EVALUAREA ÎN ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ ȘI ȘCOALĂ

În țara noastră, evaluarea din grădiniță și școală se bazează pe o serie de criterii:

a) criteriul raportului dintre intrări și ieșiri – prin intermediul acestora se menține o strânsă legătură
reciprocă asupra calității mijloacelor existente la ,,intrare” (însușirea procesului de predare-învățare-
evaluare) și însușirea produsului la ,,ieșire” (rezultatele copiilor)
b) criteriul raportului dintre obiectiv propus-obiectiv realizat, respective obiectivele specific
instituționalizate la nivelul programelor
c) criteriul raportului dintre inițial și final – nivelul de performanță și competență atins de educatoare
sau învățătoare și de copii la ultima evaluare și progresele realizate între timp
d) criteriul legăturii dintre nivel și rigurozitate, referitoare la pregătirea cadrului didactic și nivelul de
exigență pedagogică asumat.
Deoarece se cere la evaluarea din școli să se încadreze în standarde internaționale cum ar fi
Trends in International Mathematics and Science Study (TIMSS), Programme for International
Student Assessment (PISA), Progress in International Reading Literacy Study (PIRLS) și evaluările
să fie adecvate activităților școlare, se urmărește creșterea acțiunii de evaluare de la examinarea,
supunerea la control și probarea exactității și judecarea rezultatelor la evaluarea strategiei care a
condus la diverse rezultate. De asemenea, se urmărește luarea în calcul a personalității elevilor,
comportamentul, deprinderi morale, gradul de referire la calitatea educației, extinderea utilizării
testului docimologic și a studiilor cu caracter de rezumat.
Abordarea evaluării trebuie făcută din diverse perspective ale spațiului educațional ținându-
se cont de comunicarea dintre profesor și elev, capacități relaționale și disponibilitățile de înglobare în
social. Ameliorarea procesului de întărire sau de sancționare a efectelor evaluării se exprimă prin
scurtarea timpului alocat inițial feed-back-ului și scurtarea demersului de la diagnosticare la
ameliorare. Nu trebuie omisă centrarea evaluării asupra rezultatelor positive, recunoașterea
fenomenelor care au dus la rezultatele negative, soluționarea rezultatelor și formarea elevului într-un
autor garantat al evaluării prin folosirea unor abordări noi ale evaluării (autoevaluarea, interevaluarea,
evaluarea controlată).
În concluzie, obiectivul evaluării educaționale este de a îmbunătăți procesului educativ
deoarece prin evaluarea educațională nu se urmărește doar hotărârea unei judecăți asupra potențialului
școlar, ci și înființarea acțiunilor exacte la nivelul procesului instructiv-educativ pentru o adecvare a
strategiilor educative la caracteristicile copiilor și ale contextului didactic.

Bibliografie:
Cazan, C.M. (2017), Teoria și practica evaluării, Pro Universitarea, București
Cocoș, C. (2002), Pedagogie, Polirom, Iași