Sunteți pe pagina 1din 12

Tenisul de camp – initiere, sfaturi, secrete

10 reguli de aur

1. Mişcă-te rapid şi loveşte controlat.


2. Nu-ţi schimba stilul de joc când câştigi.
3. Viitoarea lovitură este mai importantă decât ultima greşeală.
4. Nu intra în panică după mai multe greşeli succesive.
5. Nu intra în panică dacă adversarul realizează mai multe lovituri câştigătoare succesive.
6. Nu deveni prea încrezător când realizezi mai multe lovituri câştigătoare succesive.
7. Nu gândi că nu poţi câştiga atunci când eşti pe punctul de a pierde.
8. Nu gândi că ai câştigat deja atunci când eşti pe punctul de a câştiga.
9. Nu gândi că eşti singurul care e nervos.
10. Nu gândi că o partidă se poate câştiga doar cu lovituri de excepţie.

Incaltaminte, imbracaminte, mingi

ÎNCĂLŢĂMINTEA
* Cumpăraţi cea mai uşoară încălţăminte posibilă, dacă este confortabilă şi durabilă. Câteva grame în plus vor părea
kilograme în ultimul set al meciului.
* Alegeţi o încălţăminte cu talpa groasă şi moale.
ÎMBRĂCĂMINTEA
* La antrenamente purtaţi cea mai comodă îmbrăcăminte, iar la turnee pe cea mai atrăgătoare.

MINGILE
* Cumpăraţi numai mingi în cutii aflate sub presiune
* Verificaţi dacă mingile au fost aprobate de o organizaţie internaţională de tenis.
* Cereţi mingi pentru solicitări mari, dacă jucaţi pe suprafeţe tari.
* Mingile obişnuite se folosesc pe suprafeţe mai moi, iar acestea nu le uzează aşa de repede.

Pe suprafetele dure mingea are tendinta de a aluneca la contactul cu terenul, de aceea este indicat sa se joace cu mingi mai
moi. Pe zgura mingea pierde din viteza dupa contactul cu terenul, de aceea trebuie sa jucam cu mingi mai tari.

Pagina 1 / 12
Mingile Dunlop Brillance realizeaza un compromis intre suprafetele dure si cele lente, fiind mai elastice. Totusi, daca veti
juca mai multe partide pe zgura cu aceleasi mingi, acestea vor pierde din presiune si nu vor mai sari corespunzator.
Pe terenurile rapide am observat ca, dimpotriva, mingile Dunlop Brillance par mai bune dupa ce s-a mai jucat cu ele.
Unele mingi au inscris un numar. Cele cu numar mic sar mai mult, cele cu numar mare sunt mai moi.
Nu jucati cu mingi ieftine, de la tarabe, Puteti rupe racordajul rachetei sau puteti contacta epicondilita (dureri la cot). In
plus, aceste mingi sunt foarte proaste.

Standardul ITF pentru mingile de tenis de camp:


-Tip: presurizate (aprox. 2 atm)
-Diametru: 65.41 - 68.58 mm
-Greutate: 56,0 - 59,4 g
-Culoare: galben fluorescent ("optic yellow")
-Saritura mingii: 1,35 - 1,47 m, daca este lasata sa cada de la 2,5 m (masuratorile se fac la nivelul marii si la 20 grade
Celesius

Pe unele cutii de mingi mai vechi, sariturilor diferite ale mingii li se asociau numere (1 pt cea mai inalta saritura si cifre mai
mari pt. sariturile mai putin inalte). Aceste numere erau inscriptionate pe mingi. Deci mingile cu nr. 1 erau mai tari, iar cele
cu nr. 4 erau mai moi.
Astazi numerotarea mingilor se utilizeaza exclusiv pentru a deosebi mingile cu care se joaca pe terenuri adiacente (de
exemplu pe un teren se joaca cu mingi Wilson 3, iar pe terenul alaturat cu Wilson 4).

Tipuri de mingi dupa suprafetele pe care urmeaza a fi utilizate:


-Regular duty - in sala si pe zgura
-Extra duty - pe iarba
-High altitude tennis balls - la altitudini mari (au o presiune diferita)
-All courts - toate suprafetele

Rachetele

RACHETELE
* Alegeţi o rachetă care să vă convină, midsize (580 – 660 cm2) sau oversize (660 -710 cm2)m, cu greutatea cuprinsă între
250 şi 365g.
* Mânerul rachetei poate să aibă o circumferinţă cuprinsă între 108cm (4 1/4 inches) şi 117,5cm (4 5/8 inches). Racheta
trebuie ţinută comod de mâner (între degetul mijlociu şi partea cărnoasă a palmei să fie o distanţă de 1cm).
* Domeniul de racordare recomandat este între 20kgf şi 30kgf, deşi există jucători care utilizează rachete racordate şi în
afara acestor limite (spre exemplu 17kgf sau 33kgf)
* Lungimea standard a rachetei este cuprinsă între 68 şi 70cm, deşi există jucători care utilizează rachete mai scurte sau mai
lungi.
* Racheta are punctul de echilibru în zona gâtului. Pe rachetele profesioniste este specificat balansul, adică distanţa de la
vârful mânerului până la punctul de echilibru.
* Jucătorii defensivi vor alege o rachetă mai grea spre cap şi cu racordaj moale (20-25kgf), pentru mai multă forţă de pe
fundul terenului.
* Jucătorii ofensivi vor alege o rachetă mai grea spre mâner şi cu racordaj tare (26-30kgf), ceea ce oferă mai multă
siguranţă în voleuri.
* Pentru cei care lovesc mingea departe de punctul de impact este potrivită o rachetă medie-uşoară (250-300g). Pentru cei
care lovesc mingea în ascensiune este mai indicată o rachetă medie-grea (301-365g).

