- ediţia 2011
INSTRUCŢIUNI PROPRII
DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
LA S.C. ,,ELECTRIFICARE CFR’’- S.A.
Ediţia 2011
1
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
CUPRINS
tractorist........................................................................................................187
Secţiunea a 14-a Măsuri de securitate şi sănătate în muncă privind activitatea de
primitor- distribuitor şi merceolog...............................................................187
Secţiunea a 15-a Măsuri de securitate şi sănătate în muncă privind lucrul în tuneluri………190
CAPITOLUL I
PREVEDERI GENERALE
Secţiunea 1
Conţinut. Scop.
Art.1. – (1) Prezentele instrucţiuni proprii conţin reguli minime obligatorii pentru completarea
şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile
activităţilor şi ale unităţii, precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru. Sunt întocmite în
conformitate cu art. 13, lit.c) din Legea nr. 319/2006 a securităţii si sănătăţii în muncă şi H.G.R.
1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006 a
securităţii şi sănătăţii în muncă, modificată și completată prin H.G.R. nr. 955/2010.
(2) Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii au în vedere, în principal, măsuri de prevenire
şi protecţie pe care trebuie să le respecte atât organizatorii lucrărilor cât şi executanţii acestora.
Art.2. Scopul instrucţiunilor proprii este de a îmbunătăţi nivelul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor prin integrarea acestora în ansamblul activităţilor unităţilor de electrificare precum şi prin
informarea lucrătorilor din cadrul S.C.,,Electrificare-CFR’’-S.A cu privire la:
a) factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională existenţi în cadrul sistemului de
muncă;
b) pericolele la care se pot expune prin nerespectarea reglementărilor de prevenire a
accidentelor;
c) regulile minime dar absolut necesare de contracarare a factorilor de risc existenți;
d) echipamentul individual de protecţie (EIP) necesar protejării lucrătorilor împotriva acţiunilor
factorilor de risc existenţi în timpul procesului de muncă;
e) materialele igienico-sanitare necesare acordării primului ajutor în cazul producerii de
accidente (truse sanitare de prim ajutor) şi a igienei personale după executarea lucrărilor;
f) măsurile organizatorice şi tehnice ce trebuie stabilite de către conducătorii de unităţi şi
subunităţi cu ocazia organizării proceselor de muncă;
g) măsurile tehnice ce trebuie realizate de conducătorii formaţiilor de lucru înainte de începerea
sarcinii de muncă;
h) regulile ce trebuie respectate de către executanţi în timpul lucrului pentru prevenirea
accidentelor;
i) reglementarea modului de lucru în cadrul contractelor de execuţie a lucrărilor cu alţi
prestatori de servicii din afara S.C.,,Electrificare-CFR’’-SA.
Art.3. - (1) Prezentele instrucţiuni proprii aplică principiul diviziunii muncii în desfăşurarea
unei activităţi, desemnarea concretă, bine delimitată, a participării executanţilor la aceasta şi stabilirea
răspunderii individuale pe tot parcursul activităţii, de la dispunerea acţiunii/manevrei/lucrării la
organizarea ei, executarea şi confirmarea executării acţiunii/manevrei/lucrării respectiv recepţia
lucrărilor.
(2) Răspunderile lucrătorilor şi conducătorilor de locuri de muncă/activităţi care organizează,
programează, dispun, controlează si execută lucrări şi/sau manevre în instalaţiile electrice sunt în
conformitate cu legislaţia aplicabilă, documentele/înregistrările de lucru, fişele de post şi prezentele
instrucţiuni.
(3) Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii care nu acoperă, în totalitate, prin conţinut,
desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate şi sănătate, vor fi detaliate prin Instrucţiuni proprii
specifice, elaborate la nivelul sucursalei/centrului care exploatează şi/sau asigură mentenanţa
instalaţiilor respective, cu respectarea principiilor de securitate a muncii din prezentele instrucţiuni
proprii. Instrucţiunile proprii specifice de securitatea muncii trebuie aprobate de către conducătorul
unităţii (sucursalei).
(4) Conţinutul instrucţiunilor proprii specifice menţionate mai sus sau detalierea acestora, nu
trebuie să contravină prevederilor legale în vigoare .
Art.4. Orice încălcare a prezentelor instrucţiuni va fi analizată imediat după constatare, potrivit
7
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 2-a
Domeniu de aplicare
Art.6. Prezentele instrucţiuni proprii se aplică de către toţi lucrătorii S.C. ,,Electrificare
CFR”- S.A atât pentru activitatea de bază privind montarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea
instalaţiilor de electrificare ale Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR-SA în scopul realizării
transportului feroviar public cât şi pentru activităţile auxiliare.
Art.7. Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prezentelor instrucţiuni proprii de securitate şi
sănătate în muncă este obligatorie pentru întregul personal angrenat în activităţile de exploatare,
întreţinere, reparaţii şi coordonare a instalaţiilor electrice, conform atribuţiilor ce-i revin.
Art.8. Lucrătorii care aparţin altor unităţi şi care lucrează în incinta unităţilor de electrificare
sau pe raza de activitate a acestora , vor respecta şi prezentele instrucţiuni proprii.
Art.9. Operatorii economici care efectuează sau prestează activităţi pe raza de activitate a S.C.
,,Electrificare CFR”- S.A sau în comun cu lucrătorii acesteia, vor încheia convenţii de securitate şi
sănătate în muncă (anexe la contractele de prestări servicii sau sub formă de act adiţional) prin care
se vor stabili răspunderile şi măsurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale fiecărei părţi,
precum şi modul de comunicare, tratare şi înregistrare al evenimentelor de muncă (accidentelor de
muncă).
CAPITOLUL II
8
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
DEFINIŢII
Secţiunea 1
Definirea unor termeni generali
Art.10. În cadrul prezentelor instrucţiuni proprii , următorii termeni vor fi astfel interpretaţi :
(1) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
(2) accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin
certificat medical sau, după caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale;
(3) accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată
prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
(4) accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat
imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal;
(5) accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi
timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
(6) accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile
publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu;
(7) accident de muncă de traseu:
a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă
la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de
angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care
a antrenat vătămarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde
îşi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
(8) accident uşor - eveniment care are drept consecintă leziuni superficiale care necesită
numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică
de 3 zile;
(9) angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea unităţii;
(10) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în unitate, cu permisiunea
angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării,
persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum
şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract
individual de muncă încheiat în forma scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
(11) boală profesională - afectiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum
şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
(12) boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natura profesională;
(13) comunicare - procedura prin care angajatorul comunică producerea unui eveniment, de
îndată, autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din lege;
(14) echipament individual de protecţie (EIP) - orice echipament destinat a fi purtat sau
mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună
în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a îndeplini acest obiectiv;
9
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(15) echipament de muncă (EM)- orice mașină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în
muncă;
(16) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în
timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesiune;
(17) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă
pagube materiale;
(18) invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie
de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
(19) invaliditate evidentă - pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente,
cum ar fi un braţ smuls din umăr, produse în urma unui eveniment, până la emiterea deciziei de
încadrare într-un grad de invaliditate de către organele medicale în drept;
(20) îndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile scrise,
dispoziţiile scrise ori verbale ale conducătorului direct sau ale şefilor ierarhici ai acestuia;
(21) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile unităţii,
inclusiv orice alt loc din aria unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;
(22) lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii
în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă,
cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
(23) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele
procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
(24) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte
doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
(25) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii
fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
(26) serviciu intern de prevenire şi protecţie - totalitatea resurselor materiale şi umane alocate
pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în unitate;
(27) zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul unităţii în care au fost identificate
riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces
sau invaliditate;
Secţiunea a 2-a
Definirea unor termeni specifici
Art.11. – (1) În cadrul prezentelor instrucţiuni proprii se definesc următorii termeni:
(1) activitate de servire operativă este ansamblul operaţiilor, respectiv manevrele şi lucrările pe
care le execută conform atribuţiilor, în timpul serviciului, personalul de servire operativă;
(2) admitent este persoana desemnată de emitent, pentru executarea separării electrice a
instalaţiei la care urmează a se lucra şi scoaterea acesteia de sub tensiune, după caz, inclusiv predarea
către şeful de lucrare;
(3) atribuţie de serviciu – (AS) este sarcina de muncă pe care trebuie să o execute personalul de
servire operativă a instalaţiilor electrice, în conformitate cu lista lucrărilor aprobate de către
conducătorul unităţii de exploatare;
(4) autorizaţie de lucru – (AL) este documentul scris, întocmit pentru executarea lucrărilor în
instalaţiile electrice din exploatare;
10
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(5) autoadmitere este acţiunea prin care un şef de lucrare execută operaţiile pe care le execută
un admitent în vederea realizării lucrărilor de către propria formaţie;
(6) convenţie de exploatare este un act juridic încheiat între operatorul de distribuţie
(distribuitor) şi un utilizator al reţelei de distribuţie, prin care se precizează aspecte legate de
delimitarea instalaţiilor, realizarea conducerii operative prin dispecer, condiţiile de exploatare şi
întreţinere reciprocă a instalaţiilor, reglajul protecțiilor, executarea manevrelor, intervenţii în caz de
incidente/ deranjamente, etc;
(7) convenţie de lucru – (CL) este documentul scris, emis de către un lucrător autorizat al
subunităţii aparţinând S.C. ,,Electrificare CFR” S.A., care are în exploatare linia de contact, ce trebuie
scoasă de sub tensiune, pentru executarea unor lucrări în zona căii ferate electrificate de către
subunităţi aparţinând CNCF ,,CFR ‘’ SA sau alţi operatori economici care efectuează sau prestează
activităţi pe raza de activitate a S.C. ,,Electrificare CFR”- S.A sau în comun cu lucrătorii acesteia, la
solicitarea acestora.
(8) convenție de lucrări este un document încheiat înainte de începerea lucrărilor, între o unitate
de exploatare ( unitate beneficiară) şi o unitate specializată în lucrări de construcţii-montaj,
mentenanţă, modernizări ale instalaţiilor electrice în exploatare, prin care se stabilesc:
a) delimitările dintre instalaţiile în care se va lucra şi cele rămase sub tensiune;
b) responsabilităţile privind măsurile de securitate a muncii;
c) obligaţiile unităţii de exploatare a instalaţiei de a instrui personalul delegat asupra
condiţiilor specifice de SSM proprii instalaţiei în care urmează a se executa lucrările şi consemnarea
acesteia în fişa de instruire colectivă;
d) obligaţiile reciproce la executarea lucrărilor;
e) numele subcontractanţilor, dacă există;
f) realizarea împrejmuirilor;
g) respectarea zonei de lucru şi, când este cazul, condiţiile de acces a personalului;
h) măsuri AII;
i) depozitarea materialelor;
j) programe de lucrări;
k) lista cu personalul autorizat la executarea lucrărilor, cu precizarea grupelor de
autorizare;
l) modul de înregistrare a accidentelor de muncă;
m) alte prevederi legate de mediu şi situaţii de urgenţă;
n) planul de securitate şi sănătate în muncă al executanţilor şi nominalizarea
coordonatorilor de SSM , după caz.
(9) convenţie privind securitatea și sănătatea în muncă este un document încheiat între o
unitatea beneficiară și o unitate prestatoare de servicii, prin care se stabilesc obligațiile și
responsabilitățile părților privind prevenirea, cercetarea și înregistrarea evenimentelor pe linie de
securitate și sănătate în muncă care s-ar putea produce în activitățile desfășurate de lucrătorii unității
prestatoare la sediile sau în instalațiile de pe raza de activitate a unității beneficiare sau în activităţile
desfăşurate în comun, constituind parte integrantă la Contractul de prestări servicii.
(10) coordonator de lucrări este persoana împuternicită de conducătorul unităţii/subunităţii,
prin nominalizare în convenţia sau programul de lucrări, pentru a răspunde de pregătirea şi
coordonarea executării lucrărilor;
(11) deranjament / incident este un eveniment neprevăzut, survenit în timpul exploatării
instalaţiilor electrice, caracterizat prin defectarea sau/şi deteriorarea unei/unor echipamente sau părţi
din reţeaua electrică, aceasta perturbând funcţionarea ei normală;
(12) dispoziţie verbală – (DV) este dispoziţia dată direct, prin viu grai, de către emitent, pentru
executarea unor lucrări în instalații electrice, în conformitate cu lista lucrărilor DV aprobată de
conducătorul unității de exploatare (șef sucursală).
11
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
12
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(26) instalaţie electrică de joasă tensiune- (jt) este instalaţia de curent alternativ sau de curent
continuu la care tensiunea de lucru a părţilor active, în regim normal de funcţionare, se află în
următoarele limite:
a) cel mult 250 V faţă de pământ, în cazul reţelelor legate la pământ;
b) cel mult 1000 V între părţile active, în cazul reţelelor izolate faţă de pământ;
(27) instalaţie electrică de înaltă tensiune- (IT) este instalaţia la care tensiunea de lucru a
părţilor active, în regim normal de funcţionare, este mai mare decât valorile indicate la pct. (26) de
mai sus;
(28) instalaţie electrică dată în operare este instalaţia care se află în gestiunea/ administraţia
unei unităţi de exploatare, în autoritatea de conducere prin dispecer a unor centre de dispecer sau a
personalului operativ, care a fost pusă sub tensiune cel puţin o dată şi care poate fi repusă sub tensiune
prin manevrarea aparatajului de comutaţie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin
montarea unor porţiuni de bară sau prin legarea conductoarelor la aparataj;
(29) instalaţie electrică în exploatare este instalaţia dată în operare care se află în gestiunea/
administraţia unei unităţi de exploatare, în autoritatea de conducere prin dispecer a unor centre de
dispecer sau a personalului operativ, şi a cărui stare operativă se poate schimba în orice moment la
solicitarea/aprobarea unui centru de dispecer prin manevrarea aparatajului de comutaţie sau/şi ca
urmare a unor constatări/ confirmări de natură tehnico- operative;
(30) instalaţie electrică cu supraveghere (cu personal permanent) (staţii, camere de comandă
etc) este instalaţia în care personalul de servire operativă asigură supravegherea prin prezenţa directă
în instalaţie, controlul, realizarea manevrelor şi/sau a unor lucrări în baza AS, DV sau ITI-SSM;
(31) instalaţii de energoalimentare sunt instalaţiile electrice care asigură alimentarea cu
energie electrică dinspre sistemul energetic naţional a liniei de contact. Acestea sunt:
- substaţii de tracţiune electrică feroviară;
- posturi de secţionare a liniei de contact;
- posturi de subsecţionare a liniei de contact;
- posturi de legare în paralel a liniei de contact;
- posturi de alimentare a liniei de contact;
- fidere de alimentare a liniei de contact şi de întoarcere.
(32) instalaţie separată electric este instalaţia electrică retrasă din exploatare la care s-au luat
următoarele măsuri tehnice :
a) întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă faţă de părţile rămase sub tensiune,
anularea automatizărilor care conduc la reanclanşarea automată a întrerupătoarelor;
b) blocarea în poziţia „deschis“ a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de
comutaţie prin care s-a realizat separarea vizibilă şi aplicarea panourilor de semnalizare de securitate
cu caracter de interzicere.
(33) instalaţie electrică scoasă de sub tensiune este instalaţia separată electric care a fost
legată la pământ şi în scurtcircuit;
(34) instrucţiune tehnică internă de securitate şi sănătate în muncă –(ITI-SSM) este
documentul scris, întocmit pentru executarea unor lucrări, în condiţii tehnice şi organizatorice
identice, în instalaţii electrice având scheme şi tipuri constructive similare în conformitate cu lista
lucrărilor ITI-SSM aprobată de conducătorul unității de exploatare (șef sucursală);
(35) instrucţiune tehnică de lucru este documentul, aprobat de conducătorul unităţii
(subunităţii), care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări,
dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia inclusiv măsurile specifice de securitate
şi sănătate în muncă care trebuie aplicate şi/sau respectate pentru evitarea accidentării sau
îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operaţiilor tehnologice;
(36) limita admisă / distanţă de vecinătate este distanţa limită până la care se pot apropia, fără
pericol, persoanele, utilajele, materialele sau uneltele pentru manevrare ori asigurarea zonei de lucru
în instalaţii electrice aflate sub tensiune sau în timpul executării lucrărilor în aceste zone;
13
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(37) linie de contact [CEI 913] – linie electrică aeriană care preia curentul electric de la fideri
şi-l transmite pantografului locomotivei electrice printr-un contact glisant deasupra liniei ferate.
Linia de contact cuprinde:
- catenara
- instalaţii de fixare
- instalaţia de susţinere
- instalaţia de sprijin
- aparatajul de comutare (separatoare electrice);
(38) lucrare de natură electrică este ansamblul de operaţii ce se execută asupra unei instalaţii
electrice sau a unei părţi din aceasta - părţi active, izolaţie, circuite, legături la pământ, alte părţi
componente sau protectoare;
(39) lucrare de altă specialitate este ansamblul de operaţii ce se execută asupra acelei părţi a
instalaţiei care nu necesită executanţi cu calificare în domeniul electric: vopsitorie, zidărie, curăţenie,
lăcătuşerie etc.
(40) lucrare cu scoatere de sub tensiune este lucrarea pentru care se realizează separarea
electrică şi legarea la pământ şi în scurtcircuit a întregii instalaţii electrice sau numai a acelei părţi la
care urmează a se lucra;
(41) lucrare fără scoatere de sub tensiune este lucrarea care se execută în una din următoarele
situaţii;
a) la distanţă faţă de părţile aflate sub tensiune, la care personalul executant nu
depăşeşte îngrădirile fixe de protecţie şi nu se urcă pe construcţiile de susţinere ale instalaţiilor
electrice aflate sub tensiune;
b) la distanţă mai mică decât distanţa de vecinătate, la care personalul executant este
împiedicat să se apropie de părţile aflate sub tensiune, prin îngrădiri provizorii mobile, prin izolarea
electrică a părţilor aflate sub tensiune, prin carcasarea echipamentelor sau, în mod cu totul
excepţional, prin indicatoare de securitate;
c) în instalaţii la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat separările electrice, dar
care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit;
d) direct asupra părţilor aflate sub tensiune - lucru sub tensiune - utilizând una din
următoarele metode de lucru:
- în contact, care se aplică la executarea de lucrări în instalaţiile electrice la care
personalul executant utilizează mijloace de protecţie şi unelte electroizolante sau electroizolate;
- la potenţial, care se aplică la executarea de lucrări la liniile electrice aeriene de
110 - 750 kV şi la care personalul executant foloseşte mijloace de protecţie special concepute şi
executate în acest scop.
(42) lucrări de mentenanţă reprezintă ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice
care se execută asupra structurilor, instalaţiilor (sistemelor) şi componentelor considerate mijloace
fixe aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea sau restabilirea stării tehnice necesare
îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost proiectate;
(43) manevra este un ansamblu de operaţii care conduce la schimbarea configuraţiei unei
instalaţii electrice prin acţionarea unor aparate de comutaţie. În cadrul prezentelor instrucţiuni proprii,
introducerea sau scoaterea siguranţei de joasă tensiune tip MPR (mare putere de rupere) sau înaltă
tensiune sunt considerate manevre;
(44) mediu normal – componentă a sistemului de muncă în care executantul îşi desfăşoară
activitatea fără a fi expus riscului de accidentare şi/sau îmbolnăvirii profesionale specifice altor medii:
cu pericol de incendiu, de explozie, subacvatic, subteran, extraterestru, nuclear etc.;
(45) mijloc de producţie, în sensul prezentelor instrucţiuni proprii, se consideră totalitatea
mijloacelor de muncă/echipamentelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte
etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă;
(46) mijloc de protecţie electroizolant este produsul destinat protecţiei împotriva riscurilor
de accidentare provocate de curentul electric în timpul desfăşurării activităţii în instalaţiile electrice;
14
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(58) personal autorizat din punct de vedere al securităţii muncii este personalul care deţine
o permisiune scrisă – fişa de examinare pentru autorizare şi talon de autorizare- obţinută conform
regulamentului de autorizare / procedurii specifice şi care poate dispune sau executa lucrări şi
manevre în instalaţii sau asupra instalaţiilor electrice;
(59) proces-verbal- (PV) este documentul scris pe baza căruia se pot executa lucrări în
instalaţiile electrice din exploatare, separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau conductoare ale
LEA, demontarea unor porţiuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de la aparataj şi care nu poate
fi pusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie primară;
(60) propria răspundere – (PR) – competenţa unui electrician autorizat ca prestator de servicii
de a răspunde solicitărilor permanente sau ocazionale privind remedierea, întreţinerea, executarea,
modificarea sau exploatarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune şi/sau echipamentelor, inclusiv
utilajelor electrice din gestiunea persoanelor juridice sau fizice şi obligaţia care şi-o asumă acesta faţă
de consecinţele nerespectării prevederilor de securitatea muncii;
(61) reglementări în vigoare – totalitatea regulamentelor, ordinelor, instrucţiunilor şi
dispoziţiilor specifice activităţii sau domeniului la care se face referire.
(62) responsabil de manevră- (RM) este persoana care asigură conducerea efectivă a
manevrelor atât din punct de vedere tehnologic cât şi al securitatii muncii;
(63) risc de natură electrică este pericolul posibil al curentului electric de a afecta securitatea
persoanelor prin electrocutare sau prin efectul termic al arcului electric;
(64) sistem de tracţiune electrică feroviară- sistem de tracţiune feroviară în care energia este
furnizată vehiculelor motoare feroviare sub formă de energie electrică, de către sistemul energetic
naţional. În acest sistem intră următoarele: instalaţiile de energoalimentare, linia de contact,
locomotivele şi ramele electrice. Pentru instalaţiile de energoalimentare şi linia de contact, în practică
se foloseşte denumirea generică de instalaţii fixe de tracţiune electrică-(IFTE);
(65) substaţie de tracţiune electrică feroviară – instalaţie a cărei funcţie principală este
alimentarea sistemului de tracţiune electrică prin transformarea tensiunii din partea primară a reţelei
de alimentare de 110 KV în tensiune de tracţiune electrică de 25 KV folosind transformatoare
electrice;
(66) subunitate de exploatare este forma organizatorică în cadrul unităţii de exploatare, aflată
pe un nivel ierarhic, stabilit prin reglementări specifice, care execută lucrări şi exploatează instalaţii
electrice şi care poate fi: centru, laborator, district, punct de lucru şi altele asemenea;
(67) supraveghetor de lucrare este persoana autorizată din punct de vedere a securităţii şi
sănătăţii în muncă, însărcinată de emitent pentru a realiza şi, după caz, a urmări realizarea măsurilor
de evitare a accidentelor de natură electrică, la lucrări executate de personal delegat, sau propriu de
altă specialitate, în instalaţiile electrice din exploatare;
(68) şef de lucrare este persoana autorizată şi desemnată de către emitent pentru executarea
unei lucrări, care conduce, controlează şi supraveghează formaţia de lucru şi care asigură măsurile
tehnice şi organizatorice de securitatea muncii în zona de lucru;
(69) şef de echipă este persoana împuternicită să coordoneze şi/sau să execute lucrări asupra
instalaţiilor care nu sunt în exploatare şi nici în vecinătatea acestora, unde nu există riscuri de natură
electrică;
(70) telemecanizare – conducere la distanţă a unei reţele electrice, utilizând o serie de canale de
legătură (linii fizice sau prin radio) prin care se transmit semnale de măsurare, de comandă şi de
semnalizare. Uzual denumită în continuare TM;
(71) treaptă de comandă operativă este un compartiment cu personal organizat în ture, care
conduce funcţionarea instalaţiilor, prin coordonarea regimurilor şi a manevrelor din sistem sau o parte
din acestea, în funcţie de autoritatea conducerii operative cu care este investită. La S.C. ,,Electrificare
CFR”- S.A, treapta de comandă operativă este reprezentată de punctul Dispecer energetic feroviar-
(DEF);
(72) unitate de exploatare este forma organizatorică, societatea comercială, filială, sucursală
şi alte asemenea, căreia îi revine obligaţia prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau
16
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
prin statut să exploateze, să întreţină şi/sau să repare instalaţiile electrice pe care le gestionează sau
le-a preluat prin convenţie;
(73) verificare periodică – acţiunea unei persoane specializate şi abilitate de a confirma sau
infirma calităţile tehnologice şi de protecţie ale unei instalaţii electrice , EIP sau EM;
(74) zonă de lucru- (ZL) este spaţiul delimitat material şi/sau imaginar/tridimensional care
cuprinde partea din instalaţia electrică la care se execută o lucrare la un moment dat, pentru asigurarea
căreia sunt luate măsurile tehnice de securitatea muncii prevăzute în prezentele instrucţiuni proprii,
în vederea eliminării/diminuării oricărui risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională a membrilor
formaţiei de lucru.
- (2) În prezentele Instrucțiuni proprii se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului
de obligativitate a prevederilor conţinute:
- trebuie, este necesar indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză.
- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea
cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată.
- se recomandă indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să fie avută în vedere la
soluţionarea problemei; nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată.
- se admite indică o soluţie satisfăcătoare, care poate fi aplicată în cazuri particulare, fiind
obligatorie justificarea ei.
CAPITOLUL III
FACTORI DE RISC ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
Secţiunea 1
Identificarea factorilor de risc
Art.12. - (1) Factorii de risc sunt determinaţi de cele patru elemente ale sistemului de muncă:
a) mediul de muncă;
b) mijloacele de muncă/echipamentele de muncă;
c) sarcina de muncă;
17
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
e) efectuarea unor operaţii în afara sarcinii de muncă care pot deveni periculoase;
f) deplasãri, staţionări în zone periculoase, cu pericol de cãdere materiale, scule de la
înălţime, cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, dezechilibrare;
g) comunicări accidentogene - înţelegere greşită a comunicărilor şi dispoziţiilor prin staţia
radio , telefon mobil, viu grai etc.;
h) electrocutare ca urmare a depăşirii distanţei de securitate, cu obiecte sau părţi ale
corpului faţă de instalaţia electrică aflată sub tensiune;
i) efectuarea sarcinii de muncă în stare necorespunzătoare (oboseală, consum alcool,
influenţă medicamente, narcotice etc.).
Secţiunea a 2-a
Măsuri organizatorice de prevenire şi protecţie
Art.13. Toţi lucrătorii trebuie selecţionaţi riguros din punct de vedere al aptitudinilor
profesionale adecvat sarcinilor de muncă şi pregătiţi permanent.
Art.14. Desemnarea conducătorilor formaţiilor de lucru (şef lucrare) se face cu stabilirea prin
fişa postului a atribuţiilor de serviciu privind organizarea şi supravegherea activităţii lucrătorilor din
subordine, pe linie de SSM.
Art.15. Toţi lucrătorii care efectuează activităţi legate de siguranţa circulaţiei, trebuie să aibă
pregătirea profesională şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare locului de muncă respectiv.
Art.16. Principalele măsuri organizatorice de prevenire şi protecţie care trebuie efectuate în
permanenţă de toţi conducătorii locurilor de muncă sunt: efectuarea autorizării interne a meseriilor
prevăzute de legislaţie (electromecanici, legători de sarcinã, manevranţi etc.), efectuarea instruirii de
SSM a tuturor lucrătorilor, pe baza tematicilor întocmite şi aprobate, a instrucţiunilor specifice şi
instrucţiunilor proprii de SSM şi acordarea EIP conform CCM adecvat riscurilor profesionale.
Art.17. Pentru evitarea surprinderii echipelor care lucrează în linie de către trenurile în
circulaţie, lucrările trebuie organizate prin realizarea următoarelor măsuri :
a) verificarea asigurării materialului rulant oprit pe linii prin menţinerea pe loc cu frâne de
mână sau saboţi de mână, după caz;
b) efectuarea înscrierilor corespunzătoare în RRLISC privind interzicerea circulaţiei trenurilor
pe linii în legătură cu zona de lucru ;
c) echiparea corespunzătoare a lucrătorilor cu vestă avertizoare în culori vizibile (pentru lucru
pe timp de zi) şi prevăzute cu elemente reflectorizante (pentru lucru pe timp de noapte sau cu
vizibilitate redusă) .
Secţiunea a 3-a
Măsuri tehnice de prevenire şi protecţie
CAPITOLUL IV
PREVEDERI COMUNE
Secţiunea 1
Obligaţiile angajatorului
Art.22. Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă.
Art.23. În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare
pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
20
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
22
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
c) să verifice dacă lucrătorii cunosc sarcinile pe care le au de îndeplinit pentru ziua respectivă
şi sunt dotaţi cu scule și EIP adecvat lucrărilor respective;
d) să solicite semnătura lucrătorilor în registrul de pregătire a programului pentru confirmare
că au înțeles care sunt sarcinile de muncă pentru ziua respectivă și că au fost instruiți.
Art.31. - (1) La începerea efectivă a lucrului la locul de muncă, conducătorul formaţiei de
lucru, trebuie să ia măsurile de prevenire şi protecţie stabilite, fără a omite următoarele:
a) întocmirea formalităţilor de lucru prin solicitarea închiderilor de linie, scoaterilor de sub
tensiune a instalatiilor electrice, consemnare în evidentele operative stabilite şi altele asemenea;
b) instalarea dispozitivelor de securitate prevăzute şi delimitarea materială a zonei de lucru,
după caz;
c) informarea scurtă a lucrătorilor privind condiţiile tehnice de desfăşurare a lucrării (cele
realizate la punctul b);
d) instruirea de scurtă durată privind regulile specifice de SSM, fără consemnarea de articole,
luându-se în considerare condiţiile concrete ale locurilor de muncă, situaţia atmosferică şi altele
asemenea ;
e) verificarea dotării fiecărui lucrător cu EIP.
(2) Verificarea efectuării şi însuşirii acestei instruiri se va face inopinat de către şefii ierarhici
cu ocazia deplasării acestora la locurile de muncă respective, consemnând în registrul de lucrări şi
control, data şi ora verificării, constatările făcute şi măsurile ce se impun a fi luate.
Art.32. În timpul executării este necesară supravegherea permanentă a lucrării, astfel:
a) urmărirea menţinerii condiţiilor tehnice luate la începerea lucrărilor;
b) respectarea de către lucrători a regulilor stabilite iniţial;
c) în cazul apariţiei unui pericol iminent sau a nerespectării regulilor stabilite se va întrerupe
lucrul, retrage executanţii şi se vor remedia deficienţele.
Secţiunea a 3-a
Obligaţiile lucrătorilor din compartimentul tehnic
Art.33. Lucrătorii din compartimentul tehnic au următoarele atribuţii:
a) asigură întreţinerea, verificarea şi repararea (mentenanţa) echipamentelor de muncă
conform cerinţelor minime de securitate;
b) asigură verificările metrologice, măsurarea prizelor de pământ, inspecţiile tehnice
periodice, etc, conform cerinţelor minime de securitate;
c) efectuează instruirea profesională, examinarea şi autorizarea internă a meseriilor
(electrician, manevrant, legător de sarcină etc) în conformitate cu reglementările interne şi
prescripţiile tehnice în domeniile respective.
Secţiunea a 4-a
Obligaţiile lucrătorilor din compartimentul financiar
Art.34. Lucrătorii din compartimentul financiar au următoarele atribuţii:
a) urmăresc alocarea şi asigurarea resurselor financiare necesare realizării măsurilor din
Planul de prevenire şi protecţie;
b) urmăresc admiterea la plată a certificatelor medicale cu cod de accident numai însoţite de
declaraţia titularului, vizată de lucrătorul desemnat;
c) urmăresc înregistrarea corectă în contabilitate a sortimentelor de echipament de protecţie,
rulajul şi scoaterea din gestiune a acestora conform prevederilor din CCM”.
Secţiunea a 5-a
Obligaţiile lucrătorilor din compartimentul aprovizionare
Art.35. Lucrătorii din compartimentul aprovizionare au următoarele atribuţii:
23
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 6-a
Obligaţiile lucrătorilor din compartimentul resurse umane
Art.36. Lucrătorii din compartimentul resurse umane au următoarele atribuţii:
a) asigură angajarea lucrătorilor cu pregătire profesională, aptitudini medicale şi psihologice
adecvate cerinţelor locului de muncă;
b) asigură programarea şi urmăreşte examinarea medicală de medicina muncii a lucrătorilor
precum şi examinarea medicală şi psihologică a personalului cu responsabilităţi în siguranţa
circulaţiei.
Secţiunea a 7-a
Obligaţiile lucrătorilor
Art.37. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului sau reprezentanţilor săi,
astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională atât propria persoană,
cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Art.38. În scopul realizării obiectivelor de mai sus, lucrătorul are următoarele obligaţii :
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele
de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să folosească efectiv şi corect în timpul lucrului EIP, specific factorilor de risc ai
activităţii pe care o desfaşoară;
c) să nu acţioneze sau să intervină asupra echipamentelor tehnice pentru care nu a primit
sarcini în acest sens, nu este instruit, examinat sau autorizat şi să nu deconecteze sau să anuleze,
indiferent de mijloace, nici o instalaţie de semnalizare, blocare sau de protecţie;
d) să refuze justificat orice dispoziţie primită, contrară normelor de securitatea muncii şi să
o aducă la cunoştinţă şefului ierarhic celui care a dat dispoziţia;
e) să comunice imediat şefului ierarhic orice situaţie de muncă despre care are motive
întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice
deficienţă a sistemelor de protecţie;
f) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau sefilor ierarhici,
accidentele suferite de propria persoană sau alt eveniment;
g) să coopereze cu şefii ierarhici şi/sau cu lucrătorul desemnat atât timp cât este necesar,
pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii sau securităţii lucrătorilor;
h) să coopereze atât timp cât este necesar cu şefii ierarhici şi/sau cu lucrătorul desemnat,
pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi
fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
i) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
j) să comunice de îndată conducătorilor ierarhici orice accident care a antrenat decesul sau
vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă, ori în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori circulaţie, în condiţiile în
24
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos precum şi cazul susceptibil de boală
profesională sau legată de profesiune;
k) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui eveniment, până la primirea
acordului din partea organelor care efectuează cercetarea , cu excepţia cazurilor în care menţinerea
acestei stări ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în
pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii;
m) să nu părăsească locul de muncă fără aprobarea conducătorului acestuia;
n) să urce şi să coboare cu atenţie din materialul rulant, numai când acesta este staţionat;
o) să nu se culce, să nu se aseze sau să circule pe şina de cale ferată, sub taluzurile săpăturilor
sau pe lângă stivele de materiale, lângă maşini, pe treptele vagoanelor, în gabaritul de liberă trecere
al liniilor sau în alte locuri periculoase;
p) să participe la instruirile profesionale, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
domeniul situaţiilor de urgenţă;
q) să nu introducă, să nu depoziteze şi/sau să nu transporte, la locul de muncă sau în perimetrul
unităţii, materiale sau produse periculoase în interes personal;
r) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă sau oricărui şef ierarhic, problemele
apărute privind sănătatea sa ori a celorlalţi lucrători participanţi la procesul de muncă;
s) să folosească în executarea sarcinilor de serviciu numai mijloacele de comunicaţie
prevăzute în instrucţiile de serviciu;
t) să nu fumeze şi să nu introduca ţigări şi surse de foc la locurile de muncă unde acest
lucru este interzis;
u) să asigure supravegherea permanentă a echipamentelor tehnice încredinţate;
v) să se deplaseze cu atenţie, să evite jocul şi glumele în timpul lucrului, trecerea peste
obstacole, fuga, urcarea sau coborârea scărilor prin sărirea treptelor etc.
Secţiunea a 8-a
Prevederi pentru infrastructura feroviară publică
(Locuri de trecere : traversări, treceri, zone periculoase)
Art.39. Locurile de trecere peste liniile de cale ferată trebuie să fie stabilite , amenajate pentru
aceasta şi de regulă, semnalizate corespunzător.
Art.40. Schiţa unităţii cu căile de acces şi deplasare, precum şi zonele cu risc ridicat şi specific
vor fi afişate la loc vizibil şi aduse la cunoştinţă lucrătorilor sub semnatură.
Art.41. Trecerea peste liniile de cale ferată trebuie să se facă numai după ce persoanele s-au
asigurat că nu se apropie vehicule în mişcare.
Art.42. Traversarea liniilor de cale ferată trebuie să se facă prin tuneluri pietonale, pasarele sau
prin orice alt loc de trecere special amenajat şi destinat acestui scop.
Art.43. Trecerea peste linii trebuie să se facă perpendicular pe axa liniei şi la o distanţă de
minimum 5 m de tampoanele materialului rulant aflat în staţionare.
Art.44. Trecerea peste liniile ocupate cu vagoane trebuie să se facă numai prin gheretele de
frână.
Art.45. Trecerea peste linii, acolo unde vizibilitatea este impiedicată de clădiri sau de instalaţii,
trebuie să se facă cu mare atenţie, observându-se mai întâi dacă nu se apropie un tren sau vreun alt
vehicul.
Art.46. Traversarea liniilor duble sau multiple trebuie să se faca cu atenţie şi la circulaţia pe
liniile vecine.
Art.47. - (1) Mersul de-a lungul liniilor trebuie să se facă numai în afara firelor căii, cu
respectarea gabaritului de liberă trecere şi cu atenţie la circulaţia pe liniile vecine.
(2) Se admite, dar numai în cazul liniilor duble și numai în îndeplinirea strictă a sarcinilor de
muncă, ca lucrătorul să poată merge pe linie, în sens contrar sensului normal de circulaţie al trenurilor,
25
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
acesta trebuind să fie atent să nu fie surprins de vreun tren care ar circula pe ,,falsă” (în acelaşi sens
cu el).
Art.48. Staţionarea sau circulaţia personalului între firele căii, este permisă numai pe durata de
timp strict necesară realizării sarcinilor de serviciu, dar cu mare atenţie la circulaţia materialului rulant
în ambele sensuri de mers, precum şi la eventualele obstacole (macazuri, inimi de încrucişare, bare
de conexiune etc.).
Art.49. - (1) La traversarea peste liniile căii ferate se interzice:
a) trecerea prin faţa trenurilor, locomotivelor sau a altor vehicule în mişcare (care se
apropie);
b) trecerea peste macazuri şi peste inimile de încrucişare ale acestora;
c) trecerea pe sub vagoane;
d) trecerea peste tampoane sau aparate de cuplare;
e) trecerea printre tampoanele materialului rulant care staţionează dacă nu au între ele o
distanţă de cel puțin 10 m.
(2) Se admite, trecerea ca sarcină de serviciu peste macazuri şi inimi de încrucişare, cu condiția
ca lucrătorii să nu pună piciorul pe şină, între ac şi contraac, între şină şi contraşină sau între piesele
inimii de încrucişare, trebuind să evite atingerea părţilor metalice ale căii.
Art.50. La trecerea peste linii cât şi la circulaţia printre linii, lucrătorii nu trebuie să aibă urechile
acoperite de şepci, căciuli, glugi, gulere ridicate, pentru a nu fi impiedicată perceperea semnalelor
acustice sau a zgomotelor produse de materialul rulant în mişcare.
Art.51. Lucrătorii care au sarcina de muncă sau se află pe liniile căii ferate sau în apropierea
acestora sunt obligaţi să fie atenţi la apropierea materialului rulant aflat în mişcare.
Art.52. Când lucrează individual, lucrătorul este obligat să aibă un extras de mers de tren pentru
porţiunile de linie respective.
Art.53. Toate construcţiile din zona căii ferate care au uşile spre linii şi sunt situate la o distanţă
mai mică de 6 m (măsurată din axa liniei cea mai apropiată) vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie
în faţa uşii, pentru a împiedica accesul direct la linii.
Art.54. Liniile, peroanele, platformele şi căile de acces şi deplasare aflate în incinta oricărei
unităţi, trebuie să fie bine întreţinute şi în stare perfectă de curăţenie.
Art.55. Este interzisă depozitarea între linii, pe peroane sau în imediata lor apropiere, a zgurii,
zăpezii, gheţii, materialelor, bagajelor sau a altor obiecte. Fac excepţie bagajele sau obiectele care
trebuie reîncărcate în alt tren, situaţie în care acestea trebuie aranjate în stivă, în afara cotei de gabarit
şi fără blocarea căilor de acces.
Art.56. În incinta unităţilor sau subunităţilor, amplasarea echipamentelor tehnice şi/sau a
materialelor şi pieselor de schimb necesare activităţilor de exploatare feroviară, se va face fără
blocarea căilor de acces.
Art.57. În incinta unităţilor, ramele canalelor de revizie trebuie vopsite cu o culoare deschisă,
iar puţurile de vizitare şi gurile canalelor se vor acoperi cu capace rezistente.
Art.58. Zonele periculoase din incinta subunităţilor (locuri cu risc de lovire de un obstacol,
de cădere a obiectelor şi persoanelor, gabarit redus, rampe, instalaţii de ridicat etc.) care nu pot fi
evitate, trebuie semnalizate, iluminate pe timpul nopţii şi vopsite cu dungi galben-negru alternativ sau
rosu- alb alternativ, înclinate la circa 450 şi cu dimensiunile acestora aproximativ egale.
Art.59. În cazul în care datorită executării unor lucrări, apar zone periculoase necunoscute,
conducătorii formaţiilor de lucru au datoria de a aviza existenţa acestora, luând totodată, măsuri
pentru semnalizarea lor, până la îndepărtarea stării de pericol.
Secţiunea a 9-a
Prevederi privind circulaţia trenurilor şi manevra
Art.60. În timpul efectuării oricăror lucrări la linii şi instalaţii şi la circulaţia printre linii,
lucrătorilor le este interzis:
26
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 10-a
Prevederi privind lucrul în zona căii ferate electrificate
Art.64. – (1) Conducătorii tuturor unităţilor şi subunităţilor sunt obligaţi să instruiască, să
verifice şi să autorizeze lucrătorii care execută lucrări în zona căii ferate electrificate, conform
prezentelor instrucţiuni.
(2) Lucrătorii altor agenţi economici ce vizitează/execută lucrări în zona căii ferate
electrificate vor fi instruiţi obligatoriu privind măsurile de securitatea muncii ce trebuie respectate.
Art.65. Se interzice îndrumarea la unităţile din zona căii ferate electrificate a lucrătorilor
neinstruiţi şi neautorizaţi în acest sens.
Art.66. Conducătorii unităţilor care efectuează lucrări în zona căii ferate electrificate, sunt
obligaţi să înştiinţeze în scris, lucrătorii (sub semnătură) asupra datei de punere sub tensiune a liniei
de contact.
27
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.67. Se interzice punerea sub tensiune a liniei de contact dacă nu s-au efectuat avizările
conform reglementărilor în vigoare.
Art.68. Circulaţia publicului şi a lucrătorilor în staţii şi halte electrificate se va face numai
prin locurile stabilite, în afara zonei căii ferate electrificate, fiind interzisă atingerea stâlpilor şi a
elementelor liniei de contact.
Art.69. Se interzice prinderea de suporturile reţelei de contact şi de reţeaua de contact a
lozincilor, tablourilor sau a oricăror obiecte, iar steagurile desfăsurate să aibă o distanţă de cel puţin
5 m faţă de elementele liniei de contact, chiar dacă aceasta este scoasă de sub tensiune.
Art.70. - (1) Este interzisă apropierea la o distanţă mai mică de 10 m de locul în care
conductorul liniei de contact s-a rupt, atârnă sau atinge solul sau alte instalaţii, precum şi în cazul
unor obiecte străine agăţate de linia de contact. În cazul în care se ajunge la o distanţă mai mică,
ieşirea din zona periculoasă se va face cu paşi foarte mici, unul lângă altul.
(2) Orice situaţie de acest fel va fi adusă cât mai rapid la cunoştinţă DEF şi se vor lua măsuri
de împiedicare a accesului persoanelor străine în zonă.
(3) În cazul ruperii LC, se consideră ,,zonă de apropiere periculoasă’’, fâşia de teren cuprinsă
între două paralele la calea ferată situate de o parte şi de alta a acesteia, la câte 10 m distanţă de axa
CF, măsurată în plan orizontal pe toată lungimea ruperii. În curbe se măsoară din axa CF spre interior.
Art.71. În cazul când conductorul rupt periclitează siguranţa circulaţiei se va semnaliza locul
respectiv pentru oprirea trenurilor, conform Instrucţiei de semnalizare.
Art.72. Este interzisă întreruperea continuităţii circuitului de retur al curentului de tracţiune
până nu se şuntează în prealabil locul respectiv cu un cablu cu secţiunea de minimum 50 mm2.
Este interzisă refacerea continuităţii circuitului de retur al curentului de tracţiune, în
cazul întreruperii accidentale a acestuia, fără scoatere liniei de contact de sub tensiune.
Art.73. Se interzice deconectarea conductorului dintre bornele mediane a două bobine de
joantă sau desfacerea unei legături care ar întrerupe continuitatea întoarcerii curentului de tracţiune.
Art.74. Se interzice ca în timpul lucrărilor să se deconecteze circuitele secţiunilor de cale
dintre transformatorul de izolare şi bobina de joantă, fără o prealabilă scurtcircuitare a înfăşurării
bobinei de joantă care este în legătură cu transformatorul de izolare.
Art.75. Când se lucrează la cablul supus unei inducții periculoase, armătura metalică a
cablului nu va fi tăiată înainte de a se stabili continuitatea printr-o legătură metalică de rezistență
electrică mică între cele două părți ale armăturii care va fi separată prin tăiere.
Art.76. Materialele metalice lungi sau voluminoase care depăsesc lungimea de 4 m şi
înălţimea de 2,4 m sau lungimea de 10 m oricare ar fi înălţimea deasupra şinei, trebuie legate
obligatoriu printr-o legătură metalică de şasiul vagonului care să nu poată fi smulsă, aceasta fiind
considerată legatură de protecţie.
Art.77. În cazul ruperii conductorului liniei de contact sau în cel al obiectelor agăţate de ea,
precum şi altor lucrări, se admite intervenţia numai dacă linia de contact a fost scoasă de sub tensiune,
intervenţia făcându-se în baza unei autorizaţii de lucru, emise de către personalul autorizat de
specialitate ( LC).
Art.78. Orice vehicul care circulă pe calea ferată electrificată, izolat sau în tren, trebuie să
aibă afişată la loc vizibil avertizarea ,, FERIŢI-VĂ DE REŢEAUA DE CONTACT”.
Art.79. Până la scoaterea de sub tensiune şi legarea la pământ a liniei de contact, se interzice:
a) urcarea pe capotele drezinei pantograf;
b) urcarea pe platforma superioară a drezinei pantograf;
c) staţionarea sau executarea oricăror lucrări de pe acoperişul materialului rulant;
d) executarea de lucrări cu macarale;
e) executarea oricăror lucrări dacă lucrătorii sau sculele lor pot ajunge la o distanţă mai
mică de 1,5 m de reţeaua de contact sau de elementele sale aflate sub tensiune;
f) identificarea sau măsurarea transporturilor agabaritice, cu obiecte lungi, care necesită
urcarea pe încărcături.
Art.80. Manipularea materialelor, utilajelor sau obiectelor de orice fel, precum şi apropierea
28
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
lucrătorilor neautorizați la o distanţă mai mică de 1,5 m de elementele liniei de contact sunt interzise.
Art.81. Materialele metalice voluminoase depozitate la o distanţă mai mică de 5 m de axul
căii ferate electrificate, trebuie să fie legate la şină sau la priza de pământ.
Art.82. – (1) Distanţele minime de izolare electrică între elementele suspensiei catenare
aflate sub tensiune şi obiectele sau instalaţiile învecinate sunt următoarele:
a) 320 mm, dacă traseul respectiv se află într-o zonă poluată;
b) 270 mm, dacă traseul respectiv nu se află într-o zonă poluată.
(2) Distanţele minime de izolare electrică între încărcături şi elementele aflate normal sub
tensiune trebuie să fie mai mari sau cel puţin egale cu 340 mm.
Art.83. Locurile unde prin natura serviciului sau pe căile de acces, se poate atinge linia de
contact sau elementele ei, vor fi prevăzute cu tabliţe avertizoare, iar pasarelele , podurile, viaductele,
tunelurile, etc., trebuie să fie prevăzute cu parapete, balustrade, etc. legate la prize de pământ.
Art.84. - (1) Se interzice stingerea cu apă sau cu soluţii lichide a obiectelor incendiate din
apropierea liniei de contact, dacă nu se asigură o distanţă de cel puţin 7 m până la oricare din liniile
de contact aflate sub tensiune. Nu pot fi folosite în astfel de cazuri decât stingătoare cu praf şi bioxid
de carbon.
(2) În cazul incendiilor care se produc sub linia de contact sau în imediata apropiere a acesteia,
se va aviza dispecerul energetic feroviar direct sau prin intermediul impiegatului de mişcare, pentru
a se lua măsuri de scoatere de sub tensiune a întregii instalaţii a liniei de contact.
(3) Operaţiile de stingere a incendiului respectiv vor începe numai după confirmarea din
partea dispecerului energetic feroviar că instalaţia liniei de contact a fost scoasă de sub tensiune
(separată electric şi legată la pământ).
Art.85. Scoaterea sau repunerea sub tensiune, a liniei de contact, precum şi efectuarea oricăror
lucrări la instalaţiile fixe de tracţiune electrică trebuie să se execute numai în conformitate cu
reglementările prezentelor instrucţiuni.
Art.86. După manipularea separatoarelor liniei de contact, din biroul de mişcare, se vor aplica
tabliţe avertizoare cu inscripţia « NU ÎNCHIDEŢI ! SE LUCREAZĂ LA LINIA DE CONTACT »
pe butoanele care au fost manevrate, imediat după acţionarea lor.
Art.87. Lucrătorii unităţilor şi subunităţilor căii ferate, trebuie să fie instruiţi asupra
prevederilor specifice de securitate şi sănătate a muncii pe calea ferată electrificată, chiar dacă aceştia
nu lucrează pe astfel de linii.
Secţiunea a 11-a
Prevederi privind deplasarea lucrătorilor în zona de circulaţie rutieră
29
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
CAPITOLUL V
INSTRUIREA LUCRĂTORILOR ÎN
DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
Secţiunea 1
Prevederi generale
c) instruirea periodică;
d) instruirea la începutul programului de lucru zilnic (la intrarea în serviciu)
Art.96. Primele trei tipuri de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, se
consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a
duratei şi datei instruirii.
Secţiunea a 2-a
Instruirea introductiv generală
Art.97. Instruirea introductiv generală se face:
a) lucrătorilor la angajare;
b) lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere și/sau unitate la alta;
c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere și/sau unitate la alta.
Art.98. Scopul instruirii introductiv generale este de a informa lucrătorul despre
activităţile specifice unităţii, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul unităţii în general.
Art.99. - (1) Instruirea introductiv generală se va face de către lucrătorul desemnat de la
fiecare nivel în parte: centru, sucursală, numit prin decizie scrisă de către şeful sucursalei. Instruirea
se face individual sau în grupe de cel mult 20 de persoane şi va avea o durată de 16 ore.
(2) Conţinutul instruirii introductiv generale trebuie să fie în conformitate cu tematica
întocmită de lucrătorul desemnat de la fiecare nivel : centru, sucursală, tematică verificată de
lucrătorul desemnat de la sucursală şi aprobată de către şeful sucursalei.
(3) Finalizarea instruirii introductiv generale se va face prin verificarea de către lucrătorul
desemnat care a efectuat instruirea, a însuşirii cunoştinţelor de către noul angajat, pe baza unui test
cu întrebări din tematica prelucrată, iar în cazul unui calificativ ,,Corespunzător” se va consemna
această verificare în fişa de instruire individuală privind SSM la rubricile ,,Rezultatele testărilor”.
(4) Nu vor putea fi angajaţi lucrătorii care nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate la instruirea
introductiv generală.
Secţiunea a 3-a
Instruirea la locul de muncă
Art.100. - (1) Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv generală şi are
ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile
de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii
exercitate.
(2) Instruirea la locul de muncă se face:
a) lucrătorilor cărora li s-a efectuat instruirea introductiv generală;
b) lucrătorilor, la schimbarea locului de muncă în cadrul unităţii sau subunităţii;
Art.101. - (1) Lucrătorilor transferaţi la un nou loc de muncă în cadrul centrului/sucursalei, li
se efectuează instruirea la schimbarea locului de muncă, timp de 8 ore. În cazul revenirii la locul de
muncă iniţial în mai puţin de 30 de zile lucrătoare, nu li se va mai efectua iarăşi instruirea la
schimbarea locului de muncă, nefiind depășit timpul prevăzut la art. 98, lit. a) din HGR 1425/2006,
cât timp acesta a lipsit de la locul de muncă avut anterior. Consemnarea efectuării instruirii la
schimbarea locului de muncă se face la rubricile ,,Instruire periodică suplimentară”.
(2) Pentru lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea pe raza mai multor districte din cadrul
centrului de electrificare (mecanic drezină pantograf, maşinist centrale electrice-diesel, sudor electric
şi autogen, lăcătuş mecanic, şofer) locul de muncă este considerat întreg centrul, iar instruirea la
schimbarea locului de muncă va fi efectuată doar în cazul transferului de la un centru de electrificare
la altul sau efectuarea serviciului pe utilaje sau mijloace auto diferite faţă de cele deservite uzual de
aceştia. Acest lucru este posibil întrucât mecanicii drezină pantograf la autorizarea pe funcţie au făcut
acomodarea şi recunoaşterea întregii secţii de circulaţie, iar ceilalţi lucrători îşi desfăşoară activitatea
la aceleaşi tipuri de instalaţii/utilaje existente la districtele de pe raza unui centru de electrificare.
31
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
32
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
2 DEF, DEF Şef 3 luni 4 ore Şef adjunct Lucrător desemnat Şef adjunct
centru centru în colaborare centru
cu şeful adj. centru
3 Şef adj. centru, şef 6 luni 2 ore Şef centru Lucrător desemnat Lucrător desemnat
district, şef laborator centru în colaborare centru
şi personalul cu şeful de centru
tehnico-ingineresc,
ad-tiv şi de execuţie
din centre
4 Şef serviciu 6 luni 2 ore Şef Lucrător desemnat Lucrător desemnat
sucursală, şef centru sucursală sucursală în sucursală
şi personalul colaborare cu şef
tehnico-ingineresc, sucursală
ad-tiv şi de execuţie
sucursală
5 Şef sucursală, 12 luni 2 ore Director Revizor central SSM Revizor central
personalul de general SSM
conducere şi
personalul tehnico-
ingineresc, ad-tiv şi
de execuţie din
central societate
Art.108. Fişa de instruire se semnează de cel care a fost instruit şi de cel care a efectuat
instruirea, confirmând în urma verificării cunoştinţelor, că persoana instruită şi-a însuşit materialul
predat.
Art.109. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează
instruirea şi prin sondaj de către lucrătorul desemnat, care vor semna fişele de instruire ale
lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.
Art.110. - (1) Toate tematicile de instruire de la centre şi sucursale vor fi verificate de
lucrătorii desemnați de la sucursale şi aprobate de şefii de sucursale.
(2) Tematicile de instruire vor fi alcătuite din materiale specifice meseriei sau funcţiei
prevăzute în instrucțiunile proprii, zonele cu risc ridicat și specific de pe raza subunității, planul de
prevenire și protecție, la care se adaugă în mod obligatoriu, teme privind acordarea primului ajutor,
lucru în zona căii ferate electrificate, lucru sub circulaţia şi manevra materialului rulant şi modul de
deplasare pe drumurile publice.
(3) Lucrătorii desemnaţi de la centre şi sucursale, vor putea întocmi tematicile de instruire şi
participa în comisiile de examinare, numai dacă îndeplinesc cel puţin cerinţele minime de pregătire
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului mediu, conform art. 49, alin.(1)
şi art. 512, alin. (1) din HGR 955/2010 respectiv studii în învăţământul liceal filiera teoretică în profil
real sau filiera tehnologică în profil tehnic şi curs în domeniul SSM cu o durată de cel puţin 80 de ore.
Pentru cei care nu îndeplinesc aceste condiții minime, tematicile vor fi întocmite de persoana cu
atribuţii similare de la nivel imediat superior.
Art.111. Instruirea periodică se va efectua în baza unui program calendaristic, întocmit la
nivelul centrului/sucursalei/societăţii, aprobat de şeful sucursalei pentru instruirea lucrătorilor de la
centre și sucursale și respectiv de directorul general pentru instruirea lucrătorilor din central societate.
Pentru o organizare cât mai eficientă a activităţii la nivelul subunităţilor, programul de instruire va fi
coroborat şi cu alte activităţi. În acest scop, instruirile periodice de securitate şi sănătate în muncă,
pot fi programate în aceeaşi zi cu instruirile în domeniul situaţiilor de urgenţă, şedinţele de analiză a
activităţii de siguranţa circulaţiei, urmând ca aceste instruiri să fie evidenţiate distinct, ca activitate şi
durată, în carnetele de lucrări (FAZ-uri). Programul de instruire la nivelul centrului electrificare, va
fi întocmit în aşa fel încât şedinţele de instruire SSM și SU de la districte în lunile când aceste instruiri
se suprapun, să fie eşalonate în prímele cinci zile lucrătoare ale prímei luni a fiecărui trimestru, când
33
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
sunt prográmate și şedinţele de analiză a activităţii de siguranţa circulaţiei pentru trimestrul încheiat.
Lucrătorul desemnat din cadrul centrului electrificare are obligația de a participa la fiecare instruiré
SSM, acordând sprijin de specialitate conducătorului locului de muncă în procesul de instruire a
lucrătorilor. Cu această ocazie, funcție de timpul disponibil necesar se va verifica şi modul de
organizare a activităţii de prevenire şi protecţie la nivelul subunităţii respective.
Art.112. În cazul în care un lucrător lipseşte din motive obiective ( CO, CM, ZLP etc.) de la
instruirea periodică programată, acesta va fi instruit în prima zi la revenirea în activitate. Nu este
permisă instruirea lucrătorilor în zile de CO, CM, ZLP etc.
Art.113. - (1) Instruirea periodică se va face suplimentar celei programate în următoarele
cazuri :
a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare ;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind
activităţi specifice locului de muncă sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii inclusiv
datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate ;
c) la reluarea activităţii după accident de muncă ;
d) la executarea unor lucrări speciale ;
e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului
existent ;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru ;
g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
(2) Durata instruirii suplimentare este de 8 ore.
Art.114. – (1) Instruirea periodică suplimentară prevăzută la art. 113 punctul a) se va efectua
pe baza tematicii special întocmite pentru acest caz, verificată, aprobată şi prelucrată de aceleaşi
persoane ca şi în cazul celorlalte tematici.
(2) Pentru situaţiile de la art. 113 punctele b, c, d, e, f şi g, tematicile vor fi întocmite de
lucrătorul desemnat conform problematicii pentru care este necesară instruirea suplimentară.
Secţiunea a 5-a
Instruirea la începutul programului de lucru zilnic (la intrarea în serviciu)
Art.115. Instruirea la intrarea în serviciu are scopul verificării stării fizice a lucrătorilor la
prezentarea la serviciu precum şi de a prezenta lucrătorilor din subordine, lucrările ce trebuie
executate în ziua respectivă, condiţiile tehnice de executare a lucrărilor, forma organizatorică de lucru,
indicatoare de securitate necesare, mijloace de comunicaţie, echipament de protecţie absolut necesar,
modul de deplasare zilnică a acestora la locul lucrării şi invers şi se efectuează sub semnătura fiecărui
lucrător prezent la lucru.
Art.116. Pentru personalul muncitor, consemnarea efectuării instruirii la intrarea în serviciu se
face în Registrul de pregătire a programului- RPP, al cărui conţinut minim se găseşte în Anexa 6.
