilului cu convulsii
febrile
Definitie:convulsiile reprezinta descarcarea electrica excesiva si sincrona datorata
depolarizarii neuronilor din SNC.
Sunt crize paroxistice cerebrale legate de o activitate excesiva si hipersincrona a
neuronilor corticali si subcorticali, caracterizate prin contractii musculare clonice, tonice
sau toniclonice asociate cu tulburari de constiinta.
Convulsiile febrile:- sunt ocazionale;
-accidentale in afectiuni extracerebrale;
-apar in context febril infectios pana la varsta de 3 ani.
Etiologie:infectii virale, debutul bolilor eruptive, dizenterie.

Caracteristici:
-apar in primele 24-48 ore ale episodului febril;
-copilul nu are antecedente neurologice;
-nu survin in afectiuni acute cerebrale;
-au durata scurta, de 10-15 minute;
-au caracter generalizat
-apar sub varsta de 3 ani;
-intre crize EEG normal;
-in antecedentele heredocolaterale-convulsii la parinti;
-au dendinta de repetare;
-5-6% dau epilepsie dupa prima criza;
-risc crescut de epilepsie dupa 3 ani;
-tendinta mare de recurente la varste mici.

Convulsiile febrile sunt frecvente, ele apar la copiii cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 4
ani, cu o medie de 18 luni. Convulsiile febrile apar in 74% din cazuri la febra mai
mare de 39 0C, dar pot sa apara si la o febra sub 39 0 C, in functie de maturitatea
creierului copilului (acesta avand un prag convulsionant mai scazut ).

Cauzele convulsiilor febrile sunt urmatoarele:

 ereditatea 1 din 4 copii cu convulsii febrile, au istoric familial de convulsii

 infectiile cailor respiratorii superioare
 otita medie acuta
 infectiile urinare
 meningite
 infectiile digestive (dizenteria)
 bolile eruptive virale (rujeola, rubeola, varicela)
 86% dintre acestea au etiologie virala (enterovirusurile, adenovirusurile, virusurile
gripale si paragripale, rinovirusurile, virusul citomegalic, rotavirusul )
 4% dintre acestea au etiologie bacteriana.

Convulsiile febrile se impart in doua categorii: convulsii febrile simple si

convulsii febrile complexe.

Convulsiile febrile simple prezinta urmatoarele caracteistici:

 reprezinta 95% din convulsii

 febra mai mare de 38,5 grade Celsius
 apar la copii cu varsta de 6 luni-5 ani
 sunt manifestari motorii tonicoclonice, clonice generalizate, cu hipotonie
generalizata
 apare o singura criza in 24 de ore
 dureaza sub 15 minute
 copiii nu prezinta deficit postcritic
 fara suferinta neurologica anterioara crizei
 prezinta antecedente familiale de convulsii febrile simple.
Convulsiile febrile complexe prezinta urmatoarele caracteristici:

 sunt rare, 4-5% din convulsii

 apar frecvent sub varsta de 1 an
 au durata de peste 15 minute
 sunt mai multe crize in 24 de ore
 sunt unilaterale (partiale, de hemicorp )
 apar la copiii cu suferinta cerebrala anterioara crizei
 prezinta deficite motorii postcritice
 antecedente familiale de boala neurologica
 retard in dezvoltarea psihomotorie.

Convulsiile sunt reprezentate de miscari necoordonate, spastice (ca tremuraturile ),

copilul este incordat, cu privirea fixa, ochii dati peste cap, cianoza perioronazala si a
extremitatilor, diminuarea si chiar oprirea respiratiei, pierderea involuntara de urina si
materii fecale. Dupa criza copilul este somnolent sau prezinta stare de agitatie
psihomotorie.

