Sunteți pe pagina 1din 6

PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 20 de antrenament CNEE și MEC, BAC 2020, LLR – realizată de

profesorii Cristinescu Mădălina (S I), Șandru Florina (S II) și Mușat Valentina (S III)

Propunere de rezolvare a testelor de antrenament CNEE și MEC,


realizată de profesori din județul Dâmbovița

Examenul de bacalaureat naţional 2020


Proba E.
a) Limba şi literatura română

Testul 20
Subiectul I A

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu


privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței mă atingea dureros. 6 puncte

Sensul din text al secvenței „mă atingea dureros” se referă la faptul Ioan Slavici era
afectat de intransigența cu care Eminescu judeca oamenii.

2. Menționează două localităţi prin care a trecut Eminescu în călătoriile sale prin ţară,
utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte

În călătoriile sale prin ţară, Mihai Eminescu a trecut prin Sibiu și prin Blaj.

3. Precizează două cursuri pe care Eminescu le frecventa, în afara celor de la facultatea la care
era înscris, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din text. 6 puncte

Eminescu frecventa regulat „interesantul curs de economie naţională al lui Lorenz Stein,
precum şi cel de drept roman al lui Iherin”.

4. Explică motivul pentru care lui Ioan Slavici îi era greu să vorbească despre Eminescu.
6 puncte

Motivul pentru care lui Ioan Slavici îi era greu să vorbească despre Mihai Eminescu
este faptul că, deși erau „în multe privințe foarte deosebiți unul de altul”, au fost prieteni buni
și nedespărțiți. Nu putea vorbi despre Mihai Eminescu, fără a vorbi despre el însuși.

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, rolul lui Mihai Eminescu în formarea ca scriitor a lui Ioan
Slavici, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte

În formarea ca scriitor a lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu a avut rolul de mentor. În
fragment, autorul îl numește pe Eminescu „un povăţuitor în cele literare”, mărturisind că mulți
ani i-a citit acestuia scrierile sale înainte de a le publica.
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 20 de antrenament CNEE și MEC, BAC 2020, LLR – realizată de
profesorii Cristinescu Mădălina (S I), Șandru Florina (S II) și Mușat Valentina (S III)

Subiectul I B
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă părerea
celor din jur ne influențează sau nu alegerile, raportându-te atât la informațiile din fragmentul
extras din textul Eminescu – omul de Ioan Slavici, cât și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:


– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea.
6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum
150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Se spune că nu trebuie să te intereseze părerea unui om de la care nu ai cere niciodată


sfatul. Dar cum reacționăm la părerile celorlalți oameni? Şi aici, vorbim despre oamenii
frumoși din viața noastră, cei care ne cunosc cu adevărat şi în care avem încredere.
Cred că, în pofida a tot ceea ce se vehiculează despre stima de sine, părerea celor din jur
ne influenţează alegerile pe care le facem, la un moment dat, în viaţa noastră şi asta datorită
faptului că suntem fiinţe sociale construite din trăiri, emoţii, empatii.
În primul rând, fie că vorbim despre alegerea unei perechi de pantofi, fie că vorbim
despre alegeri mult mai importante în viaţă, părerea unei persoane dragi sau părerea unei
persoane pe care o admirăm este valoroasă, reprezentând, în anumite situaţii, ancore
sufleteşti.
Raportȃndu-mă la experienţa culturală, pot exemplifica, în acest caz, importanţa opiniei
lui Mihai Eminescu referitoare la talentul lui Ion Creangă. Mihai Eminescu a intuit geniul
creator al lui Creangă, îndemnȃndu-l să scrie şi astfel, astăzi, putem spune că părerea celui
mai mare poet roman i-a influenţat alegerile celui mai mare povestitor roman.
În plus, opiniile celor care contează pentru noi ne pot influența deciziile privind
parcursul profesional.
Relevantă în acest sens este confesiunea lui Ioan Slavici care în volumul „Mărturii
despre Eminescu” afirmă că în formarea sa ca scriitor, Mihai Eminescu a avut rolul de
mentor. În fragment, autorul îl numește pe Eminescu „un povăţuitor în cele literare”,
mărturisind că mulți ani i-a citit acestuia scrierile sale înainte de a le publica. Mulțumirea pe
care i-o provoca lui Eminescu citirea textelor, era, pentru prozator, o garanție a calității
creațiilor sale.
Aşadar, opiniile oamenilor care ne sunt apropiați și a celor față de care nutrim
sentimente de admirație, ne motivează să urmăm o anumită direcție, ne formează o anumită
viziune despre lume reflectată în dimensiunea emoțională sau profesională a existenței.
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 20 de antrenament CNEE și MEC, BAC 2020, LLR – realizată de
profesorii Cristinescu Mădălina (S I), Șandru Florina (S II) și Mușat Valentina (S III)

