Sunteți pe pagina 1din 11

Elemente de trigonometrie

Seminarul 7

Cuprins
1 Introducere 1

2 Funcţiile trigonometrice directe 2


2.1 Funcţiile trigonometrice ı̂n triunghiuri dreptunghice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.2 Cercul trigonometric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.3 Funcţia sinus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.3.1 Grafic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.3.2 Proprietăţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.4 Funcţia cosinus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.4.1 Grafic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.4.2 Proprietăţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.5 Funcţia tangentă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.5.1 Grafic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.5.2 Proprietăţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.6 Funcţia cotangentă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.6.1 Grafic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.6.2 Proprietăţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

3 Formule trigonometrice 7
3.1 Formule trigonometrice fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
3.2 Reducerea la primul cadran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
3.3 Formule pentru funcţiilor trigonometrice ale sumei şi produsului a două unghiuri . . . . . . . . . . . 7
3.4 Funcţiile trigonometrice ale argumentului dublu şi triplu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
3.5 Funcţiile trigonometrice ale jumătăţii de argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
3.6 Transformarea sumelor ı̂n produse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
3.7 Transformarea produselor ı̂n sume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1 Introducere
Teorema 1. Raportul dintre lungimea oricărui cerc şi diametrul său este o constantă reală, notată cu litera π.
Din teorema de mai sus, rezultă că lungimea cercului este l = 2πr, unde r este raza sa.
Un unghi la centru şi arcul de cerc subı̂ntins de laturile sale au aceeaşi măsură. Unghiurile pot fi măsurate ı̂n două
moduri:

1. grade sexagesimale (1 deg reprezintă a180 parte dintr-un unghi la centru alungit)
2. radieni (un unghi la centru care subı̂ntinde un arc de cerc de lungime egală cu raza cercului are măsura de 1
radian).
Propoziţia 1. Relaţia ı̂ntre măsura ı̂n radieni α şi măsura ı̂n grade t a aceluiaşi unghi este dată de
α t
= .
π 180

1
Exerciţiul 1
π π π π 2π 3π 5π
α(radieni) −π 0 6 4 3 2 3 4 6 π
Completaţi următorul tabel:
t(grade)

2 Funcţiile trigonometrice directe


2.1 Funcţiile trigonometrice ı̂n triunghiuri dreptunghice

Didactic
Funcţiile trigonometrice sunt introduse elevilor ı̂n şcoală (ı̂n clasa a VII-a) ı̂n capitolul Relaţii metrice ı̂n
triunghiul dreptunghic la lecţia Rapoarte constante ı̂n triunghiul dreptunghic. Deoarece la acest
moment elevilor nu li s-a introdus conceptul de funcţie, sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta le sunt
definite drept numere asociate diferitelor măsuri ale unghiurilor ascuţite ı̂n triunghiul dreptunghic. [2]

Utilizând triunghiuri dreptunghice, sinusul, cosinusul, tangenta, cotangenta sunt definite astfel [4]:
Sinusul (sin) măsurii unui unghi ascuţit al unui triunghi dreptunghi este raportul dintre lungimea catetei opuse
acestui unghi şi lungimea ipotenuzei.
Cosinusul (cos) măsurii unui unghi ascuţit al unui triunghi dreptunghi este raportul dintre lungimea catetei
alăturate acestui unghi şi lungimea ipotenuzei.
Tangenta (tg)1 măsurii unui unghi ascuţit al unui triunghi dreptunghi este raportul dintre lungimea catetei
opuse acestui unghi şi lungimea catetei alăturate acestui unghi.
Cotangenta (ctg)2 măsurii unui unghi ascuţit al unui triunghi dreptunghi este raportul dintre lungimea catetei
alăturate acestui unghi şi lungimea catetei opuse acestui unghi.

cateta opusă BC cateta opusă BC


sin α = = tg α = =
ipotenuză AC cateta alăturată AB

α
cateta alăturată AB cateta alăturată AB
A B cos α = = ctg α = =
ipotenuză AC cateta opusă BC

Buna definire a acestor concepte rezultă din asemănarea triunghiurilor.


