Sunteți pe pagina 1din 4

A.

Pentru grupuri mici


1. 5 lucruri
Împărţindu-se în perechi, participanţii, timp de cinci minute, folosind doar gesturile,
povestesc despre cinci lucruri care pentru ei sunt cele mai importante. După expirarea
timpului acordat tot grupul se adună la un loc şi fiecare pereche se prezintă unul pe altul
celorlalţi.
Idei: cinci lucuri, de care mă tem cel mai mult; cinci lucruri care îmi displac cel mai mult,
etc

2. Povestire în trei cuvinte


Jucătorilor li se acordă puţin timp, pentru a alcătui o istorioară despre ei, care constă doar
din trei cuvinte. După aceasta, fiecare participant îşi prezintă creaţia sa întregului grup.

3. Invitaţie
Jucătorii se aşază în cerc, iar in mijloc stă conducătorul. Acesta din urmă se apropie de
fiecare din participanţii la joc, îi spune numele şi bate din palme de două ori – aceasta
este o invitaţie de a sta în centrul cercului. Dacă conducătorul a spus corect numele
invitatului, atunci ei schimbă locurile. Scopul jocului este de a da oportunitatea fiecărui
participant să fie în rolul de conducător şi să-şi memoreze unii altora numele.

4. „Ei, fereşte-te!”
Grupul se aliniază într-un rând. Pe rând, fiecare, cu glas tare îşi spune numele
conducătorului. Cel ce conduce se întoarce, iar jucătorii în acest timp îşi schimbă locurile
între ei. La semnalul liderului, cel ce conduce se întoarce şi trebuie să numească pe toţi
participanţii pe nume. Dacă greşeşte – jocul se repetă. Dacă nu – se poate alege un nou
conducător şi se joacă încă odată.

5. Prieten – acrostih
Pentru fiecare participant sunt necesare o foaie de hârtie şi un pix.
Împărţiţi grupul în perechi. Pe o foaie de hârtie fiecare participant, în coloană, pe litere îşi
scrie numele. Partenerii fac schimb de foiţe. Apoi împreună caută calităţi, hobby-uri,
caracteristici ale partenerului, care să înceapă cu fiecare din literele numelui scris şi le
scriu pe orizontală. De exemplu:
I – isteţ
O – onest
N – numără de câte ori a cântat cucul
După ce toate perechile vor termina lucrul, acordaţi timp pentru ca fiecare să
împărtăşescă descoperirile sale grupului.

B. Pentru grupuri mari


1. În cerc – spre prieten
Participanţii formează două cercuri – unul interior şi unul exterior – faţă în faţă. Perechile
formate, timp de două trei minute fac cunoştinţă şi povestesc unul altuia despre sine.
După aceasta, la semnalul conducătorului, cercul interior se roteşte la dreapta cu un om.
Jocul se termină când se va termina cercul.

2. Cartele
Jucătorilor li se împart cartonaşe, împărţite în pătrate. În fiecare pătrat este scrisă o
calitate a unui om.. De exemplu: „îmi place să cânt”, „Am un câine”, „sunt trist”. Pot fi
folosite calităţi care sunt importante pentru voi, de exemplu, hobby-uri („Îmi place
teatrul”, „îmi place să citesc romane”). În timp ce se aude muzica, fiecare participant
trebuie să găsească oameni care au aceste caracteristici şi să le scrie numele în pătratul
respectiv, în aşa fel , încât în fiecare pătrat să se regăsească cel puţin un nume. Învinge
acel, care reuşeşte primul să facă acest lucru.

3. Număr maxim de strângeri de mână


Fiecare participant, într-un timp 1-3 minute, trebuie să strângă mâna la cât mai mulţi
oameni. Atrageţi neapărat atenţia că strângerea de mână trebuie făcută cu bunăvoinţă,
privindu-l în ochi pe celălalt. De asemenea, trebuie pronunţat numele propriu şi memorat
numele celuilalt. Fiecare trebuie să numere persoanele cu care s-a salutat. La terminarea
exerciţiului, conducătorul întreabă: „Cine a dat mâna cu mai mult de 10 persoane? Dar
20?” Câţiva jucători, care au înregistrat cel mai mare număr, sunt anunţaţi câştigători.

C. Zilele tematice
1. Ziua cunoştinţelor
Fiecare om din tabără (inclusiv toţi voluntarii) primesc o foaie cu numele persoanei, de la
care trebuie să ia un interviu. Interviurile în formă scrisă se dau coordonatorului
programului. Cele mai bune interviuri se premiază (se ţine cont de cantitatea informaţiei,
aranjarea, stilul literar etc.).

2. Ziua minunilor
Fiecare grup primeşte însărcinarea de a prezenta la capela de seară câte o minune biblică
(liniştirea furtunii, învierea lui Lazăr, crearea lumii ş.a.m.d.). Pe parcursul pregătirii
prezentării minunii, tinerii dau dovadă de multă inventivitate şi simţ al umorului. Forma
prezentării poate fi oricare, important e ca spectatorii să înţeleagă despre care minune este
vorba.