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului din fragmentul de mai jos.

SCENA a II-a SORCOVĂ,


LUCA LACRIMĂ, NASTASIA

NASTASIA (s-a oprit în prag și îngână): Ce-ntuneric!


SORCOVĂ (intră, din bucătărie, cu lampa aprinsă): … și eu care credeam că Nastasia
plânge de ochii lumii (a pus lampa pe masă) și face nuntă cu… (O vede pe Nastasia și,
admirativ:) Brava! Bine-ai adus-o din condei! Brava, Nastasio!
NASTASIA (o miră și o doare fericirea lui Ion Sorcovă).
SORCOVĂ (i se risipește entuziasmul și luptă să-l adune, râde în silă): Ei, lasă, nu te mai
face n-aude-n-a-vede, că pricepem noi! Bănuiam eu! Bănuiam eu că pui ceva la cale!... E bine
ce faci! Merită! Un ucigaș ca el…
NASTASIA (a tresărit): Care… el?
G. M. Zamfirescu, Domnișoara Nastasia

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii
literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1
punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum
50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Didascaliile sau notațiile autorului sunt elemente specifice genului dramatic, cu rolul
de a transmite diverse informații cititorilor, actorilor, regizorilor, necesare atât pentru
reprezentarea scenică, cât și pentru a ilustra caracterul personajelor sau relația dintre ele.
În fragmentul extras din opera de teatru „Domnișoara Nastasia” scrisă de G. M.
Zamfirescu, didascaliile oferă indicii relevante despre acțiunile săvârșite de personaje:
Sorcovă „(intră în bucătărie, cu lampa deschisă)”; Nastasia „(s-a oprit în prag și îngână)”, dar,
în mod aparte, focalizează atenția cititorului asupra comportamentului și a atitudinii
personajelor.
Indicațiile scenice sunt utilizate pentru a reda caracterizarea indirectă a personajelor,
replicile acestora fiind completate de elementele nonverbale și paraverbale. Astfel, Sorcovă își
manifestă, plin de emfază și ironie, admirația pe care o resimte față de Nastasia „(o vede pe
Nastasia și, admirativ:)”, pe când, personajul feminin, Nastasia, pare contrariat, afectat și
uimit de comentariile insinuante ale lui Sorcovă, „(o miră și o doare fericirea lui Ion
Sorcovă)”.
Așadar, notațiile autorului au rolul de a creiona atitudinea ezitantă a Nastasiei, sugerând
portretul moral al unei tinere aparent ingenue, care prin intermediul indicilor comportamentali
„(a tresărit)”, poate să inducă în eroare opiniile celorlalți.
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 20 de antrenament CNEE și MEC, BAC 2020, LLR – realizată de
profesorii Cristinescu Mădălina (S I), Șandru Florina (S II) și Mușat Valentina (S III)

Subiectul al III-lea (30 de puncte)


Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text
poetic studiat, aparținând lui George Bacovia sau lui Lucian Blaga.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:


– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales
(de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice,
elemente de prozodie etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere,
cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de
argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia
– 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400
de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