Mai precis, fie 4ABC şi 4A0 B 0 C 0 cu m(B)
“ = m(B c0 ) = 90◦ şi m(A)
b = m(Ac0 ) = α.
Atunci, din criteriul UUU, 4ABC ∼ 4A0 B 0 C 0 ⇒:
AB BC CA
0 0
= 0 0 = 0 0 ⇒
AB BC CA
B0 C 0
 BC

 AC = A0 C 0
 AB = A0 B 0

AC A0 C 0 ceea ce atestă buna definire a conceptelor.
BC B0 C 0
 = A0 B 0
 AB

A0 B 0

AB
BC = B0 C 0 ,

Alte două funcţii trigonometrice (mai puţin utilizate ı̂n literatura română) sunt secanta şi cosecanta, care
sunt definite utilizând triunghiuri dreptunghice astfel:
Secanta (sec) măsurii unui unghi ascuţit al unui triunghi dreptunghi este raportul dintre lungimea ipotenuzei
şi lungimea catetei opuse acestui unghi.
Cosecanta (csc) măsurii unui unghi ascuţit al unui triunghi dreptunghi este raportul dintre lungimea ipotenuzei
şi lungimea catetei alăturate acestui unghi.
1 În literatura de limbă engleză, prescurtarea pentru tangentă este tan
2 În literatura de limbă engleză, prescurtarea pentru tangentă este cot

2
C

ipotenuză AC
sec α = =
cateta opusă BC

α
ipotenuză AC
A B csc α = =
cateta alăturată AB

2.2 Cercul trigonometric

Didactic
Funcţiile trigonometrice reapar ı̂n şcoală (ı̂n clasa a IX-a - ı̂n trunchiul comun) ı̂n capitolul Elemente de
geometrie, unde sunt introduse ca funcţii propriu - zise cu ajutorul cercului trigonometric. [3]

Definiţia 1. Cercul cu centrul ı̂n originea unui sistem de axe de coordonate, de rază 1 parcurs ı̂n sens pozitiv
(invers acelor de ceasornic) se numeşte cercul trigonometric, notat C(O, 1) sau S 1 .

−1 O 1 x

−1

Definiţia 2. Fie cercul trigonometric S 1 , A, M ∈ S 1 şi α ∈ R. Se numeşte arc orientat cu originea ı̂n A,
extremitatea ı̂n M şi măsură α drumul pe S 1 de lungime |α| (notat AM¯ sau (AM¯ , α) care se parcurge ı̂n sens
pozitiv dacă α > 0 şi ı̂n sens negativ dacă α < 0.

Observaţia 1. Nu trebuie confundat un arc orientat (AM


¯ , α) cu porţiunea din cerc de la A la M . Dacă α > 2π,
atunci punctul care descrie arcul (AM
¯ , α) acoperă tot cercul.

Definiţia 3. Fie A(1, 0) ∈ S 1 . Definim funcţia φ : R → S 1 dată de φ(α) = M , unde M este unicul punct pe S 1
care defineşte arcul orientat (AM
¯ , α).

Propoziţia 2. Funcţia φ este periodică de perioadă principală 2π.

2.3 Funcţia sinus


Definiţia 4. Definim funcţia sinus astfel

sin : R → [−1, 1], sin(α) = ordonata punctului φ(α).

2.3.1 Grafic
1 y
0.5
x
−2π − 7π
4
− 3π
2
− 5π
4 −π − 3π
4
−π
2
−π
4
π
4
π
2

4
π 5π
4

2

4
−0.5
−1

3
2.3.2 Proprietăţi
1. Funcţia sin este periodică de perioadă principală T0 = 2π:

sin(α) = sin(α + 2kπ), ∀k ∈ Z

2. Funcţia sin : R → [−1, 1] este surjectivă, deoarece orice număr din intervalul [−1, 1] este ordonata a cel puţin
unui punct M al cercului unitate, care, la rându-i, este imaginea a cel putin unui număr real α.
3. Funcţia sin este neinjectivă, deoarece o infinitate de numere reale au aceeaşi imagine pe cerc prin funcţia φ.
4. Funcţia sin este continuă şi derivabilă.

5. Funcţia sin este impară:


sin(−α) = − sin α.