Pagina 2 / 12
* Evitaţi păstrarea rachetelor în locuri cu temperatură prea ridicată, prea scăzută sau cu umezeală.
* Păstraţi rachetele învelite în huse atunci când nu le folosiţi.
* Curăţaţi corzile prin ştergere, după ce aţi jucat pe un teren umed sau dacă aerul a avut o umiditate ridicată.
* Dacă se rupe o coardă, îndepărtaţi toate corzile, pentru a detensiona cadrul (în caz contrar acesta poate suferi deformaţii).
* Daca sunteti jucator ocazional, alegeti o racheta ieftina, din aluminiu, carbon sau titan.
* Daca jucati cel putin o data pe saptamana si vreti sa deveniti competitiv, atunci va trebui sa tineti neaparat seama si de
performantele rachetei.

Prizele

* Priza fixă (clasică, continentală, ciocan): Se ţine racheta cu vârful înainte, perpendiculară pe corp şi perpendiculară pe
sol. Se apucă mânerul. Este recomandată pentru primul serviciu, voleul clasic de stânga sau dreapta, smash şi slice.
Deci, tineti racheta in fata corpului, cu planul corzilor perpendicular pe sol. Apucati manerul ca pe un topor.

* Priza eastern forehand (priza modernă de dreapta): Se ţine racheta cu vârful înainte, perpendiculară pe corp şi paralelă
cu solul. Se apucă mânerul. Este recomandată pentru lovitura de dreapta plată şi voleul modern de dreapta. Pentru lovitura
de dreapta top-spin este recomandată o priză western forehand (mai închisă).

* Priza eastern backhand (priza modernă de rever): Se ţine racheta în faţa corpului cu vârful în stânga şi perpendiculară
pe sol. Se apucă mânerul. O monedă plasată pe dosul palmei nu trebuie să cadă. Este recomandată pentru lovitura de rever
plată, voleul modern de rever şi la al doilea serviciu, pentru a lifta puternic mingea. Pentru lovitura de rever top-spin este
recomandată o priză western backhand (mai deschisă).

* Jucătorii cu suficientă forţă în braţ şi încheietura mâinii rezistentă pot utiliza priza fixă (clasică, continentală, ciocan)
pentru toate loviturile.
* Jucătorii profesionişti moderni utilizează priza închisă (eastern forehand) sau foarte închisă (western forehand) pentru
loviturile de dreapta şi priza deschisă (eastern backhand) sau foarte deschisă (western backhand) pentru rever şi serviciu.

PRIZA EASTERN/WESTERN – Mai simplu, puneti racheta pe sol (planul corzilor este paralel cu solul). Apucati manerul
rachetei. Aceasta priza poate fi utilizata atat pentru lovitura de dreapta, cat si pentru reverul cu o mana.
Lovitura de rever trebuie sa fie imaginea in oglinda a loviturii de dreapta.
La inceput aceasta lovitura de rever pare incomoda, dar daca retrageti mult racheta si rotiti corpul spre stanga avand spatele
aproape intors spre adversar, veti obtine o lovitura deosebit de puternica.
In general, in pozitia de asteptare utilizati priza continentala, iar in timpul schimbului de mingi modificati priza in functie
de directia spre care vine mingea de la adversar (stanga sau dreapta). Modificarea prizei se face cu mana stanga, din V-ul
rachetei.
STATI TOT TIMPUL CU OCHII PE MINGEA CARE VINE DE LA ADVERSAR. In acest fel veti putea modifica priza in
timp util (mai ales atunci cand adversarul serveste foarte puternic).
Daca veti incerca sa modificati priza dupa ce mingea a cazut in terenul d-voastra, va fi prea tarziu.

Pagina 3 / 12
Plasamentul in teren

* Dacă aţi executat o lovitură de pe fundul terenului şi de pe una din laturi, reveniţi imediat la mijlocul liniei de fund şi la
un pas în spatele acesteia, privind atent spre adversar, apoi spre zborul mingii. Ţineţi cu mâna liberă racheta de gâtul ei,
Aceasta vă va ajuta să schimbaţi priza la momentul oportun. Genunchii vor fi uşor îndoiţi, trunchiul puţin aplecat înainte,
cu greutatea corpului repartizată pe vârful picioarelor. Acestea nu trebuie să fie depărtate la o distanţă mai mare decât
lăţimea umerilor. Gleznele trebuie să se mişte continuu şi călcâiele să se ridice alternativ.
* Privirea jucătorului rămâne îndreptată spre minge până la executarea loviturii, după care ea va fi îndreptată din nou spre
terenul de ţintă şi spre jucătorul advers. În momentul lovirii mingii racheta trebuie strânsă bine.
* Dacă aţi executat o lovitură din interiorul terenului, este mai indicată o avansare spre mijlocul fileului, pentru a evita
pasarea de către adversar.
* Manualele de tenis spun că jucătorul trebuie să fie plasat în permanenţă pe bisectoarea unghiului format de liniile
imaginare care unesc punctul din terenul opus de unde adversarul execută lovitura cu extremităţile laterale (cele mai
îndepărtate) ale propriului teren.
* Unii jucători care au o foarte bună deplasare în teren, după ce au executat o lovitură de pe stânga terenului, nu mai revin
chiar la mijlocul liniei de fund, ci în apropierea acesteia, deoarece este foarte probabil ca adversarul să execute din nou o
lovitură pe rever, socotit mai slab la majoritatea jucătorilor. În acest fel jucătorul evită lovitura de rever şi execută o lovitură
de dreapta în cross invers, mult mai puternică decât reverul. Dacă adversarul execută o lovitură în dreapta terenului,
jucătorul se deplasează cu rapiditate în acea parte a terenului şi execută lovitura normală de dreapta, după care revine spre
mijlocul liniei de fund.
* Dacă mingea de la adversar vine pe partea stângă, înaltă şi fără viteză, în interiorul terenului, deplasaţi-vă spre stânga şi
loviţi puternic cu dreapta, evitând astfel lovitura de rever.