Art.117. Șeful de district/laborator după efectuarea instruirii la intrarea în serviciu, va solicita
celor prezenţi semnătura prin care confirmă faptul că au înţeles sarcinile pe care le au în cadrul
lucrărilor respective , după care va consemna următorul text: ,,Efectuat verificarea personalului la
intrarea în serviciu (vizual sau cu fiola / dispozitiv alcooltest): corespunzător. Efectuat
instruirea SSM-SU specifică fiecărei lucrări, inclusiv verificat dotarea personalului cu
echipament individual de protecţie”, după care semnează.
Art.118. –(1) Pentru lucrările ce urmează a fi executate una sau mai multe zile consecutive în
alte localităţi decât cea în care se află sediul districtului (laboratorului), la care plecarea şi sosirea la
locul lucrării se fac în afara programului normal de lucru sau lucrările executate mai multe zile
consecutiv sunt cu cazare în apropierea locului lucrării, pregătirea acestor lucrări se face în două
etape:
• La sediul districtului, cu o zi înainte de începerea lucrărilor, prin consemnarea în registrul
de pregătire a programului – RPP de către şeful de district, pentru toată perioada de executare a
lucrărilor, lucrările ce trebuie executate, condiţiile tehnice de executare a lucrărilor, forma
34
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 9-a
Examinarea anuală a lucrătorilor în domeniul SSM
Art.137. – (1) Anual, toţi lucrătorii S.C.,,Electrificare-CFR,, S.A. vor fi verificaţi pe bază
de teste tip chestionar asupra nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a făcut obiectul
instruirii periodice în domeniile securităţii şi sănătăţii în muncă (inclusiv măsuri de acordare a
primului ajutor în caz de accidentare).
(2) Rezultatele examinării se vor consemna în fişele individuale de instruire de securitate şi
sănătate în muncă la rubrica ,,Rezultatele testărilor” respectiv și în fișele de examinare pentru
autorizarea electricienilor unde este cazul.
(3) Lucrătorii care au obţinut calificativul ,,Necorespunzător” la prima examinare, în termen
de 15 zile vor susţine o nouă verificare a cunoștinţelor SSM.
(4) Pentru lucrătorii care au obţinut şi la a doua examinare calificativul ,,Necorespunzător” se
vor aplica reglementările în vigoare, pentru necorespundere profesională.
37
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 10-a
Examinarea medicală
Art.139. Supravegherea sănătății lucrătorilor se va efectua pe baza programului anual de
examinare medicală întocmit în colaborare cu serviciul de medicina muncii asigurat pe bază de
contract de prestări servicii.
Art.140. Supravegherea sănătății lucrătorilor care posedă permis de conducere categoria “B”
şi care conduc autovehiculele societăţii se va face conform prevederilor legale privind posesorii
permiselor de profesionişti (anual).
Art.141. – (1) Fişa de aptitudine emisă de unitatea medicală în urma controlului medical
periodic se va depune la serviciul resurse umane. Un exemplar al fişei de aptitudine se va înmâna
titularului acesteia. Confirmarea de primire se va face prin semnătura pe exemplarul rămas la serviciul
resurse umane. O copie a fişei de aptitudine se va anexa la fişa individuală de instruire de securitate
şi sănătate în muncă.
(2) Cu ocazia examinării medicale anuale de către medicul de medicina muncii, lucrătorii
desemnaţi de la centrele electrificare vor prezenta medicului de medicina muncii şi fişele de
examinare pentru autorizarea electricienilor, pentru a fi semnate şi ştampilate la rubrica ,, Rezultatul
examinării”.
CAPITOLUL VI
EXECUTANTUL/ LUCRĂTORUL
38
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea 1
Prevederi generale
Art.142. În conformitate cu reglementările de securitate şi sănătate în muncă, la S.C.
,,Electrificare CFR”-S.A. este necesară autorizarea lucrătorilor pentru următoarele categorii de
activităţi:
a) lucrul la înălţime;
b) lucrul pe linie electrificată;
c) lucrul în condiţii de risc electric;
d) montarea corpurilor abrazive;
e) legători de sarcină, manevranţi.
Secţiunea a 2-a
Autorizarea pentru lucrul la înălţime
Art.143. Executarea lucrărilor la înălţime este permisă numai lucrătorilor cu vârsta cuprinsă
între 18 si 55 de ani şi care au aptitudini pentru lucru la înălţime stabilite de către medicul de medicina
muncii. Cu ocazia examenului medical la angajarea în muncă sau cu ocazia examenului medical
periodic, angajatorul sau reprezentantul său legal (şef sucursală), vor solicita serviciului medical care
asigură prin contract supravegherea sănătății lucrătorilor, stabilirea aptitudinilor lucrătorilor pentru
lucru la înălţime. Solicitarea se face în Fișa de identificare a factorilor de risc profesional. Medicul
specialist de medicina muncii va confirma sau infirma în Fişele de aptitudine, aptitudinile lucrătorilor
pentru profesia/funcţia şi locul de muncă pentru care s-a făcut solicitarea examinarii medicale.
Secţiunea a 3-a
Autorizarea pentru lucrul pe linie electrificată
Art.144. Executarea serviciului pe linia electrificată este permisă numai lucrătorilor instruiţi
şi autorizaţi în acest sens. Tematica instruirii la locul de muncă efectuată lucrătorilor ce urmează a
lucra pe linia electrificată va cuprinde şi prevederi referitoare la măsurile tehnice şi organizatorice ce
trebuie respectate pentru lucru în această zonă. La angajare, imediat după efectuarea instruirii la locul
de muncă, persoana instruită va fi examinată în scris pentru autorizarea lucrului pe linie electrificată.
Examinarea va fi efectuată de o comisie formată din şeful centrului/sucursalei, lucrătorul desemnat şi
conducătorul locului de muncă respectiv. În urma examinării se încheie un proces verbal iar dacă
calificativul este ,,Corespunzător”, persoana se consideră autorizată . Se completează ,,Autorizaţia
pentru lucrul pe linie electrificată” sub semnătura şefului de centru/ sucursală şi se înmânează
persoanei în cauză. Autorizarea pentru lucrul pe linie electrificată se va consemna şi în fişa
individuală de instruire a lucrătorului autorizat. Consemnarea se face în rubrica prevăzută pentru
instruirea periodică împreună cu numele, prenumele, semnătura examinatorilor şi numărul procesului
verbal de examinare (care va constitui şi numărul înscris pe autorizaţia pentru lucrul pe linie
electrificată). La înlocuirea fişei individuale de instruire se va prelua şi înscrierea autorizării pentru
lucrul pe linie electrificată.
Art.145. Autorizarea pentru lucrul pe linie electrificată se face o singură dată şi/sau după mai
mult de un an calendaristic de când lucrătorul nu a mai lucrat pe linie electrificată.
Art.146. – (1) Autorizaţia pentru lucrul pe linie electrificată trebuie să se afle în permanenţă
asupra personalului autorizat, în timpul lucrului pe linie electrificată.
(2) Personalul care execută serviciu pe linie electrificată și nu este autorizat sau nu poate face
dovada autorizării prin prezentarea autorizaţiei pentru lucrul pe linie electrificată, va fi autorizat în
condițiile specificate la art.144.
Art.147. Modelul autorizaţiei pentru lucrul pe linie electrificată este prevăzut în Anexa 19.
Secţiunea a 4-a
39
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
40
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.155. - (1) Personalul tehnic de specialitate şi de conducere care are activitate de birou şi
nu prestează activităţi operative ca: manevre, dispunere de lucrări, admitere la lucrări, executare de
lucrări în instalaţiile electrice în exploatare şi alte similare, nu se supune autorizării din punct de
vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Personalul tehnic de specialitate ,,pram” care execută lucrări numai în informatica de
proces şi/sau în instalaţii de protecţie, comandă şi automatizări exclusiv digitale şi care nu vin în
contact direct cu instalaţiile electrice care au un factor de risc electric, nu se autorizează din punct de
vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art.156. Autorizarea din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă atestă
îndeplinirea condiţiilor minime necesare pentru desfăşurarea activităţii în instalaţiile electrice.
Art.157. – (1) Aprobarea autorizării electricienilor prin “Fişa de examinare pentru
autorizarea electricienilor”- Anexa 12- este în competenţa şefului de centru. Fişa de examinare se
păstrează la centru ca document de referinţă.
(2) După aprobarea ,,Fişei de examinare pentru autorizare’’ şeful centrului electrificare sau
împuternicitul acestuia, trebuie să dispună completarea şi emiterea "Talonului de autorizare" - Anexa
13, în deplină concordanţă cu conţinutul fişei de examinare pentru autorizare.
(3) Talonul de autorizare trebuie să se afle în permanenţă asupra personalului autorizat în
timpul programului de lucru.
Art.158. Autorizarea electricienilor se face în următoarele cazuri:
a) la angajare după nominalizarea pe post;
b) în cazuri speciale (modificări dispuse prin noi reglementări, reexaminări în urma
retragerii autorizării etc.);
c) la schimbarea grupei de autorizare și/sau a instalației în care poate să-și desfășoare
activitatea.
Art.159. Autorizarea se actualizează anual şi va avea în vedere ca fiecare lucrător să fie supus
la următoarele examene, care se consemnează în Fişa de examinare pentru autorizarea electricienilor:
a) examinare medicală anuală, urmare căreia se atestă îndeplinirea condiţiilor specifice
riscurilor activităţii;
b) examinare asupra cunoştinţelor profesionale şi a deprinderilor practice, urmare căreia
se atestă nivelul de cunoaştere şi competenţă, la periodicităţile stabilite în reglementările interne;
c) examinare anuală asupra cunoaşterii instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate
în muncă şi acordării primului ajutor în caz de electrocutare, urmare căreia se atestă grupa de
autorizare.
Art.160. În vederea examinării medicale pentru autorizarea electricienilor, centrele
electrificare, vor transmite serviciului medical care asigură prin contract supravegherea sănătății
lucrătorilor, Fişele de examinare pentru autorizarea electricienilor, în care vor preciza instalaţiile şi
condiţiile de risc specifice în care lucrătorul urmează să-și desfăşoare activitatea.
Art.161. Rezultatul examinării medicale, înscris de medicii de medicina muncii în Fişele de
examinare pentru autorizarea electricienilor, trebuie să ateste dacă electricianul îndeplineşte condiţiile
pentru care s-a solicitat examinarea.
Art.162. Examinarea profesională şi verificarea îndemânării practice a electricienilor se va
desfăşura la periodicităţile stabilite în reglementările specifice în vigoare referitoare la instruirea şi
examinarea profesională periodică a electricienilor de la S.C. ,,Electrificare CFR” S.A. Dacă
periodicitatea stabilită în aceste reglementări este mai mare de un an, în anul în care nu se efectuează
examinarea profesională, în Fişa de examinare pentru autorizarea electricienilor se va consemna nota
sau competența obținută la ultima examinare periodică efectuată.
Art.163. Nivelul minim satisfăcător pentru rezultatul examinării profesionale este nota sau
competența considerată ca fiind corespunzătoare desfășurării activității, conform reglementărilor
specifice în vigoare şi care se va consemna în Fişele de examinare pentru autorizarea electricienilor
la rubrica special destinată. O copie a procesului verbal întocmit în urma examinării profesionale, se
41
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
42
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
43
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
44
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 6-a
Autorizare legători de sarcină, manevranţi
Art.184. Autorizarea legătorilor de sarcină şi a manevranţilor se face de către o comisie
nominalizată prin decizie scrisă de şeful centrului electrificare, din care va face parte obligatoriu şeful
centrului şi operatorul RSVTI de la centru sau sucursală. În acest sens, odată cu examinarea anuală
de securitate şi sănătate în muncă sau când se dispune de către şeful centrului, lucrătorii nominalizaţi
ca legători de sarcină sau manevranţi, vor fi testaţi din reglementările în acest domeniu. În urma
testării se va emite un document- adeverinţă, pentru fiecare lucrător autorizat ca legător de sarcină,
semnată de către şeful centrului şi operatorul RSVTI.
Art.185. La fiecare centru se va ţine o evidenţă completă a lucrătorilor autorizaţi .
Art.186. Tematica instruirii periodice pentru lucrătorii autorizaţi ISCIR va conţine în mod
obligatoriu prescripţii tehnice ISCIR.
Secţiunea a 7-a
Executarea lucrărilor în instalaţii electrice din exploatare, de către personalul delegat
Art.187. Activităţile desfăşurate de către personalul delegat în instalaţii electrice ale unei unităţi
de exploatare trebuie să se încadreze în una din următoarele situaţii:
a) personalul delegat aparţine altei unităţi/subunităţi de exploatare ;
b) personalul delegat aparţine unei unităţi specializate în lucrări la instalaţiile electrice,
construcţii-montaj, mentenanţă etc.;
c) personalul delegat aparţine unei unităţi specializate în executarea unor lucrări de service,
probe pentru puneri în funcţiune, modernizări în instalaţii, experimentări;
d) personalul delegat aparţine unei unităţi de exploatare şi execută lucrări şi manevre la
unităţi ce au instalaţii electrice în gestiune, dar nu au organizate activităţi de exploatare, pentru aceste
instalaţii sau o parte a lor;
e) personalul delegat aparţine unei unităţi de altă specialitate : de prestări servicii,
construcţii, instalaţii neelectrice etc. ;
f) personal delegat poate fi orice lucrător, prestator de servicii care execută lucrări pe baza
unui contract de lucrări.
Art.188. - (1) Executarea unor lucrări sau/şi manevre de către personalul delegat aparţinând
unei unităţi de exploatare în instalaţiile altei unităţi de exploatare trebuie să se facă numai pe baza
convenţiilor de exploatare şi care din punctul de vedere al securităţii muncii trebuie să conţină:
a) delimitarea instalaţiilor între cele două unităţi;
b) lista lucrărilor şi manevrelor ce se vor executa de către personalul delegat;
c) delimitarea responsabilităţilor privind aplicarea prezentelor prevederi la executarea
lucrărilor şi manevrelor în instalaţiile respective;
d) măsurile organizatorice de SSM la executarea lucrărilor.
(2) Convenţiile de exploatare trebuie să se încheie la nivelul conducătorilor de unităţi sau
împuterniciţii acestora, de regulă, pe termen nelimitat şi se actualizează ori de câte ori apar elemente
care să justifice aceasta.
Art.189. În cadrul convenţiilor de exploatare încheiate între unităţile de exploatare trebuie să
se precizeze manevrele, operaţiile şi lucrările ce se pot executa de personalul delegat pe bază de
atribuţii de serviciu - AS sau ITI-SSM.
Art.190. Lucrările efectuate de către personalul delegat aparţinând unei unităţi specializate:
construcţii-montaj, mentenanţă, trebuie să se execute pe bază de autorizaţie de lucru- AL, proces
verbal- PV sau ITI-SSM şi se încadrează în una din următoarele situaţii:
a) lucrări de construcţii-montaj, mentenanţă, modernizări ale instalaţiilor electrice în
exploatare;
b) lucrări de intervenţii pentru prevenirea şi lichidarea urmărilor unor incidente/
deranjamente.
45
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.191. - (1) Lucrările menţionate la art. 190. litera a) trebuie să se execute în conformitate cu
convenţiile de lucrări încheiate între unitatea specializată şi unitatea de exploatare, înainte de
începerea lucrărilor. Aceste convenţii trebuie să conţină, după caz:
a) delimitările dintre instalaţiile în care se va lucra şi cele rămase sub tensiune;
b) responsabilităţile privind măsurile de securitate a muncii;
c) obligaţiile unităţii de exploatare a instalaţiei de a instrui personalul delegat asupra
condiţiilor specifice de SSM proprii instalaţiei în care urmează a se executa lucrările şi consemnarea
acesteia în fişa de instruire colectivă ;
d) obligaţiile reciproce la executarea lucrărilor;
e) numele subcontractanţilor, dacă există;
f) realizarea împrejmuirilor;
g) respectarea zonei de lucru şi, când este cazul, condiţiile de acces a personalului;
h) măsuri AII;
i) depozitarea materialelor;
j) programe de lucrări;
k) lista cu personalul autorizat la executarea lucrărilor, cu precizarea grupelor de
autorizare;
l) modul de înregistrare a accidentelor de muncă;
m) alte prevederi legate de mediu şi situaţii de urgenţă;
n) planul de securitate şi sănătate în muncă al executanţilor şi nominalizarea coordonatorilor
de SSM , după caz.
(2) Prin convenţiile de lucrări încheiate la nivelul conducătorilor de unităţi sau împuterniciţii
acestora se admite prevederea unor condiţii în care personalul delegat este împuternicit să deţină şi
funcţia de emitent şi/sau să execute manevrele de scoatere şi repunere sub tensiune în instalaţiile
electrice. Împuternicirea este în competenţa unităţii de exploatare şi trebuie să fie acordată numai în
condiţiile respectării de către executanţi a nivelului de autorizare din punct de vedere al securităţii
muncii aşa cum este prevăzut în reglementările legale. În aceaste situaţii trebuie să se încheie şi câte
o convenţie de exploatare temporară pe perioada lucrării pentru zona de instalaţie vizată de lucrare .
(3) Convenţiile de lucrări încheiate între unitatea de exploatare şi antreprenorul general sau
împuternicitul acestuia, vor fi însuşite şi semnate şi de către toţi subcontractanţii.
Art.192. Pentru cazurile în care se lucrează pe bază de PV, în zone de lucru din incintele
centralelor electrice, staţiilor sau posturilor de transformare, trebuie luate următoarele măsuri:
a) asigurarea împrejmuirilor faţă de instalaţiile rămase sub tensiune, astfel încât să fie
împiedicată accidentarea de natură electrică;
b) asigurarea accesului separat, fără a se parcurge teritoriul pe care se află instalaţiile în
exploatare. Dacă nu este posibilă asigurarea accesului separat, formaţia de lucru şi utilajele trebuie să
intre şi să iasă din zona de lucru împrejmuită numai însoţite de personalul de exploatare, care va
menţine încuiată poarta de comunicaţie a acestei zone către teritoriul cu instalaţiile în exploatare;
c) se interzice, în orice punct al zonei de lucru, să se afle instalaţii electrice de înaltă tensiune
sub tensiune (la sol sau la înălţime). Este permis a se menţine sub tensiune numai instalaţiile de joasă
tensiune necesare lucrărilor. Circuitele secundare care nu pot fi tehnologic scoase de sub tensiune vor
fi protejate pentru a se împiedica atingerea directă a acestora;
d) repunerea în funcţiune a instalaţiei încredinţate personalului delegat trebuie să se facă după
verificarea de către unitatea de exploatare a îndeplinirii cerinţelor legale de securitate şi sănătate în
muncă.
Art.193. La executarea lucrărilor menţionate la art. 190. litera b), unitatea specializată trebuie
să ia toate măsurile tehnice pentru evitarea accidentelor indiferent de natura lor.
Art.194. Executarea lucrărilor de construcţii montaj ale unor instalaţii electrice noi care nu se
află în incinta unor instalaţii în exploatare şi care nu se pot pune accidental sub tensiune, neexistând
legături fizice cu instalaţii aflate în exploatare, nu se încadrează în prevederile art. 190.
Art.195. - (1) Lucrările executate de către personalul delegat aparţinând unei unităţi (subunităţi)
46
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
specializate în lucrări de service, probe pentru puneri în funcţiune etc., trebuie să se încadreze în una
din următoarele categorii:
a) lucrări de service, ce implică formaţii de lucru specializate sau dotări speciale;
b) efectuarea probelor de punere în funcţiune a unor echipamente;
c) lucrări de modernizări în instalaţiile de protecţie, teleconducere, telemecanică,
telecomunicaţii etc.;
d) experimentări în instalaţii privind echipamente, produse sau tehnologii noi.
(2) Aceste lucrări trebuie să se execute în conformitate cu convenţiile de lucrări, încheiate la
nivelul conducătorilor de unităţi sau împuterniciţii acestora între unitatea specializată şi unitatea
de exploatare a instalaţiilor în care urmează a se lucra, pe bază de AL, PV sau ITI-SSM. Convenţia
de lucrări va avea conţinutul prevăzut la art.191. - (1) din prezentele instrucţiuni proprii.
Art.196. - (1) Lucrările executate de către personalul unei unităţi sau subunităţii de exploatare
în instalaţiile electrice din gestiunea unor unităţi sau subunităţi, instituţii etc. care nu au organizate
activităţi de exploatare a acestor instalaţii sau o parte a lor, trebuie să se încadreze în una din
următoarele situaţii:
a) intervenţii pentru remedierea unor incidente / deranjamente;
b) lucrări de exploatare, mentenanţă.
(2) Lucrările de mentenanţă sau remediere a unor incidente /deranjamente trebuie să se
execute în conformitate cu convenţiile de lucrări, încheiate la nivelul conducătorilor de unităţi /
împuterniciţilor acestora, pe bază de AS, AL sau ITI-SSM, după caz, convenţia de lucrări va avea
conţinutul prevăzut la art.191. alin. (1) din prezentele instrucţiuni proprii.
(3) Lucrările de exploatare se execută în baza convenţiilor de exploatare încheiate între cele
două unităţi şi care vor avea conţinutul prevăzut la art. 188. alin. (1).
(4) În aceste situaţii, personalului delegat i se permite să îndeplinească funcţiile de emitent,
admitent, şef de lucrare sau executant de lucrări, responsabil şi executant de manevre, răspunzând de
asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice de securitate a muncii la executarea lucrărilor, în
conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni proprii, dacă acest lucru a fost prevăzut în
convenţia de exploatare încheiată între cele două unităţi
Art. 197. - (1) Lucrările executate de către personalul delegat aparţinând unei unităţi de altă
specialitate: de prestări servicii, construcţii, instalaţii neelectrice etc. se încadrează în una din
următoarele situaţii:
a) lucrări de vopsitorie în instalaţii electrice, deschideri de culoare ale liniilor electrice;
b) cosit iarbă în staţii, servicii de pază, curăţenie, deratizare, dezmembrare aparataj pe
platforme, transport deşeuri, întreţinere mijloace AII, etc ;
c) lucrări de zugrăveli, amenajări sau reparaţii la partea de construcţii şi instalaţii neelectrice din
staţii, posturi de transformare şi instalaţii electrice de utilizare a energiei electrice, etc. ;
d) lucrări de telecomunicaţii, reţele informatice, instalaţii de supraveghere, televiziune în circuit
închis şi alte similare .
(2) Lucrările menționate la alin. (1) lit. a) trebuie să se execute în conformitate cu convenţiile
de lucrări, încheiate la nivelul conducătorilor de unităţi sau subunităţi sau împuterniciţii acestora, care
vor avea continutul precizat la art.191. alin. (1):
(3) Lucrările menţionate la alin. (1) lit. b), c) si d) trebuie să se execute în conformitate cu
convenţiile de lucrări, încheiate la nivelul conducătorilor de unităţi sau subunităţi sau împuterniciţii
acestora, care vor conţine :
a) obligaţia unităţii sau subunităţii de exploatare de a instrui personalul delegat şi a consemna
într-un proces verbal condiţiile specifice şi obligaţiile reciproce la executarea lucrărilor;
b) delimitarea răspunderilor privind măsurile de securitate a muncii, corelate cu prevederile
art.242, alin. (2), lit. i)..
c) forma organizatorică în baza căreia se vor executa lucrările sau inoportunitatea acesteia;
d) numele persoanelor de execuţie şi a şefului de echipă;
e) condiţiile şi modul de acces în instalaţiile electrice din exploatare;
47
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 8-a
Alte cerinţe privind executantul / lucrătorul
Art.201. - (1) Lucrătorii sunt obligaţi să execute dispoziţiile şefilor ierarhici, în condiţiile
prezentelor instrucţiuni proprii şi sunt de asemenea obligaţi a preveni sau opri orice acţiune, care ar
putea conduce la accidentarea proprie sau/şi a altor persoane.
(2) Orice lucrare sau manevră care prezintă un pericol iminent pentru personal nu trebuie
întreprinsă, chiar dacă neexecutarea ei ar putea conduce la incidente/deranjamente sau pagube
materiale.
(3) Orice dispoziţie dată contrar prevederilor prezentelor instrucţiuni de securitate a muncii se
refuză şi se aduce la cunoştinţă şefului ierarhic superior al celui care a emis-o.
Art.202. Executanţii sunt răspunzători în mod solidar pentru nerespectarea, de către oricare
dintre ei sau şeful de lucrare, a prevederilor din prezentele instrucţiuni proprii în cadrul lucrării la care
participă, dacă nu intervin pentru a preveni sau opri nerespectarea acestora.
Art.203. Lucrătorii sunt obligaţi ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor
instrucţiuni proprii, ale instrucţiunilor tehnice interne, ale fişelor tehnologice etc., precum şi a unor
defecte în instalaţiile electrice, care ar putea pune în pericol securitatea oamenilor, să ia măsuri, în
limita competenţelor lor şi să comunice cele constatate şefului direct sau ierarhic superior, conducerii
unităţii, iar în cazul în care nu se iau măsuri, Inspectoratului Teritorial de Muncă.
Art.204. - (1) Electricienii care execută manevre şi/sau lucrări în instalaţiile electrice sub
tensiune, trebuie să fie dotaţi şi să utilizeze echipamentul individual de protecţie şi mijloacele de
protecţie. La joasă tensiune trebuie utilizat ,,cel puţin un mijloc de protecţie electroizolant" iar la
înaltă tensiune ,,cel puţin două mijloace electroizolante de protecţie înseriate pe calea de curent,
posibil a fi parcursă, ca urmare a atingerii accidentale directe, din care cel puţin unul să asigure
protecţia pentru tensiunea nominală a instalaţiei".
(2) Echipamentul individual de protecţie electroizolant şi mijloacele de protecţie electroizolante
trebuie alese, verificate şi întreţinute conform prevederilor Cap. VIII din prezentele
instrucţiuni proprii.
Art.205. - (1) Lucrătorii care beneficiază de echipament şi dispozitive individuale de protecţie
electroizolante, trebuie să fie instruiţi asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le
prezinte la verificările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor, când nu mai
asigură funcţia de protecţie.
(2) Pentru restul echipamentului şi dispozitivelor de protecţie nenominalizate pe persoane,
prezentarea la verificare şi înlocuirea sau completarea, în situaţiile care o impun, revine gestionarului
(reprezentat prin: electromecanic gestionar, PDMS, şef de formaţie, şef district etc.).
Art.206. - (1) Fiecare electrician şi/sau deservent al instalaţiilor şi echipamentelor electrice
trebuie să verifice vizual înainte şi în timpul lucrului integritatea carcasei, a izolaţiei conductoarelor
exterioare şi existenţa îngrădirilor de protecţie sau menţinerea distanţelor de accesibilitate în limita
zonei de manipulare.
(2) De asemenea, electricianul şi/sau deserventul trebuie să verifice vizual legătura de protecţie
la pământ a instalaţiei, echipamentului sau utilajului cu care sau la care se lucrează. Este interzis a se
lucra dacă bornele de legare la pământ sunt rupte, defecte sau dacă circuitul de protecţie este întrerupt.
CAPITOLUL VII
SARCINA DE MUNCĂ
Secţiunea 1
Măsuri tehnice de securitate a muncii la executarea lucrărilor, în instalaţiile din exploatare,
cu scoaterea acestora de sub tensiune
49
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.207. - (1) Măsurile tehnice obligatorii pentru realizarea unei lucrări în instalaţiile electrice,
cu scoaterea acestora de sub tensiune, sunt:
a) separarea electrică a instalaţiei respective:
- întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie, după
caz, la care urmează a se lucra şi anularea automatizărilor;
- blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie prin
care s-a făcut separarea vizibilă şi aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe
aceste dispozitive;
b) identificarea instalaţiei sau a părţii din instalaţie în care urmează a se lucra;
c) verificarea lipsei tensiunii şi legarea imediată a instalaţiei sau a părţii de instalaţie la pământ
şi în scurtcircuit;
d) delimitarea materială a zonei de lucru;
e) asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică.
(2) Manevrele necesare realizării măsurilor tehnice trebuie să se execute de către una sau două
persoane, în conformitate cu prevederile "Regulamentului general de manevre” şi fără să atingă direct
părţile active aflate sau destinate a se afla sub tensiune.
(3) Separarea electrică a instalaţiei trebuie urmată de închiderea cuţitelor de legare la pământ-
CLP (acolo unde acestea există), aferente instalaţiei sau părţii din instalaţia primară la care urmează
a se lucra conf. art.226 - (7).
(4) Foile de manevră aprobate în scopul retragerii din exploatare, pentru lucrări, a unei instalaţii sau părţi a
acesteia trebuie să conţină inclusiv operaţiile de legare la pământ prin închiderea CLP (acolo unde acestea există).
Art.208. - (1) Pentru executarea lucrărilor, trebuie scoase de sub tensiune, după caz:
a) instalaţiile sau părţile instalaţiei la care urmează a se lucra;
b) instalaţiile învecinate sau părţile instalaţiilor învecinate neîngrădite care se găsesc la o distanţă mai
mică decât distanţa de vecinătate , la care se pot apropia, fără pericol, în timpul executării lucrărilor executanţii,
utilajele, materialele sau uneltele acestora;
c) instalaţiile sau părţile instalaţiei care sunt situate la distanţe mai mari decât distanţele de vecinătate, dar
la care natura lucrărilor impune scoaterea lor de sub tensiune (traversări, paralelisme etc.).
(2) Mărimile distanţelor de vecinătate sunt în funcţie de tensiunea nominală a instalaţiilor ce rămân sub
tensiune şi de felul instalaţiilor. Acestea trebuie să fie :
(3) În cazul instalaţiilor de joasă tensiune, distanţa de vecinătate nu se normează, dar este
interzisă atingerea directă a părţilor aflate sub tensiune ale acestora.
(4) În cazul instalaţiilor sau părţilor de instalaţie având izolaţii electrice solide, lichide sau
gazoase, acoperite cu ecrane/învelişuri metalice, legate la pământ: cabluri, bare capsulate,
echipamente cu hexafluorură etc. sau având plăci electroizolante de separaţie special destinate acestui
scop, distanţa de vecinătate nu se normează, ecranele legate la pământ sau plăcile electroizolante
putând fi atinse direct în timpul lucrului.
Art.209. Zona de lucru trebuie să se asigure prin efectuarea succesivă a măsurilor tehnice,
prevăzute la art. 207.
§.1. Separarea electrică.
Art.210. Separarea electrică a instalaţiei electrice presupune:
50
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
- întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii de instalaţie, după caz, la
care urmează a se lucra şi anularea automatizărilor care conduc la conectarea întrerupătoarelor;
- blocarea în poziţia deschis a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie prin care
s-a făcut separarea vizibilă şi aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste
dispozitive;
Art.211. - (1) Separarea electrică se realizează de admitent, personalul de servire operativă a
instalaţiei acolo unde acesta există, dispecerul energetic feroviar în cazul aparatelor telecomandate
sau conform prevederilor din Convenţiile de exploatare / lucrări, încheiate între părţi .
(2) Separatoarele liniilor electrice aeriene aflate la distanţă faţă de zona de lucru şi care în
schema normală de funcţionare au poziţia "deschis“, se pot considera blocate în această poziţie. Şeful
de lucrare poate solicita vizualizarea împreună cu admitentul a acestei poziţii, a blocării dispozitivului
de acţionare şi montarea de panouri de semnalizare de securitate.
(3) Separatoarele deschise ale liniilor electrice aeriene – LEA cum ar fi : separator de linie -
SL, separator bară de transfer - SBTf din staţiile teleconduse se consideră blocate în poziţia deschis
în cazul admiterii la lucrări pe LEA , după efectuarea manevrelor din punctul de teleconducere.
§.1.1. Întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei sau a părţii din instalaţia
electrică
Art.212. - (1) Întreruperea tensiunii trebuie să se realizeze după anularea automatizărilor care
conduc la reconectarea întrerupătoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutaţie (întrerupătoare,
separatoare, siguranţe etc.), ce separă instalaţia (partea de instalaţie) la care urmează a se lucra, de
restul instalaţiilor rămase sub tensiune.
(2) După întreruperea tensiunii, în cazul în care prin manevrarea aparatelor de comutaţie cu
care s-a realizat aceasta nu s-a efectuat şi separarea vizibilă, trebuie să se efectueze aceste separări
faţă de toate părţile de unde ar putea să apară tensiune.
Art.213. - (1) Separarea vizibilă trebuie să se realizeze prin deschiderea separatoarelor,
scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile, debroşarea întrerupătoarelor, dezlegarea cordoanelor la
liniile electrice aeriene sau demontarea unor părţi active ale instalaţiei electrice: bare, conductoare,
dezlegarea cablurilor de la aparataj.
(2) În mod excepţional se admite ca în cazul instalaţiilor de joasă tensiune, când partea din
instalaţie la care urmează a se lucra este prevăzută numai cu întrerupător nedebroşabil ca element de
comutaţie sau întrerupător cu contacte a căror deschidere nu este vizibilă, separarea vizibilă să se
realizeze numai prin deconectarea întrerupătorului şi verificarea lipsei tensiunii în locul cel mai
apropiat ieşirii din acesta.
(3) Separarea vizibilă în cazul aparatajului în construcţii capsulate: SF6, ISEM, vid etc. se
consideră realizată pe baza indicaţiilor proprii aparatajului, de semnalizare a acestei poziţii.
(4) Separarea vizibilă în cazul aparatelor telecomandate se consideră realizată pe baza
indicaţiilor sistemului de comandă central respectiv semnalizarea poziţiei acestora afişate pe display
la punctul de teleconducere.
(5) Pentru evitarea tensiunii inverse, din joasă în înaltă tensiune, prin transformatoarele de
măsură, acestea trebuie separate electric şi pe partea de joasă tensiune, după caz, prin debroşarea
întrerupătoarelor, scoaterea patroanelor siguranţelor fuzibile sau deconectarea întrerupătoarelor
nedebroşabile.
(6) În cazul instalaţiilor teleconduse, acolo unde schemele de circuite secundare o impun, după
închiderea cuţitelor de legare la pământ - CLP –urilor- de către treptele de comandă operativă , se
admite ca măsura prevăzută la aliniatul (5) să nu se realizeze .
Art.214. În instalaţia separată electric din care se alimentează motoare electrice, care antrenează
pompe, ventilatoare, compresoare sau la care sunt racordate generatoare ori compensatoare prevăzute
cu motoare de lansare, care nu pot fi separate vizibil, trebuie să se realizeze următoarele măsuri
suplimentare:
51
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
52
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
h) aparate de măsură;
i) alte elemente.
(4) Pe durata identificării este interzisă deschiderea sau îndepărtarea oricărui tip de îngrădire
sau verificarea, prin acţionare, a oricărei componente a instalaţiei.
§.3. Verificarea lipsei tensiunii urmată imediat de legarea
la pământ şi în scurtcircuit
Art.218. - (1) Verificarea lipsei tensiunii – VLT- urmată imediat de legarea la pământ şi
în scurtcircuit este singura măsură sigură de protecţie preventivă a personalului împotriva
riscului electric, la existenţa sau apariţia accidentală a tensiunii în zona de lucru.
(2) Verificarea lipsei tensiunii trebuie să se efectueze considerând că instalaţia este sub
tensiune.
Art.219. Verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se facă la
toate părţile active ale instalaţiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene existente pe
coronament, inclusiv pe nul. În cazul întreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă la
toate bornele accesibile ale acestora.
Art.220. Verificarea lipsei tensiunii în instalaţiile de joasă tensiune trebuie să se facă cu
ajutorul aparatelor portabile de măsurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune. În
instalaţiile de înaltă tensiune, verificarea trebuie să se facă cu ajutorul detectoarelor de tensiune,
corespunzătoare tensiunii nominale a acestor instalaţii.
Art.221. Verificarea lipsei tensiunii cu detectoare de tensiune nu este admisă pe timp de
precipitaţii atmosferice în instalaţiile de tip exterior, decât în cazul în care acest lucru este permis prin
instrucţiunile producătorului de folosire a detectoarelor şi a prăjinilor electroizolante suport al
acestora.
Art.222. - (1) În cazul echipamentelor şi elementelor capsulate sau protejate, la care nu se pot
utiliza detectoarele de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie să se facă potrivit instrucţiunilor
furnizorilor echipamentelor sau elementelor respective.
(2) În cazul manevrelor efectuate de către treptele de comandă operativă, în instalaţiile
electrice teleconduse, se admite ca verificarea lipsei tensiunii să fie realizată prin indicațiile grupurilor
de măsură.
Art.223. Verificarea lipsei tensiunii, în vederea închiderii cuţitelor de legare la pământ
montate pe stâlpii liniilor aeriene, se admite a fi înlocuită prin verificarea vizuală a poziţiei deschis a
separatorului prin care s-a realizat separarea electrică.
Art.224. - (1) Înainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune şi imediat după aceasta,
trebuie să se verifice buna funcţionare a acestuia, prin metoda indicată de producător în cartea tehnică.
(2) În toate instalaţiile, apropierea de acestea a detectorului de tensiune se face lent, iar
atingerea directă se va face numai după constatarea lipsei avertizării luminoase şi sonore a
detectorului.
Art.225. – (1) Persoana care verifică lipsa tensiunii în instalaţiile electrice de înaltă tensiune
trebuie să deţină minimum grupa a II-a de autorizare.
(2) În cazul în care pentru verificarea lipsei tensiunii este necesară deschiderea uşilor celulelor
sau îndepărtarea îngrădirilor este interzisă depăşirea cu vreo parte a corpului a planului delimitat de
acestea.
Art.226. - (1) Legarea la pământ şi în scurtcircuit se aplică pe toate fazele instalaţiei sau părţii
din instalaţie, precum şi pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.
(2) Operaţiile de montare a scurtcircuitoarelor trebuie să se realizeze obligatoriu de către doi
electricieni. Clemele scurtcircuitorului trebuie aplicate de electricianul cu grupa minimă de autorizare
a II-a.
(3) Succesiunea operaţiilor de montare a scurtcircuitoarelor este următoarea:
a) legarea la pământ sau la şină a scurtcircuitorului;
b) verificarea lipsei tensiunii;
53
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.238. – (1) Din punct de vedere organizatoric, lucrările în instalaţiile electrice din exploatare
trebuie să se execute în baza:
a) autorizaţiilor de lucru - AL;
b) instrucţiunilor tehnice interne de securitate şi sănătate în muncă- ITI-SSM;
55
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
56
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(7) La lucrările executate în bază de AL, admitentul va completa la cap. B, pct. 4 din AL, atât
separările electrice realizate de el cât și cele pentru care a primit confirmarea executării lor,
confruntându-le cu cele prevăzute în formularul de emitere.
(8) În cazul în care măsurile tehnice pentru realizarea separării electrice sunt luate (asigurate)
de către altă persoană decât admitentul, această persoană răspunde de realizarea lor corectă .
(9) În cazul în care admitentul cumulează şi funcţia de şef de lucrare (se autoadmite), el trebuie
să realizeze sau să asigure toate măsurile tehnice prevăzute la art. 207, alin.(1) din prezentele
instrucţiuni proprii.
Art.242. - (1) Şeful de lucrare trebuie să aibă minimum grupa a III-a de autorizare şi trebuie
desemnat de emitent pentru organizarea şi conducerea lucrării.
(2) În realizarea atribuţiunilor sale, şeful de lucrare trebuie:
a) să stabilească împreună cu emitentul şi/sau şeful ierarhic, numărul şi nivelul calificării
profesionale, inclusiv al grupelor de autorizare pentru membrii formaţiei, funcţie de volumul de
lucrări, posibilităţile de executare dispersată a lucrării, complexitatea şi tehnicitatea lucrării în
conformitate cu prevederile fişei tehnologice sau a instrucţiunii tehnice de lucru;
b) să sesizeze admitentului eventualele măsuri tehnice necesare în plus faţă de cele realizate
de acesta, pentru a executa lucrarea fără pericol de accidentare;
c) să respecte mărimea zonelor de lucru. În cazul în care consideră necesar, va reduce din
proprie iniţiativă mărimea zonelor de lucru, astfel încât să asigure controlul activităţii formaţiei de
lucru şi supravegherea în timpul lucrului în mod corespunzător. În nici un caz nu va mări şi nu va
stabili alte zone de lucru faţă de cele stabilite de emitent.
d) să ia măsurile tehnice necesare pentru asigurarea zonei de lucru. În cazul în care aceste
măsuri au fost luate de către admitent ( respectiv personalul de servire operativă), răspunde solidar cu
acesta de suficienţa şi corectitudinea lor;
e) să asigure conducerea efectivă a lucrării încredinţate, fiind unicul responsabil pentru luarea
măsurilor tehnice în zona de lucru;
f) să instruiască executanţii asupra măsurilor de securitate a muncii specifice care trebuie
respectate în zona de lucru;
g) să efectueze controlul activităţii formaţiei de lucru şi supravegherea formaţiei în timpul
lucrului;
h) să dea dispoziţii clare, fără echivoc şi fără a crea confuzii, convingându-se că executanţii
cărora li s-a adresat, au înţeles corect şi complet conţinutul dispoziţiilor;
i) să ia măsuri în zona de lucru, atunci când îndeplinește rolul de supraveghetor al unei formații
de lucru de altă specialitate, astfel încât să se împiedice accidentele de natură electrică (cu excepția
celor datorate aparatelor electrice folosite la lucrarea respectivă de către formația de lucru de altă
specialitate). Șeful formației de lucru de altă specialitate trebuie să ia toate măsurile, privind evitarea
accidentelor de natură neelectrică, precum și a accidentelor de natură electrică din cauza aparatelor și
uneltelor electrice proprii folosite;
j) să folosească autoritatea sa administrativă şi profesională pentru a impune respectarea
tehnologiei de lucru şi instrucţiunilor de securitate a muncii, de către toţi membrii formaţiei.
Art.243. Lucrătorii care fac parte din efectivul formației de lucru (executanții) trebuie să
cunoască și să aplice întocmai la lucrări instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă și să
respecte delimitarea materială a zonei de lucru, desfășurându-și activitatea în limitele acesteia,
conform instruirii efectuate de şeful de lucrare. Ei sunt obligați să respecte instrucţiunile şefului de
lucrare şi să sesizeze imediat orice abatere de la prezentele instrucţiuni proprii care poate conduce la
accidente.
Art.244. În cazul în care la executarea lucrării se folosesc dispozitive sau utilaje deservite de
personal de altă specialitate, acest personal trebuie să se subordoneze șefului de lucrare, fiind parte
integrantă a formaţiei de lucru. La lucrările executate în bază de AL, personalul specificat va semna
împreună cu ceilalți membri din formația de lucru, atât la începerea cât și la terminarea lucrării.
Art.245. - (1) La executarea unei lucrări în instalaţiile electrice, se admite ca o persoană având
57
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
o grupă de autorizare să cumuleze şi atribuţii ale altei persoane având grupă de autorizare diferită,
dar pentru cel mult două funcţii în cadrul aceleeaşi lucrări, astfel:
a) emitentul poate cumula şi funcţia de admitent sau funcţia de şef de lucrare;
b) admitentul poate cumula şi funcţia şefului de lucrare dar numai pentru lucrarea la care
acesta a fost numit ca atare;
c) admitentul poate cumula şi funcţia de emitent dacă deţine grupa a V-a de autorizare, dacă
este inclus în lista emitenţilor şi dacă instalaţiile, pentru care dispune executarea de lucrări şi admite
la lucru, fac parte din categoria instalaţiilor pe care le are în subordine;
d) şeful de lucrare poate cumula şi funcţia de admitent pentru propria formaţie, cu condiţia
să deţină grupa a IV-a de autorizare, să fie desemnat pentru aceasta de către emitent, măsurile tehnice
să fie luate împreună cu un membru al echipei care posedă minimum grupa a II-a de autorizare iar în
instalaţiile respective să nu lucreze concomitent şi alte echipe;
e) şeful de lucrare poate cumula şi funcţia de emitent, dacă deţine grupa a V-a de autorizare
şi dacă este inclus în lista emitenţilor iar admiterea la lucru se face de către un admitent aparţinând
unităţii / subunitaţii de exploatare.
(2) Nu se admite în nici un caz, la executarea lucrărilor în instalaţiile electrice, ca o persoană
să cumuleze mai mult de două funcţii, precizându-se că personalul delegat nu are dreptul decât la o
singură funcţie (şef de lucrare) dacă în convenţiile de lucrări încheiate între unităţi nu se prevede
altfel.
§.1. Executarea lucrărilor în baza autorizaţiei de lucru
Art.246. - (1) Pentru executarea unei lucrări în instalaţiile electrice din exploatare în baza
autorizaţiei de lucru, trebuie să se îndeplinească următoarele măsuri organizatorice:
a) emiterea autorizaţiei de lucru şi dispunerea executării lucrării;
b) admiterea la lucrare;
c) începerea şi desfăşurarea lucrării ;
d) îndeplinirea formalităţilor în cazul întreruperii lucrării;
e) îndeplinirea formalităţilor la terminarea lucrării.
(2) Modelul formularului AL, precum şi instrucţiunile de completare sunt prezentate în Anexa
2, respectiv Anexa 17.
Art.247. Autorizaţia de lucru trebuie completată clar, citeţ şi fără ştersături sau corecturi, cu
pastă sau cerneală, de către toţi cei care operează în acest document (emitent, admitent, şef de lucrare).
Art.248. Autorizaţiile de lucru trebuie să fie numerotate şi înregistrate în registrul de evidenţă
a autorizaţiilor de lucru, al cărui model este prevăzut în Anexa 18.
Art.249. Autorizaţia de lucru va cuprinde schema electrică a instalaţiei primare sau a porţiunii
din aceasta la care urmează a se lucra. Pe schema electrică se vor indica separările electrice, cu
menţionarea poziţiei în care se aduc aparatele de comutaţie, legările la pământ, zonele de lucru,
supratraversările, precum şi alte elemente necesare de evidenţiat, pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii în muncă la executarea lucrării.
Art.250. Autorizaţia de lucru trebuie să se emită pentru executarea lucrărilor într-o singură
instalaţie electrică. Pentru lucrările programate, autorizația de lucru se întocmește cu minimum 24
ore anterior lucrării, transmițându-se direct, prin șeful de lucrare sau prin curier, două exemplare
admitentului, care vor semna în registrul de evidență a A.L. de primirea acesteia.
Art.251. Numerotarea autorizaţiilor de lucru trebuie să fie unică pentru fiecare subunitate de
exploatare (district, laborator etc.), astfel încât să se excludă în cadrul unei instalaţii şi/sau lucrări,
existenţa mai multor autorizaţii de lucru cu acelaşi număr.
Art.252. Dezlegarea cordoanelor, demontarea unor porţiuni de bare sau dezlegarea
conductoarelor de la aparataj, în vederea realizării separărilor vizibile, în cazul în care aceste separări
58
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
nu se pot realiza prin aparate de comutaţie, precum şi operaţiile inverse, constituie fiecare în parte o
lucrare independentă şi trebuie să se execute în baza unei autorizaţii de lucru separate cu excepţia
executării acestor operaţii de către personalul de servire operativă, în baza AS.
Art.253. Mărimea zonelor de lucru trebuie stabilită de către emitent, de regulă, consultându-
se în acest sens cu şeful de lucrare.
Art.254. Criteriul principal de stabilire a mărimii unei zone de lucru îl constituie posibilitatea
de control a activităţii de lucru şi/sau de supraveghere a membrilor acesteia de către şeful de lucrare.
Art.255. - (1) Autorizaţia de lucru se emite pentru întreaga durată a lucrărilor dar nu mai mult
de cinci zile, cu condiţia ca în acest interval să nu se modifice cu nimic starea iniţială a instalaţiei de
la începerea efectivă a lucrărilor. Valabilitatea autorizaţiei de lucru este de:
a) o singură zi fără nici o prelungire, pentru instalaţiile care se repun în aceeaşi zi sub tensiune;
b) până la cinci zile pentru instalaţiile scoase de sub tensiune toată perioada, fără ca în acest
interval să se repună sub tensiune.
(2) Orice repunere sub tensiune a instalaţiei la sfârşitul zilei de lucru sau redarea în exploatare
a instalaţiei ca urmare a necesităţilor, conduce la încheierea autorizaţiei de lucru.
Art.256. Executarea lucrărilor într-o instalaţie care a fost repusă sub tensiune este permisă
numai după emiterea unei noi autorizaţii de lucru.
Art.257. Autorizaţia de lucru se emite pe numele unui singur şef de lucrare, respectiv pentru
o singură echipă. Numărul de lucrători în echipă se stabileşte în funcţie de volumul lucrării, de
caracterul lucrării, de locul de desfăşurare, de posibilitatea asigurării unei supravegheri
corespunzătoare, fiind la aprecierea emitentului şi şefului de lucrare care colaborează la emiterea
autorizaţiei de lucru. Toţi membrii echipei se trec nominal în autorizaţia de lucru fără a fi necesară
menţionarea grupei de autorizare SSM, inclusiv personalul de altă specialitate care deserveşte
dispozitivele sau utilajele folosite la executarea lucrării.
Art.258. În autorizaţia de lucru se trec sumar lucrările pe care trebuie să le execute formaţia
de lucru, astfel ca atât admitentul cât şi şeful de lucrare să-şi dea seama de necesitatea şi suficienţa
măsurilor tehnice de securitatea muncii care trebuie luate.
Art.259. În cazul unor instalaţii îndepărtate, care sunt în acelaşi timp şi locul de muncă al
admitentului (exp.: STE), transmiterea autorizaţiei de lucru de emitent la admitent ( personalul de
servire operativă) trebuie făcută prin intermediul şefului de lucrare sau curier. În această situaţie şeful
de lucrare sau curierul vor semna copia autorizaţiei de lucru, rămasă la emitent, confirmând numai
primirea acesteia.
Art.260. În cazuri speciale, evenimente sau deranjamente, se admite transmiterea indirectă a
conţinutului AL, întocmită în prealabil, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) transmiterea conţinutului AL trebuie să se facă prin convorbire directă între emitent şi
admitent;
b) după primirea conţinutului autorizaţiei de lucru admitentul îi va citi emitentului conţinutul
pe care l-a înscris, urmând ca acesta să confirme corectitudinea cu care admitentul l-a înţeles, prin
aceasta considerându-se că AL a fost însuşită de admitent.
c) în aceste cazuri, emiterea AL se va face de către dispecerul energetic feroviar – DEF.
d) toate prevederile AL, consemnate de emitent, trebuie analizate cu deosebită atenţie de către
admitent care va confirma însuşirea lor, prin semnătură, în locul rezervat în partea de emitere.
e) orice neînţelegere sau nelămurire referitoare la conţinutul AL se va clarifica imediat,
nefiind permisă trecerea la faza următoare (admiterea la lucru) atât timp cât nu s-a înţeles şi însuşit
conţinutul AL.
§.1.2. Admiterea la lucrare
Art.261. - (1) Admiterea la lucrare trebuie să se facă după realizarea efectivă a măsurilor
tehnice de securitate a muncii, conform prevederilor art.207, alin. (1), după caz, din prezentele
instrucţiuni proprii, la instalaţia în care urmează a se lucra.
59
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(2) În acest scop admitentul şi şeful de lucrare trebuie să verifice corespondenţa măsurilor
tehnice dispuse prin autorizaţia de lucru cu cele realizate şi să le confirme prin semnare în autorizaţia
de lucru.
(3) Admiterea la lucrare a şefului formaţiei de lucru se consideră terminată numai după ce au
fost luate toate măsurile tehnice dispuse pentru admitent.
Art.262. – (1) Admitentul trebuie să confirme executarea tuturor măsurilor tehnice, prin
completarea şi semnarea autorizaţiei de lucru, numai după ce a realizat personal aceste măsuri sau a
primit confirmarea privind executarea lor conf. art 241, alin (4) din partea treptei de comandă
operativă care are instalaţia respectivă în comandă nemijlocită (DEF). Această confirmare va fi
transmisă cu număr şi va fi consemnată în rubrica “Conţinut mesaj nr.” din cap. ,, Admiterea la lucru”.
(2) În instalaţiile electrice cu supraveghere (STE), măsurile tehnice pentru asigurarea zonei
de lucru trebuie să fie luate de către personalul de servire operativă împreună cu şeful de lucrare sau
un alt membru al echipei sau de către personalul delegat desemnat de emitent, conform celor stabilite
în Convenţiile de lucrări. Pentru verificarea lipsei tensiunii şi legarea la pământ şi în scurtcircuit
trebuie să se respecte prevederile prezentelor instrucţiuni proprii. Şeful de lucrare trebuie să verifice
luarea tuturor măsurilor tehnice şi să le confirme prin semnătură în autorizaţia de lucru.
(3) În instalaţiile electrice fără supraveghere măsurile tehnice pentru asigurarea zonei de lucru
trebuie să fie luate de către şeful de lucrare care va efectua şi admiterea la lucru.
Art.263. – (1) În cazul transmiterii directe a aprobării de începere a lucrării, admitentul
prezintă şefului de lucrare (verbal sau prin arătare directă) măsurile tehnice realizate şi părţile de
instalaţie ce au rămas sub tensiune în apropiere.
(2) Şeful de lucrare după ce a luat cunoştinţă, din autorizaţia de lucru şi/sau din teren de
măsurile tehnice realizate şi mărimea zonei (zonelor) de lucru, dacă aceasta (acestea) a (au) fost
executată (executate) de către admitent, trebuie să confirme însuşirea acestora semnând în autorizaţia
de lucru la partea ce-i este rezervată. Din acest moment, şeful de lucrare devine responsabil asupra
lucrării încredinţate.
(3) În cazul în care șeful de lucrare consideră că măsurile tehnice nu sunt suficiente, trebuie
să solicite admitentului completarea acestora, consemnându-le în autorizația de lucru, la partea
privind "Începerea și desfășurarea lucrării". Vor semna atât admitentul, cât și șeful de lucrare, în
rubricile rezervate în tabelul de la cap. C, pct.6 din AL, „Realizarea zonelor de lucru și mutarea în
acestea”. Dacă admitentul nu a asigurat măsurile solicitate atunci șeful de lucrare trebuie să refuze
admiterea la lucrare.
Art.264. – (1) În cazul transmiterii indirecte a aprobării de începere a lucrării, mesajele trebuie
să fie înscrise în evidențele operative sau în registrele operative portative de către admitent, respectiv
în autorizația de lucru de către șeful de lucrare. Cel care primește mesajul radio sau telefonic, trebuie
să confirme înțelegerea corectă a acestuia, prin repetarea conținutului său.
(2) În complexele feroviare mari, la care durata aprobată pentru scoaterea de sub tensiune a
liniei de contact în vederea executării lucrărilor de mentenanță este relativ mică (sub 60 minute) iar
distanța de la biroul IDM unde este necesară prezența admitentului pentru efectuarea consemnărilor
în RRLISC (privind scoaterea/repunerea LC de sub/sub tensiune) și până la locul lucrării este mare,
se admite transmiterea indirectă a aprobării de începere a lucrării, de la admitent către șeful de
lucrare, dar numai dacă condițiile tehnice ale rețelei de telecomunicații permit acest lucru.
(3) Modalitatea de lucru în cazul prevăzut la alin. (2) este arătată în Anexa 20 la prezentele
instrucțiuni proprii.
60
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.266. - (1) După aprobarea începerii lucrării de către admitent, şeful de lucrare trebuie să
identifice instalaţia (partea din instalaţie) la care se va lucra cu respectarea prevederilor de la art.217,
alin. (2) şi (3) şi să verifice corectitudinea măsurilor luate acceptând sau nu preluarea acesteia, pe
proprie răspundere .
(2) Şeful de lucrare şi membrii formaţiei trebuie să cunoască conţinutul fişei tehnologice sau
a instrucţiunii tehnice de lucru specifice lucrării ce urmează să o execute. La faţa locului şeful de
lucrare face o instruire succintă asupra acestora.
(3) Şeful de lucrare trebuie să instruiască membrii formaţiei de lucru, deservenţii de utilaje şi
personalul de altă specialitate, asupra limitelor zonei de lucru, a instalaţiilor aflate sub tensiune din
vecinătate, inclusiv asupra măsurilor de securitate de natură neelectrică.
(4) Şeful de lucrare trebuie să completeze formularul autorizaţiei de lucru şi să-l semneze,
confirmând realizarea măsurilor ce îi revin.
Art.267. În cazul în care şeful de lucrare face parte din categoria personal delegat, participarea
acestuia la realizarea măsurilor tehnice şi organizatorice se va detalia în convenţia de lucrări. Şeful
de lucrare trebuie să verifice luarea acestor măsuri şi să le confirme prin semnătură în autorizaţia de
lucru.
Art.268. Toţi membrii formaţiei de lucru inclusiv deservenţii de utilaje şi personalul de altă
specialitate, trebuie să semneze în AL, după însuşirea instruirii efectuată de către şeful de lucrare,
confirmând prin aceste semnături că au luat cunoştinţă de limitele zonei de lucru, de măsurile de
prevenire şi protectie ce trebuie respectate şi de sarcinile de lucru încredinţate.
Art.269. După îndeplinirea tuturor celor de mai sus este permisă începerea propriu-zisă a
lucrării în zona de lucru.
Art.270. Pe durata realizării zonei de lucru şeful de lucrare trebuie să ia măsuri pentru evitarea
accidentării sale sau a membrilor formaţiei cu care realizează operaţiile pregătitoare.
Art.271. În timpul executării lucrării, şeful de lucrare trebuie să se afle în permanenţă în zona
de lucru asigurând controlul activităţii formaţiei de lucru, supravegherea membrilor acesteia sau
participarea la lucrarea încredinţată.
Art.272. - (1) În cazul în care în apropierea zonei de lucru se găsesc instalaţii aflate sub
tensiune, iar îngrădirile acestora permit trecerea de sau prin ele a obiectelor, uneltelor etc. sau în cazul
în care lucrările se execută la înălţime, şeful de lucrare nu va executa operaţii în cadrul lucrării,
efectuând doar supravegherea formaţiei de lucru.
(2) Dacă în aceste situaţii este necesară participarea efectivă a şefului de lucrare, el trebuie să
întrerupă activitatea formaţiei de lucru, aceasta rămânând în zona de lucru fără a mai executa vreo
operaţie. Întreruperea activităţii nu se va consemna în autorizaţia de lucru.
Art.273. Şeful de lucrare execută operaţia sau controlul necesar, eventual ajutat de un membru
al formaţiei de lucru. După terminarea operaţiei sau controlului de către şeful de lucrare se poate
relua, în mod normal lucrul.
Art.274. În timpul executării lucrării, şefului de lucrare şi membrilor formaţiei de lucru le este
interzisă deschiderea îngrădirilor (fixe sau mobile) sau a vizoarelor, capacelor etc. aferente
instalaţiilor care nu fac parte din zona de lucru.
Art.275. - (1) Toţi membrii formaţiei de lucru trebuie să se afle în permanenţă în zona de
lucru. În cazul în care natura lucrărilor o impune se admite ca unii membri ai formaţiei de lucru să
lucreze separat (la alt etaj, în altă încăpere, în staţia exterioară etc.)
(2) În acest ultim caz, subgrupa ce lucrează separat (chiar o singură persoană) trebuie să aibă
o instruire specială făcută de către şeful de lucrare (fără consemnare) şi să aibă condiţii de lucru
asigurate, astfel încât să se evite pericolul de accidentare (uşi încuiate spre părţi aflate sub tensiune,
îngrădiri permanente, indicatoare de securitate etc.). Subgrupa ce lucrează separat trebuie să aibă în
componenţă un electrician cu cel puţin grupa a lll-a de autorizare, acesta din urmă preluând
prerogativele şefului de lucrare. Dacă subgrupa este alcătuită dintr-o singură persoană, aceasta trebuie
să fie electrician cu minimum grupa a lll-a de autorizare.
61
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.276. În cazul în care şeful de lucrare părăseşte zona de lucru, el trebuie să evacueze
membrii formaţiei din această zonă, nefiind permis nici unei persoane să revină în ea, în timpul cât
lipseşte şeful de lucrare.