2.4 Funcţia cosinus


Definiţia 5. Definim funcţia cosinus astfel

cos : R → [−1, 1], cos(α) = abscisa punctului φ(α).

2.4.1 Grafic
1 y
0.5
x
−2π − 7π
4
− 3π
2
− 5π
4 −π − 3π
4
−π
2
−π
4
π
4
π
2

4
π 5π
4

2

4
−0.5
−1

2.4.2 Proprietăţi
1. Funcţia cos este periodică de perioadă principală T0 = 2π:

cos(α) = cos(α + 2kπ), ∀k ∈ Z

2. Funcţia cos : R → [−1, 1] este surjectivă, deoarece orice număr din intervalul [−1, 1] este abscisa a cel puţin
unui punct M al cercului unitate, care, la rându-i, este imaginea a cel putin unui număr real α.
3. Funcţia cos este neinjectivă, deoarece o infinitate de numere reale au aceeaşi imagine pe cerc prin funcţia φ.
4. Funcţia cos este continuă şi derivabilă.
5. Funcţia cos este pară:
cos(−α) = cos α.

2.5 Funcţia tangentă


Definiţia 6. Definim funcţia tangentă astfel
π sin α
tg : R \ {(2k + 1) |k ∈ Z} → R, tg(α) = .
2 cos α

4
2.5.1 Grafic
y
4

x
− 3π
2
− 5π
4 −π − 3π
4
−π
2
−π
4
π
4
π
2

4
π 5π
4

2

−1

−2

−3

−4

2.5.2 Proprietăţi
1. Funcţia tg este periodică de perioadă principală T0 = π:

tg(α) = tg(α + kπ), ∀k ∈ Z

2. Funcţia tg : R → R este surjectivă.


3. Funcţia tg este neinjectivă.

4. Graficul este format dintr-o infinitate de curbe disjuncte, admiţând ca asimptote verticale dreptele de ecuaţii
x = (2k + 1) π2 , unde k ∈ Z. Pe fiecare din intervalele ((2k − 1) π2 , (2k + 1) π2 ), funcţia tg este continuă şi
derivabilă.
5. Funcţia tg este impară:
tg(−α) = − tg α.

2.6 Funcţia cotangentă


Definiţia 7. Definim funcţia cotangentă astfel
cos α
ctg : R \ {kπ|k ∈ Z} → R, ctg(α) = .
sin α

5
2.6.1 Grafic
y
4

x
− 3π
2
− 5π
4 −π − 3π
4
−π
2
−π
4
π
4
π
2

4
π 5π
4

2

−1

−2

−3

−4

2.6.2 Proprietăţi
1. Funcţia ctg este periodică de perioadă principală T0 = π:

ctg(α) = ctg(α + kπ), ∀k ∈ Z

2. Funcţia ctg : R → R este surjectivă.


3. Funcţia ctg este neinjectivă.

4. Graficul este format dintr-o infinitate de curbe disjuncte, admiţând ca asimptote verticale dreptele de ecuaţii
x = kπ, unde k ∈ Z. Pe fiecare din intervalele ((k − 1)π, kπ), funcţia ctg este continuă şi derivabilă.
5. Funcţia ctg este impară:
ctg(−α) = − ctg α.

Semnul funcţiilor trigonometrice ı̂n cele patru cadrane


α I II III IV
sin α + + − −
cos α + − − +
tg α + − + −
ctg α + − + −

6
Monotonia funcţiilor trigonometrice
α I II III IV
sin α % & & %
cos α & & % %
tg α % % % %
ctg α & & & &

3 Formule trigonometrice
3.1 Formule trigonometrice fundamentale
Din construcţia funcţiilor trigonometrice şi din rezultate legate de geometria triunghiului dreptunghic, rezultă
următoarele identităţi trigonometrice fundamentale:

De reţinut
sin2 x + cos2 x = 1
π 
sin − x = cos x
2
π 
cos − x = sin x
2
tg x · ctg x = 1, x 6= kπ/2, k ∈ Z
π 
tg − x = ctg x, x 6= kπ, k ∈ Z
2
π 
ctg − x = tg x, x 6= (2k + 1)π/2, k ∈ Z
2

3.2 Reducerea la primul cadran


Propoziţia 3. Au loc următoarele identităţi pentru toate valorile pentru care funcţiile sunt definite:
II → I III → I IV → I
sin x = sin(π − x) sin x = − sin(x − π) sin x = − sin(2π − x)
cos x = − cos(π − x) cos x = − cos(x − π) cos x = cos(2π − x)
tg x = − tg(π − x) tg x = tg(x − π) tg x = − tg(2π − x)
ctg x = − ctg(π − x) ctg x = ctg(x − π) ctg x = − ctg(2π − x)

Exerciţiul 2
Demonstraţi rezultatele din una dintre coloanele tabelului din Propoziţia 3.