Forehand-ul

* Păşiţi spre punctul unde trebuie să loviţi mingea, depărtând în acelaşi timp racheta spre dreapta corpului şi înapoi,
suficient de mult (braţul în prelungirea liniei umerilor) pentru ca viitoarea mişcare să aibă amplitudinea necesară. Înainte de
lovitură vă aflaţi cu faţa spre linia laterală şi cu umerii orientaţi perpendicular pe fileu. Când aţi ajuns la locul de lovire a
mingii, vă opriţi o fracţiune de secundă, greutatea corpului trece pe piciorul drept, iar racheta se află în cel mai îndepărtat
punct din spate.
* Execuţia loviturii începe cu mişcarea rachetei înainte, trunchiul se răsuceşte în faţă, greutatea corpului trece simultan pe
piciorul stâng, care păşeşte înainte. Cotul este apropiat de bust.

Pagina 4 / 12
* Înainte de lovirea mingii se slăbeşte priza rachetei, favorizând căderea vîrfului acesteia spre sol.
* Mingea va fi lovită cu puţin în faţa d-voastră. Calculaţi lovitura astfel ca mingea să fie lovită cât mai curând posibil, în
urcare dacă se poate, sau abia când începe să coboare în traiectoria sa. Altfel lovitura îşi pierde din forţă şi eficienţă.
* La retragerea rachetei ţineţi încheietura mai moale, astfel că la terminarea acestei mişcări încheietura se va deschide
singură din forţa centrifugă. În momentul lovirii încheietura trebuie să fie fixată şi racheta ţinută strâns cu ultimele trei
degete. Dacă strângeţi tare cu degetul arătător există pericolul basculării degetului, deci imprecizie în lovitură.
* Dacă mingea este prea aproape şi nu mai aveţi timp să duceţi racheta în spate, îndoiţi încheietura spre spate şi executaţi
rapid forehand-ul.
* După lovitură racheta îşi va continua drumul prin aer până deasupra umărului stâng, apoi va reveni la loc, fiind prinsă –
dacă simţiţi nevoia – cu mâna liberă. Lovirea mingii se face prin răsucirea trunchiului („lăsarea” sub minge şi mişcarea
vârfului rachetei de jos în sus) şi a încheieturii, nu prin întinderea braţului. Cotul nu trebuie să se îndepărteze de trunchi la o
distanţă mai mare decât diametrul unei mingi de tenis. Vârful piciorului din faţă va arăta spre stâlpul din dreapta al fileului.
* Braţul, antebraţul şi racheta trebuie să se găsească într-un plan orizontal şi nu într-unul vertical.
* Puterea unei lovituri este dată de formula forţa x viteza. În tenis, viteza este rezultatul mişcării încheieturii, în timp ce
forţa vine din mişcarea umerilor şi a bustului.
* La o lovitură puternică se loveşte încet, iar la o lovitură mai slabă se loveşte cu mai multă forţă.
* În timpul loviturii de dreapta degetul arătător este uşor depărtat, pentru a oferi mai multă siguranţă. Apropierea acestuia
de degetul mijlociu împiedică flexiunea încheieturii către spate-jos şi forţează mâna să ţină racheta strâns, chiar şi în
situaţiile de aşteptare, deoarece trebuie contrabalansată greutatea rachetei.
* Este greşită ţinerea rachetei departe de partea inferioară a mânerului, deoarece este împiedicată acţiunea încheieturii
pumnului. Extremitatea inferioară a mânerului trebuie să se sprijine pe partea cărnoasă a palmei de sub degetul mic.
* La executarea mişcării circulare o mare importanţă o are rotaţia bustului, deoarce aceasta ajută la imprimarea unei
acceleraţii maxime.
* Când lovitura de dreapta are mai multă forţă şi capătă caracter ofensiv, este denumită drive.

Tipuri de efecte posibile imprimate mingei cu lovitura de dreapta:


PLAT - mingea pleaca din corzile rachetei fara rotatie (practic imposibil);
LIFT (BACK SPIN) - mingea este lovita dupa impactul cu terenul, in timpul traiectoriei descendente, de jos in sus, in
partea dinspre jucator, imprimand-se o rotatie spre inainte;
TOP SPIN (OVER SPIN) - mingea este lovita dupa impactul cu terenul, in urcare, in partea superioara, imprimandu-se tot o
rotatie spre inainte;
SIDE SPIN - mingea este lovita prin lateral dreapta, imprimandu-se o rotatie spre stanga;
SLICE - mingea este lovita de sus in jos, in partea dinspre jucator, imprimandu-se o rotatie spre inapoi;
UNDER SPIN - mingea este lovita de la dreapta spre stanga, in partea inferioara, imprimandu-se o rotatie spre dreapta.

Toate loviturile in tenis, indeosebi lovitura de dreapta, au la baza cursivitatea miscarii, o cursivitate imposibil de realizat
fara o alternanta optima intre contractia si relaxarea musculaturii, in sprecial a flexorilor mainii de la care porneste mai
toata relaxarea.