Art.277. În zona de lucru au acces, în afară de componenţii formaţiei de lucru, numai
admitentul şi personalul de instruire și control.
Art.278. Şeful de lucrare sau membrii formaţiei de lucru trebuie să interzică accesul altor
persoane în zona de lucru.
Art.279. Şeful de lucrare are dreptul să modifice componenţa formaţiei proprii, în sensul
scoaterii sau introducerii de persoane, consemnând aceasta în autorizaţia de lucru la partea
,,Modificări în componenţa formaţiei de lucru”.
Art.280. Persoanele scoase (în cazul în care au fost prezente la admiterea la lucru) şi cele
introduse în formaţia de lucru, trebuie să semneze în autorizaţia de lucru, confirmând prin aceasta că
nu vor mai pătrunde în zona de lucru, respectiv că li s-a făcut instruire la introducerea în formaţie.
Art.281. Când şeful de lucrare supraveghează o formaţie de altă specialitate, el trebuie să
realizeze sau să asigure măsurile tehnice în zona de lucru, pentru a împiedica accidentele de natură
electrică şi să instruiască formaţia de lucru.
Art.282. În timpul lucrării, şeful de lucrare care supraveghează formaţia de lucru de altă
specialitate, trebuie să fie în permanenţă în zona de lucru, urmărind ca membrii formaţiei de lucru să
nu depăşească limitele acestei zone.
Art.283. Conducerea formaţiei de lucru de altă specialitate aparţine şefului acesteia, sub
aspectul distribuirii sarcinilor şi efectuarea instruirii pentru prevenirea accidentelor. În ceea ce
priveşte respectarea măsurilor tehnice în instalaţiile electrice, şeful formaţiei de lucru trebuie să
execute dispoziţiile şefului de lucrare.
Art.284. – (1) Mutarea în altă zonă de lucru se face prin grija şefului de lucrare. În noua zonă
de lucru, şeful de lucrare împreună cu admitentul trebuie să realizeze toate măsurile tehnice necesare.
Ambii vor semna în AL la realizarea zonelor de lucru din cap. "Începerea şi desfăşurarea lucrării".
(2) În cazuri bine justificate, când admitentul nu poate participa la realizarea zonelor de lucru,
se admite realizarea acestora de către şeful de lucrare împreună cu un membru al formaţiei de lucru
, şeful de lucrare semnând în ambele coloane la pct. "Realizarea zonelor de lucru şi mutarea în
acestea".
(3) Nu este permisă stabilirea altor zone de lucru sau mărirea lor faţă de prevederile
autorizaţiei de lucru.
(4) Șeful de lucrare trebuie să consemneze în autorizația de lucru realizarea sau asigurarea
măsurilor tehnice pentru noua zonă de lucru și trebuie să instruiască membrii formației de lucru,
semnând în autorizația de lucru în coloana prevăzută în acest scop, confirmând, în acest fel, că s-au
luat toate măsurile tehnice de securitate a muncii necesare în noua zonă de lucru și s-au instruit
membrii formației de lucru.
(5) La terminarea lucrului într-o zonă de lucru, şeful de lucrare trebuie să supravegheze
strângerea uneltelor, dispozitivelor de lucru şi utilajelor, să demonteze mijloacele de protecţie montate
prin grija sa şi de asemenea trebuie să evacueze membrii formaţiei de lucru din zonă. Mijloacele de
protecţie montate, care sunt comune şi necesare următoarei zone de lucru, pot rămâne montate.
(6) În instalațiile electrice cu supraveghere, măsurile tehnice pentru asigurarea unei noi zone
de lucru se iau de către personalul de serviré operativă, care va face și admiterea la lucru, semnând la
coloana respectivă din autorizația de lucru alături de șeful de lucrare.
§.1.4. Îndeplinirea formalităţilor în cazul întreruperii şi reluării lucrării
Art.285. - (1) Întreruperea lucrării este de competenţa şefului de lucrare, a admitentului sau a
personalului de control, după caz. În funcţie de natura întreruperii aceasta poate fi:
a) pentru masă şi odihnă;
b) ca urmare a imposibilităţii de continuare a lucrării;
c) dispusă ca urmare a nerespectării normelor de securitate a muncii;
62
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
d) pentru utilizarea formaţiei de lucru la executarea unor lucrări urgente (remedieri în urma
unor incidente etc.);
e) pentru efectuarea unor probe sau încercări asupra instalaţiei;
f) la sfârşitul programului de lucru zilnic, în cazul lucrării cu o durată de execuţie mai mare
de o zi, dar fără repunerea sub tensiune a instalaţiei electrice respective.
(2) După evacuarea membrilor din zona de lucru, indiferent din ce motive, fiecărui membru
al formaţiei de lucru îi este interzisă revenirea, în timpul sau la încheierea perioadei de întrerupere a
lucrării, fără a fi însoţit de către şeful de lucrare sau înainte ca acesta să confirme (dispună)
reînceperea lucrării.
Art.286. - (1) Întreruperea pentru masă şi odihnă se face prin grija şi pe răspunderea şefului
de lucrare.
(2) În cazul unei astfel de întreruperi, mijloacele de protecţie şi dispozitivele din zona de lucru
nu trebuie demontate, membrii formaţiei de lucru asigurând paza zonei, pentru a nu permite accesul
în interiorul ei a altor persoane.
(3) Întreruperea lucrării pentru masă şi odihnă nu se consemnează în autorizaţia de lucru.
Art.287. - (1) Întreruperea ca urmare a imposibilităţii de continuare a lucrării se face prin
grija şi pe răspunderea şefului de lucrare, la iniţiativa sa sau a unui membru al formaţiei de lucru,
însuşite de către şeful de lucrare, la apariţia oricărui fenomen sau situaţie ce poate duce la accidentarea
membrilor formaţiei de lucru, şi anume:
a) apariţia furtunii;
b) apariţia descărcărilor electrice în zonă;
c) constatarea unei situaţii în instalaţie, neprevăzute în autorizaţia de lucru;
d) apariţia unei situaţii tehnologice, ce prezintă pericol de accidentare sau pentru care nu
sunt condiţii de lucru, în concordanţă cu prevederile instrucţiunilor de securitate a muncii ;
e) nerespectarea disciplinei sau a instrucţiunilor de securitate a muncii de către membrii
formaţiei de lucru.
(2) Întreruperea pentru unul din motivele de mai sus, nu necesită demontarea mijloacelor de
protecţie şi a dispozitivelor din zona de lucru.
(3) Pe durata întreruperii lucrării, în instalaţiile exterioare neîngrădite aflate în situaţiile
consemnate la literele c), d) şi e) de mai sus trebuie să se ia măsuri de pază, prin care să nu se permită
accesul persoanelor neavizate în zona de lucru.
(4) La revenirea formației în zona de lucru, după dispariția sau eliminarea cauzei care a condus
la întreruperea lucrării, șeful de lucrare trebuie să verifice existența tuturor mijloacelor de protecție
montate în zona de lucru și numai după aceea va permite accesul membrilor formației în zona de
lucru.
(5) Întreruperea lucrării precum şi reluarea acesteia, se consemnează separat în autorizaţia de
lucru, la partea rezervată în acest scop, notându-se data şi ora întreruperii, respectiv reluării lucrării,
şeful de lucrare semnând în coloana respectivă.
Art.288. – (1) Personalul cu drept de control, admitentul sau personalul de servire operativă
a instalaţiei respective are competenţa de a dispune şefului de lucrare întreruperea lucrării, în cazul în
care se constată nerespectarea prevederilor autorizaţiei de lucru (depăşirea zonei de lucru, neluarea
măsurilor tehnice necesare pentru realizarea zonei de lucru etc.) sau a altor prevederi ale
instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă (neutilizarea mijloacelor individuale de
protecţie, a echipamentelor tehnice corespunzătoare etc.).
(2) După eliminarea cauzelor care au condus la necesitatea întreruperii lucrării, continuarea
acesteia este permisă cu aprobarea şi pe răspunderea şefului de lucrare.
(3) În cazul nerespectării de către şeful de lucrare a dispoziţiilor primite, indiferent de motive,
personalul de control, admitentul sau personalul de servire operativă a instalaţiei respective trebuie
să evacueze formaţia de lucru, să retragă autorizaţia de lucru şi să anunţe emitentul pentru luarea
măsurilor necesare în vederea continuării lucrărilor.
63
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(4) Întreruperea lucrării dispuse conform celor de mai sus va fi consemnată în autorizaţia de
lucru, notându-se data şi ora întreruperii, iar şeful de lucrare va semna în coloana rezervată în acest
scop. Relurea lucrării trebuie să fie consemnată, de asemenea, în autorizaţia de lucru, notându-se data
şi ora, iar şeful de lucrare trebuie să semneze în coloana corespunzătoare.
Art.289. - (1) Necesitatea utilizării formaţiei de lucru pentru executarea unor lucrări urgente,
impune întreruperea temporară a lucrării, la dispoziţia admitentului sau a unui şef ierarhic al acestuia.
(2) În această situaţie, formaţia de lucru evacuează zona de lucru, iar mijloacele de protecţie
şi dispozitivele din acestă zonă pot rămâne montate.
(3) Pe durata întreruperii lucrării, în instalaţiile exterioare neîngrădite, şeful de lucrare trebuie
să ia măsuri, pentru a nu se permite accesul persoanelor neavizate în zona de lucru.
(4) Întreruperea şi reluarea lucrării trebuie consemnată în autorizaţia de lucru.
Art.290. Personalul de servire operativă, în calitate de admitent, trebuie să ceară şefului de
lucrare întreruperea lucrării, în instalaţia în care se lucrează, când sunt necesare probe, încercări sau
reveniri la schema normală.
Art.291. În instalaţiile liniei de contact, solicitarea întreruperii lucrării poate fi dată de
admitent sau emitent ori de către un coordonator împuternicit de şeful ierarhic (şef district, şef centru).
Art.292. Admitentul, emitentul sau coordonatorul lucrării trebuie să dispună tuturor şefilor de
lucrare evacuarea personalului şi, dacă situaţia o cere, demontarea mijloacelor de protecţie din zonele
de lucru.
Art.293. Şefii de lucrări sunt obligaţi să respecte dispoziţile admitentului, emitentului sau
coordonatorului, referitoare la întreruperea lucrărilor şi demontarea mijloacelor de protecţie din
zonele de lucru, dacă situaţia o cere şi să retragă membrii formaţiei din aceste zone, confirmând
aceasta prin completarea autorizaţiilor de lucru la partea “Întreruperea şi reluarea lucrării”.
Art.294. - (1) Şeful de lucrare are dreptul pe proprie răspundere să modifice componenţa
formaţiei de lucru în sensul scoaterii sau introducerii de lucrători, cu condiţia ca prin aceasta să nu se
creeze condiţii de accidentare a lucrătorilor.
(2) Şeful de lucrare va consemna în rubrica autorizaţiei de lucru aflată asupra sa referitoare la
,,modificări în componenţa formaţiei de lucru”, numele şi prenumele lucrătorului scos sau introdus,
data (ziua, luna, anul) şi ora (ora şi minutul).
(3) Lucrătorul scos sau introdus va semna în autorizaţia de lucru că nu va mai pătrunde în
zona de lucru, respectiv că a luat cunoştinţă de conţinutul lucrării şi că a fost instruit la locul de muncă
respectiv.
Art.295. - (1) În timpul efectuării probelor, incercărilor etc. care se fac de către o altă formaţie,
cu autorizaţie de lucru proprie, şeful de lucrare, a cărui lucrare a fost întreruptă, trebuie să
supravegheze în mod deosebit membrii formaţiei proprii, pentru a nu pătrunde în zona respectivă, atât
timp cât durează întreruperea lucrării.
(2) Reluarea lucrării este permisă numai după primirea aprobării în acest sens de la admitent,
emitent sau coordonator şi după completarea AL la partea rezervată acestui scop.
Art.296. În cazul lucrărilor de defectoscopie sau încercări cu tensiune mărită, emitentul
trebuie să consemneze în autorizaţia de lucru (cap.A, poz.13,,Măsuri suplimentare”) lucrările ce
trebuie întrerupte şi numele şefilor de lucrare.
Art.297. Şeful de lucrare de încercări şi defectoscopie trebuie să solicite şefilor de lucrări din
instalaţia ce urmează a fi supusă încercărilor întreruperea lucrărilor şi demontarea mijloacelor de
protecţie în zonele de lucru, dacă situaţia o cere.
Art.298. Şefii de lucrări ai formaţiilor de lucru care se retrag trebuie să consemneze
întreruperea lucrărilor în autorizaţiile de lucru aflate asupra lor, iar şeful de lucrare de încercări şi
defectoscopie va reţine aceste autorizaţii de lucru la el.
Art.299. După terminarea încercărilor, demontarea instalaţiilor utilizate la încercări şi
descărcarea de sarcină capacitivă, şeful de lucrare pentru încercări şi defectoscopie va permite
reluarea lucrărilor de către formaţiile de lucru ale căror lucrări au fost întrerupte, înapoindu-le
autorizaţiile de lucru reţinute anterior.
64
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.300. - (1) Întreruperea lucrărilor la sfârşitul programului de lucru zilnic se va face prin
grija şi pe răspunderea şefului de lucrare fără anunţarea admitentului şi fără demontarea mijloacelor
de protecţie şi a dispozitivelor din zona de lucru.
(2) Fac excepţie lucrările în STE, când autorizaţia de lucru se predă personalului de servire
operativă care o păstrează pe durata întreruperii lucrărilor.
Art.301. Accesul membrilor formaţiei în zona de lucru în vederea reluării lucrărilor după
întreruperea lor, indiferent de motiv, este permisă numai după ce şeful de lucrare verifică existenţa
tuturor mijloacelor de protecţie prevăzute în AL.
Art.302. Nereluarea lucrărilor întrerupte mai mult de trei zile consecutiv conduce la pierderea
valabilităţii formularului AL. Reluarea lucrării după mai mult de trei zile trebuie realizată în baza unei
noi autorizaţii de lucru.
Art.303. Valabilitatea unei autorizaţii de lucru este de maximum 5 zile. În cazul în care
rubricile rezervate consemnării întreruperii lucrarilor din AL sunt completate în întregime, la sfârşitul
lucrărilor se va consemna terminarea acestora, urmând pentru continuarea lor să se emită o altă
autorizaţie de lucru.
66
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
numai după ce lucrarea a fost transmisă la DEF de către admitent şi s-a primit aprobarea, comunicată
în scris acestuia în evidențele operative sau registrele operative portative şi care la rândul său aduce
la cunoştinţă acest lucru sub semnătură şefului de lucrare .
(3) În cazul instalațiilor electrice ce nu se regăsesc la alin. (1), consemnarea efectuării instruirii
lucrătorilor din formația de lucru de către șeful de lucrare înaintea începerii efective a lucrărilor în
bază de ITI-SSM, se face în registrul operativ portativ la LC sau ELF.
Art.317. – (1) La executarea unei lucrări în instalaţii electrice în baza ITI-SSM care necesită
manevre (modificări ale schemei, întreruperi de tensiune) sau afectează circuite secundare, şeful de
lucrare va solicita personalului operativ executarea acestora dacă instalaţia este cu supraveghere,
respectiv admitentului dacă instalaţia este fără supraveghere.
(2) Pentru efectuarea manevrelor şi pentru modificarea circuitelor secundare, aprobarea o dă
dispecerul energetic feroviar (DEF).
Art.318. Formaţia de lucru ce execută lucrări în baza ITI-SSM va fi constituită din cel puţin
numărul minim de executanţi cu grupe de autorizare necesare executării manevrelor şi lucrărilor,
conform ITI-SSM respectiv.
Art.319. Formaţia poate fi suplimentată şi cu personal de altă specialitate, şeful de lucrare
având obligaţia instruirii corespunzătoare lucrării specifice care urmează să se execute.
Art.320. Măsurile privind admiterea la lucrare, supravegherea în timpul lucrării, întreruperea
lucrării, mutarea în altă zonă de lucru, se iau de către şeful de lucrare, fără a fi consemnate.
Art.321. La executarea lucrărilor în baza ITI-SSM în instalaţiile electrice fără supraveghere,
se interzice autoadmiterea, dacă în instalaţia separată electric lucrează concomitent şi alte formaţii de
lucru.
Art.322. În funcţie de factorii de risc, şeful de lucrare, admitentul sau emitentul pot decide ca
pentru lucrarea executată în baza ITI-SSM să se emită autorizaţie de lucru.
§.2.2. Atribuţii de serviciu (AS)
Art.323. Executarea lucrărilor în baza atribuţiilor de serviciu este permisă numai personalului
de servire operativă a instalaţiilor electrice.
Art.324. La lucrările executate în baza AS, măsura organizatorică de îndeplinire a formelor
de lucru se realizează prin semnătura de preluare a serviciului, în registrul operativ.
Art.325. Lista categoriilor de lucrări ce pot fi executate în baza AS este cuprinsă în Anexa
15.
Art.326. La nivelul centrelor electrificare va exista lista cadru cu lucrările ce se pot executa
în baza AS, întocmită şi aprobată la nivelul fiecărei sucursale, listă ce poate cuprinde şi alte lucrări
decât cele menţionate în Anexa 15, în funcţie de specificul fiecărui centru.
Art.327. Lista lucrărilor ce se execută în baza AS, trebuie să se afle la sediul personalului de
servire operativă şi trebuie cunoscută de acesta.
Art.328. În funcţie de factorii de risc, conducerea centrului sau şeful de district poate dispune
ca pentru anumite lucrări din lista de lucrări AS, acestea să se execute în bază de ITI-SSM.
§.2.3. Dispoziţii verbale (DV)
Art.329. Categoriile de lucrări care se pot executa în baza dispoziţiilor verbale sunt prezentate
în Anexa 16 la prezentele instrucţiuni proprii şi nu sunt limitative.
Art.330. Lista lucrărilor ce se pot executa pe baza DV trebuie aprobată de conducerea
Sucursalei Electrificare şi trebuie să se afle la sediul subunităţilor şi la personalul de servire operativă.
Art.331. Emitenţii dispoziţiilor verbale trebuie să se convingă că acestea au fost înţelese
complet şi corect de către cei cărora le-au fost dispuse.
Art.332. În funcţie de factorii de risc, conducerea centrului sau şeful de district poate dispune
ca pentru anumite lucrări din lista de lucrări DV, să se dispună o altă formă organizatorică de lucru
pentru care măsurile tehnice luate sunt mai restrictive.
67
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
68
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.340. – (1) Executarea lucrărilor în baza convenţiilor de lucru se admite pentru lucrări în
zona căii ferate electrificate de către subunităţi aparţinând CNCF ,,CFR ‘’ SA sau alţi operatori
economici care efectuează sau prestează activităţi pe raza de activitate a S.C. ,,Electrificare CFR”-
S.A, lucrări ce se pot executa numai în condiţiile scoaterii de sub tensiune a liniei de contact. Lucrările
executate în zona căii ferate electrificate având ca formă organizatorică ,,Convenţia de lucru” sunt
lucrări care presupun intrarea în zona de influenţă a liniei de contact si pentru care este necesară
scoaterea de sub tensiune a acesteia, dar nu au legătură cu executarea lucrărilor la linia de contact.
Aceste lucrări pot fi: lucrări la linie, lucrări la instalaţiile de centralizare şi telecomandă feroviară,
lucrări la instalaţiile de telecomunicaţii feroviare etc.
(2) Lucrările arătate la alin. (1) se execută numai la solicitarea unităţilor sau subunităţilor
respective. Emiterea convenţiei de lucru şi admiterea la lucru se fac de lucrători autorizaţi ai
subunităţii aparţinând S.C. ,,Electrificare CFR” S.A., care are în exploatare linia de contact, ce trebuie
scoasă de sub tensiune. Organizarea lucrărilor şi conducerea echipelor ce execută lucrări în baza
convenţiei de lucru revine conducătorului acestora (şefului de lucrare/ formaţie), ce aparţine
subunităţilor respective.
(3) Utilizarea formularului convenţiei de lucru trebuie să se regăsească în convenţia de lucrări
sau convenţia de SSM ce se încheie între S.C. ,,Electrificare CFR”- S.A şi subunitatea executantă,
înainte de începerea lucrărilor.
Art.341. Lucrările executate de alţi operatori economici asupra instalaţiilor din gestiunea S.C.
,,Electrificare CFR”- S.A ce presupun scoaterea de sub tensiune a acestora, trebuie să utilizeze ca
69
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
formă organizatorică autorizaţia de lucru sau procesul verbal dacă se respectă condiţiile specificate la
art. 333. Utilizarea AL sau PV trebuie să se regăsească în convenţia de lucrări sau convenţia de
SSM ce se încheie între S.C. ,,Electrificare CFR”- S.A şi subunitatea executantă, înainte de începerea
lucrărilor.
Art.342. - (1) Elementele cuprinse în convenţia de lucru sunt prezentate în Anexa 4.
Convenţiile de lucru se păstrează 30 de zile.
(2) Aprobarea de începere a lucrării şi comunicarea privind terminarea lucrării trebuie să se dea
prin transmitere directă, între admitent şi şeful de lucrare (şeful formaţiei de lucru).
Secţiunea a 3-a
Măsuri tehnice şi organizatorice de securitate a muncii la executarea lucrărilor în instalaţiile
electrice din exploatare, fără scoaterea acestora de sub tensiune
Art.343. - (1) Executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice din
exploatare este admisă în situaţia în care:
a) zona de lucru este situată la o distanţă mai mare decât limita admisă/distanţa de
vecinătate stabilită la art.208, alin. (2) şi sunt luate măsuri tehnice conform art.344 din prezentele
instrucţiuni proprii;
b) zona de lucru sau o parte a acesteia se situează sub limita admisă/distanţa de vecinătate
faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice sau lucrarea se execută direct asupra
instalaţiei electrice sub tensiune şi sunt luate măsuri tehnice conform art.347 şi respectiv art.349 din
prezentele instrucţiuni proprii .
c) zona de lucru este situată în instalaţiile electrice la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au
realizat separările electrice, dar care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit şi sunt luate măsuri
tehnice conform art.353 din prezentele instrucţiuni proprii
(2) Conducătorul Sucursalei electrificare trebuie să aprobe lista lucrărilor ce se execută fără
scoatere de sub tensiune precum şi a formei organizatorice conform prevederilor art.238 din
prezentele instrucţiuni proprii, în baza căreia personalul este obligat să le execute.
(3) Lucrările fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să
fie executate de către personalul autorizat pentru lucrul sub tensiune.
§.1. Lucrări care se execută la distanţă mai mare decât limita/distanţa de vecinătate faţă de
instalaţiile aflate sub tensiune
Art.344. Pentru executarea lucrărilor la distanţă mai mare decât limita admisă/distanţa de
vecinătate, faţă de părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice, trebuie să se realizeze
următoarele măsuri tehnice:
a) identificarea instalaţiei la care urmează a se lucra;
b) verificarea vizuală a continuităţii legării la pământ a părţilor metalice care în mod normal nu
trebuie să fie sub tensiune;
c) delimitarea materială a zonei de lucru, montarea panourilor de semnalizare de securitate şi
/sau marcarea limitei de acces pe stâlpii metalici în cazul vopsirii sau lucrărilor de lăcătuşărie;
d) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică.
Art.345. În timpul executării lucrărilor la distanţă mai mare decât cea de vecinătate, faţă de
părţile aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice, sunt interzise:
a) demontarea îngrădirilor permanente sau depăşirea acestora;
b) urcarea pe posturile de transformare aeriene, pe suportul aparatajului aflat sub tensiune şi
pe îngrădirile permanente ale acestuia.
Art.346. Lucrări care se execută la distanţă mai mare decât limita/distanţa de vecinătate faţă de
instalaţiile aflate sub tensiune şi care un necesită scoaterea de sub tensiune şi legarea la pământ a
acestora sunt:
- curăţenia încăperilor în spaţiul până la îngrădiri;
70
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
§.2. Lucrări care se execută sub limita admisă/distanţa de vecinătate faţă de instalaţiile
aflate sub tensiune sau chiar direct asupra instalaţiei electrice sub tensiune
Art.347. Pentru executarea lucrărilor sub limita admisă/distanţa de vecinătate faţă de părţile
aflate sub tensiune ale instalaţiilor electrice, trebuie să se realizeze, cel puţin, următoarele măsuri
tehnice:
a) identificarea instalaţiei în care urmează a se lucra;
b) verificarea vizuală a continuităţii legării la pământ a părţilor metalice care în mod normal nu
trebuie să fie sub tensiune;
c) verificarea lipsei tensiunii, după caz, la elementele metalice ale instalaţiilor din viitoarea
zonă de lucru , utilizând detectorul de joasă tensiune;
d) montarea de îngrădiri electroizolante mobile, după caz ;
e) delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea panourilor de semnalizare de
securitate ;
f) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică.
Art. 348. Lucrările care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune ale instalaţiilor
electrice de joasă tensiune prin metoda "în contact”, trebuie să aibă la bază, ca formă organizatorică
ITI-SSM, AS, PR si OS.
Art.349. - (1) Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact la joasă tensiune trebuie să
se realizeze următoarele măsuri tehnice:
a) identificarea instalaţiei în care urmează a se lucra;
b) verificarea vizuală a continuităţii legării la pământ a părţilor metalice care în mod normal nu
trebuie să fie sub tensiune;
c) verificarea lipsei de tensiune efectuată la părţile metalice de la pct. b) făcută cu detectorul de
j.t.
d) delimitarea materială a zonei de lucru şi montarea panourilor de semnalizare de securitate,
după caz;
e) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
f) asigurarea de către şeful de lucrare şi membrii formaţiei că în spate şi în părţile laterale nu
sunt în apropiere părţi aflate sub tensiune neîngradite sau neprotejate, astfel încât să existe suficient
spaţiu, care să permită efectuarea mişcărilor necesare la lucrare, în condiţii de securitate.
g) utilizarea dispozitivelor şi sculelor pentru lucru sub tensiune (după caz).
(2) Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact la înaltă tensiune este necesară
autorizarea specială a personalului.
(3) Executanţii trebuie să utilizeze echipamentele individuale de protecţie la locul de muncă,
dispozitivele şi mijloacele de protecţie nominalizate în instrucţiunile proprii de SSM şi instrucţiunea
tehnologică aferentă ;
71
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(4) La folosirea pentru lucrul la înălţime a autoscării mecanice, pentru evitarea pericolului de
accidentare a personalului deservent (şoferi sau electricieni-şoferi), în cazul atingerii accidentale a
autoscării cu elementele instalaţiei sub tensiune, personalul respectiv trebuie să fie dotat şi să utilizeze
în timpul coborârii şi urcării în cabina autoscării, precum şi la manevrarea acesteia, mănuşi
electroizolante, încălţăminte electroizolantă şi cască de protecţie.
Art.350. Lucrările care se execută sub limita admisă/distanţa de vecinătate la joasă tensiune,
fără să fie necesară scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor şi fără a se monta îngrădiri în zona de
lucru, sunt:
a) lucrări de curăţenie sau reparaţii mărunte la carcase, îngrădiri, stelaje;
b) întocmirea fişelor tehnice ale aparatajului în funcţiune;
c) lucrări care necesită urcarea pe suporturile liniilor până la o distanţă nepericuloasă
faţă de conductoare.
Art.351. Lucrările în instalaţiile de joasă tensiune, aflate sub tensiune, executate cu scule
electroizolante, pot fi executate direct chiar la partea sub tensiune, distanţa de apropiere fiind nulă.
Din categoria acestor lucrări fac parte:
a) măsurarea intensităţii curentului cu cleştele ampermetric;
b) determinarea fazelor la joasă tensiune;
c) lucrări de remediere a deranjamentelor la instalaţiile de joasă tensiune;
d) măsurători de joasă tensiune;
e) verificarea prezenţei tensiunii cu încercătorul.
Art.352. Personalul care lucrează va fi supravegheat îndeaproape de şeful de lucrare, stabilindu-
se în acest scop un număr corespunzător de membri în formaţia de lucru. Executanţii se vor asigura
că în părţile laterale şi în spate nu există instalaţii sub tensiune neîngrădite.
Art.353. Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice sau părţile din instalaţii separate
electric, dar nelegate la pământ şi în scurtcircuit, trebuie să se realizeze următoarele măsuri tehnice:
a) identificarea instalaţiei în care urmează a se lucra;
b) verificarea integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor
metalici şi de beton, după caz;
c) verificarea lipsei tensiunii (cu detectorul corespunzător nivelului de tensiune) şi descărcarea
de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra; verificarea lipsei tensiunii se va efectua,
după caz, şi la elementele metalice ale instalaţiilor (stâlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de
distribuţie, uşi ale cutiilor de distribuţie, firidelor de branşament etc.);
d) delimitarea materială a zonei de lucru şi montarea panourilor de semnalizare de securitate,
după caz;
e) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică;
f) utilizarea dispozitivelor şi sculelor pentru lucru sub tensiune, după caz.
Art.354. Aceste lucrări sunt considerate lucrări sub tensiune şi sunt permise în următoarele
condiţii:
a) când instalaţiile prin construcţia lor nu permit montarea scurtcircuitoarelor sau montarea
s-ar face în condiţii periculoase pentru personal;
b) când caracterul unei lucrări dintr-o instalaţie impune demontarea scurtcircuitoarelor
pentru verificări, încercări, măsurători.
Art.356. Toate măsurile organizatorice şi tehnice (cu excepţia montării scurtcircuitoarelor) sunt
obligatorii în cazul acestui gen de lucrări. Operaţia de montare a scurtcircuitoarelor se înlocuieşte cu
descărcarea de sarcină capacitivă, care se execută similar cu montarea scurtcircuitoarelor, fără a fixa
pe instalaţie clemele scurtcircuitorului.
72
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 4-a
Măsuri de securitate şi sănătate în muncă la servirea operativă a instalaţiilor electrice
Art.357. Personalul de servire operativă , trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină minimum grupa a IV-a de autorizare dacă îşi desfăşoară singur activitatea în
instalaţiile electrice;
b) să deţină minimum grupa a IV-a, respectiv minimum grupa a II-a de autorizare, dacă
instalaţiile electrice sunt servite operativ de două sau mai multe persoane.
Art.358. - (1) În cazuri justificate şi pe timp limitat, se admite ca la dispoziţia, sau cu
aprobarea conducerii subunităţii de exploatare, formaţia de servire operativă de serviciu să fie mărită
sau completată, cu persoane ce fac parte din alte ture de servire operativă. În asemenea cazuri,
introducerea şi scoaterea din formaţia de servire operativă de serviciu a personalului suplimentar se
va consemna de către şeful de tură în evidenţele operative (numele şi prenumele, ziua şi ora, persoana
care a dispus). Persoanele introduse suplimentar în formaţia de servire operativă de serviciu trebuie
să semneze în registrul operativ şi se subordonează şefului de tură, având răspunderi corespunzătoare
atribuţiilor specifice funcţiei exercitate sau sarcinilor încredinţate.
(2) De asemenea, se admite ca personalul de servire operativă din staţii, format din două sau
mai multe persoane, cu excepţia şefului de tură, să participe la lucrări de întreţinere-reparaţii ca
urmare a dispoziţiei emitenţilor. Aceste persoane trebuie să se subordoneze şefului de lucrare şi pot
fi scoase din formaţia de lucru la cererea şefului de tură.
Art.359. - (1) Personalului de servire operativă îi este interzis să demonteze îngrădirile
permanente ale instalaţiilor electrice sub tensiune şi să pătrundă dincolo de aceste îngrădiri.
(2) Se permite deschiderea îngrădirilor mobile sau a unor dispozitive (vizoare, capace etc.)
special destinate pentru a crea posibilitatea controlului curent (vizual) a echipamentelor aflate în
interiorul îngrădirilor, fiind interzisă depăşirea către interior a planului acestor îngrădiri sau
dispozitive cu orice parte a corpului.
Art.360. Personalul de servire operativă trebuie să însoţească în instalaţiile electrice cu
supraveghere în care-şi desfăşoară activitatea, persoanele cu drept de control sau alt personal aprobat
de conducerea unităţii.
73
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.364. - (1) În timpul efectuării controlului în instalațiile electrice, celor care îl execută le sunt
interzise:
a) executarea oricăror lucrări;
b) demontarea îngrădirilor permanente ale instalaţiilor electrice;
c) urcarea pe stâlpii liniei;
d) urcarea pe structurile echipamentelor electrice.
(2) Se permite, la efectuarea controlului, aplicarea prevederilor art.359, alin. (2) de mai sus.
(3) În timpul executării controlului, instalaţia : celulă, linie, echipament, trebuie considerată ca
aflată sub tensiune, chiar în cazul în care se cunoaşte că s-a întrerupt tensiunea, având în vedere
posibilitatea punerii instalaţiei sub tensiune, voită sau accidentală .
Art. 365 - (1) În cazul în care la control se constată o punere la pământ: atingerea unei părţi din
instalaţie care se află sub tensiune cu îngrădirea permanentă, carcasa, stelajul, pereţii, pardoseala sau
un conductor căzut la pământ, persoanei care execută controlul îi este interzisă apropierea de locul de
defect, înainte de scoaterea instalaţiei de sub tensiune.
(2) Este interzisă parcurgerea pe sub conductoare a traseului unei linii electrice aeriene în cadrul
controlului de noapte sau care se execută, ca urmare a unei declanşări , chiar RAR reuşit.
(3) În cazul în care la controlul unei linii electrice aeriene se găseşte un conductor rupt, căzut la
pământ sau care atârnă, persoana care face controlul este obligată să ia măsuri de prevenire a
apropierii trecătorilor de acesta, organizarea unei paze la locul de defect, fixarea pe ţăruşi a unor
avertizări provizorii şi să anunţe imediat personalul de conducere operativă pentru luarea de măsuri
corespunzătoare. În astfel de cazuri este strict interzisă apropierea la o distanţă mai mică de 10 m de
locul punerii la pământ.
Art.366. În timpul controlului, în instalaţiile electrice, personalul va utiliza cască de protecţie a
capului şi încălţăminte de protecţie electroizolantă.
§.3. Executarea manevrelor în instalaţiile electrice
Art.367. Manevrele în instalaţiile electrice de înaltă tensiune se execută, în conformitate cu
prevederile „ Regulamentului General de Manevre în instalaţii de medie şi înaltă tensiune”, după foile
de manevră, modelul acestora fiind prevăzut în Anexa 5.
Art.368. Executarea manevrelor în instalaţiile fixe de tracţiune electrică este permisă numai
personalului calificat şi autorizat în acest scop.
Art.369. La executarea manevrelor, personalului îi este interzis să atingă direct părţile
conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune.
Art.370. - (1) Manevrele în instalaţiile electrice trebuie începute numai după:
a) primirea aprobării sau dispunerii de executare;
b) identificarea instalaţiei / echipamentului / element la care urmează să se execute manevra.
(2) Fac excepție cazurile de incidente / deranjamente precum şi cazurile de pericole iminente
de accidente umane sau de incendii, când manevrele se execută fără aprobare sau dispunere. În aceste
cazuri excepţionale (situaţii iminente de accidente, incendii etc.) este admisă efectuarea manevrelor
de realizare a separărilor electrice, fără aprobarea DEF, numai prin intermediul
ÎNTRERUPTOARELOR. În această situaţie se va face imediat avizarea DEF. ESTE INTERZISĂ
MANEVRAREA SEPARATOARELOR FĂRĂ APROBAREA DEF. Reconectarea
întreruptoarelor manevrate fără aprobarea DEF este posibilă numai după primirea aprobării DEF.
(3) Identificarea se realizează vizual, pe baza următoarelor elemente, după caz:
a) inscripţionări, numerotări, denumiri;
b) aparate sau instalaţii de detecţie;
c) aparate de măsură;
d) schema electrică a staţiei, postului etc.;
e) alte elemente.
74
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
75
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art. 375. Personalul care participă la manevre, trebuie să utilizeze următoarele mijloace de
protecţie: cască de protecţie, vizieră de protecţie a feţei, costum din tesătură termorezistentă, mănuşi
electroizolante, mâner pentru manevrarea MPR cu manson de protecţie a brațului, prăjina
electroizolantă, detector de tensiune, încălţăminte electroizolantă sau covor electroizolant, după caz
prevăzute la art.234, alin. (2), din prezentele instrucţiuni proprii. În cazul manevrelor efectuate la
instalaţii aflate în zona căii ferate, echipamentul de protecţie se va completa cu elemente
reflectorizante.
Art.376. Manevrele de debroşare şi broşare a întrerupătoarelor montate pe cărucior trebuie
să se execute în următoarele condiţii:
a) utilizarea căştii de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei, mănuşilor
electroizolante şi a încălţămintei electroizolante de protecţie;
b) utilizarea pentru manevre numai a dispozitivului special prevăzut de fabricant în acest
scop ;
c) întrerupătoarele vor avea blocajele necesare în stare de funcţionare.
Art.377. La efectuarea manevrelor (pentru prevenirea accidentelor tehnice sau umane datorate
efectelor arcului electric) vor fi respectate obligatoriu următoarele :
a) manevrele se execută în ordinea întrerupătoare- separatoare la deconectare şi
separatoare- întrerupătoare la conectare, astfel ca întreruperea respectiv restabilirea curentului de
sarcină să se facă prin întrerupător ;
b) se execută mai întâi manevrele cu separatoarele de linie şi apoi cu cele de bare la
operaţiile de deschidere a acestora, respectiv mai întâi cu separatoarele de bare şi apoi cu cele de linie
la operaţiile de închidere.
Art.378. - (1) Manevrarea sub tensiune a siguranţelor de joasă tensiune este permisă numai în
cazurile în care nu există pentru elementul protejat prin siguranţele respective un întreruptor
(separator, contactor etc.) propriu circuitului respectiv, care să permită întreruperea tensiunii numai
la elementul în cauză, astfel încât manevrarea siguranţelor să se facă fără tensiune.
(2) Este interzisă manevrarea siguranţelor de înaltă tensiune sub tensiune.
(3) Manevrarea siguranţelor de j.t. tip MPR trebuie efectuată de un electrician al formaţiei
având minim grupa a II-a, supravegheat de un electrician având grupa a IV-a de autorizare, echipaţi
cu cască de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei, mâner pentru acţionarea siguranţelor
cu manşon de protecţie a braţului, îmbrăcăminte rezistentă la efectul termic al arcului electric si
încălţăminte electroizolantă. În cazul în care manevrarea siguranţelor tip MPR se execută de către un
singur electrician acesta trebuie să deţină grupa minimă de autorizare a IV-a.
Art.379. - (1) În cazul transformatoarelor protejate prin siguranţe de înaltă tensiune,
manevrarea separatorului se face numai după descărcarea de sarcină pe partea de joasă tensiune, prin
scoaterea siguranţelor ( mai întâi pe plecări şi apoi cele generale).
(2) La repunerea sub tensiune ordinea este inversă, astfel încât curentul de sarcină prin
separator să fie numai cel de magnetizare a transformatorului. Poziţia electricianului în timpul
manevrei trebuie să fie pe cât posibil lateral faţă de siguranţele fuzibile.
Art.380. Măsurile tehnice pentru realizarea zonei de lucru : verificarea lipsei tensiunii,
montarea scurtcircuitoarelor şi închiderea CLP, asigurate de şeful de lucrare nu sunt considerate
manevre şi nu necesită foaie de manevră de execuţie - FME.
Art.381. - (1) Verificarea lipsei tensiunii şi montarea scurtcircuitoarelor pentru zona de lucru
se execută de către un electrician având minimum grupa a II-a de autorizare, care trebuie să respecte
prevederile art.219-234 din prezentele instrucţiuni proprii. Acesta este şeful de lucrare sau un alt
membru al formaţiei de lucru. Supravegherea operaţiilor de montare a scurtcircuitoarelor trebuie să
se asigure de un electrician având minimum grupa a III-a de autorizare.
(2) Verificarea lipsei tensiunii şi montarea scurtcircuitoarelor în instalaţiile electrice cu
personal permanent, se fac de către şeful de lucrare, care urmează a fi admis la lucru sau un alt
electrician autorizat, supravegheat de către personalul operativ.
76
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(3) În cazul în care manevrele în instalaţiile electrice fără personal permanent se realizează de
către un singur electrician-personal de servire operativă având minim grupa a IV-a de autorizare,
verificarea lipsei tensiunii şi montarea scurtcircuitoarelor se execută de către şeful de lucrare,
supravegheat de către personalul de servire operativă sau un alt electrician din unitatea /subunitatea
de exploatare având minimum grupa a IV-a de autorizare.
(4) În cazul în care şeful de lucrare face parte din categoria personal delegat, participarea
acestuia la realizarea măsurilor tehnice şi organizatorice se va detalia în convenţia de lucrări. Şeful
de lucrare trebuie să verifice luarea acestor măsuri şi să le confirme prin semnătură în autorizaţia de
lucru.
Art.382. – (1) Manevrele efectuate cu aparatajul de comutaţie din linia de contact se vor
evidenţia prin consemnarea acestora în Registru operativ portativ la LC prezentat în Anexa.7; Acest
model de registru poate fi utilizat şi de către districtele ELF care au tură de intervenţie, sub denumirea
de Registru operativ portativ la ELF.
(2) Se interzice manevrarea separatoarelor electrice când linia de contact este în sarcină; se
admite manevrarea separatoarelor numai atunci când linia de contact este sub tensiune în gol (la o
intensitate a curentului de maxim 2 A), stare pe care o poate stabili numai DEF în relația sa operativă
cu regulatorul de circulație privind circulația de curent pe porțiunea respectivă de linie de contact.
Secţiunea a 5-a
Măsuri de securitate şi sănătate în muncă la executarea lucrărilor în cazul incidentelor
(deranjamentelor) din instalaţiile electrice
Art.383. - (1) Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor /deranjamentelor
în instalaţiile electrice trebuie să se execute de către personalul de servire operativă a instalaţiilor
respective, în baza atribuţiilor de serviciu, de către personalul de exploatare sau delegat în baza AL,
ITI-SSM sau DV, după caz, conform convenţiei de lucrări încheiate.
(2) Numărul membrilor formaţiei se stabileşte în funcţie de amploarea deranjamentului, dar va
avea în componenţă cel puţin un electrician cu minimum grupa a IV-a de autorizare.
Art. 384. - (1) Lucrările ce se execută în cazul incidentelor /deranjamentelor de către personalul
de servire operativă în bază de AS, trebuie să se regăsească în lista aprobată de conducerea
unităţii/subunităţii, conform prevederilor art.325 din prezentele instrucţiuni proprii.
(2) Lucrările ce se execută în cazul incidentelor /deranjamentelor de către personalul de
exploatare in baza DV trebuie să se regăsească în lista aprobată de conducerea unităţii/subunităţii,
conform prevederilor art.329 din prezentele instrucţiuni proprii
Art.385. La executarea lucrărilor de prevenire şi remediere a urmărilor incidentelor
/deranjamentelor, se vor respecta măsurile tehnice specifice acestora, conform prevederilor
prezentelor instrucţiuni proprii. .
Art.386. - (1) Se interzice executarea lucrărilor la coronamentele liniilor electrice aeriene de
joasă tensiune, prin urcarea directă pe stâlpi, în cazul stâlpilor metalici, de beton sau de lemn asimilaţi
acestora fără scoaterea liniei de sub tensiune.
(2) Lucrările la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stâlpii menţionaţi la
aliniatul precedent, fără scoaterea liniei de sub tensiune, trebuie să se execute din coşul autoutilajului,
de pe autoscară sau de pe scară.
(3) Lucrările la elementele amplasate deasupra conductoarelor liniilor electrice aeriene de joasă
tensiune aflate sub tensiune, trebuie executate din coşul autoutilajului sau de pe autoscară.
(4) La executarea lucrărilor, sub tensiune, la coronamentele stâlpilor liniilor electrice aeriene de
joasă tensiune cu console, trebuie verificată lipsa tensiunii pe consolă, cu detectorul de tensiune sau
cu un aparat de măsurare. La constatarea prezenţei tensiunii pe consolă, trebuie să se scoată linia de
sub tensiune şi să se remedieze defecţiunea care a cauzat punerea sub tensiune a consolei, cu luarea
tuturor măsurilor de securitate a muncii specifice lucrării respective, conform prezentelor instrucţiuni
proprii.
Art.387. În următoarele cazuri, lucrările trebuie executate cu scoaterea de sub tensiune a liniei:
77
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
a) elementele la care se lucrează sunt amplasate între fazele liniei de joasă tensiune;
b) nu se pot respecta distanţele de vecinătate minime admise faţă de liniile de înaltă tensiune,
pe stâlpi comuni;
c) existenţa altor condiţii periculoase pentru personalul care execută lucrarea.
Art.388. Lucrul la coronamentul liniilor electrice aeriene pe stâlpi de lemn sau a celor din beton
afectaţi vizibil (degradări, loviri etc.), este permis numai din coşul autoutilajului, de pe autoscară sau
de pe scară. În acest ultim caz, stâlpul se va consolida, înainte de începerea lucrului, prin dispozitive
de sprijinire sau de ancorare.
Art.389. La executarea lucrărilor noaptea sau în condiţii de vizibilitate redusă, locul unde se
lucrează trebuie iluminat corespunzător, iar pe drumurile publice trebuie folosite indicatoare rutiere,
triunghiuri reflectorizante.
Art.390. În instalaţiile exterioare, pe timp de ploaie torenţială, viscol, ceaţă, temperaturi scăzute,
este permisă executarea lucrărilor necesare pentru remedierea urmărilor incidentelor/deranjamentelor
cu condiţia dotării corespunzătoare cu echipamente şi mijloace de protecţie şi a luării tuturor
măsurilor de securitate specifice situaţiei. Aceste lucrări nu se vor executa pe durata descărcărilor
atmosferice.
Art.391. - (1) Racordarea grupurilor electrogene mobile la instalaţii de joasă tensiune trebuie
să se realizeze numai după separarea instalaţiei ce urmează a fi alimentată de restul reţelei electrice.
(2) Remedierea defecţiunilor la grupul electrogen, trebuie să se execute numai după separarea
vizibilă faţă de instalaţia de joasă tensiune pe care o alimentează şi cu motorul primar oprit, având
pornirea blocată prin cheie.
CAPITOLUL VIII
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
Secţiunea 1
Prevederi generale
Art.392. - (1) Obligaţia asigurării şi dotării cu mijloace de producţie corespunzătoare riscurilor
activităţilor revine angajatorului.
(2) Pentru executarea lucrărilor sau manevrelor în instalaţiile electrice este obligatorie dotarea
numai cu mijloace de producţie certificate conform prevederilor legale
(3) Mijloacele de producţie trebuie să fie utilizate conform instrucţiunilor producătorilor şi a
prevederilor legale
Art.393. Este interzisă utilizarea E.T. şi E.I.P. în situaţiile în care nu mai îndeplinesc
condiţiile tehnice prevăzute în cărţile tehnice ale acestora.
Art.394. Mijloacele de producţie folosite la lucrări sau manevre în instalaţiile electrice trebuie
să fie certificate pentru conformitate şi supuse unor încercări, după caz, înaintea dării lor în folosinţă,
dar şi periodic, după reparaţie sau înlocuire a unor părţi componente şi ori de câte ori există îndoieli
asupra stării tehnice, în conformitate cu prevederile standardelor de produs sau ale instrucţiunilor
furnizorului
Art.395. - (1) Mijloacele de producţie trebuie verificate vizual înainte de fiecare folosire. Este
interzisă utilizarea celor defecte sau al căror termen de încercare periodică este depăşit.
(2) Mijloacele de producţie necorespunzătoare, ca urmare a încercărilor, vor fi marcate distinct
de către laboratoarele specializate care le-au încercat sau vor fi dezafectate de către gestionar, astfel
încât să fie scoase din circuitul de utilizare.
Secţiunea a 2-a
Mijloace de protecţie electroizolante
Art.396. - (1) Metodologia de încercare profilactică a mijloacelor de protecţie
78
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.397. Prezentarea la încercări periodice sau ocazionale, după reparaţie sau înlocuirea unor
părţi componente şi ori de câte ori există îndoieli asupra stării lor tehnice sau apar semne de
deteriorare a mijloacelor de protecţie electroizolante aflate în dotare individuală sau colectivă, trebuie
să fie în grija persoanei care le are în inventar (executant, şef de formaţie de lucru, şef de district etc.).
Prezentarea la încercări a mijloacelor de protecţie electroizolante la darea lor în folosinţă (dacă este
cazul) trebuie să fie în grija conducătorului direct al locului de muncă (şef de formaţie de lucru, şef
de district etc.), unde vor fi utilizate.
Art.398. - (1) Încercările mijloacelor de protecţie electroizolante la darea lor în folosinţă,
periodic, după reparare sau înlocuire a unor părţi componente şi când există îndoieli asupra stării lor
tehnice sau apar semne de deteriorare, trebuie confirmate prin buletine de încercări, ce se păstrează
la sediul formaţiei de lucru ce le are în dotare. Fiecare mijloc de protecţie electroizolant încercat
trebuie marcat, de către laboratorul de specialitate, prin aplicarea directă sau prin etichetă, cu
următoarea notaţie: ADMIS sau RESPINS. Pentru cele admise, suplimentar se mai consemnează:
Nr._________
Încercat la ______ kV.
Data încercării_______________
Data expirării _______________ .
(2) Mijloacele de protecţie electroizolante care nu au corespuns la încercări şi nu pot fi reparate
trebuie scoase din uz. Acestea trebuie marcate distinct şi vizibil de către laboratorul de specialitate
care le-a încercat notându-se suplimentar ,,SCOS DIN UZ”. Încălţămintea şi mănuşile electroizolante
scoase din uz vor fi, în mod suplimentar, marcate prin decuparea unor părţi a acestora.
Art.399. - (1) Înainte de fiecare utilizare a unui mijloc de protecţie electroizolant, personalul
care îl foloseşte este obligat să facă o verificare vizuală a acestuia privind:
a) tensiunea la care este permisă utilizarea şi compararea acesteia cu tensiunea nominală a
instalaţiei la care urmează să fie utilizat;
b) starea tehnică generală: lipsa defectelor exterioare, starea de curăţenie, lipsa de umiditate
etc.;
c) nedepăşirea termenului de încercare periodică.
(2) După utilizare mijloacele de protecţie electroizolante trebuie curăţate şi păstrate
corespunzător.
79
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
lângă izolatoarele liniilor electrice de joasă tensiune şi la izolarea elementelor cutiilor de distribuţie
subterane în timpul executării lucrărilor la părţi învecinate, scoase de sub tensiune.
Art.407. Foliile electroizolante trebuie să se folosească în instalaţiile de joasă tensiune pentru
izolarea părţilor aflate sub tensiune din apropiere, în cazul lucrărilor la panouri sau tablouri de
distribuţie. Foliile electroizolante pot fi folosite în locul tecilor electroizolante de joasă tensiune sau
a pălăriilor electroizolante de joasă tensiune.
Art.408. Degetarele electroizolante trebuie să se folosească în instalaţiile de joasă tensiune, prin
aplicarea directă pe capetele conductoarelor dezlegate de la aparate, în timpul executării lucrărilor la
aparatele respective. Lungimea degetarelor electroizolante trebuie astfel aleasă, încât acestea să
acopere partea neizolată a conductoarelor, cât şi o parte izolată a acestora. Montarea şi demontarea
degetarelor electroizolante la circuitele secundare se pot face cu mâna liberă, cu condiţia ca personalul
executant să stea cu picioarele pe covor electroizolant sau să poarte încălţăminte electroizolantă.
Art.409. Uneltele electroizolante sau electroizolate, pentru lucru sub tensiune, trebuie să se
folosească la executarea lucrărilor sub tensiune.
Art.410. - (1) Mănuşile electroizolante trebuie să se folosească întotdeauna asociate cu unul
sau mai multe mijloace de protecţie electroizolante .
(2) Mănuşile electroizolante trebuie să permită, în timpul folosirii, îmbrăcarea pe sub ele a
mănuşilor de bumbac. De asemenea, trebuie să fie suficient de largi, astfel încât să permită tragerea
lor peste mâneca hainei.
Art.411. Încălţămintea electroizolantă trebuie să se folosească întotdeauna împreună cu unul
sau mai multe mijloace de protecţie electroizolante , cu excepţia cazului în care aceasta se foloseşte
ca mijloc de protecţie împotriva tensiunii de pas.
Art.412. - (1) În faţa şi în spatele celulelor de înaltă tensiune de interior, a panourilor de
comandă, protecţie, măsură şi semnalizare, panourilor de servicii interne şi tablourilor de joasă
tensiune în staţii de transformare şi centrale electrice, trebuie să se aşeze covoare electroizolante fixe.
Covoarele electroizolante portabile trebuie să aibă dimensiuni minime de 600 x 600 mm, iar cele fixe,
lăţimea minimă de 600 mm.
(2) Covoarele electroizolante se folosesc întotdeauna asociate cu unul sau mai multe mijloace
de protecţie electroizolante.
Art.413. - (1) Platformele electroizolante se folosesc atât în instalaţii interioare, cât şi în cele
exterioare, asociate cu unul sau mai multe mijloace de protecţie electroizolante.
(2) La folosirea platformelor electroizolante în exterior, trebuie să se amenajeze, în prealabil
locul de amplasare, pentru asigurarea stabilităţii platformei şi evitarea şuntării izolaţiei. Platformele
electroizolante trebuie aşezate la o distanţă de cel puţin 250 mm faţă de îngrădirile de protecţie ale
instalaţiilor sau faţă de orice parte a acestor instalaţii legate la pământ.
(3) Înălţimea platformelor electroizolante, măsurată de la sol până la suprafaţa superioară,
trebuie să fie de cel puţin 100 mm.
(4) Platformele electroizolante trebuie să fie rezistente şi stabile şi să nu aibă părţi metalice de
fixare. Dimensiunile minime ale platformelor electroizolante trebuie să fie de 500 x 500 mm.
Secţiunea a 3-a
Dispozitive pentru legarea la pământ şi în scurtcircuit a instalaţiilor electrice
Art.414. - (1) Scurtcircuitoarele trebuie să corespundă prevederilor standardului în vigoare şi
pot fi utilizate şi pentru descărcarea de sarcini capacitive sau inductive din instalaţiile electrice.
(2) Secţiunea minimă a conductoarelor şi a clemelor scurtcircuitoarelor trebuie să fie
determinată pentru fiecare loc de montaj, în funcţie de mărimea curentului de scurtcircuit stabilizat
la locul de montare şi de timpul corespunzător protecţiei de bază sau al protecţiei de rezervă a
elementului pe care se montează scurtcircuitorul, timp ales de către unitatea care exploatează
instalaţiile respective.
81
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(3) În cazul liniilor electrice aeriene cu surse de la mai multe capete, curentul de scurtcircuit
luat în calculul secţiunii minime trebuie să fie cel al sursei cu aportul cel mai mare la locul de montare
a scurtcircuitorului.
(4) Secţiunea minimă a conductoarelor şi a clemelor scurtcircuitoarelor trebuie recalculată şi
verificată periodic şi de fiecare dată la creşterea curenţilor de scurtcircuit. Secţiunea minimă a
scurtcircuitoarelor poate fi realizată şi prin montarea în paralel a 2-3 scurtcircuitoare ale căror cleme
se montează una lângă alta a căror secţiune totală trebuie să fie cu cel puţin 25% mai mare decât cea
rezultată din calcul.
(5) Scurtcircuitoarele mobile trebuie să aibă marcată secţiunea conductoarelor.
Art.415. Scurtcircuitoarele de legare la sină trebuie să fie numerotate şi păstrate în locuri special
amenajate; ele trebuie să fie ţinute într-o evidenţă riguroasă, predarea lor din schimb în schimb se va
face nu numai cantitativ ci şi după numerele care le au, indicându-se în procesul verbal de predare-
primire unde au rămas instalate şi ce numere au.
Art.416. Scurtcircuitoarele trebuie verificate amănunţit, vizual, înaintea fiecărei plecări pe
teren la lucrări unde vor fi folosite şi înaintea montării lor în instalaţii. Se interzice montarea în
instalaţii a scurtcircuitoarelor necorespunzătoare: conductoare deteriorate, cleme deteriorate, cleme
lipsă, îmbinări necorespunzătoare etc.
Art.417. Dispozitivele mobile pentru descărcare de sarcină capacitivă a cablurilor după
încercări trebuie să se utilizeze conform prevederilor din instrucţiunile producătorilor.
Secţiunea a 4-a
Mijloace de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucru
Art.418. - (1) Barierele rigide trebuie să se fixeze pe suporturi speciale, rezistente mecanic,
fiind folosite în punctele în care este necesară împiedicarea pătrunderii în zona de lucru a persoanelor
neavizate sau a vehiculelor.
(2) Barierele extensibile trebuie să se fixeze pe jaloane, plantate ori aşezate în acest scop, sau
pe îngrădiri permanente ale aparatajului în zonă.
Art.419. - (1) Benzile pentru împrejmuire trebuie să fie viu colorate şi cu lăţimea de minimum
50 mm. Ele trebuie să se monteze la aproximativ 1 m de la sol sau de la pardoseală, prin fixare cu
cârlige de jaloane, plantate ori aşezate în acest scop, sau prin legare de suporturile aparatelor care nu
sunt sub tensiune.
(2) Pe benzile pentru împrejmuire trebuie aşezate, la distanţe de cel mult 10 m, panouri de
semnalizare.
Art.420. - (1) Panourile şi paravanele mobile trebuie să se folosească în locurile în care
personalul executant ar putea ajunge accidental, direct sau prin intermediul unui obiect, la părţile
aflate sub tensiune, situate la distanţe mai mici decât cele admise .
(2) Panourile şi paravanele mobile trebuie să aibă dimensiuni şi sisteme de fixare şi rigidizare
adaptate locului de montare.
Art.421. Panourile de semnalizare, cu inscripţii şi dimensiuni conform reglementărilor în
vigoare, trebuie amplasate pentru a avertiza şi semnaliza vizual personalul asupra unor lucrări, şi
anume:
a) pe îngrădirile care delimitează material zona de lucru, trebuie montate panouri de
semnalizare având spre interior inscripţia "LIMITĂ DE ZONĂ DE LUCRU. INTERZISĂ
DEPĂŞIREA ";
b) pe îngrădirile care delimitează material zona de lucru trebuie montate panouri de
semnalizare având spre exterior, după caz, inscripţia: "STAI! ÎNALTĂ TENSIUNE. PERICOL DE
ELECTROCUTARE” sau "STAI! ÎNALTĂ TENSIUNE. ÎNCERCĂRI CU TENSIUNE MĂRITĂ.
PERICOL DE ELECTROCUTARE”;
c) pe dispozitivele aflate în zona de lucru a căror deschidere sau închidere poate provoca
accidente, trebuie montate panouri de semnalizare având inscripţia "NU DESCHIDE SE
LUCREAZĂ” sau "NU ÎNCHIDE SE LUCREAZĂ”;
82
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
d) pentru aducerea la cunoştinţă membrilor formaţiei de lucru că au fost luate unele măsuri
înaintea începerii lucrului, de localizare a unui loc de muncă sau loc de acces, se vor monta, după caz,
panouri de semnalizare având inscripţia: "LEGAT LA PĂMÂNT” sau " LUCRAŢI AICI”, "
URCAŢI PE AICI”.
Secţiunea a 5-a
Mijloace de protecţie împotriva efectelor acţiunii arcului electric şi
a traumatismelor mecanice
Art.422. Viziera de protecţie a feţei trebuie utilizată în timpul manevrelor din instalaţiile
electrice aflate sub tensiune şi al lucrărilor executate direct asupra părţilor aflate sub tensiune.
Viziera trebuie să asigure protecţia feţei şi a gâtului.
