. Colegiul Naţional „B. P.

Hasdeu”
Bd. Gării, Nr. 1, cod poştal 120218
Telefon/ fax : 0238/717421; 0238/720884 Buzău – România
email hasdeu@hasdeu.bz.edu.ro

Colegiul naţional „B.P. Hasdeu” Buzău

Istoria acestei şcoli începe o dată cu inaugurarea Gimnaziului, la 12 septembrie 1867,

după ce la 9 septembrie Consiliul Comunal numise director pe profesorul bănăţean Luca
Pavlovici Călăceanu, profesor de română şi latină, care funcţiona atunci ca şi director al
Seminarului. Cei şase profesori predau, de regulă, câte două obiecte unui număr de 11 elevi din
clasa I.
În anul 1868-1869, primarul Nae Stănescu a dispus transformarea clasei I gimnazială în
clasă comercială, profesorii împărţindu-şi materiile dintr-o programă gimnazială şi comercială
prea grea pentru clasa I. Se predau limba română, limba greacă, franceză, germană, matematică,
cosmografia, mecanica, fizica, istoria, geografia, desenul, caligrafia.
Pentru că şcoala comercială a însemnat o nereuşită, în anul 1869-1870 se hotărăşte o
singură clasă „şi numai de băieţi”, obiectele fiind repartizate între cei trei profesori ai şcolii reale,
printre ei Basil Iorgulescu, prestigios profesor şi director în mai multe rânduri.
Anul 1871 marchează începuturile bibliotecii gimnaziului, iniţiate de Basil Iorgulescu,
acesta primind în anul 1873-decembrie, prima donaţie importantă de la aprigul unionist Costache
Ciochinescu, 557 volume, 4 tablouri şi o hartă a României după Bieltz.
La 16 februarie 1874 gimnaziul va primi denumirea de Tudor Vladimirescu, director
fiind profesorul de limba română şi istorie, Basil Iorgulescu, printre profesori aflându-se şi
pictorul Ion Andreescu. La 18 februarie 1881 biblioteca gimnaziului devine publică şi capătă
denumirea de “Carol I”. Regele donează bibliotecii Marea Enciclopedie Franceză.
La 30 august 1891 gimnaziul primeşte un alt patron, Alexandru Hasdeu, cursurile fiind
deschise într-un local nou, care va găzdui Liceul începând cu 1893. Director este acelaşi Basil
Iorgulescu.
Între1893 – 1932 şcoala se va numi Liceul „Al.Hasdeu”. Dintre directorii colegiului
amintim pe: Dumitru Constantinescu profesor de Limba Franceză (1899 – 1901), Constantin
Giurescu profesor de Istorie (1902 – 1903), Nicolae I. Nazarie profesor de Biologie (1911 –
1914), Ghorghe V. Stănescu profesor de Matematică (1908 – 1911), Pamfil C. Georgian profesor
de Istorie – Geografie (1926 – 1927), Sava Gr. Anghel profesor de Limba Germană (1928 –
1931)
În 1893 Basil Iorgulescu iniţiază „Ateneul” din Buzău, în cadrul căruia, după cum
consemnează un ziar al vremii „s-a ţinut în sala gimnasiului local conferinţa de mult anunţată a
D-lui I.L. Caragiale” care, „în acea seară a schimbat acel subiect şi a vorbit despre «Causele
prostiei omeneşti». Sala era plină de un public foarte numeros şi ales, nimic din ce e inteligenţă
la Buseu nu era lipsă”.
Între elevii de acum se vor distinge Vasile C. Voiculescu, marele poet de mai târziu şi
viitorul actor Velimir Maximilian.
În timpul primului război mondial au căzut eroic în luptă profesori şi absolvenţi, clădirea
liceului fiind avarată, distrugerile fiind evaluate de directorul Nicolae Nazarie la suma de
1.800.000 lei.