Lucruri simple dar esentiale la lovitura de dreapta (forehand):


* Racheta incepe miscarea de retragere in acelasi timp cu miscarea de rotatie a umerilor si a soldului(nu uitati aici
importanta mainii stangi in cazul jucatorilor de mana dreapta) si sa nu uitam in acelasi timp cu primii pasi de deplasare spre
minge, astfel vom avea o pregatire cursiva bine coordonata care teoretic poate creea premisele unei bune executii.
* Legat de cot, desigur este si el o parte importanta a mecanismului de executie dar apropierea acestuia sau departarea este
determinata in principal de viteza, inaltimea, la care si cu care vine mingea de la adversar si mai mult de capacitatea
executantului de a se deplasa aseza in pozitie optima la minge(sa nu loveasca inghesuit - rezulta cotul prea aproape de corp
sau prea departe de corp datorita deplasarii tarzii la minge)
* In fine nu are o importanta prea mare unde se afla cotul cat de departe cat de aproape, mai corect se poate spune ca
miscarea de pregaire, retragere a rachetei sa fie „compacta” si cursiva, fara „bruscari” prea dese, cuvant prea des auzit in
explicatiile altor specialisti. Orice „bruscare” determina automat o incordare excesiva a muschilor implicati in efort si sa nu
uitam ca muschii sunt inlantuiti adica o miscare brusca determina si alte segmente sa se manifeste la fel.

Un lucru destul de important este momentul impactului cu mingea, acea secventa care determina in mare masura reusita cel
putin teoretica a unei mingi lovite „sanatos”, curat, natural, mai frumos spus.
Cu cat intreg membru superior drept - cel implicat in lovire desigur in cazul jucatorilor de mana dreapta - este mai departat
de corp, aviz articulatiei cotului sau mai simplu spus „cotul”, cu atat forta imprimata mingii este mai mare exact ceea ce
fizica o numeste efectul dat de catre „bratul fortei”.
Atentie, acest lucru nu inseamna ca pentru a realiza acest lucru jucatorul trebuie sa detina o forta fizica mare. Forta
deobicei se obtine prin accelerarea deosebita a segmentului implicat in efort. Deci, cotul in mod logic trebuie sa fie cat mai
departat de corp (bratul si antebratul aproape fiind in prelungirea unui celuilalt) extins aproape complet in momentul lovirii

Pagina 5 / 12
mingii. Si mai corect spus daca avem o amplitudine mare a bratului de lovire suplinita si de catre o accelerare pe masura, va
rezulta o forta imprimata mingii optima - fara un efort deosebit din partea executantului - vezi forehand-ul lui R. Federer.
Desigur sunt aici si numeroase contra argumente pe care le putem vedea mai des in jocul fetelor, care in momentul lovirii
mingii putem surprinde un cot foarte apropiat de corp. Dar acest lucru, cred eu, amplifica dificultatea executiei ba mai mult
efort marit din partea executantului, mai mult o pierdere energetica mai mare si mai timpurie. Iar daca ne gandim logic un
meci de tenis dureaza de regula mai mult de o ora de joc...

Backhand-ul

* Vă întoarceţi din vreme cu faţa spre linia laterală din stânga, greutatea corpului trece pe piciorul stâng, racheta este
condusă spre cotul stâng în spate-jos, fiind susţinută cu mâna stângă, corzile fiind perpendiculare pe sol. Piciorul drept este
în faţă. Înainte de lovire se îndoaie puternic genunchiul drept şi se slăbeşte priza favorizând deplasarea rachetei mult sub
minge. Apoi se loveşte sus-înainte, menţinând pe cât posibil racheta perpendiculară pe sol, pentru a asigura precizia
mişcării.
* Mişcarea se execută ca şi cum aţi trage o sabie din teacă.
* După lovire trunchiul se răsuceşte înspre dreapta, iar racheta se ridică în sus şi spre înainte, deasupra liniei umerilor.
* Este greşit a se ţine mânerul rachetei cu degetul mare de-a lungul acestuia. Priza corectă este cu degetul mare peste
degetul arătător.
* La reverul cu două mâini mâna dreaptă apucă cu priza eastern de rever, iar mâna stângă cu priza eastern de dreapta. Se
poate utiliza şi priza de dreapta pentru ambele mâini.
* Reverul cu două mâini mâreşte forţa, aduce un plus de control mişcării şi îmbunătăţeşte poziţia acesteia la loviturile cu
efect de top-spin. Dezavantajul constă în faptul că diminuează şansele ajungerii mingilor plasate la distanţă mai mare,
reduce manevrabilitatea rachetei, în cazul loviturilor direcţionate în jucător şi nu dezvoltă forţă în braţul dominant.

Pentru backhandul cu 2 maini se poate spune mai simplu:


1. Umerii perpendicular pe directia loviturii
2. Retrage racheta
3. Loveste mingea cu o miscare de jos in sus
4. Termina lovitura peste umarul drept

Niste sfaturi celor care vor sa scape de epicondilita*:


1. Utilizati rachete care au incorporate sisteme performante de reducere a vibratiilor.
2. Utilizati antivibrator pentru 6 corzi (cele mai bune sunt cele produse de TECHNIFIBRE).
3. Duceti mana mult in spate inainte de a executa un forehand sau un backhand. Loviturile "smucite" sunt, dupa parerea
mea, principalele cauze ale epicondilitei.
4. Purtati preventiv cotiere cand stiti ca urmeaza un meci greu si cotul poate obosi.
5. Utilizati ARTROSTOP sau alt unguent reconfortant.
6. Utilizati plasturi cu efect termic, care mentin ridicata temperatura locala.

*Epicondilita = Inflamatie a tendoanelor care se insera pe epicondil (apofiza extremitatii inferioare a humerusului), la partea externa a
cotului. Numerosi muschi ai antebratului, indeosebi cei care comanda extensia si rotatia mainii, se leaga de epicondil. Acesti muschi sunt
foarte solicitati in practicarea anumitor sporturi, ca tenisul si golful, dar si prin numeroasele gesturi ale vietii zilnice sau profesionale. O
epicondilita, denumita, de asemenea, "tennis elbow" in medicina sportiva, poate surveni dupa un traumatism violent, dar ea se produce
mai des ca urmare a microtraumatismelor frecvente, a unui surmenaj al regiunii cotului sau al repetarii intense a anumitor miscari. O
epicondilita se caracterizeaza printr-o durere la partea externa a cotului. In cazurile cele mai severe, cateva gesturi precise, ca tinerea unei
sticle sau deschiderea unei usi, devin imposibile.