Art.423. - (1) Casca de protecţie trebuie utilizată împotriva traumatismelor craniene, ea
trebuind să fie purtată obligatoriu de către fiecare membru al formaţiilor de lucru, deservenţii
autoutilajelor, conducătorii acestora, precum şi de personalul care efectuează manevre sau
controale, cu excepţia activităţilor din incinte interioare fără instalaţii electrice de înaltă tensiune:
camere de comandă, cabine de relee, încăperi cu panouri şi tablouri de circuite secundare etc. Casca
de protecţie trebuie să asigure protecţia împotriva atingerii directe in instalatiile de joasă tensiune
şi a efectului termic al arcului electric.
(2) În timpul lucrului, casca de protecţie trebuie fixată pe cap prin legarea curelei (şnurului)
sub bărbie şi să aibă reglat în mod corespunzător dispozitivul de amortizare.
(3) La locurile de muncă cu temperaturi scăzute şi în anotimpul rece, casca se poate purta
peste un capişon. În acest caz, se va verifica reglajul căştii, astfel încât să asigure amortizarea
necesară şi stabilitatea corespunzătoare.
Art.424. Îmbrăcămintea din ţesătură termorezistentă se foloseşte cu prioritate de către
electricieni în timpul executării manevrelor în instalaţii electrice aflate sub tensiune.
Art.425. Mânerul pentru montarea - demontarea siguranţelor tip MPR , prevăzut cu manşon de
protecţie a braţului, trebuie utilizat conform prevederilor producătorului, dar întotdeauna împreună
cu casca de protectie a capului şi viziera de protecţie a feţei
Secţiunea a 6-a
Dispozitive şi echipamente individuale de protecţie pentru
urcare (coborâre) şi pentru lucru la înălţime
Art.426. - (1) Pentru urcare /coborâre şi pentru lucru la înălţime, trebuie să se utilizeze, după
caz, următoarele dispozitive şi/sau echipamente individuale de protecţie:
a) scări de diferite tipuri şi scări realizate prin clădire din tronsoane;
b) suporturi de ancorare flexibile sau rigide;
c) dispozitive de urcat / coborât pe stâlpi /cârlige cu gheare sau cu tampoane din cauciuc;
d) echipament individual de protecţie împotriva căderilor de la înălţime realizat prin
combinarea a două sau mai multe dintre componentele: centura complexă cu centură de poziţionare,
mijloc de legătură cu dispozitiv de reglare al lungimii, frânghia de poziţionare şi opritor de cădere cu
sau fără absorbitor de energie
e) dispozitive pentru schimbarea lanţurilor de izolatoare;
f) cărucioare păşitoare pentru reglarea distanţierelor la liniile electrice aeriene;
g) schele, platforme de lucru şi alte construcţii prevăzute în instrucţiuni;
h) echipamente de salvare în cazul accidentării la înălţime.
(2) Personalul care utilizează echipamentul individual de protecţie pentru lucrul la înălţime
trebuie să fie instruit, teoretic şi practic, asupra cunoaşterii echipamentului şi utilizării acestuia.
Art.427. - (1) Scările folosite pentru urcare /coborâre şi pentru lucru la înălţime, pot fi:
83
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
a) simple, compuse : duble, culisante, extensibile, formate din tronsoane ce se montează sau se
clădesc în poziţie verticală şi se leagă de stâlp, în funcţie de tipul constructiv al stâlpului şi de natura
lucrării. Toate scările care se clădesc sau se sprijină pe stâlp trebuie asigurate prin legare de stâlp
pentru a preveni deplasarea şi căderea acestora.
b) remorcabile - mecanice pe pneuri, cu acţionare manuală.
(2) Toate scările trebuie să fie utilizate conform indicaţiilor producătorului .
Art.428. - (1) La utilizarea cârligelor, pentru urcarea / coborârea pe stâlpi de lemn sau de beton,
trebuie să se respecte următoarele:
a) deschiderea cârligelor trebuie să fie corespunzătoare tipului şi dimensiunilor stâlpilor de
lemn sau de beton pe care se folosesc, fiind interzisă modificarea acestei deschideri prin deformare
la rece;
b) colţii de prindere trebuie să fie ascuţiţi, pentru pătrunderea corespunzătoare în lemnul
stâlpilor;
c) tampoanele trebuie să fie în bună stare pentru asigurarea aderenţei corespunzătoare pe
stâlpii din beton centrifugat sau precomprimat;
d) curelele de prindere nu trebuie să fie degradate sau înnădite;
e) la folosirea cârligelor, personalul respectiv trebuie să fie echipat cu bocanci.
(2) Decizia privind utilizarea cârligelor în locul utilajelor speciale sau a scărilor sprijinite sau
clădite pe stâlpi, aparţine şefului de lucrare.
Art.429. - (1) Centura de siguranţă trebuie utilizată ori de câte ori se lucrează la o înălţime mai
mare de 2 m măsurată de la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul)
sau orice altă bază de referinţă artificială, bază faţă de care există pericolul căderii în gol.
(2) Centurile de siguranţă trebuie să se folosească în funcţie de condiţiile specifice ale locului
de muncă, asociate după caz cu:
- un mijloc de legătură, frânghie de poziţionare cu sau fără dispozitiv de reglare a lungimii;
- un opritor de cădere cu alunecare pe suport de ancorare flexibil sau rigid;
- un opritor de cădere retractabil;
- piese de legătură - carabiniere, cârlige;
- absorbitor de energie
(3) Asocierea componentelor de mai sus trebuie realizată conform instrucţiunilor de utilizare
specifice şi revine şefului de lucrare, inclusiv executanţilor. Aceştia trebuie să aibă în vedere
realizarea sistemului împotriva căderilor de la înălţime, sistem de oprire a căderii şi /sau sistem de
poziţionare pentru toată durata lucrării, adică urcarea, executarea lucrării şi coborârea.
(4) Echipamentul individual de protecţie împotriva căderilor de la înălţime trebuie verificat
întotdeauna înainte de utilizare, periodic conform instrucţiunilor producătorului şi ori de câte ori
există suspiciunea lipsei de integritate a echipamentului.
(5) În cazul în care lipsesc instrucţiunile producătorului privind verificările periodice ale
centurilor de siguranţă împotriva căderilor de la înălţime, încercările periodice ale acestora se fac
conform instrucţiunilor de verificare prevăzute în Anexa 8.
(6) Se interzice modificarea oricărui component al echipamentului individual de protecţie
împotriva căderii de la înălţime, ajustarea centurilor prin alte elemente decât cele proprii acestora sau
scurtarea frânghiilor prin înnodare.
(7) Componentele echipamentului individual de protecţie împotriva căderilor de la înălţime
care prezintă defecţiuni sau deteriorări trebuie marcate şi retrase din uz.
Art.430. - (1) Platforma de lucru la înălţime este concepută pentru a fi amplasată sau sprijinită
pe stâlpi, utilizând un sistem propriu de fixare şi de pe care poate lucra o singură persoană.
(2) Executantul urcă pe stâlp pentru montarea platformei asigurându-se în tot acest timp
Montarea platformei o realizează executantul asigurându-se împotriva căderii funcţie de tipul
stâlpului.
(3) Platformele cu suport de poziţionare la sol utilizate pentru executarea lucrărilor la
înălţimea acestora în instalaţii electrice exterioare: staţii, trebuie prevăzute cu balustradă de
84
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 7-a
Unelte, dispozitive şi utilaje pentru lucru sub tensiune
Art.431. - (1) Pentru executarea lucrărilor direct asupra părţilor aflate sub tensiune, trebuie
folosită următoarea dotare, după caz:
a) unelte electroizolate de uz curent realizate dintr-un material conductor. Acestea trebuie să
aibă părţile metalice conductoare acoperite integral sau parţial cu materiale izolante nedetaşabile,
dispuse în dublu strat, de culori diferite bine distinse, pentru a putea avertiza defectarea stratului
superior în caz de avariere sau uzură
b) unelte electroizolante de uz curent şi dispozitive electroizolante realizate integral din
materiale electroizolante, care au fost concepute sau adaptate în mod special pentru executarea
lucrărilor direct asupra părţilor aflate sub tensiune;
c) utilaje şi dispozitive speciale care sunt executate şi certificate pentru lucru sub tensiune în
instalaţiile electrice.
(2) Uneltele, dispozitivele, scările şi utilajele enumerate la alin. (1) trebuie să corespundă
cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă.
Art.432. Uneltele electroizolante şi electroizolate de joasă tensiune, dispozitivele
electroizolante de joasă tensiune şi utilajele speciale trebuie încercate la fabricare şi periodic, conform
instrucţiunilor producătorilor.
Art.433. Uneltele electroizolante şi electroizolate, dispozitivele electroizolante de joasă
tensiune şi utilajele speciale trebuie folosite numai asociate cu alte mijloace de protecţie
electroizolante .
Art.434. Uneltele electroizolante şi electroizolate trebuie folosite numai prin apucare de
mânerele de prindere, fără a depăşi opritorul acestora.
Secţiunea a 8-a
Scule şi utilaje speciale
Art.435. Pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice este permisă utilizarea unor unelte
sau dispozitive cu destinaţie specială: flex, presă de sertizare şi dispozitivul de tăiat cabluri.
Art.436. Uneltele sau dispozitivele cu destinaţie specială trebuie să fie însoţite de cartea tehnică
a acestora, conţinând instrucţiuni de lucru, de întreţinere şi de SSM . În exploatare, cartea tehnică se
păstrează în permanenţă în cutia sau trusa uneltei.
Art.437. - (1) Pentru executarea lucrărilor la înălţime, în activităţile de mentenanţă şi construcţii
- montaj în instalaţiile electrice, se pot utiliza, după caz, utilaje speciale în funcţie de condiţiile de
acces;
(2) Personalul deservent al utilajelor speciale trebuie să cunoască manevrarea acestora, urmare
unei instruiri teoretice şi practice.
Art.438. În situaţiile în care zona de lucru nu permite accesul utilajelor speciale pentru lucrul
la înălţime sau manevrabilitatea acestora este restricţionată ori afectează securitatea executanţilor şi
/sau instalaţiilor trebuie adoptate din faza de organizare a lucrării, soluţiile tehnice adecvate.
Art.439. La folosirea utilajelor speciale trebuie să se respecte următoarele:
a) în coş vor lucra cel mult două persoane a căror greutate împreună cu greutatea uneltelor şi
a materialelor folosite nu trebuie să depăşească sarcina maximă admisibilă înscrisă în cartea tehnică
a utilajului respectiv;
b) pe toată durata lucrului la înălţime, personalul executant trebuie să se asigure împotriva
căderii, la coşul autotelescopului, autoplatformei sau la balustrada autoscării;
85
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
CAPITOLUL IX
CONDIŢII TEHNICE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ INSTALAŢIILE
ELECTRICE, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SECURITĂŢII ÎN MUNCĂ DE LA
PROIECTARE, MONTAJ ŞI PE PARCURSUL EXPLOATĂRII
Secţiunea 1
Proiectare
Art.440. - (1) Proiectele pentru instalaţii electrice trebuie să cuprindă, indiferent de faza de
proiectare, pentru realizarea/executarea construcţiilor şi instalaţiilor, tehnologii şi soluţii conforme
prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie
eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională si respectate prevederile
legale pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.
(2) În cazul introducerii de noi tehnologii, echipamente sau produse, proiectele instalaţiilor
electrice trebuie să evidenţieze consecinţele acestora asupra securităţii şi sănătăţii în muncă
determinate de alegerea făcută (în mod deosebit pentru zonele cu risc ridicat şi specific) şi să cuprindă
instrucţiunile de securitate a muncii specifice instalaţiilor proiectate.
(3) Proiectele pentru instalaţii electrice trebuie să cuprindă „Planul de securitate şi sănătate”
adaptat conţinutului documentaţiei în conformitate cu prevederile legale.
(4) În proiecte se vor prevedea, pentru fiecare instalaţie electrică în parte, dotările şi amenajările
necesare, în vederea desfăşurării sigure a activităţii de exploatare şi mentenanţă, din punctul de
vedere al reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă în vigoare.
(5) Pentru reţelele de 6-20 kV, trebuie să se prevadă, de regulă, soluţia de legare a neutrului la
pământ prin rezistenţă, soluţie care conferă personalului, prin micşorarea duratei regimului de defect,
un grad sporit de protecţie.
Art.441. Proiectele trebuie să prevadă protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă şi
indirectă, adaptată fiecărui tip de echipament de muncă sau componentă de securitate.
Art.442. Toate instalaţiile electrice trebuie să fie astfel proiectate încât să satisfacă prevederile
legale şi să prevină accidentarea personalului de specialitate cât şi a celui neavizat. În acest scop:
a) liniile electrice aeriene trebuie să respecte gabaritele prevăzute în reglementările şi
prescripţiile tehnice şi de SSM în vigoare şi să fie prevăzute pe toţi stâlpii cu panouri de securitate
specifice privind interzicerea accesului la elementele sub tensiune sau a atingerii stâlpilor sau
conductoarelor căzute la pământ;
b) instalaţiile electrice interioare de joasă şi înaltă tensiune să respecte distanţele de izolare
86
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
87
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(2) Aceste încăperi sau dulapuri trebuie prevăzute cu ventilaţie naturală sau, dacă situaţia o
impune, cu ventilaţie mecanică astfel încât să nu existe posibilitatea de a se acumula gaze.
Art.446. (1) Este interzis a se prevedea montarea, temporară sau definitivă, în încăperi comune
sau cu ventilaţie comună, a bateriilor de acumulatoare cu acid sulfuric şi a bateriilor de acumulatoare
cu hidroxid de potasiu.
(2) Pe uşile încăperilor în care se află baterii de acumulatoare trebuie montate indicatoare de
securitate: ,,NU INTRA CU FOC”, iar în interiorul camerelor de acumulatoare se vor prevedea
inscripţii: ,,FUMATUL ŞI FOCUL STRICT INTERZISE!”.
Art.447. Instalaţiile de baterii staţionare trebuie dotate, după caz, cu materiale de manipulare,
din sticlă sau cauciuc, constând din:
a) pipetă;
b) cană de sticlă de 1,5-2 litri, cu cioc;
c) vase cu soluţie de neutralizare alcalină (bicarbonat de sodiu 5%) în cazul bateriilor
cu acid sulfuric;
d) vase cu soluţie de neutralizare acidă (acid boric sau acid acetic-esenţă de oţet - 8 părţi apă
şi o parte acid), în cazul bateriilor cu hidroxid de potasiu.
Art.448. - (1) Uşile metalice ale dulapurilor, tablourilor, ale firidelor de branşament (principale
şi secundare) şi alte asemenea care au pe ele amplasate aparataj electric, trebuie să fie racordate la
bara de legare la pământ prin intermediul unui conductor flexibil de cupru, cu secţiunea de minimum
16 mm2, cu papuci la ambele capete.
(2) Pe feţele exterioare ale uşilor firidelor de branşament se vor aplica panouri de semnalizare
specifice, conform reglementărilor în vigoare.
Art.449. Mantaua metalică şi ecranele de protecţie ale cablurilor se vor lega la priza de pământ
la ambele capete.
Art.450. Conductorul de protecţie al coloanelor electrice individuale, altul decât conductorul
de nul de lucru, trebuie să fie legat în firidele de branşament la bara de legare la pământ.
Art.451. Instalaţiile de utilizare şi mijloacele tehnice de protecţie aferente acestora trebuie
concepute, executate şi verificate după construire/montare, respectiv înaintea punerii în funcţiune,
după fiecare reparaţie, ori de câte ori se consideră necesar şi apoi periodic.
Art.452. Construcţiile metalice nu trebuie să fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea
receptoarelor de energie electrică.
Art.453. Instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi componentele acestora trebuie proiectate
astfel încât să asigure în timpul exploatării protecţia personalului împotriva atingerilor accidentale
directe şi împotriva atingerilor indirecte
Art.454. Pe conductoarele de protecţie este interzis a se intercala siguranţe, întreruptoare sau
oricare alt element care poate să întrerupă circuitul. De asemenea, este interzis a se monta astfel de
elemente pe conductoarele de nul folosite în comun drept nul de lucru şi de protecţie.
Art.455 - (1) Proiectele pentru executarea şi extinderea sau reparaţia capitală a instalaţiilor
electrice trebuie să conţină măsuri de securitate a muncii pentru construirea (execuţia propriu-zisă a
lucrărilor), exploatarea şi întreţinerea-repararea instalaţiilor. De asemenea proiectele trebuie să
conţină măsurile de securitate a muncii specifice pentru operaţii de racordare, punere în funcţiune şi
probe ale instalaţiilor respective.
(2) Proiectele echipamentelor sau instalaţiilor electrice de utilizare trebuie realizate astfel încât
să fie prevenite electrocutările, incendiile şi exploziile.
(3) Instalaţiile electrice interioare de joasă tensiune trebuie să respecte distanţele de izolare în
aer şi distanţele de protecţie corespunzătoare prescripţiilor tehnice în vigoare şi să fie prevăzute cu
indicatoare de interzicere a accesului la elementele sub tensiune.
(4) Pentru noile procese tehnologice, maşini, agregate, produse instalaţii proiectate trebuie să se
elaboreze, de către proiectant, instrucţiuni de securitate a muncii specifice.
(5) În proiecte se vor prevedea, pentru fiecare instalaţie electrică de utilizare în parte, dotările şi
amenajările în vederea desfăşurării sigure a activităţii de exploatare şi întreţinere – reparaţii, din punct
88
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
89
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
90
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.479. Bara de nul trebuie să aibă cel puţin atâtea borne câte conductoare sunt racordate la
acea bară. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o singură bornă.
Art.480. Toate conductoarele de protecţie trebuie să aibă papuci la capete, iar bornele de
protecţie trebuie să fie asigurate împotriva deşurubării.
Art.481. Instalaţia de legare la pământ a fiecărei incinte, la care sunt racordate instalaţiile,
echipamentele şi utilajele la care protecţia principală o constituie legarea la nul, trebuie să aibă o
rezistenţă de dispersie de maximum 4Ω.
Art.482. - (1) Patroanele siguranţelor fuzibile trebuie să fie înlocuite cu patroane calibrate la
valoarea nominală indicată de proiectant. Sunt interzise improvizaţiile sau înlocuirea lor cu altele de
altă valoare.
(2) Valorile de reglaj ale protecţiilor electromagnetice ale întrerupătoarelor electromagnetice
trebuie să fie cele indicate de proiectant, fiind interzisă scoaterea lor din funcţiune.
Art.483. Toate instalaţiile de legare la pământ din incinta subunităţilor trebuie să fie legate
electric între ele cel puţin prin conductorul de nul de protecţie al reţelei de alimentare.
Art.484. În cazul unei instalații complexe formată din mai multe receptoare, fiecare receptor
trebuie să aibă o legătură dublă de protecţie: una prin conductorul de protecţie din cablul de alimentare
şi cealaltă vizibilă legată la borna de protecţie a receptorului, bornă aflată pe carcasa metalică, în
exterior. Borna de protecţie trebuie să fie marcată cu semnul convenţional.
Art.485. Este interzisă folosirea construcţiilor metalice drept nul de lucru.
§.2.Protecţia prin legare la pământ
Art.486. - (1) Protecţia prin legare la pământ, ca protecţie principală, este permisă în cazul
reţelelor de joasă tensiune izolate faţă de pământ.
(2) Într-o incintă este permisă existenţa unei singure instalaţii de legare la pământ, la care
trebuie să fie racordate pentru protecţie toate echipamentele tehnice electrice aflate în respectiva
incintă.
Art.487. Utilizarea construcţiilor metalice drept conductor de protecţie este permisă numai
după verificarea continuităţii şi a rezistenţei de dispersie la pământ a acestora, care trebuie să
corespundă standardelor în vigoare.
Art.488. Protecţia prin legare la pământ trebuie să asigure obţinerea unei tensiuni de atingere
şi de pas mai mici decât valorile prevăzute în standardele în vigoare. Totodată protecţia trebuie să
asigure deconectarea ( separarea) sectorului defect.
Art.489. Rezistenţa de dispersie a instalaţiei de legare la pământ trebuie să aibă o astfel de
valoare încât să asigure deconectarea în caz de defect într-un timp mai mic de 3 secunde, când nu este
asigurată deconectarea, tensiunea de atingere şi de pas trebuie să fie sub limita admisă pentru timpul
de deconectare mai mare de 3 secunde, respectiv mai mică de 50V.
Art.490. În cazul reţelelor izolate faţă de pământ trebuie să li se menţină în stare de
funcţionare dispozitivul pentru supravegherea permanentă a izolaţiei reţelei şi care să semnalizeze
sau să deconecteze punerile la pământ.
Art.491. În instalaţiile de legare la pământ, prevăzute numai cu sistem de semnalizare a
punerilor la pământ, personalul de exploatare trebuie să acţioneze în sensul eliminării rapide a
acestora. Durata maximă în care se admite funcţionarea reţelelor izolate cu o punere la pământ trebuie
stabilită de către conducerea subunităţii, însă nu mai mare de 8 ore.
Art.492. În toate locurile foarte periculoase unde se folosesc reţele izolate faţă de pământ, în
afară de legarea la reţeaua generală de protecţie, carcasa fiecărui utilaj trebuie legată separat la o priză
de pământ locală, care poate să deservească două sau mai multe utilaje grupate în acelasi loc.
Art.493. Prizele şi fişele de conectare a receptoarelor electrice la sursele de alimentare trebuie
să fie alese cu contacte speciale de protecţie pentru asigurarea continuităţii dintre acestea şi instalaţiile
de protecţie prin legarea la pământ.
§.3.Protecţia prin alimentarea cu tensiune foarte joasă
92
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.494. Tensiunile foarte joase trebuie obţinute numai printr-un transformator coborâtor
excutat în condiţiile separării de protecţie sau de la o sursă independentă de producere a energiei
electrice (acumulatoare sau elemente galvanice).
Art.495. - (1) Transformatoarele coborâtoare de tensiune foarte joasă, trebuie să fie certificate
din punct de vedere al securităţii muncii.
(2) Carcasa şi miezul transformatoarelor coborâtoare trebuie să fie legate la nul şi la pământ.
Art.496. Prizele şi fişele de pe partea tensiunii foarte joase trebuie să fie de construcţie diferită
faţă de cele cu tensiunea normală a reţelei, astfel încât fişele de tensiune redusă să nu poată fi introduse
în prizele cu tensiune mai mare.
§.4. Protecţia prin separarea de protecţie
Art.497. Într-o instalaţie în care se foloseşte separarea de protecţie trebuie să fie îndeplinite
următoarele condiţii:
a) reţeaua să aibă tensiuni până la 500 V. Tensiunea nominală în partea secundară a
transformatorului de separare sau tensiunea debitată de grupul motor- generator, poate fi de cel mult
400 V;
b) transformatorul de separare să aibă înfăşurările pe braţe separate sau ele să fie montate cap
la cap cu o izolaţie întărită între bobine;
c) la un transformator de separare sau la un grup motor- generator să nu se racordeze decât
un singur consumator;
d) pe partea secundară, este interzisă legarea circuitului la pământ sau la alte elemente de
instalaţie.
Art.498. În locurile de muncă foarte periculoase, nu se vor introduce surse de alimentare a
circuitelor cu tensiune redusă ( transformatoare de separare, grupuri motor- generator etc).
Secţiunea a 2-a
Măsuri suplimentare de protecţie
§.1. Protecţia prin legare la pământ
Art.499. Echipamentele tehnice electrice la care este utilizată legarea la nul ca protecţie
principală şi la care se foloseşte legarea la pământ ca protecţie suplimentară, trebuie să fie racordate
la instalaţia de legare la pământ la care este racordată şi bara de nul a tabloului din care este alimentat
echipamentul tehnic electric.
§.2. Protecţia automată la curenţi de defect (PACD) ( curenţi diferenţiali reziduali)
Art.500. Protecţia automată la curenţi de defect trebuie folosită numai ca măsură suplimentară
la instalaţiile la care este folosită ca protecţie principală legarea la nul de protecţie sau legarea la
pământ.
Art.501. - (1) Dispozitivele de protecţie automată trebuie să fie prevăzute cu un sistem de
verificare a funcţionării lor prin simularea acţionării punerii la pământ, prin acţionarea unui buton,
pârghie sau dispozitiv special prin care se simulează un curent de defect.
(2) Deţinătorii instalaţiilor de utilizare prevăzute cu dispozitive de protecţie automate la
curenţi de defect trebuie să stabilească în scris periodicitatea de verificare a funcţionării acesteia şi
persoana responsabilă pentru această verificare.
Art.502. Se poate utiliza câte un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor în parte sau un
singur dispozitiv PACD pentru o grupă de receptoare electrice. Prin dispozitivul PACD sau orificiul
transformatorului de curent al dispozitivului trebuie să treacă toate conductoarele de lucru care
alimentează respectivul receptor sau grup de receptoare, iar toate conductoarele de protecţie trebuie
să ocolească dispozitivul PACD.
93
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.503. Dispozitivele pentru protecţia automată la curenţi de defect, utilizate drept protecţie
suplimentară trebuie să acţioneze la un curent de defect de maximum 30 mA.
Art.504. Dispozitivele pentru protecţia automată la curenţi de defect, trebuie să acţioneze în
maximum 0,2 secunde de la apariţia defectului.
§.3. Protecţia automată la tensiuni de defect (PATD)
Art.505. Protecţia automată la tensiuni de defect trebuie folosită ca alternativă la protecţia
automată la curenţi de defect, drept măsură suplimentară la legarea la nul sau la pământ utilizată ca
protecţie principală.
Art.506. Dispozitivele de protecţia automată la tensiuni de defect, trebuie să acţioneze la o
tensiune de defect de maximum 50 V şi să producă deconectarea sectorului defect în maximum 0,2
secunde.
§.4. Egalizarea potenţialelor
Art.507. Egalizarea potenţialelor se realizează prin legarea elementului la care trebuie
obţinută protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă cu alte elemente conductoare cu care
omul poate veni în contact, astfel încât să se reducă diferenţa dintre potenţialele la care poate fi supus
omul.
Art.508. Legăturile pentru egalizarea potenţialelor se realizează fie prin conductoare special
prevăzute în acest scop ( de exemplu, aplicarea protecţiei la echipamentele portabile), fie prin diferite
conductoare existente în zona respectivă ( de exemplu, conducte cu diferite destinaţii, şine de cale
ferată).
§.5. Izolarea amplasamentelor
Art.509. Izolarea amplasamentului se realizează prin intercalarea unui strat electroizolant
între om şi pământ, respectiv părţile conductoare care sunt în contact direct sau indirect cu pământul
şi care se află în zona de manipulare a omului.
Art.510. Stratul electroizolant intercalat trebuie să prezinte o rezistenţă de izolaţie suficient
de mare pentru a asigura protecţia necesară.
Art.511. Materialul stratului electroizolant trebuie să îndeplinească condiţiile generale de
rezistenţă la solicitări ale mediului în care se foloseşte.
CAPITOLUL XI
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR ÎN STAŢII ELECTRICE, PUNCTE DE ALIMENTARE, POSTURI DE
TRANSFORMARE ŞI CUTII DE DISTRIBUŢIE
Secţiunea 1
Executarea lucrărilor în staţii electrice
Art.512. Executarea lucrărilor în instalaţiile de energoalimentare este permisă personalului
autorizat, cu respectarea măsurilor tehnice şi organizatorice specifice instalaţiilor electrice.
Art.513. Lucrările de revizie şi reparaţii a echipamentului primar aflat în funcţie sunt permise
numai în baza autorizaţiei de lucru.
Art.514. Personalul de servire operativă din STE îşi desfaşoară activitatea în baza AS.
Art.515. La executarea unei lucrări în STE se va proceda astfel:
- şeful de lucrare înscrie lucrarea ce urmează a fi executată în Registrul de lucrări şi control;
- personalul operativ ia la cunoştinţă şi înscrie lucrarea în Registrul operativ;
- personalul operativ comunică lucrarea la DEF solicitând aprobarea pentru efectuarea ei;
- după primirea aprobării de executare de la DEF, personalul operativ asigură admiterea la
94
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
vizibilă trebuie realizată prin scoaterea completă a căruciorului din celulă. În cazurile în care scoaterea
din celulă a căruciorului nu este posibilă din motive tehnice, separarea vizibilă trebuie realizată prin
separatorul de bare, dacă acest separator există. În caz contrar, separarea vizibilă trebuie realizată prin
scoaterea din celulă a primului cărucior sau primelor cărucioare debroşabile dinspre sursă (surse).
(2) Şeful de lucrare trebuie să verifice vizual, la lucrările executate în compartimentul celulei
cu cărucior debroşabil din care s-a scos căruciorul, că s-au închis complet clapetele din tablă care
acoperă orificiile de trecere a contactelor mobile ale întrerupătorului către contactele fixe.
(3) Pe partea frontală a celulei trebuie să se monteze un indicator de securitate adecvat, uşile
celulei (în cazul în care acestea există) rămânând deschise.
(4) Se interzic accesul şi executarea lucrărilor în interiorul compartimentelor celulelor cu
întreruptoare debroşabile, fără separator de bare, când întreruptorul este debroşat, barele colectoare
sunt sub tensiune şi nu există un perete despărţitor care să împiedice accesul persoanelor sau uneltelor
la acestea. Se admite accesul în compartimentul întrerupătorului numai după scoaterea de sub tensiune
a barelor colectoare sau montarea unor paravane (sau plăci electroizolante după caz) conform
prevederilor de la art.236.
Art.522. - (1) În cazul în care se execută lucrări în compartimentele celulelor cu întrerupător
debroşabil, prevăzute cu pereţi continui, care împiedică accesul persoanelor sau uneltelor la
elementele conductoare legate la barele colectoare (când întreruptorul este debroşat), se permite a nu
se monta scurtcircuitor în celulă lângă separarea vizibilă pe partea spre barele colectoare.
(2) În cazul celulelor metalice la care pereţii laterali ai compartimentelor nu asigură protecţia
împotriva apropierii sub distanţe de vecinătate faţă de părţile aflate sub tensiune din compartimentele
vecine, trebuie să se ia cel puţin una din următoarele măsuri, în vederea executării lucrării:
a) obturarea orificiilor, prin montarea de plăci electroizolante sau covoare electroizolante
mobile;
b) scoaterea de sub tensiune a părţilor respective din compartimentele vecine.
Art.523. În cazul lucrărilor care se execută în celule cu întreruptor debroşabil, în porţiunea
din celulă între întrerupător şi racordarea la linie, legarea la pământ şi în scurtcircuit se va executa
prin închiderea cuţitelor de legare la pământ a celulei. În cazul în care acestea lipsesc, se va monta un
scurtcircuitor pe porţiunea de bară la care este racordată linia în celulă. În ambele cazuri, se va bloca
în poziţie deschis maneta dispozitivului de acţionare a separatorului de secţionare a liniei cel mai
apropiat de celulă şi pe care se va monta indicator de securitate, fără a fi necesară montarea şi a unui
scurtcircuitor lângă această separare vizibilă.
Art.524. În cazul lucrărilor ce se execută la cablurile de ieşire din staţie, ce fac legătura cu
liniile electrice aeriene, inclusiv la cutiile terminale ale acestora, aflate în celule (de orice fel),
realizarea separării electrice către linie se face la separatorul cel mai apropiat de staţie, unde se iau
toate măsurile tehnice prevăzute în prezentele instrucţiuni proprii.
Art.525. În vederea executării unor lucrări la întrerupătoare sau separatoare, dispozitivele lor
de acţionare trebuie blocate în poziţia deconectat sau deschis (cu excepţia cazurilor în care la unele
operaţii este necesară poziţia conectat sau închis a acestora), prin întreruperea circuitelor de comandă.
De asemenea, trebuie luate prin grija admitentului sau a şefului de lucrare, după caz, următoarele
măsuri:
a) la întreruptoarele şi separatoarele acţionate cu aer comprimat, se va închide admisia aerului
comprimat şi se vor bloca mecanic electroventilele prin care se face admisia aerului comprimat la
dispozitivul de acţionare al acestora, descărcându-se de presiune circuitul din aval faţă de robinetul
de izolare. În cazul în care nu se poate executa blocarea mecanică a electroventilelor, este obligatorie
golirea de aer comprimat a rezervoarelor proprii, robinetul de evacuare a aerului comprimat rămânând
deschis;
b) la întreruptoarele şi separatoarele acţionate electric, se vor scoate siguranţele prin
intermediul cărora se alimentează motoarele, bobinele de acţionare etc.;
c) la întrerupătoarele cu dispozitive de acţionare cu lichide sub presiune (MOP etc.) se vor
întrerupe circuitele de alimentare ale electropompelor şi în cazul în care se lucrează la piese, elemente
96
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
sau părţi, în mişcare sau sub presiune, se va descărca de presiune circuitul de comandă. În cazul în
care dispozitivul de acţionare cu fluid nu se descarcă de presiune, lucrarea se va executa în baza
instrucţiunii proprii acestui caz, întocmită de fabricant sau beneficiar;
d) la întrerupătoarele acţionate de dispozitive cu resorturi, se vor detensiona resorturile
respective;
e) pe cheile sau ventilele de comandă şi pe robinetele de admisie a aerului comprimat se vor
monta indicatoare de securitate;
f) dacă în cazul lucrării la întrerupător sau separator este necesar ca acesta să fie manevrat, se
va restabili agentul de acţionare sau circuitul curentului operativ, interzicându-se staţionarea lângă
întrerupătorul sau separatorul al cărui reglaj se probează a oricărei persoane în afara celor care execută
nemijlocit proba şi care s-au asigurat că manevra se poate efectua fără risc;
g) în cazul în care simultan cu lucrările la întrerupător sau separator se lucrează şi în circuitul
de comandă, scoaterea siguranţelor de pe circuitul de comandă se înlocuieşte cu întreruperea
circuitului de la bobinele de acţionare, prin dezlegarea acestora sau prin dispozitive de deconectare,
special prevăzute în acest scop. Această măsură se va lua în comun, atât de către şeful de lucrare de
la întreruptor sau separator, cât şi de şeful de lucrare de la circuitele secundare;
h) în cazul întrerupătoarelor sau separatoarelor telecomandate, se va monta un indicator de
securitate adecvat, la punctul de telecomandă, când acest lucru este posibil.
Art.526. La STE modernizate şi echipate cu întreruptoare cu vid (SF6) tip CBR 25 kV Areva
(care echipează celulele fiderilor de alimentare şi celulele trafo 16 MVA), înaintea intervenţiilor ce
urmează a se efectua la partea electronică de control, se va proceda la descărcarea condensatorului
din unitatea de control prin contactul de descărcare al condensatorului special destinat (condensatorul
respectiv asigurând energia necesară acţionării bobinei la manevra de închidere a întrerupătorului).
Art.527. Folosirea flăcării deschise este permisă numai cu condiţia ca distanţa de la aceasta
până la părţile aflate sub înaltă tensiune să fie mai mare decât distanţele de vecinătate precizate la
art.208, alin.(2) din prezentele instrucţiuni proprii, plus 0,8 m.
Art.528. - (1) În cazul izbucnirii unui incendiu în instalaţiile electrice aflate în incinte,
interioare sau exterioare, personalul de servire operativă este obligat a interveni, cu respectarea
instrucţiunilor specifice pentru stingerea incendiilor.
(2) Pentru prevenirea producerii unor accidente de natură electrică în timpul intervenţiei cu
mijloace mobile (portabile) pentru stingerea incendiilor, se va întrerupe tensiunea la partea de
instalaţie la care urmează a se interveni şi la alte instalaţii, după caz.
(3) Partea de instalaţie de joasă tensiune la care se intervine poate să rămână sub tensiune, dar
personalul de intervenţie trebuie să folosească mănuşi electroizolante, cizme electroizolante, cască de
protecţie cu vizieră sau mască contra gazelor în caz de necesitate. Persoana care face intervenţii astfel
echipată trebuie să evite expunerea mănuşilor şi a cizmelor electroizolante la temperaturile ridicate
provocate de incendiu.
(4) Trebuie să se evite apropierea stingătorului de instalaţia electrică de joasă tensiune rămasă
sub tensiune.
Art.529. - (1) Înainte de manevrarea separatoarelor cu ajutorul dispozitivelor de acţionare
mecanice sau pneumatice, trebuie să se verifice că nu există nici o persoană în celulă şi, în special, că
nu lucrează nimeni la separator.
(2) Separatoarele se vor manipula şi monta numai în poziţia ,,închis”.
Art.530. La montarea întreruptoarelor şi a dispozitivelor de acţionare cu resorturi trebuie să
se verifice, în prealabil, că resorturile nu sunt armate.
Art.531. În timpul acţionărilor pentru reglajul întrerupătoarelor este interzis accesul
membrilor formaţiei de lucru în apropierea acestora, iar executantului care efectuează reglajul îi este
interzisă introducerea mâinii între mecanisme.
Art.532. Pe cale ierarhică, personalul de servire operativă se subordonează unei trepte de
comandă operativă (DEF), compartiment care conduce funcţionarea instalaţiilor, prin coordonarea
regimurilor şi a manevrelor din sistem .
97
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
fixe înspre acestea, trebuie să înceapă numai dacă se vor monta îngrădiri provizorii mobile, iar pe
acestea indicatoare de securitate de interzicere.
Art.547. Înainte de a se atinge bara de nul a tablourilor de distribuţie, trebuie să se verifice
vizual continuitatea legăturii acesteia la instalaţia de legare la pământ şi se va verifica lipsa tensiunii.
Art.548. Este interzisă văruirea cu aparate de pulverizare sau stropire în interiorul posturilor
de transformare (punctelor de alimentare) în care există părţi aflate sub tensiune sau în exteriorul
acestora, pe partea unde se află instalaţii sub tensiune.
Art.549. În cazul inundării posturilor de transformare (punctelor de alimentare) subterane,
trebuie să se verifice starea lor, folosindu-se în acest scop o sursă independentă de lumină. Dacă apa
a atins părţile aflate sub tensiune sau se află în imediata apropiere a acestora, se interzice atingerea
apei de către executanţi, înaintea scoaterii de sub tensiune a instalaţiei. Nu se va coborî în apă, înaintea
verificării adâncimii acesteia.
Art.550. La lucrările executate prin urcare pe construcţiile posturilor de transformare pe
stâlpi, trebuie respectate prevederile prezentelor instrucţiuni proprii privind urcarea şi lucrul la
înălţime. De asemenea, trebuie să se verifice starea eşafodajului şi a balustradei postului, precum şi
fixarea corespunzătoare a transformatorului. În cazul în care se constată un grad avansat de putrezire
a eşafodajului (platformei), se va lucra numai cu utilaje speciale pentru lucru la înălţime sau conform
instrucţiunilor tehnice de lucru.
Art.551. Nu este admis a se executa lucrări simultan la două niveluri, decât dacă există
paravane corespunzătoare, care să-i asigure pe executanţii de jos împotriva căderii accidentale a unor
obiecte de la nivelul superior.
Art.552. La ridicarea echipamentului electric cu ajutorul utilajelor, prinderea trebuie să se
realizeze numai de locurile special destinate acestui scop sau de cadrele metalice ale aparatelor.
Art.553. Este interzisă prinderea funiilor la ridicare, de izolatoare sau de căile de curent ale
aparatelor, de cârligele de pe capacul transformatoarelor de putere (destinate numai pentru decuvare),
de profilele celulelor prefabricate etc.
Art.554. Este interzisă sprijinirea scărilor fără dispozitive de sprijinire sau agăţare inclusiv
sprijinirea membrilor formaţiei de lucru de căi de curent (bare flexibile) sau de izolatoarele aparatelor
electrice.
Art.555. După terminarea montării şi legării căilor de curent la bornele transformatoarelor,
acestea trebuie legate la pământ şi în scurtcircuit, până la efectuarea probelor şi punerii în funcţiune,
evitându-se în acest fel accidentarea datorită tensiunilor inverse sau induse.
Art.556. În timpul deplasării transformatoarelor, a celulelor etc. prin tractare cu cabluri este
interzisă staţionarea membrilor formaţiei de lucru în vecinătatea cablurilor, pentru a se evita
accidentele în cazul ruperii acestora. Dacă echipamentul respectiv se deplasează pe o cale de rulare,
membrii formaţiei de lucru trebuie să stea în spate sau lateral, nefiind permisă tragerea din faţă (din
sensul deplasării).
Art.557. După realizarea separărilor electrice, dacă nu se realizează legătura la priza de
pământ, în locul siguranţelor fuzibile se vor monta capace sau mânere electroizolante, marcate distinct
şi indicatoare de interdicţie cu textul “Nu închide! Se lucrează”.
Art.558. La manevrarea siguranţelor din cutiile de distribuţie, executantul trebuie să utilizeze
următoarele mijloace de protecţie: cască de protecţie cu vizieră de protecţie a feţei, încălţăminte
electroizolantă, mănuşi electroizolante sau covor electroizolant portabil (atunci când manevra se
execută de pe marginea cutiei de distribuţie din poziţia în genunchi) şi mânerul electroizolant pentru
montarea-demontarea siguranţelor MPR cu manşon de protecţie a braţului.
Art.559. Pentru lucrări pe traseele cablurilor racordate la cutiile de distribuţie supraterane
inclusiv cutiile de trecere, firidele principale de branşament, cutiile de aprindere pentru iluminat
public etc., unde nu se pot monta scurtcircuitoare sau montarea acestora s-ar face în condiţii
periculoase pentru personalul manevrant sau pentru personalul neavizat (datorită imposibilităţii
închiderii uşilor etc.), după întreruperea tensiunii pe cabluri şi separarea lor vizibilă, în locul
100
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
siguranţelor se vor monta capace sau mânere electroizolante colorate în roşu şi indicatoare de
securitate corespunzătoare.
Art.560. Pentru lucrări executate pe traseele cablurilor racordate la cutiile de distribuţie
subterane, în care nu se pot monta scurtcircuitoare, după întreruperea tensiunii pe cabluri, trebuie
montate pălării electroizolante şi indicatoare de securitate pe cuţitele cutiilor terminale.
Art.561. În cazul lucrărilor la cutiile de distribuţie subterane, trebuie să se asigure măsuri de
delimitare materială a zonei de lucru prin îngrădirea cutiei de distribuţie cu panouri, paravane sau
benzi şi montarea, pe acestea, a indicatoarelor de securitate de interzicere în aşa fel încât să se evite
accesul şi accidentarea persoanelor neavizate. La întreruperea lucrărilor, cu deplasare de la locul de
muncă a formaţiei, cutia de distribuţie deschisă, chiar dacă este îngrădită, nu trebuie lăsată fără
supraveghere.
Art.562. Lucrările la cutiile de distribuţie trebuie executate pe baza AL, AS sau ITI-SSM,
după cum stabileşte conducătorul unităţii.
Art.563. Legarea–dezlegarea cablurilor la cutiile de distribuţie se poate executa şi pe bază de
ITI–SSM sau AS.
Art.564. Pentru lucrările ce se execută direct asupra cutiilor de distribuţie subterane, la care
nu se pot monta scurtcircuitoare, după întreruperea tensiunii pe cabluri, se vor realiza aceleaşi măsuri
ca cele prevăzute la art.560.
Art.565. Lucrările de la cutiile de distribuţie subterane, fără scoaterea de sub tensiune a tuturor
elementelor de instalaţie din interiorul acestora, trebuie să se execute cu luarea următoarelor măsuri:
a) folosirea pe toată durata lucrării a echipamentului individual de protecţie specificat în
articolul anterior;
b) scoaterea siguranţelor de pe toate cablurile;
c) montarea pălăriilor sau tecilor electroizolante pe cuţitele sau furcile fixe ale plecărilor,
indiferent dacă sunt sau nu sub tensiune;
d) executarea pe rând, numai la câte o fază, a reviziei contactelor la cuţitele de pe plecări,
celelalte rămânând izolate cu teci;
e) întreruperea tensiunii pe cablul racordat la cutia terminală la care se lucrează, în cazul
lucrărilor de înlocuire a acesteia;
f) supravegherea permanentă a membrilor formaţiei de lucru de către şeful de lucrare.
CAPITOLUL XII
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU EXECUTAREA
LUCRĂRILOR LA LINIILE ELECTRICE AERIENE DIN EXPLOATARE
Secţiunea 1
Prevederi generale
Art.566. În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la liniile electrice aeriene de joasă
tensiune se execută următoarele categorii de lucrări:
A) lucrări la coronamentul LEA de joasă tensiune;
B) lucrări la stâlpii LEA de joasă tensiune;
C) recondiţionarea branşamentelor aeriene; racordarea de branşamente noi;
D) întreruperea furnizării energiei electrice şi realimentarea consumatorilor;
E) înlocuirea becurilor arse şi recondiţionarea corpurilor de iluminat;
F) lucrări de tundere a pomilor şi de defrişare a culoarelor LEA.
Art.567. Lucrările vor fi executate în baza ITI-SSM, întocmit pentru fiecare categorie de
lucrare menţionată la Art.566 sau pentru întreaga lucrare, de cel puţin doi electricieni, din care unul
să deţină cel puţin grupa a IV-a de autorizare.
Art.568. La executarea lucrărilor la liniile electrice aeriene se vor lua măsurile tehnice
prevăzute la Art.207, alin. (1) din prezentele instrucțiuni proprii.
101
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.569. Lucrările pot fi executate şi prin metoda “tensiune în contact” utilizând echipament
individual de protecţie electroizolant.
Art.570. Cu excepţia lucrărilor menţionate la punctul B), toate celelalte lucrări se vor executa
numai după întreruperea tensiunii şi montarea în tabloul în care se face întreruperea, a unor plăcute
avertizoare cu textul “Nu închide! Se lucrează.”
Art.571. Lucrările la înălţime se vor executa cu respectarea prevederilor referitoare la lucrul
la înălţime.
Art.572. Întreruperea tensiunii şi verificarea lipsei de tensiune va fi realizată de admitent care
poate fi şi şef de lucrare.
Art.573. Lucrările la liniile electrice aeriene pot începe după înscrierea lor şi a condiţiilor de
executare în RRLISC, urmată de aducerea la cunoştinţă IDM şi DEF.
Art.574. Începerea efectivă a lucrărilor este permisă numai după efectuarea unui scurte
instruiri efectuate de către şeful de lucrare membrilor formaţiei, referitoare la condiţiile de executare
a lucrărilor şi măsurile de securitate şi sănătate în muncă ce trebuie respectate şi consemnarea acestei
instruiri sub semnătura celor prezenţi la lucrare în registrul operativ portativ ELF.
Secţiunea a 2-a
Executarea lucrărilor la sol, pe traseele liniilor şi la baza stâlpilor
Art.575. - (1) Pentru executarea lucrărilor în apropierea liniilor electrice aeriene aflate sub
tensiune, automacaralele, autoscările, autotelescoapele, autoplatformele etc. trebuie să fie astfel
amplasate încât în timpul manevrării lor să se asigure respectarea distanţelor de vecinătate din
prezentele instrucţiuni proprii, dintre conductoarele liniei şi/sau oricare parte a acestora, sarcina
manevrată şi conductoarele liniei. În cazul liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, chiar dacă sunt
scoase de sub tensiune, se interzice, din motive mecanice, atingerea elementelor liniei cu autoutilajele
menţionate mai sus.
(2) La amplasarea autoscărilor se va ţine seama de modificarea poziţiei scării sub greutatea
persoanei care se urcă şi lucrează de pe scară.
(3) În cazul în care o parte oarecare a unui autoutilaj a depăşit distanţa de vecinătate faţă de
conductoarele liniei aflate sub tensiune, se interzice coborârea sau urcarea personalului în autoutilajul
respectiv, emiţându-se semnale corespunzătoare către cei care au condiţii să asigure scoaterea de sub
tensiune a liniei.
Art.576. Măsurarea gabaritelor şi a săgeţii conductoarelor liniilor electrice aeriene aflate sub
tensiune este permisă numai de la sol şi numai în cazul în care se execută cu ajutorul aparatelor special
construite în acest scop. Personalul executant poate fi de altă specialitate decât cea de electrician şi
poate executa măsurarea fără supraveghere şi fără autorizaţie de lucru, cu condiţia să aibă instruirea
făcută în acest sens.
Art.577. - (1) În cazul lucrărilor de tundere a copacilor şi de deschidere a culoarelor liniilor
electrice aeriene aflate sub tensiune, executanţii trebuie să respecte distanţa de vecinătate dintre
conductoare şi sculele sau utilajele folosite, precum şi dintre conductoare şi crengile sau copacii ce
se vor tăia. În timpul tăierii se va ţine seama de direcţia de cădere a crengilor sau a copacilor.
Executanţii trebuie să folosească în timpul lucrării încălţăminte electroizolantă, centură complexă,
cască de protecţie a capului, ochelari de protecţie şi frânghii, după caz.
(2) Pentru a se evita căderea crengilor sau a copacilor peste conductoarele liniei, tăierea
acestora trebuie să se facă după legarea lor cu frânghii pentru dirijare.
(3) Utilizatorii fierăstraielor mecanice cu lanţ trebuie să fie dotaţi şi instruiţi corespunzător.
Art.578. - (1) La deplasarea manuală a stâlpilor de lemn, şeful de lucrare (echipă) trebuie să
repartizeze în mod egal sarcina pe executanţi, aceştia fiind aşezaţi după înălţime, purtând stâlpul pe
acelaşi umăr şi păşind în aceeaşi cadenţă. Comanda de ridicare şi de coborâre a stâlpului trebuie dată
de către o singură persoană (şeful de lucrare sau de echipă), numai după ce această persoană s-a
convins că toţi executanţii se găsesc pe aceeaşi parte a stâlpului şi anume pe cea opusă locului de
102
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
ridicare sau coborâre. La aceste operaţii nu vor fi utilizaţi tineri sub 16 ani. Se interzice deplasarea
manuală a stâlpilor pe terenuri abrupte, accidentate sau alunecoase (datorită apei sau a îngheţului).
(2) Ridicarea manuală este admisă numai pentru stâlpi sub 500 kg, folosind capre speciale şi
furci cu capete metalice, rezistente şi bine ascuţite. Stâlpul ridicat trebuie sprijinit în continuare până
la umplerea gropii cu pământ.
Art.579. Este permis a se executa următoarele lucrări la baza stâlpilor, cu linia electrică
aeriană respectivă aflată sub tensiune:
a) măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ;
b) lucrări de întreţinere sau reparaţii la fundaţii, adaosuri, ancore etc.;
c) verificarea gradului de putrezire a stâlpilor din lemn, a gradului de corodare a stâlpilor din
metal şi a ancorelor, a stării stâlpilor din beton;
d) completarea şi recondiţionarea inscripţiilor.
Art.580. - (1) Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ de la liniile electrice
aeriene trebuie să se execute de către minimum două persoane.
(2) Operaţiile de întrerupere şi refacere a racordării prizei de pământ la stâlp trebuie să se
execute folosind încălţăminte electroizolantă, mănuşi electroizolante şi cască de protecţie a capului.
(3) Măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ, fără întreruperea racordării acesteia
la stâlp, trebuie să se facă folosind încălţăminte electroizolantă sau grătar de egalizare a potenţialului
şi cască de protecţie a capului.
(4) În timpul măsurării rezistenţei de dispersie a prizei de pământ cu întreruperea racordării
acesteia la stâlp, este interzisă atingerea stâlpului cu vreo parte a corpului.
(5) Este interzisă măsurarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ de la liniile electrice
aeriene în timpul descărcărilor atmosferice.
Art.581. Lucrările de plantare a adaosurilor, de săpare în jurul sau la picioarele fundaţiilor,
precum şi în jurul stâlpului, nu trebuie să pună în pericol starea de echilibru a stâlpului.
Art.582. Măsurarea tensiunii mecanice în ancorele liniilor electrice aeriene sub tensiune
trebuie să se facă utilizând dinamometrul în paralel cu ancora. Retensionarea ancorelor este permisă
numai dacă în timpul acestei operaţii se urmăreşte permanent, cu teodolitul, menţinerea verticalităţii
stâlpului la ale cărui ancore se lucrează.
Secţiunea a 3-a
Executarea lucrărilor prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune
Art.583. Lucrările prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene scoase de sub tensiune trebuie
să se execute în conformitate cu fişele tehnologice sau instrucţiunile tehnice de lucru, care trebuie să
prevadă şi componenţa formaţiilor de lucru, dotarea cu utilaje, dispozitive, unelte, echipament de
protecţie.
Art.584. - (1) Pentru executarea lucrărilor la coronamentul liniilor de pe stâlpii din beton
precomprimat sau centrifugat, personalul trebuie să fie asigurat împotriva căderii şi poate utiliza
platforme de lucru respectând prevederile specifice din prezentele instrucţiuni proprii.
(2) Pentru executarea lucrărilor de întindere la săgeată a conductoarelor sau de înlocuire a
ancorelor la stâlpii de colţ, întindere sau terminali, confecţionaţi din beton, operaţiile tehnologice de
marcare pe conductor şi fixarea acestuia în lanţul de izolatoare trebuie efectuate de către executant
numai din coşul autotelescopului sau al autoplatformei cu braţ articulat cu excepţia cazurilor în care
aceste utilaje speciale nu au acces în apropierea lor. În această ultimă situaţie este permisă prezenţa
personalului pe aceşti stâlpi, cu condiţia ca înainte de tragerea la săgeată a conductoarelor să se
verifice dacă stâlpii între care se face tragerea sunt ancoraţi în direcţia opusă acesteia.
Art.585. Urcarea pe stâlpii metalici zăbreliţi se va realiza folosind buloanele prinse special
pentru acest scop pe verticala unora din profilele de rezistenţă ale acestora sau utilizând metode de
asigurare a personalului împotriva căderii, conform prevederilor privind lucrul la înălţime din
prezentele instrucţiuni proprii.
103
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 4-a
Executarea lucrărilor prin urcare pe stâlpii liniilor electrice aeriene aflate sub tensiune
Art.586. Vopsirea stâlpilor se face din interiorul sau din exteriorul acestora, respectând
distanţele minime de vecinătate faţă de conductoarele aflate sub tensiune şi delimitate prin marcare.
Art.587. - (1) Lucrările de întreţinere sau reparaţii la un circuit scos de sub tensiune al unei
linii electrice aeriene cu mai multe circuite montate pe stâlpi comuni, atunci când unul sau mai multe
circuite rămân sub tensiune, se execută numai în cazul în care între conductoarele cele mai apropiate
ale circuitului la care se lucrează şi circuitul (circuitele) aflat (aflate) sub tensiune în punctele de
săgeată maximă, există următoarele distanţe minime:
a) pe verticală:
-2 m faţă de liniile de 1-20 kV;
-3,0 m faţă de liniile de 27-35 kV;
-3,5 m faţă de liniile de 60-110 kV.
b) pe orizontală:
-3,0 m faţă de liniile de 1-35 kV;
-4,0 m faţă de liniile de 110 kV;
(2) În cazul circuitelor suprapuse, pe stâlpi comuni, nu sunt permise lucrări la circuitele aflate
deasupra celor rămase sub tensiune.
Art.588. La executarea lucrărilor la un circuit scos de sub tensiune al unei linii electrice
aeriene cu mai multe circuite, atunci când unul sau mai multe dintre ele rămân sub tensiune, formaţia
de lucru trebuie să respecte prevederile fişelor tehnologice sau ale instrucţiunilor tehnice de lucru.
Art.589. Sunt interzise demontarea, montarea şi tragerea la săgeată a conductoarelor
circuitelor de joasă tensiune, montate pe stâlpi comuni cu alte circuite de joasă sau înaltă tensiune,
rămase sub tensiune.
Secţiunea a 5-a
Executarea lucrărilor la liniile electrice aeriene în condiţii speciale de traversări
Art.590. La executarea lucrărilor într-o deschidere a unei linii electrice aeriene, care este
supratraversată sau subtraversată de altă (alte) linie (linii) în exploatare, cu scoaterea de sub tensiune
numai a liniei la care se lucrează, trebuie să se ţină seama de următoarele condiţii:
a) să nu se piardă echilibrul stabil al stâlpilor sau al conductoarelor, la linia care
supratraversează;
b) să se asigure conductoarele liniei care subtraversează împotriva unui eventual salt al
acestora;
c) să se respecte distanţele minime pe verticală între conductoarele cele mai apropiate ale liniei
subtraversate şi ale liniei supratraversate, după cum urmează:
-2 m faţă de liniile de 1-20 kV;
-3,0 m faţă de liniile de 27-35 kV;
-3,5 m faţă de liniile de 60-110 kV;
Măsurarea acestor distanţe se va face cu aparate speciale (teodolit, telemetru etc.).
Art.591. La executarea lucrărilor la deschideri aflate în panoul unde există intersecţii cu alte
linii electrice aeriene în exploatare (subtraversări ori supratraversări), însă la alte deschideri decât cele
în care se lucrează, trebuie să se procedeze respectând prevederile articolului anterior şi ale
următoarelor reguli:
a) executarea lucrărilor care nu conduc la pierderea echilibrului stabil al stâlpilor sau al
conductoarelor, impune scoaterea de sub tensiune numai a circuitului la care se lucrează, cu condiţia
respectării distanţelor minime pe verticală între cele două linii, prevăzute la art.590 corespunzătoare
tensiunilor liniilor care intersectează linia la care se lucrează. Măsurarea acestor distanţe se va face
cu ajutorul aparatelor speciale;
104
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
105
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 9-a
Executarea lucrărilor la plantarea stâlpilor şi montarea izolatoarelor
Art.602. În cazul folosirii macaralei, ridicarea sau coborârea stâlpului trebuie să se facă lin şi
numai prin acţionare verticală. Tragerea oblică cu macaraua este interzisă.
Art.603. În timpul ridicării stâlpului şi până la fixarea lui în fundaţie sunt interzise:
a) staţionarea sau trecerea pe sub stâlp, pe sub braţul macaralei sau pe sub cablurile
tachelajului;
b) staţionarea sau trecerea printre troliul de ridicare şi capra (pilonul) de ridicare.
Art.604. La întreruperea temporară a procesului de ridicare a stâlpului nu este permisă lăsarea
acestuia în poziţie suspendată.
Art.605. Utilajele folosite la ridicarea stâlpului sau cablurile de susţinere şi ancorare nu vor fi
eliberate decât după fixarea sigură a stâlpului în fundaţie.
Art.606. Este interzisă urcarea vreunui membru al formaţiei de lucru pe un stâlp care nu este
definitiv fixat în fundaţie.
Art.607. Orice operaţie care periclitează stabilitatea stâlpului, cum ar fi demontarea
buloanelor de prindere a tronsoanelor, modificări ale poziţiei ancorelor etc., nu vor fi efectuate decât
după o ancorare suplimentară a stâlpului, capabilă să-i menţină stabilitatea. În timpul acestor operaţii,
urcarea, coborârea sau staţionarea membrilor formaţiei de lucru pe sau lângă stâlp sunt interzise.
Art.608. Ridicarea manuală pe stâlpi a izolatoarelor, a armăturilor, a dispozitivelor de
protecţie sau de lucru şi/sau a materialelor trebuie să se facă, după caz, cu ajutorul frânghiilor,
scripeţilor sau palanelor. Scripeţii se vor prinde de consolă în imediata apropiere a locului de fixare a
izolatoarelor sau armăturilor sau în locuri convenabile, stabilite de către şeful de lucrare pentru
dispozitive şi materiale. Detalierea şi succesiunea operaţiilor se va face în fişa tehnologică sau în
instrucţiunea tehnică de lucru.
Art.609. Membrii formaţiei de lucru care acţionează funia de ajutor sau dispozitivul de
ridicare a sarcinii vor sta lateral, pentru a nu fi accidentaţi la căderea întâmplătoare a izolatoarelor sau
armăturilor în curs de ridicare.
106
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
CAPITOLUL XIII
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRARILOR LA LINIILE ELECTRICE SUBTERANE
Secţiunea 1
Prevederi generale
Art.627. Lucrările de construcţii-montaj la liniile electrice subterane, pe trasee noi, trebuie să
se execute în baza uneia din formele organizatorice prevăzute la art.238 din prezentele instrucţiuni
proprii. Lucrările la cablurile electrice aflate în exploatare, după decopertarea completă a acestora,
precum şi cele pentru remedierea defectelor la acestea, se vor executa numai pe bază de autorizaţie
de lucru.