1
 În anul 1932, directorul Sava Anghel a obţinut schimbarea patronului liceului în Bogdan
Petriceicu Hasdeu, ocazie cu care a fost dezvelit bustul marii personalităţi, operă a sculptorului
Oscar Han.
Printre profesori iluştri ai şcolii din această perioadă amintim pe: Basil Iorgulescu,
Constantin Giurescu, Toma Dicescu, Nicolae I. Nazarie, Alexandru Stancu, Pamfil C. Georgian,
Sava Anghel, Constantin I. Tomulescu, Ion Buteică, Dimitrie C. Ionescu, Bucur Ţincu, Ştefan
Săndulescu, Emanoil Stângescu, Dumitru Coman, Liviu Chiriacescu, care au fost şi directori sau:
dr. Vasile Bianu, August Scriban, Ion Păunel, Alexandru Teodorescu, Izabela Vencov, Mihai
Spânu, Nicolae Jitaru, radu Muşat, Ion Moldoveanu, Constantin Pârjolescu, Silvestru SânPetru,
Serafima Nistor, Adrian Ionescu, Laurenţiu Stan, Gheorghe Olaru, Nicolae Condruţ, Boris
Capşa.
În cadrul Societăţii „Ateneu” au conferenţiat istoricul A.D. Xenopol, Tache Ionescu-fost
ministru al învăţământului-, I.L. Caragiale, Grigore Tocilescu.
În martie 1913 s-a înfiinţat societatea literar-ştiinţifică „B.P. Hasdeu”, la iniţiativa
profesorului de limba română N.D. Chiriac. În 1919 a apărut revista „Munca intelectuală”, cu
profil literar, artistic şi ştiinţific, iar în 1927 „Revista noastră”, cu articole de pedagogie,
economie, folclor.
În 1928 a luat fiinţă Societatea sportivă, condusă de profesorul Gheorghe Maxen, pentru
ca un an mai târziu elevii cursului superior să pună bazele societăţii „Facla”, pe lângă care în
1931 a început să fiinţeze „Societatea de matematică a elevilor clasei a V a”. În acelaşi an a
apărut revista „Carnet literar”, urmată în 1935 de „Flori de primăvară”.
Societatea „N. Vaschide”, din 1931, avea ca obiectiv abordarea problemelor culturale,
reorganizată în 1976 ca „Societate ştiinţifico-literară” de profesorul Boris Capşa, societatea
coordonând activitatea tuturor cercurilor literare şi ştiinţifice din liceu.
După al doilea război mondial s-a păstrat denumirea de Liceul „B.P.Hasdeu” până în anul
1996.
În 1967, când s-a serbat CENTENARUL, a apărut revista „Muncă şi talent” (redactor –
profesor Dumitru Coman), în 1973, la CENTENARUL BIBLIOTECII, ocazie cu care aceasta a
primit denumirea de „Basil Iorgulescu”, apare revista „Muncă şi talent” (redactor – profesor
Gheorghe Popescu). La sărbătorirea celor 125 de ani apare revista „Spre astre”, coordonată de
profesorul Ionel Banu.
Dintre directorii perioadei amintim pe Nicolae Iacob profesor de fizică, director între
1982-1986, Constantin Ciurea profesor de fizică, director între 1986 – 1989, Cezar Dumbrava
profesor de chimie, director între 1990 -1995.
Perioada post decembristă a fost marcată de personalităţi marcante ale cancelariei
hasdeiene care au plămădit performeri: Gheorghe Dănilă, Mircea Dorobanţu, Maria Vasile,
Gheorghe Popescu, Viorel Ciocâlteu, Ion Trocaru, Ion Lungu, Cezar Dumbravă, Sfetoslav
Cremarenco, Nicolae Iacob, Liviu Stănilă, Silvia Lucan, Virgil Poteraş, Virgilia Ermac, Mircea
Popescu, Maria Dumbravă, Mihai Hopulele, Flora Crăsnaru, Aurel Anghel, Lucia Ciurea, Stela-
Gica Constantinescu, Mihai Ermac, Lucia Pavel, Corneliu Salomia, Cristina Mihăilescu, Mihai
Melnic, Gabriela Enache, Gheorghe Udrea, Stana Bunea, Ileana Petcu, Florica Săndulescu,
Gheorghe Mihalaşcu.
Din anul 1996, prin Ordin al Ministrului, şcoala şi-a schimbat denumirea, devenind
Colegiul „B.P.Hasdeu”, iar în 1999 – Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. Directorii
acestei perioade fiind profesorul de geografie Borcea Postelnicu şi profesorul de limba română
Ionel Banu.