Pagina 6 / 12
Tratament - Tratamentul consta mai intai in punerea in repaus a cotului, prin intreruperea eventuala a practicarii sportului respectiv timp
de cel putin 15 zile; el cuprinde, de asemenea, si aplicarea frecventa de gheata pe regiunea dureroasa (crioterapie) si prescrierea de
antiinflamatoare pe cale orala sau sub forma de pomada; masajele pot, de asemenea, sa contribuie la diminuarea inflamarii. Daca durerea
persista, infiltratiile locale de corticosteroizi sunt necesare. Reluarea activitatii sportive va trebui sa se faca treptat. In caz de recidiva,
trebuie sa fie avut in vedere un tratament chirurgical.

Prevenire - Pentru a preveni riscurile unei epicondilite atunci cand se practica un sport in care bratul este foarte solicitat, este obligatoriu
sa se respecte practicarea incalzirii, sa se utilizeze un material studiat (la tenis, de exemplu, sa se aiba grija la folosirea unei rachete cu
manerul adaptat la forta sa si la mana sa), iar initierea sa se faca sub indrumarea unui bun antrenor pentu a evita erorile tehnice si
gesturile neadecvate.

Utilizare lift (overspin, topspin)

* Sunt lovituri cu eficienţă superioară, fiind un element caracteristic al jocului modern, în viteză.
* La o minge liftată se răspunde tot cu o lovitură liftată sau utilizând cu prudenţă o lovitură plată pentru a opri efectul de
rotaţie. O minge cu mult top spin poate fi foarte bine contracarata de o minge slice, mai ales ca raspunzand cu slice la o
lovitura liftata nu se schimba directia de rotatie a mingii.. Cu atat mai mult cu cat cei ce prefera top spin-ul sunt jucatori cu
prize inchise, carora mingile joase le pot da destule batai de cap.
* Pentru a lovi o minge joasă în top-spin se va executa o mişcare scurtă, de jos în sus, mai mult din încheietură. Genunchii
vor fi îndoiţi foarte mult.
* Pentru a lovi o minge înaltă în top-spin, se va executa o mişcare amplă şi rotatorie, de sus în jos, imprimând rachetei
suficientă viteză.
* O lovitură eficientă de top-spin se va obţine dacă impactul cu mingea se va produce deasupra centrului corzilor.
* Jucătorii care lovesc frecvent top-spin vor rupe mai repede racordajul, datorită mişcării pronunţate de frecare a corzilor
între ele.
RECOMANDĂRI DE UTILIZARE SIDE SPIN (ROTIREA MINGII PRIN LATERAL)
* La serviciu, la lunguri de linie prin afara terenului şi la loburile care cad mult în teren. În acest ultim caz, stând cu spatele
la fileu, puţin oblic faţă de acesta, se execută side-spin prin spatele mingii, racheta fiind îndreptată cu corzile spre fileu.
* Este indicat să fie executată pe reverul adversarului.

LIFT (BACK SPIN)- mingea este lovita dupa impactul cu terenul, in timpul traiectoriei descendente, de jos in sus, in partea
dinspre jucator, imprimand-se o rotatie spre inainte;
TOP SPIN (OVER SPIN) - mingea este lovita dupa impactul cu terenul, in timpul traiectoriei ascendente, in partea
superioara, imprimandu-se tot o rotatie spre inainte;
SIDE SPIN - mingea este lovita prin lateral dreapta, imprimandu-se o rotatie spre stanga.

Pagina 7 / 12
Utilizare slice (taiata)

* Pentru menţinerea mingii în joc din considerente de siguranţă, sau pentru a crea o dificultate suplimentară adversarului
(mingile tăiate sar puţin şi sunt greu returnabile).
* Pentru retur de serviciu. La primul serviciu, pentru siguranţă şi în criză de timp, la al doilea serviciu ca minge de pasare a
adversarului ce atacă la fileu.
* În scopul schimbării ritmului de joc, pentru a scoate adversarul din mână.
* Pentru returnarea mingilor de pe partea stângă, care sar înalt, pe ramura ascendentă, pentru a nu aştepta mingea mult în
spatele terenului.
* Ca lovitură de atac la fileu, cu lovirea mingii spre un punct precis, la mingi jucate mai scurt de adversar.
* Mingile ajunse în extremis pot fi returnate cu slice relativ sigur şi precis de pe ambele părţi ale terenului, Şi mingile mai
scurte tăiate, care sar puţin, se returnează mai uşor cu slice.
* Nu se execută slice la mingi foarte înalte. Lovitura nu va fi incisivă, deoarece mişcarea nu se execută în mod natural.
* La începutul loviturii corzile sunt verticale faţă de teren. Ele descriu apoi un sfert de cerc, oprindu-se brusc.
* Pentru a obţine un slice puternic se îndoaie genunchiul aflat în faţă.