108
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.628. - (1) Cablurile şi manşoanele care rămân suspendate în urma unor săpături mai
adânci decât poziţia lor în pământ trebuie să fie susţinute prin consolidare pe scânduri, grinzi sau
jgheaburi provizorii.
(2) Este interzis a se suspenda cablurile de alte cabluri sau conducte învecinate.
Art.629. - (1) În timpul derulării şi desfăşurării cablurilor, executanţii trebuie să îşi protejeze
mâinile, utilizând mănuşi de protecţie (palmare).
(2) La pozarea manuală a cablurilor, prin susţinerea acestora pe umăr, personalul executant
trebuie să poarte umerare, iar lungimea porţiunii manevrate şi numărul persoanelor trebuie astfel
alese, încât unei persoane să-i revină o greutate de cel mult 30 kg. În timpul pozării unui cablu, prin
acest procedeu, întregul personal va fi plasat pe aceeaşi parte a cablului (şanţului).
(3) La pozarea mecanizată a cablurilor, şeful de lucrare trebuie să dirijeze buna desfăşurare a
procesului tehnologic.
(4) La pozarea cablurilor în profile existente cu alte cabluri decopertate, aflate sub tensiune,
personalul trebuie să poarte obligatoriu cască de protecţie a capului, încălţăminte electroizolantă şi
costum din ţesătură termorezistentă.
(5) În cazul în care pozarea cablurilor se face pe role, personalul executant care ajută la
tragerea cablurilor, trebuie să se aşeze cu faţa spre tambur, la o distanţă de cel puţin 1m faţă de rola
din spate, pentru a se evita prinderea mâinilor în role.
(6) Pentru a se evita o eventuală răsturnare a tamburului în timpul derulării cablului, acesta
trebuie să fie asigurat corespunzător.
Art.630. La prepararea şi turnarea maselor electroizolante, a aliajelor de lipit şi a altor metode
folosite la executarea manşoanelor şi capetelor terminale trebuie să se respecte prevederile de
securitate a muncii din fişele tehnologice.
Art.631. La încărcarea, descărcarea şi manipularea tamburelor cu cabluri trebuie să se
respecte următoarele reguli:
a) înaintea oricărei manipulări se va verifica buna stare a învelişului de protecţie a tamburelor
şi se vor scoate cuiele proeminente;
b) operaţiile de încărcare a tamburelor se vor executa, de regulă, cu ajutorul utilajelor de
ridicare (automacarale, autoîncărcătoare etc.) sau cu mijloace de mică mecanizare (scripeţi, palane
etc.), folosind axe şi cabluri, dimensionate corespunzător sarcinilor de ridicat;
c) în autocamion sau remorcă tamburele trebuie aşezate orizontal, cu sensul de rostogolire pe
direcţia de circulaţie. Pe platforma autocamionului sau remorcii tamburele vor fi fixate prin ancorări
sau pene solide şi suficient de mari. Se interzice transportul persoanelor pe aceeaşi platformă cu
tamburele;
d) descărcarea tamburelor se va executa fie cu automacaraua, fie manual pe un plan înclinat
rezemat pe capre. Tamburul trebuie reţinut cu frânghii sau cabluri dinspre partea opusă mişcării,
urmărindu-se deplasarea corectă a tamburului pe planul înclinat. Este interzisă staţionarea
personalului în direcţia deplasării tamburului sau în apropierea planului înclinat. Toate operaţiile de
corectare a deplasării la sol trebuie să se execute cu ajutorul unor răngi lungi sau al unor pene cu
coadă lungă;
e) manipularea tamburelor se face conform cu fişele tehnologice sau cu instrucţiunile tehnice
de lucru elaborate în acest scop de unităţile producătoare ale cablurilor, corespunzător tipurilor de
cabluri, tensiunii, izolaţiei etc. utilizând dispozitive speciale.
f) operaţiile de legare-dezlegare a tamburelor şi dirijarea macaragiului sau a dispozitivului de
ridicare (scripetelui) vor fi realizate de către legătorul de sarcină.
Secţiunea a 2-a
Executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe cabluri
Art.632. Lucrările la cablurile de înaltă tensiune, aflate în exploatare, inclusiv acelea asupra
manşoanelor şi capetelor terminale, trebuie să se execute în baza unei autorizaţii de lucru. Se
109
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
exceptează săpăturile, până la decopertarea completă a cablurilor, care se pot executa pe bază de ITI-
SSM sau DV.
Art.633. În vederea executării lucrărilor de remediere a defectelor pe cabluri trebuie să se
realizeze măsurile tehnice prevăzute la art.207, din prezentele instrucţiuni proprii.
Art.634. - (1) La executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe cablurile îngropate sau
pozate pe rastel, trebuie să se realizeze următoarele etape succesive:
a) localizarea defectului sau stabilirea zonei de defect în baza AL sau ITI-SSM, cu ajutorul
aparaturii sau a instalaţiilor speciale, utilizate de personalul autorizat distinct pentru această categorie
de lucrări, denumit în continuare ,,identificator”;
b) marcarea de către identificator a locului (zonei) unde urmează a se executa, după caz,
săpătura în vederea identificării cablului şi locului de defect pe acesta;
c) îngrădirea locului de muncă şi montarea indicatoarelor de securitate corespunzătoare şi,
după caz, executarea săpăturilor la locul stabilit de identificator utilizându-se mijloace mecanizate
sau manuale, până la stratul protector sau avertizor de pe cabluri;
d) decopertarea completă a cablului sau fluxului de cabluri, utilizând numai lopeţi cu cozi de
lemn. Mişcarea cablurilor existente în flux trebuie executată utilizând mănuşi electroizolante, costum
din ţesătură termorezistentă, încălţăminte electroizolantă şi cască de protecţie a capului cu vizieră de
protecţie a feţei. În cazul cablurilor cu protecţie exterioară din bandă de oţel trebuie utilizate mănuşi
electroizolante protejate cu palmare. Pe durata operaţiilor de decopertare a cablurilor, se va evita
lovirea acestora cu scule sau unelte dure (lopeţi, cazmale, târnăcoape, răngi etc.). Personalul care
realizează decopertarea completă şi/sau repararea cablurilor trebuie să fie echipat cu cască de
protecţie a capului şi cu încălţăminte electroizolantă, în situaţia în care, din cauza amplasamentului,
nu se poate evita călcarea directă a cablurilor din flux;
e) identificarea cablului defect din flux, de către identificator, pe baza unei AL, prin:
- confruntarea planurilor cu situaţia din teren;
- observarea cablurilor privind dispunerea în profil, starea lor fizică şi marcajul acestora;
-stabilirea locului defect, utilizând instalaţii şi metode speciale, cu respectarea măsurilor
prevăzute în instrucţiunile specifice ale acestora sau măsurile de securitate a muncii la executarea
lucrărilor de defectoscopie şi de încercări cu tensiune mărită cuprinse în prezentele instrucţiuni
proprii. Mişcarea cablurilor în exploatare, din poziţia existentă în teren, în vederea identificării trebuie
să se facă numai de către personalul de identificare, utilizând ca mijloace individuale de protecţie
încălţăminte electroizolantă, mănuşi electroizolante protejate sau nu, în funcţie de stratul exterior al
cablului, cu mănuşi de protecţie mecanică, cască de protecţie a capului cu vizieră de protecţie a feţei
şi costum din ţesătură termorezistentă. După încheierea operaţiilor de identificare, de mai sus,
identificatorul trebuie să aducă cablul în starea de legat la pământ şi în scurtcircuit, la ambele capete;
f) etichetarea distinctă a cablului defect, pregătirea şi secţionarea (tăierea) mecanică, cu
ajutorul unui dispozitiv special destinat acestui scop, acţionat de la distanţă, operaţii ce se execută de
către identificator. Pe durata pregătirii operaţiei de tăiere se interzice staţionarea în zona de lucru a
altui personal decât cel de identificare. Înainte de tăierea propriu-zisă a cablului cu dispozitivul de
tăiat cabluri, identificatorul va evacua şi personalul formaţiei proprii;
g) după tăiere identificatorul trebuie să verifice, după caz, de la locul de tăiere cu detectorul
lipsa tensiunii astfel:
-pe ambele părţi ale fiecărei faze tăiate înainte de îndepărtarea (mutarea la altă fază) a
dispozitivului de tăiat, în cazul cablurilor monofilare;
-pe fazele ambelor părţi ale cablului trifazat tăiat, înainte de a îndepărta dispozitivul de pe
acesta;
-apoi cu megohmetrul, din locul de tăiere, către ambele capete ale fiecărei faze tăiate sau
cablului tăiat, verificând legarea celuilalt capăt al acestora la pământ sau, după caz, la pământ şi în
scurtcircuit. Verificarea de mai sus, efectuată în prezenţa şefului de lucrare al formaţiei de reparare
cabluri, permite admiterea acestuia la lucru, după completarea capitolului B din autorizaţia de lucru
a acestuia.
110
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.640. Lucrările la capătul terminal al unuia din cablurile care se alimentează din aceeaşi
celulă, împreună cu alt cablu cu destinaţie diferită, trebuie să înceapă numai după ce identificatorul
verifică şi apoi demonstrează şefului de lucrare că admiterea la lucru se face la cablul defect (legat la
pământ şi în scurtcircuit la celălalt capăt), fiind exclusă confundarea cu cablul neafectat. Aceste
situaţii trebuie tratate ca activităţi la locuri de muncă ca zone cu risc ridicat şi specific.
Art.641. Deplasarea cablurilor şi manşoanelor se face, de regulă, cu scoaterea de sub tensiune
a cablurilor respective.
În cazurile în care acestea nu pot fi scoase de sub tensiune, se admite, în mod excepţional,
deplasarea lor, pe distanţe mici, sub tensiune, în profil, cu respectarea cumulativă a următoarele
condiţii:
a) deplasarea se va face manual, cu sau fără unelte adecvate electroizolante;
b) dacă pe porţiunea de cablu care trebuie deplasată există manşoane, acestea vor fi, în
prealabil, fixate pe scânduri, astfel încât să se excludă posibilitatea atât a deteriorării manşoanelor,
cât şi a încovoierii sau întinderii cablului lângă manşoane;
c) toţi executanţii vor purta încălţăminte electroizolantă, mănuşi electroizolante, cască de
protecţie a capului, vizieră de protecţie a feţei şi costum din ţesătură termoezistentă. În situaţiile în
care manipularea se face direct cu mâna, executanţii vor purta şi mănuşi electroizolante asociate cu
mănuşi pentru protecţia mecanică (palmare).
Art.642. Eventualele intervenţii succesive în aceeaşi zonă de lucru sau în zone de lucru
diferite, ale formaţiei de reparaţii cabluri şi ale celei de identificare a locului defect, vor fi consemnate
în autorizaţiile de lucru ale celor două formaţii ca ,,întreruperi şi reluări ale lucrărilor”.
Art.643. La executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe cablurile instalaţiilor interioare,
trebuie să se respecte prevederile art.633-642, făcând abstracţie de operaţiile specifice cablurilor
îngropate
Secţiunea a 3-a
Executarea lucrărilor de exploatare-reparaţii la cablurile pilot sau telefonice
Art.644. - (1) Executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe cabluri pilot sau telefonice
care se utilizează în instalaţiile energetice pentru telecomunicaţii şi de măsurări, comenzi,
semnalizări, telemecanizări, teleprotecţie etc. se execută pe baza autorizaţiilor de lucru sau ITI-SSM.
(2) Separarea electrică se realizează numai pentru circuitele racordate direct la instalaţiile de
curent continuu sau alternativ, din instalaţiile între care se realizează legătura în cablu. Nu este
obligatorie legarea la pământ şi în scurtcircuit a capetelor cablului.
(3) După identificarea cablului pilot sau telefonic, secţionarea acestuia se poate realiza
utilizând mănuşi electroizolante.
(4) Admitentul trebuie să facă parte din cadrul personalului care exploatează cablurile pilot
sau telefonice respective;
(5) În cazul în care circuitele nu sunt întrerupte şi separate vizibil lucrările se consideră ca
fiind executate sub tensiune în contact;
(6) În timpul lucrului la conductoare trebuie dezizolat numai câte un singur conductor şi nu
se va atinge conductorul la care se lucrează cu învelişul sau armătura metalică a cablului. În acest
scop, în prealabil, pe durata lucrului, se va izola cu bandă izolatoare învelişul şi armătura cablului, în
zona de lucru.
Art.645. În cazul în care, prin conductoarele cablurilor pilot sau telefonice pot apărea tensiuni prin
cuplaj rezistiv sau inductiv (determinate prin calcule prealabile de către unitatea de exploatare), personalul
executant va folosi încălţăminte electroizolantă şi nu va atinge direct, cu vreo parte a corpului neizolată,
pământul sau alte elemente legate de pământ. Aceste situaţii vor fi nominalizate în autorizaţia de lucru sau
ITI-SSM respective.
CAPITOLUL XIV
112
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
113
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
114
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(2) Îngrădirile se montează de către formaţia de lucru care execută arderea sau încercarea. Pe
îngrădiri, pe fiecare latură, se vor monta, cu faţa spre exterior, indicatoare de securitate cu inscripţia
,,STAI! PERICOL DE ELECTROCUTARE. ÎNCERCĂRI CU TENSIUNE MĂRITĂ”.
Art.659. - (1) Înainte de începerea arderilor defectelor pe cabluri sau a încercării cu tensiune
mărită, şeful de lucrare trebuie să verifice personal dacă s-au luat măsurile de securitate a muncii
necesare lucrărilor, dacă personalul care execută alte lucrări a fost evacuat, dacă persoanele
însărcinate cu supravegherea zonei de încercare se află la locul lor, dacă persoana de la capătul opus
al cablului sau din altă încăpere se află la locul său şi ştie că vor începe lucrările. După ce membrii
formaţiei de lucru care execută arderea sau încercarea şi-au ocupat locurile, şeful de lucrare va face
apel nominal şi va întreba dacă sunt gata pentru începerea lucrării, iar după confirmarea fiecăruia
dintre aceştia, îi va avertiza cu cuvintele ,,APLIC TENSIUNE!” rostite cu voce tare şi va închide sau
va dispune închiderea întrerupătorului sau heblului prin care se alimentează instalaţia de ardere-
încercare.
(2) După terminarea definitivă a arderii sau încercării, se separă vizibil instalaţia de la sursa
de alimentare, se descarcă de sarcina capacitivă instalaţia încercată sau cablul pe care s-a ars defectul
şi se montează la loc scurtcircuitorul. După aceste operaţii, şeful de lucrare avertizează cu voce
tare ,,S-A SCOS DE SUB TENSIUNE!".
(3) În timpul operaţiilor de ardere-încercare, personalul nu va sta lângă priza de legare la
pământ sau lângă conductoarele conectate la aceasta.
(4) Pentru cazurile în care personalul de supraveghere şi pază este dispersat la distanţe mari
şi nu pot fi receptate avertizările de mai sus ale şefului de lucrare, vor fi utilizate staţii radio de emisie-
recepţie sau telefoane mobile.
Art.660. În timpul identificării traseelor de cabluri sau de determinare a locului de defect pe
cablu, personalul care execută operaţiile pe traseul acestuia îşi va lua toate măsurile pentru evitarea
accidentelor de natură neelectrică şi a accidentelor de circulaţie. Acesta va fi dotat cu echipament de
vizualizare în traseu.
CAPITOLUL XV
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR LA CIRCUITE SECUNDARE
Art.661. - (1) Lucrările la circuitele secundare ale instalaţiilor de protecţie prin relee,
automatizări, comenzi, semnalizări, măsurări, telecomunicaţii, telemecanizări şi sisteme de prelucrare
automată a datelor trebuie să se execute în baza AL sau a ITI-SSM.
(2) Lucrările la circuitele secundare, care impun pătrunderea în instalaţiile primare, la distanţe
mai mici decât cele de vecinătate prevăzute la art.208, alin. (2)., trebuie să se execute cu scoaterea
de sub tensiune a părţilor respective din instalaţiile primare.
Art.662. - (1) Formaţia de lucru pentru executarea lucrărilor la circuitele secundare trebuie să
fie, de regulă, compusă din două persoane, din care una având minimum grupa a III-a de autorizare.
(2) Formaţia constituită ca mai sus va executa şi lucrări de demontare-remontare a aparatelor
de măsurare, comandă, protecţie, semnalizare, automatizare din circuitele secundare ale unor instalaţii
primare aflate sub tensiune.
Art.663. La executarea lucrărilor în circuitele secundare trebuie să se asigure măsuri de
delimitare materială a zonei de lucru, în aşa fel încât acestea să evidenţieze clar instalaţiile la care se
lucrează, faţă de cele la care nu se lucrează. În cazul existenţei în panou (şiruri de cleme) a unor
circuite aferente şi a altor elemente decât cel (cele) la care se lucrează, acestea nu se vor delimita, ci
numai panoul în ansamblul său.
Art.664. - (1) Lucrările de verificare la instalaţiile de circuite secundare trebuie să se execute,
de regulă, fără întreruperea tensiunii operative de curent continuu şi alternativ şi a tensiunilor şi
curenţilor de măsurare, cu condiţia ca personalul să folosească unelte electroizolante sau
electroizolate şi mijloace individuale de protecţie electroizolante.
115
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
116
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
CAPITOLUL XVII
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR LA BATERIILE DE ACUMULATOARE STAŢIONARE
Art.673. - (1) Lucrările la bateriile de acumulatoare se execută pe baza uneia din formele
prevăzute la art.238, alin. (1).din prezentele instrucţiuni proprii, de către personalul de exploatare
sau de servire operativă, special instruit.
(2) Formaţia minimă de lucru pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii trebuie
constituită, de regulă, din două persoane, având grupele a III-a şi respectiv I de autorizare.
(3) Lucrările simple de întreţinere ca: verificarea prin sondaj a densităţii electrolitului, a
tensiunii pe element, curăţarea exterioară a oxidului de pe borne, ungerea cu vaselină a acestora,
curăţarea de umiditate (condens) a suprafeţelor exterioare a vaselor şi izolatoarelor suport, şuntarea
unui element al bateriei care a pierdut electrolit prin fisurarea vasului etc. se pot executa de către o
singură persoană, având minimum grupa a II-a de autorizare.
Art.674. Pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la bateriile de acumulatoare,
personalul trebuie să fie dotat şi să folosească echipament de protecţie corespunzător, astfel:
a) mijloace individuale de protecţie electroizolante (mănuşi şi covoraşe sau cizme din cauciuc)
şi cască cu vizieră de protecţie, în cazul lucrărilor sub tensiune în contact;
b) mijloace de protecţie împotriva electrolitului (vizieră cu bărbie pentru protecţia feţei, şorţ
de protecţie, cizme şi mănuşi de protecţie), în cazul lucrărilor ce privesc conţinutul vaselor bateriei.
Art.675. Sunt interzise păstrarea alimentelor şi consumarea lor în încăperea bateriei şi, de
asemenea, folosirea pentru băut a vaselor în care se ţin substanţe chimice. Pauzele, indiferent cât de
scurte, se vor face în aer liber, iar înainte de masă, se vor spăla bine mâinile şi se va clăti gura. După
terminarea lucrului, personalul trebuie să se spele bine (inclusiv să-şi cureţe dinţii).
Art.676. - (1) Încăperile în care sunt montate baterii de acumulatoare sau dulapuri speciale
conţinând baterii de acumulatoare, cu excepţia celor din punctele de alimentare şi posturile de
transformare subterane trebuie să fie permanent încuiate, cheile fiind deţinute de către personalul de
servire operativă a respectivei instalaţii. Aceste încăperi sau dulapuri trebuie prevăzute cu ventilaţie
naturală sau, dacă situaţia o impune, cu ventilaţie mecanică.
(2) În cazul ventilaţiei mecanice, încăperile sau dulapurile cu baterii trebuie aerisite periodic
astfel încât să se asigure permanent evacuarea gazelor şi a particulelor de electrolit antrenate de gaze,
în special în perioada de încărcare a bateriei.
(3) Ventilaţia mecanică va fi pusă în funcţiune (respectiv deschiderea prin care se realizează
ventilaţia naturală va fi acţionată la maximum) în momentul începerii încărcării bateriei (sau fierberii
electrolitului în cazul sistemelor de încărcare tampon), precum şi la începutul executării lucrărilor la
baterie şi va fi scoasă din funcţiune (deschidere redusă) nu mai devreme de 90 minute după terminarea
încărcării, respectiv imediat după încetarea lucrului. În acest sens se vor respecta prevederile normelor
de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor.
117
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(4) În cazul opririi ventilaţiei mecanice, trebuie întreruptă încărcarea ocazională a bateriei.
Art.677. În încăperile unde se află baterii de acumulatoare, dulapuri de baterii de
acumulatoare sau materiale pentru bateriile de acumulatoare, sunt interzise fumatul şi intrarea cu foc.
Art.678. - (1) La executarea lucrărilor asupra părţilor aflate sub tensiune (bare, borne, circuite)
ale bateriilor de acumulatoare cu tensiunea nominală mai mare de 24 V, trebuie să se aplice măsurile
tehnice şi organizatorice corespunzătoare metodei de lucru sub tensiune în contact, prevăzute de
prezentele instrucţiuni proprii.
(2) Este interzis a se atinge simultan părţile aflate sub tensiune de polarităţi diferite.
Art.679. Lucrările cu flacără deschisă în încăperile cu baterii de acumulatoare sunt permise
numai în următoarele condiţii :
a) admiterea la lucru trebuie să se facă după cel puţin două ore de la terminarea încărcării sau
descărcării, timp în care ventilaţia a funcţionat fără întrerupere sau, în lipsa acesteia, s-a asigurat o
ventilaţie naturală prin deschiderea uşilor şi a ferestrelor;
b) sistemul de ventilaţie va rămâne în funcţiune în tot timpul lucrului. Dacă nu există
ventilaţie, trebuie menţinute deschise ferestrele şi uşile. Redresorul ce alimentează bateria va fi
deconectat până la terminarea lucrării;
c) lucrările se execută de către persoane calificate, pe bază de autorizaţie de lucru şi de permis
de lucru cu foc, eliberat de emitent.
Art.680. - (1) Acidul sulfuric se păstrează în recipiente depozitate în încăperi special destinate
acestui scop şi în care nu se permite depozitarea nici unui alt material, cu excepţia apei distilate. Dacă
nu există încăperi speciale, se admite, după caz, depozitarea chiar în camera bateriei de acumulatoare.
(2) Recipientele în care se păstrează acidul sulfuric trebuie să fie ermetic închise. Cele din
sticlă trebuie protejate în coşuri, cu capac şi mânere pentru ridicare şi manipulare.
(3) Toate vasele care conţin sau sunt destinate pentru păstrarea acidului, a apei distilate şi a
soluţiei alcaline (de sodă) sau de acid boric trebuie să poarte inscripţii cu denumirea clară a substanţei.
Art.681. - (1) Transportul vaselor conţinând acid trebuie să se execute de către două persoane
cu ajutorul unui dispozitiv (targă), în care vasul să se fixeze sigur la nivelul a 2/3 din înălţime.
(2) Transvazarea acidului trebuie să se facă cu dispozitive speciale sau cu ajutorul unui furtun
prin metoda sifonării. În acest caz se interzice categoric amorsarea sifonului cu gura. Amorsarea se
face prin umplerea anticipată a tubului de sifonare.
Art.682. - (1) Prepararea electrolitului trebuie să se facă prin turnarea acidului cu căni
de sticlă de 1,5-2 litri în vasul cu apă distilată.
(2) Nu se va turna niciodată apă peste acid, la prepararea electrolitului.
(3) În timpul preparării electrolitului trebuie să se respecte următoarele măsuri:
a) se va supraveghea ca vâna de acid turnată din cană să fie subţire şi neîntreruptă. În timpul
turnării se va amesteca continuu soluţia;
b) se va supraveghea continuu temperatura electrolitului care se prepară în vase de sticlă, care
nu trebuie să depăşească 40 0C;
c) se va asigura în imediata apropiere un vas cu soluţie de neutralizare.
Art.683. La operaţiile de manevrare, transvazare sau preparare a electrolitului acid sau alcalin,
personalul executant va fi echipat cu costum sau şorţ antiacid, mănuşi şi cizme de protecţie, vizieră
cu bărbie de protecţie a feţei. Acest echipament de protecţie trebuie păstrat în dulapuri separate şi în
nici un caz în încăperea bateriei de acumulatoare sau cea pentru acid sulfuric.
Art.684. Dotarea prevăzută la art.447 din prezentele instrucţiuni proprii, trebuie să existe şi
să fie menţinută în stare permanentă de utilizare.
CAPITOLUL XVIII
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DE ILUMINAT
Secţiunea 1
118
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Prevederi generale
Art.685. În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la instalaţiile electrice interioare şi
exterioare de iluminat şi forţă se execută următoarele categorii de lucrări:
A) înlocuirea patroanelor fuzibile ale siguranţelor;
B) curăţarea tablourilor de distribuţie;
C) revizia firidelor de branşament;
D) înlocuirea becurilor arse şi recondiţionarea corpurilor de iluminat;
E) măsurări de sarcină şi tensiune cu aparate portabile;
F) verificarea şi reglarea instalaţiilor de automatizare a aprinderii şi stingerii iluminatului;
G) legare/dezlegare cabluri.
Art.686. La executarea lucrărilor la instalaţiile de iluminat şi forţă se vor lua măsurile tehnice
prevăzute la art.207, alin. (1) din prezentele instrucţiuni proprii.
Art.687. Lucrările pot fi executate şi prin metoda “tensiune în contact” utilizând echipament
individual de protecţie electroizolant.
Art.688. Cu excepţia lucrărilor menţionate la punctul E, toate celelalte lucrări se vor executa
numai după întreruperea tensiunii şi montarea în tabloul în care se face întreruperea, a unor plăcuţe
avertizoare, cu textul “Nu închide! Se lucrează.”
Art.689. Lucrările vor fi executate în baza ITI-SSM, întocmit pentru fiecare categorie de
lucrare menţionată la art.685 sau pentru întreaga lucrare, de cel puţin doi electricieni, din care unul
să deţină cel puţin grupa a IV-a de autorizare.
Inspecţia tehnică (diagnoza), lucrările de punere în siguranţă, precum şi remedierea
deranjamentelor pot fi executate de un singur electrician cu grupa a IV-a de autorizare.
Art.690. Întreruperea tensiunii şi verificarea lipsei de tensiune va fi realizată de admitent care
poate fi şi şef de lucrare.
Art.691. Lucrările la instalaţiile de iluminat şi forţă pot începe după înscrierea lor şi a
condiţiilor de executare în RRLISC, urmată de aducerea la cunoştinţă IDM şi DEF.
Art.692. Începerea efectiva a lucrărilor este permisă numai după efectuarea unei scurte
instruiri verbale, referitoare la condiţiile de executare a lucrărilor şi măsurile de securitate şi sănătate
în muncă ce trebuie respectate.
Secţiunea a 2-a
Instalaţii electrice de iluminat exterior
Art.693. Lucrările de întreţinere şi reparaţii la reţeaua şi la corpurile de iluminat exterior se
execută cu sau fără scoatere de sub tensiune.
Art.694. Dacă linia electrică aeriană de iluminat exterior este pe stâlpii de folosinţă comună
cu o linie de 6-27 kV, linia de înaltă tensiune poate rămâne sub tensiune, dacă linia de înaltă tensiune
se află în partea superioară şi dacă distanţa pe verticală între cele două linii (de joasă şi înaltă tensiune)
este de cel puţin 2m. În acest caz trebuie să se respecte distanţele de vecinătate prevăzute la art.208,
alin. (2) iar la montarea sau înlocuirea armăturilor de fixare pe stâlpi a corpurilor de iluminat exterior,
acestea nu trebuie apropiate la o distanţă mai mică de 2 m faţă de conductoarele liniei de înaltă
tensiune.
Art.695. - (1) La executarea lucrărilor la care linia electrică aeriană de iluminat exterior se
află pe stâlpi de folosinţă comună cu alte circuite cu conductoare neizolate, emitentul şi şeful de
lucrare trebuie să stabilească necesitatea scoaterii de sub tensiune a circuitelor respective, cu
respectarea prevederilor art.587, alin. (2)
(2) Pentru lucrările ce nu se încadrează în prevederile art.587, alin. (2) se vor elabora
instrucţiuni tehnice de lucru.
Art.696. Verificarea şi reglarea instalaţiilor de automatizare a aprinderii şi stingerii
iluminatului exterior se vor face fără scoaterea lor de sub tensiune, pe bază de ITI-SSM. În prealabil,
trebuie să se verifice lipsa tensiunii pe carcasa panoului metalic pe care sunt montate aparatele de
automatizare a aprinderii.
119
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.697. Lucrările la cutiile de aprindere pentru iluminatul exterior se vor executa în baza AL
sau ITI-SSM şi trebuie să se realizeze următoarele măsuri:
a) separarea electrică se va face prin scoaterea siguranţelor aferente coloanei (cablului) de
alimentare a iluminatului exterior, de la tabloul de distribuţie al postului de transformare şi legarea
acestei coloane (cablu) la pământ şi în scurtcircuit. În cazul existenţei mai multor puncte de aprindere
în aceeaşi zonă sau localitate, se vor separa, în plus, şi reţelele de iluminat exterior, la primele puncte
de separare vizibilă;
b) respectarea prevederilor art.559 din prezentele instrucţiuni proprii la lucrările din tablourile
de distribuţie din posturi de transformare, care cuprind şi echipamentul de comandă a aprinderii şi
stingerii iluminatului exterior;
c) separarea electrică a circuitului de comandă şi legarea la pământ şi în scurtcircuit în punctele
de aprindere adiacente, dacă aprinderea şi stingerea iluminatului exterior sunt comandate de la
distanţă.
Art.698. - (1) În timpul executării lucrărilor la instalaţiile de iluminat fără scoaterea de sub
tensiune a acestora, electricienii trebuie să fie dotaţi şi să utilizeze echipamentul individual de
protecţie şi scule specifice lucrărilor sub tensiune în contact (cască de protecţie a capului cu vizieră
de protecţie a feţei, mănuşi şi încălţăminte electroizolantă, unelte electroizolante sau electroizolate).
(2) Pentru protecţia împotriva radiaţiilor ultraviolete emise de sursa de iluminat, electricienii
vor utiliza viziera de protecţie specifică acestui scop.
Art.699. La executarea celorlalte categorii de lucrări proprii instalaţiilor de iluminat (plantare-
demontare stâlpi, întindere-strângere conductoare electrice aeriene sau cabluri subterane) trebuie să
se respecte prevederile din prezentele instrucţiuni proprii.
Secţiunea a 3-a
Instalaţii electrice de iluminat interior
Art.700. Lucrările la instalaţii electrice de iluminat interior se execută pe bază de ITI-SSM şi
AS de către doi electricieni din care cel puţin unul trebuie să deţină grupa a III-a de autorizare.
Art.701. La executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor de iluminat
interior, electricienii trebuie să utilizeze sculele şi echipamentul individual de protecţie corespunzător
lucrului sub tensiune în contact.
Art.702. La executarea lucrărilor în instalaţiile electrice de iluminat aflate la înălţime trebuie
să se respecte prevederile specifice acestui mediu de lucru, utilizând utilaje şi mijloace de protecţie
adecvate.
Art.703. Lucrările la instalaţiile electrice de iluminat aflate în sălile de conexiuni din staţiile
electrice şi posturile de transformare interioare amplasate la distanţe de vecinătate mai mici decât cele
prevăzute la art.208, alin. (2), trebuie să se execute cu luarea măsurilor corespunzătoare.
CAPITOLUL XIX
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR ÎN INSTALAŢIILE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ
A CONSUMATORILOR
Art.704. - (1) Pentru executarea lucrărilor la firidele de branşament sau la cutiile de distribuţie
alimentate prin cabluri electrice subterane (radial sau prin intrare-ieşire), separarea electrică trebuie
să se realizeze de la capetele cablurilor respective din cutiile de la care sosesc.
(2) În cazul firidelor de branşament sau al cutiilor de distribuţie alimentate printr-un racord
aerian, separarea electrică se realizează de la primul punct de separare vizibilă din amonte.
(3) În cazul firidelor secundare, separarea electrică se realizează de la firida principală de
branşament , la punctul de separare vizibilă a coloanei colective.
(4) În cazul lucrărilor menţionate în acest articol, limita zonelor de lucru coincide cu limita
separării electrice.
120
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
CAPITOLUL XX
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR ÎN INSTALAŢIILE LINIEI DE CONTACT
Secţiunea 1
Prevederi generale
Art.709. Este interzisă apropierea cu corpul, scule, dispozitive sau alte piese şi materiale, la
o distanţă mai mică de 1,5 m faţă de elementele liniei de contact aflate sub tensiune.
Art.710. Părţile liniei de contact aflate la distanţe egale sau mai mari de 1,5 m pot rămâne
sub tensiune (dacă natura lucrărilor nu impun scoaterea lor), cu condiţia luării tuturor măsurilor care
să impiedice apropierea de acestea la distanţe mai mici decât cele prescrise.
Art.711. Este interzisă aruncarea sculelor sau a diferitelor obiecte de pe stâlpii liniei de contact
şi în general de la înălţime. Atât aceste obiecte cât şi cele necesare a se transmite personalului care
lucrează pe stâlpi vor fi coborâte, respectiv urcate, cu ajutorul unei frânghii şi al unui coş (căldări)
legat de frânghie (la jumatatea acesteia), un capăt al frânghiei se va afla la salariatul de jos, pentru a
împiedica balansarea obiectelor care se ridică sau coboară.
Art.712. Pe timp de furtună sau descărcări electrice puternice, precum şi la apropierea
furtunii, se va întrerupe orice lucrare la linia de contact.
Art.713. Mijloacele de protecţie electroizolante folosite la linia de contact trebuie să fie
verificate PRAM şi în termenele de valabilitate stabilite.
Art.714. Este interzis lucrul cu echipamente sau materiale de protecţie electroizolante
neverificate PRAM sau cu termenul de verificare depăşit.
Art.715. Lucrările care se execută la linia de contact se împart, din punct de vedere al
măsurilor de securitate şi sănătate în muncă, în două categorii şi anume:
a) lucrări cu scoatere de sub tensiune;
b) lucrări sub tensiune.
121
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 2-a
Lucrări cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact – LC
§.1. Prevederi generale
Art.716. Lucrările cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact sunt lucrări pentru care se
realizează separarea electrică şi legarea la pământ (şină) a întregii instalaţii electrice sau numai a
acelei părţi la care urmează a se lucra.
Art.717. Lucrările cu scoatere de sub tensiune a întregii instalaţii electrice sunt lucrări pentru
care se realizează separarea electrică şi legarea la pământ (şină) a tuturor liniilor electrice din zona
de lucru, atât a liniilor la care se lucrează cât şi a liniilor vecine.
Art.718. Lucrările cu scoatere de sub tensiune numai a acelei părţi la care urmează a se lucra
sunt lucrări pentru care se realizează separarea electrică şi legarea la pământ (şină) numai a liniei
electrice la care se lucrează, liniile vecine paralele și cele în continuarea separațiilor electrice realizate,
rămânând sub tensiune.
Art.719. Instalaţiile LC separate electric la care se lucrează, trebuie să fie legate la şină. Este
strict interzis să se lucreze la instalațiile LC, fără legarea acestora la şină.
Art.720. Pentru lucrările la LC care se execută cu scoatere de sub tensiune, vor fi luate
următoarele măsuri, în ordinea de mai jos :
a) se execută separările electrice necesare şi se blochează în poziţia deschis aparatele de
comutaţie prin care s-au realizat separările electrice respective;
b) se afişează plăcuţe avertizoare;
c) se leagă scurtcircuitoarele la şină;
d) se verifică lipsa tensiunii la părţile LC la care urmează să se lucreze;
e) se montează clemele scurtcircuitoarelor mobile pe firul de contact.
122
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
vopsire cu o dungă de culoare roşie pe circumferinţă la 1,5-2 metri de la nivelul solului, astfel încât
să fie vizibilă.
Art.724. Este interzis lucrul la joncţiunile de secţionare şi la izolatoarele de secţionare fără
scoaterea de sub tensiune şi legarea la şină a ambelor linii de contact sau capete ale izolatorului de
secţionare.
Art.725. Este interzis lucrul la zonele neutre ale liniei de contact fără scoaterea de sub tensiune
a întregii instalaţii (a ambelor linii de contact) din zona de lucru.
Art.726. În cazul traverselor rigide sau elastice este interzis lucrul la o suspensie fără scoatere
de sub tensiune şi a suspensiilor alaturate. Se admite totuşi lucrul cu scoaterea de sub tensiune numai
a suspensiei la care se lucrează cu condiţia protejării zonei de lucru cu scurtcircuitoare mobile duble
spre toate părţile de unde poate apare accidental tensiune în zona de lucru.
§.3. Afişarea plăcuţelor avertizoare
Art.727. - (1) Toate cheile (mânerele) dispozitivelor de acţionare ale întreruptoarelor şi
separatoarelor prin care se poate da tensiune în mod accidental în zona de lucru, trebuie să fie
prevăzute cu plăcute avertizoare cu inscripţia « NU ÎNCHIDEŢI ! SE LUCREAZĂ LA LINIA
DE CONTACT ». Dispozitivele de acţionare ale întreruptoarelor şi separatoarelor amplasate în
locuri izolate se vor asigura şi cu încuietori.
(2) Aceste plăcuțe avertizoare se afişează de către admitent pentru manevrele executate în
STE și de către şeful de lucrare sau un electrician autorizat care execută manevrele cu separatoarele
din LC, întotdeauna înainte de începerea lucrărilor şi se ridică după terminarea lucrărilor.
(3) Pentru IDM care manevrează separatoare prin comandă la distanţă (CDS), afişarea
plăcuțelor avertizoare se va face la dispoziţia dispecerului energetic feroviar (DEF).
§.4. Verificarea lipsei de tensiune
Art.728. – (1) Verificarea lipsei de tensiune trebuie să se facă cu detectoare de tensiune, în
toate părtile distincte ale liniei de contact separate electric.
(2) Verificarea lipsei de tensiune şi montarea scurtcircuitoarelor, este principala măsură
tehnică de protecţie preventivă a personalului împotriva riscului electric, la existenţa sau apariţia
accidentală a tensiunii în zona de lucru.
Art.729. Până la dotarea districtelor cu detectoare de tensiune şi având în vedere şi faptul că
pragul de amorsare al detectoarelor cu semnalizare optică şi acustică este foarte coborât, putând astfel
să furnizeze informaţii eronate datorită tensiunilor induse din liniile paralele rămase sub tensiune,
verificarea lipsei de tensiune se poate face şi cu o ştangă (prăjină electroizolantă), inscripţionată şi
verificată periodic PRAM, cât şi vizual înainte de folosire, nelegată la şină, având cablul de coborâre
demontat.
Art.730. Verificarea lipsei de tensiune trebuie să se facă spre toate punctele unde au fost
efectuate separările electrice pentru zona de lucru, considerând că instalaţia este sub tensiune.
Verificarea lipsei de tensiune este o operaţie premergătoare montării scurtcircuitoarelor.
Art.731. - (1) Prăjina electroizolantă existentă este formată dintr-o parte electroizolantă cu inel
de protecţie (considerat opritor până la care poate fi ţinută prăjina) şi o ţeavă de aluminiu, care se
montează prin filetare de partea electroizolantă. Lungimea părții active a prăjinii electroizolante,
măsurată de la inelul de protecție spre vărful prăjinii va fi de minimum 2 m, fiind interzisă depășirea
inelului de protecție la utilizarea prăjinii.
(2) Prăjina electroizolantă care se utilizează atât pentru montarea scurtcircuitoarelor mobile cât
și pentru verificarea lipsei de tensiune utilizând detectoare de tensiune, va trebui să fie prevăzută şi
cu un adaptor pentru cuplarea detectorului de tensiune.
Art.732. Verificarea lipsei de tensiune şi montarea scurtcircuitoarelor la linia de contact se
face de către admitent împreună cu şeful de lucrare sau de către şeful de lucrare împreună cu un
membru din formaţia de lucru, după cum acest lucru a fost dispus de emitent şi consemnat în
123
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
autorizaţia de lucru, echipaţi corespunzător (cască de protecţie a capului cu vizieră de protecţie, cizme
şi mănuşi electroizolante de înaltă tensiune, vestă avertizoare) .
Art.733. Verificarea lipsei de tensiune la linia de contact cu prăjinile electroizolante existente,
constă în atingerea repetată, a vârfului ţevii de aluminiu montată pe prăjina electroizolantă, de
elementele consolei (contrafişei). Dacă linia de contact este sub tensiune, se aude un sfârâit
caracteristic prezenţei tensiunii. Când linia de contact a fost separată electric, acel sfârâit caracteristic
prezenţei tensiunii nu se va mai auzi sau va fi de intensitate mult diminuată, corespunzător tensiunii
induse (paralelismului cu linii electrice vecine sau supratraversari LEA aflate sub tensiune) sau
tensiunii remanente.
Art.734. Verificarea în acest mod a lipsei de tensiune se va face de către persoanele
nominalizate, confruntându-şi opiniile. În cazul autoadmiterii, la verificarea lipsei de tensiune va
participa admitentul (care este şi şef de lucrare) şi un membru al formaţiei de lucru, nominalizat de
emitent la emiterea autorizatiei de lucru.
Art.735. În cazul în care la verificarea făcută, există dubii în legătură cu lipsa tensiunii, prin
comparaţie cu linia vecină aflată sub tensiune, persoana responsabilă cu admiterea la lucru, va lua
legătura cu DEF de serviciu în vederea stabilirii concrete a separaţiilor electrice realizate, cât şi a
stării acestora în urma manevrelor efectuate.
§.5. Montarea scurtcircuitoarelor mobile
Art.736. – (1) După verificarea lipsei de tensiune, se leagă la șină porțiunea de linie de contact
la care urmează a se lucra. Operaţiile de montare (demontare) a scurtcircuitoarelor trebuie să se facă
obligatoriu de către doi electricieni, conform prevederilor art.732. .
(2) Succesiunea obligatorie a operaţiilor la montarea scurtcircuitoarelor trebuie să fie
următoarea :
a) se curăţă şina la locul de montare a bulonului cârlig ;
b) se leagă la şină cablul scurtcircuitorului prin intermediul bulonului cârlig asigurându-se
strângerea piuliţei şi contrapiuliţei bulonului ;
c) se face verificarea lipsei tensiunii cu prăjina electroizolantă fără scurtcircuitor ataşat,
prin atingerea repetată de 3-4 ori de elementele consolei (contrafişă) ;
d) se ridică scurtcircuitorul cu ajutorul prăjinii electroizolante, se montează clema de
prindere pe firul de contact şi se strânge aceasta prin rotirea prăjinii electroizolante ;
e) se scoate prajina electroizolantă din clemă şi dacă este cazul se face gabarit la
scurtcircuitor.
Art.737. În complexele feroviare mari, se admite ca aprobarea de începere a lucrării să se facă
conform art. 264 iar identificarea instalației la care urmează a se lucra, verificarea lipsei de tensiune
şi montarea scurtcircuitoarelor la linia de contact să se facă de către şeful de lucrare împreună cu un
membru din formaţia de lucru, echipați corespunzător (cască de protecţie a capului cu vizieră de
protecţie, cizme şi mănuşi electroizolante de înaltă tensiune, vestă avertizoare), cu condiţia ca aceste
măsuri să fie specificate de emitent în autorizaţia de lucru.
Art.738. Montarea scurtcircuitoarelor pe firul de contact nu este permisă decât după ce cablu
acestora a fost legat la şină. La demontare, operaţia se face în ordine inversă montării.
Art.739. - (1) Legăturile la şină trebuie montate în fiecare parte a LC de unde ar putea apare
accidental tensiune electrică de lucru sau indusă în zona de lucru.
(2) Scurtcircuitorul de legare la şină trebuie să fie omologat pentru reţeaua CFR.
Art.740. Este interzisă folosirea scurtcircuitoarelor care nu au fost verificate vizual înainte de
întrebuinţare, care au funia înădită, care prezintă defecţiuni la prinderea funiei la piesa de vârf, la
clema de prindere pe firul de contact etc.
Art.741. - (1) Modul de încadrare cu scurtcircuitoare mobile se va face în toate cazurile luând
în considerare de unde poate apărea tensiune în zona de lucru.
(2) Direcţiile de unde poate apărea tensiune sunt considerate următoarele: joncţiuni cu
secţionare, corzi de alimentare ale separatoarelor sau întrerupătoarelor prin intermediul cărora se
124
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
alimentează transversal LC, cabluri transversale la traverse rigide sau elastice secţionate electric
printr-un izolator tip A, corzi transversale ce supratraversează LC şi care sunt secţionate electric prin
intermediul unui izolator tip A, LC inactivă secţionată prin lanţuri de izolatoare CTS etc.
Art.742. Când se lucrează la izolatorii de secţionare se vor scoate de sub tensiune în mod
obligatoriu ambele grupe de linii adiacente izolatorului de secţionare şi se montează scurtcircuitoare
mobile din toate direcţiile de unde poate apărea tensiune.
Art.743. Atunci când se lucrează la LC pe linii duble sau în staţii cu mai multe grupe
independente de alimentare, cu stâlpi amplasaţi în exterior de curbă cu rază foarte mică şi este
necesară demontarea de pe suporti a LC, cu pericolul scăpării şi intrării ei în spaţiul de conturnare a
liniei vecine ramasă sub tensiune, se vor scoate de sub tensiune şi LC vecine şi se vor monta SCM
din toate părțile de unde poate apărea tensiune.
Art.744. În cazul lucrărilor la LC cu scoatere de sub tensiune numai a acelei părţi la care
urmează a se lucra, în zona de lucru apar tensiuni induse din liniile paralele rămase sub tensiune. Ca
urmare, la executarea lucrărilor pe linie dublă sau în staţii, când se scoate de sub tensiune numai linia
de contact la care se lucrează, se vor monta scurtcircuitoare intermediare pentru atenuarea tensiunilor
induse periculoase. Distanţa maximă între două scurtcircuitoare succesive de legare la şină la
realizarea zonei de lucru, este de 200 m.
Art.745. Când se lucrează cu scoatere de sub tensiune a tuturor liniilor de contact din staţii
sau de pe distanţe, scurtcircuitoarele de legare la şină pot fi montate la capetele zonei de lucru, imediat
după punctele de separaţie vizibilă cu condiţia să poată fi asigurată paza acestora sau cel puţin un
scurtcircuitor să poată fi văzut de la locul lucrării. În cazul în care nu poate fi asigurată cel puţin una
din cele două condiţii, zona de lucru se realizează efectiv în porţiunea de instalaţie la care se lucrează.
Art.746. Zona de lucru se va încadra cu câte două scurtcircuitoare de legare la şină spre toate
părţile de unde poate apărea accidental tensiune în zona de lucru, indiferent dacă se execută lucrări
cu scoatere de sub tensiune a întregii instalaţii electrice sau numai a acelei părţi la care urmează a se
lucra.
Art.747. - (1) Atunci când în interiorul zonei de lucru există o supratraversare de înaltă
tensiune aceasta va fi încadrată prin montarea pe linia de contact a câte unui scurtcircuitor de o parte
şi de alta a supratraversării.
(2) Districtele liniei de contact vor avea evidenţa supratraversărilor menţionând în autorizaţia
de lucru situaţiile de acest fel.
Art.748. Când lucrările cu scoatere de sub tensiune se execută de către alte unităţi (L, SCB,
TTR), montarea scurtcircuitoarelor se face de către electricienii LC, iar supravegherea lucrării din
punct de vedere al securităţii muncii specifice lucrării se face de către şeful de lucrare al celor care
execută lucrarea.
Art.749. Când se înlocuieste o portiune din cablul purtator sau firul de contact atât
conductorul vechi cât şi cel nou se leagă la şină. Legăturile la şină trebuie să se găsească în limitele
aceluiaşi sector de bloc şi făcute la aceeaşi şină de tracţiune.
Art.750. Dacă porţiunea de lucru este dispusă peste două sectoare de bloc şi acoperă rostul
izolant, legăturile la şină se vor face la mediana bobinei de joantă.
Art.751. Dacă lucrarea cuprinde mai multe porţiuni independente ale LC fiecare porţiune se
leagă separat la şină.
Art.752. Dacă linia rămâne în circulaţie, atunci prăjinile electroizolante și scurtcircuitoarele
mobile trebuie să se monteze în aşa fel încât să nu între în gabaritul de liberă trecere.
Art.753. – (1) Când se înlocuiesc șine de cale ferată și deci legarea la ele nu este posibilă,
legarea la pământ a liniei de contact se face după cum urmează:
- la capetele porțiunii de lucru se leagă la șină cele două scurtcircuitoare;
- între scurtcircuitoare, la fiecare 200 m, catenara se leagă la pământ prin priză de
pământ.
(2) Prizele de pământ se fac în conformitate cu standardele în vigoare. Se interzice plantarea
prizei de pământ în prisma de balast a căii.
125
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.754. (1) Este interzisă întreruperea continuităţii oricărui conductor de legare la pământ a
elementelor LC sau continuităţii returului curentului de tracţiune, fără a şunta locul respectiv de
întrerupere cu cablu de cupru cu secţiunea de cel puţin 50 mm2.
(2) Se interzice lucrul sub tensiune la conductoarele de legare la pământ a elementelor liniei de
contact sau la returul curentului de tracțiune electrică, găsite rupte.
Art.755. Scurtcircuitoarele de legare la şină trebuie să fie numerotate şi păstrate în locuri anumite,
astfel încât predarea lor din schimb în schimb să se facă nu numai cantitativ ci şi după numerele lor,
indicându-se exact în registrul de predare unde au rămas instalate şi ce numere au.
Secţiunea a 3-a
Lucrări fără scoatere de sub tensiune a liniei de contact – LC
Art.756. Lucrările sub tensiune la linia de contact sunt lucrări care se execută în apropierea
părţilor aflate sub tensiune ale liniei de contact, în astfel de condiţii încât să excludă atingerea
accidentală a acestor părţi sau la linia de contact care a fost scoasă de sub tensiune dar nu a fost legată
la pământ.
Art.757. Pentru linia de contact, lucrările care pot fi executate sub tensiune sunt acelea când:
a) se execută la nivelul solului;
b) se execută în apropierea părţilor de instalaţie aflate sub tensiune, la distanţă de cel puţin
1,5 m de orice parte a corpului sau de scule, materiale etc. ţinute în mână sau purtate pe corp.
Art.758. Lucrările care se execută fără scoaterea de sub tensiune a LC sunt :
a) la nivelul solului (mici reparaţii la piese mecanice, ungerea, vopsirea, strângerea
buloanelor), ajustarea greutăţilor compensatoarelor, verificarea şi înlocuirea elementelor de legare la
şină sau la pământ, controlul vizual cu binoclul al izolatoarelor şi al pieselor sub tensiune;
b) în apropierea părţilor sub tensiune (repararea, ungerea, vopsirea diferitelor piese mecanice);
c) inspecţia tehnică prin revizie pe jos;
d) verificarea returului curentului de tracţiune pe liniile necontrolate CED sau neelectrificate;
e) verificarea bobinelor de joantă suplimentare;
f) inventarierea şi inscripţionarea stâlpilor;
g) măsurători şi verificări la interstiţiile de scânteiere;
h) măsurarea gabaritelor pe orizontală;
i) lucrări de săpătură canale şi gropi pentru plantarea elementelor de sprijin (stâlpi, ancore
etc.)
j) măsurători la prizele de pământ.
Art.759. Urcarea şi coborârea de pe stâlpi trebuie să fie supravegheată de către conducătorul
lucrării sau de o persoană numită de acesta, cu o calificare de cel puţin grupa a IV-a de autorizare. Nu
au voie să lucreze simultan pe acelaşi stâlp decât cel mult doi electricieni.
Art.760. Lucrările care se execută cu linia de contact separată electric dar nelegată la pământ
se consideră lucrări sub tensiune. Acestea sunt: măsurarea rezistenţei de izolaţie, măsurarea
tensiunilor induse, încercări cu tensiune mărită, verificarea ecliselor electrice şi a legăturilor la
bobinele de joantă.
Art.761. - (1) Înainte de efectuarea măsurătorilor de izolaţie, linia de contact va fi descărcată
de sarcină electrostatică. Descărcarea se face prin atingerea liniei de contact cu un scurtcircuitor de
legare la şină, care în prealabil a fost legat la şină.
(2) Se interzice verificarea rezistenţei de izolaţie pe timp de furtună.
(3) Persoanele care execută descărcarea trebuie să poarte mănuşi şi cizme electroizolante,
verificate PRAM.
(4) Măsurarea rezistenţei de izolaţie la o porţiune de linie de contact se face cu toate liniile de
contact paralele scoase de sub tensiune şi legate la şină.
Art.762. Este interzis lucrul (pentru reparare, montare, demontare etc.) la panourile metalice
de protecţie montate pe poduri şi pasaje deasupra liniilor de contact sau deasupra elementelor liniilor
de contact, când linia de contact este sub tensiune. Nu se vor arunca obiecte, apă sau altele pe linia de
126
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
contact de pe poduri, pasarele, clădiri, etc. Se atrage atenţia că jeturile de lichide (de exemplu urina)
sunt conductibile.
Art.763. Este interzis lucrul la instalaţiile LC în caz de descărcări electrice foarte puternice
sau pe timp de noapte când zona de lucru este insuficient iluminată.
Secţiunea a 4-a
Lucrări la fiderele de alimentare ale liniei de contact şi la conductoarele de legare la
şină a elementelor din cale şi din afara căii
Art.764. Lucrul la fiderele de alimentare ale liniei de contact se va executa după aceleaşi
instrucţiuni proprii ca şi la linia de contact.
Art.765. - (1) Lucrările la conductoarele de legare la şină sau lucrările de la alte construcţii
din cale sau din vecinătatea căii se face de o echipă compusă din cel puţin doi electricieni. Lucrările
nu vor fi începute decât după ce conductorul de legare la pământ se şuntează cu un conductor de
cupru, cu o secţiune de cel puţin 50 mm2 , care se leagă mai întâi la şină şi apoi la stâlpul sau la
obiectivul respectiv. La desfacerea şuntului se procedează în mod invers ca la montare. La montarea
şuntului se foloseşte echipament de protecţie electroizolant.
(2) Conducătorul lucrării trebuie să aibă cel puţin grupa a IV-a de autorizare dacă face şi
admiterea la lucrare și să stabilească locul de refugiu la trecerea trenurilor. Toți electricienii trebuie
să cunoască locul de refugiu și să se afle de aceeaşi parte a liniei, iar una dintre acestea trebuie să
supravegheze circulaţia trenurilor.
Art.766. Este interzis lucrul sub tensiune la conductoarele de legare la pământ ale elementelor
LC sau la returul curentului de tracţiune electrică găsite rupte ( împământări, funii bobine joantă etc)
Secţiunea a 5-a
Lucrări de reparaţii a liniei de contact în urma avariilor
Art.767. Toate lucrările de reparaţii după avarii trebuie să fie executate cu respectarea
întocmai a prevederilor prezentelor instrucţiuni proprii.
Art.768. - (1) În cazuri excepţionale, pentru lichidarea avariilor, lucrarea se execută de către
personalul liniei de contact, cu aprobarea dispecerului energetic feroviar, pe baza autorizaţiei de lucru
emise telefonic de acesta.
(2) Pentru suficienţa şi corectitudinea măsurilor cuprinse în autorizaţia de lucru,
responsabilitatea revine în egală măsură atât dispecerului energetic feroviar cât şi admitentului care
transmite datele de la faţa locului.
(3) Şeful de district de linie de contact are dreptul să folosească întreg personalul său la
lucrările de lichidare a avariei, dar numai sub conducerea lui personală.
Art.769. Întrucât în cazul deranjamentelor nu se cunoaște exact locul și natura acestora, pentru
reducerea timpului de intervenţie în caz de deranjament la linia de contact şi restabilirea cât mai rapidă
a circulaţiei normale a trenurilor se poate utiliza condica portativă din stațiile CF. Metodologia de
lucru în astfel de cazuri este arătată în Anexa 21 la prezentele instrucțiuni proprii.
Art.769. Întreruptoarele deconectate de către conducătorul lucrării fără dispoziţia
energodispecerului, pot fi conectate numai după ce s-a restabilit legătura cu energodispecerul şi la
dispoziţia acestuia.
CAPITOLUL XXI
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR CU UTILAJE ŞI DISPOZITIVE SPECIFICE LINIEI DE CONTACT
Secţiunea 1
Lucrări executate cu drezina pantograf
127
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
drezinei pe elementele stâlpului sau ale suspensiei catenare, acesta să se poată ancora de elementele
rigide ale acestora. După terminarea lucrului cele două balustrade laterale şi balustrada frontală se vor
plia, turnul mobil fiind coborât la limita inferioară. Nu se va porni drezina pentru reîntoarcere decât
după blocarea platformei de lucru în poziţia pentru circulaţie şi după ce ultima persoană a coborât la
nivelul platformei fixe a drezinei. Nu se va face trecerea de la regimul de lucru la regimul de deplasare
decât după ce ultimul lucrător a coborât la nivelul platformei fixe a drezinei.
Art.792. Măsurările cu pantograful ridicat se fac numai când porţiunea respectivă a liniei de
contact este separată electric şi scurtcircuitoarele mobile sunt montate la cele două extremităţi,
încadrând zona de lucru. După efectuarea măsurătorilor, pantograful se va coborî şi se va fixa.
Coborârea pantografului se va face de către un electrician care va sta pe pasarela din faţa
pantografului.
Art.793. Personalul de conducere al drezinei pantograf se subordonează operativ unei trepte
de comandă operativă (DEF) şi şefului de lucrare (pe timpul executării lucrărilor la linia de contact)
iar administrativ şefilor ierarhici.
Art.794. Drezinele pantograf vor transporta numai personal necesar lucrărilor, fiind interzis a
se depăşi capacitatea portantă a drezinei şi a locurilor din cabină. În timpul transportului, personalul
muncitor nu va purta discuţii cu conducătorul drezinei, păstrând liniştea pe tot timpul parcursului.
Art.795. Este interzis conducătorului drezinei a remorca vagonete cu şi fără motor sau
cărucioare turn de aceste vehicule.
Art.796. Este interzisă întinderea firului de contact sprijinindu-se palanul de platformă sau
tragerea cu drezina a firului pentru a se întinde linia de contact.
Art.797. Conducătorul drezinei are obligaţia de a da semnale de atenţie înainte de a începe
ridicarea sau coborârea platformei de lucru. Este interzisă staţionarea pe platforma de lucru, în
imediata apropiere a acesteia sau pe părţile laterale ale arborelui telescopic în timpul funcţionării
acestuia.
Art.798. Toate operaţiile de trecere dintr-un regim în altul (regim de deplasare, regim de
lucru, regim de măsurare) şi manevrele cu platforma de lucru, platforma auxiliară şi arborele
telescopic se vor face numai de către operator (mecanic drezină) la dispoziţia şefului de lucrare.
Art.799. Nu vor fi admişi să lucreze pe drezină la reglarea şi întreţinerea liniei de contact,
lucrători care nu poartă echipamentul de protecţie şi cei care nu cunosc codul de semnalizare stabilit
prin instrucţie.
Art.800. Conducătorii locurilor de muncă (sau înlocuitorii în lipsa acestora) la organizarea şi
dispunerea executării lucrărilor cu drezina pantograf la linia de contact, vor asigura obligatoriu
componenţa minimă a formaţiei de lucru pentru fiecare lucrare în parte, prevăzută în procedurile de
lucru şi în instrucţiunile specifice în vigoare.
