FILIALA IAŞI
EMC
HEMOVIGILENŢĂ ŞI
SIGURANŢĂ
TRANSFUZIONALĂ
ANA GRĂDINARIU
Slide 001
CUPRINS
• Hemovigilenţă
• Trasabilitate
• Scurt istoric al transfuziei
• Definiţii
• Sângele, componente.
• Legislaţie şi dotarea obligatorie a UTS
• Etapele şi responsabilităţile persoanelor implicate în
actul transfuziei
• Reacţiile transfuzionale şi procedura standard de
investigare şi înregistrare
• Grupele sanguine (sistemul ABO şi Rh)
• Probele de compatibilitate
HEMOVIGILENŢA
ansamblu de proceduri standardizate
de supraveghere a incidentelor
nedorite sau a reacţiilor adverse severe
ce survin atât la donatorul, cât şi la
primitorul de sânge pe parcursul actului
transfuzional, precum şi supravegherea
prin metode epidemiologice a
donatorilor;
Slide 002
SISTEMUL DE HEMOVIGILENŢĂ
Are urmatoarea structură:
Coordonatorul naţional de hemovigilenţă - Institutul Naţional de
Transfuzie Sanguină
Coordonatorii regionali de hemovigilenţă sau centrele regionale
de transfuzie sanguină, Centrul de Transfuzie Sanguinã al
Municipiului Bucureşti şi institutele de sănătate publicã
regionale;
Coordonatorii judeţeni - centrele judeţene de transfuzie sanguină
şi autoritatea de sănătate publică judeţeană şi a municipiului
Bucureşti;
Coordonatorii locali -comisiile de transfuzie şi hemovigilenţă
din spitale
COMISIA DE TRANSFUZIE ŞI
HEMOVIGILENŢĂ
La nivelul spitalelor este compusă din:
• 1960-debutează separarea
sângelui în componente ,
utilizate apoi selectiv.
• Din acest moment,datorită
progresului știintific, calitatea și
siguranța hemoterapiei s-au
îmbunătățit continuu.
DEFINIȚII
HEMOTERAPIA-reprezintă
utilizarea în scop curativ și
profilactic a sângelui si
derivatelor de sânge
TRANSFUZIA-constituie
mijlocul terapeutic care are
drept scop:
- corectarea anemiei
- înlocuirea pierderilor de sânge
(operaţii, accident)
- înlocuirea unor componente
sanguine care sunt deficitare
la un moment dat (factori ai
coagulării).
SÂNGELE este format din:
o Plasmă ~55%
– lichid gălbui transparent:
• apă (90%)
• substanţe dizolvate (10%)
– 9% substanţe organice (proteine 7%, lipide,
glucide, uree, creatinină, acid uric, bilirubină)
– 1% elemente minerale (Cl, HCO3, Na, K, Ca,
Mg, Fe, Cu, Zn, Co)
• Hemoliza
– = distrucția GR
– Eliberare de bilirubină în sânge
– Durata de viață normală = 120 zile
ERITROCITELE
Valori normale
- 4,2 – 4,8 milioane/mm3 la
femeie;
- 4,5 – 5,5 milioane/mm3 la
bărbat;
- 5,5 – 6 milioane/mm3 la
copilul mic;
- 8 milioane/mm3 la locuitorii
podişurilor înalte.
HEMOGLOBINA
Dir. CE 2002/98
Standarde de calitate si
siguranta - colecta,
testare, procesare,
stocare, distributie
sange si comp.
OMS 1224/2006
OMS 1225/2006
OMS 1226/2006
RECEPTIE PROBE
UTS
INDICATIEI
SECTIE
TRANSFUZIONBALE: -verificare probe
- evaluarea pacient -verificare cerere
-tipul si cant. de PSL -inregistrare PRELUARE< TRANSP
cerere+probe
-consimtamant CONTROLUL ULTIM
informat COMANDA PSL LA
CTS Identificare pacient
-inregistrarea in FO
-transport Inregistrare FO
CERERE PSL
TESTE ADMINISTRARE PSL
-completarea PRETRANSFUZIONALE Evaluare pacient
formularului SELECTIE PSL Proba clinica
RECOLTAREA COMPATIBIL Monitorizare RA
PROBELOR -verificare ABO/D
MONITORIZARE
-identif. pac, recoltare -compatibilitate PACIENT TRANSFUZAT
probe, transport -identificare, pregatire
LIVRARE PSL SELECTAT Puls, TA, nr. resp
diureza
RAPORTEAZA RA si IA
Conform legislației în vigoare:
DE LA RECOMANDARE PÂNĂ LA
EFECTUAREA TRANSFUZIEI, FIECARE
PERSOANĂ IMPLICATĂ ÎN ACTUL
TRANSFUZIEI
ESTE RESPONSABILĂ !!