3.3 Formule pentru funcţiilor trigonometrice ale sumei şi produsului a două unghiuri
Teorema 2. ∀α, β ∈ R, au loc egalităţile:

cos(α + β) = cos α · cos β − sin α · sin β (1)

sin(α + β) = sin α · cos β + sin β · cos α, (2)

7
Demonstraţie. Deoarece funcţiile sin şi cos sunt periodice de perioadă principală 2π este suficient să demonstrăm
aceste formule pentru α, β ∈ [0, 2π]. Vom realiza demonstraţia pentru cazul ı̂n care 0 < α + β < π2 , demonstraţiile
pentru celelalte cazuri putând fi obţinute prin formulele de reducere la primul cadran.
Vom construi aşadar pe cercul trigonometric următoarele puncte A(cos α, sin α), B(cos(α + β), sin(α + β)).
Pornind de la acestea vom face urmuătoarele construcţii pentru a ı̂ncadra unghiurile cu care vom lucra ı̂n diferite
triunghiuri dreptunghice:
BC ⊥ OA, CD ⊥ Ox, BE ⊥ Ox, CF ⊥ BE
y

B(cos(α + β), sin(α + β))

A(cos α, sin α)
F
C
β
α
x
O E D

Observăm următoarele
cos(α + β) = OE, sin(α + β) = BE (3)
În 4dr OCB, OB = 1, deci:
BC OC
sin β = = BC, cos β = = OC (4)
OB OB
Demonstraţia formulei (1) Din construcţia făcută

OE = OD − ED (5)

Ne propunem să determinăm lungimile segmentelor menţionate ı̂n (5).


În 4dr OCD au loc:
OD (4)
cos α = =⇒ OD = cos α · cos β (6)
OC
Dreptele F C k OD ⇒ F ’CO ≡ COD
’ (unghiuri alterne interne) ⇒ F ’CO = α ⇒ BCF ’ = π − α ⇒ CBF ’ = α.
2
În 4dr BF C:
FC
sin(CBF ) = ⇒ F C = sin α · sin β (7)
BC
Pe de altă parte F CDE dreptunghi ⇒ F C = ED, deci relaţia (5) se rescrie utilizând (6) şi (7) astfel

cos(α + β) = cos α · cos β − sin α · sin β (8)

Demonstraţia formulei (2) Din construcţia făcută

BE = BF + F E (9)

Ne propunem să determinăm lungimile segmentelor menţionate ı̂n (9).


În 4dr BF C:
BF (6)
cos(BF C) = =⇒ BF = cos α · sin β. (10)
BC

8
În 4dr OCD:
CD (6)
=⇒ CD = sin α · cos β
sin α = (11)
OC
Pe de altă parte F CDE dreptunghi ⇒ CD = EF , deci relaţia (9) se rescrie utilizând (10) şi (11) astfel

sin(α + β) = sin α · cos β + cos α · sin β. (12)

Teorema 3. ∀α, β ∈ R cu proprietatea că {α, β, α + β} ∩ {(2k + 1) π2 |k ∈ Z} = ∅ :


tg α + tg β
tg(α + β) = . (13)
1 − tg α · tg β
∀α, β ∈ R cu proprietatea că {α, β, α + β} ∩ {kπ|k ∈ Z} = ∅ :
ctg α · ctg β − 1
ctg(α + β) = . (14)
ctg α + ctg β

Exerciţiul 3
Demonstraţi Teorema 3.