Serviciul

* Există trei tipuri de serviciu: plat (mingea este lovită în partea din spate), liftat (mingea este lovită în partea din dreapta
sau în partea superioară) şi slice (mingea este lovită în partea din stânga).
* Nu vă grăbiţi. Faceţi o pauză, respiraţi adânc, apoi începeţi mişcarea.
* Poziţia jucătorului va fi în uşor unghi faţă de fileu (45-60 grade), piciorul stâng înainte, greutatea pe piciorul drept, în
spate.
* Păstraţi 3-4cm de linia de fund, pentru a nu face greşeală de picior.
* Mingea trebuie aruncată drept în sus, deasupra capului, puţin înainte şi la dreapta, până la o înălţime mai mare decât la
cea la care puteţi ajunge cu racheta.
* Ridicarea braţului se face în direcţia stâlpului drept al fileului.
* La aruncare mingea nu se ţine strâns în palmă, ci pe vârfurile degetelor.
* Duceţi capul rachetei în jos, într-o largă mişcare de rotire, coborând braţul şi umărul drept, apoi urcaţi brusc racheta
deasupra capului, în timp ce braţul stâng a aruncat mingea în sus.
* Treceţi brusc greutatea corpului pe piciorul din faţă, trunchiul se îndoaie în faţă, piciorul drept se pregăteşte să păşească
înainte, Braţul drept se întinde, suprafaţa de lovirea a rachetei este condusă spre minge lateral dreapta (serviciul liftat) sau

Pagina 8 / 12
lateral sânga (serviciul slice).
* Mingea se loveşte scurt înainte, prin mişcarea de pronaţie a încheieturii (priza este cea continentală), la cca 20cm în faţa
piciorului stâng, înaintea liniei de fund, în punctul de extensie maximă, stând pe vârful piciorului stâng.
* După lovire, antebraţul continuă scurt rotirea spre exterior, balansând spre stânga în jos. La serviciul slice antebraţul va
coborî spre dreapta în jos.
* Al doilea serviciu (executat cu priza de rever) va fi, pentru siguranţă, mult mai liftat ca primul, dar mingea trebuie să aibă
suficientă viteză şi profunzime.
* Serviciul din dreapta se execută de lângă linia de mijloc, iar cel de stânga la 1m de această linie, pentru a deschide
unghiuri care să permită serviciului executat pe rever să scoată adversarul mult în exterior.
* Serviciul trebuie dirijat spre colţurile care constituie punctele slabe ale adversarului, cele câteva servicii pe partea opusă
constituind elementul surpriză. Atenţie la jucătorii care lovesc mai bine cu reverul decât cu dreapta şi la jucătorii stângaci!
* Se va înainta pe bisectoarea loviturilor posibile de pasare (şi nu spre centrul fileului), pentru închiderea unghiurilor şi
obţinerea unei poziţii avansate, care să favorizeze voleul.
* Execuţia serviciului cu efect liftat asigură timpul necesar avansării la fileu şi returnarea dificilă a mingii.
* Se poate executa serviciul şi din săritură, cu aterizare pe piciorul stâng sau pe cel drept.
* La serviciul slice se utilizează priza de dreapta. Aici, la mişcarea încheieturii se adaugă şi mişcarea antebraţului, rezultând
o lovitură puternică. Mingea se loveşte mult în faţă, cu o mişcare de sus în jos, racheta coborând lângă piciorul drept al
jucătorului. Este un tip de serviciu mai puţin utilizat.

De cele mai multe ori marii jucatori se apropie de manual; dar... si manualele se imbunatatesc dupa ce apar fenomene care
nu respecta tiparele. Initierea in tenis se face dupa carte dar odata cu perfectinarea loviturilor pot aparea deprinderi aparte,
insa f eficiente care fac uneori diferenta intre un jucator de rand si unul de top.

Din punct de vedere al efectului imprimat mingii de catre servant, serviciul poate fi clasificat astfel:
Serviciul plat - teoretic corect practic imposibil de executat deoarece si la acest tip de serviciu mingea capata o oarecare
miscare de rotatie.
Serviciul taiat - slice , care se executa printr-un contact al rachetei pe minge spre partea dreapta a acesteia din urma -
desigur in cazul executantului de mana dreapta. Mai concret imaginati-va mingea fiind ca si un cadran de ceas care arata
orele in sensul desigur al acelor de ceasornic , 12 - 3 - 6 - 9. In cazul serviciului taiat mingea se loveste spre partea dreapta a
acesteia care ii reprezinta ora 3.
Serviciul liftat - incorect spus top spin serve , sau kick serve de regula utilizat ca si serviciu al doilea de siguranta, care se
executa printrun impact al rachetei pe minge dinspre calota inferioara a acesteia si usor stanga respectiv ora 7 - daca ne
imaginam mingea ca si pe un cadran de ceas - spre calota superioara si spre dreapta adica ora 1 sau chiar ora 2.Acest
serviciu din urma se mai poate numi si serviciul cu pronatie datorat miscarii articulatiei mainii in care se tine racheta
desigur.

Serviciul mai poate fi clasificat si astfel.


Serviciul clasic cu pendulare completa a bratului cu racheta - full swing serve tradus serviciul cu retragere completa , cu
amplitudine. Vezi R. Federer, P. Sampras, B. Becker, etc.
Si in cele din urma serviciul cu retragere scurta abreviata - short swing - abreviated serve scris in engleza. Vezi R. Nadal,
P. Rafter, M. Rios chiar si Andy Rodick despre care se comenteaza destul de des. Acesta din urma isi foloseste intregul corp
ca si pe un resort - arc comprimat mai pe intelesul tuturor in momentul in care bratul cu racheta se indoaie din articulatia
cotului, trunchiul se torsioneaza se rasuceste spre partea dreapta in cazul jucatorilor de mana dreapta, iar foarte important
indoirea genunchilor - atentie in acelasi timp cu indoirea cotului. Incercati sa torsionati un arc si in acelasi timp sa-l apasati
adica sa-l comprimi. Lasandu-l din mana ceea ce rezulta se poate vedea. Adica o reactie exploziva a arcului.

Serviciul plat folosit ca prim serviciu se executa printr-o lovire directa adica in centru mingii, planul rachetei fiind paralel
cu fileul usor inclinat spre inainte.
Legat de serviciul liftat - kick serve putine sau scris si mai putin a fost explicat.

