Sunteți pe pagina 1din 128

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI
FINANCIARE ŞI ACTUARIALE
© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007
Editură acreditată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării
prin Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


IOAN, RODICA
Elemente de matematici financiare şi actuariale. / Rodica Ioan. –
Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007
Bibliogr.
ISBN : 978-973-725-892-2

51-7:336
519.216:336

Reproducerea integrală sau fragmentară, prin orice formă şi prin orice mijloace
tehnice, este strict interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea textului revine exclusiv


autorului/autorilor.

Redactor: Roxana ENE


Tehnoredactare: Marcela OLARU
Rodica IOAN
Coperta: Cornelia PRODAN

Bun de tipar: 31.07.2007; Coli tipar: 8


Format: 16/70×100

Editura Fundaţiei România de Mâine


Bulevardul Timişoara nr.58, Bucureşti, Sector 6
Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

RODICA IOAN

ELEMENTE DE MATEMATICI
FINANCIARE ŞI ACTUARIALE

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE


Bucureşti, 2007
CUPRINS

Prefaţă ………………………………………………..…………………………… 7

1. DOBÂNDA SIMPLĂ. DOBÂNDA COMPUSĂ. OPERAŢIUNI DE SCONT 9


1.1. Dobânda simplă ……………………………………………………………. 9
1.1.1. Elementele dobânzii simple …………………………….…………… 13
1.1.2. Dobânda simplă cu procente variabile ……………………….……... 15
1.1.3. Echivalenţă în regim de dobândă simplă ……………………………. 17
1.1.4. Echivalenţă prin valoarea actuală ………………………………….. 20
1.2. Dobânda compusă ………………………..…………………....…………... 22
1.2.1. Generalizarea dobânzii compuse ……………….…………..……….. 29
1.2.2. Inflaţie şi devalorizare …………………….………………………… 31
1.2.3. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă …...………….. 33
1.3. Operaţiuni de scont ……………..……………………..........………………. 33
1.3.1. Scont simplu raţional …………...............................................……… 34
1.3.2. Scontul compus ...................………………………………………… 35
Test de autoevaluare rezolvat ...........................................................…………… 40
Test de autoevaluare propus 1 …………………………………………………. 42
Test de autoevaluare propus 2 …………………………………………………. 44
Formule utilizate ……………………………………………………………….. 45

2. PLĂŢI EŞALONATE. ÎMPRUMUTURI ....................................................… 47


2.1. Plăţi eşalonate …………................................................…………........…… 47
2.1.1.Anuităţi posticipate temporare imediate …….……………………...... 48
2.1.2. Anuităţi posticipate temporare amânate ……………..……………… 51
2.1.3. Anuităţi posticipate perpetue imediate …….………………...………. 54
2.1.4. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani ………………...……….. 55
2.1.5. Anuităţi anticipate temporare imediate ……………………....……... 56
2.1.6. Anuităţi anticipate temporare amânate ……………………………… 58
2.2. Plăţi eşalonate continue …………..............................................…………... 60
2.3. Împrumuturi ……………..………………………………………………... 61
2.3.1. Rambursarea anuală în sistem clasic ..............................…………… 62
2.4. Împrumuturi cu obligaţiuni .………………………………………………. 71
Test de autoevaluare rezolvat …………………………………………………... 76
Test de autoevaluare propus 1 …………..............................................………... 78
Test de autoevaluare propus 2 …………..............................................………... 80
Formule utilizate …………………......…………………………………………. 82
5
3. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE ......................…………... 85
3.1. Asigurări de viaţă …………………………..........……………………….. 86
3.1.1. Funcţii biometrice ………………………………………………….. 86
3.1.2. Funcţii biometrice continue …………………………….....………… 88
3.1.3. Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane …………………... 90
3.1.4. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea
termenului de asigurare …………………………………………….. 91
3.2. Anuităţi viagere posticipate ……………………………………………….. 93
3.3. Anuităţi viagere anticipate …………………….…………………………… 94
3.4. Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate ……………... 95
3.5. Anuităţi (pensii) viagere continue ..............................................………….. 96
3.6. Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. Asigurarea până
la primul deces …………...………….........................................…………... 98
3.7. Pensii viagere …………...………….........................................…………… 99
3.8. Asigurări de deces .......................................................................…………... 101
3.9. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani ......................…………... 102
3.10. Asigurări mixte .........................................................................………….... 103
3.11. Asigurarea continuă în caz de deces ..............……………………………. 104
3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane. Asigurarea
de moarte până la primul deces ...........................................………………. 106
3.13. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane – cazul continuu .. 106
3.14. Rezerva matematică .................................................…………………….. 107
3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice............................…………… 107
Test de autoevaluare rezolvat.............................................……………………... 109
Test de autoevaluare propus 1 …………..............................................………... 111
Test de autoevaluare propus 2 …………..............................................………... 113
Formule utilizate ………………………………………………………………. 115
Anexe
Anexa 1. Concepte matematice utile în studiul matematicilor financiare .....……. 119
Anexa 2. Tabele ale dobânzii ……………….……………………..……………… 122
Anexa 3. Tabel – asigurări cu numere de comunicaţie, calculate cu procentul i = 10% 125

Bibliografie ………………………………………………………………………. 127

6
PREFAŢĂ

Fenomenele economice necesită cunoştinţe riguroase în


vederea studierii acestora pe baze ştiinţifice. Acest lucru este
posibil prin intermediul unui aparat matematic adecvat, necesar
abordării modelării matematice a fenomenelor economice care
au fie un caracter determinist, fie aleator.
Problemele financiar-bancare şi de asigurări au o
importanţă deosebită în contextul actual al economiei de piaţă
şi constituie obiectul prezentului volum.
Fiecare capitol se încheie cu un test de autoevaluare
rezolvat şi cu teste de autoevaluare propuse.
Lucrarea se adresează studenţilor de la toate facultăţile
economice, masteranzilor, tuturor celor care vor să studieze
matematicile financiare şi actuariale.

Autoarea

7
8
1. DOBÂNDA SIMPLĂ. DOBÂNDA COMPUSĂ.
OPERAŢIUNI DE SCONT

Concepte-cheie: dobânda, dobânda simplă, scadenţa comună, scadenţa


medie, procent mediu înlocuitor, dobânda compusă, factor de fructificare, factor
de actualizare, scont simplu, scont compus, valoarea nominală a unei poliţe,
valoarea scontată a unei poliţe.
Dobânda este suma de bani plătită de către debitor (cel care se împrumută)
creditorului (cel care împrumută) pentru suma de bani împrumutată.
O cerere mai mare pentru credit, în condiţiile unor resurse băneşti limitate,
constituie cauza unor dobânzi ridicate.
Împrumutul bănesc poate fi considerat ca fiind un serviciu făcut celui
împrumutat, astfel că dobânda poate fi considerată o renumeraţie a acestui serviciu.
Deci, cea mai simplă tranzacţie financiară este investirea (plasarea pentru
fructificare) unei sume de bani pentru o perioadă de timp. Suma investită iniţial o
numim valoare iniţială sau capital principal, iar suma mai mare obţinută după
perioada de investire reprezintă valoare acumulată la momentul respectiv (valoare
finală).

1.1. Dobânda simplă


Notaţii:
S0 = suma iniţială care a fost plasată sau investită;
t = perioada de timp în care suma S0 a fost folosită;
St = valoarea la momentul t a sumei iniţiale S0 .

DEFINIŢIA 1: Valoarea finală (suma totală) reprezintă suma de bani


acumulată la momentul de timp t, t ≥ 0 pentru suma iniţială S0 u.m.
Astfel, suma finală este funcţia de două variabile:
S : [ 0, ∞ ) × [ 0, ∞ ) → R + ;
Atunci când S0 este cunoscut şi t este variabil, se va folosi notaţia:
S ( S 0 , t ) = St .

9
Proprietăţi ale funcţiei valoare finală:
1) S ( S0 ,0 ) = S0 ;
2) S ( 0, t ) = 0 ;
3) dacă t1 < t2 ⇒ S ( S0 , t1 ) ≤ S ( S0 , t2 ) ;
4) funcţia valoare finală este o funcţie continuă;
∂S ( S0 , t )
5) >1;
∂S0
6) S ( S01 + S02 , t ) = S ( S01 , t ) + S ( S02 , t ) , ∀S01 , S02 > 0 .

Observaţii:
1. Proprietatea 1 spune că dacă perioada de timp este 0, atunci suma
împrumutată este egală cu valoarea finală.
2. Proprietatea 2 spune că dacă suma iniţială este 0 va rezulta o sumă finală
nulă, indiferent de perioada de timp t.
3. Proprietatea 3 arată că valoarea finală este crescătoare în raport cu
timpul.
4. Proprietatea 5 este transcrierea matematică a faptului că valoarea finală
este mai mare decât suma iniţial investită.

TEOREMĂ: Funcţiile ce satisfac proprietăţile 1-5 sunt de forma:


S ( S0 , t ) = S0 f ( t ) , ∀S0 ≥ 0, ∀t ≥ 0, (1.1.1)
unde: f : [ 0, ∞ ) → R şi are proprietăţile
1) t1 < t2 ⇒ f ( t1 ) < f ( t2 ) ,
2) f ( 0 ) = 1 .

Observaţii:
1. Dacă în (1.1.1) S0 = 1 , obţinem:
S (1, t ) = f ( t ) , (1.1.2)
astfel, f ( t ) reprezintă valoarea finală la momentul t a unui capital unitar investit la
momentul de timp 0.
2. f ( t ) se numeşte factor de fructificare.
3. O familie de factori de fructificare { f ( t , i )} , ce depind de parametrul
i ∈ I (I mulţime finită), se numeşte regim de capitalizare.
4. Pentru i ∈ I , fixat, f ( t , i ) reprezintă legea de capitalizare aparţinând
regimului de capitalizare { f ( t , i )} .

10
Definiţia matematică a dobânzii
DEFINIŢIE: Dobânda corespunzătoare plasării unei sume de bani S0 pe o
perioadă de timp t reprezintă diferenţa dintre valoarea finală S ( S0 , t ) şi cea iniţială S0.

D ( S0 , t ) = S ( S0 , t ) − S0 , D : [ 0, ∞ ) × [ 0, ∞ ) → [ 0, ∞ ) (1.1.3)

Folosind relaţia (1.1.3), găsim:


D ( S0 , t ) = S0 ( f ( t ) − 1) (1.1.4)

Expresia f ( t ) − 1 = f ( t ) − f ( 0 ) reprezintă dobânda corespunzătoare unei


unităţi monetare în intervalul de timp [ 0,t ] .

DOBÂNDA ANUALĂ UNITARĂ

Dobânda anuală unitară reprezintă suma de bani corespunzătoare plasării


sumei de o unitate monetară, timp de un an de zile, şi se notează cu i.
Astfel
i = S0 (1,1) − 1 (1.1.5)
sau
i = f (1) − 1 (1.1.6)
Din (1.1.6)
1 + i = f (1) = u (1.1.7)
unde u se numeşte factor de fructificare.
Procentul anual reprezintă dobânda plătită pentru 100 u.m., timp de un an
de zile:
p (1.1.8)
p = 100i ⇒ i =
100

DOBÂNDA SIMPLĂ
Propoziţia 1: Dacă variaţia lui f(t) pe intervalul (t, t+dt) este proporţională
cu lungimea intervalului de timp cu un factor de proporţionalitate:
a ( t ) = i, t ≥ 0 (1.1.9)

şi f derivabilă, atunci:
f ( t ) = 1 + it , t ≥ 0 (1.1.10)

11
Demonstraţie:
Din ipoteză avem:
f ( t + dt ) − f ( t ) = a ( t ) dt , (1.1.11)

f ( t + dt ) − f ( t ) (1.1.12)
lim = a (t ) .
dt →0 dt
Adică f(t) va fi soluţia ecuaţiei f ( t ) = a ( t ) şi, integrând, vom obţine:
t (1.1.13)
f ( t ) − f ( 0 ) = a ( s )ds .

0
Cum a ( s ) = i, f ( 0 ) = 1 , atunci găsim:

f ( t ) − 1 = it ,
(1.1.14)
f ( t ) = 1 + it ,

Observaţie: Alegerea lui a(t) constant este justificată de definiţia dobânzii


anuale unitare.
Propoziţia 2: Dacă suma iniţială folosită este S0, iar factorul de fructificare
este f ( t ) = 1 + it , atunci suma finală la momentul t ≥ 0 va fi:

S ( S0 , t ) = S0 (1 + it ) , t ≥ 0 (1.1.15)
iar dobânda obţinută:
D ( S0 , t ) = S0it , t ≥ 0 (1.1.16)

Demonstraţie:
Cum S ( S0 , t ) = S0 f ( t ) , t ≥ 0, S0 ≥ 0 şi f ( t ) = 1 + it , atunci găsim relaţia

(1.1.15), iar D ( S0 , t ) = S ( S0 , t ) − S0 = S0it .

DEFINIŢIE: Pentru i ∈ I , fixat, f ( t ) = 1 + it , t ≥ 0 defineşte regimul de

dobândă simplă (regimul de capitalizare simplă).


Astfel, putem da următoarea definiţie:
DEFINIŢIE: Dobânda D ( S0 , t ) = S0it , t ≥ 0 , calculată asupra aceleiaşi
sume S0 pe toată durata [0, t] a folosirii ei, se numeşte dobândă simplă.
12
Observaţie: Din (1.1.16) se observă faptul că dobânda simplă este funcţie
de suma iniţială S0 şi de durata de plasament t, considerând că dobânda unitară
anuală este constantă.

1.1.1. Elementele dobânzii simple


În formulele găsite există interrelaţii, astfel cunoaşterea a oricăror trei
dintre ele permit găsirea celui de al patrulea element.
Astfel:
St 1 1
S0 = = St = St (1.1.17)
1 + it 1 + it f (t )
1
unde este funcţia de actualizare pentru dobânda simplă.
f (t )

Procentul de plasare p şi dobânda unitară i sunt date de relaţiile:

S ( S0 , t ) − S 0 D ( S0 , t )
i= = ,
S0 t S0 t
(1.1.18)
S ( S 0 , t ) − S0
p= 100
S0 t

Durata de plasament t sau scadenţa operaţiunii este dată de relaţia:

S ( S 0 , t ) − S0 S ( S0 , t ) − S0
t= = 100 (1.1.19)
S0 i S0 p

EXEMPLUL 1: Un investitor plasează suma de 1000 u.m., cu procentul anual


de 10% în regim de dobândă simplă timp de 2 ani. Aflaţi suma finală
corespunzătoare.

Soluţie:
Folosim relaţia S ( S0 , t ) = S0 (1 + it) , unde S0 = 1000u.m., t = 2ani, p =10% , atunci
S = 1000(1 + 0,1 ⋅ 2) = 1200u.m.

EXEMPLUL 2: Dacă dobânda corespunzătoare unui plasament iniţial de


2000 u.m. este de 400 u.m., iar procentul anual este de 10%; în regim de dobândă
simplă, aflaţi timpul de plasament.

13
Soluţie:
Avem S0 = 2000u.m., D = 400u.m., p =10% înlocuim în relaţia:
S − S0 D
t= t = ,
S0 i S0 i
obţinem timpul de plasament t = 2 ani.

Vrem să introducem noţiuni necesare plasării unor sume de bani pe


perioade de timp ce conţin fracţiuni de an.
Fie k un număr de diviziuni egale ale anului (zile, luni, trimestre, semestre etc.)
Considerăm:
k = 1, 1 an = 1 an;
k = 2, 1 an = 2 semestre;
k = 4, 1 an = 4 trimestre;
k = 12, 1 an = 12 luni;
k = 360, 1 an = 360 zile.
Observaţia 1: Am considerat anul financiar de 360 zile, iar lunile de 30 de
zile egale între ele (procedura germană).
Observaţia 2: În procedura engleză, anul are 365 zile, iar lunile de
28, 29, 30, 31 zile; iar în procedura franceză, anul are 360 zile, iar lunile de
28, 29, 30, 31 zile.
Observaţia 3: În general, anul bursier are 365, respectiv 366 zile (anii
bisecţi) (anul real).
Fie tk numărul de părţi ale anului împărţit în k diviziuni şi fie t de forma
tk
t= , vom găsi astfel:
k
tk (1.1.20)
D = S0 i ,
k
⎛ t ⎞
S = S0 ⎜ 1 + i k ⎟
⎝ k ⎠

Pentru fracţiunea de an „zi”, formulele se scriu astfel:


t360 (1.1.21)
D = S0 i , sau
360
1
D = S0t360
360
i

14
DEFINIŢIE: Se numeşte „număr”, produsul S0 t360 şi se numeşte „divizor

fix” relativ la dobândă, raportul 360 , pentru un t dat.


i
EXEMPLU:
Se depun 3000 u.m. timp de 3 luni cu procentul anual de 8%. Calculaţi
dobânda aferentă acestei operaţiuni.

Soluţie:
Ştim că S0 = 3000u.m., t=3luni; t12 =3; k =12; p =8%
t12
D = S0 i
12
D = 3000 ⋅ 0, 08 ⋅ 3 =
12
D = 60 u.m.

1.1.2. Dobândă simplă cu procente variabile


Uneori, din diverse motive, operaţiunile financiare nu au loc cu acelaşi procent p
n
în întregul interval de plasament [ 0,t ) , t = ∑ tk şi există n subintervale de timp cu
k =1
procentele pk = 100ik , k = 1, n , iar atunci dobânda totală va fi:
n n n
D ( S0 , t ) = ∑ D ( S0 , tk ) = ∑ S0 ik tk = S0 ∑ ik tk , (1.1.22)
k =1 k =1 k =1

Observaţie: Se observă că dobânda totală simplă se obţine ca aplicare succesivă


a acesteia pe subintervalele de timp a întregului interval de timp [ 0, t ) .

EXEMPLU: Se plasează suma de 3000 u.m. timp de 3 luni cu procentul de 9%,


apoi 6 luni cu procentul anual de 10% şi timp de 3 luni cu procentul anual de 12%, în
regim de dobândă simplă. Găsiţi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni.
Soluţie:
3 n
Folosim relaţia (1.1.22) D = ∑ S0ik tk = S0 ∑ ik tk
k =1 k =1
unde:
S0 = 3000 u.m.
i1 = 0, 09, i2 = 0,1, i3 = 0,12; t1 = 3 /12, t2 = 6 /12, t3 = 3 /12

D = 307,5 u.m.;
S = 3307,5 u.m.
15
Am considerat până acum că unitatea de măsură pentru timp este anul. Dar,
operaţiunile financiare se pot desfăşura şi pe unităţi de timp h > 0, unde h nu este
neapărat întreg, atunci vom introduce dobânzile unitare corespunzătoare
fracţiunilor de an. Adică, dacă anul se împarte în h unităţi de timp, de lungime 1 h
şi i 1 reprezintă dobândă totală anuală va fi hi 1 , iar suma finală corespunzătoare
h h
unei unităţi monetare va fi 1 + hi 1 .
h
Pe de altă parte, dacă o unitate monetară este plasată timp de un an, cu
dobânda anuală unitară i, suma finală va fi 1 + i . Cum cele două valori finale
trebuie să fie aceleaşi, vom obţine:
i = hi 1 , (1.1.23)
h

Observaţie:
1
Dacă h = , p > 0, p ∈ Z (de exemplu, numărul de luni ale anului) putem
p
scrie:
ih = i ( ) ⇔ i 1 = i( ) ,
p p
(1.1.24)
p

Astfel, relaţia (1.1.24) devine:


i( )
p
(1.1.25)
i= .
p

DEFINIŢIE: Fie h1 , h2 numărul de perioade de lungime 1 h , respectiv


1
1 ale anului şi dobânzile unitare corespunzătoare i 1 şi i 1 ; ele sunt
h2 h1 h2
echivalente în regim de dobândă simplă, dacă valorile lor finale sunt egale:

1 + h1i 1 = 1 + h2 i 1 ⇔ h1i 1 = h2 i 1 . (1.1.26)


h1 h2 h1 h2

EXEMPLU: Dacă într-o tranzacţie financiară, procentul lunar este de 12% şi


se investesc 3000 u.m. la momentul iniţial, ce devine suma plasată la sfârşitul
primului an?

Soluţie:
i( )
12
(1.1.27)
i1 = 12% ⇒ i =
= 1% .
12 12
Deci, la sfârşitul primului an vom avea S = 3000 (1 + 0, 01) = 3030 u.m.

16
1.1.3. Echivalenţă în regim de dobândă simplă
Spunem că avem o operaţiune financiară sau matricială dacă aceasta constă
în plasarea unor sume iniţiale diferite S01 , S02 ,...S0n , cu procentele anuale
pt1 , pt2 ,... ptn şi pe perioadele de timp t1 , t2 ,...tn . Astfel, formal, se poate nota:
⎛ S0 S 0 2 ...S0 n ⎞
⎜ 1 ⎟
P = ⎜ t1 t 2 ... t n ⎟, P ∈ M 3, n (R ) .
⎜⎜ ⎟
⎝ pt1 pt 2 ... pt n ⎟⎠

Operaţiunea financiară multiplă constă în n operaţiuni financiare simple,


iar dobânda simplă a unei operaţiuni financiare multiple constă din însumarea
dobânzilor simple a celor n operaţiuni financiare simple.

n n S0k ptk tk
D ( P) = ∑ S0k it tk = ∑
k
100 . (1.1.28)
k =1 k =1

Presupunem că avem următoarele două operaţiuni matriciale P ∈ M 3,n (R ) ,


Q ∈ M 3, n (R )
⎛ S01 S0 2 ... S0n ⎞ ⎛ σ 01 σ 02 ... σ 0n ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
P = ⎜ t1 t2 ... tn ⎟ şi Q = ⎜ θ1 θ2 ... θ n ⎟ . Spunem că cele două
⎜⎜ p pt2 ... ptn ⎟⎟ ⎜⎜ p pθ 2 ... pθ n ⎟⎟
⎝ t1 ⎠ ⎝ θ1 ⎠

operaţiuni sunt echivalente în regim de dobândă simplă în raport cu dobânda dacă


conduc la aceeaşi dobândă simplă totală.
Se notează:

DS
P ~ Q ⇔ D(P ) = D(Q )
D (1.1.29)
n n
⇔ ∑S
k =1
0 k ik t k = ∑σ
k =1
0 k ik t k

Observaţie: În cazul în care două operaţiuni financiare sunt echivalente,


atunci ele sunt substituibile una celeilalte. Dacă Q substituie pe P, atunci
elementele operaţiunii Q se numesc elemente înlocuitoare.

17
Vom considera următoarele cazuri de operaţiuni financiare echivalente:
1. Operaţiuni financiare de acelaşi ordin şi determinarea sumei medii
înlocuitoare, a procentului mediu înlocuitor, respectiv a scadenţei medii înlo-
cuitoare.
Propoziţie: Fie operaţiunea financiară P ∈ M 3,n (R ) , în care se înlocuieşte
prin echivalenţă în raport cu dobânda:
a) numai vectorul sume de plată iniţiale S01 , S02 ,...S0n , printr-un vector de ( )
componente egale cu S, atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei sume
S0k , k = 1, n din operaţiunea financiară P va fi:

n n
∑ S0k itk tk ∑ S0k pt tk k n
S = k =1
n
= k =1
n
= ∑ ak S0k ; (1.1.30)
∑ it tk k ∑ pt tk k
k =1

k =1 k =1

itk tk n
unde ak = n
, ak > 0, ∑ ak = 1;
∑ it tkk
k =1

k =1

b) numai vectorul scadenţe ( t1 , t2 ,...tn ) , printr-un vector de componente


egale cu t, atunci scadenţa medie înlocuitoare t a fiecărei perioade de timp
tk , k = 1, n din operaţiunea financiară P va fi:
n n
∑ S0k itk tk ∑ S0k pt tk k n
t= k =1
n
= k =1
n
= ∑ bk tk ; (1.1.31)
∑ S0k it k ∑ S0k pt k
k =1

k =1 k =1

S0 k ptk n
unde bk = n
, bk > 0, ∑ bk = 1.
∑ S0k pt k
k =1

k =1

c) numai vectorul procente ( t1 , t2 ,...tn ) , printr-un vector de componente


egale cu p, atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecăruia dintre procentele
ptk , k = 1, n din operaţiunea financiară P va fi:

18
n n
∑ S0k itk tk ∑ S0k pt tkk n
p= k =1
n
= k =1
n
= ∑ ck pt ;
k (1.1.32)
∑ S0 k tk ∑ S0 k tk k =1

k =1 k =1

n
S0 k t k
unde ck = n
, ck > 0, ∑ ck = 1.
∑ S0 k tk k =1

k =1

EXEMPLU: Partenerul P1 urmează să efectueze către partenerul P2 plăţile


următoare: 2.000 u.m., 5.000 u.m., 10.000 u.m., cu procentele anuale de 9%, 10%,
12% având scadenţa (durata) de 36 zile, 3 luni, respectiv un semestru. Aflaţi
scadenţa medie înlocuitoare (în condiţii de echivalenţă în regim de dobândă simplă
prin dobândă).

Soluţie:
D=S0it (regim de dobândă simplă)
D1 =S01i1t1 ; S01 = 2.000 u.m.; p1 = 9% ⇒ i1 = 0,09 ; t1=36 zile = 36 ani
360
D 2 =S02i2t2 ; S02 = 5.000 u.m.; p2 = 10% ⇒ i2 = 0,1 ; t2=3 luni = 3 ani
12
D3 =S03i3t3 ; S03 = 10.000 u.m.; p3 = 12% ⇒ i3 = 0,12 ; t3=1 semestru = 1 ani
2
D1 =18 u.m.; D 2 =125 u.m.; D3 =600 u.m.

3
∑ S0k ik tk
k =1
t= 3
.
∑ S0k ik
k =1
sau
D1 + D2 + D3
t= 3
.
∑ S0k ik
k =1
D1 +D 2 +D3 = 743 u.m.
3
∑ S0k ik = 2.000 ⋅ 0,09 + 5.000 ⋅ 0,1 + 10.000 ⋅ 0,12 = 1.880
k=1

19
Astfel, vom găsi scadenţa medie înlocuitoare:
t = 743 = 0,3952 ani
1.880

t = 0,3952 ⋅ 360 = 142, 272 zile

2. Înlocuirea unei operaţiuni financiare multiple cu o operaţiune finan-


ciară simplă şi determinarea sumei comune, a procentului comun, respectiv a
scadenţei comune.