Didactic, fazele crizei convulsive se pot imparti astfel:

 faza preconvulsiva: copilul prezinta anxietate, agitatie psihomotorie

 faza propriu zisa a crizei: gurita este inclestata, manutele sunt in flexie si
piciorusele sunt in extensie, toate dureaza aproximativ 1 minut, apoi apar contractiile
foarte rapide, cu ochii ficsi sau ochii prezinta miscari ritmice, respiratie neregulata (se
poate opri respiratia ), simptome care pot dura 1-2 minute pana in 10-15 minute si sunt
urmate de hipotonie generalizata
 faza postconvulsiva: copilul poate prezenta iritabilitate, dar de obicei prezinta
somnolenta postcritica.

Diagnosticul convulsiilor febrile se pune de obicei pe:

-anamneza luata de la parinti;

-examenul clinic complet sau daca copilul a prezentat convulsia in spital;

-trebuie efectuate o serie de investgatii paraclinice, cum sunt: hemoleucograma,

determinarea calcemiei, glicemiei, a functiei renale, hepatice, se poate efectua o
 punctie lombara (cand copilul prezinta semne de iritatie meningeana ) si se va
efectua electroencefalograma.

Complicatiile convulsilor febrile pot fi urmatoarele:

 aspirarea secretiilor
 traumatisme
 muscarea limbii
 bradicardie
 hipoxie-ischemie cerebrala
 stare de rau epileptic
 pareze postcritice
 retard neuropsihomotor.

Tratamentul convulsiilor febrile:

 in criza acuta trebuie luate urmatoarele masuri

 plasarea copilului in decubit lateral pentru eliberarea cailor aeriene
 abord venos
 administrarea Desitin-Diazepam 0,5 ml/kg intrarectal sau intravenos
 oxigenoterapie pe masca
 scaderea febrei prin administarea de antipiretice ( acetaminofen, ibuprofen,
algocalmin ), impachetari hipotermizante, bai caldute
 linistirea familiei inspaimantata
 tratamentul profilactic, cand copilul are temperatura peste 38 de grade Celsius
se administreaza antitermice Desitin-Diazepam 0,2-0,5mg/kg/zi per os pe toata
perioada febrei si inca doua zile de afebrilitate; in cazul recurentelor familia va
administra Diazepam-Desitin intrarectal 0,3mg/kg.
 terapia continua, astazi nu se mai face deoarece prezinta efecte adverse
(agitatie,insuficienta hepatica, deprimarea functiilor cognitive, insuficienta pancreatica ).
Totusi in cazul convulsiilor febrile complexe se poate administra Fenobarbital (5mg/kg/zi
) sau Valproat de sodiu (20-40 mg/kg/zi ), se mai poate aministra la copiii cu risc crescut
(varsta sub 1 an )cu durata convulsiilor peste 15 minute, recurente frecvente, dezvoltare
psihomotorie anormala sau cand parintii solicita tratamentul.
Tabloul crizei tipice  – convulsiile tonico-clonice generalizate 
FAZA TONICĂ (PÂNĂ LA 30 SECUNDE)
 se instaleaza brusc cu pierderea conștientei, bolnavul cade dacă se află în
ortostatism;

 globii oculari sunt rotați în sus “dă ochii peste cap”

 faciesul devine palid, iar maxilarele incleștate

 membrele sunt înțepenite, antebrațele flectate, pumnii strânși.

FAZA CLONICĂ (1-2 MINUTE – 10-15 MINUTE)

 capul se mișcă ritmic, globii oculari execută mișcări în toate direcțiile

 apare midriaza

 apar “spume la gură”, scrâșnitul dinților

 membrele prezintă mișcări bruște de flexie-extensie

 puls accelerat, respirație zgomotosă, sacadată, neregulată

 faciesul este cianozată

 uneori apare emisie involuntara de urină sau fecale

FAZA DE REZOLUȚIE 
 contracturile încetează, respirația devine normală;

 criza poate fi urmată de o stare de somn, oboseală sau confuzie.