Pagina 9 / 12
10 "trucuri" pentru a obtine un serviciu foarte puternic:

1. Flexati genunchii foarte mult (muschii gambelor sunt cei mai puternici din corp, asigurandu-va forta si viteza in miscarea
sus-inainte).
2. Rotiti cat mai mult trunchiul si umerii (al doilea element care va asigura forta serviciului).
3. Lasati capatul rachetei sa cada cat mai mult in spate (ca si cum ati vrea sa va scarpinati spinarea cu aceasta).
4. Nu incercati sa fortati pumnul (acesta nu asigura forta, ci doar kick-ul suplimentar).
5. Loviti mingea cat mai sus posibil (eventual in saritura, cu talpile desprinse de pe sol).
6. Loviti mingea cat mai in fata posibil (astfel veti obtine un unghi mai bun).
7. Loviti mingea ca si cum ati cadea peste aceasta (dezechilibrandu-va spre inainte).
8. Tineti strans manerul rachetei doar la impactul cu mingea (in restul miscarii racheta trebuie tinuta lejer).
9. "Biciuiti" mingea in momentul impactului (prin accelerarea miscarii).
10. Pastrati muschii corpului relaxati (miscarile vor fi efectuate cat mai natural).

Returul de serviciu

* Poziţia de aşteptare este în afara terenului, lângă unul dintre colţuri, aproape ghemuit, cu privirea ţintă la mişcările
adversarului, cu racheta în faţă, susţinută cu mâna stângă, pentru a putea schimba rapid priza continentală, în funcţie de
partea pe care va servi adversarul.
* Căutaţi să daţi returul cât mai rapid (când mingea este în urcare), dacă este posibil liftat de pe dreapta, sau cu slice de pe
stânga, dacă mingea va fi prea puternică. Returul în lung de linie (pe partea opusă celei de unde serveşte adversarul) este
cel mai des uzitat (mai ales pe terenurile rapide), dar şi unele retururi în diagonală (cross-uri, în special pe zgură) sau
„căzute” (direct pe adversar, la picioarele lui) pot fi eficiente.
* La un serviciu puternic se va lovi mingea în urcare. Când adversarul aruncă mingea în sus, greutatea corpului se
repartizează în faţă. Sesizând direcţia mingii, retrageţi scurt racheta, urmând să vă întindeţi după minge cu un pas mare.
Prin blocarea mingii se execută returul (ca un voleu plat).
* Dacă adversarul serveşte foarte liftat, încercaţi să returnaţi cât mai plat.
* Daca serviciul adversarului este mai slab, contraatacati cu o lovitura puternica (de obicei cu forehand-ul), pentru a prelua
initiativa.
* La cel de-al doilea serviciu păşiţi în interiorul terenului. Evitaţi utilizarea backhand-ului, deoarece aveţi suficient timp să
loviţi cu dreapta.
* Nu vă deplasaţi niciodată înapoi, ci numai înainte.

Pagina 10 / 12
Smash-ul

* Mişcarea este mai scurtă ca la serviciu, racheta fiind dusă direct la ceafă şi în sus, fără a mai fi balansată în prealabil spre
sol. Cu o fracţiune de secundă înainte de impact, de pe piciorul drept corpul este aruncat în sus în săritură, mai pronunţată
atunci când mingea, mai înaltă, tinde să-l depăşească pe jucător.
* Este mai indicată utilizarea prizei de rever decât a celei continentale. Aceasta din urmă, ca şi la serviciu, împiedică
flexiunea în jos a încheieturii.
* Înainte de a lovi se întinde mâna stângă în direcţia mingii.
* Dacă sunteţi situat aproape de fileu, loviţi mingea cu un efect de rotaţie cât mai redus, pentru a-i imprima maximum de
viteză. În cazul în care vă aflaţi în mijlocul terenului, transmiteţi mingii un efect de rotaţie, pentru a nu o trimite în fileu.
* Smash-ul se returnează, atunci când este posibil, de obicei cu lob. Dacă smash-ul adversarului a fost slab, nu loviţi
mingea cu forţă, ci încercaţi să executaţi o lovitură de trecere (passing shot).
* După ce aţi plasat un smash, reveniţi în poziţia de aşteptare, pentru a evita surprizele.

Voleul
* În aşteptarea executării voleului staţi aplecat în faţă, călcâiele abia atingând solul sau chiar nefăcând contact cu acesta.
Îndoiţi genuncii suficient de mult, având senzaţia că staţi pe vine.
* În cazul în care mingea se îndreaptă spre partea dreaptă, folosiţi piciorul drept pentru a pivota şi păşiţi înainte cu cel
stâng.
* Dacă mingea este direcţionată pe partea stângă, pivotaţi pe piciorul stâng şi păşiţi cu cel drept spre minge.
* În situaţia în care mingea se îndreaptă direct spre dumneavoastră, alunecaţi spre dreapta sau spre stânga faţă de direcţia
mingii, împingând cu unul din picioare şi păşind oblic către fileu cu celălalt.
* Utilizaţi un voleu în lung de linie pentru a returna o lovitură în cross sau un voleu în cross pentru a returna o lovitură în
lung de linie.
* După ce aţi executat voleul, aşteptaţi-vă de fiecare dată ca mingea să fie returnată.
* Reacheta trebuie dusă scurt înapoi, apoi readusă plat înainte, pentru a intercepta mingea cât mai în faţă. Traiectoria
trebuie să fie, de obicei, cât mai lungă, îndreptată spre colţurile terenului (cross) sau în lungul liniei (long-line).
* Voleul slice (executat cu priza continentală) este mai sigur şi permite chiar stopul din voleu, printr-o mişcare puternic
amortizată (racheta execută un sfert de cerc, ca la lovitura slice).
* Unii jucători modern execută aşa numitul voleu drive, mingea fiind lovită puternic, de sus în jos, cu priza de dreapta sau
cu priza de rever, în funcţie de direcţia spre care se îndreaptă mingea. Acest tip de voleu este, totuşi, mai puţin sigur.
* Indiferent de priza adpoptată, în momentul impactului planul corzilor trebuie să fie perpendicular pe teren.
* La mingile joase veţi fanda mai mult, iar rama rachetei va coborî aproape paralel cu solul.
* Executaţi voleul cu calm, fără să vă precipitaţi.
* Cel mai dificil de executat este voleul de pe partea stângă, cu spatele la terenul adversarului, atunci când acesta a încercat
un lob. În cele mai multe cazuri execuţia depinde de inspiraţia jucătorului. După ce aţi lovit mingea, întoarceţi-vă imediat
cu faţa spre adversar, pregătit pentru a executa următorul voleu.
* Jocul serviciu-voleu este specific pentru terenurile rapide. Pe terenurile de lente înaintaţi spre fileu pentru a executa
voleul numai după ce aţi pregătit bine punctul, punând adversarul într-o poziţie dificilă, altfel riscaţi să fiţi pasat foarte uşor.
* Atacul la fileu trebuie bine pregătit. După lovitura pregătitoare trebuie să ajungeţi cel puţin la linia de serviciu. Poziţia
normală de execuţie a voleului este la aproximativ 2m de fileu (pentru voleurile slice) şi 3-4,5m (pentru voleurile drive).
* Antidoturile voleului sunt passing-urile (în lung de linie sau în cross) şi loburile.