Propoziţie: Dacă operaţiunea multiplă P ∈ M 3,n (R ) se înlocuieşte cu


operaţiunea unică B ∈ M 3,1 (R ) echivalentă cu P în regim de dobândă simplă în
raport cu dobânda, atunci:
a. Pentru p şi t daţi, suma unică sau comună înlocuitoare S este:

n n
1 1
S=
p ⋅t ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk =
i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk , (1.1.33)
k =1 k =1

b. Pentru S şi p daţi, scadenţa unică sau comună înlocuitoare t este:

n n
1 1
t=
S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk =
S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk , (1.1.34)
k =1 k =1

c. Pentru S şi t daţi, procentul unic sau comun înlocuitor p este:

n n
1 1
p=
S ⋅t ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk , sau i =
S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk (1.1.35)
k =1 k =1

1.1.4. Echivalenţă prin valoarea actuală


Să presupunem că se plasează sumele S01 , S02 ,... S0n pe duratele t1 , t2 ,... tn şi
cu procentele p1 , p2 ,... pn , obţinând sumele finale S1 , S2 ,... Sn . Admitem că sunt
cunoscute sumele finale, procentele şi duratele plasamentelor.
Fie P o operaţiune multiplă sau matriceală:
⎛ S1 S 2 ... Sn ⎞
⎜ ⎟
P = ⎜ t1 t 2 ... t n ⎟, P ∈ M 3, n (R )
⎜p p2 ... pn ⎟⎠
⎝ 1

20
cu semnificaţia de mai sus pentru sumele Sk şi Q o altă operaţiune matriceală de
aceeaşi dimensiune cu P sau diferită de aceasta. Să notăm cu:

n n
A (P) = ∑ S0k = ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 (1.1.36)
k =1 k =1

valoarea actuală sau actualizată totală a celor n operaţiuni individuale la un


moment dat, luat ca bază de calcul, în raport cu care sunt socotite duratele tk,
admiţând că, din punct de vedere practic, însumarea are sens.

DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile matriceale P şi Q sunt echivalente în


DS
regim de dobândă simplă în raport cu valoarea actuală şi vom scrie P ~ Q dacă ele
VA
conduc la aceeaşi valoare actuală totală, adică
DS
P ~ Q dacă A ( P ) = A ( Q ) , atunci când atât valorile actuale totale
VA
A ( P ) şi A ( Q ) , cât şi comparaţia acestora au sens din punct de vedere practic.
Considerând cazurile asemănătoare analizate la echivalenţa prin conceptul
de dobândă, deducem următoarele rezultate:

Propoziţie: Dacă în operaţiunea P se înlocuieşte prin echivalenţă în raport


cu valoarea actuală:
a. Numai vectorul sume de plată finale (S1, S2, ..., Sn), printr-un vector cu
toate componentele egale (S, S, ..., S), atunci suma medie înlocuitoare S a fiecărei
sume finale Sk este:

n
∑ Sk × (1 + ik × tk )−1 (1.1.37)
S = k =1
n
∑ (1 + ik × tk )−1
k =1

b. Numai vectorul scadenţe (t1, t2,...tn), printr-un vector cu toate


componentele egale (t, t,... t), atunci scadenţa medie înlocuitoare a fiecărei
scadenţe tk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în t):

n n
∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )
−1
= ∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ t )−1 (1.1.38)
k =1 k =1

21
c. Numai vectorul procente (p1, p2,..., pn), printr-un vector cu toate
componentele egale ( p, p, ..., p ), atunci procentul mediu înlocuitor p al fiecărui
procent pk este soluţia ecuaţiei (de gradul n în i):

n n
∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )
−1
= ∑ Sk ⋅ (1 + i ⋅ tk )−1 (1.1.39)
k =1 k =1

Analog, se deduce următoarea propoziţie:


Propoziţie: Dacă operaţiunea matriceală P se înlocuieşte printr-o
operaţiune unică Q de sumă finală S, scadenţă t şi procent anual p, prin echivalenţă
în regim de dobândă simplă prin valoare actuală, atunci relaţia de echivalenţă are
forma:

n
∑ Sk ⋅ (1 + ik ⋅ tk )−1 = S ⋅ (1 + i ⋅ t )−1 (1.1.40)
k =1
de unde, după cum două dintre elementele înlocuitoare S, t şi p sunt date sau fixate,
rezultă, în mod unic, celălalt element înlocuitor.

Observaţie: În cazul echivalenţei prin dobândă este vorba de sumele


(capitalurile) iniţiale, iar în cazul echivalenţei prin valori actuale este vorba de
sumele (capitalurile) finale ale operaţiunilor considerate.

1.2. Dobânda compusă


O sumă de bani este plasată cu dobândă compusă (capitalizată) dacă,
la sfârşitul primei perioade, dobânda simplă a acestei perioade este adăugată la
sumă pentru a produce la rândul ei dobândă în perioada următoare. Fie
p
S 0 – sumă iniţială; p – procentul; i = dobânda unitară; t – durata de plasament
100
a sumei S 0 (număr întreg) şi S t – suma finală după t perioade, atunci:

Anii Suma plasată la Dobânda produsă în Suma obţinută la


începutul anului timpul anului sfârşitul anului
1 S0 S0i S1 = S 0 (1 + i )
2 S1 = S 0 (1 + i ) S1i = S 0 (1 + i )i S 2 = S 0 (1 + i )
2

M M M M
t S t −1 = S 0 (1 + t ) S t −1i = S 0 (1 + i ) i S t = S 0 (1 + i )
t −1 t −1 t

Dacă 1 + i = u va fi un factor de fructificare, găsit în tabele financiare,


pentru t = 1,2,3,... pentru diferite procente, atunci suma finală va fi:

22
S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t .
t
(1.2.1)
Dobânda compusă va fi pentru t întreg:
[
D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1
t
] ( ) (1.2.2)

Suma iniţială depusă va fi:


1
S0 = St = St vt (1.2.3)
(1 + i ) t

1
unde = v factor de actualizare.
1+ i
Timpul se poate obţine din (1.2.3) prin interpolare.
n
Presupunem că perioada t este împărţită în n intervale t1 , t2 ,...tn ∑ tk = t ,
k =1
iar pe fiecare interval se aplică procentele anuale diferite p1 , p2 ,... pn , atunci dacă
aplicăm regimul de dobândă compusă, putem scrie:

Suma
plasată la Suma obţinută la
Perioada Dobânda
începutul sfârşitul perioadei
perioadei
t1 S0 S0i1t1 S1 = S0 (1 + i1t1 )
t2 S1 = S0 (1 + i1t1 ) S1i2t2 S2 = (1 + i1t1 )(1 + i2t2 )

M M M M
tn Sn −1 Sn−1in tn Sn = S0 (1 + i1t1 )(1 + i2t2 ) ... (1 + in tn )

Deci, valoarea finală este:


n
S n = S0 ∏ (1 + ik tk ) (1.2.4)
k =1

Particularizări:
t n
⎛ t⎞
1. Dacă t1 = t2 = ... = tn =
n
, atunci St = S0 ∏ ⎜⎝1 + ik n ⎟⎠
k =1

⎛ n ⎞ n

2. Dacă t1 = t2 = ... = tn = 1an , ⎜ t = tk = n ani ⎟ , atunci St = S0 (1 + ik )
⎜ ⎟ ∏
⎝ k =1 ⎠ k =1

23
3. Dacă
n
t1 = t2 = ... = tn = 1an , i1 = i2 = ... = in = i , atunci St = S0 ∏ (1 + i ) = S0 (1 + i )
n

k =1

EXEMPLU: Ce devine suma de 20.000 u.m. în regim de dobândă compusă


pe o perioadă de 4 ani cu procentele anuale de 6%, 7%, 8%, 9% ?

Soluţie:
Folosim relaţia (1.2.4) şi putem scrie S4 =S0 (1 + i1 )(1 + i2 )(1 + i3 )(1 + i4 )
p1 =6% ⇒ i1 =0,06 ;
p2 =7% ⇒ i2 =0,07 ;
p3 = 8% ⇒ i3 = 0,08 ;
p4 = 9% ⇒ i4 = 0,09 .

Înlocuind, vom găsi:


S4 =20.000 ⋅ 1,06 ⋅ 1,07 ⋅ 1,08 ⋅ 1,09 =
= 20.000 ⋅ 1,3352
S4 =26.704 u.m.

Dacă durata de plasament a sumei S 0 nu este, în general, un număr întreg,


h
ci este de forma t = n + . Avem două soluţii pentru abordarea problemei: soluţia
k
raţională şi soluţia comercială.

Soluţia raţională porneşte de la forma (1.2.1) pentru partea întreagă de n


ani, valoarea finală obţinută pentru plasarea sumei iniţială S 0 va fi:
S n = S 0 (1 + i ) . Această sumă, S n , în timpul fracţiunii h a anului, cu dobândă
n

k
h
unitară i, va aduce o abordare simplă, S n i . Astfel, se obţine:
k
n⎛ h⎞
S t = S h = S 0 (1 + i ) ⎜1 + i ⎟ (1.2.5)
n+
k ⎝ k⎠

reprezentând soluţia raţională de calcul a sumei finale când se plasează o sumă


h
S 0 pe o durată t = n + în regim de dobândă compusă.
k

24
¾ Procente proporţionale
DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 , corespunzătoare perioa-
t p
delor diferite t1 şi t2 , sunt proporţionale dacă 1 = 1 .
t2 p2

EXEMPLU:
Fie ia dobânda unitară anuală şi is dobândă unitară semestrială. Atunci
i i
ia şi is sunt proporţionale dacă s = a .
1 2

Observaţii:
y 1 u.m., plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda anuală ia,
devine după un an (1 + ia ) u.m.;
y 1 u.m., plasată în regim de dobândă simplă cu dobânda semestrială is,
devine după un an (1 + 2is ) u.m. = (1 + ia ) u.m. ;
y 1 u.m., plasată în regim de dobândă compusă cu dobânda semestrială is,
2
2 ⎛ i ⎞ i2
devine după un an (1 + is ) = ⎜ 1 + a ⎟ = 1 + ia + a > 1 + ia .
⎝ 2⎠ 4

¾ Procente echivalente
DEFINIŢIE: Spunem că două procente p1 şi p2 , corespunzătoare
perioadelor diferite t1 şi t2, sunt echivalente în regim de dobândă compusă dacă
acestea conduc la aceeaşi valoare finală.
p p
(1 + i1 )t1 = (1 + i2 )t2 ; i1 = 1001 ; i2 = 1002 (1.2.6)

Dacă împărţim anul în k părţi egale şi pentru fiecare fracţiune de an se ia


dobânda unitară ik, atunci dobânda unitară ik este echivalentă cu dobânda anuală
unitară i, dacă:
1 + i = (1 + ik ) ,
k
(1.2.7)
sau
ik = (1 + i )
1/ k
−1. (1.2.8)

EXEMPLU:
i2 = dobânda unitară semestrială;
i4 = dobânda unitară trimestrială;
i12 = dobânda unitară mensuală (lunară);
i360 = dobânda unitară zilnică.

25
Pentru un an, relaţia de echivalenţă se scrie:

1 + i = (1 + i2 ) = (1 + i4 ) = (1 + i12 ) = (1 + i360 )
2 4 12 360
. (1.2.9)

DEFINIŢIE: Dobânda unitară nominală sau rata nominală a dobânzii plătită


de k ori într-un an este produsul dintre k şi dobânda unitară efectivă
corespunzătoare fracţiunii 1/k a anului şi se notează i( ) ,
k

i( ) = kik ,
k
(1.2.10)
astfel, din formula de echivalenţă avem:

k
⎛ i( k ) ⎞ (1.2.11)
1 + i = ⎜1 + ⎟ ⇒
⎜ k ⎟
⎝ ⎠

i( ) = k ⎡(1 + i ) − 1⎤ .
k 1/ k (1.2.12)
⎢⎣ ⎥⎦

Relaţia (1.2.12) reprezintă relaţia dintre dobânda unitară nominală şi


dobânda unitară anuală i.
DEFINIŢIE: Rata anuală de actualizare (reducere) efectivă este:
d =1− v , (1.2.13)
care se poate scrie:

v =1− d = 1 =1− i ⇒ (1.2.14)


1+ i 1+ i

d= i , (1.2.15)
1+ i
vom obţine dobânda unitară i în funcţie de d, adică:
i = d , pentru d < 1 (1.2.16)
1− d

DEFINIŢIE: Reducerea unitară nominală sau rata nominală a actualizării


(reducerii) plătită de k ori pe an este:
d ( ) = kd k ,
k
(1.2.17)
de unde, rata efectivă a reducerii sau actualizării:
d( )
k
dk = . (1.2.18)
k

26
Echivalenţa presupune egalităţile valorilor actuale plătite la începutul
perioadei, astfel încât să conducă la sfârşitul anului la 1 u.m.

k
⎛ (k ) ⎞
v = 1 − d = ⎜1 − d ⎟ , (1.2.19)
⎝ k ⎠
de unde


1/ k
⎦ (
d ( k ) = k ⎡⎢1 − (1 − d ) ⎤⎥ = k 1 − v1/ k . ) (1.2.20)

Observaţia 1:
Aveam relaţia i( k ) = k ⎡⎢(1 + i ) − 1⎤⎥ în care vom trece la limită:
1/ k
⎣ ⎦
( k) ⎡ − 1⎤ =
lim i = lim k 1 + i
⎣⎢
(
1/ k
) ⎦⎥
k →∞ k →∞
(1.2.21)
(1 + i )
1/ k
−1
= lim = ln (1 + i ) = δ .
k →∞ 1/ k

Adică, am obţinut:
ln (1 + i ) = δ , (1.2.22)
sau
1 + i = eδ . (1.2.23)
unde δ se numeşte procent nominal instantaneu.
Cu alte cuvinte, dacă i este dat, în baza relaţiei (1.2.23) trebuie să
percepem dobânda δ = ln (1 + i ) în fiecare interval de timp ( t , t + dt ) pentru a
ajunge în timpul unui an la dobânda efectivă i.

Observaţia 2:
ln (1 + i ) = δ , (1.2.24)
găsim
i = eδ − 1 , (1.2.25)
Dezvoltăm eδ în serie MacLaurin şi obţinem:
i = δ + δ + ... + δ + ... > δ ,
2 n
(1.2.26)
2 n
deci, am obţinut i > δ .
Astfel, folosind procente echivalente putem obţine formula comercială
h
pentru suma S 0 plasată pe o perioadă t = n + :
k
⎛ h⎞
S n+ h = S ⎜ S0 , n + ⎟ = S0 (1 + i ) (1 + ik ) ,
n h
(1.2.27)
k ⎝ k⎠

27
şi cum (1 + ik ) = (1 + i )
h h/k
, vom avea:
S n+ h = S0 (1 + i ) (1 + i )
n h/k
. (1.2.28)
k

Observaţii:
1. Cele două soluţii, raţională şi comercială, nu sunt identice.
Comparăm cele două soluţii.
Dezvoltăm în serie (1 + i )
h/k

h h⎛h ⎞
− 1⎟
k k ⎜⎝ k ⎠ i 2 + ... ,
(1 + i ) h/k
= 1+ i +
1! 2!
atunci
h
(1 + i )h / k ≤ 1+ i. (1.2.29)
k
Cu alte cuvinte, putem spune că soluţia raţională este convenabilă pentru
cel ce va încasa dobânda, iar soluţia comercială pentru cel ce plăteşte dobânda.
2. Soluţia comercială este mai des utilizată, deoarece factorul fructificare
1 + i = u este în tabele financiare atât pentru puteri întregi, cât şi fracţionare.
3. Valorile finale ale unei sume S 0 , depusă în regim de dobândă simplă
sau în regim de dobândă compusă, diferă în funcţie de durata t.

EXEMPLE:
1. Dacă i = 0, 08 , calculaţi i( ) , d ( ) .
12 4

Soluţie:
Folosim relaţia (1.2.12): i( k ) = k ⎡⎢(1 + i ) − 1⎤⎥
1/ k
⎣ ⎦
i( ) = 12 ⎡ 1 + i − 1⎤ = 0, 077208
⎢⎣( )
12 1/12
⎥⎦
Folosim relaţia:
d ( ) = k ⎡1 − 1 − d
( )1/ k ⎤⎦⎥ , atunci vom găsi:
k
⎣⎢
d ( ) = 4 ⎡1 − (1 − d ) ⎤ = 4 ⎡1 − (1 + i )
4 1/ 4 −1/ 4 ⎤
= 0, 076225
⎣⎢ ⎦⎥ ⎣⎢ ⎦⎥

2. Dacă i( 4 ) = 0,12 , calculaţi i.

Soluţie:
k 4
⎛ i( k ) ⎞ ⎛ ( 4) ⎞
Folosim relaţia (1.2.11): 1 + i = ⎜1 + ⎟ găsim 1 + i = ⎜1 + i ⎟ , de unde
⎜ k ⎟ ⎜ 4 ⎟
⎝ ⎠ ⎝ ⎠
i = 0,125509 , adică p = 12,5509% .
28
1.2.1. Generalizarea dobânzii compuse
Presupunem că δ nu este constantă, ci este o funcţie de timp, δ ( t ) .
Admitem că δ ( t ) > 0, ∀t ≥ 0 .
Notăm cu S (1, t ) valoarea unei unităţi monetare depuse la momentul zero,
după trecerea timpului t, iar cu S (1, t + dt ) valoarea la momentul t + dt.
S (1, t + dt ) − S (1, t ) va reprezenta dobânda corespunzătoare sumei S (1, t )
în intervalul ( t , t + dt ) .
1 u.m. va aduce în intervalul ( t , t + dt ) dobânda δ ( t ) .
S (1, t ) dt va aduce în intervalul ( t , t + dt ) dobânda S (1, t ) δ ( t ) dt
⇒ S (1, t + dt ) − S (1, t ) = S (1, t ) δ ( t ) dt
S (1, t + dt ) − S (1, t )
= S (1, t ) δ ( t )
dt
S ´ (1, t )
( S (1, t ) derivabilă în raport cu t) ⇒ = δ ( t ) , ( δ ( t ) integrabilă în raport cu t,
S (1, t )
∀ ( a, b ) , a>0; b>0).
Integrând, vom obţine:
t
ln S (1, t ) = δ ( u )du şi punem condiţia S (1,0 ) = 1 , găsim

a
t

∫ δ( u )du (1.2.30)
S (1, t ) = e 0 .

Observaţii:
1. S (1, t ) este funcţie crescătoare în raport cu timpul.
2. Suma S (1, t ) , dată de (1.2.30) la momentul t, echivalează cu suma de
1 u.m. la momentul 0.
3. Funcţia δ ( t ) se numeşte forţa dobânzii sau rata instantanee de
dobândă, intensitatea instantanee a dobânzii:

S ' (1, t ) f '(t )


δ (t ) = sau δ (t ) = . (1.2.31)
S (1, t ) f (t )

reprezintă ritmul de variaţie în raport cu timpul a sumei finale.


4. Noţiunea de instantanee apare datorită existenţei unei derivate în
definiţia ratei instantanee a dobânzii (forţa dobânzii).
29
EXEMPLE:
1. Forţa dobânzii în regim de dobândă simplă
În regim de dobândă simplă avem:
S (1, t ) = 1 + it ,
atunci
i
δ (t ) = , ∀t ∈ [ 0, ∞ ) (1.2.32)
1 + it

2. Forţa dobânzii în regim de dobândă compusă


În regim de dobândă compusă avem:

S (1, t ) = (1 + i ) ,
t

atunci
d
(1 + i )t
δ (t ) = dt = ln (1 + i ) = δ , ∀t ∈ [ 0, ∞ ) . (1.2.33)
(1 + i )t
Observaţia 1: Se observă din (1.2.33) că forţa dobânzii este constantă în
raport cu timpul, reprezentând dobânda unitară instantanee.
Observaţia 2: Dacă δ ( t ) = δ , atunci:
St = S ( S0 , t ) = S0 eδt ⇒
St (1.2.34)
S0 = = St e −δ t ,
δt
e
atunci
v ( t ) = e−δ t = vt = (1 − d )
t (1.2.35)
,

iar
1
v= = v (1) = e−δ . (1.2.36)
1+ i
EXEMPLU: O persoană depune într-un depozit bancar suma de 100.000 u.m.
timp de t ani. Dacă dobânda instantanee a fost δ ( t ) = 3t 2 + 1, t ≥ 0 ( t numărul de ani de
la deschiderea depozitului), calculaţi dobânda corespunzătoare acestei operaţiuni.
Soluţie:
t

∫ δ ( u )du
Avem S = S0 e 0 , δ ( t ) = 3t 2 + 1, t ≥ 0 , S0 = 100.000 u.m.
atunci
t

∫ ( 3u +1)du
2

= 100.000et +t u.m.
3
S = 100.000e 0

30
1.2.2. Inflaţie şi devalorizare
Fie p=100 i, procentul anual sau periodic, cu care se face un anumit
plasament care are drept componente p1 , acoperirea cheltuielilor, şi, respectiv, p2 ,
dezvoltarea celui care face plasamentul. Un astfel de punct de vedere pare a fi cel
ideal când se presupune stabilitatea economică generală şi a celor implicaţi în
afaceri în particular, însă, diverse motive economice, sociale, politice, interne sau
externe, cunoscute sau necunoscute, pot conduce la deprecierea monedei sau
devalorizarea acesteia. Astfel, putem da definiţiile economice ale inflaţiei,
devalorizării şi a deprecierii.

DEFINIŢIE (economică): Inflaţia reprezintă fenomenul general de ajustare


pe cale monetară a tensiunilor existente într-un ansamblu socio-economic,
caracterizat prin creşterea nivelului general al preţurilor şi deprecierea monedei.

DEFINIŢIE (economică): Devalorizarea este modificarea voluntară a


parităţii unei monede. Astfel, se va diminua valoarea-aur a unităţii monetare,
modificându-se valoarea sa de schimb cu alte monede.

DEFINIŢIE (economică): Deprecierea reprezintă constatarea unei pierderi


de valoare a unei monede afectată pe plan intern de inflaţie, iar pe plan extern de
deteriorarea termenilor de schimb în legătură cu un dezechilibru pronunţat şi de
durată a balanţei de plăţi.

Considerăm că o anumită monedă se devalorizează anual cu un coeficient


anual unitar α , iar numărul 100 α se va numi procent anual mediu de
devalorizare.

Putem scrie:

⎧ 1 + i, fara devalorizare
1 an ⎪
1u.m. ⎯⎯⎯→ ⎨ 1 + i (1.2.37)
( i,α ) ⎪ , cu devalorizare
⎩1 + α

Astfel, valoarea finală S ( S0 , t ) va fi în cazul unei operaţiuni în regim de


dobândă compusă:

⎧ S (1 + i )t , fara devalorizare
⎪⎪ 0
S ( S0 , t )
1 an
⎯⎯⎯→ ⎨ t (1.2.38)
( i,α ) ⎛ 1+ i ⎞
⎪ S0 ⎜ ⎟ , cu devalorizare
⎩⎪ ⎝ 1 + α ⎠

31
Observăm cu uşurinţă că:
t
⎛ 1+ i ⎞
S0 (1 + i ) > S0 ⎜
t (1.2.39)
⎟ , ∀α > 0
⎝ 1+ α ⎠

iar
S ( S0 , t ) > S0 , daca i > α
S ( S0 , t ) = S0 , daca i = α
(1.2.40)
S ( S0 , t ) < S0 , daca i < α

Relaţia (1.2.40) se păstrează şi atunci când i, α sunt variabile în timp, dar


au loc următoarele condiţii:

i (τ ) > α (τ ) , i (τ ) = α (τ )
sau
(1.2.41)
i (τ ) < α (τ ) ,
cu 0 ≤τ ≤ t

Se poate observa că:


lim S ( S0 , i, α ) = 0
t →∞ (1.2.42)
α >i

Relaţia (1.2.42) ne arată că atunci când rata anuală a devalorizării este mai
mare decât rata anuală a dobânzii, suma finală a operaţiunii va fi zero, după o
durată de plasament suficient de mare.

DEFINIŢIE: Când coeficientul α este cunoscut, atunci are loc o devalori-


zare controlată, iar (1 + α ) se numeşte factor de compensare a devalorizării sau
1
revalorizare, iar se numeşte factor de devalorizare.
1+ α
În cazul devalorizării controlate se operează cu un procent anual aparent
q = 100 j , unde j se numeşte dobândă anuală aparentă. Avem relaţiile:

1 + j = (1 + i )(1 + α ) (1.2.43)
şi
j = i + α + iα (1.2.44)

32
EXEMPLU: Se plasează suma de 10.000 u.m. în regim de dobândă compusă
timp de 3 ani cu procentul anual de 10%. Care este valoarea finală a operaţiunii
dacă:
a) nu există devalorizare sau este neglijabilă;
b) există devalorizare anuală de 3% neluată în seamă;
c) există devalorizare anuală de 3% şi luată în considerare.
(Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.)

Soluţie:
Folosim relaţia (1.2.38) şi, înlocuind, vom obţine:
a) St = 10.000 (1,1) = 13310 u.m. (valoare reală);
3

b) St = 10.000 (1,1/1, 03) = 12181 u.m.;


3

c) St = 10.000 (1,1) (1, 03) = 14544 u.m. (valoare aparentă).


3 3

1.2.3. Operaţiuni echivalente în regim de dobândă compusă


Vom considera operaţiunile multiple P şi Q, reprezentând efectuarea a n1 şi,
respectiv, n2 plăţi de valori finale, deci P = ( S1k , p1k , t1k ) k =1, n , Q = ( S2 j , p2 j , t2 j ) j=1, n ,
1 2

unde S1k şi S2j sunt valori finale corespunzătoare procentelor şi scadenţelor p1k şi t1k,
respectiv p2j şi t2j.

