Fișă de lucru

Simbolism
Încadrare generală
 curent care literar ce apare în ultimele două decenii ale sec. al
XIX-lea în Franța
 reprezentanţi: Charles Baudelaire, Rimbaud, Mallarme,
Rilke, Verlaine, Yeats, Bacovia, Minulescu, Şt. Petică, D.
Anghel
 Jean Moreas dă numele curentului într-un articol din 1886 – „
Le symbolisme”
 această mișcarea „decadentă” exprimă starea de spirit a unei
generații dezamăgite de limitarea spiritului de către o gândire
materialistă și de adoptarea unor principii utilitariste
 teoretician la noi – Macedonski în art. „ Poezia viitorului” –
1892
Trăsături:
 spirit neromantic, rupt de sentimental
 viziune: corespondenţa, legătura dintre lumea spirituală şi cea
materială (ex. plumb – greutate sufletească)
 sinestezia: amestec de senzaţii diferite ( vizuale, auditive,
olfactive)
 folosirea sugestiei ( stările nu sunt numite direct, sunt
sugerate)
 folosirea simbolurilor
 stări sufleteşti sugerate: nevroza, spleenul (dezgust),
disperarea, apăsarea sufletească, oboseala psihică, spaima,
dezolarea
 cromatica
 olfactivul accentuat
 muzicalitatea
 instrumente
 muzicalitatea versurilor (refrenul)
 motive: oraşul sufocant, dezintegrarea materiei,
descompunerea, natură apocaliptică