2
 Între actualii profesori hasdeieni, 20 au fost elevi ai şcolii, cei mai mulţi fiind cuprinşi în
Fundaţia Hasdeienilor, care a fost fondată în decembrie 1995.
Balanţa valorică între specializări şi profiluri s-a echilibrat, elevii dovedind interese şi
preocupări din ce în ce mai diverse. Atât profilul real, cât şi cel umanist au menţinut prestigiul
Şcolii de la Hasdeu, cele 15 premii internaţionale recent obţinute consolidând statutul unei
instituţii care cultivă excelenţa prin dobândire de performanţă.
Instituirea claselor cu studiu intensiv al limbilor străine, pregătirea prin Centrul de
excelenţă sau Centrul de Informatică, munca în cabinete, laboratoare sau pe terenul de sport
însemnând organizarea unor activităţi înscrise în statutul de şcoală model. Colegiul Naţional
„B.P.Hasdeu” a devenit un puternic centru de limbi străine, elevii săi obţinând atestate
Cambridge, LCCI, ECL, DELF sub îndrumarea unor cadre didactice specializate în acest sens.
Elevii înţeleg că sunt parte într-o instituţie de învăţământ al cărei deziderat este
promovarea unei educaţii moderne, fundamentată pe principii şi valori europene, capabilă să
formeze caractere neschimbătoare şi puternice. Din rândul lor s-au desprins olimpici
internaţionali: Cezar Gheorghe - matematică, 1959, Marius Andruh - chimie, 1972, Bogdan
Enescu - matematică, 1978, 1979 şi 1980, Nataşa Adriana Oprea - rusă, 1972, Eleonor Nechita -
fizică, 1982, Amalia Mărgărit - rusă, 1991, Ciprian Păştinică - latină, 1992, Liviu Mirică -
chimie, 1994, Dragoş Ghioca - matematică, 1994 şi 1995, Adriana Şumuleac - latină, 1996,
Bogdan Fedeleş - chimie, 1996 şi 1997, Melania Macovei - latină, 1997, Simona Năstase - 1997,
Gheorghe Iancu - chimie, 1999, Nicolae Done - chimie, 2004, Emil Cristea - biologie, 2001,
Elena Andreea Simion - filosofie, 2004, Florin Gogianu - filosofie, 2006, Liviu Nedef -
filosofie, 2002, Ioana Bedreagă - limba română, 2006, Ionuţ Mihalache – rachetomodele, 1996,
Laura Nicoară - limba latină, 2009 şi 2012, Rodica Burlacu, -geografie, 2010.
Colegiul Naţional „B.P.Hasdeu” este astăzi o instituţie de învăţământ cu o cultură
organizaţională puternică, al cărei deziderat este promovarea unei educaţii moderne,
fundamentată pe principii şi valori europene, capabilă să formeze caractere neschimbătoare şi
puternice, premisă a reuşitei în plan academic, ocupaţional şi social a tuturor elevilor săi, să
stimuleze şi să încurajeze creativitatea acestora.
Colegiul îşi propune să dezvolte, pe baze reale şi corecte, un parteneriat între toţi actorii
implicaţi în demersul educaţional: profesori, părinţi, comunitatea locală, autoritatea locală, agenţi
economici. Asociaţia de părinţi are statut juridic propriu, deviza asociaţiei urmând ideea centrală
din modelul educaţional asumat de colegiu: „Nimic fără caracter”. Elevul este în centrul
întregului demers, afirmarea liberă a personalităţii, exersarea spiritului critic, formarea şi
afirmarea demnităţii umane fiind punctele forte ale spiritului hasdeiean.
Valorificarea tradiţiei şi experienţei educaţionale, acumulate în cei 145 de ani de existenţă
a şcolii obligă pe cei de astăzi să se adauge generaţiilor care i-au dăltuit blazonul. De aceea,
începând cu anul 2008 au fost reluate conferinţele în cadrul Ateneului pe care Basil Iorgulescu îl
înfiinţase cu 115 ani în urmă.
Şcoală a modelării caracterelor, Colegiul Naţional „B.P.Hasdeu” se impune prin
sobrietate, prin gloria atâtor ani de studiu pentru suflet şi pentru ctitorirea omului. Recunoscut la
nivel naţional – şi nu numai – Hasdeul a devenit şcoală fondatoare a Alianţei Colegiilor
Centenare, asociaţie care grupează 52 de mari şcoli din ţară, toate având cel puţin 100 de ani de
existenţă.
Hasdeul de astăzi este o şcoală cu însemne proprii – costum şcolar şi emblemă, insignă,
medalie, dar şi cu ritualuri de integrare sau de consacrare.