DEFINIŢIE: Spunem că operaţiunile P şi Q sunt echivalente în regim de


DC
dobândă compusă (notând P ~ Q ) dacă ele au aceleaşi valori actuale totale, adică:

n1 n2
∑ ⎡⎢⎣ S2 j ⋅ (1 + i2 j )
− t2 j ⎤
∑ ⎡ S ⋅ (1 + i )−t1k ⎤ =
⎣⎢ 1k 1k
⎦⎥ ⎥⎦ (1.2.45)
k =1 j =1

1.3. Operaţiuni de scont


Notaţii şi denumiri
Operaţiunea de scont este caracteristică, în general, băncilor comerciale,
care cumpără înainte de scadenţă anumite poliţe cu scopul de a obţine o dobândă.
O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. Aceasta este
evaluată cu procentul de emisiune p = 100i şi este scadentă după momentul sau
durata θ . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi:

θ
K = S0 (1 + iθ ) , θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) , θ ≥ un an (1.3.1)
unde: K = valoarea nominală a poliţei;
S0 = preţ de cumpărare;
i = dobânda unitară anuală.
33
Dacă la un moment dat θ1 < θ , adică la t = θ − θ1 până la scadenţă, poliţa
poate fi vândută unei bănci comerciale, atunci poliţa va avea o valoare finală sau
curs
θ
K1 = S0 (1 + iθ1 ) , θ ≤ un an sau K1 = S0 (1 + i ) 1 , θ1 ≥ un an (1.3.2)
unde: K1 = valoarea lui S0 la momentul θ1 .
Valoarea scontată a poliţei (valoarea actuală la momentul vânzării acesteia)
la momentul θ1 = θ − t se notează cu Ka.

Vom numi scont, diferenţa dintre valoarea nominală K şi valoarea scontată


Ka, notat S.
S = K − Ka (1.3.3)
Teoretic, scontul trebuie să reprezinte dobânda pe perioada până la
scadenţă, corespunzătoare valorii scontate sau a sumei pe care o primeşte
deţinătorul poliţei evaluată cu procentul de emisiune al poliţei sau cu un alt
procent.
Din (1.3.3) obţinem:
K = Ka + S (1.3.4)
şi
Ka = K − S (1.3.5)
Astfel, putem face următoarele observaţii:
1. Scontul este de aceeaşi natură ca şi dobânda.
2. Deosebirea dintre scont şi dobândă este că dobânda se adaugă la capital,
iar scontul se scade din capital.

1.3.1. Scontul simplu raţional


Scontul simplu raţional, notat SSR, va fi dobânda dată de Ka pe perioada t, cu
dobânda unitară j:
SSR = K a jt (1.3.6)

Astfel, obţinem cu uşurinţă următoarele relaţii:


K a = K şi K = K a (1 + jt ) (1.3.7)
1 + jt
iar
q
K t Kjt
SSR = 100 sau SSR = ,
q 1 + jt (1.3.8)
1+ t
100

34
unde: q = 100 j procent de scont (procentul de scont poate fi egal sau diferit de
procentul de emisiune al poliţei p=100i);
j = dobânda unitară de scont;
t = durata scontării (măsurată în ani).

În practică, jt este mic şi se neglijează, astfel:


1 + jt ≅ 1
iar relaţia (1.3.8) devine
SS = Kjt (1.3.9)

Orice scont ce aproximează scontul raţional se numeşte scont comercial.


Scontul simplu comercial, notat SSC, va fi dobânda dată de valoarea
nominală K pe perioada t, cu dobânda unitară j:

SSC = Kjt (1.3.10)


şi
K a = K (1 − jt ) , (1.3.11)
iar
a
K= K . (1.3.12)
1 − jt

Observaţii:
1. SSR < SSC , adică utilizarea scontului simplu raţional convine
deţinătorului poliţei, iar utilizarea scontului simplu comercial convine băncii.
2. Scontul simplu comercial nu se aplică pe perioade de timp mari.
Din (1.3.10) şi (1.3.8) obţinem:
SSC = SSR (1 + jt ) (1.3.13)
sau
SSR = SSC (1.3.14)
1 + jt

1.3.2. Scontul compus


Scontul compus este cel în care calculele se fac în regim de dobândă
compusă. Dacă dobânda se aplică asupra valorii Ka cu dobânda unitară j, pe
perioada t (în regim de dobândă compusă) se obţine scontul compus raţional,
SCR.
Orice scont ce aproximează scontul compus raţional se numeşte scont
compus comercial, SCC.
Dacă K=1 u.m. şi t=1 an, atunci din (1.3.8) avem:

j
SSR = , (1.3.15)
1+ j
35
DEFINIŢIE: Numim scont unitar sau unitate de scont:
j
d= , (1.3.16)
1+ j
sau
d =1− v , (1.3.17)
unde, v = 1 factor de actualizare sau factor de scont.
1+ j
În regim de dobândă compusă, vom avea:
K = K a (1 + j )
t
(1.3.18)

şi, aplicând definiţia scontului compus raţional, obţinem scontul compus raţional:

SCR = K a ⎡⎢(1 + j ) − 1⎤⎥ ,


t
(1.3.19)
⎣ ⎦
sau


−t
⎦ (
SCR = K ⎡⎢1 − (1 + j ) ⎤⎥ = K 1 − vt .) (1.3.20)

Din (1.3.18) găsim:


Ka = K . (1.3.21)
(1 + j )t
Ştiind că:
t ( t − 1)
(1 + j )t = 1 + jt + j 2 2
+ ...
şi, neglijând termenii de grad mai mare sau egal cu doi (în ipoteza că dobânda
unitară j este, în general, mică pe piaţa financiară), vom avea în (1.3.19):

⎡ ⎤ Kjt
SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = (1.3.22)
⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt

iar, cum orice scont ce aproximează, scontul compus raţional se numeşte scont
compus comercial, SCC, atunci din (1.3.19) găsim că scontul compus comercial
este:
SCC = K a jt (1.3.23)
unde
Ka = K , (1.3.24)
1 + jt
şi
K = K a (1 + jt ) . (1.3.25)
36
Observaţii:
1. SCC = SSR < SSC .
2. Dacă t < 1 an, atunci: (1 + j)t < 1 + jt ⇒ SCR < SCC.
3. Dacă t = 1 an, atunci: (1 + j)t = 1 + jt ⇒ SCR = SCC.
4. Dacă t > 1 an, atunci: (1 + j)t > 1 + jt ⇒ SCR > SCC.

EXEMPLUL 1: La data de 01.02.2007 a fost cumpărată o poliţă în valoare de


120.000 u.m., având scadenţa 10 luni mai târziu, cu procentul anual de 10%. Din
diverse motive, posesorul poliţei o prezintă la scontare cu 3 luni înainte de
scadenţă. Se cere:
a) valoarea nominală a poliţei la scadenţă;
b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării;
c) valoarea scontată a poliţei, aplicând atât scontul simplu raţional, cât şi
scontul simplu comercial, cu procentele q1 = 8%, q2 = 10%. (Se va rotunji la patru
zecimale fiecare operaţie aritmetică.)
Soluţie:
S0 = 120.000 u.m.
p = 10% ⇒ i = 0,1
θ = 10 luni = 0,8333 ani
θ1 = 7 luni = 0,5833 ani
3
t= = 0,25 ani
12
K = S0(1 + iθ) ⇒
K = 120.000(1 + 0,1 ⋅ 0,8333) = 129.996 u.m.
K1 = S0 (1 + iθ1 ) ⇒
K1 = 120.000(1 + 0,1 ⋅ 0,5833) = 126.996 u.m.

În cazul scontului simplu raţional:


K a = K ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0,08
1 + jt
129.996
Ka = = 127.447,0588 u.m.
1 + 0,08 ⋅ 0,25
q2 = 10% ⇒ j2 = 0,1
129.996
Ka = = 126.825,3659 u.m.
1 + 0,1 ⋅ 0,25

37
În cazul scontului simplu comercial:
K a = K (1 − jt ) ⇒ q1 = 8% ⇒ j1 = 0,08

K a = 129.996(1 − 0,08 ⋅ 0,25) = 127.396,08 u.m.


q2 = 10% ⇒ j2 = 0,1
K a = 129.996(1 − 0,1 ⋅ 0,25) = 126.746,1 u.m.

EXEMPLUL 2: La data de 10.01.2007 se aduce pentru scontare o poliţă de


valoare nominală K=15.000 u.m., a cărei scadenţă este pe 31.03.2007. Se au în
vedere următoarele condiţii ale băncii comerciale:
• procent de scont 12%;
• comision de acceptare a emisiunii 0,6%;
• comision pe efect 12,5 u.m.;
• taxă pe comision fix 16,8%;
• se adaugă două zile de către bancă.
Se cere valoarea scontată, aplicând un scont simplu comercial.

Soluţie:
t = 22 + 29 + 31 = 82 zile
tmodificat = 82 + 2 = 84 zile
p=100j, j=0,12
84
SSC = Kjt = 15.000 ⋅ 0,12 ⋅
360
SSC = 419,9 u.m.
0,6 84
Comision de acceptare = 15.000 ⋅ ⋅ = 20,9 u.m.
100 360
Comision pe efect = 12,5 u.m.
16,8
Taxă pe comision fix = ⋅ 12,5 = 2,1u.m.
100
AGIO (TAXĂ DE SCONT TOTALĂ) = SSC + Comision de acceptare +
Comision de acceptare + taxă pe comision fix = 455,4 u.m.

Procentul de scont simplu comercial modificat este dat prin:


q 84
AGIO=15.000 ⋅ ⋅ ⇒ q=13,01%
100 360
Valoarea scontată K a = K − AGIO ⇒
K a = 15.000 − 455, 4 = 14.544,6 u.m.
Fie q1 – procent real de scont, q1=100j1, iar q2 – procent efectiv (sau de
revenire) de scont, q2=100j2.

38
Avem relaţiile:
AGIO – Taxă pe comision fix = K j1t;
AGIO – Taxă pe comision fix = Ka j2t;
Atunci:
• procentul real de scont:
AGIO – Taxă pe comision fix=453,3 u.m.;
K j1t = 453,3 ⇒ q1=12,9%
• procent efectiv (sau de revenire) de scont:
AGIO – Taxă pe comision fix = 453,3 u.m.;
Ka j2t = 453,3 ⇒ q2 = 13,3%

EXEMPLUL 3: O poliţă are valoarea de emisie de 100.000 u.m. şi este


scadentă peste 5 ani cu procentul de 8%. Dacă scontarea se face cu procentul
q1=8% sau q2=10%, în regim de scont compus, se cere:
a) valoarea nominală;
b) cât va primi beneficiarul cu doi ani înainte de scadenţă?
(Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.)

Soluţie:
S0 = 100.000 u.m.
p = 8% ⇒ i = 0,08
θ = 5 ani
j1=0,08
j2=0,1
θ
K = S0 (1 + i ) ⇒ K = 146.930 u.m.
θ
K1 = S0 (1 + i ) 1 ⇒ K1=100.000(1+0,08)3 = 100.000 · 1,2597
K1 = 125.970 u.m.
Scont compus raţional:
⎧ a 146.930
⎪⎪ K = = 125.968,7929 u.m.
Ka = K ⇒⎨
(1 + 0,08)
2

(1 + j )t 146.930
⎪ Ka = = 121.429,7521 u.m.
⎪⎩ (1 + 0,1)2
Scont compus comercial:
⎧ a 146.930
⎪ K = = 126.663,7931 u.m.
K ⎪ 1 + 0, 08 ⋅ 2
K =
a ⇒⎨
1 + jt 146.930
⎪ Ka = = 122.441,6667 u.m.
⎪⎩ 1 + 0,1 ⋅ 2

39
TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT
1. Suma de 20.000 u.m. se plasează timp de 45 zile, cu procentul anual de 8%.
Care va fi suma finală corespunzătoare acestei operaţiuni? (în regim de dobândă
simplă, 1 an = 360 zile)
a) 200 u.m.;
b) 22.000 u.m.;
c) 20.200 u.m.;
d) 22.200 u.m.

Rezolvare:
D=S0it , (regim de dobândă simplă)
S0 = 20.000 u.m., p = 8% ⇒ i = 0,08 ; t = 45 zile = 45 ani
360
D = 20.000 8 . 45 ⇒ D = 200 u.m.
100 360
Sf =S0 +D ,
Sf =S0 +S0it ,
Sf =S0 (1+it ) .
Sf =20.200 u.m.
Răspuns corect: c)

2. Ce sumă trebuie depusă astăzi, în regim de dobândă compusă, pentru ca


peste 4 ani, cu procentul anual de 10%, să se poată ridica 58.564 u.m.?

Rezolvare:
Sn =S0 (1+i ) ⇒ S0 = Sn (1+i )
n -n

n = 4 ani; p = 10% ⇒ i = 0,1 ; S4 =58.564 u.m.


S0 = 58.564 ⋅ (1+0,1)
-4

S0 = 40.000 u.m.
Răspuns corect: S0 = 40.000 u.m.

3. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.000 u.m., plasate timp de


8 ani şi 5 luni, cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia raţională). (Se va rotunji la
patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.)
a) S 5 = 15082 u.m.;
8+
12
b) S 5 = 23082 u.m.;
8+
12

40
c) S 5 = 65083 u.m.;
8+
12
d) S 5 = 13508 u.m.
8+
12
Rezolvare:
Avem p = 5%, i = 0,05, aplicăm soluţia raţională.

Soluţia raţională:
8 ⎛ 5⎞
S 5 = 10000 ⋅ (1 + 0, 05 ) ⋅ ⎜1 + 0, 05 ⎟ = 10000 ⋅1, 058 ⋅1, 0208 = 15082 u.m.
8+ ⎝ 12 ⎠
12

Răspuns corect: a)

4. Să se calculeze valoarea finală a sumei de 10.000 u.m., plasate timp de


8 ani şi 5 luni, cu procentul anual 5% (utilizaţi soluţia comercială). (Se va rotunji la
patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.)
a) S 5 = 15045 u.m.;
8+
12
b) S 5 = 15078 u.m.;
8+
12
c) S 5 = 18077 u.m.;
8+
12
d) S 5 = 25077 u.m.
8+
12
Rezolvare:
Avem p = 5%; i = 0,05, aplicăm soluţia comercială.
5
8+
Soluţia comercială: S 5 = 10000 ⋅1, 05
12 = 15078 u.m.
8+
12

Răspuns corect: b)

5. Scontul simplu raţional, notat SSR, reprezintă dobânda dată de Ka pe


perioada t, cu dobânda unitară j, adică:
a) SSR = K a jt ;
b) SSR = Kjt ;
Kjt
c) SSR = ;
1 − jt
d) alt răspuns.
Răspuns corect: a)

41
TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1
1. Dobânda unitară este suma dată de o unitate monetară pe timp de un an
care se notează cu i.
Răspuns corect: Adevărat

2. În regim de dobândă simplă, dobânda corespunzătoare plasării unei


sume iniţiale S0 pe perioada t cu dobândă unitară i va fi:
a) D = S0 + S0it = S0 (1 + it ) ;
b) D = S0 − S0it = S0 (1 − it ) ;
c) D = S0it ;
d) D = S0 ⎡(1 + i )t − 1⎤ .
⎢ ⎣ ⎥ ⎦
Răspuns corect: c)

3. Suma iniţială, depusă în regim de dobândă compusă pe o perioadă de


timp t cu dobânda unitară i, va fi:
1
a) S0 = St ;
(1 + i )t
b) S0 = St (1 + i )t ;
1
c) S0 = St ;
(1 + i )−t
d) alt răspuns.
Răspuns corect: a)

4. Valoarea finală S ( t ) reprezintă valoarea unei unităţi monetare depuse la


momentul zero, după trecerea timpului t, când δ ( t ) > 0, ∀t ≥ 0 va fi:
t

∫ −δ( u )du
a) S ( t ) = e 0 ;
t

∫ δ( u )du
b) S ( t ) = S0 e 0 ;
t

∫ δ( u )du
c) S ( t ) = e 0 ;
d) alt răspuns.
Răspuns corect: c)

42
5. O poliţă se cumpără la un moment dat cu preţul sau suma S0. Aceasta
este evaluată cu procentul mediu de emisiune p = 100i şi este scadentă după
momentul sau durata θ . Valoarea finală la scadenţă a poliţei K va fi:
θ
K = S0 (1 + iθ ) , θ ≤ un an sau K = S0 (1 + i ) , θ ≥ un an .

Răspuns corect: Adevărat

43
TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2
1. Dobânda corespunzătoare plasării sumei de 10.000 u.m. cu procentul
anual de 5% timp de 1 trimestru va fi … u.m. (regim de dobândă simplă,
1 an = 360 zile).
Răspuns corect: 125

2. Suma finală, corespunzătoare plasării sumei de 1.000.000 u.m., cu


procentul anual de 10%, timp de 3 ani, va fi … u.m. (regim de dobândă compusă,
1 an = 360 zile)
Răspuns corect: 1.331.000

3. Dacă v = 1 − d , stabiliţi care din relaţiile următoare este adevărată:


3 (i − d ) 2
a) d 2 = ;
(1 − d ) 1− v

d 2 = (i − d ) ;
2
b)
(1 − d )2 1 − v
c) d 3 = (i − d ) .
(1 − d )2 1 − v
Răspuns corect: a)

4. Fie un depozit în valoare de 1.000.000 u.m. la începutul anului 2005, cu


procentul anual de 12%. Câţi ani trec ca investiţia să se dubleze n ≥ ... ?

Răspuns corect: n ≥ ln 2
ln1,12

5. Scontul compus raţional este dat de relaţia: SCR = K a ⎡⎢(1 + j ) + 1⎤⎥ .


t
⎣ ⎦
Răspuns corect: Fals

44
FORMULE UTILIZATE

¾ Dobânda simplă
S ( S0 , t ) = S0 (1 + it ) , t ≥ 0 ; D ( S0 , t ) = S0it , t ≥ 0

n n n
∑ S0k it tk k ∑ S0k it tk k ∑ S0k it tk k
k =1 k =1 k =1
S= , t= , p=
n n n
∑ it tk k ∑ S0k it k ∑ S 0 k tk
k =1 k =1 k =1

n n
1 1
S=
p ⋅t ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk =
i ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk ,
k =1 k =1
n n
1 1
t=
S⋅p ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk =
S ⋅i ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk ,
k =1 k =1
n n
1 1
p=
S ⋅t ∑ Sk ⋅ pk ⋅ tk , i =
S ⋅t ∑ Sk ⋅ ik ⋅ tk ,
k =1 k =1

¾ Dobânda compusă

[
S t = S 0 (1 + i ) = S 0 u t , D = S 0 (1 + i ) − 1 = S 0 u t − 1 ,
t t
] ( )
1 1
S0 = St = St vt , = v;
(1 + i ) t
1+ i
n n n
⎛ t⎞
St = S0 ∏ ⎜1 + ik n ⎟ , St = S0
⎝ ⎠
∏ ∏
(1 + ik ) , St = S0 (1 + i ) = S0 (1 + i )n ;
k =1 k =1 k =1

⎧ S (1 + i )t , fara devalorizare
⎪⎪ 0
S ( S0 , t ) ⎯⎯⎯→ ⎨
1 an
t .
( i,α ) ⎪ S ⎛ 1 + i ⎞ , cu devalorizare
0⎜ ⎟
⎪⎩ ⎝ 1 + α ⎠

45
¾ Scont

S = K − Ka , K = Ka + S , Ka = K − S ;
SSR = K a jt şi K = K a (1 + jt ) ;
Kjt a
SSR = , SSC = Kjt , K a = K (1 − jt ) , K = K ;
1 + jt 1 − jt
SSC = SSR (1 + jt ) , SSR = SSC ;
1 + jt


t
⎦ ⎣ ⎦ ( )
SCR = K a ⎡⎢(1 + j ) − 1⎤⎥ , SCR = K ⎡⎢1 − (1 + j ) ⎤⎥ = K 1 − vt ;
−t

⎡ ⎤ Kjt
K a = K t , SCR = K ⎢1 − 1 ⎥ = , SCC = K a jt ;
(1 + j ) ⎣ 1 + jt ⎦ 1 + jt

K a = K , K = K a (1 + jt ) .
1 + jt

46
2. PLĂŢI EŞALONATE. ÎMPRUMUTURI

Concepte-cheie: anuităţi, anuităţi anticipate, anuităţi posticipate,


valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate, valoarea actuală a unui şir de n
anuităţi posticipate, rentă (plată) continuă constantă, plată eşalonată continuă de
prim ordin, amortizare, amortismente, anuităţi posticipate, anuităţi anticipate.

2.1. Plăţi eşalonate


Plăţile eşalonate sunt plăţile care se fac la anumite perioade de timp,
având drept scop crearea unui fond bănesc sau restituirea unei datorii. Intervalul de
timp între două plăţi reprezintă o perioadă. Dacă perioada este anul, plăţile se
numesc anuităţi, dacă perioada este semestrul, plăţile se numesc semestrialităţi,
dacă perioada este trimestrul, plăţile se numesc trimestrialităţi, iar dacă perioada
este luna, plăţile se numesc mensualităţi.

Tipuri de plăţi
1. Plăţile pot fi:
− variabile, dacă sumele plătite sunt variabile;
− constante, dacă sumele plătite sunt constante.
2. Plăţile pot fi cu dobândă constantă sau variabilă.
3. Plăţile pot fi:
− temporare, dacă numărul de plăţi este finit (stabilit în contract);
− viagere – pe viaţă;
− perpetue, dacă numărul plăţilor este nelimitat.
4. Plăţile pot fi:
− posticipate, dacă plata se face la sfârşitul fiecărei perioade;
− anticipate, dacă plata se face la începutul fiecărei perioade.

47
2.1.1. Anuităţi posticipate temporare imediate
Anuităţile sunt imediate, dacă prima plată se face în primul an şi sunt
amânate, dacă plata se face după un număr r de ani.

DEFINIŢIA 1: Numim anuităţi posticipate temporare imediate,


operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare:
a) anual, la sfârşit de an;
b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul;
c) un număr de ani bine precizaţi;
d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor;
e) cu procente anuale diferite sau constante.

Notaţii:
S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate;
n
AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate;
n
T1 , T2 ,...Tn = anuităţiile;
i1 , i2 ,...in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.
Avem următoarea schemă de plăţi:

i1 T1 i2 T2 Tn-1 in Tn
0 1 2 n-1 n
AP SP
n n

Propoziţie: Dacă plăţile eşalonate se efectuează în regim de dobândă


compusă, în condiţiile de mai sus, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor, S P ,
n
este:
S P = T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) ...(1 + in ) + T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) ... (1 + in ) + ... +
n
, (2.1.1)
... + Tn −1 (1 + in ) + Tn
sau
n −1 ⎡ n ⎤
SP =
n ∑ ⎢T j ⋅
⎢ ∏ (1 + ik ) ⎥ + Tn ,

(2.1.2)
j =1 ⎣ k = j +1 ⎦

iar valoarea actuală a tuturor plăţilor evaluată la începutul primului an de plată va fi:

−1 −1
AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 )
n
(1 + i1 )−1 + Tn (1 + in )−1 (1 + in−1 )−1 ...(1 + i1 )−1 , (2.1.3)
sau

48
n ⎛ j
1 ⎞
n ⎛ j ⎞
AP =
n ∑ ⎜⎜ T j ⋅ ∏ 1 + ir ⎟⎟ = ∑ ⎜⎜ T j ⋅ ∏ vr ⎟⎟ . (2.1.4)
j =1 ⎝ r =1 ⎠ j =1 ⎝ r =1 ⎠
1
unde vr = , r = 1, n .
1 + ir

Demonstraţie:
S P se compune din suma valorilor finale a fiecărei anuităţi la momentul
n
n şi, ţinând cont de faptul că operaţiunea se desfăşoară în regim de dobândă
compusă, obţinem că:
Suma T1 , depusă la sfârşitul primului an, devine după n ani
T1 (1 + i2 )(1 + i3 ) ... (1 + in ) , suma T2 , depusă la sfârşitul celui de-al doilea an,
devine T2 (1 + i3 )(1 + i4 ) ... (1 + in ) şi aşa mai departe. Atunci, însumând, vom
obţine:

n −1 ⎡ n ⎤
SP =
n ∑ ⎢T j ⋅
⎢ ∏ (1 + ik ) ⎥ + Tn ,

j =1 ⎣ k = j +1 ⎦
Analog, valoarea actuală la momentul începerii plăţilor a sumei la sfârşitul anului k
va fi:
k
Tk 1
S0 k =
1 + i 1 +
=T
( 1 )( i2 ) ... (1 + ik ) k ∏ (1 + i )−1
r =1 r
însumând, vom găsi:
n ⎛ j
1 ⎞ n ⎛ j ⎞
AP =
n ∑ ⎜Tj ⋅
⎜ ∏
1 + ir
⎟=
⎟ ∑ ⎜Tj ⋅
⎜ ∏ vr ⎟ .

j =1 ⎝ r =1 ⎠ j =1 ⎝ r =1 ⎠

Cazuri particulare
1. Anuităţi variabile şi dobânzi constante
Dacă procentele anuale sunt constante, adică i1 = i2 = K = in = i, avem:
n −1 n−2
S P = T1 (1 + i ) + T2 (1 + i ) + ...... + Tn −1 (1 + i ) + Tn , (2.1.5)
n
sau
n
SP =
n ∑ ⎡⎣⎢T j (1 + i )n− j ⎤⎦⎥ (2.1.6)
j =1
şi, respectiv
−1 −2 −n
AP = T1 (1 + i ) + T2 (1 + i ) + ... + Tn (1 + i ) . (2.1.7)
n

49
sau
n
AP =
n ∑ ⎡⎣⎢T j (1 + i )− j ⎤⎦⎥ (2.1.8)
j =1

2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile


S P = T (1 + i2 )(1 + i3 ) ...(1 + in ) + T (1 + i3 )(1 + i4 ) ...(1 + in ) + ... +
n
, (2.1.9)
... + T (1 + in ) + T
sau
n −1 ⎡ n ⎤
SP =
n ∑ ⎢⎢T ⋅ ∏ (1 + ik )⎥⎥ + T =
j =1 ⎣ k = j +1 ⎦
, (2.1.10)
⎧ n −1 ⎡ n ⎤ ⎫
⎪ ⎪
= T ⎨ ⎢T ⋅ ∑

(∏
1 + ik ) ⎥ + 1⎬

⎩⎪ j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ ⎭⎪
iar
−1 −1
AP = T1 (1 + i1 ) + T2 (1 + i2 )
n
(1+ i1 )−1 + Tn (1+ in )−1 (1+ in−1 )−1 ...(1+ i1 )−1 . (2.1.11)
sau
n⎛ j 1 ⎞
AP
n
=T ∑∏ ⎜
⎜ 1 + ir
⎟.

j =1 ⎝ r =1 ⎠

3. Anuităţi constante şi dobânzi constante

S P = T (1 + i )
n −1
+ T (1 + i )
n−2
+ ... + T (1 + i ) + T , (2.1.12)
n
Calculând, vom obţine:
(1 + i )n − 1 (1 + i )n − 1 u n − 1
SP =T =T =T . (2.1.13)
n (1 + i ) − 1 i i
deci

SP =T
(1+ i) −1
n
. (2.1.14)
n i
iar
−1 −2 −n
AP = T (1 + i ) + T (1 + i ) + ... + T (1 + i ) , (2.1.15)
n
Calculând, vom obţine:
−n
1 − (1 + i ) 1 − vn
AP = T =T , (2.1.16)
n i i

50
sau
−n
1 − (1 + i ) (2.1.17)
AP =T .
n i

Observaţii:
1. Dacă T = 1 u.m., găsim

snP =
(1+ i) −1
n
.
(2.1.18)
i

valoarea finală a unui şir de n anuităţi posticipate unitare, cu dobânda anuală


unitară i.
Similar, găsim valoarea actuală a unui şir de n anuităţi posticipate egale cu
1 u.m. şi cu dobânda anuală unitară i:
−n
1 − (1 + i )
= 1− v .
n
anP = (2.1.19)
i i

Putem scrie
anP = snP v n şi snP = anP u n , (2.1.20)
iar
SnP = TsnP şi AnP = TanP . (2.1.21)

2. Dacă numărul de plăţi este nelimitat n → ∞ , valoarea actuală va fi:


AP = lim T 1 − v = T .
n
(2.1.22)
∞ n →∞ i i

2.1.2. Anuităţi posticipate temporare amânate


Considerăm următoarea schemă de plăţi:

Sr +1 Sr + 2 Sn −1 Sn
i1 i2 ir+1 ↓ ir+2 ↓ ↓ in ↓
0 1 2 r r+1 r+2 n-1 n = r+(n-r)
AP SP
nr nr

51
DEFINIŢIA 2: Numim anuităţi posticipate temporare amânate,
operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare:
a) anual, la sfârşit de an;
b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul;
c) un număr de ani bine precizaţi;
d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat al începutului
plăţilor;
e) cu procente anuale diferite sau constante.

