Antecedentele

1. APF – antecedentele personale fiziologice

a) la femeie – explorează funcția reproducătoare
- menarha (prima menstruație)
- data ultimei menstruații (DUM) (ex. pentru excluderea unei sarcini
într-un control radiologic)
amenoree → sarcină? (DUM ajută la calculul VG); instalarea
menopauzei ? sau un dezechilibru hormonal ? (ex. în chistul ovarian)
-cicluri menstruale: regulate/neregulate, dureroase, cu flux abundent
(dismenoree, hipermenoree, menoragii)
-vârsta instalării menopauzei (sub 45 ani crește riscul de osteoporoză;
peste 55 ani crește riscul cancerului mamar, uterin)
-numărul de sarcini, numărul de nașteri, numărul de avorturi
(spontane ? la cerere ?)

b) la copil – date despre sarcină, naștere și primii ani de viață (mai ales
perioada de sugar!); datele se iau de la mamă, cu atât mai în detaliu cu cât
copilul este mai mic)

- date despre sarcină ( identificarea unor eventuali factori teratogeni

care au afectat copilul în timpul dezvoltării lui intrauterine)

- date despre naștere: la termen ? prematur ? postmatur ?

greutatea la naștere ? (normoponderal?
macrosom? hipotrofic?)
nota la naștere (scorul Apgar) – ce poate
arăta un grad de asfixie (asfixia severă influențează dezvoltarea neuro-
motorie) (Apgar 1-3→ asfixie severă; Apgar 4-6→ asfixie moderată;
Apgar 7→ asfixie ușoară); scorul Apgar are în vedere 5 elemente notate
fiecare cu 2 puncte: respirațiile, bătăile cardiace, reacția la stimuli, tonusul
muscular și colorația și se acordă la 1 minut și la 5 minute, cel de la 5
minute indicând prognosticul neurologic
- date despre primul an de viață: a) achizițiile motorii (ținutul
capului, statul în șezut, mersul – ce indică dezvoltarea neuro-motorie);
b) alimentația: naturală (cu lapte matern)/ artificială (cu formule adaptate?
cu lapte de vacă?)/ mixtă (cu lapte praf în completare); alimentația
naturală are nete avantaje (ex. profilaxia rahitismului, a diabetului zaharat,
a obezității, a afecțiunilor alergice, scăderea riscului de infecții digestive,

1
 respiratorii, etc); diversificarea (introducerea pe rând, în cantități ce se
cresc progresiv a altor alimente decât laptele) -ce aliment? când? c)
vitaminizările – administrarea de vitamină D în picături (Vigantol) pentru
profilaxia rahitismului; d) vaccinările – conform programului național de
imunizare

2. APP – antecedentele personale patologice

- se notează alte boli mai importante pe care le-a avut de-a lungul vieții,
începând cu cele ale copilăriei (varicelă, oreion, scarlatină, etc), boli care
pot sau nu avea legătură cu boala de bază; se consemnează inclusiv
intervențiile chirurgicale suferite de exemplu: amigdalectomie,
adenoidectomie, apendicectomie, nefrectomie, mastectomie, etc
(informațiile pot fi valoroase pentru un diagnostic diferențial ex.
apendicectomia exclude apendicita drept cauză a unor dureri abdominale).

3. AHC – antecedentele heredo-colaterale

-se încearcă identificarea ponderii eredității în etiologia unor afecțiuni
prin întrebări despre bolile din familia pacientului;
-din punctul de vedere al etiologiei unei boli, cu posibilitatea unei
determinări ereditare bolile se clasifică în:
-boli mezologice - determinate de mediul de viață, care nu se
moștenesc, ex. infecții, intoxicații
-boli genetice în care se transmite o genă cu defect ( cu mutație) iar
transmiterea poate fi uneori observată pe un arbore genealogic, ex.
hemofilia, daltonismul, o eroare înnăscută de metabolism (pentru care
părinții pot fi purtători de mutație iar copilul manifestă clinic boala)
- boli multifactoriale în care se moștenește o predispoziție care
poate sau nu să se transforme în boală în funcție de condițiile de mediu și
de regimul de viață, ex. astmul bronșic, HTA, ulcerul gastro-duodenal,
diabetul zaharat, unele boli psihice, unele cancere
-problema moștenirii se pune în dublu sens: a) se pleacă de la pacient și se
recomandă investigații la membrii familiei (ex. un cancer de colon la
pacient poate necesita colonoscopie la rudele pacientului care ar putea
moșteni un sindrom polipozic ce s-ar putea transforma în timp în cancer);
b) se pleacă de la membrii familiei și se investighează mai atent și țintit
pacientul pentru diagnosticul unei boli deja constituite sau pentru a-l
include într-un program de profilaxie (ex. în cazul unui părinte decedat cu

2
IMA și al celuilalt părinte hipertensiv sau cu un AVC se indică la pacient
analize de sânge cu determinarea colesterolului și a trigliceridelor,
măsurarea TA, examen cardiologic clinic, EKG, ecografie cardiacă, test
de efort, etc ).
Există în medicină adevărate lanțuri patogenetice, în care o tulburare
atrage după sine alte tulburări ce trebuie astfel căutate și tratate profilactic
sau curativ. De exemplu: dislipidemie→ ateroscleroză→ HTA→
patologie cardio-vasculară (cardiopatie ischemică, AP, IMA, ICC, AVC,
infarct intestino-mezenteric, arteriopatie cronică obliterantă) la care se
asociază frecvent obezitate→ DZ tip II.