Art.801. În timpul executării lucrărilor, drezina pantograf se va deplasa după oprire, în regim
tehnologic de lucru, numai la comanda şefului de lucrare, cu respectarea modului de semnalizare
acustică precizat în Regulamentul de semnalizare şi anume :
- mers înainte – 1 semnal acustic lung ;
- mers înapoi – 2 semnale acustice lungi;
- oprire – 3 semnale acustice scurte repetate.
Art.802. La executarea lucrărilor la linia de contact, în timpul deplasării drezinei pantograf,
şeful de lucrare nu va executa nici o lucrare, el se va poziţiona lângă butonul de comandă a
semnalizării acustice, astfel încât să poată supraveghea personalul din subordine inclusiv propria
persoană, în vederea prevenirii surprinderii acestora de către elementele LC. Orice situaţie de pericol
va fi anunţată imediat mecanicului de drezină de către şeful de lucrare prin acţionarea butonului de
comandă a semnalizării acustice, în vederea opririi drezinei pantograf.
Art.803. Deplasarea drezinei pantograf de la un stâlp la altul în regim tehnologic de lucru,
având lucrători pe platforma de lucru, se poate face numai în condiţia în care lucrătorii sunt aşezaţi
pe platformă în poziţia “pe vine”, astfel încât să se situeze în permanenţă cu orice parte a corpului în
130
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
zona protejată de balustrade şi cu privirea spre sensul de deplasare al drezinei pentru a urmări
componentele instalaţiei LC la care lucrează şi a nu fi loviţi de acestea.
Art.804. La lucrările unde la locul de montare a elementelor, lucrătorul nu ajunge de pe
platforma drezinei, se va folosi un dulap (podină de sprijin) prevăzut cu dispozitive la ambele capete
împotriva deplasării şi răsturnării de pe balustradă. Capetele dulapului de lemn nu vor depăşi cu mai
mult de 5 cm balustrada platformei iar lucrătorul se va asigura cu cordiţa fixată de cablul purtător. În
această situaţie, orice comandă va fi dată numai de lucrătorul aflat pe dulap, fiind interzisă urcarea
lui pe balustradă. Dulapul va fi confecţionat din lemn de esenţă tare, cu grosime de minimum 60 mm.
Pe dulapul de sprijin nu va urca decât un lucrător. Nu se va călca pe capetele dulapului (podinei) de
sprijin.
Art.805. În cazul utilizării scărilor rezemate pe suprafaţa platformei DP, picioarele scărilor
trebuie bine fixate cu saboţi metalici cu capete ascuţite, pentru a evita alunecarea scărilor şi căderea
lucrătorului, iar dacă pardoseala este alunecoasă la baza scării trebuie să stea un lucrător care va
asigura stabilitatea acesteia. Lucrătorii vor utiliza mijloacele de legătură ale centurii de siguranţă
ancorate de elementele rigide ale LC. În cazul fixării scării cu partea superioară, atunci aceasta va
avea cârlige la capetele superioare ale ramelor longitudinale ce se vor agăţa de elemente rigide ale
LC.
Art.806. Locurile de ancorare vor fi situate, de regulă, deasupra locului de executare a lucrărilor
şi în situaţia în care deasupra nu sunt elemente rigide şi sigure de care lucrătorul să se poată ancora,
lucrătorul se poate ancora de elemente situate în acelaşi plan cu locul lucrării cu condiţia ca modul de
fixare să nu permită căderea lucrătorului în gol mai mult de 0,5 m. Fixarea se poate face cu mijloace
de legătură reglabile pe lungime, prin fixarea mijloacelor de legătură direct cu carabina sau prin
formarea unui ochi din mijlocul de legătură. Efectuarea ancorării cu ochi duce la scurtarea mijlocului
de legătură cu condiţia ca punctul de ancorare să nu prezinte muchii tăioase. Pe toată durata lucrărilor
amplasate la înălţime personalul de la nivelul solului va utiliza obligatoriu cască de protecţie.
Art.807. În cazul executării lucrărilor pe elemente ale liniei de contact amplasate în apropierea
stâlpilor LC, lucrătorul se va asigura simultan cu cele două mijloace de legătură (cordiţe) de părţi
fixe, rigide ale liniei de contact. Pe măsură ce lucrătorul se deplasează cât mai departe de suprafaţa
platformei DP, acesta va deplasa mijloacele de legătură spre zona la care va lucra, astfel încât, în orice
moment, să fie asigurat cu cel puţin un element de legătură şi prin sprijinire pe picioare şi agăţare cu
mâinile.
Art.808. Viteza de deplasare a drezinei pantograf, cu platforma ridicată – în regim tehnologic
de lucru este de maximum 5 km/h.
Art.809. Este interzis transportul de materiale și piese pe platforma de lucru a drezinei.
Art.810. Deplasarea drezinei în timpul lucrului cu echipa aflată pe platforma de lucru se face
numai după ce echipa a fost avizată asupra mișcării drezinei. La punerea în mișcare a drezinei în
zona de lucru este interzis ca șeful de lucrare să dea semnal de deplasare a acesteia până nu se asigură
că tot personalul de pe platforma de lucru a înțeles intenția deplasării drezinei. Mecanicul drezinei
pantograf nu va pune în mișcare drezina până nu repetă semnalul sonor dat de șeful de lucrare și va
conduce drezina cu viteză constantă, fără frânări sau porniri bruşte.
Art.811. - (1) La deplasarea drezinei GEISMAR VMT în regim tehnologic de lucru se va avea
în vedere limita maximă a vitezei de fluaj, viteză care este controlată prin intermediul unui
întrerupător de pe telecomandă în următoarele condiţii de lucru:
a) un nivel de viteză de fluaj redus de până la 7 km/h în timpul utilizării platformei de lucru
(platformă auxiliară coborâtă) şi arborelui telescopic în orice poziţie,
b) un nivel de viteză de fluaj ridicat de până la 15 km/h în timpul utilizării platformei de lucru
în poziţie de siguranţă (platforma de lucru în axul şinei, platformă auxiliară coborâtă) şi arborele
telescopic în orice poziţie.
(2) Deplasarea vehiculului motor în mod viteză de fluaj are loc sub răspunderea directă a
operatorului.
Art.812. Pe linie dublă şi în staţii este interzisă ridicarea şi/sau rotirea platformei de lucru,
131
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
extinderea platformei de lucru, ridicarea platformei auxiliare şi ridicarea şi/sau balansul arborelui
telescopic faţă de linia adiacentă aflată sub tensiune la mai puţin de 1,5 m de aceasta sau alte linii
electrice aeriene aflate sub tensiune, sub distanţa de vecinătate şi afectarea gabaritului de liberă
trecere.
Art.813. Este de asemenea interzisă:
a) utilizarea drezinei şi a echipamentului său fără un ciclu de întreţinere corect în conformitate
cu programul şi periodicităţile stabilite în manualul de întreţinere;
b) îndepărtarea apărătoarelor şi/sau a carcaselor de protecţie, cu excepţia efectuării lucrărilor
de întreţinere;
c) transportul de încărcături care depăşesc capacităţile drezinei sau ale echipamentului său;
d) utilizarea drezinei cu sistemele de siguranţă modificate sau anulate;
e) efectuarea de operaţiuni de întreţinere cu drezina în mers sau cu motorul pornit;
f) efectuarea de legături electrice fără a deschide întrerupătorul principal al bateriei sau
deconectarea siguranţelor adecvate;
g) deschiderea panourilor electrice sau cutiilor de distribuţie atunci când generatorul este
pornit;
h) utilizarea generatorului atunci când dispozitivele de protecţie nu corespund;
i) utilizarea echipamentelor de operare (arbore telescopic, platforma de lucru) cu linia de
contact sub tensiune;
j) utilizarea platformei de lucru şi a arborelui telescopic fără a fi ridicat pantograful şi închis
separatorul;
k)închiderea separatorului în regim de măsurare cu pantograful ridicat şi linia de contact sub
tensiune;
l) deschiderea porţii de acces la platformă sau coborârea balustradelor laterale în timpul
lucrărilor;
m) efectuarea de lucrări pe platforma de lucru fără centură de siguranţă şi cască de protecţie;
n) utilizarea platformei de lucru pentru ridicarea sau mutarea de materiale şi/sau obiecte;
o) ridicarea pantografului pe catenara sub tensiune cu separatorul închis;
p) se interzice încredinţarea comenzilor platformei de lucru şi arborelui telescopic persoanelor
neautorizate;
q) umplerea rezervorului în timp ce motorul este în funcţiune.
Art.814. La drezina GEISMAR VMT, pentru desfăşurarea lucrărilor cu macaraua în bune
condiţii tehnice şi în deplină siguranţă din punct de vedere al securităţii muncii se va ţine cont de
următoarele:
a) înainte de începerea lucrului se va verifica dacă macaraua se află în stare bună de
funcţionare;
b) în cazul în care macaraua lucrează în vecinătatea instalaţiilor aflate sub tensiune, operaţiile
de manevrare a macaralei se vor executa cu precauţie şi atenţie, pentru a evita producerea de
deranjamente în funcţionarea instalaţiilor sau accidentelor cu urmări grave;
c) să se acorde atenţie deosebită modului de prindere a sarcinii în cârlig, folosind pentru
aceasta dispozitive de prindere adecvate. Ridicarea sarcinii se va face cu atenţie evitându-se şocurile
de ridicare. În acest scop este interzis să se facă treceri bruşte ale manetei de comandă din poziţia
„ridicare„ în poziţia „coborâre„ şi invers;
d) în timpul ridicării sarcinii, a rotirii platformei de lucru, cu încărcătura în cârlig precum şi la
coborârea sarcinii, este interzisă cu stricteţe trecerea sau staţionarea persoanelor în zona de acţiune a
macaralei;
e) este interzisă păstrarea macaralei cu cârligul încărcat şi se va asigura cârligul contra
balansului;
f) este interzisă ridicarea greutăţilor prin smulgerea acestora (stâlpi, fundaţii etc.) cu ajutorul
macaralei;
132
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.856. Este interzisă utilizarea macaralelor cu braţ care lucrează în aer liber, dacă presiunea
rezultată din viteza vântului şi temperatură depăşeşte valorile indicate în cartea tehnică.
Art.857. Este interzisă utilizarea macaralei cu braţ în zona în care se găsesc conductoare
electrice aeriene aflate sub tensiune, dacă aceasta nu este prevăzută cu un dispozitiv de avertizare a
intrării braţului în câmp electric ca tensiune periculoasă.
Art.858. Este interzisă punerea în funcţiune a macaralei, dacă dispozitivele de siguranţă şi de
protecţie nu sunt în perfectă stare de funcţionare sau dacă lanţurile şi cablurile acesteia prezintă uzuri
peste limitele admise.
Art.859. Pentru legarea şi ridicarea sarcinilor, trebuie folosite numai organele de legare şi
dispozitive de prindere verificate, corespunzătoare cu sarcina maximă de ridicare a macaralei
respective şi verificate conform prescripţiilor tehnice ISCIR.
Art.860. Este interzisă transportarea sarcinilor pe deasupra lucrătorilor, utilajelor sau
instalaţiilor.
Art.861. Este interzisă echilibrarea sarcinilor prinse în cârligul macaralei prin greutatea unor
lucrători aşezaţi pe sarcini. Dacă este necesară reglarea poziţiei sarcinii în timpul deplasării, aceasta
se va executa numai cu ajutorul unui cablu, frânghii sau funii corespunzătoare.
Art.862. La ridicarea sau coborârea unei sarcini care în timpul manevrei se poate lovi sau
agăţa de anumite părţi ale macaralei sau de alte elemente care se găsesc în raza de acţiune a acesteia,
sarcina trebuie să fie condusă numai cu ajutorul unor frânghii sau alte mijloace mobile şi în nici un
caz cu ajutorul unor elemente rigide (bare, pârghii etc.).
Art.863. Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a două macarale trebuie să se facă numai sub
conducerea şi supravegherea lucrătorului responsabil autorizat ISCIR, nefiind permis să se
depăşească la nici una din macarale, sarcina maximă admisă. În timpul ridicării sarcinii, poziţia
cablurilor trebuie să fie verificată, iar vitezele de ridicare să fie egale.
Art.864. În cazul în care se impune lucrul cu mai multe macarale la niveluri diferite, unele
deasupra altora, ale căror căi de rulare sau câmpuri de acţionare se intersectează, trebuie fixată o
prioritate de manevră şi luate toate măsurile necesare pentru a se evita lovirea sarcinilor sau
dispozitivelor de prindere ale acestora de macaralele care circulă la niveluri inferioare. Între gabaritele
părţilor în mişcare trebuie păstrate spaţii de siguranţă de cel puţin 500 mm. Trebuie semnalizată
intenţia de începere a mişcării, precum şi că s-a luat cunoştinţă şi s-a înţeles intenţia celorlalţi lucrători
macaragii.
Art.865. La ridicarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stâlp, stivă, vagon etc., este
interzisă staţionarea lucrătorilor între acestea şi sarcina suspendată, precum şi în timpul ridicării şi
coborârii sarcinii.
Art.866. Frânarea macaralelor şi mecanismelor de ridicat în timpul lucrului, trebuie să fie
executată lin.
Art.867. Utilizarea macaralelor cu electromagneţi de ridicare este permisă numai în zona în
care circulaţia lucrătorilor şi executarea de alte lucrări este interzisă prin indicatoare de securitate.
Art.868. Este interzisă deplasarea macaralelor cu braţ pe şasiu de vagon de cale ferată dacă
nu au braţul aşezat în lungul căii pe care se efectuează deplasarea cu cârligul într-o poziţie care să
asigure buna lui vizibilitate din cabina macaragiului, de preferinţă în sensul de mers. De asemenea,
este interzisă deplasarea acestor macarale în acelaşi timp cu rotirea braţului, dacă acestea nu sunt
destinate prin construcţie să lucreze în asemenea condiţii.
Art.869. La terminarea sau întreruperea lucrului, sarcina nu trebuie să rămână suspendată în
dispozitivul de prindere. În cazuri cu totul deosebite, trebuie luate măsuri de asigurare prin sprijinirea
sau dublarea legăturilor sarcinii, precum şi prin îngrădirea zonei de sub sarcină prevăzându-se şi un
indicator de securitate corespunzător.
Art.870. Este interzisă păstrarea în cabina macaragiului a materialelor de şters sau uns şi a
oricăror materiale inflamabile. Sculele, piesele de schimb, materialele de sters şi uns (permise în
cantităţi mici) trebuie să fie păstrate în cutii sau în vase de tablă fixate de construcţia macaralei, în
afara cabinei. Cârpele şi bumbacul de sters folosite trebuie să fie îndepărtate imediat de pe macara.
136
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
singur, este obligat să deconecteze imediat instalaţia de la reţea şi să raporteze defecţiunile constatate
lucrătorului responsabil autorizat ISCIR, pe care le va trece în registrul de supraveghere. După
remedierea defecţiunilor, lucrătorul macaragiu va face o nouă verificare, iar după ce a constatat că
totul este în ordine şi echipa de întreţinere a coborât de pe calea de rulare, va conecta întrerupătorul
principal, în vederea deplasării macaralei la locul de muncă;
p) să semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustică fiecare pornire sau manevră a
macaralei;
q) să nu apropie braţul macaralei în imediata vecinătate a conductoarelor electrice aeriene
sau în zona lor de influenţă.
Art.873. În vederea asigurării securităţii în muncă în timpul funcţionării macaralei, lucrătorul
macaragiu are următoarele obligaţii principale:
a) să execute manevrele de ridicare- coborâre şi deplasare a sarcinilor numai în baza
comenzilor date în conformitate cu codul de semnalizare de către lucrătorii legători de sarcină. Numai
în cazul când este vorba de o oprire urgentă, accidentală şi obligatorie a macaralei, lucrătorul
macaragiu va executa semnalul de oprire al altui lucrător decât a lucrătorilor legători de sarcină;
b) să nu depăşească sarcina maximă admisă înscrisă sau în cazul macaralelor cu braţ
variabil, sarcina maximă admisă corespunzătoare deschiderii braţului;
c) să execute manevra macaralei lin, astfel încât să evite balansarea sarcinii şi producerea
socurilor;
d) să nu transporte sarcinile pe deasupra lucrătorilor;
e) înainte de a transporta sarcina, să execute în prealabil o ridicare de probă conform
prescriptiilor tehnice ISCIR;
f) la deplasarea sarcinilor pe orizontală să păstreze o distanţă de cel putin 1 m faţă de
obiectele care se află în raza de acţiune a macaralei. În cazul în care unele obiecte nu pot fi ocolite,
sarcinile trebuie să fie ridicate la cel puţin 300 mm deasupra acestor obiecte;
g) să nu transporte sarcinile pe deasupra maşinilor unelte, tuburilor de oxigen precum şi a
materialelor explozive;
h) să nu folosească macaraua pentru aruncarea sarcinilor care sunt fixate în cârligul
macaralei;
i) să nu lucreze în condiţii lipsite de vizibilitate perfectă;
j) să oprească macaraua din funcţie atunci când apare o defecţiune care ar putea conduce
la accidente;
k) în cazul întreruperii accidentale a curentului electric, să aducă manetele controlerelor în
poziţie zero şi să deconecteze întrerupătorul principal. Dacă sarcina a rămas agăţată în cârlig şi nu
mai poate fi coborâtă, trebuie să îngrădească locul sub sarcină şi să ceară să se ia măsuri pentru a se
împiedica apropierea sau trecerea lucrătorilor prin dreptul sarcinii;
l) la părăsirea temporară a macaralei să elibereze cârligul de sarcină, să-l ridice la
maximum, fără însă ca limitatorul de cursă să fie acţionat, să întrerupă curentul electric din cabină,
să aducă controlerele în poziţia zero şi să încuie uşa, să nu lase cheia în contact la îndemâna altor
lucrători;
m) să nu ridice sarcini care se află în apropierea unui perete sau a unui obstacol, dacă între
acesta şi sarcină se găsesc lucrători;
n) când sarcinile sunt suspendate prin intermediul unui electromagnet, va porni macaraua
numai atunci când toţi lucrătorii au fost îndepărtaţi din raza de acţiune a macaralei (la o distanţă care
să asigure evitarea accidentărilor) sau spaţiul respectiv a fost îngrădit şi circulaţia a fost oprită prin
indicatoare de securitate.
o) să oprească funcţionarea macaralei dacă iluminatul la locul de muncă este insuficient
sau dacă vizibilitatea este împiedicată de fum, vapori, ceaţă, obiecte etc.;
p) să oprească funcţionarea macaralei atunci cand vântul depăşeşte limita prescrisă în
cartea macaralei şi să o ancoreze corespunzător.
Art.874. La terminarea lucrului, lucrătorul macaragiu este obligat:
138
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
139
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.890. Întrucât macaraua lucrează şi în STE, în vecinătatea instalaţiilor aflate sub tensiune,
operaţiile de punere în funcţie şi cele de manevrare a macaralei, se vor executa cu precauţie şi atenţie,
pentru a evita producerea de deranjamente în funcţionarea instalaţiilor sau accidente cu urmări grave.
Art.891. Deplasarea macaralei de la locul de staţionare din afara instalaţiilor, lângă
echipamentul adus în poziţie de reparaţie, se va face sub stricta supraveghere a conducătorului de
echipă care va urmări ca:
a) deplasarea macaralei să se facă pe calea de rulare având braţul orientat în direcţia căii de
rulare, cârligul asigurat împotriva balansului şi frâna de rotire strânsă;
b) aducerea macaralei lângă echipamentul adus în poziţie de manevrare, să se facă în aşa fel
încât nici o parte a macaralei (braţ, cârlig, cablu) să nu se apropie la mai puţin de 3 m de părţile din
instalaţii care se află sub tensiune;
c) după aducerea macaralei lângă echipamentul adus în poziţie de manevrare, corpul
macaralei să se lege la priza de pământ ;
d) racordarea la sursa de energie electrică trebuie să se facă printr-un cablu MCG 4 x 4
mm suficient de lung, punctul de alimentare fiind priza trifazică, folosindu-se fişa tripolară adecvată
2
pentru priza respectivă. Nu se admite improvizarea de legături de priză atunci când nu se dispune de
fişă. Introducerea fişei în priză se va face cu circuitul prizei respective scos de sub tensiune, înainte
de introducerea fişei, făcându-se verificarea lipsei de tensiune;
e) aşezarea macaralei în dreptul echipamentului trebuie să se facă în aşa fel încât printr-o
rotire de maximum 90 0 a braţului, cârligul să ajungă deasupra echipamentului care trebuie ridicat
(montat sau demontat), asigurându-se în acelaşi timp şi distanţa minimă de 3 m faţă de părţile aflate
sub tensiune;
f) să se verifice montarea corectă a contragreutăţilor precum şi suficienţa acestora;
g) să se acorde atenţie deosebită, modului de prindere a sarcinii în cârlig, folosind pentru
aceasta dispozitive de prindere adecvate. Ridicarea sarcinii se va face cu atenţie evitându-se şocurile
de ridicare. În acest scop este interzis să se facă treceri bruște ale manetei de comandă din poziţia
„ridicare „ în poziţia „ coborâre „ şi invers;
h) în timpul ridicării sarcinii, a rotirii braţului macaralei, cu încărcătura în cârlig precum şi la
coborârea sarcinii, este interzisă trecerea sau staţionarea persoanelor în zona de acţiune a macaralei;
i) la montarea sau demontarea unui echipament scos de sub tensiune se va avea grijă ca să nu
se deterioreze alte echpamente, aparţinând aceleiași celule scoase de sub tensiune (izolatori, legături,
borne).
Art.892. După terminarea lucrărilor cu macaraua, ordinea operaţiilor va fi inversă celor de la
începerea lucrării, acordându-se atenţie modului de manevrare. Aceste manevre de revenire vor fi de
asemenea executate sub stricta supraveghere a conducătorului lucrării.
Art.893. Pentru readucerea macaralei la locul de păstrare, se va scoate motorul acesteia de
sub tensiune, se va dezlega de la centura de legare la pământ şi se va aduce braţul în direcţia căii de
rulare, se va strânge frâna de rotire, se va asigura cârligul contra balansului, apoi se va împinge
macaraua la locul de păstrare, în afara instalaţiilor aflate sub tensiune.
Art.894. Este interzisă păstrarea macaralei cu cârligul încărcat, cu motorul rămas sub tensiune
sau alimentarea neîntreruptă a motorului.
§.3. Lucrări executate cu palanul manual cu cablu de oţel
Art.895. - (1) Toate subansamblele componente trebuie să fie omologate şi verificate.
(2) Verificarea se face conform instrucţiunilor producătorului. Dacă nu mai există aceste
instrucţiuni sau nu este precizat modul de verificare, atunci se vor efectua verificările periodice
conform Anexei 9.
Art.896. Palanele de 0,5 tf respectiv 2 tf, vor fi utilizate numai pentru lucrări în care sarcinile
sunt mai mici decât sarcinile nominale.
Art.897. Înaintea fiecărei utilizări se vor verifica cârligul, rolele scripeţilor, cadrul cu role,
cablul, clemele de tras. Obligaţia verificării acestui dispozitiv este în sarcina şefului de lucrare.
140
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
141
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
j) pe muchiile ascuţite ale sarcinilor să aşeze piese speciale sau garnituri de tablă sau
lemn pentru protejarea cablului sau lanţului de legare;
k) să nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau perete;
l) să interzică echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea organelor de legare prin
greutatea proprie a unor lucrători, precum şi transportul lucrătorilor urcaţi pe sarcini sau agăţaţi pe
cârligul macaralei sau a altor dispozitive de prindere a sarcinii;
m) să lege obiectele lungi şi rigide în cel puţin două puncte pentru a se evita balansarea
lor, în aceste cazuri sarcina trebuie să fie ghidată de pe sol, prin intermediul unei frânghii;
n) să transporte materiale mărunte sau piesele mici numai în lăzi şi nu pe platforme sau
tărgi care nu sunt prevăzute cu pereţi; încărcarea lăzilor cu materiale mărunte sau piese mici nu trebuie
să depăşească marginea superioară a pereţilor laterali;
o) după legarea şi prinderea sarcinii în cârligul macaralei, să semnalizeze lucrătorului
macaragiu efectuarea unei ridicări de probă până la înălţimea de cca. 100 mm de la nivelul solului;
dacă echilibrul sarcinii este stabil, fără pericol de deplasare sau alunecare, să semnalizeze lucrătorului
macaragiu, continuarea ridicării precum şi restul de mişcări pe care trebuie să le execute cu macaraua,
aşezându-se astfel încât să se afle tot timpul în câmpul vizual al macaragiului;
p) la macaralele cu deplasare pe sol, să verifice dacă pe calea de rulare se găsesc
obiecte sau persoane;
q) să urmărească transportul pe orizontală a sarcinii suspendate, mergând în urma ei pe
tot traseul, având grijă ca aceasta să nu lovească persoane şi să le accidenteze;
r) să interzica circulaţia persoanelor pe sub sarcina suspendată şi să aibă grijă să nu se
facă transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de muncă, dacă necesităţile de producţie nu impun
aceasta; dacă totuşi trebuie transportată sarcina, se vor îndepărta în prealabil persoanele de pe traseul
sarcinii la o distanţă care să asigure securitatea acestora;
s) să nu folosească organe de legare sau dispozitive înădite sau care prezintă uzuri;
t) să cunoască şi să respecte instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă
specifice locului de muncă pe care îl deserveşte; când lucrează la înălţime pe platforme, schele,
planşee etc., se va asigura cu centura de siguranţă pe care o va fixa pe elemente de rezistenţă ale
acestora;
u) la aşezarea sarcinilor în stive, pe platformă, pe schele sau pe clădiri va avea grijă ca
acestea să nu se răstoarne, urmărind ca înălţimea stivei să nu depăşească de 1,5 ori latura mică a bazei;
v) să supravegheze sarcina până ce se convinge că aceasta este coborâtă şi aşezată
corect la locul dinainte stabilit;
w) să nu dezlege sarcina înainte de fixarea corespunzătoare pe baza de referinţă;
x) să nu aşeze şi să nu reazeme sarcinile pe pereţii laterali ai vagoanelor sau ai
remorcilor;
y) în situaţiile în care lucrează plasat la înălţime, pe platforme, schele, planşee etc, se va
asigura conform instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la înălţime;
z) să nu părăsească locul de muncă fără a-i aduce la cunostinţă macaragiului;
aa) după terminarea lucrului, legătorul de sarcină, va depozita organele de legare şi
dispozitivele de prindere în locuri uscate, ferite de umezeală, de agenţi corozivi etc.
Art.920. La legarea şi transportul sarcinilor trebuie folosite numai organele de legare sau
dispozitivele executate şi verificate periodic conform prescripţiilor tehnice ISCIR şi care au plăcuţe
indicatoare cu privire la sarcinile maxime admise pe care le suportă.
Art.921. Este interzisă legarea sarcinilor a căror greutate depăşeşte sarcina maximă admisă
pentru organul de legare sau dispozitivul respectiv.
Art.922. Cablurile, lanţurile şi funiile vegetale folosite pentru legarea unei sarcini cu muchii
ascuţite, trebuie să fie protejate la trecerea peste aceste muchii, în vederea evitării deteriorării acestora.
Art.923. Pentru verificarea gradului de uzură, cablurile şi lanţurile se examinează în timp ce
se înfăşoară cu viteză redusă pe tambur, roata de fricţiune, roata cu alveole sau rolă, după caz.
Art.924. Cablurile se vor verifica dacă au următoarele defecte:
143
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
144
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.937. Realizarea ochiurilor de la capetele libere ale cablurilor de ridicare precum şi fixarea
lor se va face conform prescripţiilor tehnice ISCIR.
Art.938. Este interzisă fixarea cablurilor sau a lanţurilor prin înnodare.
Art.939. Lanţurile cu zale se vor utiliza ca organe de tracţiune numai în cazul unor viteze de
ridicare de 0,6 - 0,7 m/s.
Art.940. Este interzisă utilizarea lanţurilor înădite prin şuruburi, ca organe de ridicare şi
legare. Înădirea lanţurilor se va face numai prin introducerea unei zale intermediare forjate sau sudate,
de forma şi dimensiunile zalelor lanţului. Sudarea lanţurilor se face numai de către lucrători autorizaţi
în meseria de sudor.
CAPITOLUL XXII
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR COMUNE
Secţiunea 1
Lucrări comune EA -LC-PRAM la separatoarele de fider din STE
§.1. Lucrări la separatoarele de fider din STE care au un pol, cu legătură electrică
directă cu linia de contact
Art.941. Lucrările la separatoarele de fider din STE , indiferent de modul de amplasare al
acestora (pe stâlpi LC sau pe stâlpi în afara LC), care au un pol al separatorului cu legătură electrică
directă cu linia de contact , se vor executa în bază de AL şi numai cu scoaterea de sub tensiune a liniei
de contact şi cu preponderenţă odată cu lucrările la instalaţiile LC, prin corelarea programului cadru
de lucrări LIT-RC a instalaţiilor EA cu programul scoaterilor de sub tensiune a LC trienal pentru
distanţa respectivă, cu scopul de a se evita retragerea repetată din exploatare a echipamentului sau
instalaţiei.
Art.942. – (1) Măsurile tehnice şi organizatorice de securitate şi sănătate în muncă vor fi luate
astfel:
a) emiterea autorizaţiei de lucru se face de cel care are în gestiune separatorul respectiv
(personal EA);
b) admiterea la lucru va fi efectuată de electromecanic autorizat L.C.;
c) membrii echipei LC-EA-PRAM vor fi incluşi în formaţie ca executanţi de lucrări sub
coordonarea şefului de lucrare – personal autorizat EA.
(2) Dacă pe scoaterea respectivă de sub tensiune se execută şi lucrări LC, se pot emite două
AL, măsurile tehnice şi organizatorice de securitate şi sănătate în muncă fiind luate conform art.950,
alin. (2) şi (3).
Art.943. - (1) Măsurile tehnice de securitate şi sănătate în muncă privind separarea electrică
şi legarea la pământ a fiderului de alimentare respectiv pe partea dinspre S.T.E., vor fi luate de
personalul de servire operativă, cu F.M.E., sub comanda operativă D.E.F., executant de manevre fiind
personal EA participant la lucrare.
(2) Măsurile tehnice pe care le-a realizat personalul de servire operativă şi care nu au fost
realizate personal de admitentul L.C. pentru lucrările la separatorul de fider respectiv , vor fi
confirmate în mesajul de admitere de către personalul de comandă operativă D.E.F. şi vor fi
consemnate în A.L. de către admitentul L.C. la partea destinată acestui scop.
Art.944. Zona de lucru din A.L. pentru executarea lucrărilor EA-LC –PRAM, va fi stabilită
de emitent în colaborare cu şeful de lucrare EA astfel încât şeful de lucrare să poată supraveghea în
permanenţă întreg personalul ce execută lucrări la înălţime.
Art.945. Înscrierea lucrării se va face de şeful de lucrare EA în registrul de lucrări din STE
iar înscrierea în RRLISC pentru scoaterea de sub tensiune a LC aferente se va face de admitentul LC.
145
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
§.2. Lucrări la separatoarele de fider, dublate, care nu au nici un pol cu legătură electrică
directă cu linia de contact
Art.946. Lucrările programate sau accidentale la separatoarele de fider, dublate, din STE, care
nu au nici un pol al separatorului cu legătură electrică directă cu linia de contact, se vor executa în
baza de AL cu scoaterea de sub tensiune a fiderului de alimentare respectiv dar fără scoaterea de sub
tensiune a liniei de contact , măsurile tehnice şi organizatorice de securitate şi sănătate în muncă fiind
luate astfel :
a) emitentul A.L., admitentul şi şeful de lucrare vor fi personal autorizat EA.
b) membrii formaţiei de lucru vor fi electromecanici EA şi PRAM .
Art.947. Înscrierea lucrării respective se face în registrul de lucrări de la STE , continuitatea
în alimentare a instalatiei LC în corespondenţă directă cu fiderul de alimentare respectiv, fiind
coordonată de personalul de comandă operativă DEF.
Art.948. Separarea vizibilă a instalaţiei la care se lucrează se va face prin debroşarea
întrerupătorului respectiv şi deschiderea separatorului care are un pol cu legătură electrică directă în
LC.
Secţiunea a 2-a
Lucrări comune LC-EA -PRAM la aparatajul electric din PS-PSS
§.1. Lucrări la aparatajul electric din PS-PSS care se află pe stâlpi în aliniamentul
liniei de contact
Art.949. Lucrările programate sau accidentale la aparatajul electric din PS-PSS (separatoare,
transformatoare de măsură etc.), care se află pe stâlpi în aliniamentul liniei de contact, se vor executa
în bază de AL şi numai cu scoaterea de sub tensiune a liniei de contact.
Art.950. - (1) Măsurile tehnice şi organizatorice de securitate şi sănătate în muncă vor fi
luate astfel: emiterea autorizaţiei de lucru se face de cel care are în gestiune partea de instalaţie la care
se lucrează şi are preponderenţa lucrărilor respective, admiterea la lucru va fi efectuată de personal
autorizat LC, membrii echipei LC, EA, PRAM fiind incluşi în formaţie ca executanţi de lucrări sub
coordonarea şefului de lucrare – personal autorizat LC sau EA.
(2) Dacă prin corelarea programului cadru de lucrări LIT-RC a instalaţiilor EA cu programul
scoaterilor de sub tensiune a LC trienal, pe scoaterea respectivă de sub tensiune se programează a se
executa atât lucrări EA cât şi lucrări LC iar acestea se execută la înălţime ceea ce implicit presupun
supravegherea membrilor de către şeful de lucrare, este necesară emiterea a două autorizatii de lucru
iar măsurile tehnice şi organizatorice de securitate şi sănătate în muncă se iau astfel: emitenţii AL vor
fi personal autorizat EA şi LC, admitentul va fi personal autorizat LC, şefii de lucrare EA şi LC
coordonându-şi lucrătorii formaţiilor proprii.
(3) Întrucât la emiterea AL, se fac nominalizări ale aparatelor de comutaţie din ambele gestiuni
(EA şi LC) ce trebuie acţionate pentru realizarea separărilor electrice, emitenţii AL se vor consulta şi
informa reciproc, astfel încât în zonele de lucru respective să fie luate toate măsurile tehnice iar
executarea lucrărilor să se facă fără riscuri de electrocutare.
Art.951. Zona de lucru din A.L. pentru executarea lucrărilor EA-LC –PRAM, va fi stabilită
de emitent în colaborare cu şeful de lucrare, astfel încât şeful de lucrare să poată supraveghea în
permanenţă întreg personalul ce execută lucrări la înălţime.
Art.952. Lucrările se vor executa cu scoaterea de sub tensiune a întregii instalaţii electrice
(ambele LC).
§.2. Lucrări la aparatajul electric din PS-PSS care se află pe stâlpi laterali faţă de
linia de contact
146
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.953. - (1) Lucrările programate sau accidentale la aparatajul electric din PS-PSS
(separatoare, transformatoare de măsură etc. ), care se află pe stâlpi laterali faţă de linia contact, şi
pentru care există separatoare dublate, putându-se face separaţia vizibilă faţă de linia de contact, se
vor executa în bază de AL, cu scoaterea de sub tensiune numai a părţii respective de instalaţie şi fără
scoaterea de sub tensiune și a liniei de contact.
(2) Aceste lucrări se pot executa fără scoaterea LC de sub tensiune, numai dacă se pot
asigura şi respecta distanţele de vecinătate faţă de linia de contact rămasă sub tensiune şi dacă pot fi
montate scurtcircuitoare imediat după separaţia vizibilă spre zona de lucru.
Art.954. Măsurile tehnice şi organizatorice de securitate şi sănătate în muncă vor fi luate
astfel:
a) emiterea autorizaţiei de lucru se face de cel care are în gestiune aparatajul electric
respectiv (personal autorizat EA.);
b) admiterea la lucru va fi efectuată de personal autorizat EA;
c) membrii echipei EA-PRAM vor fi incluşi în formaţie ca executanţi de lucrări sub
coordonarea şefului de lucrare – personal autorizat EA.
Secţiunea a 3-a
Lucrări comune EA-PRAM la aparatajul electric din Substaţiile de Tracţiune Electrică
Art.955. - (1) Lucrările comune EA-PRAM la echipamentele primare şi priza de pământ din
STE se execută în baza AL, emisă de emitent EA. Personalul operativ din STE, împreună cu şeful de
lucrare (personal autorizat EA) sau un alt electrician nominalizat de emitent şi având minimum grupa
II-a de autorizare, asigură zona de lucru prin luarea tuturor măsurilor tehnice şi organizatorice de
securitate şi sănătate în muncă. Electromecanicii PRAM prezenţi la lucrările comune, vor executa
măsurători în baza AL emisă pentru echipa EA, fiind executanţi în cadrul formaţiei de lucru. Cel
puţin un electromecanic PRAM va avea grupa a III-a de autorizare, astfel încât să poată lucra separat
în condiţiile art.275.
(2) Electromecanicii PRAM pot executa măsuratori cu AL separată, emisă de emitent EA,
atunci când se execută numai măsurători PRAM. Admiterea la lucru se asigură de personalul operativ,
şef lucrare fiind electromecanic PRAM.
Art.956. Pentru a putea executa lucrări în bază de ITI-SSM, la fiecare STE va exista o listă
cu electromecanicii EA şi PRAM autorizaţi să execute lucrări în bază de ITI-SSM în STE, având
pentru fiecare electromecanic precizate numerele ITI-SSM respective pentru care este autorizat,
astfel încât personalul operativ să admită la lucrări numai personal autorizat..
Art.957. - (1) Pentru încercările cu tensiune mărită a echipamentelor electrice din STE, se
emite AL separată de către emitentul EA, având şef de lucrare, electromecanic PRAM. Pe perioada
încercărilor cu tensiune mărită se întrerup lucrările EA-PRAM din prima AL, aceasta fiind retrasă şi
păstrată de şeful de lucrare PRAM până la finalizarea încercărilor cu tensiune mărită şi încheierea
celei de-a doua AL.
(2) După întreruperea lucrărilor EA și consemnarea întreruperii în autorizația de lucru, șeful
de lucrare al formaţiei PRAM înscrie în registrul de lucrări şi control din STE executarea lucrărilor
de încercări cu tensiune mărită, autorizaţia de lucru (nr.), şef lucrare (numele, prenumele) şi membrii
din echipă.
(3) Personalul de servire operativă, în baza înscrierii făcută de către şeful de lucrare al
formaţiei PRAM, va consemna în registrul operativ şi va transmite la DEF întreruperea lucrărilor EA
executate în baza autorizației de lucru respective și va solicita aprobarea de admitere a echipei PRAM
pentru executarea lucrărilor de încercări cu tensiune mărită, cu autorizația de lucru nr., condusă de
șeful de lucrare PRAM (numele și prenumele).
(4) DEF de serviciu va transmite în scris cu număr si oră, aprobarea de admitere a echipei
PRAM pentru executarea de lucrări de încercări cu tensiune mărită, mesaj care se va consemna de
către admitent în registrul operativ şi în autorizaţia de lucru a formaţiei PRAM la cap.B, rubrica
,,Conţinut mesaj nr.”.
147
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
148
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.969. Personalul autorizat LC asigură zona de lucru prin luarea tuturor măsurilor
pentru executarea lucrărilor, astfel:
a) dacă zona de lucru a echipei ELF coincide cu zona de lucru a echipei LC, emitentul AL,
admitentul şi şeful de lucrare vor fi electromecanici LC iar membrii formaţiei ELF vor fi cuprinşi în
echipă ca executanţi de lucrări;
b) dacă este necesară executarea lucrărilor numai de către echipa ELF, emitentul AL şi
admitentul vor fi electromecanici LC iar şeful de lucrare va fi electromecanic ELF.
Art.970. Pentru lucrările la PT 27,5/0,22 KV, admiterea la lucrare va fi efectuată de
electromecanic ELF. La efectuarea lucrărilor şi măsurătorilor se vor respecta precizările de la lucrările
la PT 20/0,4 KV specificate mai sus.
CAPITOLUL XXIII
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR LA GRUPURILE ELECTROGENE
Art.971. În cadrul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la grupurile electrogene se execută
următoarele categorii de lucrări:
A. lucrări simple la bateria de acumulatoare;
B. măsurări de sarcină şi tensiune cu aparate portabile;
C. legare/dezlegare cabluri;
D. întreținerea periilor la generatoare;
E. măsurări directe cu megohmetrul;
F. revizia panoului de automatizare şi comandă;
G. racordarea grupurilor electrogene pentru intervenţii;
Art.972. Grupurile electrogene vor fi deservite de electromecanici instruiţi, verificaţi şi
autorizaţi pentru astfel de activităţi, fiind interzisă intervenţia personalului neautorizat.
Art.973. Lucrările vor fi executate în bază ITI-SSM, întocmit pentru fiecare categorie de
lucrare menţionată la art.971 sau pentru întreaga lucrare, de cel puţin doi electromecanici, din care
unul să deţină cel puţin grupa a IV-a de autorizare.
Inspecţia tehnică se poate executa de un singur electrician cu grupa a IV-a de autorizare.
Art.974. Înaintea începerii oricărei lucrări la grupul electrogen, dacă bateria grupului este în
regim tampon de încărcare de la un redresor, se procedează la desfacerea dopurilor bateriei pentru
degajarea vaporilor acumulaţi la elemenţi, ca urmare a eventualelor obturări a orificiilor de evacuare
practicate în dopuri, după care se aeriseşte sala grupului electrogen.
Art.975. Înainte de pornirea grupului electrogen, lângă grup va sta numai lucrătorul care face
comandă de pornire, celelalte persoane fiind retrase din zona grupului, în special din zona organelor
în mişcare sau a bateriei grupului, care poate exploda ca urmare a unor defecte interne sau curentului
mare absorbit la pornire.
Art.976. Este interzisă funcţionarea grupului electrogen fără supraveghere dacă nu este
asigurată oprirea automată în caz de avarie.
Art.977. Este interzisă intervenţia la organele mecanice în mişcare sau la instalaţia electrică,
fără oprirea grupului electrogen.
Art.978. Deplasarea grupurilor electrogene mobile trebuie să se facă numai atunci când
acestea nu sunt în funcţiune.
Art.979. Este interzisă agăţarea de elementele grupului electrogen a uneltelor, îmbrăcămintei,
sculelor, dispozitivelor etc.
Art.980. Oprirea grupului electrogen nu trebuie să se facă cu mijloace improvizate (pene,
răngi etc.), iar în caz de avarie se va opri alimentarea cu combustibil.
Art.981. Este interzisă executarea de lucrări la panoul de comandă şi automatizare (forţă) fără
scoaterea de sub tensiune a cablului şi oprirea grupurilor electrogene.
149
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.982. Înaintea începerii lucrărilor la motor sau generator se vor elimina toate posibilităţile
de pornire a grupului electrogen, respectiv anularea automatizărilor, decuplarea electromotorului de
pornire de la baterie şi blocarea acceleraţiei în poziţia “STOP”.
Art.983. În timpul reparaţiilor la grupul electrogen se vor respecta prevederile de securitate
a muncii specifice lucrului cu piese grele, iar la lucrările de sudură se vor respecta prevederile
instrucţiunilor proprii de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor.
Art.984. Lucrătorul deservent al grupului electrogen este obligat ca la exploatarea şi
întreţinerea utilajului să respecte instrucţiunile prevăzute pentru instalaţiile electrice şi să folosească
în permanenţă EIP prevăzut în CCM pentru factorii de risc existenţi.
Art.985. Se interzice lucrătorului să efectueze orice reparaţie la echipamentele grupului
electrogen când acesta se află în stare de funcţionare.
Art.986. La repunerea în funcţie a grupului, după o oprire accidentală a acestuia, este
obligatoriu să fie avizaţi lucrătorii care deservesc utilaje alimentate de la generator.
Art.987. Este interzisă efectuarea de reparaţii la instalaţiile electrice aflate sub tensiune.
Art.988. Aparatele de măsură şi control de pe panoul electric al grupului trebuie să fie în stare
de funcţionare.
Art.989. În cazul unui defect se va scoate instalaţia de sub tensiune, se va decupla motorul
termic de acţionare ce antrenează generatorul şi se va proceda la reparaţii
Art.990. Tabloul cu întrerupător va fi protejat şi ferit de umezeală, încuiat şi conectat la
instalaţia de legare la pământ. Circuitele electrice vor fi protejate cu siguranţe calibrate.
Art.991. Cablurile nu trebuie să prezinte defecte de izolaţie. Cablurile electrice vor fi pozate
în aşa fel încât să nu impiedice circulaţia lucrătorilor şi utilajelor, iar în cazul când nu pot fi ferite se
vor poza subteran.
Art.992. Se interzice alimentarea cu combustibil a motorului termic în timpul funcţionării.
Art.993. Apărătorile sau capacele de protecţie vor fi prevăzute cu dispozitive de blocare care
să nu permită deschiderea sau demontarea acestora în timpul funcţionării. Se interzice pornirea
grupului electrogen fără a avea apărători de protecţie la elementele în mişcare.
Art.994. Se interzice folosirea focului deschis la pornirea motorului.
Art.995. Se interzice folosirea sculelor defecte sau decalibrate.
Art.996. Se interzice efectuarea de reparaţii şi reglaje la instalaţia hidraulică de aer comprimat
şi partea mecanică, dacă motorul nu este oprit şi instalaţiile descărcate de presiune.
Art.997. Este interzis contactul direct al corpului cu transmisia hidraulică în exploatare când
temperatura este de 120 grade C.
Art.998. Grupurile electrogene mobile vor fi amplasate în afara drumului de circulaţie sau a
liniilor CF cu respectarea gabaritului de liberă trecere. Masa grupului electrogen va fi conectată la
priza de pământ.
Art.999 Întreruperea tensiunii şi verificarea lipsei de tensiune va fi realizată de şeful de
formaţie.
Art.1000. - (1) Lucrările la instalaţiile de iluminat şi forţă pot începe după înscrierea lor şi a
condiţiilor de executare în RRLISC, urmată de aducerea la cunoştinţă IDM şi DEF.
(2) Înscrierea în RRLISC va preciza în mod clar modul în care vor fi alimentate instalaţiile de
siguranţa circulaţiei pe timpul scoaterii din funcţie a grupului electrogen pentru executarea lucrărilor.
Art.1001. Începerea efectivă a lucrărilor este permisă numai după efectuarea unui scurte
instruiri efectuate de către şeful de lucrare membrilor formaţiei, referitoare la condiţiile de executare
a lucrărilor şi măsurile de securitate şi sănătate în muncă ce trebuie respectate şi consemnarea acestei
instruiri sub semnătura celor prezenţi la lucrare în registrul de lucrări şi control existent.
Art.1002. Este interzisă depozitarea de combustibil în sala grupului, cu excepţia cantităţii
aflate în rezervorul grupului electrogenerator.
Art.1003. Izolarea termică a galeriei de evacuare a gazelor (ţeava de eşapament) pe porţiunea
direct accesibilă se va face cu vată minerală sau alte elemente izolatoare omologate şi în nici un caz
cu azbest.
150
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
CAPITOLUL XXIV
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA
LUCRĂRILOR LA ÎNĂLŢIME
Secţiunea 1
Prevederi generale
Art.1004. Prin ,,lucru la înălţime‘’ se înţelege activitatea desfăşurată la minimum 2 m,
măsurat de la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul) sau orice altă
bază de referinţă artificială , bază faţă de care nu există pericolul căderii în gol.
Art.1005. - (1) Lucrul la înăltime, indiferent de domeniul de activitate, trebuie să se desfăşoare
numai sub supravegherea conducătorului locului de muncă, respectiv a şefului de lucrare, acesta
având sarcina de a verifica înainte de începerea lucrului, dacă au fost asigurate toate măsurile necesare
pentru prevenirea accidentării.
(2) Pe timpul executării lucrărilor la înălţime, şeful de lucrare nu va executa alte lucrări, el
având sarcina supravegherii lucrătorilor care execută lucrări la înălţime.
Art.1005. - (1) Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică cumulativ cu prevederile
celorlalte reglementări de securitate şi sănătate în muncă specifice activităţilor desfăşurate.
(2) Pentru executarea lucrărilor la înălţime, se va ţine seama de următoarele principii general-
valabile şi obligatorii:
a) organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor condiţiilor
de asigurare colective, în funcţie de specificul locului de muncă, pentru toată durata de desfăşurare a
lucrărilor;
b) dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete ale
locului de muncă, astfel încât să fie asigurată securitatea executantului;
c) obligativitatea instruirii şi a utilizării dotărilor colective şi individuale, corespunzătoare
riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor respective.
Art.1007. Repartizarea lucrătorilor pentru executarea lucrărilor la înălţime se face pe baza
avizului medical (fişa de aptitudine) eliberat în urma unui examen medical prin care se verifică
aptitudinile şi capacităţile neuropsihice necesare lucrului la înălţime.
Art.1008. - (1) Toţi lucrătorii care lucrează la înălţime vor fi supuşi examenului medical
periodic. Periodicitatea şi examinările clinico-funcţionale vor fi stabilite de medicul de medicina
muncii, in conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Dacă în urma examinului medical la angajare sau periodic se constată că un lucrător nu
întruneşte condiţiile pentru a lucra la înălţime, şeful centrului de care aparţine lucrătorul în cauză va
emite act scris prin care interzice atât dispunerea de către şeful de district cât şi executarea de către
lucrătorul respectiv a lucrului la înăltime. În cazul în care lucrătorul respectiv este şi electrician,
interzicerea lucrului la înălţime se va consemna şi în fişa şi talonul de autorizare a acestuia.
Art.1009. Lucrătorii sub 18 ani şi cei care au depăşit vârsta de 55 ani nu vor fi admişi pentru
lucrul la înălţime.
Secţiunea a 2-a
Organizarea locului de muncă
Art.1010. Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi
dotat din punct de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălţime a
lucrătorilor.
Art.1011. Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie asigurat
împotriva căderii în gol a lucrătorilor.
Art.1012. Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de pericol
151
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
existent şi de condiţiile concrete, organizarea locului de muncă trebuie să fie făcută luându-se toate
sau numai o parte din măsurile tehnico-organizatorice prevăzute pentru lucrul la înălţime, astfel ca
pericolul căderii în gol a lucrătorilor să fie eliminat.
Art.1013. La organizarea locului de muncă amplasat la înălţime trebuie respectate şi aplicate
şi prevederile şi reglementările de securitate a muncii în vigoare, referitoare la posibilele pericole de
accidentare specifice activităţilor depuse în acel loc de muncă, altele decât pericolul căderii
lucrătorilor în gol.
Art.1014. Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere. În funcţie de
complexitatea lucrărilor şi a gradului de periculozitate existent, persoana desemnată pentru
supraveghere este seful de district sau seful de lucrare.
Art.1015. Înainte de începerea lucrului, persoana desemnată cu supravegherea activităţii
trebuie să verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea
accidentării lucrătorilor.
Art.1016. Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri
de muncă, trebuie marcate şi semnalizate.
Secţiunea a 3-a
Utilizarea echipamentelor individuale de protecţie specifice lucrului la înălţime
§.1. Generalităţi
Art.1017. Toţi cei care lucrează în condiţiile lucrului la înălţime, indiferent de domeniul de
activitate, vor purta echipament individual de protecţie, specific eliminării pericolului căderii în gol.
Art.1018. Este interzisă utilizarea echipamentelor individuale de protecţie improvizate, care
nu sunt realizate şi certificate în conformitate cu standardele în vigoare.
Art.1019. Echipamentul individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii în gol
trebuie suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protecţie pentru combaterea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvirii profesionale, specific activităţilor desfăşurate la înălţime.
Art.1020. Pentru lucrul la înălţime mică, echipamentul individual de protecţie trebuie acordat
în funcţie de gradul de periculozitate al activităţii depuse şi de condiţiile concrete de muncă.
Art.1021. Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie pe
timpul lucrului precum şi la accesul la şi de la locul de muncă şi să-l păstreze în condiţii bune de
utilizare.
Art.1022. Este interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor, accesoriilor sau
pieselor metalice ale EIP defecte precum şi repararea acestora.
Art.1023. Utilizarea EIP trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare emise de către
producător şi prevederilor prezentelor instrucţiuni.
Art.1024. Indiferent de domeniul de activitate şi de tipul EIP, locul (punctul) de ancorare
trebuie astfel ales încât zona de prindere a lucrătorului de acesta să fie sub cota locului de ancorare
pe toată perioada lucrului.
Art.1025. Rezistenţa minimă a locului de ancorare trebuie să fie conform standardelor în
vigoare.
Art.1026. Frânghiile de siguranţă (frânghii, cabluri, lanţuri) denumite şi mijloace de legătură
trebuie să aibă o lungime maximă desfăşurată de 2 m.
Art.1027. Reglarea frânghiilor de siguranţă se face astfel ca, după petrecerea peste elementul
de construcţie (stâlp, cheson, profil metalic) distanţa dintre bustul lucrătorului şi elementul de
construcţie să fie de maximum 0,5 m.
Art.1028. Pentru urcarea şi lucrul la înăltime trebuie folosite următoarele mijloace certificate,
în conformitate cu prevederile fişelor tehnologice sau a normelor tehnice:
a) scări din lemn sau metalice simple, duble sau extensibile;
b) cârlige pentru urcarea pe stâlpi de lemn sau de beton;
c) utilaje speciale (autoscări mecanice, platforme telescopice hidromecanice,
152
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
153
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 4-a
Executarea lucrărilor la înălţime de pe scară
Art.1050. Scările folosite pentru urcarea (coborârea) şi pentru lucrul la înăltime, vor fi
calculate, dimensionate şi utilizate pentru o încărcare verticală statică de maxim 150 Kg şi numai de
un singur lucrător.
Art.1051. Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie să depăşească 5
m, dacă este folosită ca suport al locului de muncă pentru lucrător.
Art.1052. Lungimea scării trebuie să permită lucrul de pe o treaptă aflată la o distanţă minimă
de 1m faţă de capătul superior al scării.
Art.1053. Este interzis lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor simple sau
duble.
Art.1054. Este interzisă executarea de lucrări de pe scările extensibile, dacă instrucţiunile
producătorului nu prevăd altfel. Aceste scări trebuie folosite numai la urcarea-coborârea de pe stâlpi
(sau similar), fiind interzis ca pe scară să se urce mai mult de un lucrător.
Art.1055. Şeful de lucrare trebuie să verifice integritatea scării înaintea fiecărei montări
(utilizări) . Sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid.
Art.1056. Este interzisă repararea scărilor extensibile de către utilizatori. Reparaţiile trebuie
executate numai de către unităţi specializate, de preferinţă de către producători.
Art.1057. Împotriva căderii de la înălţime pe durata urcării şi coborârii executantul trebuie să
urce (coboare) prin metoda celor trei puncte (două mâini şi un picior sau două picioare şi o mână).
Art.1058. La executarea lucrărilor la înălţime de pe scară se vor respecta următoarele reguli:
a) scările simple sau culisante (extensibile) trebuie asigurate împotriva răsturnării sau
alunecării;
b) lungimea scării trebuie să permită lucrul de pe o treaptă aflată la cel puţin 1 metru de
capătul superior al scării fiind interzis lucrul de pe ultimele două trepte din partea superioară a scării;
c) scările din lemn vor avea o lungime maximă de 5 metri, lăţimea treptei inferioare
154
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
trebuie să fie de cel puţin 50 cm pentru realizarea unei bune stabilităţi şi vor fi utilizate de un singur
lucrător;
d) este interzisă utilizarea scărilor reparate provizoriu sau prelungite prin legare
provizorie;
e) utilizarea scărilor se face cu respectarea instrucţiunilor producătorului fiind interzisă
supunerea scărilor la un efort care ar putea duce la ruperea sau răsturnarea lor;
f) scările duble trebuie asigurate împotriva deschiderilor accidentale cu dispozitive cu
lanţ, nu trebuie folosite ca scări sprijinite şi nu trebuie să fie deplasate de executant din poziţia
stând pe scară de la un loc de munca la altul sau dintr-o poziţie în alta în cadrul aceluiaşi loc de muncă;
g) scările simple vor fi asigurate la partea superioară de elementele de sprijin împotriva
alunecării pe circumferinţa stâlpului iar la baza scării obligatoriu va trebui să stea un
lucrător care va asigura stabilitatea scării;
h) personalul care asigură stabilitatea scării va purta obligatoriu cască de protecţie iar cel
care desfaşoară lucrarea la înalţime, va purta obligatoriu cască de protecţie şi centură de siguranţă
cu cordiţe;
i) lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare pentru
evitarea alunecării.
Art.1059. Atât la scările de lemn fixe, cât şi la cele portative, treptele trebuie încastrate în
ramele longitudinale şi dotate cu prag de minimum 2 cm.
Secţiunea a 5-a
Executarea lucrărilor la înălţime pe construcţii tip stâlp
Art.1060. În timpul lucrului la înălţime se vor respecta următoarele:
a) în toate cazurile, lucrătorul trebuie să fie asigurat, bine rezemat pe cârlige, zăbrele,
platformă, scară sau scăunel suspendat;
b) în tot timpul lucrului la înălţime, lucrătorul va fi asigurat, cordonul centurii de siguranţă
fiind legat la un element rigid component al stâlpului, situat deasupra punctului de lucru sau prin
trecerea cordonului prin alveola stâlpului, în aşa fel încât să nu-i fie stânjenite mişcările;
c) trebuie să se evite lucrul în poziţii etajate a doi sau mai mulţi lucrători pe acelaşi stâlp;
d) este interzisă executarea oricărei lucrări la fundaţia stâlpilor;
e) lucrătorii, inclusiv manevranţii autoutilajelor şi organele de control trebuie echipaţi tot
timpul lucrului şi cu cască de protecţie.
Art.1061. Urcarea pe stâlpi, indiferent de materialul din care sunt construiţi este permisă
numai după verificarea prealabilă a acestora la bază şi pe tot parcursul urcării.
Art.1062. Înainte de urcarea pe stâlpii din lemn sau din metal, se va verifica gradul de
putrezire sau coroziune la nivelul solului sau la 20-25 cm sub nivelul solului la fundaţiile aparente.
Verificarea gradului de putrezire al stâlpilor din lemn şi a gradului de coroziune al stâlpilor metalici
se face cu obiecte metalice ascuţite (de exemplu şurubelniţa).
Art.1063. La stâlpii din lemn la care gradul de putrezire depăşeşte 10% din diametrul stâlpilor
(exp : 2 cm la un diametru de 20 cm sau 3 cm la un diametru de 30 cm), precum şi la stâlpii metalici
la care gradul de coroziune depăşeşte 20 % din grosimea materialului de construcţie al stâlpilor,
lucrul este permis numai din autotelescop, autoscară sau de pe scara de lemn, în acest ultim caz
consolidându-se stâlpul în partea opusă prin două furci sau scări dispuse simetric pentru preluarea
efortului de împingere.
Art.1064. Deschiderea cârligelor trebuie să fie corespunzătoare tipului şi dimensiunilor
stâlpilor, fiind interzisă modificarea acestei deschideri prin deformare la rece.
Art.1065. Utilizarea cârligelor pentru urcarea/coborârea pe stâlpii de lemn sau beton este
permisă numai dacă deschiderea acestora corespunde cu diametrul stâlpului şi toate elementele
componente (gheare de prindere, manşoane de cauciuc, curele de prindere etc.) sunt în bună stare.
155
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1066. Colţii de prindere trebuie să fie bine ascuţiţi pentru pătrunderea corespunzătoare în
lemnul stâlpului.
Art.1067. Tampoanele de cauciuc trebuie să fie în bună stare pentru asigurarea aderenţei
corespunzătoare pe stâlpii din beton.
Art.1068. Curelele de prindere nu trebuie să fie degradate sau înădite iar tălpile metalice ale
cârligelor nu trebuie să fie deformate, fisurate sau rupte.