Notaţii:
S P = valoarea finală unui şir de n anuităţi posticipate temporare amânate r
nr
ani;
AP = valoarea actuală unui şir de n anuităţi posticipate temporare
nr
amânate r ani;
T1 , T2 ,...Tn = anuităţiile;
i1 , i2 ,...in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.

Acum n reprezintă numărul de ani care limitează plăţile, iar r este numărul
de ani după care încep plăţile; deci, efectiv sunt n-r plăţi (evident r < n). În acest
caz, suma finală a tuturor plăţilor este:

Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă


compusă, în condiţiile de mai sus, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor, S P ,
nr
evaluată la sfârşitul ultimului an de plată, va fi:

n −1 ⎡ n ⎤
SP =
nr ∑ ⎢T j ⋅
⎢ ∏ ( k )⎥⎥ + Tn ,
1 + i (2.1.23)
j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦

iar valoarea actuală, AP , a tuturor plăţilor, evaluată la începutul primului an de


nr
plată, va fi:

n ⎛ k ⎞
1
AP =
nr ∑ ⎜T ⋅
⎜ k ∏ 1+ i j
⎟.

(2.1.24)
k = r +1 ⎝ j =1 ⎠

Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare.

52
Cazuri particulare
1. Anuităţi variabile şi dobânzi constante
Dacă procentele anuale sunt constante, adică i1 = i2 = K = in = i, avem:

n
SP =
nr ∑ ⎡⎢⎣T j (1 + i )n− j ⎤⎥⎦ = SnP−r (2.1.25)
j = r +1
şi, respectiv
n
AP =
nr ∑ ⎡⎣⎢T j (1 + i )− j ⎤⎦⎥ = (1 + i )−r AnP−r . (2.1.26)
j = r +1

2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile


n −1 ⎡ n ⎤
SP =
nr ∑ ⎢T ⋅
⎢ ∏ (1 + ik ) ⎥ + T

(2.1.27)
j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦
şi
n ⎛ k ⎞
1
AP = T
nr ∑ ∏ ⎜
⎜ 1+ i j
⎟.

k = r +1 ⎝ j =1 ⎠

3. Anuităţi constante şi dobânzi constante


n
∑ (1 + i )
n−k
SP =T = Ts P = SP (2.1.28)
nr n−r n−r
k = r +1
şi
n
∑ (1 + i )
−k −r −r
AP = T = T (1 + i ) aP = (1 + i ) AP . (2.1.29)
nr n−r n−r
k = r +1

EXEMPLE:
1. Dacă 3 ani consecutiv, la fiecare sfârşit de an, se plasează sumele de
2.000 u.m., 5.000 u.m., 7.000 u.m., cu procentele anuale de 7%, 8%, 10%, care este
valoarea finală a fondului acumulat?
Soluţie:
Folosind relaţia (2.1.1), obţinem:
S P = 2000 (1 + 0,08 )(1 + 0,1) + 5000 (1 + 0,1) + 7000 = 14.876 u.m.
3

2. Dacă 3 ani consecutiv, la fiecare sfârşit de an, se plasează sumele de


2.000 u.m., 5.000 u.m., 7.000 u.m., cu procentele anuale de 7%, 8%, 10%, care este
valoarea actuală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare
operaţie aritmetică.)

53
Soluţie:
Valoarea actuală se obţine înlocuind datele problemei în relaţia (2.1.3).

2000 5000 7000


A3P = + + = 11702,5235 u.m.
1,07 1,07 ⋅ 1,08 1,07 ⋅ 1,08 ⋅ 1,1

3. Dacă 3 ani consecutiv, la fiecare sfârşit de an, se plasează sumele de


2.000 u.m., 5.000 u.m., 7.000 u.m., cu procentul anual de 10%, care este valoarea
finală a fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie
aritmetică.)

Soluţie:
S P = 2000 (1 + 0,1) + 5000 (1 + 0,1) + 7000 = 14.920 u.m.
2
3
Valoarea actuală:
2000 5000 7000
A3P = + + = 11209,6168 u.m.
1,1 1,12 1,13

4. Se plasează timp de 10 ani, la sfârşitul fiecărui an, suma de 200.000 u.m.


în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. Care este valoarea
finală, respectiv valoarea actuală a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru
zecimale fiecare operaţie aritmetică.)
S P = ..., AP = ...
10 10

Soluţie
Folosim relaţiile (2.1.13), respectiv (2.1.16), şi găsim:
1,110 − 1
S P = 200.000 = 3.187.400 u.m.
10 0,1
1 − 1,1−10
AP = 200.000 = 1229000 u.m.
10 0,1

2.1.3. Anuităţi posticipate perpetue imediate


Reprezintă cazul anuităţilor posticipate imediate temporare, dar cu n → ∞ .
Aceasta face ca valoarea finală a acestor plăţi să fie infinită şi deci prezintă interes
valoarea actuală a lor, notată cu AP .

Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile


definiţiei 1, în regim de dobândă compusă, iar numărul de plăţi este nelimitat
n → ∞ , atunci valoarea lor actuală, AP , va fi:

54
n⎛ j ⎞ ∞ ⎛ j ⎞
AP

= lim AP
n →∞ n
= lim
n →∞
∑ ⎜Tj ⋅
⎜ 1
1
+∏ir
⎟=
⎟ ∑ ⎜Tj ⋅
⎜ ∏ 1
1 + ir
⎟.

(2.1.30)
j =1 ⎝ r =1 ⎠ j =1 ⎝ r =1 ⎠

Observaţie:
∞ ⎛ j ⎞
∑ ⎜Tj ⋅
⎜ ∏ 1
1 + ir
⎟ reprezintă o serie numerică cu termeni pozitivi, care,

j =1 ⎝ r =1 ⎠
conform criteriului raportului, este convergentă dacă:
T j +1
lim <1. (2.1.31)
j →∞ T
j (1 + i j +1 ) ir
Dacă anuităţile sunt egale, atunci condiţia de convergenţă este îndeplinită
indiferent dacă plăţile sunt efectuate cu procente egale sau diferite de la un an la
altul.
Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile
definiţiei 1, în regim de dobândă compusă, iar numărul de plăţi este nelimitat
n → ∞ , iar plăţile sunt efectuate cu procente egale şi cu anuităţi egale, atunci
valoarea lor actuală, AP , va fi:

AP = lim T 1 − v = T .
n
∞ n →∞ i i (2.1.32)

2.1.4. Anuităţi posticipate perpetue amânate r ani


Urmând acelaşi raţionament ca şi în cazul anuităţilor posticipate perpetue
imediate, vom obţine:
n ⎛
1 ⎞⎟ =
∞ ⎛
1 ⎞⎟
j j
AP = lim AP = lim
∞r n →∞ n r n →∞

⎜∑Tj ⋅ ∏
1 + ir ⎟


Tj ⋅ ∑ 1 + ir ⎟ ∏
(2.1.33)
j = r +1 ⎝ r =1 ⎠ j = r +1 ⎝ r =1 ⎠
şi, respectiv
n
∑ (1 + i ) = T (1 + i ) .
−j −r
AP = T lim (2.1.34)
∞r n →∞ i
j = r +1

55
2.1.5. Anuităţi anticipate temporare imediate
Avem următoarea schemă de plăţi:

T1 T2 Tn
i1 ↓ ↓ ↓ ↓
0 1 2 n-1 n

DEFINIŢIA 3: Numim anuităţi anticipate temporare imediate,


operaţiunile de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare:
a) anual, la început de an;
b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul;
c) un număr de ani bine precizaţi;
d) imediat ce a fost fixat începutul plăţilor;
e) cu procente anuale diferite sau constante.

Notaţii:
S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate;
n

A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate;


n

T1 , T2 ,...Tn = anuităţile;

i1 , i2 ,...in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.

Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă


compusă, în condiţiile de mai sus, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor, S A ,
n

evaluată la sfârşitul ultimului an de plată, va fi:


n ⎡ n ⎤
SA =
n ∑ ⎢Tk ⋅
⎢ ∏(1+ i j ) ⎥,

(2.1.35)
k =1 ⎣ j =k ⎦
iar valoarea actuală, A A , a tuturor plăţilor, evaluată la începutul primului an de
n
plată, va fi:
n ⎛ k −1 ⎞
1
A A = T1 +
n ∑ ⎜⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟⎟ . (2.1.36)
k =2 ⎝ j =1 ⎠

56
Cazuri particulare
1. Anuităţi variabile şi dobânzi constante
Dacă procentele anuale sunt constante, adică i1 = i2 = K = in = i, avem:
n
SA =
n ∑ ⎡⎢⎣T j (1 + i )n−( j −1) ⎤⎥⎦ (2.1.37)
j =1
şi, respectiv
n
AA =
n ∑ ⎡⎣⎢T j (1 + i )1− j ⎤⎦⎥ . (2.1.38)
j =1

2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile


n ⎡ n ⎤
SA =T ⋅
n ∑ ∏( ⎢

1+ i j ) ⎥

(2.1.39)
k =1 ⎣ j = k ⎦
iar
⎡ n ⎛ k −1 ⎞⎤
1
A A = T ⎢1 +
n ⎢

⎜ ∑∏
1+ i j
⎟⎥ .
⎟⎥
(2.1.40)
⎣⎢ k = 2 ⎝ j =1 ⎠ ⎦⎥

3. Anuităţi constante şi dobânzi constante

S A = T (1 + i )
(1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A . (2.1.41)
n i i n
Calculând, vom obţine:
−n
1 − (1 + i ) 1 − vn
A A = T (1 + i ) = Tu = Ta A . (2.1.42)
n i i n

Observaţii:
1. Valoarea finală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de
1 u.m. este:

(1 + i )n − 1 un −1
sA
n
= (1 + i ) = u . (2.1.43)
i i

2. Valoarea actuală a unui şir de anuităţi constante anticipate imediate de


1 u.m. va fi:
1 − vn (2.1.44)
aA = u .
n i
57
3. Se observă că au loc relaţiile
s A = sP − 1 = us P , (2.1.45)
n n +1 n

respectiv

a A = aP − 1 = ua P . (2.1.46)
n n −1 n

2.1.6. Anuităţi anticipate temporare amânate


Schema acestor plăţi amânate r ani este:

Sr +1 Sr + 2 Sr + 3 Sn
i 1 i2 ↓ ir+1 ↓ ir+2 ↓ ↓ in
0 1 2 r r+1 r+3 n-1 n
AA SA
nr nr

Definiţia 4: Numim anuităţi anticipate temporare amânate, operaţiunile


de plată ce sunt efectuate în condiţiile următoare:
a) anual, la început de an;
b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul;
c) un număr de ani bine precizaţi;
d) cu o anumită întârziere în raport cu momentul fixat pentru începerea
plăţilor;
e) cu procente anuale diferite sau constante de la un an la altul.

Notaţii:
S A = valoarea finală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani;
nr

A A = valoarea actuală unui şir de n anuităţi anticipate temporare amânate r ani;


nr

T1 , T2 ,...Tn = anuităţile;

i1 , i2 ,...in = dobânzile unitare pe fiecare perioadă.

58
Propoziţie: Dacă operaţiunea de plăţi eşalonate este în regim de dobândă
compusă, în condiţiile de mai sus, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor, S A ,
nr

evaluată la sfârşitul ultimului an de plată, va fi:

n ⎡ n ⎤
SA =
nr ∑ ⎢T j ⋅
⎢ ∏ (1 + ik ) ⎥ = S A ,
⎥ n−r
(2.1.47)
j = r +1 ⎣ k= j ⎦

iar valoarea actuală, A A , a tuturor plăţilor, evaluată la începutul primului an de


nr
plată, va fi:
n ⎛ k −1 ⎞ r
1 1
AA =
nr ∑ ⎜T ⋅
⎜ k ∏
1+ i j
⎟=
⎟ ∏ 1 + i j AnA−r . (2.1.48)
k = r +1 ⎝ j =1 ⎠ j =1

Demonstraţie: Similar cu demonstraţia propoziţiei anterioare.

Cazuri particulare
1. Anuităţi variabile şi dobânzi constante
Dacă procentele anuale sunt constante, adică i1 = i2 = K = in = i, avem:
n
SA =
nr ∑ ⎡⎣⎢Tk (1 + i )n−( k −1) ⎤⎦⎥ = SnA−r (2.1.49)
k = r +1
şi, respectiv
n
AA =
nr ∑ ⎡⎢⎣Tk (1 + i )−( k −1) ⎤⎥⎦ = (1 + i )−r AnA−r . (2.1.50)
k = r +1

2. Anuităţi constante şi dobânzi variabile


n ⎡ n ⎤
SA =T
nr ∑ ∏( ⎢

1+ i j )⎥⎥ (2.1.51)
k = r +1 ⎣ j = k ⎦
şi
n ⎛ k −1 ⎞
1
AA = T
nr ∑ ∏ ⎜
⎜ 1+ i j
⎟.

(2.1.52)
k = r +1 ⎝ j =1 ⎠

59
3. Anuităţi constante şi dobânzi constante
n n− r
n −( k −1) − 1 = Ts A
SA =T
nr ∑ (1 + i ) = Tu u
i n−r
= SA
n−r (2.1.53)
k = r +1
şi
n n−r
∑ (1 + i ) (
− k −1)
= Tu 1 − v
−r −r
AA = T v r = T (1 + i ) a A = (1 + i ) AA . (2.1.54)
nr i n−r n−r
k =r +1

EXEMPLE
1. Se plasează timp de 10 ani, la începutul fiecărui an, suma de 1.000 u.m.
în regim de dobândă compusă cu procentul anual de 10%. Care este valoarea finală
a acestei operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.)

Soluţie:
1,110 − 1
S P = 1000 ⋅ 1,1 = 17530,7 u.m.
10 0,1

2. Se presupune că o anumită datorie a fost eşalonată pe 10 ani cu începere


peste 5 ani, plătind la începutul fiecărui an, suma de 2.000 u.m. în regim de
dobândă compusă cu procentul anual de 9%. Care este valoarea finală a acestei
operaţiuni? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică)

Soluţie:
1,0910 − 1
S A = 2000 ⋅ 1,09 = 33121, 4 u.m.
15 5 0,09

2.2. Plăţi eşalonate continue


Ştim că 1 u.m. va aduce în intervalul ( t , t + dt ) dobânda δ ( t ) .

Dacă la momentul iniţial avem suma S0, atunci la momentul t valoarea


sumei va fi S0 eδt , iar valoarea actuală va fi S0 e −δt .

Fie R ( t ) dt rata plătită la momentul t, atunci valoarea actuală a acestei rate

este de R ( t ) e −δt dt .

Atunci valoarea actuală a rentei va fi:


n

∫ R ( t ) e−δt dt , (2.2.1)
0
unde R ( t ) este integrabilă în (0, n), plata fiind limitată în timp până la momentul de timp n.
60
Dacă avem cazul rentelor continue n → ∞ , atunci valoarea actuală a unei
rente perpetue va fi:

∫ R ( t ) e−δt dt . (2.2.2)
0

Cazuri particulare
1. Dacă R ( t ) = R , R = ct , atunci valoarea actuală a rentei va fi:

(
A = R 1 − e −δn ,
δ
) (2.2.3)
această plată se numeşte rentă (plată) continuă constantă.

2. Dacă R ( t ) = a + bt , atunci valoarea actuală a rentei va fi:

( ) (
A = a2 1 − e −δn − nδe −δn + b 1 − e −δn ,
δ δ
) (2.2.4)

această plată se numeşte plată eşalonată continuă de prim ordin.

2.3. Împrumuturi
Se numeşte împrumut o operaţiune financiară prin care un partener, P1 ,
(individual sau grupat, numit creditor) plasează o sumă de bani, pe o perioadă de timp,
în anumite condiţii, unui alt partener, P2 (individual sau grupat, numit debitor).
Operaţiunea prin care P2 restituie lui P1 suma de care a beneficiat se
numeşte rambursare sau amortizare a împrumutului. Un împrumut care nu se mai
înapoiază se numeşte împrumut nerambursabil. Sumele rambursate anual, care au
rolul de a amortiza treptat suma împrumutată, se numesc amortismente.
Operaţiunea financiară de împrumut are două componente: creditarea şi
rambursarea, în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor.
Notaţii:
V0 = suma împrumutată la momentul iniţial;
t = perioada de timp pe care se efectuează rambursarea;
tk = perioada de timp dintre două plăţi consecutive, k = 1, n ,
n
cu egalitatea evidentă ∑ tk = t
k =1
Q1 ,..., Qn = amortismentele succesive conţinute în prima, a doua şi a
n anuitate,

61
n
∑ Qk = V0 , (2.3.1)
k =1

pk = procentul anual corespunzător fracţiunii tk ; pk = 100ik , k = 1, n ;

d k = dobânda aferentă sumei rămase nerambursate la un anumit moment

tk , k = 1, n ;

Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din tk , k = 1, n , stabilită în

funcţie de valorile Qk , d k , k = 1, n ;
Vk = suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului

Qk , k = 1, n
k
Vk = V0 − ∑ Qn , (2.3.2)
j =1

Rk = valoarea achitată, din împrumutul după plata din perioada tk , k = 1, n

k
Rk = ∑ Qn . (2.3.3)
j =1

2.3.1. Rambursarea anuală în sistem clasic


Prin rambursarea sau amortizarea unui împrumut în sistem clasic înţelegem
plata unor sume egale sau diferite, la intervale de timp egale sau diferite, compuse
din părţi egale sau diferite din suma împrumutată, la care se adaugă dobânda
corespunzătoare părţii din datoria rămasă la începutul perioadei la care se face
plata, calculată cu procente egale sau diferite de la o perioadă la alta. Aşadar,
operaţiunea de rambursare a unui împrumut este o plată eşalonată.

Rambursarea prin anuităţi temporare imediate


DEFINIŢIE: Rambursarea unui împrumut se efectuează prin anuităţi
temporare imediate, dacă plăţile ce se efectuează se fac în următoarele condiţii:
a) anual, la sfârşit de an sau început de an;
b) prin sume (anuităţi) constante sau diferite de la un an la altul;
c) un număr de ani bine precizaţi;
d) imediat ce a fost fixată începerea rambursării;
e) cu procente anuale diferite sau constante.

62
Observăm că are loc relaţia:
Sk = Qk + d k (2.3.4)
şi că
Vn = 0, Vn −1 = Qn . (2.3.5)

Vom nota cu S ( d k ) valoarea finală a dobânzii d k , cu A ( d k ) valoarea


actuală a dobânzii d k , iar cu S ( D ) costul împrumutului suportat de debitor, evaluat
la sfârşitul ultimului an de plată, respectiv A ( D ) costul împrumutului suportat de
debitor, evaluat la începutul primului an de plată.

Avem relaţiile:
n
S ( D) = ∑ S ( dk ) ,
k =1
n
(2.3.6)
A( D) = ∑ A ( dk ) .
k =1

Astfel, din relaţiile de mai sus putem afirma următoarele: costul unui
împrumut la un moment dat este egal cu suma tuturor dobânzilor actualizate la
momentul respectiv.
Procedeul de amortizare a unui împrumut poate fi sintetizat sub forma unui
tabel (ordinea coloanelor în tabel neavând importanţă), numit tablou de
amortizare.

tk Vk −1 Qk dk Sk Rk Vk
t1 V0 Q1 d1 S1 = Q1 + d1 Rk V1 = V0 − R1
... ... ... ... ... ... ...
tk Vk −1 Qk dk Sk = Qk + d k Rk Vk = V0 − Rk

tn Vn −1 Qn dn Sn = Qn + d n Rn = V0 Vn = V0 − Rn = 0

63
Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate
Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare
prin plăţi posticipate, cu dobândă posticipată, cu acelaşi procent anual, cu:

1. Anuităţi egale Sk = S , k = 1,..., n , atunci pentru orice an k avem:

V0i (1 + i )
n
Sk = , (2.3.7)
(1 + i )n − 1

k −1
V0i (1 + i )
Qk = , (2.3.8)
(1 + i )n − 1

k −1 ⎤
V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i )
n
⎢⎣ ⎥⎦
dk = , (2.3.9)
(1 + i )n − 1
iar
n (1 + i )n−1 ⎡⎢⎣(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1⎤⎥⎦
S ( D) = ∑ S ( dk ) = (1 + i )n − 1
V0 ,
k =1
(2.3.10)
n
(1 + i )n+1 − ( n + 1) i − 1
A ( D ) = ∑ A ( dk ) = V0 .
k =1 (1 + i ) ⎡⎣⎢(1 + i )n − 1⎤⎦⎥
2. Amortismente egale Qk = Q , k = 1,..., n

i ( n − k + 1) + 1
Sk = V0 , (2.3.11)
n
V0
Qk = , (2.3.12)
n
i ( n − k + 1)
dk = V0 , (2.3.13)
n
iar
n +1
n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) + 1
n n
S ( D) = ∑ S ( dk ) = ni
V0 ,
k =1
n +1
(2.3.14)
n (1 + i ) − ( n + 1)(1 + i ) i + 1
n n
A( D) = ∑ A ( dk ) = ni (1 + i )
n
V0 .
k =1

64
Demonstraţie:
1. În ipotezele propoziţiei, putem scrie următoarele relaţii:
d k = Vk −1ik , (2.3.15)
iar
Sk = Qk + ikVk −1 , (2.3.16)
cum
Vn = 0, Vn −1 = Qn , (2.3.17)
obţinem:
Sn = Qn (1 + in ) (2.3.18)
şi p = 100i = pk , atunci
Sk = Qk + iVk −1 ,
(2.3.19)
Sk +1 = Qk +1 + iVk .

Scăzând ultimele două relaţii şi ţinând cont că:


Sk = S , k = 1,..., n , obţinem:
Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) = 0 , (2.3.20)
iar
Vk − Vk −1 = −Qk . (2.3.21)
Folosind relaţia (2.3.17) în (2.3.19), găsim:
Qk +1 = Qk (1 + i ) , k = 1, 2,...n ,
sau (2.3.22)
k −1
Qk = Q1 (1 + i ) , k = 1, 2,...n .
Adică, am obţinut că amortismentele formează o progresie geometrică
crescătoare cu raţia 1 + i.
Cum:
n
un −1
V0 = ∑ Qk = Q1 (1 + u + u 2 + ...u n ) = Q1 i
; u = 1+ i , (2.3.23)
k =1

obţinem:
(1 + i )n − 1
V0 = Q1 , (2.3.24)
(1 + i ) − 1
sau
i
Q1 = V0 ,
(1 + i )n − 1 (2.3.25)

65
atunci vom găsi:
k −1
V0i (1 + i )
Qk = . (2.3.26)
(1 + i )n − 1
Ştim că:
k −1
Vk −1 = V0 − ∑Qj ,
j =1

atunci, înlocuim în (2.3.27) relaţia (2.3.26) şi vom obţine:

k −1 ⎤
V0 ⎡(1 + i ) − (1 + i )
n
⎢ ⎥⎦
Vk −1 = ⎣ , (2.3.27)
(1 + i ) n
−1
deci
k −1 ⎤
V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i )
n

dk = ⎣⎢ ⎦⎥ . (2.3.28)
(1 + i ) n
−1

Atunci, din (2.3.24), (2.3.21) şi (2.3.19) găsim:


V0i (1 + i )
n
Sk = . (2.3.29)
(1 + i )n − 1

2. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q , k = 1,..., n


Sk +1 = Qk +1 + d k +1 + Qk − Qk =
= Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k =
= Sk + Qk +1 − Qk + i (Vk − Vk −1 ) =
= Sk + Qk +1 − Qk − iQk ,
adică
Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .
V0
Cum Qk = , atunci relaţia de mai sus devine:
n
Vi
Sk +1 = Sk − 0 ,
n
respectiv
Vi
d k +1 = d k − 0 .
n

66
Aşadar, am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice
descrescătoare sunt:
i ( n − k + 1) + 1
Sk = V0 , (2.3.30)
n
respectiv
i ( n − k + 1)
dk = V0 , (2.3.31)
n
iar celelalte relaţii sunt imediate.