ETAPE ȘI RESPONSABILITĂȚI
MEDICUL PRESCRIPTOR:
Stabilește indicatția de terapie prin transfuzie sanguină,
motivul, tipul si cantitatea de sânge/componente sanguine,
gradul de urgență și consemnează, sub semnatură și pe propria
răspundere în F.O. a pacientului;
• Comunică pacientului, aparţinătorului sau tutorelui legal
beneficiile şi riscurile transfuziei si solicita consimţământul ;
Completează, semnează şi parafeaza formularul-tip "cerere
de sange";
Supraveghează efectuarea controlului ultim pretransfuzional la
patul pacientului și desfășurarea procedurii de administrare a
transfuziei;
Urmărește evoluția posttransfuzională a pacienților în
următoarele 48 de ore;
•Medicul prescriptor poate cere consiliere medicului coord. UTS.
SPITALUL CLINIC C.F. IAŞI
UNITATEA DE TRANSFUZII
CONSIMŢĂMÂNTUL PACIENTULUI
Subsemnatul ………………………………………………………………….........
CNP..................................................................., în calitate de ...................................
al pacientului........................................................................................... internat în
secţia……………………………………………… din data de ……/……/201 ,
am luat la cunoştinţă de necesitatea de a primi un produs labil de sânge, de
riscurile legate de administrarea oricărui produs biologic, dar, având în vedere
diagnosticul, necesitatea vitală şi beneficiile acestei administrări, sunt de acord
cu efectuarea probelor transfuzionale şi a transfuziei.
Data solicitării.......................................
ANTECEDENTE TRANSFUZIONALE
Grup sanguin (dacă este cunoscut)................................. Anticorpi..............................................
Transfuzii anterioare: Da/Nu
Alte reacţii: Da/Nu
Sarcini anterioare: Da/Nu
Teste de compatibilitate
Nr ABO Rh AHG Alb. Salin Data Ora Data
Donator testării testării eliberării
Tratament
1. Se încetinește transfuzia
2. Se administrează antihistaminice im
3. Dacă nu apare o ameliorare clinică în 30 min iar
simptomele se agravează , cazul va fi tratat ca o reacție
moderat severă
REACȚII MODERAT SEVERE
SEMNE SIMPTOME ETIOLOGIE POSIBILĂ
Congestia feței Anxietate Hipersensibilitate
Urticarie Prurit Reactii febrile nonhemolitice
Frisoane Palpitatii -ac anti-leucocitari sau anti-plachetari
Febra Dispnee usoara sau anti-IgA
Agitatie Cefalee Posibilă contaminare bacteriană
Tahicardie
Tratament
1. Se oprește transfuzia. Se menține o cale iv deschisă, perfuzată cu ser;
2. Se anunță medicul curant și UTS;
3. Se trimit la UTS unitatea de PSL, 2 probe de sânge recoltate din vena de la
brațul opus;
4. Se administrează antihistaminice pe cale im și antipiretice;
5. Bronhospasm, stridor→se adm.corticosteroizi și bronhodilatatoare;
6. Se rec. Urina/24 ore →se trimite la laborator pentru eventuale semne de
hemoliză;
7. Dacă simptomele se agravează, se va trata cazul ca o reacție severă;
REACȚII SEVERE (PERICOL VITAL)
SEMNE SIMPTOME ETIOLOGIE POSIBILĂ
Frisoane Anxietate Hemoliză intravasculară acută
Febra Durere toracică Contaminare bacteriană și șoc septic
Agitatie Durere la locul Supraîncărcare lichidiană
perfuziei
Hipotensiune Anafilaxie
Insuficiență
Tahicardie respiratorie Leziuni pulmonare acute asociate transfuziei
Hemoglobinurie Dureri lombare (TRALI)
Sângerare (CID) Cefalee
Dispnee
1. Se oprește transfuzia. Se menține o cale IV perfuzată cu ser fiziologic;
2. Se menține permeabilitatea căilor respiratorii şi se administrează O2 pe mască
3. Se adm. adrenalină 0,01 mg/kg corp prin injectare IM lentă;
4. Bronhospasm, stridor, se administrează Corticosteroizi IV și bronhodilatatoare;
5. Diuretice, ex. furosemid 1 mg/kgcorp IV;
6. Se verifică hemoglobinuria;
7. Se examinează locul de puncţie şi plăgile pentru a vedea dacă există sângerare;
8. Semne de insuficienţă renală acută (creşterea concentraţiei ionilor de K, creşterea
ureei, a creatininei): balanţa hidrică, furosemid, dopamină, dializă
PROCEDURA STANDARD DE ÎNREGISTRARE ȘI
RAPORTARE/INVESTIGARE A ACCIDENTELOR
TRANSFUZIONALE
Se oprește transfuzia imediat
Se anunţă medicul de garda /medicul ATI/echipa de urgenţă.