Art.1069. La folosirea cârligelor, personalul trebuie să fie echipat cu bocanci şi nu cu pantofi
care nu sunt rezistenţi pentru susţinere. La urcare şi coborâre nu se scoate vârful unui cârlig din stâlp
până când vârfurile celuilalt cârlig nu s-au prins bine în stâlp.
Art.1070. La urcarea- coborârea pe stâlpii de lemn cu cârligele, trebuie evitate : zonele cu
aşchii desprinse, putrede, conductoarele de legare la pământ, cablurile, etc.
Art.1071. Se interzice urcarea cu cârligele pe stâlpii de beton dacă suprafata acestora este
pătată cu grăsi, prezintă zone umede, este încărcată cu praf aderent sau este acoperit cu polei sau
gheaţă.
Art.1072. Urcarea şi coborârea de pe stâlpi a sculelor şi pieselor se va face cu frânghia de
ajutor, simplă sau fără sfârşit ghidată de jos de către un alt lucrător, care trebuie să stea la o distanţă
de cel puţin 2 m de baza stâlpului. Este interzisă aruncarea sculelor de sus de pe stâlp sau de jos în
sus.
Art.1073. Urcarea pe stâlpi este permisă numai după verificarea stării acestora. Lucrările pe
stâlpii care prezintă un grad mare de putrezire sau coroziune sunt permise numai cu ajutorul utilajelor
mecanice.
Art.1074. În punctul de lucru aflat la înălţime, uneltele necesare executării diferitelor operaţii
trebuie păstrate în buzunare speciale sau teci prinse de centura de siguranţă, fiind strict interzis
executanţilor să aşeze nici temporar, unelte sau alte materiale pe elementele stâlpilor în timpul
lucrului.
Art.1075. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor prezentelor instrucţiuni proprii, conducerile
Centrelor electrificare vor întocmi Instrucţiuni proprii specifice lucrului la înălţime în care vor detalia
metode sau variante utilizate pentru urcare/coborâre pe stâlpi şi asigurare pe durata executării
lucrărilor în funcţie de particularităţile constructive ale stâlpilor şi de dotările existente la locul de
muncă. Instrucţiunile respective vor fi aprobate de conducerile Sucursalelor electrificare şi vor fi
prelucrate lucrătorilor care efectuează lucrări la înălţime.
(2) Instruirile teoretice privind executarea lucrărilor la înălţime vor fi completate cu
demonstraţii practice privind urcarea/coborârea şi lucrul pe stâlpi, în funcţie de particularităţile pe
care le prezintă aceştia: tip, dimensiune alveole, înălţime de urcare, poziţii de lucru, obstacole
întâlnite pe stâlp, etc.
Secţiunea a 6-a
Executarea lucrărilor la înălţime de pe platforma de lucru
Art.1076. Platformele de lucru trebuie să se realizeze astfel încât să permită accesul, lipsit de
pericole, la toate subansamblele la care urmează a se lucra.
Art.1077. Suprafaţa platformelor de lucru trebuie să fie continuă. Rosturile între panourile
sau dulapii platformei nu trebuie să fie mai mari de 10 mm. Grosimea dulapilor din care se
confecţionează platforma va fi de minimum 6 cm.
Art.1078. Platforma de lucru va fi utilizată numai după efectuarea unei încercări statice duble
faţă de încărcătura preconizată. Această încercare va fi realizată înainte de prima utilizare şi ori de
câte ori se înlocuiesc panourile sau dulapii de lemn.
Art.1079. Platformele de lucru vor fi prevăzute pe cele trei laturi exterioare cu balustrade, cu
o înălţime minimă de un metru, prinse de bare verticale prevăzute la distanţe maxime de 1,5 m. La
baza balustradei vor fi montate borduri cu înălţimea de 10-15 cm.
Secţiunea a 7-a
156
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
CAPITOLUL XXV
MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR AUXILIARE
Secţiunea 1
Prevederi privind transportul materialelor
157
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1108. După coborârea oblonului cu multă atenţie se montează cei doi stâlpi pe care
urmează a se face descărcarea.
Art.1109. Stâlpii vor fi fixaţi cu unul din capete direct pe podeaua vagonului iar cu capătul
celalalt îngropat în pământ.
Art.1110. Stâlpii vor fi împinşi cu atenţie cu bare de oţel sau cu razuri.
Art.1111. Transportarea stâlpilor cu mijloace auto se va face cu camion prevăzut cu peridoc.
În acest caz, la descărcarea lor, se va ţine seamă de următoarele:
a) înainte de începerea operaţiilor la încărcarea sau descărcarea de pe peridoc acesta va fi
asigurat contra deplasării necomandate, prin frână de mână a autocamionului şi pene de lemn la roţile
peridocului;
b) este interzisă deplasarea peridocului în timpul efectuării operaţiilor de încărcare sau
descărcare.
Art.1112. Transportarea stâlpilor de lemn se poate face şi cu autocamioane prevăzute cu jug
metalic. În acest caz, la încărcarea şi descărcarea lor, se va ţine seama de următoarele:
a) jugul metalic va fi confecţionat din fier cornier dimensionat pentru a rezista la greutatea
maximă a stâlpilor ce se transportă şi se va asigura împotriva jocului pe platforma autocamionului;
b) ramele jugului pe care se sprijină stâlpii vor fi prevăzute cu colţi metalici pentru fixarea
stâlpilor;
c) stâlpii vor fi asiguraţi împotriva căderii prin ancorarea lor de jug, cu sârmă de oţel cu
diametru de 4 mm (trei fire răsucite împreună).
Art.1113. Încărcarea şi descărcarea stâlpilor de beton şi/sau metalici se face numai cu
mijloace mecanizate, respectând următoarele măsuri:
a) stâlpul se va prinde de cârligul macaralei cu ajutorul unui cablu metalic, fixat în două
puncte ale stâlpului, astfel încât acesta să fie în echilibru. Prinderea stâlpilor se va face de legători de
sarcină autorizaţi conform prescripţiilor ISCIR;
b) se interzice staţionarea persoanelor în zona de lucru a macaralei;
c) la efectuarea operaţiilor de încărcare descărcare cu mijloace mecanizate se va ţine cont
de prescriptiile tehnice prevăzute în cartea tehnică a utilajului.
Art.1114. - (1) Tamburele de cablu vor fi deplasate numai prin rostogolire în sensul indicat
de săgeata de pe tambur. Urcarea şi coborârea lor, pe şi de pe vehicule, se va face cu mijloace
mecanizate. Pentrul tamburele cu diametrul mai mic de 1,6 m, încărcarea/descărcarea se poate face
manual pe rampe.
(2) În cazul în care nu este marcat sensul de rostogolire a tamburului, acesta va fi rostogolit în
sens contrar înfăşurării cablului.
Art.1115. La transportarea tamburelor în vagoane, vagonete, camioane care circulă pe şină
sau pe şosea, acestea vor fi fixate pe platforma vehiculului cu ajutorul unor pene care au partea
superioară tăiată oblic, după un arc de cerc. Fiecare tambur se va fixa cu patru pene, aşezate câte două
pe fiecare latură a tamburului. Penele de pe fiecare latură vor fi ancorate între ele după aşezare cu
ajutorul unor funii de oţel, petrecută pe după cele două pene şi fixate de acestea prin câte un cui bătut
în partea superioară a penei. Penele vor fi astfel dimensionate încât tamburul să se încadreze pe
tăietura circulară iar înălțimea penelor va fi de cel puțin 1/8 din diametrul tamburului. De asemenea,
tamburele se vor ancora de pereţii laterali ai vehiculului. Ancorarea sau eliberarea ancorelor se va
face treptat pe măsură ce se încarcă sau se descarcă tamburele.
Art.1116. Este interzis ca personalul să fie transportat pe aceeaşi platformă cu tamburele de
cablu.
Art.1117. Autovehiculele care transportă tamburele de cablu vor fi conduse cu atenţie
evitându-se manevrele bruște, care ar putea conduce la răsturnarea tamburelor.
Art.1118. Este interzisă urcarea materialelor în vehicule în dezordine. Uneltele cu vărfuri
ascuţite (ţepuşe, cârlige, razuri, pinteni etc.) vor fi manipulate astfel încât să fie înlaturat riscul rănirii
lucrătorilor şi vor fi legate cu sârmă sau frânghie în baloturi.
159
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 2-a
Prevederi privind activitatea de săpături
Art.1119. Sunt interzise săpăturile în gropi sau şanţuri, fără să se fi făcut în prealabil
consolidarea pereţilor pentru prevenirea surpării. Măsurile de securitate la săparea gropilor şi a
şanţurilor se vor lua în funcţie de natura terenului.
Art.1120. La săparea şanţurilor şi/sau a gropilor, pământul scos se va aşeza la o distanţă mai
mare de 0,75 m de marginea şanţului sau a gropii pentru a preveni surparea săpăturii. Aceasta distanţă
poate fi micşorată în cazul săpăturilor executate între linii, când spaţiul nu permite aşezarea
pământului la această distanţă. Peste şanturi vor fi amenajate podete transversale cu laţimea de
minimum 0,75 m. În zona localităţilor acestea vor fi prevăzute cu balustrade.
Art.1121. În cazul săpăturilor efectuate în zona căii ferate este interzisă staţionarea
lucrătorilor în gropi sau şanţuri în timpul trecerii trenurilor, fie că săpăturile se găsesc pe terasamente
în linie curentă sau în staţii.
Art.1122. În staţii, în locuri carosabile frecventate de pietoni, şanţurile şi gropile vor fi
semnalizate cu inscripţii de avertizare care pe timp de noapte vor fi iluminate.
Art.1123. Dacă adâncimea săpăturilor depăşeşte 1 m, acestea vor fi împrejmuite şi prevăzute
cu trepte care să permită evacuarea rapidă a lucrătorilor în caz de pericol.
Art.1124. În localităţi şi în incinta staţiilor de cale ferată, înainte de începerea săpăturilor, se
va stabili cu precizie dacă în teren există conducte de gaze, apă, cabluri electrice, telefonice etc.
Art.1125. În cazul când, în timpul lucrului, se descoperă construcţii şi/sau instalaţii subterane,
care nu erau cunoscute dinainte, lucrările vor fi întrerupte imediat şi vor fi reluate numai după
identificarea acestora şi stabilirea eventualelor măsuri de prevenire si protectie necesare pentru
eliminarea riscurilor de accidentare.
Art.1126. În apropierea conductelor de apă cu mare presiune sau a conductelor de gaze se va
lucra cu multă grijă, sub supravegherea permanentă a conducătorului tehnic desemnat.
Art.1127. În cazul când se execută lucrări în apropierea cablurilor electrice subterane, aflate
sub tensiune, lucrările vor fi executate numai după întreruperea curentului. În cazuri deosebite, când
întreruperea nu este posibilă, lucrările pot fi executate numai după ce au fost luate măsuri speciale
care să asigure securitatea lucrătorilor. În acest caz este interzisă utilizarea răngilor, târnăcoapelor,
lopeţilor, penelor metalice, săparea pământului fiind permisă numai cu ajutorul cazmalelor de lemn,
sub supravegherea permanentă a conducătorului tehnic desemnat.
Art.1128. În cazul în care există posibilitatea emanaţiilor de gaze toxice sau inflamabile
lucrătorii vor fi avertizați asupra pericolului şi instruiţi în privinţa măsurilor de securitate ce trebuie
respectate. Lucrările vor fi începute numai după efectuarea verificării cu detectorul de gaze. Lucrătorii
vor fi dotaţi cu măşti de gaze.
Art.1129. Când se constată existenţa gazelor periculoase, după începerea lucrărilor, acestea
vor fi întrerupte imediat şi lucrătorii evacuaţi. Lucrările se vor relua numai după înlaturarea cauzelor
care au condus la apariţia lor.
Art.1130. În cazul gazelor periculoase a căror evacuare este dificilă, datorită greutăţii mai
mari decât aerul, lucrătorii vor lucra numai cu măşti de gaze, sub supravegherea permanentă a
conducătorului tehnic desemnat.
Art.1131. Executarea săpăturilor în apropierea căii ferate este permisă numai dacă este
asigurată o distanţă minimă de 2,5 m faţă de axa căii ferate normale sau 2 m în cazul căii ferate
înguste.
Art.1132. Este interzisă aşezarea materialelor în stivă pe marginea şanţului sau a gropii la o
distanţă mai mică de 1 m.
Art.1133. În cazul lucrărilor executate în mai multe zile, începerea lucrărilor se va face numai
după o verificare prealabilă a terenului şi o eventuală consolidare a acestuia.
Art.1134. Dacă în apropiere există utilaje şi/sau mecanisme care produc vibraţii în timpul
lucrului sau fundaţii de clădiri vor fi luate măsuri contra surpării.
160
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1135. La executarea săpăturilor manuale distanţa dintre lucrători va fi astfel aleasă încât
aceştia să poată lucra în condiţii de siguranţă. În cazul în care se lucrează cu târnăcoape distanţa între
muncitori va fi de minimum 2 m.
Art.1136. Când gropile sau şanţurile sunt mai mari de 1,5 m pământul va fi aruncat pe podine
intermediare aşezate la un interval de cel mult 1,5 m între ele.
Art.1137. Executarea săpăturilor pe timp de noapte sunt permise numai dacă este asigurat un
iluminat corespunzător al locului de muncă, precum şi al drumurilor pentru vehicule şi oameni aflaţi
în zonă.
Secţiunea a 3-a
Prevederi privind activitatea conducătorului auto
Art.1138. Conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile
prevăzute de Regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice şi instrucţiunile şi dispoziţiile în
vigoare emise de Ministerul Transporturilor.
Art.1139. Instruirea periodică se va face suplimentar la fiecare schimbare a tipului de
autovehicul .
Art.1140. Angajatorul care utilizează în activitatea lor mijloace auto trebuie:
a) să stabilească traseele de acces la/de la drumurile publice precum şi traseele interioare;
b) să asigure condiţiile de parcare a autovehiculelor;
c) să asigure condiţiile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi exploatare auto;
d) să asigure amenajarea şi întreţinerea în stare de circulaţie a drumurilor de acces,
e) să asigure descongestionarea drumurilor de acces ;
f) să asigure iluminatul pe timp de noapte a căilor de acces şi a altor puncte de lucru
periculoase;
h) să asigure instruirea persoanelor care pilotează autovehicule.
Art.1141. Pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a parcului de autovehicule,
angajatorul care deţine autovehicule trebuie:
a) să asigure şi să controleze efectuarea lucrărilor de întreţinere a autovehiculelor în
conformitate cu prescripţiile din Cartea tehnică a autovehiculului respectiv;
b) să organizeze baza tehnico- materială necesară efectuării în bune condiţii a lucrărilor de
întreţinere zilnică a parcului de autovehicule pe care le deţin;
c) să asigure condiţii corespunzătoare de lucru;
d) să supravegheze operaţiile de întreţinere zilnică a autovehiculelor urmărind executarea lor
în condiţii bune de către conducătorii auto;
e) să asigure luarea măsurilor de prevenire şi de combatere a incendiilor la autovehicule ;
f) să verifice prin sondaj starea tehnică la plecarea şi înapoierea din cursă ;
Art.1142. Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică
necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentraţiile
maxime admise ale noxelor în gazele de evacuare.
Art.1143. Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale
autovehiculelor, să verifice înainte de plecarea în cursă următoarele:
a) instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor
arse (eşapate), instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care trebuie
să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii;
b) existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
c) uşile să fie în bună stare de funcţionare;
d) să confirme, prin semnătură pe foaia de parcurs, că autovehiculul corespunde din punct de
vedere tehnic.
Art.1144. Conducătorul auto trebuie să asigure ca în inventarul autovehiculului să se
găsească:
a) lampa electrică portabilă;
161
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 4-a
Prevederi privind executarea lucrărilor de reparaţii la autovehicule
Secţiunea a 5-a
Prevederi privind activitatea de sudor
Art.1174. Lucrătorul angajat în funcţia de sudor este obligat să utilizeze EIP adecvat lucrărilor
ce urmează să le execute.
Art.1175. Lucrările de sudare se execută numai cu aprobarea conducătorului lucrării.
Art.1176. Zona de lucru, la sudarea cu arc electric va fi înconjurată de paravane care vor fi
prevăzute cu tabliţe avertizoare.
Art.1177. Furtunurile din circuitele de alimentare cu oxigen, cu acetilenă sau gaz precum şi
cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi protejate împotriva acţiunilor mecanice şi termice.
Art.1178. În cazul în care se sudează sau se taie piese acoperite cu vopsea, care prin ardere
produc gaze nocive, înaintea începerii operaţiei respective, stratul de vopsea se va îndepărta pe o
lăţime de cel puțin 100 mm de fiecare parte a tăierii sau sudurii.
Art.1179. Se interzice sudarea instalaţiilor aflate sub tensiune şi a recipientelor aflate sub
presiune.
Art.1180. Folosirea butoaielor de carbid sau a altor recipiente pline sau goale pentru
susţinerea pieselor în timpul lucrului este interzisă.
Art.1181. Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se
va face numai cu utilizarea mănuşilor de sudor, care vor fi complet uscate.
Art.1182. Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată tensiunii
de alimentare, se va asigura legarea la nul drept protectie principală suplimentată prin legare la
pământ, drept protecţie secundară.
Art.1183. Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să se
rotească atunci când mijloacele de prindere sunt strânse sau desfăcute în mod repetat.
Art.1184. Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia deteriorată este
strict interzisă. Starea izolaţiei şi a legăturilor la priza de pământ se va verifica de fiecare dată, înainte
de începerea lucrului.
Art.1185. Se interzice pe timp cu precipitaţii executarea lucrărilor de sudare sub cerul liber,
fără acoperire.
Art.1186. Se interzice sudorilor să efectueze intervenţii pentru depanarea unor defecţiuni de
natură electrică sau mecanică.
Art.1187. În cazul în care instalaţia de ventilaţie nu funcţionează normal, nu se pot executa
lucrări de sudare sau tăiere a metalelor.
Art.1188. La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat este strict
interzisă utilizarea unor elemente conductoare străine de izolaţie (şine, ţevi, schele etc.) dacă acestea
nu reprezintă piesa de sudat.
Art.1189. Orice racordare la circuitul de sudare va fi efectuată înainte de punere sub tensiune
a sursei de sudare.
Art.1190. Dacă sudorul îşi întrerupe lucrul sau îşi părăseşte postul de lucru, sursa pentru
sudare sau circuitul de sudare se va scoate de sub tensiune astfel încât instalaţia să nu poata fi pusă în
mod accidental în funcţiune de la portelectrod sau de la capul de sudare.
Art.1191. În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi aşezat sau rezemat de un suport
izolat, astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia, care sunt legate la sursa de alimentare a
circuitului de sudare. Se interzice categoric ţinerea portelectrodului sub braţ.
164
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
d) la oprirea motorului transmisiei comune în cazul când maşina este acţionată de la această
transmisie.
Art.1232. În timpul operaţiilor de fixare, măsurare a piesei sau a schimbării sculelor şi
uneltelor, există posibilitatea de a se produce o mişcare necomandată (accidentală) a maşinii care
poate produce fie deteriorarea maşinii sau a sculei, fie accidentarea lucrătorului.
Art.1233. Motorul electric de antrenare a maşinii se va opri în următoarele cazuri:
a) la părăsirea locului de muncă, chiar pentru un timp scurt;
b) la orice întrerupere a curentului electric;
c) la curăţirea de aşchii şi ungerea maşinii;
d) la constatarea oricărei defecţiuni în funcţionarea maşinii.
Art.1234. Se interzice lucrătorilor care deservesc maşinile-unelte să execute reparaţii la
maşini sau instalaţii electrice.
Art.1235. Lucrătorul care deserveşte o maşină –unealtă acţionată electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie ( uşi, capace);
b) starea de contact între bornele de legare la pământ şi conductorul de protecţie;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza părţile mobile , cu caracter
temporar, precum şi integritatea învelişurilor exterioare;
d) continuitatea legăturii la centura de împământare.
Art.1236. În cazul când în timpul funcţionării se produc vibraţii, maşina se va opri imediat
şi se va proceda la constatarea şi înlăturarea cauzelor. În situaţia în care acestea sunt determinate de
cauze tehnice , se va anunţa conducătorul procesului de muncă.
Art.1237. După terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrătorul este obligat să
curăţe şi să ungă maşina, să lase ordine la locul de muncă şi să comunice schimbului următor toate
defecţiunile care au avut loc în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrătorul care preia
maşina.
Art.1238. Înlăturarea aşchiilor şi pulberilor de pe maşinile-unelte se va face cu ajutorul
măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice înlăturarea aşchiilor cu mâna. Se interzice
suflarea aşchiilor sau pulberilor cu jet de aer; această operaţie este permisă numai cu justificări
tehnologice sau constructive şi cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm. Operaţia de
îndepărtare a aşchiilor de pe masa maşinii va fi făcută numai cu maşina oprită, iar evacuarea aşchiilor
şi deşeurilor din atelier sau de pe bancul de lucru se va executa de câte ori este necesar pentru
degajarea locului de muncă.
Art.1239. Evacuarea deşeurilor de la maşini se va face ori de câte ori prezenţa acestora este
stânjenitoare pentru desfăşurarea procesului de producţie sau pentru siguranţa operatorului şi cel puţin
o dată pe schimb.
Art.1240. Piesele prelucrate, materialele, deşeurile se vor aşeza în locuri stabilite şi nu vor
împiedica mişcările lucrătorilor, funcţionarea maşinii şi circulaţia pe căile de acces. Piesele ,
materialele şi deşeurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita în containere.
Art.1241. Grătarele din lemn de la maşini vor fi menţinute curate şi în bună stare , evitându-
se petele de ulei.
Art.1242. Petele de ulei de pe grătare sau paviment se înlătură prin acoperire cu rumeguş.
Art.1243. Se interzice spălarea mâinilor cu emulsii sau uleiuri de răcire, produse inflamabile
(benzină, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu şi altele asemenea) precum şi ştergerea lor cu bumbac
utilizat la curăţarea maşinii.
§.2. Pornirea si exploatarea maşinilor de polizat
Art.1244. Înaintea începerii lucrului, lucrătorul va verifica dacă pe maşină există vreo plăcuţă
sau etichetă avertizoare care să interzică utilizarea acesteia. Se verifică de asemenea, dacă polizorul
are ecrane de protecţie cu vizor reglabil din geam securizat, apărători de protecţie laterale şi dacă
pietrele nu sunt excentrice.
168
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1265. Corpul abraziv al cărui diametru a fost micşorat datorită uzurii, poate fi utilizat la
viteza periferică de lucru corespunzătoare corpului abraziv nou obţinut.
Art.1266. Corpurile abrazive utilizate parţial, care se demontează şi se depozitează în vederea
unei reutilizări, se supun aceloraşi controale înainte de reutilizare ca şi corpurile abrazive noi.
Art.1267. Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri şi trepidaţii.
Art.1268. Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Art.1269. Atât persoana instruită să monteze corpul abraziv cât şi utilizatorul, vor verifica
respectiv vor folosi corpul abraziv la turaţia (sau viteza de lucru) înscrisă pe acesta sau pe eticheta de
fabricaţie.
Art.1270. Pe toate maşinile care utilizează corpuri abrazive se vor marca vizibil şi durabil:
sensul de rotire al corpului abraziv (printr-o săgeată), turaţiile sau vitezele de lucru ale acestuia.
Art.1271. Este strict interzis lucrul la maşina de polizat fără purtarea ochelarilor de protecţie.
§.3. Pornirea si exploatarea maşinilor fixe de găurit
Art.1272. Pornirea şi exploatarea maşinii de găurit este permisă doar persoanelor instruite şi
numai cu acordul conducătorului locului de muncă.
Art.1273. Înaintea începerii lucrului, lucrătorul va verifica dacă pe maşina de găurit există
vreo plăcuţă sau etichetă avertizoare care să interzică utilizarea acesteia.
Art.1274. Înaintea pornirii maşinii de găurit se învârte axul principal cu mâna pentru
convingerea că acesta merge uşor, apoi se porneşte maşina. După pornire, maşina va fi lăsată să
funcţioneze în gol un anumit timp pentru convingerea că aceasta funcţionează normal.
Art.1275. Se fixează corect piesa pe maşină. Este interzisă ţinerea piesei cu mâna în timpul
operaţiei de găurire sau frânarea cu mâna a axului portmandrină.
Art.1276. Se interzice folosirea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.
Art.1277. Cursa sculei va fi astfel reglată încât aceasta să se poată retrage cât mai mult la
fixarea sau desprinderea piesei.
Art.1278. Înaintea fixării piesei pe masa maşinii, se vor curăţa canalele de aşchii.
Art.1279. Prinderea şi desprinderea piesei pe, şi de pe masa maşinii se vor face numai după
ce scula s-a oprit complet.
Art.1280. Fixarea piesei pe masa maşinii se va face în cel puţin două puncte, fie cu ajutorul
unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei.
Art.1281. Înaintea pornirii maşinii, se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei care
se execută, sculelor utilizate şi materialului piesei de prelucrat.
Art.1282. Nu se schimbă vitezele în timpul mersului. În caz de defecţiune se opreste motorul
şi se anunţă conducătorul locului de muncă.
Art.1283. Se reglează turaţia maşinii în raport cu diametrul de găurit şi alezat.
Art.1284. Nu se vor folosi cârpe din bumbac pentru răcirea sculei.
Art.1285. În timpul lucrului personalul trebuie să se concentreze numai asupra operaţiei de
executat.
Art.1286. Este strict interzis lucrul la maşina de găurit fără purtarea ochelarilor de protecţie.
§.4. Fixarea si demontarea sculelor
Art.1287. Cheile fixe, de diferite tipuri şi dimensini, vor fi calibrate, adică vor avea
deschiderea egală cu valoarea marcată pe cheie. În caz contrar, muncitorul care foloseşte o cheie
decalibrată, adică cu deschiderea mai mare decât hexagonul piesei de strâns-desfăcut, este nevoit ca
în mod greşit să interpună între cheie şi hexagon plăcuţe de adaos. Acest procedeu prezintă pericolul
ca în momentul aplicării efortului pe cheie, plăcuţa de adaos să alunece sau să cadă, cheia să "scape"
şi lucrătorul să se dezechilibreze şi să se accidenteze.
Art.1288. Un pericol similar îl prezintă folosirea diferitelor improvizaţii (de exemplu:
prelungirea unei chei cu o altă cheie sau cu bucăţi de ţeavă), în vederea creşterii momentului de
170
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
strângere. În acest caz există acelaşi risc "de scăpare" a cheilor sau chiar de rupere, datorită creşterii
exagerate a momentului de strângere a cheilor cu prelungire. Este admisă numai în cazul acelor
operaţii pentru care acest lucru a fost indicat şi numai cu chei construite şi dimensionate în acest scop.
Folosirea cheilor cu fisuri este interzisă.
Art.1289. Unelte de mână prevăzute cu articulaţii ca: foarfece, cleşti şi altele asemenea, vor
avea o construcţie robustă, care să nu prezinte frecări mari sau joc în articulaţie, fapt care duce la
eforturi suplimentare la acţionare.
Art.1290. În vederea folosirii corecte şi fără pericol de accidentare, periodic se face o
verificare a părţii tăietoare, precum şi a articulaţiilor a acestor scule. Părţile tăietoare ale cleştilor şi
foarfecelor nu trebuie să prezinte deformări sau ştirbituri. Imediat ce se observă apariţia acestor
fenomene, sculele se vor ascuţi corespunzător, întrucât folosirea lor cu partea tăietoare tocită sau
deformată face ca pentru executarea lucrărilor, asupra sculei respective să fie necesară aplicarea unui
efort considerabil sporit, care duce atât la oboseală nejustificată a lucrătorului, cât şi la pericolul de
accidentare prin ruperea sculei respective. De asemenea strângerea corectă a articulaţiilor prezintă o
importanţă deosebită întrucât o strângere prea mare face ca asupra mânerelor să se aplice un efort
prea mare, iar o strângere prea mică (joc între părţile tăietoare) prezintă pericol, fie de ,, a scăpa" piesa
între părţile tăietoare, fie de a desprinde părţile asamblate şi a arunca materialul într-o direcţie
necontrolabilă.
Art.1291. Fălcile de prindere vor avea forme şi dimensiuni corespunzătoare operaţiunilor de
lucru. Dispozitivele de prindere a pieselor sunt folosite frecvent atât în lucrările de lăcătuşerie-ajustură
pentru fixarea pieselor în vederea executării diverselor operaţii (găurire, pilire, tăiere), cât şi în cadrul
operaţiilor de montaj în vederea asamblării prin sudură, nituire.
Art.1292. Pentru executarea diverselor lucrări de lăcătuşerie la banc se folosesc menghinele
de banc. Ele vor fi montate pe banc astfel încât în timpul lucrului să permită muncitorului o poziţie
corectă şi neobositoare. Prinderea menghinelor pe banc trebuie făcută rigid, astfel ca în timpul lucrului
să nu existe posibilitatea de desprindere a menghinei.
Art.1293. Fălcile de strângere a menghinei trebuie să fie perfect paralele, fără deformaţii sau
ştirbituri iar striaţiunile bacurilor să nu permită ieşirea piesei în timpul lucrului. Şuruburile de
strângere trebuie să fie nedeformate şi cu partea filetată în perfectă stare.
Art.1294. Menghinele de mână folosite la lucrările de montaj trebuie să prezinte aceleaşi
condiţii de paralelism al fălcilor.
Art.1295. În cazul în care piesele nu pot fi fixate prin străngere cu mâna, înseamnă că
menghina este subdimensionată pentru strângerea pieselor respective şi se va folosi o menghină cu
posibilităţi mai mari, fără să se încerce strângerea piuliţei cu cleşti sau cu prelungitoare ce pot duce
la ruperea piuliţei, surubului de strângere sau chiar a bacurilor, provocând accidente.
Art.1296. Uneltele de mână folosite în mediul de gaze şi vapori explozivi vor fi confecţionate
din materiale care să nu producă scântei prin lovire sau frecare.
Art.1297. Diversele lucrări de lăcătuşerie ce se execută în spaţii cu mediu exploziv trebuie
executate cu scule numai din materiale neferoase (cupru şi bronz). Exemple tipice de astfel de lucrări
în cadrul atelierelor de reparaţii utilaje sunt intervenţiile ce se execută asupra generatoarelor de
acetilenă în încăperea în care acestea sunt în funcţiune, desfacerea butoaielor de carburanţi în depozite
şi altele asemenea.
Art.1298. Mandrinele pentru fixarea burghielor şi alezoarelor se vor strânge şi desface numai
cu chei adecvate, care se vor scoate înainte de pornirea maşinii.
Art.1299. – (1) Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat şi fixat.
(2). Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrină se va face numai cu ajutorul unei scule
speciale.
Art.1300. Se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în universalele maşinilor.
Art.1301. Se interzice folosirea burghielor cu coadă cilindrica în bucşe conice.
Art.1302. Se interzice folosirea burghielor , alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate
sau care prezintă crestături, urme de lovituri şi altele asemenea.
171
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
172
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1320. Tăierea metalelor se va face ţinând polidiscul în poziţie corectă pe piesă, evitând
înclinările sau forţarea discului situaţii ce pot duce la ruperea acestuia şi accidentarea lucrătorilor.
Art.1321. Se interzice folosirea suprafeţei laterale a discului, pentru executarea operaţiei de
polizare.
Art.1322. Se interzice staţionarea de persoane în faţa polidiscului care funcţionează.
Art.1323. Se interzice oprirea discului abraziv cu mâna.
Art.1324. Înlocuirea discului se va face de către salariatul care lucrează cu polidiscul şi numai
după ce cablul de alimentare a polidiscului a fost scos din priză.
Art.1325. Se interzice executarea operaţiei de înlocuire a discului, numai prin oprirea
funcţionării polidiscului de la butonul de pornire/oprire al acestuia.
Art.1326. Operaţia de tăiere nu se va executa ţinând polidiscul deasupra capului sau în alte
poziţii care ar îngreuna menţinerea stabilităţii acestuia.
Secţiunea a 8-a
Măsuri de securitate şi sănătate în muncă la executarea lucrărilor de vopsitorie
173
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
e) doborârea arborilor aflaţi de-a lungul drumurilor sau liniilor de cale ferată, fără luarea
măsurilor de închidere a circulaţiei şi de interzicere a accesului de persoane, de către conducătorul
formaţiei de lucru.
Art.1364. Lucrătorul care deserveşte fierăstrăul mecanic trebuie să respecte următoarele
reguli :
a) să fie odihnit şi echipat corespunzător sarcinii de muncă ;
b) să nu consume alcool şi să nu fumeze în timpul utilizării ;
c) să nu facă impovizaţii la sistemul de fixare a pânzei sau la cel de alimentare cu
combustibil ;
d) să nu intervină pentru reparaţie sau remediere în timpul funcţionării ;
e) să oprească utilajul în cazul apariţiei unui pericol iminent ;
f) să se asigure că buşteanul tăiat este poziţionat stabil inclusiv după debitare ;
g) să nu debiteze buştenii aflaţi pe mijloacele de transport sau prin poziţionare stând pe
stivă;
h) să nu se deplaseze de la un loc de muncă la altul cu utilajul pornit.
Art.1365. Fierăstrăul mecanic este prevăzut cu o frână a lanţului, menită să oprească lanţul
în caz de recul. Frâna lanţului trebuie activată în momentul pornirii fierăstrăului mecanic pentru a
împiedica mişcarea lanţului.
Art.1366. În momentul pornirii fierăstrăului mecanic se va utiliza frâna lanţului ca pe o
“frână de parcare”.
Art.1367. La deplasarea fierăstrăului mecanic pe distanţe scurte, se va utiliza frâna lanţului,
pentru a preveni accidentele atunci când există riscul, ca lanţul să lovească accidental persoane sau
obiecte aflate în apropiere.
Art.1368. Pentru eliberarea frânei de lanţ, trageţi maneta de frână înapoi, înspre mânerul
anterior.
Art.1369. Fierăstrăul mecanic are prevăzut un opritor de lanţ ce este construit pentru a opri
lanţul în caz că se rupe sau sare din loc.
Art.1370. Nu se va pune niciodată în funcţiune fierăstrăul mecanic în spaţii închise sau în
apropiere de materiale inflamabile.
Art.1371. Dinţii de tăiere ai lanţului fierăstrăului mecanic trebuie să fie întotdeauna bine şi
corect ascuţiţi.
Art.1372. Lanţul fierăstrăului mecanic trebuie menţinut tensionat. Dacă lanţul nu este
suficient întins, riscul ca acesta să sară de pe loc creşte, iar uzura lamei de ghidaj, a lanţului şi a roţii
de lanţ, creşte. Tensionarea lanţului trebuie verificată la fiecare alimentare cu combustibil; în mod
general este valabil ca tensionarea lanţului să se facă cât se poate de bine, dar nu aşa de tare încât să
nu-l puteţi trage liber cu mâna.
Art.1373. Mecanismul de tăiere a fierăstrăului mecanic trebuie să fie bine lubrifiat. Un lanţ
cu lubrifiere nesatisfăcătoare se rupe mai uşor, iar uzura lamei de ghidaj, a lanţului şi a roţii de lanţ
creşte. Uleiul de lanţ al fierăstrăului mecanic trebuie să se menţină pe lanţ şi în acelaşi timp să aibe o
fluiditate bună.
Secţiunea a 10-a
Măsuri de securitate şi sănătate în muncă privind modul de lucru cu motocositoarea
176
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1376. Lucrătorul care utilizează motocositoarea este responsabil pentru accidentele sau
pericolele apărute față de alți lucrători.
Art.1377. Lucrătorul care execută lucrări cu motocositoarea este obligat să folosească
echipamentul de protecție adecvat (salopetă, încălțăminte de protecție aderentă și stabilă la alunecare-
bocanci, ochelari de protecție), cât și accesoriile din dotarea utilajului (bretea de umăr).
Art.1378. Înainte de pornirea motorului, lucrătorul care urmează să folosească motocositoarea
va verifica existența dispozitivului de protecție (apărătoarea uneltei tăietoare), starea talerului rotativ
să nu prezinte defecțiuni respectiv uzură, fiind interzisă utilizarea motocositoarei cu apărătoarea
lipsă, defectă sau cu talerul rotativ uzat.
Art.1379. La pornirea motorului motocositoarei cât și la utilizarea acesteia nu trebuie să se
găsească alte persoane pe o rază de acțiune de 15 m, pornirea se va face pe o suprafață plană, salariatul
având o poziție stabilă și sigură. Unealta tăietoare la pornire nu trebuie să atingă solul și nici un obiect
care e antrenat în mișcarea de rotație să creeze pericol de rănire.
Art.1380. Motocositoarea se va ține de mânere întotdeauna cu ambele mâini : mâna dreaptă
pe mânerul de operare, mâna stângă pe mânerul țevii.
Art.1381. Motorul motocositoarei funcționând pe baza unui amestec de benzină și ulei de
motor, se interzice fumatul în timpul utilizării și în apropierea acesteia, evitând pericolul de incendiu.
Art.1382. Schimbarea uneltei tăietoare, a firului cositor se va face cu motorul oprit și fișa
bujiei scoasă, evitându-se astfel pericolul de rănire prin pornirea accidentală a motorului.
Art.1383. Uneltele avariate sau fisurate nu se mai utilizează și nu se repară prin sudură sau
rectificare.
Art.1384. Utilizarea motocositoarei nu se va face pe durate lungi, pentru a se evita dereglări
ale irigării sanguine a mâinilor, cauzate de vibrații și apucarea strânsă a mânerelor motocositoarei.
Art.1385. La terminarea lucrului și înainte de părăsirea utilajului se oprește motorul și se
așează utilajul în poziția de siguranță, unealta se apasă pe sol până la frânare. Aceasta se va curăța și
depozita în locuri sau spații ferite de accesul permanent al lucrătorilor.
Art.1386. Transportul, deplasarea de la un punct de lucru la altul, se va face cu motorul oprit.
În vehicule, motocositoarea se va asigura contra răsturnării, avarierii și revărsării carburantului.
Unealta tăietoare se asigură contra atingerii, utilizând elemente de protecție la transport.
Secţiunea a 11-a
Măsuri de securitate şi sănătate în muncă
privind utilizarea arzătorului şi buteliei cu gaz
Art.1387. Este interzisă lovirea sau trântirea buteliei. În timpul transportului, butelia va avea
ventilul închis şi va fi echipată cu o piuliţă de siguranţă şi un capac de protecţie.
Art.1388. Este interzis transportul buteliei ţinând-o de regulator sau de robinet.
Art.1389. Este interzisa manipularea şi transportul buteliei de către personalul neinstruit.
Art.1390. Nu se va transporta butelia cu accesoriile montate (furtun, regulator, bec).
Art.1391. Este permisă utilizarea buteliei numai în încăperi situate la parter sau etaj, care au
un volum de cel puţin 10-12 metri cubi raportat la fiecare butelie şi care au asigurată o bună aerisire
şi cel puţin o fereastră spre exterior.
Art.1392. În mod excepţional se permite utilizarea unei singure butelii într-o încăpere situată
sub nivelul solului, cu condiţia asigurării unei bune aerisiri şi a existenţei cel puţin a unei ferestre
spre exterior.
Art.1393. Este interzisă utilizarea buteliei în încăperi în care se doarme. Uşa încăperii în care
se lucrează cu butelia se menţine deschisă până la terminarea lucrărilor şi a probelor.
Art.1394. Este strict interzisă montarea regulatorului la ventilul buteliei fără o garnitură
inelară bună, care să asigure o etanşeitate perfectă; montarea noii garnituri se face după curăţirea
completă a resturilor vechii garnituri.
177
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1395. Buteliile pline sau goale se vor păstra numai în poziţia vertical, cu ventilele închise
şi echipate cu piuliţe în siguranţă.
Art.1396. Nu este permisă folosirea buteliei fără regulator de presiune, cu regulator defect.
Art.1397. Înainte de aprinderea focului, se va verifica robinetul, iar în cazul în care ventilul
buteliei este deschis, se vor lua următoarele măsuri:
a) se face aerisirea încăperii;
b) nu se vor aprinde în încăperi chibrituri şi brichete, este interzis fumatul;
c) nu se vor aduce lămpi aprinse, iar lumina electrică se va aprinde numai după aerisirea
încăperii, timp de 30 minute.
Art.1398. Înaintea de aprinderea focului se vor verifica accesoriile (furtunul de cauciuc astfel
încât să nu aibă scăpări de gaze datorate porozităţilor, crăpăturilor sau lărgirii capetelor arzătorului,
etc.)
Art.1399. Este strict interzisă golirea gazului din butelie în încăpere. Pentru obţinerea unui
debit maxim de gaze, la deschidere nu este necesară rotirea la refuz a rozetei robinetului; forţarea
rozetei poate provoca accidente.
Art.1400. În cazul în care robinetul buteliei nu se deschide normal, se interzice lovirea şi
bruscarea lui (pentru evitarea scăpărilor de gaze) iar butelia nu se va utiliza.
Art.1401. Se va folosi butelia numai în poziţie verticală.
Art.1402. Este interzisă încălzirea butelilor la flacără sau la apă fierbinte.
Art.1403. După utilizare se închide mai întâi robinetul buteliei şi se va verifica cu apă şi săpun
dacă sunt scurgeri de gaze.
Art.1404. Este interzisă încărcarea buteliilor de la alte surse decât cele omologate (staţii
încărcare).
Art.1405. Este interzisă folosirea de butelii de orice tip în afara celor omologate pentru
activitatea specifică.
Art.1406. Recomandările de mai sus nu sunt limitative, conducătorii de unităţi (districte,
formaţii etc.) pot stabili şi alte măsuri specifice activităţilor pentru a asigura prevenirea şi stingerea
incendiilor, securitatea muncii şi protecţia mediului înconjurător.
Art.1407. – (1) În cazul utilizării recipientelor mici cu gaz butan lichefiat sub presiune şi
arzător se vor respecta următoarele reguli:
- recipientele se vor depozita până la utilizare în locuri aerisite, departe de orice flacără
sau sursă de căldură. Temperatura maximă de depozitare este de 50º C;
- recipientul se utilizează numai cu arzătorul special destinat acestuia;
- recipientul se înlocuieşte numai atunci când este complet golit de gaz şi în apropiere nu
este nici o flacără sau sursă de foc;
- este interzis fumatul în apropierea buteliei, chiar dacă lucrarea se desfăşoară în aer liber;
- în momentul aprinderii arzătorului nu trebuie să existe personal sau materiale uşor
inflamabile în faţa acestuia;
- se va păstra curăţenia la locul de desfăşurare a lucrării cu butelii cu butan lichefiat.
(2) După utilizare, recipientul se depune în locuri special amenajate.
Secţiunea a 12-a
Măsuri de securitate şi sănătate în muncă
privind lucrul cu echipamente cu ecran de vizualizare
178
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
179
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
180
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1440. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul
trebuie să fie protejate la curenţi de scurtcircuit prin siguranţe fuzibile, siguranţe automate sau
întreruptoare automate.
Art.1441. Siguranţele fuzibile trebuie să fie originale şi calibrate la curentul nominal indicat
de producător.
Art.1442. Curentul de scurtcircuit la care deconectează siguranţele fuzibile şi întrerupătoarele
automate trebuie să aibă valoarea indicată de producător.
Art.1443. Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă.
Art.1444. Ecranul nu trebuie să prezinte reflexii care să provoace disconfort lucrătorului care
îl utilizează.
Art.1445. – (1) Ecranul trebuie să poată fi orientat şi înclinat usor şi liber pentru a putea fi
adaptat nevoilor lucrătorului care îl utilizează.
(2) Ecranul trebuie să fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40° (unghi măsurat în
raport cu perpendiculara la suprafaţa ecranului într-un plan oarecare).
(3) Se va prevedea posibilitatea poziţionării ecranului astfel încât acele zone ale sale care
trebuie privite în mod continuu să poată fi văzute sub un unghi al liniei de vedere cuprins între
orizontală şi 60° sub orizontală.
Art.1446. Se va asigura un contrast adecvat între caractere şi fond.
Art.1447. Se va prevedea posibilitatea controlului şi a reglării luminanţei caracterelor şi/sau
fondului de către lucrătorul care utilizează echipamentul.
Art.1448. Tastatura trebuie să permită localizări şi acţionări corecte, rapide şi confortabile ale
tastelor.
Art.1449. Tastatura trebuie să fie separată şi mobilă faţă de ecran pentru a permite reglarea
distanţei de citire în funcţie de cerinţele vizuale şi de utilizarea optimă a planului de lucru.
Art.1450. Tastatura trebuie să fie mată, pentru evitarea reflexiilor.
Art.1451. Scaunul trebuie să fie stabil şi să-i permită lucrătorului care îl utilizează libertate
de mişcare şi o poziţie confortabilă.
Art.1452. Spătarul scaunului trebuie să fie reglabil atât ca înălţime cât şi ca înclinare.
Art.1453. Unghiul sau bascularea suprafeţei de şedere a scaunului trebuie să funcţioneze
simultan cu unghiul spătarului, determinând o basculare pozitivă atunci când spătarul este înclinat,
dar nu o basculare excesivă care să deranjeze la aşezarea sau ridicarea de pe scaun.
Art.1454. Dacă este necesar, locul de muncă va fi prevăzut cu reazem pentru picioare.
Art.1455. Iluminatul încăperilor de lucru va fi astfel încât să se asigure niveluri de iluminare
şi de contrast adecvat între ecran şi mediu, pentru obţinerea unei performanţe vizuale ridicate.
Art.1456. Toate radiaţiile, exceptând părţile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie să
fie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, în
conformitate cu reglementările legislaţiei în vigoare.
Art.1457. Emisiile de ozon de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din
punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.
Secţiunea a 13-a
Măsuri de securitate şi sănătate în muncă
privind activitatea de tractorist
Art.1458. Pentru conducerea tractorului pe pneuri conducătorul trebuie să posede permis de
conducere; este interzisă încredinţarea tractorului unor persoane ce nu posedă permis.
Art.1459. Urcarea şi coborârea de pe tractor în timpul mersului sunt interzise.
Art.1460. La cuplarea tractorului cu remorca tractoristul va conduce cu viteza redusă şi va fi
permanent atent la poziţia celui ce face cuplarea. Persoana care efectuează cuplarea va semnaliza
către tractorist şi după ce acesta s-a convins că nu mai există oameni între tractor şi remorcă, va pune
în mişcare tractorul .
181
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1461. La intrarea sau ieşirea din incinta districtului şi/sau garaj tractoarele vor circula cu
maximum 5 km / h .
Art.1462. Înainte de începerea lucrului, tractoristul va verifica cu atenţie starea tehnică a
tractorului, dispozitivului de remorcat şi a remorcii.
Art.1463. Urcarea şi coborârea pantelor se va executa numai cu viteza I-a şi schimbarea
vitezei se face înainte de a fi angajat tractorul în pantă.
Art.1464. Se interzice fumatul în tractor, lângă tractor şi apropierea cu foc deschis. Se vor
îndepărta cu atenţie urmele de combustibil rămase după alimentare. Tractorul va fi dotat cu stingător.
Art.1465. Se interzice executarea oricăror operaţiuni tehnice de întreţinere înainte ca tractorul
să fie oprit din funcţionare.
Art.1466. Se interzice lucrul sub tractor sau remorcă fără a fi motorul oprit şi frânele blocate.
Art.1467. Se interzice circulaţia pe drumuri publice dacă atât tractorul cât şi remorca nu sunt
dotate cu instalaţie de semnalizare în stare de funcţionare; este obligatorie funcţionarea instalatiei de
iluminat pentru timp de noapte .
Art.1468. Transportul persoanelor, în cabina tractorului se va face în limita locurilor
prevăzute prin construcţia cabinei, fiind interzisă staţionarea persoanelor pe aripi şi scări.
Art.1469. La pornirea tractorului din loc, tractoristul va da un semnal sonor pentru atenţionare
şi se va asigura că persoanele din jur nu sunt în pericol de a fi lovite .
Art.1470. La părăsirea tractorului, tractoristul este obligat să oprească motorul, să ia cheia din
contact, să asigure tractorul împotriva oricăror posibilităţi de răsturnare, alunecare sau pornire
accidentală a acestuia.
Secţiunea a 14-a
Măsuri de securitate şi sănătate în muncă
privind activitatea de primitor- distribuitor şi merceolog
Art.1471. Prin manipularea normală a maselor se înţelege orice tip de transport sau susţinere
a unei mase de către unul sau mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea,
purtarea sau deplasarea unei mase, care datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice
necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru un lucrător, în special afecţiuni dorsolombare.
Art.1472. Lucrătorul va folosi în permanenţă echipamentul de protecţie adecvat,
corespunzător factorilor de risc conform « Listei interne de dotare cu EIP »..
Art.1473. Pe cât este posibil, manipularea maselor se va face în special cu mijloace
mecanice, pentru a se evita necesitatea manipulării manuale a maselor .
Art.1474. În cazurile în care nu se poate evita necesitatea manipulării manuale a maselor,
se vor lua măsuri oraganizatorice corespunzătoare pentru utilizarea mijloacelor adecvate pentru a
reduce riscul pe care îl implică manipularea manuală a maselor.
Art.1475. Postul de lucru va fi astfel organizat încât manipularea maselor să fie cât mai
sigură şi cu risc cât mai mic posibil pentru sănătate.
Art.1476. Lucrătorul (PDMS) nu va începe manipularea manuală a maselor până când nu
va şti:
a) greutatea maselor ;
b) centrul de greutate sau partea cea mai grea când pachetul este încărcat excentric ;
c) proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor de manipulat.
Art.1477. Se vor respecta limitele maxime admise pentru manipularea manuală a maselor pe
tipuri de manipulare, frecvenţe şi categorii de vârstă şi de sex, prezentate în tabelul de mai jos :
182
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Peste Peste
16 - 19 19 - 45 45 16 - 19 19 - 45 45
Ridicare rar 35 55 50 13 15 13
frecvent 25 30 25 9 10 9
foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
Purtare rar 30 50 40 13 15 13
frecvent 20 30 25 9 10 9
foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
Tragere rar 15 10
frecvent 10 7
Împingere rar 16 11
frecvent 11 7,5
Secţiunea a 15-a
184
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1495. Toate lucrările care se execută în tuneluri vor fi făcute numai sub supravegherea
permanentă a conducătorului punctului de lucru respectiv.
Art.1496. Locul de muncă în tuneluri va fi iluminat și vor fi luate toate măsurile de acoperire
a lucrărilor cu semnale prevăzute în Instrucția de semnalizare.
Art.1497. – (1) Conducătorul lucrării va indica - înainte de începerea lucrului - locul de
refugiu al fiecărui lucrător, la trecerea vehiculelor.
(2) În cazurile în care există pericol de depășire a gabaritului sau în lipsa spațiului de refugiu
se va închide linia și vor fi luate măsuri de postare a unui agent de supraveghere și avertizare a
personalului la apariția vehiculului. Măsura nu se va aplica decât în cazul când nu este posibil ca
lucrarea să fie executată în intervalul de timp liber de circulație.
Art.1498. – (1) În timpul lucrului se are întodeauna în vedere posibilitatea apropierii unui
tren.
(2) În timpul apropierii și trecerii unui tren prin tunel, personalul se va retrage în nișa cea mai
apropiată.
Art.1499. Personalul care efectuează lucrări în tuneluri va purta echipament de protecție:
salopetă, cască de protecție, mănuși și cizme electroizolante.
Art.1500. Indiferent dacă instalația electrică de avertizare și iluminare a tunelului este sau nu
în funcțiune, deplasarea se face folosind lanterne electrice de iluminat cu baterii sau acumulatori.
Art.1501. – (1) În tunel se va circula pe bancheta tunelului și în caz că nu se poate din cauza
unor obstacole se va circula pe traverse, dar în afara firelor căii.
(2) În timpul deplasării în tunel, nu se vor acoperi urechile cu căciuli, pentru a se putea auzi
de la distanță aproprierea unui tren .
(3) Personalul este obligat să cunoască mersul trenurilor și să fie atent în orice moment la
posibilitatea circulației trenurilor de lucru neprevăzute în grafic.
Art.1502. Accesul la corpurile de iluminat se va face cu scara din lemn.
Art.1503. În perioadele cu temperaturi scăzute, la intrările în tuneluri cât și pe traseul acestora
unde există infiltrații, se formează țurțuri de gheață care produc declanșări ale fiderilor de alimentare
ca urmare a intrării acestor țurțuri sub distanţa minimă de izolare electrică. Înlăturarea acestor țurțuri
se va face numai cu linia de contact scoasă de sub tensiune, lucrătorii fiind echipați cu cască de
protecție cu vizieră sau ochelari de protecție.
Art.1504. Se vor respecta cu strictețe normele de securitatea muncii pentru lucrări în zona căii
ferate electrificate.
Art.1505. Toate lucrările în tuneluri se vor executa pe baza de autorizație de lucru.
CAPITOLUL XXVI
MĂSURI DE PRIM AJUTOR PENTRU ACCIDENTAŢII PRIN
ELECTROCUTARE ŞI ACCIDENTAŢII DIN ALTE CAUZE
Secţiunea 1
Prevederi generale
Art.1505. Personalul de conducere a activităţii, indiferent de funcţie şi atribuţii, are datoria să
verifice dacă personalul executant este asigurat cu materialul prevăzut pentru a interveni în caz de
accident.
Art.1506. În vederea acordării primului ajutor, în caz de accident, trebuie să se întreprindă
următoarele acţiuni:
a) să se înlăture pericolul;
b) se recomandă să se facă apel la ajutorul publicului, pentru a chema salvarea, pompierii, a
opri un mijloc de transport, etc.;
185
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 2-a
Măsuri de prim ajutor în caz de electrocutare
Art.1511. - (1) Instalaţiile electrice prezintă pericol de accidentare electrică (electrocutare), în
special în cazul executării de lucrări direct în aceste instalaţii sau în vecinătatea lor.
(2) Electrocutările provoacă întotdeauna arsuri, însoţite sau nu de răni deschise, oprirea respiraţiei
sau a inimii, urmate de pierderea cunoştinţei.
Art.1512. Lucrătorii care execută lucrări în instalaţiile electrice, indiferent de funcţie şi atribuţii,
sunt obligaţi să cunoască cel puţin măsurile de prim ajutor indicate mai jos:
a) readucerea la viaţă a unei persoane care a fost electrocutată sau asfixiată;
b) izolarea aseptică a unei arsuri sau a unei răni;
c) transportarea corectă a unui rănit;
186
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
b) arsuri întinse.
(2) Arsurile pot proveni fie prin acţiunea directă a curentului electric, fie prin aprinderea
veşmintelor victimei, ca urmare a efectului provocat de arcul electric.
Art.1521. Arsurile pot fi provocate, în general, fie prin acţiunea curentului electric, fie prin
acţiunea focului sau a agenţilor chimici. Pot exista arsuri superficiale, însă întinse, care sunt mult mai
grave decât arsurile profunde, dar pe suprafeţe restrânse, care nu conduc la un risc funcţional
fiziologic al victimei. Pentru a distinge o arsură minoră de o arsură gravă, primul pas este de a
determina gradul şi amploarea afectării ţesuturilor corpului. Clasificarea arsurilor : de gradul I, de
gradul II şi de gradul III vă va ajuta în a stabili ajutorul de urgenţă :
Art.1522. Arsura de gradul I
Cele mai puţin grave arsuri sunt cele în care este ars numai stratul exterior al pielii
(epidermul). Pielea este de regulă roşie, uneori fiind prezente inflamaţia şi durerea. Stratul exterior al
pielii nu a fost ars în întregime. Trataţi o arsură de gradul I ca pe o arsură minoră dacă nu implică
porţiuni substanţiale de pe mâini, picioare, faţă, organe genitale sau fese, sau o articulaţie importantă.
Art.1523. Arsura de gradul II
Când primul strat al pielii a fost ars în întregime, iar al doilea strat al pielii (dermul) a fost
ars şi el, arsura este de gradul II. Apar băşici iar pielea capătă un aspect pătat, puternic înroşită.
Arsurile de gradul II produc inflamare şi durere severe.
Art.1524. – (1) Dacă arsura de gradul II nu este mai mare de 5-8 cm diametru, trataţi-o ca pe
o arsură minoră. Dacă zona arsă este mai mare sau dacă arsura este pe mâini, picioare, faţă, organe
genitale sau fese sau pe o articulaţie importantă , apelaţi imediat la ajutor medical.
(2) Pentru arsuri minore, inclusiv arsuri de gradul II limitate la o zonă care nu depaşeşte 5-8
cm diametru, acţionaţi în felul următor :
- Răcoriţi arsura. Ţineţi suprafaţa arsă sub jet de apă rece timp de cel puţin 5 minute sau până
când cedează durerea. Dacă acest lucru nu este posibil, introduceţi partea arsă în apă rece sau răcoriţi-
o cu comprese cu apă. Racorirea rănii reduce inflamaţia înlăturând căldura provocatoare de leziuni.
Nu puneţi gheaţă pe arsură.
- Acoperiţi arsura cu un bandaj de tifon steril. Nu folosiţi vată (sau alt material pufos) care
poate irita pielea. Înfăşuraţi tifonul lejer pentru a evita să puneţi presiune pe pielea arsă. Bandajarea
ţine aerul departe de pielea arsă, reduce durerea şi protejează pielea băşicată.
- Luaţi un analgezic care se vinde fără reţetă. Acestea includ aspirina , ibuprofenul sau
paracetamol. Niciodată nu daţi aspirina la copii sau adolescenti, datorită riscului de sindrom Reye.
- Nu aplicaţi creme sau grăsimi.
- În cazul unor arsuri chimice dacă nu dumneavostră sunteţi victima încercaţi să evitaţi
contactul cu substanţa care a produs arsura. Scoateţi inelele, brăţările sau alte obiecte care pot fi
contaminate. Spălaţi cu apă rece din abundenţă.
Arsurile minore de obicei trec fără alt tratament. Ele se pot vindeca cu schimbări pigmentare,
însemnând că zona vindecată poate fi de o culoare diferită faţă de pielea înconjurătoare. Verificaţi
dacă există semne de infecţie, cum ar fi: durerea crescută, roşeaţa, febra, inflamaţie sau puroi. Dacă
infecţia se dezvoltă, apelaţi la ajutor medical.
Atenţie !
- Nu folosiţi gheaţa. Punând gheaţă direct pe o arsură se poate provoca o degerătură,
agravând rana.
- Nu spargeţi băşicile. Băşicile sparte sunt vulnerabile la infecţie.
Pentru arsurile majore, formaţi 112 sau sunaţi pentru ajutor medical de urgenţă. Până
soseşte ajutorul de urgenţă, luaţi următoarele măsuri :
a) Nu scoateţi hainele arse. Totuşi, verificaţi ca victima să nu mai fie în contact cu materiale
care se topesc, sau expusă la fum ori căldură.
b) Nu introduceţi arsuri mari, severe în apă rece. Acest lucru poate provoca un şoc.
c) Verificaţi existenţa semnelor vitale (respiraţie, tuse sau mişcare). Dacă nu există nici un
fel de respiraţie sau alt semn de circulaţie, începeţi resuscitarea cardiopulmonară.
d) Acoperiţi zona arsurii. Folosiţi un bandaj răcoros, umed, steril, o pânză umedă curată sau
prosoape umede.
Art.1526. – (1) Transportul accidentaţilor grav prin arsuri se va face cu toată precauţia, astfel
încât acest transport să nu fie obositor şi să nu fie nici prea lung (dacă nu este necesar). Transportarea
accidentatului la un punct sanitar se va face pe o brancardă, acoperit cu o patură şi însoţit de un
supraveghetor.