Tabloul de amortizare, în cazul rambursării prin anuităţi temporare


imediate, posticipate, va fi:
tk Vk −1 Qk dk Sk Rk Vk
t1 V0 Q1 d 1 = V0 i S1 = Q1 + d1 R1 V1 = V0 − R1

... ... ... ... ... ... ...


tk Vk −1 Qk d k = Vk −1i Sk = Qk + d k Rk Vk = V0 − Rk

tn Vn −1 Qn d n = Vn −1i Sn = Qn + d n Rn = V0 Vn = V0 − Rn = 0

EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10.000 u.m. pe care urmează


să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi posticipate cu dobânda
posticipată, cu:
a) anuităţi egale;
b) amortismente egale.
Întocmiţi tabloul de amortizare (pentru fiecare caz în parte).
Soluţie:
a) avem V0 = 10.000 u.m., i = 0, 06 , n = 4
i
şi ţinem cont de relaţia Q1 = V0 , găsim Q1 = 2285,91 u.m.
(1 + i )n − 1
Folosind relaţia d k = Vk −1ik , calculăm d1 = V0i = 600 , apoi, cu ajutorul
relaţiei (2.3.16), găsim că anuitatea corespunzătoare primului an va fi
S1 = S = 2885,91 .
Raţionăm similar pentru fiecare an şi determinăm elementele tabloului de
amortizare de mai jos.

67
Perioada Vk −1 dk Qk Sk Vk

1 10000 600 2285,91 2885,91 7714,09


2 7714,09 462,85 2423,07 2885,91 5291,02
3 5291,02 317,46 2568,45 2885,91 2722,56
4 2722,56 163,35 2722,56 2885,91 0

b) amortismente egale:
V0 10000
Qk = , atunci Q = = 2500
n 4
Înlocuind în relaţia d k = Vk −1ik , calculăm dobânzile corespunzătoare
fiecărui an şi, folosind relaţia (2.3.16), stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an.
Tabloul de amortizare va fi:

Perioada Vk −1 dk Qk Sk Vk

1 10000 600 2500 3100 7500


2 7500 450 2500 2950 5000
3 5000 300 2500 2800 2500
4 2500 150 2500 2650 0

Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate


Dacă rambursarea împrumutului se face în condiţiile definiţiei anterioare
prin plăţi anticipate, cu dobândă anticipată, cu acelaşi procent anual, cu:

1. Anuităţi egale Sk = S , k = 1,..., n , atunci, pentru orice an k, avem:


V0 i
Sk = , (2.3.32)
1 − (1 − i )
n

n−k
V0i (1 − i )
Qk = , (2.3.33)
1 − (1 − i )
n

n−k ⎤
V0i ⎡1 − (1 − i )
dk = ⎣⎢ ⎦⎥ , (2.3.34)
1 − (1 − i )
n

iar

( )
n
i (1 + i ) + 1 − i 2 − (1 + i )
n
n
1+ i
S ( D) = ∑ S ( dk ) =
1 − (1 − i )
n
V0
i
, (2.3.35)
k =1

68
1− n
i + (1 − i ) − (1 + i )
n n
1+ i
A( D) = ∑ A ( dk ) = 1 − (1 − i )
n
V0
i
.
k =1

2. Amortismente egale Qk = Q , k = 1,..., n

i (n − k ) +1
Sk = V0 , (2.3.36)
n
V0
Qk = , (2.3.37)
n
respectiv
i (n − k )
dk = V0 (2.3.38)
n
iar
n
(1 + i )2 ⎡
S ( D) = ∑ S ( d k ) =V0
ni ⎣⎢
(1 + i ) n
( n − 1) − n (1 + i )n−1 + 1⎤⎦⎥ ,
k =1
(2.3.39)
n
( n − 1)(1 + i )n+1 − n (1 + i )n−1 + 1
A ( D ) = ∑ A ( d k ) = V0 .
n−2
k =1 ni (1 + i )

Demonstraţie:
1. În ipotezele propoziţiei putem scrie următoarele relaţii:
d k = Vk ik , (2.3.40)
iar
Sk = Qk + ikVk , (2.3.41)
atunci
d n = 0, Sn = Qn . (2.3.42)
Şi p = 100i = pk , atunci
Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk + d k +1 − d k , (2.3.43)
care se rescrie cu uşurinţă
Sk +1 = Sk + Qk +1 (1 − i ) − Qk . (2.3.44)
Şi cum avem anuităţi egale Sk = S , k = 1,..., n ,vom obţine:
Qk +1 (1 − i ) = Qk ,
(2.3.45)
Qk +1 = Qk (1 − i )−1 .

69
ceea ce înseamnă că amortismentele formează o progresie geometrică crescătoare, cu
raţia (1 − i )−1 , având termenul general:
n−k
V0i (1 − i )
Qk = .
1 − (1 − i )
n

Celelalte relaţii sunt imediate.

2. Dacă amortismentele sunt egale Qk = Q , k = 1,..., n


Sk +1 = Sk + Qk +1 − Qk − iQk
adică
Sk +1 = Sk + Qk +1 − (1 + i ) Qk .
V0
Cum Qk = , atunci relaţia de mai sus devine:
n
V0 i
Sk +1 = Sk − ,
n
respectiv
V0 i
d k +1 = d k − .
n
Aşadar, am găsit că termenii generali ai celor două progresii aritmetice
descrescătoare sunt:
i (n − k ) + 1
S k = V0 ,
n
respectiv
i (n − k )
dk = V0 ,
n
iar celelalte relaţii sunt imediate.

EXEMPLU: O persoană a împrumutat suma de 10.000 u.m. pe care urmează


să o ramburseze în 4 ani cu procentul de 6% prin anuităţi anticipate cu dobânda
anticipată, cu:
a) anuităţi egale;
b) amortismente egale.
Întocmiţi tabloul de amortizare.

Soluţie:
a) avem V0 = 10.000 u.m., i = 0, 06 , n = 4
V0 i
şi, ţinând cont de relaţia Sk = , găsim S = 2737 u.m.
1 − (1 − i )
n

70
Folosind relaţia (2.3.7), calculăm amortismentele Qk , k = 1, 2,3, 4 şi apoi
dobânzile d k , k = 1, 2,3, 4 . Calcule sunt sistematizate în tabloul de amortizare de mai
jos:

Perioada Vk −1 dk Qk Sk Vk

1 10000 464 2273 2737 7727


2 7727 319 2418 2737 5309
3 5309 165 2572 2737 2737
4 2737 0 2737 2737 0

b) amortismente egale:
V0 10000
Qk = , atunci Q = = 2500
n 4
i (n − k )
Înlocuind în relaţia d k = V0 , calculăm dobânzile corespunzătoare
n
fiecărui an şi, folosind relaţia (2.3.16), stabilim anuităţile corespunzătoare fiecărui an.
Tabloul de amortizare va fi:

Perioada Vk −1 dk Qk Sk Vk

1 10000 450 2500 2950 7500


2 7500 300 2500 2800 5000
3 5000 150 2500 2650 2500
4 2500 0 2500 2500 0

2.4. Împrumuturi cu obligaţiuni


Împrumuturile cu obligaţiuni se realizează în cazurile în care suma de
împrumut este foarte mare. În acest caz, statul sau cel care are nevoie de acel
împrumut emite un număr de titluri de valoare, numite obligaţiuni. Cei care
cumpără aceste titluri se numesc subscriptori sau obligatari, iar cel ce emite
obligaţiuni se numeşte emitent. Rambursarea împrumutului se face prin tragere la
sorţi sau alte metode.
Pentru fiecare obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului cu drepturile
şi îndatoririle partenerilor, înscriindu-se obligatoriu: numărul obligaţiunii, valoarea
nominală a obligaţiunii, procentul anual, tabloul de amortizare, cuponul obligaţiunii,
condiţii, de rambursare, alte clauze.
Notaţii:
C0 = valoarea de emisie a împrumutului;
C = valoarea de emisie a obligaţiunii;
V0 = valoarea nominală a împrumutului;
V = valoarea nominală a obligaţiunii;
W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului;
71
W = valoare de rambursare a obligaţiunii;
Qk = amortismentul din anul k;
dk = dobânda plătită în anul k;
Sk = anuitatea din anul k;
n = durata împrumutului (în ani);
N = numărul total de obligaţiunii;
Rk = suma rambursată după k plăţi;
Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi;
Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k;
N(Rk) = numărul de obligaţiuni rambursate după k plăţi;
N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi.

Avem următoarele relaţii:


V0 = VN, (2.4.1)
C0 = CN, (2.4.2)
W0 = WN, (2.4.3)
n
N = N1 + N 2 + ... + N n = ∑ Nk , (2.4.4)
k =1

n
V0 = Q1 + Q2 + ... + Qn = ∑ Qk , (2.4.5)
k =1

Sk = Qk + d k , (2.4.6)
Cupon unitar de dobândă = Vi. (2.4.7)
Emisiunea este:
• sub pari (sub paritate), dacă C < V;
• al pari (la paritate), dacă C = V;
• supra pari (peste paritate), dacă C > V (foarte rar).
Rambursarea este:
• sub pari (sub paritate), dacă W < V (foarte rar);
• al pari (la paritate), dacă W = V;
• supra pari (peste paritate), dacă W > V (foarte rar).

Prima rambursare în sens contabil = W-C, (2.4.8)

Prima rambursare în sens strict = W-V, (2.4.9)

Prima emisiune în sens juridic = V-C. (2.4.10)

72
Dacă rambursarea este al pari, atunci:
Qk = N k + V . (2.4.11)

Dacă rambursarea este supra pari, atunci:


Qk = N k + W . (2.4.12)

Obligaţiunea este un titlu indivizibil şi, prin urmare, nu poate fi rambursat


prin fracţiuni de titlu. Pot exista, de obicei două posibilităţi de rambursare:
a) anuală, amortizând în fiecare an un număr de obligaţiuni;
b) în final sau ÎN FINE, amortizând toate obligaţiunile la sfârşitul perioadei
împrumutului.

Rambursare al pari
Dacă rambursarea este anuală, prin plăţi posticipate şi cu:
a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = ... = Qn = Q ) , atunci avem:
Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k:
Nk = N , (2.4.13)
n
Qk = amortismentul din anul k:
V
Qk = 0 = N kV , (2.4.14)
n
N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k:
N (Vk -1 ) = n - k + 1 ⋅ N , (2.4.15)
n
Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k:
Vk -1 = n - k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V , (2.4.16)
n
dk = dobânda plătită în anul k:
d k = n - k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 , (2.4.17)
n
Sk = anuitatea din anul k:

Sk =
( n - k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d , (2.4.18)
0 k k
n
Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi:
Vk = n - k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V , (2.4.19)
n
N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi:
N (Vk ) = n - k ⋅ N . (2.4.20)
n

73
b) anuităţi egale ( S1 = S2 = ... = Sn = S ) , atunci avem:
Nk = numărul de obligaţiuni rambursate în anul k:
(1 + i )k -1
Nk = ⋅i ⋅ N , (2.4.21)
(1 + i )n -1
Qk = amortismentul din anul k:
(1 + i )k -1
Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V , (2.4.22)
(1 + i )n -1
N(Vk-1) = numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului k:

(1 + i )n − (1 + i )k -1
N (Vk -1 ) = ⋅N , (2.4.23)
(1 + i )n -1
Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k:
(1 + i )n − (1 + i )k -1
Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V , (2.4.24)
(1 + i )n -1
dk = dobânda plătită în anul k:

dk =
(1 + i )n − (1 + i )k −1 ⋅ i ⋅ V = i ⋅ V , (2.4.25)
(1 + i )n − 1 0 k −1

Sk = anuitatea din anul k:


(1 + i )n
Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k , (2.4.26)
(1 + i )n -1
Vk = suma rămasă de plătit după k plăţi:
(1 + i )n − (1 + i )k
Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V , (2.4.27)
(1 + i )n -1
N(Vk) = numărul de obligaţiuni rămase de rambursat după k plăţi:
(1 + i )n − (1 + i )k
N (Vk ) = ⋅N . (2.4.28)
(1 + i )n -1

74
EXEMPLU:
Un împrumut obligatar, în valoare nominală de V0 = 2.000.000.000 u.m.,
constă în N = 600.000 obligaţiuni, care se rambursează în 5 ani, cu procentul
operaţiunii de p = 15%. Se cer elementele tabloului de amortizare, plăţile fiind
anuale posticipate (a) cu amortismente egale; b) cu anuităţi egale).

Soluţie:
Folosind formulele anterioare, găsim tablourile de amortizare corespun-
zătoare de mai jos (tabloul 1 – pentru amortismente egale şi tabloul 2 – pentru
anuităţi egale):

Tabloul 1 – Rambursarea împrumutului cu amortismente egale

Nr. de
Numărul de Dobânda Numărul de
obligaţiuni Valoarea Valoarea
obligaţiuni Amortisment anuală pe Anuitatea sau obligaţiuni în
în circulaţie datorată la datoriei la sfârşit
k amortizate anual datoria rata anuală circulaţie la
la început început de an de an
anual Qk =NkV rămasă Sk=Qk+dk sfârşit de an
de an Vk-1=N(Vk-1) Vk=N(Vk)V
Nk dk=iVk-1 N(Vk)
N(Vk-1)

1 600.000 2.000.000.000 120.000 400.000.000 300.000.000 700.000.000 1.600.000.000 480.000


2 480.000 1.600.000.000 120.000 400.000.000 240.000.000 640.000.000 1.200.000.000 360.000
3 360.000 1.200.000.000 120.000 400.000.000 180.000.000 580.000.000 800.000.000 240.000
4 240.000 800.000.000 120.000 400.000.000 120.000.000 520.000.000 400.000.000 120.000
5 120.000 400.000.000 120.000 400.000.000 60.000.000 460.000.000 0 0
TOTAL 600.000 2.000.000.000 900.000.000 2.900.000.000 / /

Tabloul 2 – Rambursarea împrumutului cu anuităţi egale

Nr. de
Numărul de Numărul de
obligaţiuni Valoarea Dobânda Valoarea
obligaţiuni Amortisment Anuitatea sau obligaţiuni în
în circulaţie datorată la anuală pe datoriei la sfârşit
k amortizate anual rata anuală circulaţie la
la început început de an datoria rămasă de an
anual Qk =NkV Sk=Qk+dk sfârşit de an
de an Vk-1=N(Vk-1) dk=iVk-1 Vk=N(Vk)V
Nk N(Vk)
N(Vk-1)

1 600.000 2.000.000.000 88.989 296.631.105 300.000.000 596.631.105 1.703.368.895 511.011


2 511.011 1.703.368.895 102.338 341.125.771 255.505.334 596.631.105 1.362.243.124 408.673
3 408.673 1.362.243.124 117.688 392.294.636 204.336.469 596.631.105 969.948.488 290.985
4 290.985 969.948.488 135.342 451.138.832 145.492.273 596.631.105 518.809.656 155.643
5 155.643 518.809.656 155.643 518.809.656 77.821.448 596.631.105 0 0
TOTAL 600.000 2.000.000.000 983.155.525 2.983.155.525 / /

75
TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT
1. Dacă 3 ani consecutiv, la fiecare sfârşit de an, se plasează suma de 7.000 u.m.,
cu procentele anuale de 7%, 8%, 10%. Care este valoarea finală a fondului acu-
mulat?
a) 23.016 u.m.;
b) 25.231 u.m.;
c) 32.016 u.m;
d) 35.231 u.m.

Rezolvare:
S P = 7000 (1 + 0,08 )(1 + 0,1) + 7000 (1 + 0,1) + 7000 = 23016 u.m.
3

Răspuns corect: a)

2. Dacă 3 ani consecutiv, la fiecare sfârşit de an, se plasează suma de


7.000 u.m., cu procentele anuale de 7%, 8%, 10%. Care este valoarea actuală a
fondului acumulat? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.)
a) 23.016 u.m.;
b) 25.231,3233 u.m.;
c) 18.106,1233 u.m;
d) 35.231,2933 u.m.

Rezolvare:
Valoarea actuală:
7000 7000 7000
A3P = + + = 18106,1233 u.m.
1,07 1,07 ⋅ 1,08 1,07 ⋅ 1,08 ⋅ 1,1

Răspuns corect: c)
Vezi relaţia (2.1.5)

3. Un împrumut de 10.000 u.m. urmează a fi rambursat în 4 ani prin rate


(anuităţi) constante posticipate cu procentul anual de 5%. Care este primul
amortisment?
Q1 = ...

Rezolvare:
d1 = V0 i = 10000 ⋅ 0,05 = 500
Primul amortisment Q1 = V0 i
= 2320,12
(1 + i )n − 1
sau Q1 = T − d1 = 2320,12

76
4. Un împrumut de 12.000 u.m. urmează a fi rambursat în 4 ani posticipat
cu dobândă posticipată cu procentul anual de 6%, cu amortismente egale. Care este
anuitatea corespunzătoare primului an?
S1 = ...

Rezolvare:
d1 = V0i = 12000 ⋅ 0, 06 = 720 u.m.
V0 12000
Qk = , atunci Q = = 3000 u.m.
n 4
S1 = Q1 + d1
S1 = 3720 u.m.

5. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1.000.000 u.m.


constă din N = 10.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. Procentul
operaţiunii este 8%. Se cere numărul de obligaţiuni amortizate în anul al doilea,
ştiind că plăţile sunt anuale posticipate, egale.
a) N2 ≈ 2397;
b) N2 ≈ 2501 u.m.;
c) N2 ≈ 2796;
d) N2 ≈ 2588.
Răspuns corect: a)

77
TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1
1. Dacă R ( t ) = R , R = ct , atunci valoarea actuală a unei rentei continue
constante va fi:
(
a) A = R 1 − e −δn ;
i
)
(
b) A = R 1 − e −δn ;
δ
)
c) A = (
R
δ
)
1 − eδn .

Răspuns corect: b)

2. Presupunem că achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani, cu


plată anuală anticipată câte 10.000 u.m., cu procentul anual de 5%. Care este
valoarea actuală a datoriei?
a) 45.459,5 u.m.;
b) 55.236,7 u.m.;
c) 48.232,2 u.m.;
d) 41.459,6 u.m.
Răspuns corect: a)

3. Se rambursează un împrumut în valoare de 10.000 u.m. în 4 ani cu pro-


centul anual de 5% şi plăţi anticipate cu dobândă anticipată. Dacă rambursarea se
face cu amortismente egale, calculaţi suma dobânzilor corespunzătoare celor 4 ani.
a) 750 u.m.;
b) 400 u.m.;
c) 625 u.m;
d) 375 u.m.
Răspuns corect: a)

1 2 np
1 1 1
4. Dacă an = v p + v p + ... + v p , atunci:
p p p
a) an = 1− v n

⎡ 1

p ⎢(1 + i ) p − 1⎥
⎣ ⎦
b) an = 1 − u
n
,
⎡ 1p ⎤
p ⎢v − 1⎥
⎢⎣ ⎥⎦

78
1 − vn
c) an = .
⎡ 1

p ⎢(1 + i ) p + 1⎥

⎣ ⎦
Răspuns corect: a)

5. Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală, prin plăţi


posticipate anuităţi egale ( S1 = S2 = ... = Sn = S ) , atunci avem Nk numărul de
obligaţiuni rambursate în anul k:
(1 + i )n-1
a) Nk = ⋅i ⋅ N ;
(1 + i )k -1
(1 + i )k -1
b) Nk = ⋅i ⋅ N ;
(1 + i )n -1
(1 + i )k
c) Nk = ⋅i ⋅ N ;
(1 + i )n -1
d) alt răspuns.
Răspuns corect: b)

79
TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2
1. Dacă R ( t ) = a + bt , atunci valoarea actuală a plăţii eşalonate continue
de prim ordin va fi:
( ) (
a) A = a2 1 − e −δn − nδe−δn + b 1 − e−δn ;
δ δ
)
( ) (
b) A = a 1 − e−δn − δe−δn + b 1 − e−δn ;
δ δ
)
δ
a
( −δ
c) A = 2 1 − e − δen −δn
δ
) (
+ b 1 − e−δ . )
Răspuns corect: a)

2. Dacă rambursarea unui împrumut obligatar este anuală, prin plăţi


posticipate anuităţi egale ( S1 =S2 =...=Sn =S) , atunci avem Qk = amortismentul din
anul k:
(1+i )k
a) Q k = ⋅ i ⋅ V0 ;
(1+i )n -1
(1+i )n-1
b) Q k = ⋅ i ⋅ V0 =N k ⋅ V ;
(1+i )k -1
(1+i )k-1
c) Q k = ⋅ i ⋅ V0 ;
( )
1+ i
n
-1
d) alt răspuns.
Răspuns corect: c)

3. Un împrumut în valoare de 10.000 u.m. va fi rambursat în 4 ani cu


procentul anual de 5% şi plăţi posticipate cu dobândă posticipată. Dacă rambur-
sarea se face cu amortismente egale, care este suma dobânzilor corespunzătoare
celor 4 ani?
a) 1250 u.m.;
b) 750 u.m.;
c) 1125 u.m;
d) 625 u.m.
Răspuns corect: a)

80
4. Dacă R ( t ) = R , R = ct , atunci valoarea actuală a unei rentei continue
constante va fi:
(
a) A = R 1 − e −δn ;
i
)
(
R
b) A = 1 − e −δn ;
δ
)
( )
c) A = R 1 − eδn .
δ
Răspuns corect: b)

5. Un împrumut obligatar de valoare nominală totală V0 = 1.000.000 u.m.


constă din N = 10.000 obligaţiuni care se rambursează în 4 ani. Procentul
operaţiunii este 8%. Se cere valoarea celui de-al treilea amortisment, ştiind că
plăţile sunt anuale posticipate, egale.
a) Q3 ≈ 258.800;
b) Q3 ≈ 279.700;
c) Q3 ≈ 228.800;
d) Q3 ≈ 360.089.
Răspuns corect: a)

81
FORMULE UTILIZATE

Anuităţi posticipate
n −1 ⎡ n ⎤ n ⎛ j ⎞ n ⎛ j ⎞
1
SP =
n ∑ ⎢T j ⋅
⎢ ∏
( k )⎥⎥ + Tn ; AnP =
1 + i ∑ ⎜Tj ⋅
⎜ ∏
1 + ir
⎟=
⎟ ∑ ⎜Tj ⋅
⎜ ∏ vr ⎟ ;

j =1 ⎣ k = j +1 ⎦ j =1 ⎝ r =1 ⎠ j =1 ⎝ r =1 ⎠

SP =T
(1 + i) −1
n
AP = T
1 − (1 + i )
−n
=T
1 − vn
;
n i n i i

n −1 ⎡ n ⎤ n ⎛ k ⎞
1 ⎟
SP =
nr ∑ ⎢T j ⋅

( ∏
1 + ik ) ⎥ + Tn ; AP =
⎥ nr
⎜T ⋅
⎜ k ∑ ∏ 1+ i j ⎟
;
j = r +1 ⎣ k = j +1 ⎦ k = r +1 ⎝ j =1 ⎠

n
∑ (1 + i )
n−k
SP =T = Ts P = SP ;
nr n−r n−r
k = r +1

n
∑ (1 + i )
−k −r −r
AP = T = T (1 + i ) aP = (1 + i ) AP .
nr n−r n−r
k = r +1

Anuităţi anticipate

n ⎡ n ⎤ n ⎛ k −1 ⎞
∏ (1 + i j )⎥⎥ ;
1
SA =
n ∑ ⎢Tk ⋅

A A = T1 +
n ∑ ⎜T ⋅
⎜ k ∏ 1+ i j
⎟;

k =1 ⎣ j =k ⎦ k =2 ⎝ j =1 ⎠

SA = T (1 + i )
(1 + i )n − 1 = Tu u n − 1 = Ts A ;
n i i n

−n
1 − (1 + i ) 1 − vn
A A = T (1 + i ) = Tu = Ta A ;
n i i n

n ⎡ n ⎤ n ⎛ k −1 ⎞ r
1 1
SA =
nr ∑ ⎢⎢T j ⋅ ∏ (1 + ik )⎥⎥ = SnA−r ; AnAr = ∑ ⎜⎜ Tk ⋅ ∏ 1 + i j ⎟⎟ = ∏ 1 + i j AnA−r ;
j = r +1 ⎣ k= j ⎦ k = r +1 ⎝ j =1 ⎠ j =1

n n− r
n −( k −1) − 1 = Ts A
SA =T
nr ∑ (1 + i ) = Tu u
i n−r
= SA ;
n−r
k = r +1

82
n n−r
∑ (1 + i ) (
− k −1)
= Tu 1 − v
−r −r
AA = T v r = T (1 + i ) aA = (1 + i ) AA ;
nr i n−r n−r
k = r +1

∫ R ( t ) e−δt dt ; (
A = R 1 − e −δn .
δ
)
0

Rambursarea prin anuităţi temporare imediate posticipate


1. Anuităţi egale Sk = S , k = 1,..., n ,
k −1 ⎤
V0i ⎡(1 + i ) − (1 + i )
n
k −1
V0i (1 + i ) V0i (1 + i )
n
Sk = ; Qk = ; dk = ⎣⎢ ⎦⎥ ;
(1 + i ) n
−1 (1 + i ) n
−1 (1 + i ) n
−1

2. Amortismente egale Qk = Q , k = 1,..., n

i ( n − k + 1) + 1
Sk = V0 ;
n
V0 i ( n − k + 1)
Qk = ; dk = V0 .
n n

Rambursarea prin anuităţi temporare imediate anticipate


n−k
V0 i V0i (1 − i )
1. Anuităţi egale Sk = S , k = 1,..., n , Sk = ; Qk = ;
1 − (1 − i ) 1 − (1 − i )
n n

n−k ⎤
V0i ⎡1 − (1 − i )
dk = ⎣⎢ ⎦⎥ ; Qk +1 = Qk (1 − i )−1 .
1 − (1 − i )
n

i (n − k ) +1
2. Amortismente egale Qk = Q , k = 1,..., n Sk = V0 ;
n

V0 i (n − k ) V0 i
Qk = ; dk = V0 ; d k +1 = d k − .
n n n

Împrumuturi cu obligaţiuni
V0 = VN, C0 = CN, W0 = WN,
n n
N = N1 + N 2 + ... + N n = ∑ Nk ; V0 = Q1 + Q2 + ... + Qn = ∑ Qk ; Sk = Qk + dk
k =1 k =1
Cupon unitar de dobândă = Vi.