,,Poetul nu este atât un mânuitor, cât un mântuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din
starea lor naturală și le aduce în stare de grație”, spune Lucian Blaga și o demonstrează prin
toată opera sa poetică.
Volumul de debut al poetului de la Lancrăm , ,,Poemele luminii”(1919) a fost foarte
bine primit de critica literară a timpului. Nicolae Iorga afirma că exprimă, cum nu se poate
mai bine, spațiul ardelean și avea să deschidă un drum nou în poezia românească, drum pe
care-l fixează încă de la începuturile lui prin poezia pe care o așază în frunte: ,,Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii”.
Poezia este o artă poetică modernă, cu influențe expresioniste, în care întâlnim, ca
primă trăsătură specifică, metafore noi (revelatorii) și înnoiri prozodice (versul liber și
ingambamentul).
O altă trăsătură modernistă a poeziei lui Blaga este limbajul care prezintă
intelectualizarea emoției și este pus în relație cu un plan filosofic secundar. Poetul prezintă cu
mijloace literare cele două tipuri de cunoaștere identificate de filosoful Blaga (cunoașterea
luciferică și paradisiacă).
,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” exprimă idei filosofice cuprinse în ,,Trilogia
cunoașterii” cu toate că nu conține un șir de raționamente, ci este un text poetic, cu limbaj
metaforic, având, precum în creația eminesciană, un plan filosofic secundar.
Tema poeziei, specifică artelor poetice, prezintă locul și rolul poetului în Univers.
Cunoașterea lumii în planul creației poetice este posibilă numai prin iubire: ,,Eu nu strivesc...,
căci eu iubesc/și flori și ochii și buze și morminte”. Enumerația de metafore revelatorii cu
multiple semnificații desemnează temele creației lui Blaga: „flori” - adică viață, frumos,
efemer; „ochi” - cunoaștere, spiritualitate; „buze” - cuvânt, iubire, rostire poetică; „morminte”
- moarte, eternitate, continuitate.
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 20 de antrenament CNEE și MEC, BAC 2020, LLR – realizată de
profesorii Cristinescu Mădălina (S I), Șandru Florina (S II) și Mușat Valentina (S III)

Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se exprimă prin mărcile eului liric,
verbe și pronume la persoana I, singular „eu iubesc”, „nu strivesc”, „nu ucid”, dar și prin
topică, pauză afectivă și cezură.
Titlul conține o metaforă revelatorie „corola de minuni a lumii” și exprimă atitudinea
poetului, izvorâtă din iubire, cea de protejare a misterului ca ,,imaginea ideală a universului”,
cum observa Ion Pop, în studiul său ,,Lucian Blaga - universul liric”.
Primul cuvânt, pronumele „eu”, reluat de cinci ori, evidențiază rolul eului liric, de
centru creator al propriului Univers poetic. Verbul la forma negativă „nu strivesc” exprimă
refuzul cunoașterii de tip rațional și opțiunea pentru cunoașterea luciferică, poetică.
Titlul este reluat în incipitul poeziei, iar sensul său se întregește cu versurile finale
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (...) căci eu iubesc / și flori și ochii și buze și
morminte”.
Discursul liric se construiește în jurul relației de opoziție dintre cele două tipuri de
cunoaștere care se realizează prin antiteza „lumina mea”, „lumina altora”, prin alternanța
lumină - întuneric, și prin conjuncția coordonatoare adversativă „dar”.
Poezia cuprinde trei secvențe lirice, versurile unu-cinci, șase-opt, nouăsprezece-
douăzeci, subliniază atitudinea poetului față de univers (I), opoziția dintre cunoașterea
luciferică și cea paradisiacă (II) și explicația pentru atitudinea din prima secvență - „eu
iubesc”.
Prima secvență (primele cinci versuri) exprimă refuzul cunoașterii logice, raționale,
paradisiace prin verbe la forma negativă „nu strivesc”, „nu ucid”. Cele patru elemente pot fi
grupate simbolic „flori” – „morminte” ca limite temporale ale ființei, „ochi” – „buze” ca două
modalități de cunoaștere.
Este elocventă mărturisirea lui Lucian Blaga din „Pietre pentru templul meu”:
„Câteodată datoria noastră în fata unui adevărat mister nu e să-l lămurim, ci să-l adâncim așa
de mult încât să-l prefacem într-un mister și mai mare”. Mărturisirea accentuează clar
opțiunea poetului pentru cunoașterea luciferică.
A doua secvență se construiește pe baza unor relații de opoziție: eu-alții, „lumina
mea” – „lumina altora”, ca o antiteză între cele două tipuri de cunoaștere: paradisiacă și
luciferică.
Ultimele două versuri constituie o a treia secvență cu rol conclusiv, deși exprimată
prin raport de cauzalitate redat de conjuncția „căci”. Cunoașterea poetică este un act de
contemplație și iubire.
Elemente de recurență în poezie sunt misterul şi motivul luminii, care implică
principiul contrar, întunericul. Discursul liric se organizează în jurul acestor elemente.
La nivel morfosintactic, remarcăm repetarea, de cinci ori în poezie, a pronumelui
personal „eu”, aspect care susține caracterul confesiv; verbele la timpul prezent, modul
indicativ prin care eul poetic este plasat într-o relație definită cu lumea (prezentul etern şi
prezentul gnomic).
„Prezentul și viitorul (conchide Ștefan Munteanu) sunt singurele forme vii ale
timpurilor verbale, care desemnează faptele fie în desfășurarea lor actuală, fie din perspectiva
așteptării și întâlnirii cu ele”.
La nivel lexico-semantic, terminologia abstractă, lexicul împrumutat din sfera
cosmicului şi a naturii este organizat „ca forme sensibile ale cunoașterii” (Ştefan Munteanu);
câmpul semantic al misterului realizat prin termeni/ structuri lexicale cu valoare de metafore
revelatorii: „tainele”, „vraja nepătrunsului ascuns”, „a lumii taină”, „întunecata zare”, „ fiori
de sfânt mister”, „ne-nţeles”, „ne-nţelesuri şi mai mari”; opoziţia lumină-întuneric relevă
simbolic relația antitetică dintre cunoașterea poetică (prin iubire şi creaţie) și cunoaşterea
logică; Prin limbajul metaforic (cuvântul poetic nu înseamnă, ci sugerează), prin plasarea
PROPUNERE de rezolvare a TESTULUI 20 de antrenament CNEE și MEC, BAC 2020, LLR – realizată de
profesorii Cristinescu Mădălina (S I), Șandru Florina (S II) și Mușat Valentina (S III)

pronumelui „eu” în poziţie iniţială şi prin repetarea ei, se evidențiază (auto)definirea relației
eu-lume.
La nivel stilistic, limbajul artistic şi imaginile artistice sunt puse în relaţie cu un plan
filosofic secundar. Organizarea ideilor poetice se face în jurul unei imagini realizate prin
comparaţia amplă a elementului abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al lumii materiale,
termen concret, de un puternic imagism „şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu
micşorează, ci tremurătoare/ măreşte şi mai tare taina nopţii,/ aşa îmbogăţesc şi eu întunecata
zare”.
În plus, se cultivă cu predilecţie metafora revelatorie, care caută să reveleze un mister
esenţial pentru însuşi conţinutul faptului: „vraja nepătrunsului ascuns”, „largi fiori de sfânt
mister”.
La nivel fonetic, caracterul modernist este susținut de pauzele marcate de cezură şi de
dispunerea versurilor cu măsură inegală, în funcție de ritmul interior, în timp eufonia
versurilor sugerează amplificarea misterului.
Înnoirile prozodice moderniste sunt: versul liber și ingambamentul. Poezia este
alcătuită din douăzeci de versuri libere, cu metrică variabilă, al căror conținut interior redă
fluxul ideilor poetice.
În concluzie, arta poetică „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga
aparține modernismului prin particularitățile de structură și compoziție, în special, printr-o
viziune poetică influențată de formația sa filosofică, context care îl pune pe scriitor în postura
celui care amplifică misterul Universului prin iubire, spre deosebire de cei care încearcă să-l
explice, pe cale rațională.