(2) În cazul arsurilor provocate de agenţi chimici, se va spăla locul arsurii cu foarte
multă apă. După aceasta, vor fi luate următoarele măsuri:
a) pentru arsuri provocate de soluţii acide, se va spăla locul cu o soluţie de bicarbonat de
sodiu 2% ;
b) pentru arsuri provocate de soluţii alcaline, se va spăla locul cu o soluţie de acid acetic l%
sau cu apă cu oţet (nouă părţi apă şi o parte oţet) ;
c) pentru arsuri provocate de fosfor sau substanţe cuprinzând fosfor, se va spăla locul cu o
solutie de sulfat de cupru 5% ;
d) pentru arsuri provocate de gudroane sau soluţii cuprinzând gudroane, se va şterge locul cu
tampoane de vată hidrofilă, înmuiate (înbibate) în eter, pentru a antrena particulele (petele) de gudron
care se află în afara rănii. Nu se va insista dacă aderenţa acestor particule este prea mare. Nu se va atinge
rana însăşi. Rănile vor fi pansate cu pansament steril, uscat şi nu vor fi întrebuinţate alte soluţii.
Secţiunea a 4-a
Măsuri de prim ajutor în caz de asfixiere, înec
Art.1527. - (1) În activitatea personalului pot aparea accidente care nu sunt provocate de curentul
electric. Acestea pot fi: asfixierile, înecul, rănirile, fracturile, degerăturile.
(2) În cazul asfixierilor, indiferent de natura lor, vor fi luate următoarele măsuri:
a) scoaterea de urgenţă a victimei din atmosfera viciată;
b) înlăturarea persoanelor inutile;
c) scoaterea sau tăierea îmbrăcămintei care stânjeneste respiraţia victimei.
(3) Salvarea accidentatului asfixiat depinde de rapiditatea cu care se dau primele îngrijiri:
scoaterea din atmosfera viciată şi începerea, când este cazul, a respiraţiei artificiale. La înlaturarea
îmbrăcămintei se va avea grijă, în primul rând, să se desfacă gulerul şi să se scoată centura.
(4) La un accidentat prin asfixiere, pot apărea următoarele trei situaţii:
a) Victima nu şi-a pierdut cunoştinţa. Accidentatul va fi culcat orizontal. Nu i se vor da
întăritoare şi nici băuturi alcoolizate.
b) Victima şi-a pierdut cunoştinţa, dar îşi menţine respiraţia Victima este în comă.
Accidentatul va fi culcat orizontal. Nu i se vor da întăritoare şi nici băuturi alcoolizate. Se va chema de
urgenţă medicul, pentru a-i da îngrijirile necesare. Respiraţia şi bătăile inimii nefiind oprite, se va face
victimei respiraţie artificială prin insuflare.
c) Victima şi-a pierdut cunoştinţa, nu mai respiră. Prima acţiune impusă, fără a se
pierde nici o secundă, este aplicarea respiraţiei artificiale, prin metoda insuflaţiei, fără a se aştepta echipa
de salvare specializată sau medicul, ce trebuie anunţat imediat.
d) Echipa specializată sau medicul va acţiona prin mijloace de respiraţie artificială,
aplicând metoda insuflaţiei şi va da alte îngrijiri considerate necesare.
Art.1528. În cazul accidentelor prin înec, pentru readucerea la viaţă a victimei se va face victimei
respiraţie artificială prin metoda insuflaţiei. Accidentatul prin înec prezintă de obicei şi simptome de vomă,
190
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
fapt care impune a se lua măsuri de degajare a limbii. Victima va fi aşezată cu capul în jos, cu faţa la
pământ şi capul înclinat într-o parte, astfel încât să se permită uşor evacuarea apei prin gură, care trebuie
permanent supravegheată pentru a fi degajată.
Secţiunea a 5-a
Măsuri de prim ajutor în caz de leşin (lipotimie), sincopă, contuzii (vânătăi)
Art.1529. - (1) Leşinul este rezultatul unei oxigenări temporar insuficiente a creierului. O
persoană care leşină va fi inconştientă chiar numai pentru câteva momente.
(2) Scopul acordării primului ajutor în caz de leşin este de a creşte oxigenarea creierului.
(3) Pot exista simptome care preced leşinul: pierdere de echilibru, paliditate, transpiraţie.
Art.1530. În caz de leşin se pot lua următoarele măsuri preventive:
a) se asigură aer proaspăt (se deschid uşi/ferestre), dar fără temperaturi excesive;
b) se slăbeşte strânsoarea hainelor la gât, piept şi talie;
c) dacă persoana este culcată, picioarele se ridica la înălţimea de 10-30 cm faţă de sol.
Art.1531. Primul ajutor în caz de leşin constă în:
a) se verifică dacă victima are căile respiratorii deschise şi dacă respiră;
b) se slăbesc hainele la gât, piept şi talie;
c) se aşează victima în poziţia de siguranţă (de recuperare);
d) se asigură aer proaspăt şi se protejează victima de temperaturi extreme;
e) se menţine victima întinsă confortabil încă 10-15 minute după ce şi-a recăpătat
cunoştinţa.
ATENŢIE!
Pierderea temporară a cunoştinţei poate fi unul din simptomele care însoţesc o criză cardiacă
ischemică sau o comoţie cerebrală. Trebuie avută în vedere o astfel de posibilitate, mai ales când
leşinul se produce la persoanele mai în vârstă şi cauza nu este evidentă.
Dacă revenirea din leşin nu este rapidă şi completă este necesar ajutor medical.
Art.1532. Ca manifestări, sincopa se aseamănă cu leşinul. Apare rar la oameni sănătoşi şi
este cauzată aproape întotdeauna de lovituri în zonele reflexogene (plexul abdominal, bărbie, gât,
testicule) sau de boli de inimă, hemoragii, boli vasculare. În sincopă, spre deosebire de leşin, pulsul
devine neregulat, deosebit de slab şi poate chiar dispărea.
Art.1533. - (1) Primul ajutor în cazul sincopei este acelaşi ca pentru leşin.
(2) Dacă apare stop cardio-respirator se iau de îndată măsurile corespunzătoare.
(3) Se asigură transportul urgent şi sub supraveghere al victimei la spital.
Art.1534. - (1) Contuziile sau vânătăile produc o pătrundere a sângelui în ţesuturile
înconjurătoare. Primul ajutor urmăreşte să reducă alimentarea cu sânge a zonei respective şi să
diminueze durerea şi inflamaţia.
(2) Cea mai bună soluţie constă în aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheaţă (în
reprize de 15 minute), culcarea persoanei şi ridicarea membrului rănit.
(3) O compresă rece se poate realiza prin înmuierea unui prosop în apă rece, stoarcerea lui de
excesul de apă şi înfăşurarea acestuia în jurul părţii afectate. Se mai poate turna din când în când apă
rece peste compresă, sau aceasta poate fi înlocuită cu o alta.
(4) Punga cu gheaţă poate fi pregătită astfel: se umple o pungă de plastic sau de cauciuc cu
gheaţă spartă, apoi se scoate aerul din ea şi se închide bine ca să nu se scurgă apa. Punga se înveleşte
într-un prosop şi se aplică cu atenţie pe rană, în reprize de 15 minute. Schimbaţi gheaţa dacă este
necesar. Nu aplicaţi punga cu gheaţă direct pe piele!
Secţiunea a 6-a
Măsuri de prim ajutor în caz de rănire
191
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1535. Plăgile minore cu sângerări mici, cum ar fi juliturile, tăieturile mici şi zgârieturile
minore pot fi spălate cu apă de la robinet şi săpun dacă sunt murdare. Apoi vor fi şterse cu tifon steril
şi acoperite cu pansament special preparat sau improvizat.
Art.1536. Plăgile grave cu sângerare abundentă necesită o apăsare continuă şi directă. Dacă
rana este mai mare şi marginile sunt desfăcute, poate fi necesară apropierea marginilor sale înainte de
a se apăsa. S-ar putea să fie timp doar pentru extragerea unor corpuri străine din rană. Corpurile străine
înfipte nu trebuie scoase.
Art.1537. - (1) Plăgile cu un corp străin înfipt necesită o atenţie deosebită pentru că acel
obiect poate să compromită vasele de sânge retezate în adâncimea rănii.
(2) NU modificaţi poziţia şi NU scoateţi obiectele ce sunt adânc înfipte în rană, din cauza
pericolului de sângerare.
(3) Bandajaţi rana de jur împrejurul obiectului pentru a împiedica deplasarea lui, bandaj care
să preseze pe locul care înconjoară obiectul, să imobilizeze membrul şi să împiedice o rănire
suplimentară.
(4) Dacă obiectul înfipt este mic şi nu iese prea mult din rană, acordaţi primul ajutor astfel:
a) acoperiţi uşor rana şi obiectul cu pansament, având grijă să nu apăsaţi pe obiect;
b) faceţi un bandaj circular destul de mare ca să acopere toată rana;
c) puneţi acest bandaj pe pansament şi asiguraţi-vă că obiectul nu este presat;
d) înfăşuraţi acest bandaj cu o faşă îngustă.
(5) Dacă obiectul este lung şi a rămas prea mult afară din rană, procedaţi astfel:
a) faceţi un pansament în jurul obiectului pentru a acoperi rana;
b) puneţi în jurul obiectului comprese pentru a-l împiedica să se mişte;
c) fixaţi compresele cu un bandaj îngust având grijă să nu se exercite presiune asupra
obiectului înfipt.
Art.1538. Plăgile prin înţepare, e posibil să nu prezinte o sângerare externă abundentă, dar
ele pot provoca o sângerare internă, mai ales dacă rana este la piept (torace) sau abdomen. Unele
dintre aceste răni, cum ar fi cele prin împuşcare, pot avea un orificiu la intrare şi unul la ieşire. Astfel
de răni sunt serioase, pentru că ţesuturile interne sunt distruse şi există sângerare internă şi infecţie în
profunzimea rănii. Controlaţi sângerea şi acordaţi primul ajutor pentru răni.
Art.1539. Plăgi prin strivire reprezintă vătămări grave ale membrelor sau ale întregului corp
produse de materiale grele ca: nisip, zidărie, utilaje sau altele de acest fel. Ţesuturile sunt distruse pe
întindere mare, iar organele interne pot fi rupte. Plăgile prin strivire pot fi agravate şi prin fracturi.
Plăgile prin strivire la o scară mai mică, cum ar fi cea a unei mâini, sunt grave, dar nu reprezintă în
general un pericol mortal.
Art.1540. Plăgile grave prin strivire pot produce complicaţii grave, ajungând până la şoc şi
insuficienţă renală, chiar dacă rănitul nu prezintă semne şi simptome de şoc la scoaterea de la locul
accidentului. Astfel:
a) opriţi sângerarea (sângerările);
b) aplicaţi pungi cu gheaţă pe zona rănită;
c) trataţi împotriva şocului.
Art.1541. - (1) Plăgile palmei produc de obicei sângerări abundente pentru că zona este foarte
vascularizată. Daţi primul ajutor pentru o rană de-a latul palmei (transversală) astfel:
a) acoperiţi rana cu un pansament gros;
b) îndoiţi degetele peste pansament ca să se formeze pumnul şi să apese pe rană;
c) bandajaţi mâna închisă cu un bandaj triunghiular, cu centrul pe interiorul încheieturii
pumnului, aduceţi capetele de jur împrejurul mâinii ca să se încrucişeze în diagonală peste degete şi
legaţi în jurul încheieturii;
d) ridicaţi şi sprijiniţi mâna într-o eşarfă.
(2) Dacă rana este longitudinală (de-a latul palmei) procedaţi astfel:
a) puneţi pansamentul pe rană şi bandajaţi mâna cu degetele întinse. O faşă aplicată în
jurul mâinii va menţine rana închisă;
192
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(2) În cazul în care trusa medicală lipseşte sau se află prea departe, se va putea folosi pentru
bandaje o pânză curată (se recomandă să fie proaspăt spălată). Se recomandă ca pe compresa sau pânza
care se aplică pe răni să se toarne tinctură de iod. Pata de tinctură trebuie să depăşească suprafaţa rănii.
Art.1548. Curătarea şi îngrijirea rănilor vor fi făcute de medic sau de o persoană calificată
(infirmieră), ţinând seama de următoarele:
a) se vor spăla mâinile cu apă şi săpun, folosind o perie, iar apoi se vor dezinfecta cu tinctură
de iod sau spirt medicinal;
b) se va curăţa rana folosind apă oxigenată;
c) se va aplica un pansament cu o compresă sterilă şi se va face un bandaj;
d) în cazul rănilor infectate, este absolut necesară consultarea unui medic.
Secţiunea a 7-a
Măsuri de prim ajutor în cazul hemoragiilor
Art.1549. Rănile pot fi însoţite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
a) hemoragii venoase sau capilare;
b) hemoragii arteriale, care trebuie oprite înainte de tratarea rănilor.
Art.1550. Hemoragiile venoase şi hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri abundente
de sânge de culoare închisă, sub forma unei pânze continue în jurul rănii.
Art.1551. În cazul rănilor profunde, sângele clocoteşte în rană (plagă). Aceste hemoragii sunt
foarte grave, putând provoca moartea în câteva minute.
Art.1552. Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare şi hemoragiile arteriale de mică
importanţă se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv. Punerea unui garou, în această situaţie,
este o eroare gravă care poate conduce la infecţie sau cangrenă.
Art.1553. - (1) Hemoragiile arteriale importante necesită o acţiune rapidă şi imediată, prin care
să se oprească scurgerea de sânge. Oprirea sângelui se poate face prin compresiune (apăsare), fie cu
ajutorul mâinilor, fie al unui garou sau al unui tifon răsucit
(2) Compresiunea pentru oprirea hemoragiei se face în vecinătatea rănii, în partea dinspre care
se face alimentarea naturală cu sânge. Compresiunea trebuie făcută, de preferinţă, între rană şi inimă,
astfel încât ştrangularea arterei să se facă pe osul cel mai învecinat. Se recomandă ca apăsarea să se facă
la braţe sau la coapse, deoarece la antebraţ artera este cuprinsă între două oase şi operaţia este mai dificilă.
Art.1554. - (1) Trebuie avut în vedere faptul că oprirea hemoragiilor cu ajutorul garoului
(tifonului răsucit) este o operaţie periculoasă, deoarece aceasta întrerupe circulaţia sângelui şi poate
conduce la cangrenă şi amputare.
(2) Garoul (tifonul răsucit) nu trebuie ţinut timp îndelungat. Se va face slăbirea lui din 20 în 20
de minute, iar în cazul în care se constată încetarea hemoragiei, se va înlătura.
(3) După oprirea hemoragiei sau reducerea acesteia la minimum se scoate garoul (tifonul
răsucit) şi se va aplica un pansament steril, compresiv.
Art.1555. - (1) Indiferent de natura hemoragiei şi în special în cazul unei hemoragii arteriale,
se va transporta rănitul la un punct sanitar. Medicul este cel care va stabili tratamentul şi eventual,
intervenţia chirurgicală necesară.
(2) Accidentatul căruia i s-a aplicat un garou (tifon răsucit) pentru oprirea hemoragiei arteriale
trebuie transportat de urgenţă la medic, deoarece menţinerea unui garou mai mult de două ore poate
conduce la producerea cangrenei şi la amputare.
(3) Un accidentat care are hemoragie nu poate fi părăsit până nu este transportat şi predat unui
medic sau personalului sanitar specializat.
Art.1556. - (1) Accidentatului care prezintă răniri însoţite de hemoragii i se va aplica următorul
tratament, în completarea opririi hemoragiei:
a) i se va acoperi rana cu pansamente sterile;
b) va fi transportat culcat;
c) vor fi luate măsuri de încălzire a lui;
d) i se vor da să bea, pe cât posibil, băuturi calde ( nealcoolizate).
194
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(2) Rănirea pielii de pe cap se caracterizează prin hemoragie puternică, dar nepericuloasă, care
se va trata prin aplicarea unui pansament steril. Apoi accidentatul va fi transportat la primul punct sanitar.
(3) Hemoragiile nazale, care sunt provocate de răniri, vor fi tratate prin apăsare puternică a nării
care sângerează, capul tinându-se drept, după un minut se va slăbi foarte încet această compresiune. În
cazul în care hemoragia nu poate fi oprita prin această metodă, se va pune în nara sângerândă un tampon
cu antipirină şi se continua apăsarea. În general nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre
care se ştie că suferă de hipertensiune, sunt obeze sau în vârstă.
Art.1557. Hemoragiile interne, la care nu apare în mod vizibil sânge, se pot recunoaşte după
faptul că accidentatul este palid şi are pulsul slab şi accelerat, greu de numărat. În aceste cazuri,
accidentatul va fi culcat cu capul în jos şi menţinut imobilizat, va fi acoperit şi se va proceda la încălzirea
lui. Nu se va da accidentatului să bea şi nici să mănânce. Va fi transportat cât mai urgent la primul punct
sanitar unde se poate face o intervenţie chirurgicală.
Secţiunea a 8-a
Măsuri de prim ajutor în cazul fracturilor, luxaţiilor, entorselor
Art.1558. - (1) Prin fractură se înţelege întreruperea continuităţii unui os, cu alte cuvinte,
orice rupere, zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic
(cădere de la înălţime, lovitură, strivire, tamponare, izbire, răsucire etc).
(2) Toate oasele se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la oasele lungi ale
membrelor, la oasele bazinului şi ale coloanei vertebrale.
(3) Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor deprinderi de securitate în
diferite activităţi profesionale, casnice, sportive, etc. De asemenea trebuie evitate:
a) suprafeţele accidentate sau încărcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri;
b) pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase;
c) scările luminate insuficient şi blocate (aglomerate) cu obiecte diferite, fără balustradă,
acoperite cu gheaţă şi/sau zăpadă;
d) folosirea scărilor pliante defecte, a scărilor neasigurate;
e) neutilizarea balustradelor şi centurilor de siguranţă atunci când se lucrează la
înălţime.
Art.1559. - (1) În cazul fracturilor, persoana care dă primul ajutor trebuie să ştie că fracturile
sunt caracterizate prin trei simptome:
a) dureri;
b) imposibilitate de a mişca membrele;
c) deformaţii.
(2) În cazul fracturilor, durerile sunt foarte mari, localizate într-un singur punct. Membrele
accidentate nu se pot mişca din cauza durerilor, iar în cazul în care fracturile sunt la membrele inferioare,
accidentatul nu se poate deplasa. Apar, în multe cazuri, deformaţii vizibile, de exemplu ale axului
longitudinal al membrului fracturat, existând însă şi cazuri în care aceste deviaţii nu sunt vizibile,
membrele fracturate prezentând numai umflarea articulaţiilor.
Art.1560. - (1) Persoana care dă primul ajutor în cazul unei fracturi trebuie să ia, în primul
rând, următoarele măsuri:
a) să nu se mişte accidentatul;
b) să dezvelească zona în care s-a produs fractura, pentru a constata dacă este o fractură
deschisă sau închisă.
(2) În cazul în care este necesară deplasarea accidentatului, persoana care dă primul ajutor va
prinde accidentatul cu o mână pe deasupra şi cealaltă pe dedesubtul membrului fracturat şi ajutat de o altă
persoană, care va cuprinde corpul victimei, va face transportarea.
(3) În cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rană, înainte de a se face
imobilizarea. Fractura deschisă este periculoasă şi prin faptul că poate conduce la infecţii grave. Există
195
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
posibilitatea ca un os spart să pătrundă sub piele şi să o perforeze; de aceea personalul care dă primul
ajutor trebuie să ia toate măsurile pentru a împiedica acest fenomen.
Art.1561. Imobilizarea unei fracturi este una dintre operaţiile cele mai importante, care trebuie
făcută întotdeauna sub supravegherea şi îndrumarea unei persoane calificate .
Art.1562. - (1) Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se face prin aşezarea atelelor
atât lateral, cât şi pe faţa posterioară a membrului accidentat. Este obligatoriu a se imobiliza ambele
articulaţii din regiunea de deasupra şi de dedesubtul fracturii, astfel:
a) la o fractură în zona gambei, se vor imobiliza deasupra - genunchiul şi coapsa, iar dedesubt
– glezna şi laba piciorului;
b) la o fractură în zona coapsei, se vor imobiliza deasupra - şoldul şi trunchiul, iar dedesubt –
genunchiul şi gamba.
(2) Se recomandă, pe cât posibil, imobilizarea totală.
Art.1563. - (1) Imobilizarea membrelor superioare se va face, în majoritatea cazurilor, printr-o
eşarfă, cotul fiind îndoit. Se va putea completa aceasta prin atele rigide, care nu vor ocupa decât
segmentul fracturat al membrului.
(2) Cotul rănit poate împiedica îndoirea braţului şi imobilizarea membrului cu ajutorul eşarfei. În
acest caz, se va face imobilizarea totală a braţului.
Art.1564. Primul ajutor în fracturi are rolul să prevină complicaţiile şi leziunile ulterioare şi
să diminueze durerea şi umflarea zonei.
Ce nu trebuie făcut:
a) Nu trebuie să se acţioneze brutal sau să i se impună victimei mişcări inutile.
b) Victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată inainte de imobilizarea
fracturii, pentru că toate acestea pot să provoace complicaţii: accentuarea durerii (cauză a şocului),
deplasarea fragmentelor osoase uneori ascuţite şi tăioase care distrug muşchi, vase de sânge sau nervi
provocând hemoragii sau paralizii, transformarea fracturii închise într-una deschisă, ceea ce implică,
de asemenea, o serie de complicaţii în plus.
Ce trebuie făcut:
a) primul ajutor se acordă la locul accidentului, exceptând cazul în care persistă un
pericol pentru salvator sau pentru victimă. În acest caz, victima trebuie aşezată în cel mai apropiat loc
sigur, unde rănile sale să poată fi temporar asistate şi stabilizate;
b) în cazul de fractură deschisă trebuie procedat mai întâi la oprirea hemoragiei şi la
pansarea rănii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu feşi de jur împrejur, dar nu trebuie forţat să
intre înapoi în rană.
c) ca şi în alte traumatisme este necesară administrarea unui calmant (antinevralgic,
algocalmin) pentru a diminua durerea.
d) obiectivul principal al primului ajutor este reprezentat de imobilizarea focarului
fracturii pentru a preveni complicaţiile şi a alina durerea. Imobilizarea se realizează cu ajutorul
atelelor confecţionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucaţi de scândură sau placaj, cozi
de mătură, şipci şi altele asemenea)
Art.1565. Imobilizarea fracturii trebuie să respecte următoarele reguli:
a) Ca regulă generală, orice imobilizare trebuie să cuprindă două articulaţii (încheieturi):
cea de deasupra şi cea de dedesubtul focarului de fractura (proximal şi distal).
b) La membre, atelele se pun de o parte şi de alta a focarului de fractură ( sau membrul
se aşează într-o gutieră specială).
c) Atelele se învelesc în vată (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu
stânjeni circulaţia sau a nu mări durerea;
d) Se evită aplicarea atelelor pe locul unde osul vine în contact direct cu pielea (faţa
antero-internă a gambei, de pildă);
e) Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizată, golurile se umplu cu
vată.
f) Se trage apoi o faşă, la început circulară, apoi şerpuitoare, în jurul atelelor şi
196
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
membrului fracturat, obţinând astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durată -în aparat gipsat-
urmând să se facă la un serviciu medical de specialitate). Trebuie să se aibă în vedere că faşa prea
strânsă stânjeneşte circulaţia sângelui şi accentuează durerea, iar faşa prea largă este egală cu lipsa
imobilizării. «Orice accentuare a durerii indică agravarea situaţiei şi necesită controlarea poziţiei
membrelor, a bandajelor şi nodurilor şi a circulaţiei sângelui la extremităţi. Nodurile de la materialul
utilizat pentru fixarea atelelor vor fi făcute peste atelă şi nu pe zona descoperită deoarece pot provoca
compresiuni dureroase pe tegumente.
g) Cel puţin două persoane trebuie să conlucreze la efectuarea imobilizării. Una ridică
membrul fracturat cu o mână, în timp ce cu palma cealaltă sprijină locul fracturii, iar cealaltă persoana
aplică atelele şi trage faşa.
h) Transportarea accidentatului la spital urmează după imobilizare. Până atunci se va
asigura în continuare supravegherea accidentatului, luându-se în continuare măsurile necesare pentru
prevenirea şocului: acoperirea cu pleduri sau haine, administrarea de calmante pentru durere şi de
lichide, dacă victima este conştientă.
Art.1566. - (1) În cazul fracturilor craniene, intervenţia persoanei care dă primul ajutor
trebuie să fie foarte atentă, dat fiind faptul că există cazuri în care victima percepe aceste traumatisme
cu întârziere de 2...3 ore şi deci cunoaşterea existenţei traumatismelor este uneori dificilă. Accidentatul
va fi transportat culcat la primul centru chirurgical, unde va fi pus sub supravegherea medicului, timp de
cel puţin 48 de ore.
(2) Simptomele în cazuri de fracturi craniene sunt:
a) traumatisme la cap;
b) pierderea cunoştinţei, care poate fi numai momentană ;
c) hemoragie pe nas şi pe urechi.
(3) Pot apărea fracturi craniene fără să provoace rănirea pielii de pe cap şi fără să provoace
rănirea pielii de pe cap şi fără să curgă sânge pe nas sau pe urechi. Uneori, perceperea traumatismelor
de către victimă se manifestă cu întârziere de 2...3 ore, prin dureri de cap, hemoragii pe nas, înroşirea
ochilor etc. Victima poate intra în comă chiar după mai multe ore de la accidentare.
Art.1567. - (1) Fracturile coloanei vertebrale şi ale bazinului sunt în cele mai multe cazuri
excepţional de grave. În aceste cazuri, pentru transportul victimei, aceasta va fi aşezată culcat pe o
planşetă dură, prin rostogolirea victimei cât se poate de încet. Nu se face vreo imobilizare a victimei şi
va fi transportată imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se află un medic chirurg.
(2) Se interzice transportarea pe braţe a unui accidentat cu coloana vertebrală sau bazinul
fracturat, acest mod de transport putând să-i fie fatal.
(3) Simptomele în cazuri de fracturi la coloana vertebrală sau la bazin sunt:
a) dureri puternice în zona dorsală;
b) paralizarea membrelor inferioare;
c) tulburări în urinare.
Art.1568. - (1) În cazul fracturilor de coaste, persoana care dă primul ajutor va imobiliza
toracele accidentatului printr-un bandaj strâns, realizat cu o faşă, iar apoi accidentatul va fi transportat în
poziţia şezut, la primul punct sanitar.
(2) Simptomele în cazuri de fracturi de coaste sunt:
a) respiraţia îngreunată şi dureri în timpul respiraţiei;
b) eventuale urme de sânge în spută (salivă).
Art.1569. În cazul luxaţiilor, se va proceda identic ca în cazul fracturilor la braţe şi la membrele
inferioare. Nu se va pierde din vedere niciodată că o luxaţie poate fi însoţită de o fractură. În cazul unei
luxaţii a umărului, care este cea mai frecventă, cotul se depărtează de corp. Nu se va face nici o încercare
de a se readuce cotul la poziţia normală, ci se va pune o pernă la subsuoară şi se va transporta accidentatul
fără eşarfă.
Art.1570. În cazul unei entorse, persoana care dă primul ajutor trebuie să facă un bandaj strâns
peste articulaţia care a suferit şi să transporte accidentatul la un medic, singurul care poate să judece
situaţia. Entorsele sunt întinderi sau smulgeri ale ligamentelor care menţin articulaţiile.
197
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Articulatiile în cauză prezintă umflături. La mişcări, locurile unde s-au produs entorsele sunt foarte
dureroase. Nu se va pierde niciodată din vedere faptul că entorsele pot fi însoţite de fracturi.
Secţiunea a 9-a
Măsuri de prim ajutor în cazul degerăturilor, insolaţiilor, corpurilor străine din ochi
Art.1571. - (1) În cazul degerăturilor, partea afectată va fi introdusă în apă la temperatura
mediului ambiant care apoi va fi încălzită treptat şi cu mare grijă la temperatura corpului.
(2) Se recomandă transportarea degeratului la punctul medical cel mai apropiat.
(3) Nu se recomandă fricţionarea cu zapadă a membrelor degerate, deoarece pielea degerată
poate fi zgâriată şi se poate provoca astfel o infecţie. În cazul în care se aplică totuşi o asemenea metodă,
se vor folosi mănuşi calde şi uscate.
(4) În cazul degerăturilor puternice (congelare), se recomandă transportarea accidentatului la un
punct sanitar, intervenţiile locale putând provoca agravarea situaţiei.
Art.1572. Toate înţepăturile sau zgârieturile, oricât de puţin grave ar părea la început, trebuie
dezinfectate. Pentru dezinfectarea corectă a locului rănit :
a) se va apăsa puternic în vecinătatea locului unde s-a produs înţepătura sau zgârietura până
vor curge picături de sânge;
b) se va acoperi locul rănit cu o soluţie antiseptică ce se găseşte în trusa individuală şi se va
lăsa să se usuce la aer liber;
c) dacă rana prezintă o oarecare întindere, după dezinfectare se va aplica un pansament uscat
sau o compresă sterilă;
d) se recomandă ca în cazul în care există un punct sanitar în apropiere, să se transporte
accidentatul la acest punct;
e) nu trebuie pierdut din vedere că o înţepătură sau o zgârietură care nu prezintă, aparent, nici
o gravitate la început, poate avea ulterior complicaţii grave ( infecţii, flegmoane etc.) dacă nu este
dezinfectată corect şi imediat;.
Art.1573. - (1) Corpurile străine din ochi vor fi îndepărtate prin ştergerea globului ocular cu
un tampon de vată sau tifon îmbibat în apă fiartă şi răcită sau în soluţie de acid boric, care va fi dirijat
dinspre unghiul exterior al ochiului, spre cel interior. Se recomandă a se transporta accidentatul la primul
punct sanitar unde se poate aplica un tratament corespunzător .
(2) Este interzis a se folosi alte elemente decât vată sau tifon înmuiat într-o soluţie sterilă şi nu
este permisă frecarea pleoapelor, deoarece se poate răni globul ocular.
Art.1574. Corpurile străine care pătrund pe trahee sau faringe vor fi înlăturate numai prin
interventia medicului. Accidentatul va fi transportat de urgentă la punctul sanitar cel mai apropiat.
Art.1575. - (1) În caz de ameţeli, greţuri, respiraţie îngreuiată cu tendinţă de leşin, se va pune
accidentatul în repaus, în poziţie culcat, cu capul mai jos decât trunchiul. Se va da bolnavului să bea apă
rece sau i se va administra un stimulent, de exemplu cafea.
(2) Se va cerceta cauza care a provocat boala, (leşin, ameţeală) se va consulta un medic, pentru
aplicarea tratamentului în continuare, chiar dacă simptomul a fost trecător.
Art.1576. - (1) Insolaţia sau şocul termic provoacă: respiraţie anormală, dureri de cap,
reducerea capacităţii de lucru, oprirea respiraţiei.
(2) Primul ajutor care se dă în asemenea situaţii este îndepărtarea victimei de la locul
accidentării şi punerea sa în stare de repaus, căutându-se, în primul rând, ca acesteia să-i revină respiraţia
normală, făcându-i-se eventual respiraţie artificială.
(3) În cazul în care apare necesară respiraţia artificială, vor fi luate toate măsurile indicate pentru
această operaţie:
a) accidentatul va fi culcat într-o încăpere bine aerisită;
b) se vor desface veşmintele accidentatului, în primul rând va fi descheiat la gât şi i se va
înlătura centura;
c) se va aplica una din metodele de respiraţie artificială cunoscute.
198
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Secţiunea a 10-a
Măsuri de prim ajutor privind respiraţia artificială.
Metode de respiraţie artificială
Art.1577. - (1) Readucerea la viaţă prin respiraţie artificială se aplică tuturor electrocutaţilor.
Pentru asfixieri cu gaz (CO,) sau în caz de înec se aplică tuturor accidentaţilor în fiecare caz în parte
metoda necesară.
(2) Metodele de reanimare sunt:
a) metoda de respiraţie artificială prin insuflare (gură la nas sau gură la gură);
b) metoda de respiraţie artificială cu ajutorul aparatelor speciale;
c) metoda de respiraţie artificială manuală;
d) procedee complementare de reanimare (inhalarea oxigenului).
Art.1578. - (1) Personalul care intervine în operaţia de salvare prin respiraţie artificială trebuie
să ţină seama permanent de următoarele reguli generale:
a) rapiditatea cu care se intervine pentru începerea respiraţiei artificiale;
b) operaţia de respiraţie artificială nu poate fi întreruptă decât de către medic, singurul care
poate hotărî asupra stării victimei. Operaţia se va prelungi până la readucerea la viaţă a victimei sau până
la ordonarea întreruperii ei de către medic.
(2) Supravegherea după readucerea la viaţă a accidentatului este obligatorie, în aşa fel încât să
se poată acţiona în caz de nevoie.
Art.1579. - (1) Rapiditatea cu care se începe acţiunea de respiraţie artificială este de o
importanţă capitală, deoarece anumite organe sunt foarte repede alterate, în cazul în care nu se face
oxigenarea acestora după câteva minute, putându-se provoca, din această cauză, leziuni ce nu mai pot
permite readucerea la viaţă a victimei.
(2) Importanţa rapidităţii cu care trebuie să se acţioneze este dovedită de următoarele date
statistice:
a) intervenţia după 1 minut crează şanse de salvare 95% ;
b) intervenţia după 2 minute crează şanse de salvare 90% ;
c) intervenţia după 3 minute crează şanse de salvare 75% ;
d) intervenţia după 4 minute crează şanse de salvare 50% ;
e) intervenţia după 5 minute crează şanse de salvare 25% ;
f) intervenţia după 6 minute crează şanse de salvare 1% ;
g) intervenţia după 8 minute crează şanse de salvare 0,5%.
(3) De aici rezultă ca fiind o greşeală gravă evacuarea (transportarea) victimei de la locul
accidentatului, înainte de a i se face respiraţie artificială, excepţie făcând cazul în care accidentatul
trebuie scos dintr-o atmosferă viciată.
Art.1580. Viaţa victimei fiind întreţinută numai prin manevrele de respiraţie artificială, doar
exercitarea neîntreruptă, prelungită la un număr mai mare sau mai mic de ore, prin procedeele indicate
ale respiraţiei artificiale, poate salva victima chiar dacă aceasta şi-a pierdut respiraţia sau nu-i mai bate
inima. Prelungirea respiraţiei artificiale fără întreruperi se realizează schimbând permanent echipele care
execută această operaţie, indiferent de metoda aplicată.
Art.1581. - (1) Supravegherea după readucerea la viaţă este obligatorie, deoarece cazurile când
un accidentat, readus la viaţă prin respiraţie artificială, îşi pierde din nou cunoştinţa nu sunt rare. În astfel
de cazuri, este necesară reluarea respiraţiei artificiale, ceea ce nu se poate realiza decât printr-o
supraveghere permanentă a victimei chiar după readucerea ei la viaţă, pe tot timpul, până la sosirea
medicului, precum şi ulterior, pentru o perioadă care va fi stabilită de acesta.
(2) Singura persoană competentă care poate să stabilească moartea accidentatului este medicul.
Art.1582. - (1) Respiraţia artificială prin insuflare se aplică imediat ce victima a fost scoasă din
zona care a provocat accidentarea, cu scopul de a se suplini acţiunea respiraţiei normale.
(2) Prin respiraţie artificială se urmăreşte forţarea circulaţiei sângelui, care este foarte redusă,
199
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
introducerea unei cantităţi de oxigen în sânge la nivelul ţesuturilor pulmonare, în scopul realizării
ventilaţiei pulmonare şi al transportului sângelui oxigenat de la nivelul plamânului către diferite organe.
Totodată, respiraţia artificială, prin exercitarea centrilor respiratorii şi circulatorii, provoacă revenirea
mişcării pulmonare şi cardiace.
(3) Pentru metodele de respiraţie manuală se citează:
a) Metoda Schaffer ;
b) Metoda Sylvester ;
c) Metoda Sylvester - Brosch ;
d) Metoda Helger - Nielsen ;
e) Metoda Iny.
Art.1583. METODA SCHAFFER
(1) Această metodă este cea mai recomandată a fi întrebuinţată, cu excepţia cazurilor în care
victima are răni grave sau fracturi în zona toracelui sau a coloanei vertebrale, când se recomandă a se
întrebuinţa metoda Sylvester.
(2) Tehnica metodei Schaeffer este următoarea:
a) se culcă victima cu faţa în jos, cu braţele întinse în lungul capului (eventual una din mâini se
aşează sub cap), pe un sol tare ;
b) se recomandă să fie lăsat capul victimei în jos fără a se exagera, în afară de cazul în care
obrazul este viu colorat (caz în care capul se va ţine la orizontală);
c) capul va fi întors într-o parte, astfel încât, pe de o parte, nasul şi gura victimei să fie degajate,
pentru a nu se împiedica respiraţia artificială, iar pe de altă parte, pentru ca cel care ajută la executarea
respiraţiei artificiale să poată interveni:
- la menţinerea gurii deschise, cu ajutorul unui dispozitiv special;
- să verifice dacă limba nu astupă laringele (dacă nu a fost înghiţită);
- să înlăture din gură, gât şi nas mucozităţile care ar împiedica respiraţia;
- să înlăture resturile care ar proveni din starea de vomă a victimei.
d) salvatorul se aşează în genunchi, călare peste victimă, având coapsele acesteia între
genunchii săi. El îşi întinde braţele în aşa fel încât degetele mari să fie paralele cu coloana vertebrală, la
3 cm de o parte şi de alta a acesteia şi îşi resfiră restul degetelor ale căror extremităti vor atinge partea
dintre coaste şi şolduri, degetele mici fiind aşezate la 3 cm sub ultimele coaste. Se apasă progresiv şi cu
toată greutatea pe torace provocându-se expiraţia, apoi se încetează a se mai apăsa, lăsându-se însă
mâinile în locul unde au fost aşezate; în acest moment, prin elasticitatea toracelui, care revine la poziţia
iniţială, se produce inspiraţia. Se execută 12....15 apăsări pe minut, evitându-se mişcările brute şi fără
a accelera cadenţa, ritmul respiraţiei impuse victimei va fi acelaşi cu cel al respiraţiei normale a
salvatorului.
Art.1584. METODA SYLVESTER
(1) În cazul în care victima prezintă răni sau fracturi (în special fracturi în zona toracică sau la
coloana vertebrală), care nu permit aşezarea cu spatele în sus, se va aplica metoda Sylvester.
(2) Victima trebuie deranjată cât mai puţin, ceea ce se realizează prin aşezarea rănitului pe spate
şi efectuarea respiraţiei cu ajutorul braţelor. Capul va sta aplecat într-o parte şi va fi supravegheat în
aceleaşi condiţii ca şi la metoda Schaffer.
(3) Salvatorul se aşează în genunchi la capul victimei şi apucă strâns antebraţele victimei.
Operaţia comportă doi timpi, expiraţia şi inspiraţia:
a) timpul de expiraţie: ţinând bine braţele victimei, salvatorul se apleacă înainte, astfel încât să
aşeze braţele acesteia pe partea inferioară a pieptului;
b) timpul de inspiraţie: salvatorul se retrage înapoi, aşezându-se pe călcâie, ridică braţele
victimei de fiecare parte şi deasupra capului, pentru a le duce apoi până la sol. Această operaţie se repetă
într-o cadenţă de 12...15 ori pe minut.
Art.1585. METODA SYLVESTER -BROSCH
200
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(1) Pentru aplicarea acestei metode, victima va fi aşezată pe spate, punându-i-se sub gât, la
nivelul omoplaţilor, un rulou făcut dintr-o haină. Acest rulou nu trebuie să aibă o grosime mai mare de
8...10 cm şi trebuie astfel aşezat (nici prea sus faţă de ceafă şi nici prea jos sub torace), încât să permită
înclinarea capului pe spate (în hiperextensie).
(2) Salvatorul va sta în pozitia "ghemuit" la capul victimei, cu un singur genunchi la pamânt. El
va prinde braţele victimei, de la încheietura mâinilor, astfel încât să-i poată roti braţele de la piept pe
deasupra capului şi apoi în jos, până ce vor atinge pamântul.
(3) Operaţia de respiraţie artificială cuprinde doi timpi, inspiraţia şi expiraţia:
a) timpul de expiraţie se realizează prin aşezarea antebraţelor victimei pe piept, puţin sub
regiunea mamelară, unde se apasă puternic; poziţia salvatorului devine sensibil verticală, prin fandarea
din genunchi;
b) timpul de inspiraţie se realizează prin ridicarea mâinilor victimei şi trecerea lor prin rotire, pe
deasupra capului acesteia, până vor fi făcute să atingă solul. Atingerea mâinilor de sol creează o
tracţiune a muşchilor pectorali şi a ligamentelor de la umeri, producând o inspiraţie activă.
(4) Fiecare ciclu complet se realizează de 12....15 ori pe minut.
Art.1586. - (1) Procedeele de respiraţie artificială cele mai indicate sunt prin insuflare (gură la
nas sau gură la gură) şi pot fi folosite pentru readucerea la viaţă a oricărei persoane, căreia i s-a oprit
respiraţia în urma unui accident sau din alte cauze.
(2) Aplicarea acestor procedee este de preferat în locul celor de respiraţie artificială manuală,
deoarece:
a) permite să se câştige timp faţă de cazul aplicării respiraţiei artificiale manuale;
b) se poate presupune că victima a suferit, concomitent cu pierderea respiraţiei sau oprirea
inimii şi o fractură.
(3) Înainte de începerea acţiunii de respiraţie artificială prin aceste procedee, indiferent de
metoda aplicată, victima va fi aşezată pe spate, pe un plan (teren) tare (care este indispensabil), iar
salvatorul se va aşeza lateral faţă de victimă, în zona capului. De asemenea, se vor degaja obligatoriu
căile respiratorii ale victimei, astfel încât să se permită trecerea liberă a aerului. Ceafa victimei se va
ridica în sus, astfel încât să i se permită aplecarea capului pe spate. Pentru aceasta, salvatorul va pune o
mâna în creştetul capului victimei, spre frunte şi va împinge capul victimei înapoi. În acelaşi timp, cu a
doua mână va trage bărbia victimei înainte, în sens opus mişcării capului.
Art.1587. - (1) Metoda de respiraţie artificială "gură la nas" se compune din următorii doi timpi,
care se repetă ciclic:
1. Timpul de inspiraţie a victimei, care coincide cu timpul de expiraţie a salvatorului.
Salvatorul inspiră adânc un volum aproximativ dublu de aer faţă de o inspiraţie normală şi
având grijă ca victima să aibă căile respiratorii libere, aplică gura larg deschisă în jurul nasului şi pe obrajii
victimei, fără ca în prealabil să fi pierdut aerul inspirat puternic. Apoi, salvatorul îşi apasă gura în zona
aplicată pentru a crea o etanşare care să nu permită scăparea aerului printre buzele sale şi obrazul victimei
şi în acelaşi timp, apasă pe buza inferioară a victimei, pentru a-i închide gura. În acest moment, salvatorul
expiră aer pe gură, insuflându-l în nările victimei şi verificând dacă toracele victimei se ridică suficient.
În cazul în care toracele victimei nu se ridică, se va verifica din nou poziţia capului şi a bărbiei,
pentru a se asigura că sunt libere căile respiratorii, iar apoi se va relua operaţia de la început.
Dacă aerul pătrunde în stomacul victimei, ceea ce se constată din faptul că se produce umflarea
zonei dintre torace şi ombilica victimei, se va apăsa uşor în acest loc şi apoi salvatorul repetă operaţia,
expirând uşor pe gură în nările victimei.
2. Timpul de expiraţie a victimei, care coincide cu timpul de inspiraţie a salvatorului.
După terminarea primului timp, se va degaja faţa victimei şi se va slăbi presiunea de pe buza
inferioară, astfel încât expiraţia victimei să se producă liber.
Salvatorul, eliberat de acţiunea de insuflare, va inspira puternic aer, pregătindu-se pentru o
nouă insuflare. În momentul în care se consideră terminată expiraţia la victimă, se reia ciclul.
(2) Ciclul de inspiraţie-expiraţie se repetă în cadenţă de 12....15 insuflaţii pe minut, fiecare timp
de inspiraţie şi respectiv expiraţie durând în jur de două secunde fiecare.
201
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
Art.1588. Metoda de respiraţie artificială "gură la gură" este diferită faţă de metoda "gură la nas"
numai prin modul în care se face insuflarea. Este necesar a se apăsa puternic, pentru a evita scăpările de
aer insuflat. Pentru a se menţine gura victimei deschisă, se va trage bărbia. Nările victimei se vor închide,
salvatorul apucând nasul victimei între degetul mare şi cel arătător al mâinii care se află înspre partea
capului victimei. Odată realizate acestea, salvatorul va insufla aerul inspirat, verificând, ca şi în cazul
precedent, dacă toracele victimei se ridică suficient. După terminarea operaţiei de insuflare, ca şi la
metoda "gură la nas", se va degaja faţa victimei, pentru ca aerul să iasă liber. De asemenea, se va slăbi
strângerea nărilor, pentru a permite ca aerul să fie evacuat şi pe calea aceasta, iar degetul mare al mâinii
salvatorului, ce se află pe bărbia victimei, va fi tras mult spre bărbia acesteia. În acelaşi timp, salvatorul
va inspira profund, pentru a putea relua ciclul, care se va repeta în cadenţa de 12....15 perioade pe minut.
Art.1589. - (1) Prin faptul că salvarea unui accidentat, căruia i-a încetat respiraţia depinde de
rapiditatea cu care i se aplică respiraţia artificială, uneori este necesar ca această operaţie să se faca şi în
alte poziţii ale victimei decât cea orizontală.
(2) Pozitia şezut, cu ceafa rezemată de genunchiul salvatorului: salvatorul se aşează lateral faţă
de victimă, având un picior aşezat la nivelul bazinului şi rezemat de spatele victimei, servindu-i acesteia
de spătar, iar celălalt picior îngenuncheat. Victima fiind aşezată în poziţia şezând şi cu spatele sprijinit
de piciorul salvatorului va avea ceafa rezemată de pulpa acestuia. Operaţiile de respiraţie sunt cele
indicate la metoda "gură la gură" sau "gură la nas".
(3) Poziţia verticală a victimei poate să fie mai comodă pentru aplicarea respiraţiei artificiale,
în cazul în care victima rămâne agăţată de un stâlp, prin centura de siguranţă: salvatorul se aşează lateral
faţă de victima care a rămas suspendată în centură, puţin deasupra acesteia. Operaţiile de salvare sunt
cele indicate la metoda "gură la gură" sau "gură la nas": se degajează căile respiratorii ale victimei, i se
dă acesteia capul pe spate şi i se trage bărbia înainte, iar apoi se execută insuflaţia.
Art.1590. (1) Pentru evitarea atingerii directe a gurii victimei de cea a salvatorului, în cadrul
metodei "gură la gură", se poate folosi un tub special (tubul bucal).
(2) În ceea ce priveşte poziţia victimei, poziţia salvatorului şi ritmul de insuflare, acestea sunt
aceleaşi cu cele arătate anterior pentru metoda "gură la gură".
(3) Operaţia de respiraţie artificială cu ajutorul tubului bucal se execută astfel:
a) se aşează tubul bucal între dinţii victimei, după ce acesteia i-au fost îndepărtate buzele atât
cât să permită plasarea tubului;
b) salvatorul acoperă buzele victimei cu palma şi cu degetele mâinii dinspre bărbia acesteia,
astfel încât să nu se producă scăpări de aer, cu degetele aceleiaşi mâini prinde nasul victimei între degetul
mare şi cel mijlociu sau arătător, astupându-i acesteia nările pe timpul insuflaţiei;
c) capul victimei va fi dat pe spate, astfel încât să se creeze posibilitatea circulaţiei libere a
aerului prin căile respiratorii ale victimei;
d) cel de-al doilea capăt al tubului bucal va fi prins între dinţii salvatorului şi va fi strâns ermetic
de către acesta între buze, apoi se va executa insuflarea, având grijă ca tubul să nu fie obturat, urmărindu-
se ca şi la metoda "gură la gură" ridicarea toracelui victimei;
e) după terminarea operaţiei de insuflare, se va lăsa tubul liber, permitându-se expirarea aerului
de către victimă.
(4) Ciclul este acelaşi ca şi la celelalte metode (în ritm de 12...15 cicluri pe minut).
Art.1591. Pentru continuarea respiraţiei artificiale prin metodele de insuflare, pot fi folosite
insuflătoare speciale. În principiu, un asemenea aparat constă dintr-un dispozitiv de suflat aer în formă
de armonică, la care se racordează un tub suplu de cauciuc, prevăzut cu un tub bucal care se introduce
în gura victimei. Tubul de cauciuc poate fi racordat direct la un eventual tub bucal, plasat anterior, pentru
executarea respiraţiei artificiale. Aparatul de insuflat se leagă de centura salvatorului şi se acţionează
cu ajutorul unei mâini, prin efectuarea unor mişcări de extensie şi de strângere, în timp ce cu cealaltă
mână se ţine tubul bucal şi se asigură etanşeitatea. Capul victimei trebuie astfel ţinut încât să fie asigurată
circulaţia liberă a aerului prin căile respiratorii. Ritmul folosit este tot de 12...15 cicluri pe minut.
Art.1592. - (1) Procedeele de respiraţie artificială prin insuflare cu aparate mecanice se aplică
pentru a se continua operaţia de respiraţie artificială în condiţii optime, timp de mai multe ore, în
202
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
continuarea procedeelor prin insuflare fără aparate sau manuale. În acest scop, victima trebuie să fie astfel
aşezată încă de la început, încât respiraţia artificială să nu fie întreruptă în timpul trecerii la procedeul
mecanic.
(2) Acţiunea prin intermediul aparatelor mecanice este foarte eficace, cu atât mai mult cu cât,
cu ajutorul lot, respiraţia artificială poate fi prelungită, fără a fi obositoare, oricât este necesar. Aparatul
de respiraţie artificială se montează de către persoanele care ajută pe cel ce execută respiraţia artificială,
adaptarea aparatelor se va face în funcţie de conformaţia anatomică a victimei. Nu se aplică procedeele
de respiraţie artificială mecanice atunci când victima prezintă fracturi la torace, coloana vertebrală sau în
zona omoplaţilor. De asemenea, se va evita aplicarea respiraţiei artificiale mecanice în cazul în care nu
sunt asigurări că victima nu are leziuni interne.
(3) Ritmul mişcărilor de respiraţie va fi acelaşi ca în cazul respiraţiei artificiale prin insuflare
sau manuale, de 12....15 cicluri pe minut.
(4) Aparatele sunt permanent însoţite de un dispozitiv pentru deschiderea gurii, confecţionat
din lemn şi de o pensă (cleşte) pentru limbă.
(5) Pentru respiraţia artificială mecanică, se folosesc mai multe tipuri de aparate. Cel mai
răspândit aparat este cel de tipul "Paris". Principiul de funcţionare a acestui aparat constă în aceea că
expiraţia se execută prin compresiunea bazei toracelui, iar inspiraţia se execută prin ridicarea umerilor.
Aparatul se caracterizează prin acţiunea sa constantă şi regulată.
(6) Există, de asemenea, aparate de tipul Rochy-Method, care balansează accidentatul pe o
brancardă, inspiraţia şi expiraţia realizându-se prin mobilizarea abdomenului. Acţiunea acestui aparat
depinde în mare măsură de conformaţia anatomică a victimei, mai mult sau mai puţin de supleţea
toracelui şi de volumul mare al abdomenului.
Art.1593. - (1) Cea mai mare eficacitate se obţine în cazul în care readucerea la viaţă se execută
cu ajutorul aparatelor de insuflare cu amestec de aer cu oxigen. Acest aparat, fiind mai complicat, nu
poate fi însă folosit decât într-o infirmerie specializată.
(2) Acţiunea de inspiraţie şi expiraţie cu ajutorul aparatului de insuflare cu amestec de aer cu
oxigen se realizează prin dispozitivele montate în acest aparat, iar admisia oxigenului se realizeaza prin
intermediul unei măşti care se montează pe faţa victimei.
(3) Se recomandă ca, în cazul în care se dispune de instalaţii de oxigenare mobile, acestea să fie
aduse la faţa locului, astfel încât să nu mai fie necesară transportarea victimei. Operaţia trebuie făcută cu
precautie, respectându-se următoarele condiţii:
a) oxigenul nu poate fi întrebuintat decât sub controlul si supravegherea unei persoane
competente ;
b) aparatul nu va fi folosit decât cu reductorul de presiune şi masca specială de inhalare. Este
interzis a se folosi tuburile de racord legate direct de la butelia de oxigen;
c) se va supraveghea victima şi se vor înlătura mucozităţile care pot împiedica oxigenarea,
astupând masca;
d) se vor observa permanent reacţiile victimei în timpul operaţiei de inhalare, astfel încât, în caz
de nevoie să se întrerupă imediat acţiunea;
e) se va avea grijă ca aplicarea măştii să fie făcută etanş.
203
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
=faţă=
ANEXA 1
întocmită azi__________________
=verso=
TABEL NOMINAL
cu persoanele participante la instruire
Înlocuirea lucrătorilor de mai sus cu alţi lucrători este permisă numai după instruirea
specifică căii ferate.
205
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
pentru scoaterea de sub tensiune a instalaţiei în care urmează a se lucra. Zonele de lucru realizate de
către admitent, vor fi marcate pe această schemă prin indicarea locurilor de montare a
scurtcircuitoarelor. Admitentul va face consemnările necesare şi în tabelul de la punctul 6, din cap.
C, semnând în acest sens împreună cu şeful de lucrare :
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Conţinutul mesajului nr. ___________________________________________________________
Conţinutul mesajului nr. ___________________________________________________________
Conţinutul mesajului nr : __________________________________________________________
Notă : Dacă schema întocmită de emitent nu necesită a fi modificată, admitentul va marca cu ’’ X’’ în chenarul aferent
rândului 10.
Exemplar şef lucrare
Cap. C. ÎNCEPEREA ŞI DESFĂŞURAREA LUCRĂRII
Subsemnatul _________________________________, şef de lucrare, confirm următoarele :
1. Am identificat instalaţia în care voi lucra ;
2. Deţin şi cunosc tehnologia execuţiei conform: d) fişei tehnologice ; e) instrucţiunilor tehnice de
lucru ;
3. Am instruit membrii formaţiei de lucru şi am repartizat sarcinile fiecărui membru al acesteia ;
4. Recunosc corectitudinea zonelor de lucru realizate de către admitent şi le preiau pe proprie
răspundere ;
5. Am realizat condiţiile de lucru la înălţime ;
6. Realizarea zonelor de lucru şi mutarea în acestea :
Zona de Legări la pământ şi în scurtcircuit Semnături
lucru nr. pentru delimitarea fiecărei zone de lucru Şef lucrare Admitent *)
206
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
**) În cazul desfăşurării lucrării cu o durată mai mare de o zi, se va efectua instruirea executanţilor
la începutul fiecărei zile. Executanţii vor semna numai pentru zilele efective în care participă la
lucrare.
207
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
*) Se va consemna scoaterea/introducerea celor care se face la o altă oră decât ora începerii/
întreruperii/ terminării lucrării.
Cap. E - ÎNTRERUPEREA ŞI RELUAREA LUCRĂRII ;
MUTAREA ÎN ALTĂ ZONĂ DE LUCRU
Zona Consemnarea privind întreruperea lucrării Aprobarea pentru reluarea lucrării
de Semnături Semnături
lucru Data Ora Şef Admitent Data Ora Şef Admitent
nr: lucrare **) lucrare **)
**) În cazul reluării lucrării se vor verifica separaţiile electrice şi punctele de legare la pământ.
Cap. F - TERMINAREA LUCRĂRII ŞI PREDAREA –PRIMIREA INSTALAŢIEI:
Subsemnatul _________________________________________şef de lucrare, declar următoarele:
1. Lucrarea în instalaţia prevăzută în prezenta autorizaţie de lucru a fost terminată ;
2. Sculele şi materialele s-au strâns ;
3. Mijloacele de protecţie folosite de formaţie au fost demontate ;
4. Membrii formaţiei de lucru au fost evacuaţi din zona de lucru ;
5. Măsurile suplimentare au fost retrase ;
6. Scurtcircuitoarele din zonele de lucru au fost demontate ;
7 . S-a făcut curaţenie în zona de lucru ;
8. Probele funcţionale au fost executate ;
9. Subsemnaţii, membri ai formaţiei de lucru, confirmăm cele declarate de şeful de lucrare, ne
retragem din ultima zonă de lucru şi nu vom mai reveni în baza acestei Autorizaţii de lucru
(semnături):
(1)__________(2)____________(3)__________(4)____________(5)___________(6)__________
(7)__________(8)____________(9)__________(10)___________(11)__________(12)_________
10. Comunicarea privind terminarea lucrării şi posibilitatea punerii sub tensiune a instalaţiei a fost
transmisă la data _________, ora _______ de ________________ admitentului___________
pe cale _______________________________________________________________________
11. Sef de lucrare (semnătura ) _______________ Data _______________, ora _______________
12. Admitent (semnătura ) ___________________ Data _______________, ora _______________
208
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
ANEXA 3
Unitatea....................................
Subunitatea..............................
PROCES VERBAL
de executare a lucrărilor în instalaţiile
din exploatare
209
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
1. Lucrarea prevăzută în prezentul proces verbal a fost terminată, sculele şi materialele s-au strâns,
mijloacele de protecţie au fost demontate,iar membrii formaţiei au fost evacuaţi din zona de lucru
2. Comunicarea privind terminarea lucrării şi posibilitatea punerii sub tensiune a instalaţiei a fost
transmisă la data de....................... ora............ prin transmitere directă admitentului...........................
210
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
CONVENŢIE DE LUCRU
Data ……………………
1. Subsemnaţii, executanţi confirmăm că am fost instruiţi asupra conţinutului lucrării, riscurilor instalaţiei şi
cele ale tehnologiei de lucru, am primit fiecare sarcinile concrete de lucru şi le-am înţeles:
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
211
Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’ S.A. - ediţia 2011
b) Comunicarea privind terminarea lucrării şi posibilitatea punerii sub tensiune a instalaţiei a fost transmisă
la data de..................……ora………prin transmitere directă admitentului……………………………….
În acest tabel se vor consemna numele şi prenumele lucrătorilor care nu încap în spaţiul rezervat pe
prima pagină la cap.C pct.1.
1) Orice lucrare în zona căii ferate electrificate, care necesită scoaterea liniei de contact de sub tensiune,
va fi executată în baza documentului « Convenţie de lucru ».
2) Convenţia de lucru se va emite de către un lucrător autorizat al subunităţii aparţinând SC Electrificare
CFR SA, care are în întreţinere linia de contact ce trebuie scoasă de sub tensiune.
3) Convenţia de lucru va fi completată cu toate datele cerute de document. Se vor preciza clar limitele
zonei de lucru, separările şi legările la şină, numele şi prenumele lucrătorilor implicaţi.
4) Lucrarea va începe numai după confirmarea scoaterii de sub tensiune şi asigurarea zonei de lucru de
către admitent (lucrător aparţinând SC Electrificare CFR SA).
5) Orice neînţelegere sau nelămurire referitoare la măsurile luate va fi clarificată imediat, nefiind permisă
trecerea la faza următoare.
6) După asigurarea zonei de lucru şeful formaţiei de lucru răspunde în totalitate de asigurarea securităţii
lucrătorilor proprii.
7) Procedurile de repunere sub tensiune a liniei de contact vor fi începute numai după confirmarea
încheierii lucrării de către şeful formaţiei de lucru.
8) Nu se admit nici un fel de stersături şi corecturi pe documentul « Convenţie de lucru ».
9) Convenţia de lucru va fi completată în 2 exemplare, din care unul va fi arhivat la emitent (district
întreţinere linie de contact) şi unul va fi arhivat la subunitatea de care aparţine şeful formaţiei de lucru,<