83
Rambursare al pari
Dacă rambursarea este anuală, prin plăţi posticipate şi cu:
V
a) amortismente egale ( Q1 = Q2 = ... = Qn = Q ) , N k = N ; Qk = 0 = N kV ;
n n
N (Vk -1 ) = n - k + 1 ⋅ N ; Vk -1 = n - k + 1 ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V ;
n n

d k = n - k + 1 ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 ; Sk =
( n - k + 1) i + 1 ⋅ V = Q + d ;
0 k k
n n
Vk = n - k ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V ; N (Vk ) = n - k ⋅ N .
n n

b) anuităţi egale ( S1 = S2 = ... = Sn = S )


(1 + i )k -1 (1 + i )k -1
Nk = ⋅ i ⋅ N ; Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V ;
(1 + i )n -1 (1 + i )n -1
(1 + i )k -1 (1 + i )n − (1 + i )k -1
Qk = ⋅ i ⋅ V0 = N k ⋅ V ; N (Vk -1 ) = ⋅N ;
(1 + i )n -1 (1 + i )n -1
(1 + i )n − (1 + i )k -1
Vk -1 = ⋅ V0 = N (Vk -1 ) ⋅ V ;
(1 + i )n -1
(1 + i )n − (1 + i )k -1 (1 + i )n
dk = ⋅ i ⋅ V0 = i ⋅ Vk -1 ; Sk = ⋅ i ⋅ V0 = Qk + d k ;
(1 + i )n -1 (1 + i )n -1
(1 + i )n − (1 + i )k (1 + i )n − (1 + i )k
Vk = ⋅ V0 = N (Vk ) ⋅ V ; N (Vk ) = ⋅N .
(1 + i )n -1 (1 + i )n -1

84
3. ELEMENTE DE MATEMATICI ACTUARIALE

Concepte-cheie: anuităţi viagere posticipate, anticipate; anuităţi viagere


limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate, anuităţi (pensii) viagere continue
anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane, asigurarea până la primul
deces, pensii viagere limitate sau amânate; asigurare de deces, asigurarea de
deces amânată sau limitată la n ani, asigurări mixte, asigurarea continuă în caz de
deces, asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane, asigurarea de
moarte pentru primul deces, asigurarea în caz de deces pentru un grup de
persoane – cazul continuu, rezerva de prime matematică sau teoretică.

Noţiunea de actuariat reprezintă totalitatea operaţiilor financiare şi a


normelor pe baza cărora se fac calculele de asigurări, utilizând teoria
probabilităţilor şi a statisticii matematice.
După natura lor, asigurările (obligatorii sau facultative) pot fi: asigurări de
persoane sau asigurări de bunuri.
Contractul de asigurare sau legea pe baza cărei se încheie asigurarea
implică două părţi: asiguratorul (instituţie, care creează un fond de asigurare din
sumele depuse de asiguraţi) şi asiguratul (persoană sau instituţie, care plăteşte o
sumă de bani pentru a beneficia la momentul respectiv de asigurare).
Asigurarea este o metodă de creare a unui fond de asigurare, în care
intervin următorii factori: juridic (asigură legalitate creării asigurării), economic
(asigură acoperirea necesităţilor în viitor ale asiguratului, prin anticipaţie în
prezent) şi tehnic (asigură echitabilitatea procesului de asigurare).
Echitabilitatea procesului de asigurare este dat de teorema compunerii
contractelor.

Teorema compunerii contractelor


Presupunem că o asigurare A este formată din n asigurări parţiale A1, A2, ..., An.
Dacă primele nete unice plătite pentru aceasta sunt P, respectiv P1, P2, ..., Pn, atunci
n
P= ∑ Pk .
k =1

85
3.1. Asigurări de viaţă
3.1.1. Funcţii biometrice
Funcţiile biometrice măsoară mortalitatea unui grup de indivizi.
Mortalitatea indivizilor este influenţată de mai mulţi factori: vârsta, sexul, gradul
de civilizaţie, clima. S-au întocmit tabele de mortalitate pe vârstă şi sex, pornindu-se de
la un număr de 100.000 nou-născuţi. Aceste tabele se reactualizează prin metode
statistice.

Probabilitatea de viaţă şi de moarte


Notaţii:
px = p ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în
viaţă la x + 1 ani;
qx = q ( x, x + 1) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie
în viaţă la x + 1 ani;
p ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la y ani;
q ( x, y ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai fie în viaţă
la y ani.
Avem:
px + qx = 1 , (3.1.1)

p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 . (3.1.2)

Fie z o vârstă intermediară între x şi y, atunci:


p ( x, y ) = p ( x, z ) p ( z , y ) . (3.1.3)

Funcţia de supravieţuire
Fie o populaţie formată din indivizi în vârstă de a ani. Numim funcţie de
supravieţuire, numărul mediu de persoane din acea colectivitate ce ajung să
împlinească x ani. Având în vedere că persoanele trăiesc în aceleaşi condiţii, au
aceleaşi şanse să împlinească aceeaşi ani, utilizăm o variabilă aleatoare binomială:

⎛ x ⎞
X : ⎜ x x n − x ⎟ x ∈ {0,1,..., n} ; p + q = 1 , p = p ( a, x ) . (3.1.4)
⎝ Cn p q ⎠

86
Observaţii:
1) p = p ( a, x ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă
la x ani;
2) n = la numărul de persoane din colectivitate;
3) numărul mediu de persoane ce ajung să trăiască x ani va fi
M ( X ) = l x (media sau momentul iniţial de ordinul întâi al variabilei X).
Ţinând cont că X este o variabilă aleatoare binomială, avem:

M ( X ) = l x = np ( a, x ) pentru a < x < y ,


(3.1.5)
l y = np ( a, y ) ,
vom obţine:
ly
p ( x, y ) = ,
lx
(3.1.6)
lx − l y
q ( x, y ) = .
lx
şi, similar
l x +1
px = p ( x, x + 1) = ,
lx
(3.1.7)
l x − l x +1 d x
qx = q ( x, x + 1) = = .
lx lx
unde:
d x = lx − l x +1 reprezintă numărul mediu de persoane din colectivitatea respectivă
care moare între x şi x + 1 ani.
Notăm:
n p x = p ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să mai
trăiască n ani;
n q x = q ( x, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să nu mai
trăiască n ani;
m / n q x = q ( x + m, x + n ) probabilitatea ca o persoană în vârstă de x ani să
decedeze între x + m şi x + n ani.
Astfel, vom obţine:
lx+ n
n px = ,
lx
lx − lx+ n
n qx = , (3.1.8)
lx
lx +m − lx +n
m / n qx = .
lx

87
Viaţa medie
Valoarea medie a numărului de ani pe care are să-i mai trăiască o persoană
în vârstă de x ani se numeşte viaţa medie (ex). Considerăm variabila aleatoare
următoare:

⎛1/ 2 1 + 1/ 2 ... n + 1/ 2 ⎞
X :⎜ ⎟ ; ex = M ( X ) (3.1.9)
⎝ qx 1/ 2 qx ... n / n +1 qx ⎠
unde
ω− x
∑ lx+n (3.1.10)
ex = 1 + n =1
.
2 lx

EXEMPLU: Care este probabilitatea ca o persoană, în vârstă de 40 ani, să fie


în viaţă peste 15 ani?
( l40 = 84855, l55 = 77603 )
15 p40 = ...

Soluţie:
lx+ n
Ştiind că n px = şi folosind tabele de mortalitate, avem:
lx
l55 77.603
15 p40 = = ≅ 0,91
l40 84.855

3.1.2. Funcţii biometrice continue


Rolul de bază în studiul continuu al mortalităţii este jucat de probabilitatea
μ ( x ) dx ca asiguratul, în vârstă de x ani, să moară la o vârstă cuprinsă între x şi
x+dx ani.
μ ( x ) se numeşte intensitate de mortalitate.

Presupunem că μ ( x ) funcţie continuă, admiţând derivate de ordinul întâi,


iar l(x) funcţia de supravieţuire în domeniul continuu.
Din definiţia lui μ ( x ) dx , avem:
q ( x + dx ) = μ ( x ) dx ,
iar
l ( x + dx )
q ( x + dx ) = 1 − ,
l ( x)

88
Presupunem că l(x) funcţie derivabilă, obţinem:
l ( x ) − l ( x + dx )
lim = μ( x) ,
dx →0 l ( x ) dx
adică
l´ ( x )
μ( x) = − , (3.1.11)
l ( x)

Integrând relaţia anterioară, obţinem:


x
− ∫ μ( t ) dt
(3.1.12)
l ( x) = e a k,

Pentru x = a, l ( a ) = k , atunci găsim cu uşurinţă că:


x
− ∫ μ( t ) dt
(3.1.13)
p ( a, x ) = e a ,
sau
y
− ∫ μ( t ) dt
(3.1.14)
p ( x, y ) = e x ,
sau
x+n
− ∫ μ( t )dt (3.1.15)
n px = e .
x

EXEMPLU: Pentru o persoană în vârstă de 37 ani, μ ( t ) = 1 , calculaţi


t
probabilitatea ca persoana să mai fie în viaţă peste 15 ani.
15 p37 = ...

Soluţie:
Folosim relaţia (3.1.15):
52
− ∫ 1 dt ln 37
t
15 p37 =e 37 =e 52

15 p37 = 37
52

89
3.1.3. Probabilităţi de viaţă pentru grupuri de persoane
Funcţiile biometrice studiate permit analiza mortalităţii grupurilor de
persoane. Vom admite că moartea unei persoane din grup nu atrage după sine
moartea altei persoane din grup şi nu are legătură cu restul vieţii sale. Astfel,
datorită independenţei fenomenelor considerate putem aplica teorema probabili-
tăţilor compuse.
Notăm cu px1 , x2, ... xn probabilitatea că toate cele n persoane ale unui grup cu
vârstele x1, x2, ..., xn să fie în viaţă după trecerea unui an.
Avem n evenimente independente, obţinem că:

px1 , x2, ... xn = px1 px2 ... pxn ,


atunci avem:
l x +1 l x + 2 l x + n
px1 , x2 ,..., xn = ... . (3.1.16)
l x1 l x2 l xn

Obţinem cu uşurinţă probabilitate ca cel puţin o persoană din cele n ce


compun grupul să fie decedată până la sfârşitul anului:
l l l
q x1 , x2 ,..., xn = 1 − x +1 x + 2 ... x + n . (3.1.17)
l x1 l x2 l xn

Calculăm similar probabilitatea ca întreg grupul să fie în viaţă în t ani,


respectiv ca tot grupul să dispară după t ani:
l x +t l x +t l x +t
t p x1 , x2 ,..., xn =t p x1 t p x2 ...t p xn = ... , (3.1.18)
l x1 lx2 l xn
şi
l x +t l x +t l x +t
t q x1 , x2 ,..., xn =t q x1 qx2 ...t q xn = 1 − ... , (3.1.19)
t l x1 l x2 l xn

iar probabilitatea ca grupul să dispară după între anii m şi m+1:

m m +1 q x1 x2 ... xn = m px1 x2 ... xn qx1 + m, x2 + m,... xn + m , (3.1.20)


astfel
l x1 + m l x2 + m ...l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1...lxn + m +1
m m +1 q x1 x2 ... xn = . (3.1.21)
l x1 l x2 ...l xn

EXEMPLU: Se dă un grup format din trei persoane, având probabilităţile de


supravieţuire peste n ani p1 , p2 , p3 . Care este probabilitatea ca numai două persoane
să fie în viaţă peste n ani?
90
Soluţie:
Notăm cu A evenimentul căutat, atunci:
P ( A ) = p1 p2 q3 + p1q2 p3 + q1 p2 p3 =
= p1 p2 (1 − p3 ) + p1 (1 − p2 ) p3 + (1 − p1 ) p2 p3 =
= p1 p2 + p1 p3 + p2 p3 − 3 p1 p2 p3

3.1.4. Asigurarea unei sume în caz de supravieţuire la împlinirea


termenului de asigurare
O persoană în vârstă de x ani contractează o asigurare în valoare de 1 u.m.,
care i se va plăti, dacă este în viaţă, peste n ani. Prima netă unică (prin primă netă
unică înţelegând suma de bani pe care trebuie să o plătească în prezent pentru a se
bucura în viitor de toate avantajele), n Ex , este valoarea medie a variabilei
aleatoare următoare:
⎛ vn 0 ⎞
X :⎜ ⎟ , (3.1.22)
⎝ n px n qx ⎠
unde vn = factor de actualizare.
lx+n
n Ex = M ( X ) = v n n px = v n ,
lx
unde n Ex = factor de actualizare viager.

Notăm Dx = v x l x – număr de comutaţie, ce se găseşte în tabele actuariale


pentru toate vârstele şi procentele uzuale, atunci:
Dx + n
n Ex = , (3.1.23)
Dx

Dacă suma asigurată este S, prima netă va fi:


D
P = Sn E x = S x + n . (3.1.24)
Dx

EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 40 ani


trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a
încasa, în caz de supravieţuire, la împlinirea vârstei de 55 ani, suma de
10.000.000 u.m.? ( D40 = 12053, D55 = 5802,3 ) (Se va rotunji la patru zecimale
fiecare operaţie aritmetică.)
Soluţie:
Dx + n
Din relaţia P = S (3.1.24), obţinem:
Dx
D55 5.802,3
P = 10.000.000 = 10.000.000 = 4814100 u.m.
D40 12.053
91
Cazul continuu
Ştim că media unei variabile aleatoare continue este dată de formula:

M (X ) = ∫ xf ( x )dx , (3.1.25)
−∞

Astfel, găsim media variabilei continue ca fiind:


n
⎛ l(x + t) ⎞ ∞
l(x + t)
M ( X ) = 0 ⎜⎜1 −
∫ ⎟⎟dt + v n μ ( x + t ) dt ,
∫ (3.1.26)
⎝ l ( x) ⎠ l ( x)
0 n

Ţinând cont de relaţia (3.1.11), găsim:



n
M (X ) = v l´ ( x + t ) dt∫ (3.1.27)
l ( x)
n
atunci factorul de actualizare viager pentru cazul continuu va fi:
_ l ( x + n) n
n Ex = v . (3.1.28)
l ( x)
ţinând cont că l∞ = 0 .
Presupunem că procentul instantaneu de dobândă este funcţie de
timp, δ = δ ( t ) .
Reamintim că:
1 + i = eδ ; v = 1 = e −δ ⇒ vt = e −δt şi că pentru cazul considerat avem
1+ i
t
− ∫ δ( s ) ds
vt = e 0 şi, folosind relaţia (3.1.28), găsim că expresia sumei amânate
continue va fi:
t

_ − ∫ ⎡⎣μ( x + s ) +δ( s ) ⎤⎦ds (3.1.29)


=e 0
t Ex .
Introducem numărul de comutaţie:
x x

_ − ∫ μ( s )ds − ∫ δ( s )ds
(3.1.30)
Dx = l ( x)vx = l (a)e a 0 ,
unde a este vârsta iniţială.
După calcule, obţinem relaţia:
x +t
_
− ∫ ⎣⎡μ( s ) +δ( s ) ⎦⎤ds
D x +t = e x . (3.1.31)
_
Dx

92
EXEMPLU: Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o
⎛ t ⎞
variabilă aleatoare, având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0, 03a ⎜1 − , 0 ≤ t ≤ 50.
⎝ 50 ⎟⎠
Determinaţi viaţa medie M(X) = M (T30 ) = ...

Soluţie:

Ştim că f = densitate de repartiţie, atunci ∫ f ( x ) dx = 1 . Deci,
−∞
50
⎛ t ⎞
∫ 0, 03a ⎜⎝1 − 50 ⎟⎠ dt = 1 ,
0
50
⎛ t ⎞

a0, 03 ⎜1 − ⎟dt = 1 ,
⎝ 50 ⎠
0
⎛ 2500 ⎞ 4
a0, 03 ⎜ 50 − ⎟ =1⇒ a = 3 .
⎝ 100 ⎠

Atunci viaţa medie:

30
⎛ t ⎞
M ( X ) = M (T30 ) = ∫ t 0, 04 ⎜⎝1 − 50 ⎟⎠dt =
0
30
⎛ t 2 1 t3 ⎞
= 0, 04 ⎜ − ⎟ = 10,8
⎜ 2 50 3 ⎟
⎝ ⎠0

3.2. Anuităţi viagere posticipate


Vrem să determinăm prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă
de x ani, astfel încât să primească, la sfârşitul fiecărui an, câte 1 u.m. (S u.m.) toată
viaţa. Notăm această sumă ax:
N
ax = x +1 . (3.2.1)
Dx
unde:
Dx = v x l x număr de comutaţie (se află în tabele de mortalitate);
N x = Dx + Dx +1 + ... + Dω număr de comutaţie ( ω vârsta limită a persoanei
asigurate), ( ω = 100 ani ) .

93
EXEMPLU: Care este prima netă pe care o persoană, în vârstă de 40 ani,
trebuie să o plătească în momentul semnării contractului de asigurare pentru a
primi câte 1.000.000 u.m. la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale
fiecare operaţie aritmetică.)

Soluţie:
N x +1
Folosind relaţia P = Sax = S , obţinem:
Dx
N 41 181.816
P=S = 1.000.000 = 15.084.700 u.m.
D40 12.053

3.3. Anuităţi viagere anticipate


Notăm ax prima unică ce trebuie plătită de o persoană în vârstă de x ani în
momentul semnării contractului, astfel încât să primească câte 1 u.m. (S u.m.) tot
restul vieţii, la începutul fiecărui an.

Nx
ax = . (3.3.1)
Dx

Observăm că:
a x = 1 + ax . (3.3.2)

Dacă suma asigurată este S u.m., prima netă unică va fi:


P=Sa x . (3.3.3)

EXEMPLU: Ce sumă de bani urmează să primească un individ în vârstă de


40 ani, tot restul vieţii, la începutul fiecărui an, în schimbul primei nete unice de
70.000 u.m., plătite Societăţii de Asigurări, în momentul contractării asigurării?
( D40 = 12053, N 40 = 193869 ) (Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie
aritmetică.)

P=...

Soluţie:
1 D
Folosind relaţia P=Sa x , de unde S = P =P x ⇒
ax Nx
D 12053
S = 70.000 40 = 70.000 ≈ 4354 u.m.
N 40 193.869

Răspuns corect: P = 4354 u.m.

94
3.4. Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate
Notaţii:
/ n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în
momentul semnării contractului, pentru a primi 1 u.m., la sfârşitul fiecărui an, timp
de n ani (limitat);
/ n a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în
momentul semnării contractului, pentru a primi 1 u.m., la începutul fiecărui an,
timp de n ani (limitat);
n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în
momentul semnării contractului, pentru a primi 1 u.m., la sfârşitul fiecărui an, după
n ani, tot restul vieţii (amânată);
n / a x = prima netă unică pe care trebuie să o plătească asiguratul în
momentul semnării contractului, pentru a primi 1 u.m., după n ani, la începutul
fiecărui an, tot restul vieţii (amânată).
Avem:
ax = / n ax + n / ax , (3.4.1)
şi
a x =/ n a x +n / a x . (3.4.2)
Obţinem:
N x +1 − N x + n +1
/ n ax = , (3.4.3)
Dx
iar
N x + n +1
n / ax = . (3.4.4)
Dx
Similar:
N x − N x+n
/nax = , (3.4.5)
Dx
şi
N x+n
n/ ax = . (3.4.6)
Dx
Dacă suma asigurată este de S u.m., atunci primele nete unice vor fi S / n ax ,
S / n a x , S n / ax , respectiv S n / a x .

EXEMPLU: Care din relaţiile de mai jos exprimă legătura între


a x , / na x , n / a x ?
a) a x + / n a x = n / a x ;
b) / n a x = a x + n / a x ;
c) a x = / n a x + n / a x ;
d) alt răspuns.
95
Soluţie:
N x + n +1 N x − N x+n
Cum n / ax = , relaţia (3.4.4), /nax = , relaţia (3.4.5),
Dx Dx
N x+n
n/ ax = , relaţia (3.4.6), atunci găsim:
Dx
/nax = a x − n / a x , adică a x = / n a x + n / a x .
Răspuns corect: c)

3.5. Anuităţi (pensii) viagere continue


Valoarea exactă a unei pensii viagere continue este dată de valoarea medie
a variabilei continue, care, la momentul t, ia valoarea vt dt cu probabilitatea:
l(x + t)
, 0<t < ω− x
l ( x)

l(x + t)
__ ω− x
ax = ∫ vt
l ( x)
dt , (3.5.1)
0

Similar, găsim expresiile pentru pensia viageră continuă limitată,


t (
l x + t)
__ τ

/τ a x = v
l ( x)∫dt , (3.5.2)
0

respectiv, pensia viageră continuă amânată:


l(x + t)
__ ω− x

τ/ a x = vt ∫
l ( x)
dt . (3.5.3)
τ
Avem relaţia:
__ __ __
ax = / τ ax + τ/ ax .
(3.5.4)

Dacă considerăm procentul instantaneu de dobândă δ = δ ( t ) , atunci


expresia pensiei viagere continue este:
t
ω− x __ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤
__ __ ∫⎣ ⎦
ax = ∫
t E x dt ⇔ a x = e 0 ∫ dt , (3.5.5)
0 0

96
Atunci, pentru pensia viageră continuă limitată, respectiv amânată, avem:
t
τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤
__ ∫⎣ ⎦
/τ ax = e ∫ 0 dt (3.5.6)
0
şi
t
ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤
__ ∫⎣ ⎦
τ/ ax = ∫ e 0 dt . (3.5.7)
τ

Introducem numărul de comutaţie:


__ ω __ ω− x _____
N x = Dt dt = ∫Dx + t dt ,
∫ (3.5.8)
x 0

atunci putem scrie expresiile pensiilor viagere continue, continue limitate, respectiv
amânate sub forma:
___
__ Nx
ax = ___
, (3.5.9)
Dx
şi
___ _____
__ N x − N x +τ
/τ ax = ___
, (3.5.10)
Dx
iar
_____
__ N x +τ
τ/ ax = ___
. (3.5.11)
Dx

Observaţie:
__
1. Pensia viageră continuă a x verifică ecuaţia diferenţială de ordinul întâi:
__
d a x = μ + δ __
dx
( x ) a x −1. (3.5.12)

Demonstraţie:
__ ____ ___
2. Egalitatea τ/ a x = ax +τ τ E x nu are loc dacă δ = δ ( t ) şi este adevărată
pentru δ = δ ( s ) .

97
3.6. Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane.
Asigurarea până la primul deces
Presupunem că avem un grup format din două persoane de vârste x, y.
Vrem să determinăm prima unică a unei asigurări, astfel încât cele două persoane
să primească 1 u.m. dacă ele sunt în viaţă peste n ani.
Variabila aleatoare corespunzătoare va fi:
⎛ vn 0 ⎞
⎜ ⎟
X : ⎜ lx + n l y + n lx+ n l y +n ⎟ , (3.6.1)
⎜ lx l y 1 − lx l y ⎟
⎝ ⎠
atunci valoarea medie va fi:
lx+ n l y +n n
n E xy = v . (3.6.2)
lx l y
Introducem numărul de comutaţie:
x+ y
Dxy = lx l y v 2 , (3.6.3)
şi putem scrie:
Dx + n, y + n
n E xy = . (3.6.4)
Dxy

Generalizare
Pentru un grup de m persoane de vârste x1 , x2 ,..., xm
x1 + x2 +...+ xm
Dx1 x2 ... xm = l x1 l x2 ...l xm v m , (3.6.5)
respectiv
Dx1 + n, x2 + n,..., xm + n
n E x1 x2 ... xm = . (3.6.6)
Dx1 x2 ... xm

Cazul continuu

Dacă δ = δ ( t )
Suma amânată pentru un grup de m persoane până la primul deces:
t
_ − ∫ δ( s ) ds
(3.6.7)
n E x1 x2 ... xm = p ( x1 + t , x2 + t ,..., xm + t ) e 0 ,
dar
t
− ∫ ⎡⎣μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +...+μ( xm + s ) ⎤⎦ ds
(3.6.8)
p ( x1 + t , x2 + t ,..., xm + t ) = e 0 ,

98
atunci
t
_ − ∫ ⎡⎣μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +...+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤⎦ ds (3.6.9)
n E x1 x2 ... xm =e 0 .