Asistenta medicală trebuie sa observe circumstanțele de apariție și să rețină toate

informațiile cu privire la criză (durată, aspect,  tip) pentru a relata medicului. Aceste
aspecte pot ajuta în stabilirea cauzei convulsiei și sunt extrem de importante pentru
decizia imediată.
Plan ingrijire convulsii febrile

MD:DISPNEE
SD:HIPOXIE
PD:Dispnee disn cauza hipoxiei.
DN: Alterarea respiratiei din cauza hipoxiei manifestat prin dispnee.
Obiectiv :ombaterea dispneei

Interventii autonome:
-asigurarea pozitiei de siguranta:decubit lateral, pentru eliberarea cailor respiratorii
superioarea ;
-aerisirea camerei, asigurarea temperaturii de 18-22 0C, umiditate 60%;

Interventii delegate:
-administrare oxigen la indicatia medicului;

Manifestare de depentență:Febra;

Sursa de dificultate: proces infecțios;

Problema de dependență: Febra din cauza procesului infecțios;

Diagnostic de nursing: Alterarea temperaturii corporale din cauza procesului infecțios

manifestat prin febra.

OBIECTIVE:
Combaterea febrei, pacientul sa prezinte temperatura normal 36-370C.

Intervenții automome:

-impachetari hipotermizante, bai caldute, administrarea de lichide in cantitati mai mari.

-recomand repaus la pat;

-asigurarea unui microclimate adecvat:prin scadera temperaturii camerei și aerisire repetata;

-asigur o îmbrăcăminte lejera;

-comprese reci , care acoperă cea mai mare parte a suprafeței corpului,trebuiesc schimbate
după 5-10 minute;schimbarea se face de 5-6 ori până la scăderea temperaturii;

-administrarea unui aport de lichide pentru scaderea temperaturii;

-educ pacientul să bea cu paiul deoarece aportul de lichide este mai mare, apa la temperature
camerei, cu înghițituri mici;

-recomand un regim hipoproteic(compot, supe zarzavat, sucuri de fructe);

-monitorizarea temperaturii dimineața și seara;

-informez pacientul cu informații clare și deschise asupra îngrijirlor aplicate.

Intervenții delegate:

-febra trebuie scazuta prin: administrarea de antipiretice (acetaminofen, ibuprofen,

novocalmin ),

-administrare de antitermice (copil rectal, adult i.v.)la indicația medicului;

-rehidratare parenterala la indicația medicului;

- verificarea:daca parintii i-au administrat la domiciliu un antipiretic si totusi febra nu i-a

scazut, copilul trebuie termometrizat si trebuie sa i se administreze un alt antipiretic,
deoarece febra este un potential factor declansator al convulsiilor febrile.

Evaluare:

În urma intervențiilor autonome și delegate pacientul prezinta o temperatură normală.

MD:cianoza perionazala si a extremitatilor

SD:crestrerea bilirubinei din sange
PD:cianoza perionazala si aextremitatilor din cauza crestrerea bilirubinei din sange
DN:Modificarea coloratiei tegumentelor din cauza crestrerea bilirubinei din sange
manifestata prin cianoza perionazala si aextremitatilor.

OBIECTIVE:Combaterea cianozei
Interventii autonome:
-explicarea parintelui ca imediat ce iese copilul din convulsie isi va recapata culoarea
roz normala;
-repaus la pat;
Interventii delegate:
- Administrare medicatie etiologica la indicatia medicului.
MD:HIPERTONIE
SD:leziune neurologica(oxigen redus in creier)
PD:hipertonie din cauza leziunilor neurologice(oxigen redus in creier)
DN:Alterarea miscarii si motilitatii din cauza leziunilor neurologice(oxigen redus in
creier) manifestat orin hipertonie.
Obiectiv:sa nu-si muste limbașsa fie protejat de traumatisme, leziuni
Interventii autonome:
-nu lasam niciodata persoana singura;
-monitorizez si masor functiile vitale si vegetative
- curat cavitatea bucala;
- Nu se încercă imobilizarea bolnavului deoarece contracțiile pot provoca fracturi
-La finalul crizei, pacientul e poziționat în poziție laterală de siguranță  pentru a se
împiedica asfixia bolnavului prin căderea limbii . 
- Nu așezați obiecte între dinții bolnavului

Interventii delegate:
Administrez anticonvulsivante la indicatia medicului.