Observaţia 2. Folosind imformaţiile despre paritatea funcţiilor trigonometrice, se pot deduce următoarele

De reţinut
sin(α ± β) = sin α cos β ± sin β cos α
cos(α ± β) = cos α cos β ∓ sin α sin β
tg α ± tg β
tg(α ± β) = , tg α tg β 6= ±1
1 ∓ tg α · tg β
ctg α · ctg β ∓ 1
ctg(α ± β) =
ctg α ± ctg β

3.4 Funcţiile trigonometrice ale argumentului dublu şi triplu

Exerciţiul 4
Folosind formulele (1), (2), (13) şi (14), deduceţi formule pentru funcţiile trigonometrice ale argumentului
dublu şi triplu.

Funcţiile trigonometrice ale argumentului dublu


sin(2α) = 2 sin α cos α (15)
cos(2α) = cos2 α − sin2 α = 1 − 2 sin2 α = 2 cos2 α − 1 (16)
2 tg α
tg(2α) = , cos 2α 6= 0, cos α 6= 0 (17)
1 − tg2 α
ctg2 α − 1
ctg(2α) = , sin 2α 6= 0 (18)
2 ctg α

3.5 Funcţiile trigonometrice ale jumătăţii de argument

9
Exerciţiul 5
Folosind formulele (15), (16), (17) şi (18), deduceţi formule pentru funcţiile trigonometrice ale jumătăţii de
argument.

Funcţiile trigonometrice ale jumătăţii de argument



α 1 − cos α
sin = ±
2 … 2
α 1 + cos α
cos = ±
… 2 2
α 1 − cos α sin α 1 − cos α α
tg = ± = = , cos 6= 0
2 …1 + cos α 1 + cos α sin α 2
α 1 + cos α 1 + cos α sin α α
ctg = ± = = , sin 6= 0
2 1 − cos α sin α 1 − cos α 2

Exerciţiul 6
Deduceţi expresiile funcţiilor trigonometrice ı̂n funcţie de expresia funcţiei tangentă pentru jumătatea argu-
mentului (substituţia universală).

Substituţia universală
2 tg α2 α
sin α = 2 α , cos 2 6= 0,
1 + tg 2
1 − tg2 α2 α
cos α = , cos = 6 0,
1 + tg2 α2 2
2 tg α2 α
tg α = 2 α , cos 2 =6 0,
1 + tg 2
1 + tg2 α2 α α
ctg α = , sin , cos 6= 0
2 tg α2 2 2

3.6 Transformarea sumelor ı̂n produse

Exerciţiul 7
Deduceţi expresiile sumelor funcţiilor trigonometrice ca produse de funcţii trigonometrice:

Transformarea sumelor ı̂n produse


α±β α∓β
sin α ± sin β = 2 sin · cos
2 2
α+β α−β
cos α + cos β = 2 cos · cos
2 2
α+β α−β
cos α − cos β = −2 sin · sin .
2 2

10
3.7 Transformarea produselor ı̂n sume

Exerciţiul 8
Deduceţi expresiile produselor funcţiilor trigonometrice ca sume de funcţii trigonometrice:

Transformarea sumelor ı̂n produse


2 cos α cos β = cos(α − β) + cos(α + β)
2 sin α sin β = cos(α − β) − cos(α + β)
2 sin α cos β = sin(α + β) + sin(α − β)
2 cos α sin β = sin(α + β) − sin(α − β)

Bibliografie
[1] Dicţionarul Online Etimologic - https://www.etymonline.com/word/trigonometry, accesat 17.11.2018.
[2] Programa şcolară pentru disciplina Matematică clasele a V-a – a VIII-a, 2017 -https://www.edu.ro/
etichete/programe-%C8%99colare-gimnaziu, accesat 17.11.2018.
[3] Programă şcolară Matematică Clasa a IX-a, 2009 - oldsite.edu.ro/index.php/articles/12812, accesat
17.11.2018.
[4] George Turcitu, Ionică Rizea, Nicolae Ghiciu, Dan Mic, Constantin Basarab, Marlena Basarab - Matematică
(Manual 7), Editura Radical, 2003.
[5] Dan Brânzei, Gabriela Constantinescu, Luminiţa Mircea, Adrian Popescu, Boris Singer, Gabriela Streinu -
Cercel, Adrian Zanoschi - Matematică (Manual pentru clasa a IX-a), Editura Sigma, 2000.

11