3.7. Pensii viagere


Vrem să determinăm valoarea actuală a unei pensii viagere unitare pe care
o plătim atâta timp cât cele două persoane de vârste x, y sunt în viaţă. La primul
deces ce are loc, pensia încetează.
Fie axy ,a xy pensiile posticipate, respectiv anticipate viagere până la deces,
corespunzătoare grupului de persoane de vârste x, y.
Folosind teorema compunerii contractelor, avem:

axy =1 E xy + 2 Exy + ... + n E xy + ... , (3.7.1)


respectiv
a xy =0 E xy +1 E xy + ... + n −1 E xy + ... , (3.7.2)

Introducem:
N xy = Dxy + Dx +1, y +1 + ... + Dx + n, y + n + ... , (3.7.3)
găsim
N x +1, y +1
axy = , (3.7.4)
Dxy
respectiv
N xy
a xy = , (3.7.5)
Dxy

Avem relaţia evidentă:


a xy = 1 + axy . (3.7.6)

Pensii viagere limitate sau amânate:

/ n a xy =0 Exy +1 E xy + ... + n −1 E xy + ... , (3.7.7)


şi
/ n a xy =1 E xy + 2 E xy + ... + n E xy + ... , (3.7.8)
respectiv
n / a xy = n Exy + n +1 Exy + n + 2 E xy + ... , (3.7.9)
iar
n / a xy =n +1 E xy + n + 2 E xy + n +3 E xy + ... . (3.7.10)

99
Folosind notaţia (3.4.3), putem rescrie expresiile anterioare astfel:
N x +1, y +1 − N x + n +1, y + n +1
/ n a xy = (3.7.11)
Dxy
şi
N x + n+1, y + n +1
n / a xy = , (3.7.12)
Dxy
iar
N x + n, y + n
n / a xy = (3.7.13)
Dxy
şi
N xy − N x + n, y + n
/ n a xy = . (3.7.14)
Dxy

Formulele anterioare se pot generaliza cu uşurinţă pentru un grup de


m persoane.

Cazul continuu
Pensia viageră continuă pentru un grup de m persoane va avea următoarea
expresie:
_ ∞ _
a x1x2 ... xm = ∫ t E x x ...x
1 2 m
dt , (3.7.15)
0
care, cu ajutorul relaţiei (3.5.9), se scrie:
t
∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds
_ ∫⎣ 1 ⎦

2 m
a x1x2 ... xm = e 0 dt . (3.7.16)
0

Putem scrie expresiile pensiilor limitate sau amânate pentru cazul continuu,
corespunzătoare unui grup de m persoane:
t
τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds
_ ∫⎣ 1 ⎦

2 m

/τaxx = e 0 dt , (3.7.17)
1 2 ... xm
0
şi
t
∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds
_ ∫⎣ 1 ⎦

2 m

τ/ a x x = e 0 dt . (3.7.18)
1 2 ... xm
τ

100
Caz particular δ = δ ( s )
__
Se introduce numărul de comutaţie N x1 x2 ... xm
__ ∞ __


N x1x2 ... xm = D x1+t ,x2 +t ,...,xm +t dt , (3.7.19)
0
Vom putea rescrie pensiile viagere, pensiilor limitate sau amânate pentru
cazul continuu astfel
__
_ N x1x2 ... xm
a x1x2 ... xm = __
(3.7.20)
D x1x2 ... xm
şi
__ __
_ N x1x2 ... xm − N x1+τ ,x2 +τ... xm +τ
/ τ a x1x2 ... xm = __ , (3.7.21)
D x1x2 ... xm
iar
__
_ N x1+τ ,x2 +τ... xm +τ
τ / a x1x2 ... xm = __ . (3.7.22)
D x1x2 ... xm

3.8. Asigurări de deces


Notăm Ax – prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de
x ani, la semnarea contractului, pentru ca urmaşii să primească 1 u.m. în momentul
decesului său. Atunci:
M
Ax = x , (3.8.1)
Dx
unde:
M x = C x + C x +1 + ... + Cω număr de comutaţie;
C x = v x +1/ 2 ( l x − lx+1 ) simbol de comutaţie.

Se presupune că decesele sunt uniform distribuite în cursul anului, ceea ce


înseamnă că putem face presupunerea că data morţii asiguratului va fi la mijlocul
anului.
⎛ l ⎞ l −l l −l
Ax = ⎜ 1 − x +1 ⎟ v1 2 + x +1 x + 2 v1 2+1 + ... + x + n x + n +1 v1 2+ n . (3.8.2)
⎝ lx ⎠ lx lx
şi, utilizând, numerele de comutaţie introduse anterior, găsim relaţia (3.1.1).

101
Dacă suma asigurată este de S u.m., atunci prima netă unică va fi S Ax.
Se poate arăta cu uşurinţă că:
C x = (1 + i ) ( vDx − Dx +1 ) ,
1/ 2
(3.8.3)
şi

M x = (1 + i ) ( vN x − N x+1 ) ,
1/ 2
(3.8.4)

iar că relaţia între asigurarea în caz de moarte şi pensia viageră este:


Ax = v1/ 2 (1 − iax ) . (3.8.5)

EXEMPLU: Care este prima netă pe care urmează să o plătească o persoană


în vârstă de 37 de ani, în momentul contractării asigurării pentru ca urmaşii să
primească, în momentul decesului, suma de 100.000 u.m.? (Se va rotunji la patru
zecimale fiecare operaţie aritmetică.)
( D37 = 14083; M 37 = 2935; D38 = 13374; M 38 = 2896 )
P=...
M
Folosim relaţia Ax = x , găsim P = 20840 u.m.
Dx

3.9. Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani

Notaţii:
/ n Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani, la
semnarea contractului, pentru ca urmaşii să primească 1 u.m. în cazul în care
decesul său a survenit până în n ani;
n / Ax = prima netă unică pe care o plăteşte o persoană în vârstă de x ani, la
semnarea contractului, pentru ca urmaşii să primească 1 u.m. în cazul în care
decesul său a survenit după n ani.
Avem:
Ax = / n Ax + n / Ax , (3.9.1)
Vom obţine:
M x − M x+n
/n Ax = , (3.9.2)
Dx
şi
M x+n
n/ Ax = . (3.9.3)
Dx

102
Dacă suma asigurată este de S u.m., atunci primele nete unice vor fi
S / n Ax , respectiv S n / Ax .
Să considerăm asigurarea în caz de deces ce prevede plata sumei de 1 u.m.,
dacă moartea asiguratului survine între anii m şi n.

⎛ v m +1 2 v( m +1)+1 2 ... v m +( n −1)+1 2 ⎞


⎜ ⎟
X :⎜ l l x + m +( n −1) − l x + m + n ⎟, (3.9.4)
x + m − l x + m +1 l x + m +1 − l x + m + 2
⎜ ... ⎟
⎝ lx lx lx ⎠

Valoarea medie a variabilei X reprezintă valoarea actuală a asigurării,


atunci:

n lx + m +( k −1) − l x + m + k
m / n Ax = ∑ lx
v m +( k −1)+1/ 2 , (3.9.5)
k =1
adică
n C x + m +( k −1)
m / n Ax = ∑ Dx
, (3.9.6)
k =1
sau
M x + m − M x + m+ n
m/n Ax = . (3.9.7)
Dx

Observaţii:
În cazul particular m = 0, vom obţine valoarea actuală a unei asigurări, în
caz de deces, limitată pe n ani, iar pentru n = ω − x obţinem valoarea actuală a unei
asigurări în caz de moarte amânată pe m ani.
În cazul particular m = 0, n = ω − x , găsim valoarea actuală a asigurării în
caz de moarte.

3.10. Asigurări mixte


În practică se obişnuieşte să se facă o asigurare mixtă, adică dacă o
persoană în vârstă de x ani este în viaţă peste n ani, atunci primeşte 1 u.m. (în acel
moment), iar dacă decedează până în n ani, urmaşii primesc 1 u.m. Prima netă pe
care o plăteşte asiguratul este:

Dx + n M x − M x + n (3.10.1)
P = n E x + / n Ax = + ,
Dx Dx

103
Dacă suma asigurată este de S u.m., atunci:

Dx + n + M x − M x + n (3.10.2)
P=S .
Dx

EXEMPLU: Fie o asigurare mixtă, adică dacă o persoană în vârstă de x ani


este în viaţă peste n ani, atunci primeşte 1 u.m. (în acel moment), iar dacă
decedează până în n ani, urmaşii primesc 1 u.m. Prima netă pe care o plăteşte
asiguratul este:

Dx + n M x − M x + n
a) P = n E x − / n Ax = − ;
Dx Dx
Dx M − M x+n
b) P = n E x + / n Ax = + x ;
Dx + n Dx + n
Dx + n M x − M x + n
c) P = n E x + / n Ax = + ;
Dx Dx
d) alt răspuns.

Soluţie:
Vezi (3.9.1)
Răspuns corect: c)

3.11. Asigurarea continuă în caz de deces


__
Notăm cu A x valoarea medie a unei asigurări în caz de deces, în caz
continuu.
__ ω− x
l x +t
Ax = ∫ μ ( x + t ) vt dt , (3.11.1)
lx
0

Calculând, se obţine uşor că:


__ __
A x = 1 + a x ln v . (3.11.2)

Reamintind că 1 + i = eδ şi că ln v = −δ , găsim că:


A x = 1 − δa x . (3.11.3)

104
Dacă δ = δ ( t ) , atunci, ştiind că:
x
− ∫ δ( s ) ds ⎛ − x μ( s )ds ⎞
__ ∫
C x = −v x dlx = −e 0 d ⎜⎜ la e a ⎟,
⎟ (3.11.4)
⎜ ⎟
⎝ ⎠
şi că
__ ∞ __
A x = C__x +t dt ,
∫ (3.11.5)
0 Dx

obţinem:
__ ∞ __
A x = 1 − D__x +t δ ( x + t ) dt .
∫ (3.11.6)
0 Dx

Dacă δ = ct , regăsim relaţia (3.11.3).


Din relaţia (3.4.5) vom avea că:
__
__
Ax = M
__
x
, (3.11.7)
Dx
ţinând cont că:
__ ∞ __


M x = C x +t dt , (3.11.8)
0

Putem găsi că pensia continuă de deces verifică următoarea ecuaţie


diferenţială:

__ __
__
d A x = − C x + A ⎡μ x + δ x ⎤ .
x⎣ ( ) ( )⎦ (3.11.9)
dx __
Dx

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 06528 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi A20 = ... .

i
Răspuns corect: A x = ⋅ Ax , A20 = 0, 0668987 .
δ

EXEMPLU: Fie A20 = 0, 0668987 , ştiind că i = 0, 05 , calculaţi a 20 = ... .


Răspuns corect: a 20 = 19,1248 .
Folosim relaţia A x = 1 − δa x , vom găsi a 20 = 19,1248 .
105
3.12. Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane.
Asigurarea de moarte până la primul deces
Presupunem că decesele au loc uniform şi că se produc în medie la
jumătatea anului. Vom considera că la moartea primei persoane din grup se va plăti
1 u.m.
Atunci, vom avea:
⎛ l l y +1 ⎞ 1 2 l x + n l y + n − l x + n +1l y + n +1 1 2+ n
Axy = ⎜1 − x +1 ⎟ v + ... + v , (3.12.1)
⎝ lx l y ⎠ lx l y
şi
Dxy = l x l y v( x + y ) 2 , (3.12.2)
iar
(
C xy = l x l y − lx +1l y +1 v( x + y ) ) 2 +1/ 2
, (3.12.3)
atunci
M xy
Axy = , (3.12.4)
Dxy
unde
M xy = C xy + C x +1 y +1 + ... (3.12.5)

3.13. Asigurarea în caz de deces pentru


un grup de persoane – cazul continuu
Introducem:
( x1+x2+...+xm) / m
⎛ ⎡x1 x2 xm
⎤⎞
__ − ∫ δ( s)ds⎜ m −⎢⎣⎢∫a μ( s)ds+∫a μ( s)ds+... ∫a μ( s)ds⎥⎦⎥ ⎟
Cx1x2...xm =−v( x1+x2+...+xm) / mdlx1x2...xm =−e 0 d⎜( la ) e ⎟, (3.13.1)
⎜ ⎟
⎝ ⎠
şi atunci
__
__ ∞
C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
A x1x2 ... xm = ∫ ___
dt , (3.13.2)
0 D x1 x2 ... xm

Efectuând calculele, vom avea:


__
__ ∞
D x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
A x1x2 ... xm = 1 − ∫ ___
δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t )dt . (3.13.3)
0 D x1 x2 ... xm

106
Dacă δ ( ( x1 + x2 + ... + xm ) / m + t ) = ct , atunci găsim că:
__ _
A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm . (3.13.4)

3.14. Rezerva matematică


Primele de asigurare, plătite de un asigurat într-un an, sunt mai mari decât
obligaţiile acestuia în anul respectiv, surplusul fiind acea parte, din primele plătite,
destinată acoperiri angajamentelor viitoare ale asiguratului. Totalul acestor
surplusuri anuale, în care includem şi procentul de rentabilitate reprezintă rezerva
de prime matematică sau teoretică.
Vom face notaţiile următoare:
D´ = datoria instituţiei de asigurare;
D´´ = datoria asiguratului;
D0´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul zero;
D0´´ = datoria asiguratului la momentul zero;
Dt´ = datoria instituţiei de asigurare la momentul t;
Dt´´ = datoria asiguratului la momentul t.
Prin metoda prospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi:
Rt = Dt´ − Dt´´ . (3.14.1)

Prin metoda retrospectivă, rezerva matematică la momentul de timp t va fi:


D ˝ − D´
Rt = / t 0 / t 0 . (3.14.2)
t E0
unde am notat:
´
/ t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească instituţia de asigurare
până la momentul t;
´´
/ t D0 = sumele pe care ar fi putut să le plătească asiguratul până la momentul t.
Se arată cu uşurinţă că ( 3.13.1) ⇔ ( 3.13.2 ) .

3.15. Ecuaţia diferenţială a rezervelor matematice


Facem următoarele presupuneri:
1. Dacă asiguratul moare la momentul de timp t instituţia de asigurare va
plăti α ( t ) u.m., iar dacă acesta este în viaţă în intervalul de timp ( t , t + dt ) ,
instituţia de asigurare îi va plăti β ( t ) dt u.m.
2. În intervalul de timp ( t , t + dt ) , asiguratul va plăti prima P ( t ) dt u.m.
Astfel, având în vedere cele două presupuneri, asiguratul va plăti de fapt
suma de ⎡⎣ P ( t ) − β ( t ) ⎤⎦ dt .

107
Notăm cu Rx ( t ) rezerva matematică corespunzătoare momentului de timp t,
pentru asiguratul care a încheiat asigurarea la vârsta x ani.
Instituţia de asigurare încasează în intervalul de timp ( t , t + dt ) suma de
Rx ( t ) + P ( t ) dt cu care va trebui să satisfacă următoarele:
1) obligaţia de plată μ ( x + t ) α ( t ) dt în cazul morţii asiguratului,
2) obligaţia Rx ( t + dt ) , adică valoarea rezervei matematice evaluată la
Rx ( t + dt )
momentul t, dacă asiguratul este în viaţă la momentul de timp t + dt ,
1 + δ (t )
(unde δ ( t ) procent instantaneu de dobândă).
Având în vedere cele de mai sus, putem scrie:

Rx (t ) + P (t )dt = μ( x + t )α ( t ) dt +
[1 + μ( x + t )dt ] ( Rx + dRx ) ,
(3.15.1)
1 + δ ( t ) dt
unde am dezvoltat în membrul drept Rx ( t + dt ) în serie Taylor.
Efectuând calculele, găsim ecuaţia diferenţială liniară de prim ordin
verificată de rezerva matematică, numită ecuaţia Thiele:
dRx
= ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤⎦ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) , (3.15.2)
dx ⎣
ce are soluţia
t
⎧ t

∫ ⎡⎣δ( u )+μ( x +u )⎤⎦du ⎪ t ∫ ⎡⎣δ( u )+μ( x +u )⎤⎦du ⎪
Rx = e 0
⎨ e ∫ 0 ⎡⎣ P ( u ) − μ ( x + u ) α ( u ) ⎤⎦ du ⎬ . (3.15.3)
⎪0 ⎪
⎩ ⎭

Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = S = 0 şi cum suma amânată continuă este:


t
__ − ∫ ⎡⎣δ( u ) +μ( x +u ) ⎤⎦du
t Ex =e 0

atunci
⎧ t ___ ⎫
1 ⎪ E ⎡ P u − μ x + u α u ⎤ du ⎪ ,
Rx ( t ) = ___ ⎨ u x⎣ ( ) ∫( ) ( )⎦ ⎬ (3.15.4)
⎪0 ⎭⎪
t Ex ⎩
care reprezintă definiţia retrospectivă a rezervei matematice.
Dacă t = 0 ⇒ Rx ( 0 ) = 0 , găsim:
⎧∞ ___ ⎫
1 ⎪ E ⎡ P u − μ x + u α u ⎤ du ⎪ .
Rx ( t ) = ___ ⎨ u x⎣ ( ) ∫( ) ( ) ⎦ ⎬ (3.15.5)
E ⎪0
⎩ ⎭⎪
t x
care reprezintă definiţia prospectivă a rezervei matematice.

108
TEST DE AUTOEVALUARE REZOLVAT
1. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în
vârstă de 36 ani, în momentul contractării asigurării, pentru a primi tot restul vieţii
câte 30.000 u.m., la sfârşitul fiecărui an? (Se va rotunji la patru zecimale fiecare
operaţie aritmetică.)
( D36 = 14827, N37 = 234023, D37 = 14083 )
P=...

Rezolvare:
N x +1
P = Sax = S ⇒
Dx
N37 234023
S = 30.000 = 30.000 = 473508 u.m.
D36 14827

Răspuns corect: P = 473.508 u.m.

x
2. Ştiind că l ( x ) = 1 − , 0 < x < ω , atunci:
ω
ω − x −t
a) t px = ;
ω−x
ω − x −t
b) t px = ;
ω+x
ω − x+t
c) t px = ;
ω−x
d) alt răspuns.

Rezolvare:
x+t
l(x + t) x
1−
ω = ω − x−t
px = şi l ( x ) = 1 − , atunci t px =
t
l ( x) ω 1−
x ω−x
ω
Răspuns corect: a)

3. Dacă μ x + n = μ , n ∈ [0,1) , stabiliţi mx – rata centrală a morţii, unde


qx
mx = .
1

∫ n px dn
0

109
1
a) mx = ;
μ
1
b) mx = − ;
μ
c) mx = μ ;
d) alt răspuns.

Rezolvare:
1 1 1 1
e− μ n 1 − e− μ qx qx
∫ ∫ ( px ) ∫
n −μn
n p x dn = dn = e dn = = = , atunci mx = =μ.
μ μ μ qx
0 0 0 0
μ
Răspuns corect: c)

4. Ştiind că a 73 = 7, 73;a 74 = 7, 44 şi i = 0, 03 , calculaţi px ...

Rezolvare:
a x −1 1
a x = 1 + vpx a x +1 ⇒ px = şi v = , atunci p73 ≈ 0,93 .
va x +1 1+ i

Răspuns corect: p73 = 0,93

5. Care este prima netă pe care o persoană în vârstă de 50 ani trebuie să o


plătească în momentul semnării contractului de asigurare, pentru ca, în momentul
decesului, urmaşii săi să primească 10.000.000 u.m., dacă decesul are loc până la
împlinirea vârstei de 60 ani? ( M 50 = 2.416 , M 60 = 1.863 , D50 = 7070, 2 ) (Se va
rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.)
P=...

Rezolvare:
Folosim relaţia (3.2.3) şi obţinem:
M − M 60
P = 10.000.000 50 = 782.000 u.m.
D50

Răspuns corect: P = 782.000

110
TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 1
∂a x
1. Calculaţi
∂v

∂a x
a)
∂v
= ∑ kvk −1k px ;
k =0

∂a x
b)
∂v
= ∑ kvk k px ;
k =0

∂a x
c)
∂v
= ∑ vk ln vk px ;
k =0
d) alt răspuns.
Răspuns corect: a)

2. Durata de viaţă rămasă a unei persoane de 30 de ani este o variabilă


⎛ t ⎞
aleatoare, având densitatea de repartiţie f ( t ) = 0, 04a ⎜1 − ⎟ , 0 ≤ t ≤ 50.
⎝ 50 ⎠
Determinaţi funcţia de repartiţie F ( t ) .
⎛ t2 ⎞
a) F ( t ) = 0, 04 ⎜ t − ⎟;
⎜ 100 ⎟
⎝ ⎠
⎛ t2 ⎞
b) F ( t ) = 0, 04 ⎜ t − ⎟ ;
⎜ 50 ⎟
⎝ ⎠
⎛ t 2 ⎞
c) F ( t ) = 0, 04 ⎜1 − ⎟;
⎜ 100 ⎟
⎝ ⎠
d) alt răspuns.
Răspuns corect: a)

x
3. Ştiind că l ( x ) = 1 − , 0 < x < ω , atunci
ω
ω
a) μ x = ;
ω−x
x
b) μ x = ;
ω − x−t
1
c) μ x = ;
ω − x−t
d) alt răspuns.
Răspuns corect: c)
111
4. Ştiind că a 73 = 7, 73 , calculaţi a73 ...
Răspuns corect: a73 = 6, 73

5. Un individ în vârstă de x ani încheie o asigurare prin care urmaşii săi să


încaseze, în urma decesului său, suma S, dacă decesul său survine până la
împlinirea vârstei de x + n ani. Pentru această asigurare achită prima netă aferentă
asigurării la începutul fiecărui an, timp de k ani. Prima netă aferentă va fi:
M x − M x+n
a) Pan = S ;
Dx
N x − N x+k
b) Pan = S ;
Dx + k − Dx
N x − M x+k
c) Pan = S ;
M x+k − M x
M x − M x+n
d) Pan = S .
N x − N x+k

Răspuns corect: d)

112
TEST DE AUTOEVALUARE PROPUS 2

1. Pentru presupunerea lui Balducci:


1 = 1 + t calculaţi t px .
l ( x + t ) l ( x ) l ( x + 1)
1 px
a) t px = ;
1 x + t1q x
p
t1 px
b) t px = ;
(1 − t )1 px + 1
1 −1 px
c) t px = .
t (1 −t px )

Răspuns corect: a)

2. Dacă intensitatea de mortalitate este μ x +t = 2t , t ≥ 0 , calculaţi t px .


a) t px = e −t ;
b) t px = e −t ;
2

c) t p x = e −t
2
/2 .
Răspuns corect: b)

3. Ştiind relaţia între pensia viageră anuală posticipată şi cea fracţionată


m −1
a(x ) = ax +
m
şi relaţia între pensia viageră anuală şi cea fracţionată plătibilă
2m
anticipat la începutul fiecărei subperioade m, unde m este fracţiunea de an
m +1
corespunzătoare a ( ) = a +
m
x , atunci avem:
x
2m
1
a) a (xm ) = a x(m ) + ;
m
1
b) a (xm ) = ax(m ) − ;
m
m +1
c) a (xm ) = ax(m ) + ;
m
d) alt răspuns.
Răspuns corect: a)

113
4. Care este prima netă unică pe care trebuie să o plătească o persoană în
vârstă de 37 ani în momentul contractării asigurării pentru a primi la sfârşitul
fiecărui an, începând cu vârsta de 60 ani, tot restul vieţii, câte 50.000 u.m.?
( D37 = 14083; N 60 = 42455,5 ; N 61 = 38509,8 ) (Se va rotunji la patru zecimale
fiecare operaţie aritmetică.)
a) P = 234726 u.m.;
b) P = 136725 u.m.;
c) P = 220156 u.m.
Răspuns corect: b)

5. Care este prima netă pe care o persoană, în vârstă de 50 ani, trebuie să o


plătească în momentul semnării contractului de asigurare, pentru ca, în momentul
decesului, urmaşii săi să primească 10.000.000 u.m.? (M50 = 2.416; D50 = 7.070,2)
(Se va rotunji la patru zecimale fiecare operaţie aritmetică.)
a) P = 4.168.340 u.m.;
b) P = 3.170.000 u.m.;
c) P = 3.417.100 u.m;
d) P = 4.162.123 u.m.
Răspuns corect: c)

114
FORMULE UTILIZATE

Asigurări de viaţă
ly lx − l y
p x + q x = 1 ; p ( x , y ) + q ( x, y ) = 1 ; p ( x, y ) = ; q ( x, y ) = ;
lx lx
x+n
− ∫ μ( t )dt l x +t l x +t l x +t
n px = e x ; t q x1 , x2 ,..., xn =t q x1 qx2 ...t q xn = 1 − ... ;
t l x1 l x2 l xn
l x1 + m l x2 + m ...l xn + m − l x1 + m +1l x2 + m +1...lxn + m +1
m m +1 q x1 x2 ... xn = ;
l x1 l x2 ...l xn
t

Dx + n _ − ∫ ⎣⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎦⎤ds


n Ex = ; E =e 0 .
Dx t x

N x +1
Anuităţi viagere posticipate ax = ; N x = Dx + Dx +1 + ... + Dω .
Dx

Nx
Anuităţi viagere anticipate a x = ; a x = 1 + ax .
Dx

Anuităţi viagere limitate la n ani şi anuităţi viagere amânate


ax = / n ax + n / ax ; a x = / n a x + n / a x ;
N x +1 − N x + n +1 N x + n +1 N x − N x+n N x+n
/ n ax = ; n / ax = ; /nax = ; n/ ax = .
Dx Dx Dx Dx

Anuităţi (pensii) viagere continue

l(x + t) l(x + t) l(x + t)


__ ω− x __ ω− x __ τ
ax = ∫ vt
l ( x)
dt ; τ / a x = ∫ vt
l ( x)
dt ; / τ a x = vt
l ( x) ∫
dt ;
0 τ 0
t t
τ − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ω− x − ⎡μ( x + s ) +δ( s ) ⎤
__ __ __ __ ∫⎣ ⎦ __ ∫⎣ ⎦
ax = / τ ax + τ/ ax ; /τ ax = e ∫ 0 dt ; τ/ ax = ∫ e 0 dt ;
0 τ

___ ___ _____ _____


ω __ ω− x _____
__ __ Nx __ N x − N x +τ __ N x +τ

N x = Dt dt = ∫ Dx + t dt ; a x =
___
; /τ ax = ___
; τ/ ax = ___
;
x 0 Dx Dx Dx

115
Anuităţi sau pensii viagere pentru grupuri de persoane. Asigurarea până
la primul deces
x+ y x1 + x2 +...+ xm
lx+ n l y +n n
Dxy = lx l y v 2 ; n Exy = v ; Dx1 x2 ... xm = l x1 l x2 ...l xm v m ;
lx l y

Dx1 + n, x2 + n,..., xm + n
n E x1 x2 ... xm = ;
Dx1 x2 ... xm
t
_ − ∫ ⎡⎣μ( x1 + s ) +μ( x2 + s ) +...+μ( xm + s ) +δ( s ) ⎤⎦ ds
n E x1 x2 ... xm =e 0 .
Pensii viagere
N x +1, y +1 N xy
N xy = Dxy + Dx +1, y +1 + ... + Dx + n, y + n + ... ; axy = ; a xy = ;
Dxy Dxy

a xy = 1 + axy .

