UNITATEA DE

MANAGEMENT
AL
PROIECTELOR
CU FINANŢARE
EXTERNĂ

  Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)

 Schema de Granturi pentru Licee
 Beneficiar: LICEUL TEHNOLOGIC „PETRU RAREȘ’’ BÂRLAD
 Titlul subproiectului: „Pentru tineri, pentru viitor”
 Acord de grant nr. 271/SGL /RI/27.06.2017

FIȘĂ DE LUCRU – PLUMB de George Bacovia

1. Explicați tema poeziei.

2. Interpretaţi titlul poeziei
3. Identificaţi câmpul lexico-semantic dominant.
4. Identificați mărci lexico-gramaticale ale prezenței eului liric.
5. Analizaţi structura/simetria
6. Descoperiţi rolul diferitelor forme verbale
7. Interpretaţi imaginile artistice
 8. Stabiliţi elementele planului exterior şi cel interior
9. Comentați ultima strofă a poeziei. 
  Întocmit de expert, Scraba Mirabela
 UNITATEA DE
MANAGEMENT
AL
PROIECTELOR
CU FINANŢARE
EXTERNĂ

Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)

Schema de Granturi pentru Licee
Beneficiar: LICEUL TEHNOLOGIC „PETRU RAREȘ’’ BÂRLAD
Titlul subproiectului: „Pentru tineri, pentru viitor”
Acord de grant nr. 271/SGL /RI/27.06.2017

VARIANTĂ BACALAUREAT
Se dă textul:

Fiul craiului, vazându-se prins în cleste si fara nicio putere, îi jura credinta si supunere întru toate,
lasându-se în stirea lui Dumnezeu, cum a vrea el sa faca. Atunci Spânul pune mâna pe cartea, pe banii si pe
armele fiului de crai si le ia la sine; apoi îl scoate din fântâna si-i da palosul sa-l sarute, ca semn de pecetluire
a juramântului, zicând:
— De-acum înainte sa stii ca te cheama Harap-Alb; aista ti-i numele, si altul nu.
Dupa aceasta încaleca, fiecare pe calul sau, si pornesc, Spânul înainte, ca stapân, Harap-Alb în urma, ca
sluga, mergând spre împaratie, Dumnezeu sa ne tie, ca cuvântul din poveste, înainte mult mai este.
Si merg ei, si merg, cale lunga sa le-ajunga, trecând peste noua mari, peste noua tari si peste noua ape mari,
si într-o târzie vreme ajung la împaratie.
Si cum ajung, Spânul se înfatisaza înaintea împaratului cu carte din partea craiului. Si împaratul Verde,
citind cartea, arde de bucurie ca i-a venit nepotul, si pe data îl si face cunoscut curtii si fetelor sale, care îl
primesc cu toata cinstea cuvenita unui fiu de crai si mostenitor al împaratului.

Cerințe:

1. Explică sensul expresiei văzându-se prins în clește.

2. Descoperă o formulă mediana, un clișeu.
3. Explică motivul supunerii lui Harap-Aib.
4. Precizează care este modalitatea prin care Spânul îl coordonează pe fiul de crai.
5. Explică, pe baza textului, unde locuia împăratul Verde.
6. Prezintă în 30-50 de cuvinte importanța revederii rudelor.

  Întocmit de expert, Scraba Mirabela

 UNITATEA DE
MANAGEMENT
AL
PROIECTELOR
CU FINANŢARE
EXTERNĂ

Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)

Schema de Granturi pentru Licee
Beneficiar: LICEUL TEHNOLOGIC „PETRU RAREȘ’’ BÂRLAD
Titlul subproiectului: „Pentru tineri, pentru viitor”
Acord de grant nr. 271/SGL /RI/27.06.2017

Fișă de lucru

Plumb

G Bacovia

Citiți textul pentru a putea răspunde la întrebările formulate:

Dormeau adânc sicriele de plumb,

Si flori de plumb si funerar vestmint --
Stam singur în cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb

Pe flori de plumb, si-am inceput să-l strig --
Stam singur lângă mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.

1. În text identificăm două câmpuri semantice: al ”cavoului” și al eului poetic.

Completează următorul tabel, pornind de la lexicul poeziei.

Câmpul lexical al ”cavoului” Câmpul lexical al eului poetic

 UNITATEA DE
MANAGEMENT
AL
PROIECTELOR
CU FINANŢARE
EXTERNĂ

2. O trăsătură a smbolismului o reprezintă prezența corespondențelor.

Identificați în textul poetic analogiile între eul poetic și elementele lumii
”reale”.
3. Plumbul – cuvânt obsesiv – se repetă de trei ori în fiecare strofă. Oferă o
interpretare aceestui simbol pornid de la următoarea semnificație:
a. Greutate
b. Culoare
c. Sonoritate
4. Semnificațiile temei poeziei ar putea fi următoarele:
a. Poetul exprimă drama adâncă a unui suflet încătșat
b. Dezvăluie o realitate obiectivă austeră și dezolantă
c. Meditație profundă asupra condiției umane, aflată în situația unei
imposibile comunicări sufletești cu universul din afară
d. Îngrădire aspirațiilor spiritule, a visurilor poetului, damnat la perpetuă
austeritate.