3. Ziua ispitelor
Pe parcursul zilei, copiii se întâlnesc cu diferite ispite. De exemplu, pe un brad sunt
atârnate bomboane, biscuiţi, iar alături este scris: „Interzis!”; pe unele robinete este scris:
„Nu funcţionează!”; în cantină pe masă este scris: „Nu priviţi în sus!”; la adunarea de
seară, coordonatorul deodată priveşte în spatele copiilor, face o faţă speriată şi strigă:”Nu
priviţi înapoi!”. Desigur, copiii „sunt ispitiţi”. Liderii îi înregistrează pe cei ce nu au
rezistat ispitei. Sugestii: Seara înainte de culcare duceţi toţi copiii pe malul râului (acolo
unde se poate), citiţi discursurile de învinuire, provocaţi puţină frică, anunţaţi pedeapsa
pentru cei vinovaţi – să fie aruncaţi în apă. Duceţi copiii la apă şi se aud primele strigăte:
„Nu trebuie!” şi „Eu sunt primul!”, dar aici intervine directorul, care „întâmplător” e pe
aproape (tocmai iese să se spele pe dinţi…). Directorul este de acord să fie aruncat el în
locul copiilor şi sentinţa e executată.

4. Ziua popoarelor lumii


Fiecare grup primeşte numele unui popor al lumii, însărcinarea este să inventeze o limbă,
un costum, un dans naţional şi să prezinte acestea la adunarea de seară.

5. Ziua constructorului
Organizaţi o construcţie din materialele pe care le aveţi la îndemînă. Daca ziua e
frumoasă, călduroasă, şi se poate merge la un mal nisipos, organizaţi un concurs al
construcţiilor din nisip. Să aveţi în vedere: unitatea echipei; frumuseţea, calitatea,
rezistenţa şi alte calităţi ale unei construcţii.

6. Ziua negustorului
Dimineaţa copiilor li se înmânează o sumă, care este de ajuns doar pentru cele mai
importante lucruri din timpul zilei (dejun, prânz, cină). Pe parcursul zilei, copiii cumpără
totul contra bani („bancnote copiate şi modificate şi monede din lemn”), pe care îi câştigă
singuri. Tot în această zi are loc jocul cu toată tabăra „Vânătoarea de tigrii” (vezi mai
jos), pe parcursul căreia copiii pot primi bani, vânzând pieile de tigru dobândite. Copiii
dau dovadă de inventivitate, pentru ca să facă rost de bani. De exemplu, jumătate din
tabără va dori să strângă gunoiul, altă parte să meargă după lemne ş.a.m.d. Probabil
grupul programat pentru curăţat masa şi spălat vesela va fi invitat, de participanţi să
plătească dacă vor să nu mai facă ei treaba.
Jocul „Vânătoarea de tigrii”
O parte din lideri sunt „tigrii”. Ei se îmbracă cu diferite haine confecţionate din zdrenţe
colorate („piei”), care pe urmă le „năpârlesc”, adică le aruncă pe pământ, sau le leagă de
un tufiş. Sarcina copiilor este să adune cât mai multe „piei” şi să le vândă negustorilor
(directorului şi liderului de închinare) în schimbul banilor. Tigrii îi pot „zgâria” pe copii
cu carioci negre. Vânătorul „rănit” aleargă la sora medicală, care, în schimbul banilor
vindecă rănile (taie „rănile” cu cariocă roşie). După aceasta, vânătorii se întorc la locul
lor. Tigrii vicleni inventează diferite capcane: aruncă „pieile” şi se ascund, aşteptându-i
pe copii. Imediat ce vânătorii neatenţi încep să strângă trofeele, asupra lor, din diferite
părţi, se aruncă tigrii care îi „zgârie” şi îi „muşcă” pe toţi la rând.

D. Prânzuri neobişnuite
Puteţi face ca fiecare prânz să fi neobişnuit. De exemplu:
• Prânzul încrederii – toţi se împart în perechi, unuia i se leagă ochii, iar celălalt îl
hrăneşte.
• Prânzul tăcerii – pe parcursul acestuia, nimeni nu pronunţă nici un cuvânt.
• Prânzul unităţii – mâinile tuturor copiilor sunt legate, mâna stângă a unuia este legată de
mâna dreaptă a vecinului, şi în felul acesta toţi formează un cerc.
• Prânzul limbii engleze – în timpul prânzului este permis să vorbească doar în engleză.
• Prânzul iertării – înainte de a intra în cantină (sală de mese), grupul trebuie să explice
cum înţelege practic iertarea.
• Prânzul uimirii – trebuie să-l uimească pe coordonator şi pe ceilalţi înainte de a intra sau
chiar în interiorul sălii de mese.
• Prânzul evreiesc – biletul de intrare în sală este costumul în stil evreiesc.
• Prânzul mulţumirii – cât mai original de spus „mulţumesc” bucătarilor.
• Prânzul atenţiei – în mod neobişnuit de acordat atenţie liderului grupului.