Pensii viagere limitate sau amânate


N x +1, y +1 − N x + n +1, y + n +1 N x + n+1, y + n +1 N x + n, y + n
/ n a xy = ; n / a xy = ; n / a xy = ;
Dxy Dxy Dxy

N xy − N x + n, y + n
/ n a xy = ;
Dxy
t
∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s ) +...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds
_ ∫⎣ 1 ⎦

2 m
a x1x2 ... xm = e 0 dt
0
t
τ − ⎡μ( x + s )+μ( x + s ) +...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds
_ ∫⎣ 1 ⎦

2 m

/τaxx = e 0 dt
1 2 ... xm
0
t
∞ − ⎡μ( x + s ) +μ( x + s )+...+μ( x + s ) +δ( s ) ⎤ ds ∞ __
_ ∫⎣ 1 ⎦ __
∫ ∫
2 m

τ/ a x x = e 0 dt ; N x1x2 ... xm = D x1+t ,x2 +t ,...,xm +t dt ;


1 2 ... xm
τ 0

__ __ __ __
_ N x1x2 ... xm _ N x1x2 ... xm − N x1+τ ,x2 +τ... xm +τ _ N x1+τ ,x2 +τ... xm +τ
a x1x2 ... xm = __
; / τ a x1x2 ... xm = __
; τ / a x1x2 ... xm = __
;
D x1x2 ... xm D x1x2 ... xm D x1x2 ... xm

116
Asigurări de deces
Mx
Ax = ; M x = C x + C x +1 + ... + Cω ;
Dx

C x = v x +1/ 2 ( l x − lx +1 ) ; C x = (1 + i ) ( vDx − Dx +1 ) ;
1/ 2

M x = (1 + i ) ( vN x − N x+1 ) ;
1/ 2

Ax = v1/ 2 (1 − iax ) .

Asigurarea de deces amânată sau limitată la n ani


M x − M x+n M x+n
Ax = / n Ax + n / Ax ; /n Ax = ; n/ Ax = ;
Dx Dx
n C x + m +( k −1)
m / n Ax = ∑ Dx
;
k =1

M x + m − M x + m+ n
m/n Ax = .
Dx

Asigurări mixte
Dx + n M x − M x + n
P = n E x + / n Ax = + .
Dx Dx

Asigurarea continuă în caz de deces


__ ω− x
l x +t
Ax = ∫ μ ( x + t ) vt dt
lx
0

x
− ∫ δ( s ) ds ⎛ − x μ( s )ds ⎞ __ ∞ __
__ __ __
⎜ ∫ ⎟ C x +t
A x = 1 + a x ln v ; C x = −v x dlx = −e 0 d ⎜ la e a
⎜ ⎟

⎟ ; A x = __ dt ;
0 Dx
⎝ ⎠
__ ∞ __
__ __
Ax = M
__
x
; M x = C x +t dt . ∫
Dx 0

117
Asigurarea în caz de deces pentru un grup de persoane
M xy
Axy = M xy = C xy + C x +1 y +1 + ... ;
Dxy
__
__ ∞ __ _
C x1 +t , x2 +t ,..., xm +t
A x1x2 ... xm = ∫ ___
dt A x1x2 ... xm = 1 − δ a x1x2 ... xm ;
0 D x1 x2 ... xm

Rezerva matematică
˝
/ t D0 − / t D0´
Rt = Dt´ − Dt´´ ; Rt = ;
t E0
dRx
= ⎡ δ ( t ) + μ ( x + t ) ⎤⎦ Rx + P ( t ) − μ ( x + t ) α ( t ) ;
dx ⎣
⎧ t ___ ⎫
1 ⎪ E ⎡ P u − μ x + u α u ⎤ du ⎪ .
Rx ( t ) = ___ ⎨ u x⎣ ( ) ∫( ) ( )⎦ ⎬
⎪0 ⎭⎪
t Ex ⎩

118
ANEXE
Anexa 1
CONCEPTE MATEMATICE UTILE STUDIULUI
MATEMATICILOR FINANCIARE

1. PROGRESIA GEOMETRICĂ ŞI SERIA GEOMETRICĂ

Progresia geometrică: b1; b2:...; bn, unde:

b1=a
b2=aq
.......... ; a ∈ R + , q ∈ R + − {1}
bn=aqn-1

Suma a n termeni ai progresiei geometrice:

1 − qn qn − 1
Sn = a =a
1− q q −1

dacă q < 1 , dacă q > 1

Seria geometrică:
– seria geometrică numerică:
a + aq + aq 2 + ... + aq n + ... = a dacă q ∈ ( −1,1)
1− q
şi pentru ∀a ∈ R ∗

Dacă q ≥ 1 , atunci seria geometrică este divergentă.


– seria geometrică (serie de funcţii, mai exact, serie de puteri)

∑x
n =0
n
= 1 + x + x 2 + ... + x n + ... = 1
1− x
convergentă dacă x ∈ ( −1,1) .

Alte serii deduse prin derivare termen cu termen:


∑ nx
n =0
n
= x + 2 x 2 + ... + nx n + ... = x
(1 − x )2
, dacă x ∈ ( −1,1)


x (1 + x )
∑n x
n =0
2 n
= 12 x + 22 x 2 + ... + n 2 x n + ... =
(1 − x )3
, dacă x ∈ ( −1,1)

119
2. SERII DE FUNCŢII, DEZVOLTĂRI ÎN SERII TAYLOR
ŞI MAC LAURIN

f ( x ) = f ( a ) + x − a f ´( a ) +
( x − a ) f ´´ a + ... + ( x − a ) f ( n ) a + ...
2 n

1! 2!
( ) n!
( )
2 n
f ( x ) = f ( 0 ) + x f ´( 0 ) + x f ´´( 0 ) + ... + x f ( n ) ( 0 ) + ...
1! 2! n!

– seria exponenţială:
x x2 xn
e =1+ +
x
+ ... + + ...; x ∈ R
1! 2! n!
– seria logaritmică:
2 3 4 n −1 n
ln (1 + x ) = x − x + x − x + ... + ( −1) x + ..., dacă x ∈ ( −1,1)
1 2 3 4 n
– seria binomială:
k ( k − 1) k ( k − 1) ...( k − n + 1) n
(1 + x )k = 1 + 1!k x + 2! x 2 + ... + n!
x + ...
cu k ∈ R (în caz particular, k ∈ Q ), intervalul de convergenţă depinde de k.

3. ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI

a. Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile:


y´ = f ( x, y ) cu f : I × J → R; y = y (x )
unde:
f ( x, y ) = ϕ ( x ) ⋅ ψ ( y ) , cu ϕ : I → R; ψ : I → R
funcţiile φ şi ψ fiind funcţii continue.
Dacă ψ ( y ) ≠ 0, ( ∀ ) y ∈ J , atunci:
dy dy
y′ = ϕ(x ) ⋅ ψ( y ) ⇔ = ϕ( x )dx ⇒ ∫ = ϕ( x )dx + C
ψ( y ) ψ( y ) ∫
unde C ∈ R este o constantă arbitrară.

b. Ecuaţia diferenţială de ordinul I:


y´ + P ( x ) y = Q ( x ) , unde P : I → R; Q : I → R; I ⊂ R
şi funcţiile P şi Q sunt continue.

120
Soluţia generală este:
⎡ P ( x )dx ⎤ − P ( x )dx
y (x ) = ⎢ Q(x )e ∫
∫ dx + C ⎥ e ∫
⎣ ⎦
sau
y ( x ) = y ( x ) + y0 ( x ) , unde y ( x ) = soluţia generală a ecuaţiei omogene
(pentru care Q ( x ) ≡ 0, ( ∀ ) x ∈ I ) şi y0 ( x ) = 0 o soluţie particulară a
ecuaţiei neomogene, unde:
y ( x ) = Ce ∫
− P ( x ) dx
(dedusă ca ecuaţia diferenţială cu variabile separabile)
− P ( x )dx ⎡ P ( x )dx ⎤ − P ( x )dx
y 0 (x ) = C (x )e ∫ = ⎢ Q(x )e ∫
∫ dx ⎥ e ∫
⎣ ⎦
(metoda „variaţiei” constantelor)

4. DERIVATE PARŢIALE ALE FUNCŢIILOR DE DOUĂ


SAU MAI MULTE VARIABILE REALE
o
a) f : D → R, D ⊂ R 2 şi (a, b ) ∈ D (punct interior domeniului)
∂f f ( x, b ) − f ( a , b )
f x ( a, b ) = ( a, b ) = lim
´
<∞
∂x x→a x−a
∂f f ( a, y ) − f ( a, b )
f y ( a, b ) = ( a, b ) = lim
´
<∞
∂y y →b y −b

( )
o
b) f : D → R, D ⊂ R n şi a = a10 , a20 , ..., an0 ∈ D
f ( x ) − f (a ) 0
f x′i (a0 ) = lim0 i i i
<∞i
xi → a i xi − ai
folosind funcţia parţială:
fi ( xi ) = f ( a10 , a20 ,..., ai0−1 , xi , ai0+1 ,..., an0 ) .

121
Anexa 2
TABELE ALE DOBÂNZII
n vn un
Tabel al dobânzii la 5% 1 0,95238 1,05000
2 0,90703 1,10250
Funcţia Valoare
3 0,86384 1,15763
i 0,050000 4 0,82270 1,21551
i(2) 0,049390 5 0,78353 1,27628
6 0,74622 1,34010
i(4) 0,049089 7 0,71068 1,40710
i(12) 0,048889 8 0,67684 1,47746
9 0,64461 1,55133
δ 0,048790 10 0,61391 1,62889
Constante 11 0,58468 1,71034
12 0,55684 1,79586
13 0,53032 1,88565
14 0,50507 1,97993
15 0,48102 2,07893
16 0,45811 2,18287
17 0,43630 2,92902
18 0,41552 2,40662
19 0,39573 2,52695
20 0,37689 2,65330
21 0,35894 2,78596
22 0,34185 2,92526
23 0,32557 3,07152
24 0,31007 3,22510
25 0,29530 3,38635
26 0,28124 3,55567
27 0,26785 3,73346
28 0,25509 3,92013
29 0,24295 4,11614
30 0,23138 4,32194
31 0,22036 4,53804
32 0,20987 4,76494
33 0,19987 5,00319
34 0,19036 5,25335
35 0,18129 5,51602
36 0,17266 5,79182
37 0,16444 6,08141
38 0,15661 6,38548
39 0,14915 6,70475
40 0,14205 7,03999
41 0,13528 7,39199
42 0,12884 7,76159
43 0,12270 8,14967
44 0,11686 8,55715
45 0,11130 8,98501
46 0,10600 9,43426
47 0,10095 9,90597
48 0,09614 10,40127
49 0,09156 10,92133
50 0,08720 11,46740

122
n vn un
1 0,91734 1,09000
2 0,84168 1,18810
3 0,77218 1,29503
Tabel al dobânzii la 9% 4 0,70842 1,41158
5 0,64993 1,53862
Funcţia Valoare 6 0,59427 1,67710
i 0,090000 7 0,54703 1,82804
i(2) 0,880610 8 0,50187 1,99256
9 0,46043 2,17189
i(4) 0,087113 10 0,42241 2,36736
i(12) 0,864880 11 0,38753 2,58043
12 0,35553 2,81266
δ 0,086178
13 0,32618 3,06580
14 0,29925 3,34173
Constante
15 0,27454 3,64248
16 0,25187 3,97031
17 0,23107 4,32763
18 0,21199 4,71712
19 0,19449 5,14166
20 0,17843 5,60441
21 0,16370 6,10881
22 0,15018 6,65860
23 0,13778 7,25787
24 0,12640 7,91108
25 0,11597 8,62308
26 0,10639 9,39916
27 0,09761 10,24508
28 0,08955 11,16714
29 0,08215 12,17218
30 0,07537 13,26768
31 0,06915 14,46177
32 0,06344 15,76333
33 0,05820 17,18203
34 0,05339 18,72841
35 0,04899 20,41397
36 0,04494 22,25123
37 0,04123 24,25384
38 0,03783 26,43668
39 0,03470 28,81598
40 0,03184 31,40942
41 0,02921 34,23627
42 0,02680 37,31753
43 0,02458 40,67611
44 0,02255 44,33696
45 0,02069 48,58524
46 0,01898 52,67674
47 0,01742 57,41765
48 0,01598 62,58524
49 0,01466 68,21791
50 0,01345 74,35752

123
n vn un
1 0,90909 1,10000
2 0,82645 1,21000
Tabel al dobânzii la 10% 3 0,75139 1,33100
4 0,68301 1,46410
Funcţia Valoare 5 0,62092 1,61051
i 0,100000 6 0,56447 1,77156
i(2) 0,097618 7 0,51316 1,94872
8 0,46651 2,14359
i(4) 0,096455
9 0,42410 2,35795
i(12) 0,095690 10 0,38554 2,59374
δ 0,095310 11 0,35049 2,85312
12 0,31863 3,13843
Constante 13 0,28966 3,45227
14 0,26333 3,79750
15 0,23939 4,17725
16 0,21763 4,59497
17 0,19785 5,05447
18 0,17986 5,55992
19 0,16351 6,11591
20 0,14864 6,72750
21 0,13513 7,40025
22 0,12285 8,14027
23 0,11168 8,95430
24 0,10153 9,84973
25 0,09230 10,83471
26 0,08391 11,91818
27 0,07628 13,10999
28 0,06934 14,42099
29 0,06304 15,86309
30 0,05731 17,44940
31 0,05210 19,19434
32 0,04736 21,11378
33 0,04306 23,22515
34 0,03914 25,54767
35 0,03558 28,10244
36 0,03235 30,91268
37 0,02941 34,00395
38 0,02673 37,40434
39 0,02430 41,14478
40 0,02210 45,25926
41 0,02009 49,78518
42 0,01826 54,76370
43 0,01660 60,24007
44 0,01509 66,26408
45 0,01372 72,89048
46 0,01247 80,17953
47 0,01134 88,19749
48 0,01031 97,01723
49 0,00937 106,71896
50 0,00852 117,39085

124
Anexa 3
TABEL – ASIGURĂRI CU NUMERE DE COMUTAŢIE, CALCULATE
CU PROCENTUL i = 10%

Funcţia de ω ω
Vârsta
supravieţuire Vx=(1+i)-x Dx= lx·vx Nx= Σ Dk Cx=vx+1·(1x-1x+1) Mx= Σ Ck
X k=x k=x
lx
10 96.458 0,3855433 37.188,73461 402.347,714 17,87519 611,6697
11 96.407 0,3504939 33.790,06537 365.158,979 14,65702 593,7945
12 96.361 0,3186308 30.703,58423 331.368,914 15,35221 579,1375
13 96.308 0,2896644 27.896,99708 300.665,330 13,16656 563,7853
14 96.258 0,2633313 25.347,73988 272.768,332 16,03927 550,6187
15 96.191 0,2393920 23.027,36062 247.420,593 16,10456 534,5795
16 96.117 0,2176291 20.917,85964 224.393,232 14,24482 518,4749
17 96.045 0,1978447 19.001,99122 203.475,372 14,20884 504,2301
18 95.966 0,1798588 17.260,32863 184.473,381 14,55221 490,0213
19 95.877 0,1635080 15.676,65564 167.213,052 15,45894 475,4691
20 95.773 0,1486436 14.236,04619 151.536,397 15,13462 460,0101
21 95.661 0,1351306 12.926,72555 137.300,351 16,95274 444,8755
22 95.523 0,1228460 11.734,61593 124.373,625 16,19333 427,9227
23 95.378 0,1116782 10.651,63933 112.639,009 13,90901 411,7294
24 95.241 0,1015256 9.669,39948 101.987,370 12,73685 397,8204
25 95.103 0,0922960 8.777,62632 92.317,970 12,16629 385,0836
26 94.958 0,0839055 7.967,49400 83.540,344 10,98399 372,9173
27 94.814 0,0762777 7.232,19237 75.572,850 11,85771 361,9333
28 94.643 0,0693433 6.562,86263 68.340,658 10,59062 350,0756
29 94.475 0,0630394 5.955,64813 61.777,795 10,94593 339,4850
30 94.284 0,0573086 5.403,27964 55.822,147 10,31554 328,5390
31 94.086 0,0520987 4.901,75686 50.418,867 9,99348 318,2235
32 93.875 0,0473624 4.446,14913 45.518,110 10,54891 308,2300
33 93.630 0,0430568 4.031,40484 41.070,961 10,37277 297,6811
34 93.365 0,0391425 3.654,54073 37.039,556 10,60406 287,3083
35 93.067 0,0355841 3.311,70569 33.385,016 10,48114 276,7043
36 92.743 0,0323492 3.000,16040 30.073,310 10,20470 266,2231
37 92.396 0,0294093 2.717,21385 27.073,150 10,37313 256,0184
38 92.008 0,0267349 2.459,82128 24.355,936 10,28077 245,6453
39 91.585 0,0243044 2.225,92039 21.896,115 10,09738 235,3645
40 91.128 0,0220949 2.013,46661 19.670,194 10,16367 225,2672
41 90.622 0,0200863 1.820,26053 17.656,728 10,20749 215,1035
42 90.063 0,0182603 1.644,57481 15.836,467 9,61154 204,8960
43 89.484 0,0166002 1.485,45646 14.191,892 9,06977 195,2845
44 88.883 0,0150911 1.341,34519 12.706,436 9,39766 186,2147
45 88.198 0,0137192 1.210,00706 11.365,091 8,85513 176,8170
46 87.488 0,0124720 1.091,15129 10.155,083 8,32223 167,9619
47 86.754 0,0113382 983,63349 9.063,932 8,16350 159,6397
48 85.962 0,0103074 886,04876 8.080,299 8,39588 151,4762
49 85.066 0,0093704 797,10299 7.194,250 8,16077 143,0803
50 84.108 0,0085186 716,47831 6.397,147 7,98421 134,9195
51 83.077 0,0077441 643,35971 5.680,669 7,77934 126,9353
52 81.972 0,0070401 577,09313 5.037,309 7,52013 119,1560
53 80.797 0,0064001 517,10998 4.460,216 7,16231 111,6358
54 79.566 0,0058183 462,93768 3.943,106 7,16707 104,4735
55 78.211 0,0052894 413,68536 3.480,168 6,62131 97,3065
56 76.834 0,0048085 369,45630 3.066,483 6,17237 90,6852
57 75.422 0,0043714 329,69700 2.697,026 6,01659 84,5128

125
Anexa 3 (continuare)
58 73.908 0,0039740 293,70796 2.367,329 5,66832 78,4962
59 72.339 0,0036127 261,33891 2.073,621 5,27782 72,8279
60 70.732 0,0032843 232,30301 1.812,283 5,05479 67,5501
61 69.039 0,0029857 206,12976 1.579,980 4,77984 62,4956
62 67.278 0,0027143 182,61086 1.373,850 4,49582 57,7154
63 65.456 0,0024675 161,51405 1.191,239 4,34284 53,2196
64 63.520 0,0022432 142,48811 1.029,725 4,06427 48,8768
65 61.527 0,0020393 125,47038 887,237 3,88204 44,8125
66 59.433 0,0018539 110,18194 761,766 3,61508 40,9305
67 57.288 0,0016853 96,55033 651,584 3,43505 37,3154
68 55.046 0,0015321 84,33798 555,034 4,55602 33,8803
69 51.775 0,0013929 72,11487 470,696 1,77019 29,3243
70 50.377 0,0012662 63,78879 398,581 2,87204 27,5541
71 47.882 0,0011511 55,11777 334,792 2,65385 24,6821
72 45.346 0,0010465 47,45322 279,675 2,42115 22,0283
73 42.801 0,0009513 40,71814 232,222 2,31953 19,6071
74 40.119 0,0008649 34,69696 191,503 2,19987 17,2876
75 37.321 0,0007862 29,34282 156,806 1,94198 15,0877
76 34.604 0,0007148 24,73331 127,464 1,78493 13,1457
77 31.857 0,0006498 20,69989 102,730 1,65043 11,3608
78 29.063 0,0005907 17,16766 82,030 1,50200 9,7104
79 26.266 0,0005370 14,10496 64,863 1,31371 8,2084
80 23.575 0,0004882 11,50898 50,758 1,17165 6,8946
81 20.935 0,0004438 9,29106 39,249 1,05827 5,7230
82 18.312 0,0004035 7,38815 29,958 0,92172 4,6647
83 15.799 0,0003668 5,79478 22,570 0,76024 3,7430
84 13.519 0,0003334 4,50774 16,775 0,65687 2,9828
85 11.352 0,0003031 3,44108 12,267 0,54149 2,3259
86 9.387 0,0002756 2,58676 8,826 0,44066 1,7844
87 7.628 0,0002505 1,91094 6,239 0,35141 1,3437
88 6.085 0,0002277 1,38581 4,328 0,27474 0,9923
89 4.758 0,0002070 0,98509 2,942 0,21005 0,7176
90 3.642 0,0001882 0,68549 1,957 0,15690 0,5075
91 2.725 0,0001711 0,46626 1,272 0,11433 0,3506
92 1.990 0,0001556 0,30955 0,806 0,08131 0,2363
93 1.415 0,0001414 0,20010 0,496 0,05605 0,1550
94 979 0,0001286 0,12585 0,296 0,03763 0,0990
95 657 0,0001169 0,07678 0,170 0,02433 0,0613
96 428 0,0001062 0,04547 0,093 0,01536 0,0370
97 269 0,0000966 0,02599 0,048 0,00931 0,0216
98 163 0,0000878 0,01431 0,022 0,00543 0,0123
99 95 0,0000798 0,00758 0,008 0,00690 0,0069
100 0 0,0000726 0,00000 0,000 0,00000 0,0000

126
BIBLIOGRAFIE

Alexandru F., Armeanu D., Asigurări de bunuri şi de persoane, Editura Economică,


Bucureşti, 2003.
Allen R. G. D., Analiză matematică pentru economişti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971.
Baciu A., Matematici aplicate în economie şi finanţe, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2004.
Bădin V., Raischi C., Curs de matematici aplicate în economie, Lito ASE, Bucureşti, 1986.
Beganu G., Matematică financiară, Meteor Press, Bucureşti, 2003.
Bonneau I., Mathematiques financieres, Dunod, Paris, 1991.
Buhlmann H., Mathematical Methods in Risk Theory, Springer-Verlag Berlin Heidelberg,
New York, 1970.
Burlacu V., Cenuşă Gheorghe, Bazele matematice ale asigurărilor, Editura Teora,
Bucureşti, 2000.
Craiu I., Mihoc Gheorghe, Craiu Virgil, Matematici pentru economişti, vol. III, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1971.
Cuculescu I., Teoria probabilităţilor, Editura ALL, Bucureşti, 1998.
Duda I., Trandafir Rodica, Baciu Aurora, Ioan Rodica, Matematici pentru economişti,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.
Duda I., Trandafir Rodica, Baciu Aurora, Ioan Rodica, Elemente de matematici economice,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.
Donciu N., Flondor D., Algebră şi analiză matematică. Culegere de probleme, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.
Gerber H. U., Life Insurance Mathematics, with exercises contributed by Samuel H. Cox,
Swiss Association of Actuaries Zurich, Springer, Berlin, 1995, 2nd expanded
edition.
Hoţulete S., Woinaroschi S., Socoll C., Niculescu R., Matematici speciale aplicate în
economie, Lito ASE, Bucureşti, 1985.
Kellison S., The Theory of Interest (second edition), Richard Irwin Inc., USA, 1991.
Mihăilă N., Matematici speciale aplicate în economie, Lito ASE, Bucureşti, 1976.
Mihăilă N., Popescu O., Matematici financiare şi actuariale, Lito ASE, Bucureşti, 1972.
Mihăilă N., Popescu O., Matematici speciale aplicate în economie, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1978.
127
Mihoc Gh. şi colab., Teoria matematică în operaţiuni financiare, Institutul de Statistică şi
Actuariat, Bucureşti, 1959.
Mihoc Gh. şi colab., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1970.
Mihoc Gh., Matematici pentru economişti, Editura Tehnică, Bucureşti, 1971.
Mihoc Gh., Craiu V., Tratat de statistică matematică, Editura Academiei, Bucureşti, 1976.
Mircea I., Matematici financiare şi actuariale, Editura Corint, Bucureşti, 2006.
Negruş M., Tehnici de calcul valutar- financiar, Editura Militară, Bucureşti, 1992.
Nicolescu M., Dinculeanu N., Marcus S., Manual de analiză matematică, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1963.
Popescu O. şi colab., Matematici aplicate în economie, vol. I şi II, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1993.
Purcaru I., Matematici financiare, vol. I şi II, Editura Economică, Bucureşti, 1993.
Purcaru I., Matematică şi asigurări financiare, Editura Economică, Bucureşti, 1996.
Purcaru I., Informaţie şi corelaţie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.
Săcuiu I., Bădin V., Matematici speciale aplicate în economie, Lito ASE, Bucureşti, 1981.
Săcuiu I., Toma M., Matematici speciale aplicate în economie, Lito ASE, Bucureşti, 1984.
Stănăşilă O., Analiză matematică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1981.
Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2007.
Thimonier C., Mathematiques Economiques, Statiques, Probabilites et Mathematique
Financieres, Economica, 1985.
Văcărel I., Bercea F., Asigurări şi reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 2000.
Zbaganu Gh., Metode matematice în teoria riscului şi actuariat, Editura Universităţii
Bucureşti, 2004.

128