DEMI-VOLEUL
* Înainte de executarea loviturii întoarceţi-vă cu umărul opus spre fileu şi ghemuiţi-vă atunci când executaţi lovitura.

Pagina 11 / 12
* Mingea va fi lovită imediat după săritură, având grijă ca suprafaţa corzilor să „acopere” bine mingea, cu o răsucire
promptă a încheieturii mâinii. Lovitura trebuie să aibă un efect de surpriză.
* În mod normal, după un demi-voleu se continuă mersul spre fileu, pregătiţi pentru orice răspuns din partea adversarului.

Lobul
* Loburile se execută, de obicei, cu slice.
* Loburile puternic liftate se numesc drive-lob-uri.
* Loburile trebuie să aibă un efect de surpriză. În mişcările premergătoare, adversarul nu trebuie să ghicească intenţia
executării unui lob.
* Nu-l utilizaţi doar în situaţii defensive, ci şi ca o alternativă la passing.
* Se recomandă a se executa pe partea de rever a adversarului.
* Dacă lobul v-a depăşit, alergaţi după minge în dreapta sau în stânga ei, în funcţie de lovitura cu care vreţi să executaţi
returul.
* Dacă, după ce a lovit solul, mingea a sărit suficient de mult, puteţi returna lobul cu spatele la teren, având corzile rachetei
paralele cu fileul şi lovind mingea prin spatele acesteia.
* Dacă mingea a sărit la înălţime medie, se execută un forehand sau un backhand.
* Dacă mingea a sărit mai puţin, se poate încerca un retur printre picioare.
* Toate aceste tipuri de retururi sunt foarte pretenţioase. Cei mai mulţi dintre jucători nu mai aleargă după minge după ce au
fost lobaţi, pentru a nu consuma energie inutilă, deoarece adversarul se va afla întotdeauna într-o poziţie favorabilă şi va
încheia oricum punctul.

Stopul

1.Se utilizează, de regulă, la mingile între linia de serviciu şi linia de fund, mai apropiate de prima şi la mingile foarte
scurte.
2.Se urmăreşte a) obţinerea unui punct direct, când adversarul este departe de punctul de cădere al mingii, sau când este
surprins pe picior greşit, deplasându-se contrar direcţiei de lovire a mingii, b) variaţia jocului în vederea scoaterii din mână
a adversarului şi a obosirii lui, c) aducerea la fileu a unui adversar care preferă jocul de pe fundul terenului, d) obţinerea
unui punct direct dintr-un contrastop la stop, sau obţinerea unei poziţii avantajoase.
3.Este greşit a se răspunde cu stop la o minge lentă. În aceste cazuri se execută o lovitură top-spin.
4.Mişcările pregătitoare nu trebuie să dezvăluie intenţia executării unui stop. Executaţi stopul ca şi când aţi executa o
lovitură obişnuită de dreapta sau de rever, pentru a ascunde mişcarea. Înainte de impactul cu mingea executaţi un slice
puternic amortizat.
5.Este greşit a strânge puternic mânerul rachetei în momentul impactului (mişcarea nu mai este amortizată).
6.Pentru stopul de dreapta unica priză validă este cea eastern de forehand. Aceasta asigură cea mai bună amortizare.
7.Stopul de pe fundul terenului se execută cu o mişcare de sus în jos, aproape verticală. Pe măsură ce vă apropiaţi de fileu,
slice-ul trebuie să fie din ce în ce mai accentuat, mişcarea terminându-se cu corzile paralele cu terenul.
8.Traiectoria descendentă a mingii trebuie să înceapă din terenul d-voastră.
9.Jucătorul aflat la fileu poate executa un stop-voleu, imprimându-i mingii un slice pronunţat, astfel încât aceasta, datorită
mişcării de rotaţie accentuate, să sară foarte puţin sau să sară înspre fileu şi nu înspre adversar.
10.Fiţi pregătit ca adversarul să ajungă mingea şi s-o returneze. Dacă reuşeşte, executaţi un voleu câştigător.
11.Dacă aţi reuşit să ajungeţi un stop, expediaţi o lovitură câştigătoare în lungul liniei. În cazul în care trebuie să vă
întindeţi pentru a ajunge mingea, atunci plasaţi-o cu un lob peste adversar.

Pagina 12 / 12