3
 Festivitatea de absolvire este monumentală, momentele ritualului păstrându-se de la an la
an. Începând cu anul şcolar 2007/2008, Primarul Municipiului Buzău, Dr. Ing. Constantin
Boşcodeală adresează mesajul său absolvenţilor şcolii în care şi Domnia Sa a fost elev.
Absolvenţii se simt, într-un fel, purtătorii unui însemn nobiliar, invincibil, care nu le dă
drepturi în plus, ci înalte datorii: să fie printre primii care să atace culmile ştiinţei şi artei.
Ei se adaugă celor care de-a lungul anilor, urmând exemplul profesorilor, s-au străduit să
păstreze onoarea şi prestigiul şcolii, mulţi dăruindu-se cu pasiune şi responsabilitate medicinei,
ingineriei, învăţământului, alţii carierei militare, diplomatice, artistice, sportive, jurnalistice,
ştiinţifice.
Putem cita nume de rezonanţă ca: George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru
medicină, membru al Academiei Naţionale de Ştiinţă din Washington, savanţii Nicolae
Vaschide, ajuns director la Sorbona, Constantin I. Parhon, Ştefan Vencov, Radu C. Vlădescu,
Cristea Mateescu, Nicolae Nestorescu, Emil G. Negulescu – membri sau membri corespondenţi
ai Academiei Române, Constantin Mănciulescu inventatorul eşectrografului în anii 1903 – 1906,
care a premers magnetofonul, generalul Ştefan Guşă, contraamiralul Emil I. Grecescu, al
oamenilor de artă Aristide N. Demetriad, Nae Petrescu Ciucurete, Velimir Maximilian, Victor I.
Ionescu, Paul I. Ioachim, actor şi dramaturg, prinţul operetei Nicolae Leonard, pictorul
Alexandru Moscu, scriitorii Vasile Voiculescu, Ion Caraion, Gheorghe Istrate, Florentin
Popescu, Gabriel Andreescu, Magda Ursache, sau marii sportivi Cornel Penu, campion mondial
cu echipa de handbal a României, antrenorul emerit Oprea Vlase, handbal, gimnastul Romulus
Bucuroiu, Victor David - baschet, Marilena Ştefănescu – volei, regizorul Nicolae Cabel,
profeosorii universitari Silviu Neguţ, Adrian Miroiu, Nicolae Cupcea, Marius Andruh –
academician.