Se menţine deschisă, o linie venoasă cu ser fiziologic
Se începe tratamentul de urgenţă, unde e cazul
Se păstrază punga incriminată+ trusa de transfuzie și se trimit la UTS, apoi la
CRTS
Se recoltează 2 probe de sânge de la braţul opus (cu și fără anticoagulant)
Se recoltează prima emisie de urină pentru detectarea hematuriei
Se înregistrează în FO tipul reacţiei , timpul scurs de la începerea transfuziei, tipul,
volumul şi codul unităţii transfuzate
Se completează formularul de declarare a reacţiilor transfuzionale
Se expediază la CRTS:
1. eşantionul pretransfuzional (al pacientului)
2. cele doua eșantioane postransfuzionale recoltate (cu si fara AC),
3. punga suspectă .
- în cazul suspiciunii unui incident prin contaminara bacteriană ( apariţia în interval
de 90 minute de la debutul transfuziei, a febrei ≥39 C asociată cu frisone,
tahicardie, hiper sau hipotensiune) se mai trimit si:
4. tubulatura (fără ac) a trusei de transfuzie folosita,
5. se vor efectua hemoculturi la 1-2 ore interval
Studiu de caz 1
• Spitalul A, certificat ISO: Exista PO scrise pentru activitatea transfuzionala.
• Pacientele X si Y se interneaza in sectia ORT, in acelasi salon, paturi alaturate, ambele cu dg. Fractura
pertrohanteriana .
• Sectia ORT. - ora 8,30 → as. med. aduce probele pacientelor X si Y, in UTS, pentru efectuarea GS
• UTS - ora 9,30 : Grup sanguin pacientaX → AII; Gsrup sanguin pac.ienta Y → OI
• Sectia ORT. – ora 23,30 – starea pacientei Y se degradeaza, consult ATI, medicul prescrie 2 u CER (Hb
8,8)
- as. med. recolteaza probe pretransfuzionale de la mai multi pacienţi pe care le inscriptioneaza in
camera de garda si le duce la UTS, impreuna cu cererea de sânge.
• Sectia ORT. - as. med efectueaza controlul ultim si constata ca grupa pacientei este O si punga este
incompatibila.’ NU ADMINISTREAZA PUNGA SI O RETURNEAZA IN UTS
• UTS – ora 4,30 as. med. Realizeaza ca exista o discordanta intre cele 2 determinari de GS si solicita pe
sectie o alta proba a pacientei. Y.
• As. med. din sectie refuza să mai recolteze o noua proba motivand ca este foarte ocupata.
Studiu de caz 1
• Identificați erorile comise de către
asistentele medicale din UTS şi
secţia ORTOPEDIE!
Studiu de caz 1
Asistenta medicală din secția ORT OPEDIE:
- a recoltat analiza de la pacienta X si a
inscriptionat pe eprubeta datele pacientei Y;
- a inscripționat eprubeta în camera de gardă
- nu a trimis proba de sânge la solicitarea as.
med. din UTS
Asistenta medicală UTS
- nu a validat Grupul Sanguin, înainte de a livra
unitatea de CER
GRUPELE SANGUINE
ŞI DETERMINAREA
LOR
Grupe sanguine
• 1901 Karl Landsteiner descoperă sistemul
AB0 (a constatat ca eritrocitele unei persoane
amestecate cu plasma unei alte persoane pot
aglutina) – 1930 premiul Nobel
• Jan Jansky descoperă sistemul I, II, III
• Grupa AB IV descoperită de Decastrello şi
Sturli
Jansky Landsteiner
SISTEMUL ABO
https://www.youtube.com/watch?v=ERRfM9us
Ya8 (film despre grupele sanguine)
Sistemul AB0
În sistemul ABO exista 4 grupe sanguine principale: OI, AII, BIII
și AB IV.