Alege una dintre interpretari și oferă argumente pentru susținerea ei.

  Întocmit de expert, Scraba Mirabela

 UNITATEA DE
MANAGEMENT
AL
PROIECTELOR
CU FINANŢARE
EXTERNĂ

Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)

Schema de Granturi pentru Licee
Beneficiar: LICEUL TEHNOLOGIC „PETRU RAREȘ’’ BÂRLAD
Titlul subproiectului: „Pentru tineri, pentru viitor”
Acord de grant nr. 271/SGL /RI/27.06.2017

TESTAMENT – fișă de lucru

Cerințe:

1. Încadrați poezia în opera autorului.

2. Explicați conceptul de artă poetică.
3. Stabiliți tema poeziei.
4. Explicați titlul din două perspective.
5. Identificați structura poeziei și modul de expunere dominant.
6. Explicați semnificația cuvântului carte.
7. Stabiliți valoarea sintactică a cuvintelor tânăr și fiule.
  Întocmit de expert, Scraba Mirabela
 UNITATEA DE
MANAGEMENT
AL
PROIECTELOR
CU FINANŢARE
EXTERNĂ

Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)

Schema de Granturi pentru Licee
Beneficiar: LICEUL TEHNOLOGIC „PETRU RAREȘ’’ BÂRLAD
Titlul subproiectului: „Pentru tineri, pentru viitor”
Acord de grant nr. 271/SGL /RI/27.06.2017

VARIANTĂ BACALAUREAT

Se dă texul:
„Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot uriaş de sticlă aburită, spânzurătoarea nouă şi sfidătoare, înfiptă la
marginea satului, întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră, înţepată ici-colo cu arbori arămii. Supravegheaţi de
un caporal scund, negricios, şi ajutaţi de un ţăran cu faţa păroasă şi roşie, doi soldaţi bătrâni săpau groapa, scuipându-
şi des în palme şi hâcâind a osteneală după fiecare lovitură de târnăcop. Din rana pământului groparii zvârleau lut
galben, lipicios...

Caporalul îşi răsucea mustăţile şi se uita mereu împrejur, cercetător şi cu dispreţ. Priveliştea îl supăra, deşi
căuta să nu-şi dea pe faţă nemulţumirea. In dreapta era cimitirul militar, înconjurat cu sârmă ghimpată, cu mormintele
aşezate ca la paradă, cu crucile albe, proaspete, uniforme. In stânga, la câţiva paşi, începea cimitirul satului, îngrădit cu
spini, cu cruci rupte, putrezite, rare, fără poartă, ca şi cum de multă vreme nici un mort n-ar mai fi intrat acolo şi nici
n-ar mai vrea să intre nimeni... Satul Zirin, cartierul diviziei de infanterie, se ascundea sub o pânză de fum şi de pâclă,
din care de-abia scoteau capetele, sfioase şi răsfirate, vârfuri de pomi desfrunziţi, câteva coperişe ţuguiate de paie şi
turnul bisericii, spintecat de un obuz. Spre miazănoapte se vedeau ruinele gării şi linia ferată ce închidea zarea ca un
 UNITATEA DE
MANAGEMENT
AL
PROIECTELOR
CU FINANŢARE
EXTERNĂ

dig fără început şi fără sfârşit. Şoseaua, însemnată cu o dungă dreaptă pe câmpul mohorât, venea din apus, trecea prin
sat şi se ducea tocmai pe front...” ( L. Rebreanu – Pădurea spânzuraților)

Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE)

Schema de Granturi pentru Licee
Beneficiar: LICEUL TEHNOLOGIC „PETRU RAREȘ’’ BÂRLAD
Titlul subproiectului: „Pentru tineri, pentru viitor”
Acord de grant nr. 271/SGL /RI/27.06.2017

VARIANTĂ BACALAUREAT

Apostol se urcă pe scaun şi se lovi cu capul de ştreangul ce atârna de sus. Pălăria i se înfundase pe ochi. O
scoase şi o aruncă în groapă. În aceeaşi clipă izbucni un plâns gros, disperat, nestăpânit. “Cine plânge?” se
gândi Bologa. Klapka se bătea cu pumnii în piept.

Atunci Apostol fu împresurat de un val de iubire izvorâtă parcă din rărunchii pământului. Ridică
ochii spre cerul ţintit cu puţine stele întârziate.

Crestele munţilor se desenau pe cer ca un ferăstrău uriaş cu dinţii tociţi. Drept în faţă lucea tainic
luceafărul, vestind răsăritul soarelui.

Apostol îşi potrivi singur ştreangul, cu ochii însetaţi de lumina răsăritului. Pământul i se smulse de
sub picioare. Îşi simţi trupul atârnând ca o povară. Privirile însă îi zburau, nerăbdătoare, spre strălucirea
cerească, în vreme ce în urechi i se stingea glasul preotului:

Primeşte, Doamne, sufletul robului tău Apostol… Apostol… Apostol

 UNITATEA DE
MANAGEMENT
AL
PROIECTELOR
CU FINANŢARE
EXTERNĂ