Sistemul este caracterizat prin prezenţa:
• două aglutinogene (antigene), notate A şi B, pe membrana
celulară a eritrocitului
• două aglutinine specifice (anticorpi): α (anti A) şi respectiv β
(anti B), în plasmă.
Anticorpi naturali: imunoglobuline de tip Ig M care nu
traversează bariera placentară.
• Regula excluziunii reciproce: indivizii care prezintă pe eritrocite
un AG nu au niciodată în plasmă AC omolog.
Definirea grupelor sanguine
Grupa sanguină AB IV:
- prezintă pe suprafața hematiilor ambele antigene A si B
- serul nu conține anticorpi împotriva acestor antigene.
- pacienții grupei AB pot primi sânge de la orice grupă (preferabil de la
AB), dar pot dona doar pacienților AB.
0 (zero) I Nu are α şi β
A II A β
B III B α
AB IV A şi B Nu are
Sistemul AB0
Populaţia globală Populaţia României
➢ Globulară ● Serică
testează antigele testează anticorpii
eritrocitare şi din plasmă şi
foloseşte: foloseşte:
➢ ser anti-A; ● hematii A;
Metoda de lucru
1 - Diluție a eritrocitelor testate de 5% in ID - Diluent 2 :
500 µl ID-Diluent 2 + 50 µl ST ( sau 25 µl SE)
Rh + 84%
Rh + 86%
Rh - 16%
Rh - 14%
TESTUL SALIN
TESTUL ENZIMATIC
• Echipamente şi materiale:
ser de pacient obţinut prin centrifugarea eşantionului recoltat fără
anticoagulant şi decantarea serului de pe cheag
hematii de la donator din segmentele de tubulatură a pungii
lame de sticlă /placă de opalin
baghete de sticlă
centrifugă laborator
ser fiziologic,
papaină
termostat
eprubete
reactiv poliglobulinic polivalent (pentru TCI)
PROBELE DE COMPATIBILITATE
picătură de sânge
Reactivi suplimentari
• ID-Diluent 2 ( Solutie LISS modificata pentru dilutia
hematiilor de testat)
• ID-Diluent 1 (Solutie Bromelina modificata, aditiv pentru
testul enzimatic)
Eșantion
• 1. Ser sau Plasmă pacient
• 2. Eritrocite (unități de transfuzat)
COMPATIBILITATE MICROMETODĂ
Metodă de lucru
1 - Diluție de 0,8% a eritrocitelor unității/lor de sânge compatibilizata/e în ID - Diluent
2 : 1000 µl ID- Diluent 2 + 25 µl ST
2 - Verificarea vizuală a cartelei - ID
3 - Înscrierea datelor de identificare ale eșantionului testat și ale unității/ților de sânge
compatibilizată/e pe cartelele - ID cu desigilarea microtubului/rilor identificat
4 - Pipetare :
- 50 µl din dilutia eritrocitară în microtubul identificat corespunzator , al fiecărei cartele
- 25 µl din ser sau plasmă în microtubul/rile identificate corespunzator , al/ale fiecarei
cartele
- 25 µl ID-Diluent 1( bromelină) doar în microtubul/rile identificate corespunzător ,
al/ale cartelei NaCl/Enzimă pentru TE
5 - Incubare :
- 15 minute la T° 37°C în incubatorul ID -System pentru cartela NaCl/Enzimă cu
TE și cartela LISS/Coombs cu TCI
- 15 minute la T° camerei pentru cartela NaCl/Enzimă cu TS
6 - Centrifugare: 10 minute în centrifuga ID - System
7. Citirea rezultatelor
INDIRECTĂ–OELEKER
4. Lucreția Titirica „Îngrijiri speciale acordate pacientilor de către asistenti medicali” Editura Viata
Medicală Romanească, 2003
8. Ordin MSP nr. 1228 /2006 Norme privind organizarea sistemului de hemovigilenţă, de asigurare
a trasabilităţii, precum şi a Regulamentului privind sistemul de înregistrare şi raportare în cazul
apariţiei de incidente şi reacţii adverse severe legate de colecta şi administrarea sângelui.