Colica renală este un sindrom dureros acut, paroxistic, însoţit de agitaţie şi

iradieri uretero-vezico-genitale, provocat de un spasm al căilor urinare

excretoare superioare.
Cuprins
Cauze
Semne și simptome (Manifestari de dependență)
Problemele pacientului
Obiective
Conduita de urgenţă în colica renală
Conduita în spital
Mini test de verificare

Cauze 
 Litiază renală: prezenţa de calculi în cavităţile renale, de unde pot migra
în ureter şi în celelalte segmente ale căii excretoare.
 lnflamaţiile urogenitale:

–  pielonefrită (infecţia de tract urinar înalt – interesează căile urinare,

bazinetul şi parenchimul renal),
– pionefroză (formarea unei pungi cu conţinut purulent, prin distensie şi
distrugerea parenchimului renal),
– tuberculoza renală.
 Tumorile renale şi ale organelor de vecinătate (uter, colon, rect)
provoacă foarte rar colici prin compresiune ureterală extrinsecă şi spasm
asociat.

Semne și simptome (Manifestari de dependență) 

 durerea, determinată de faptul că musculatura caliceală, bazinetală şi
ureterală se contractă pentru a evacua calculul, astfel ia naştere colica
nefretică (renală).
De cele mai multe ori colicile apar după un efort fizic mai deosebit, după o
călătorie cu automobilul, pe motocicletă (trepidaţii), băi reci, alteori în cursul
nopţii.

 Sediul durerii: apare în regiunea lombară, unilateral, cu iradiere

caracteristică, de-a lungul ureterului spre organele genitale externe,
rădăcina coapsei.
Durerea este intensă şi profundă, are caracter de ruptură, torsiune sau arsură.
Poate să fie continuă, vie sau să apară la anumite intervale, sub formă
de crize. Se accentuează pe măsură ce în calice şi în bazinet se adună urina
care nu se mai poate evacua, provocând hiperpresiune. Se intensifică la
atingerea regiunii lombare, tuse, strănut, mişcări.
– poziţie antalgică (culcat în decubit lateral cu membrul inferior flectat).
 tenesme vezicale (nevoie imperioasă de micţiune).
 disurie, polakiurie (uneori retenţie de urină, alteori anurie),
 hematurie (adesea macroscopică).
 greţuri, vărsături, meteorism, oprirea tranzitului intestinal (scaunul şi
gazele) .
 bolnavul este agitat, neliniştit, fricos, palid, transpirat, cu extremităţi
reci, pulsul mai des tahicardic, rareori bradicardic,
 în formele  prelungite  grave  pot   să   apară hipotensiune,
lesin, convulsii (la copii), delir (la adulţi),
 febră moderată.
 Durata colicii:  de la câteva minute la mai multe ore (2-6 ore).
Problemele pacientului 
 alterarea confortului( disconfort)
– legata de prezenta calculilor

– legata de tulburarile de mictiune: polakiurie, disurie.

 potential de deficit de volum lichidian

– legata de varsaturi, transpiratii abundente.

 potential de complicatii
– legat de dilatarea pielo-caliceala;

– legat  de  suprarinfectia bacteriana;

– legat de litiaza bilaterala sau rinichiul unic.

 alterarea eliminării urinare

– legata de obstructia la nivelul cailor urinare

– potential de alterare a nutritiei prin deficit

– legat de fenomenele reflexe digestive;

  comunicare ineficace – la nivel afectiv

– legata de starea generala alterata;

– anxietate,

– legata de evolutia bolii;

– iminenta unei interventii chirurgicale;

– deficit de autoingrijire,

– legata de intoleranta la efort.

Obiective
–  sa fie calmata durerea;

– pacientul sa exprime stare de confort;

– pacientul sa fie echilibrat psihic;

– sa fie prevenite complicatiile;

– pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido bazic;

– sa fie asigurata dieta corespunzatoare,;

– pacientul sa comunice eficient;

– sa fie satisfacute nevoile fundamentale.

Conduita de urgenţă în colica renală

– Repaus la pat.

– Calmarea durerii.

Dacă s-a exclus eventualitatea abdomenului acut, se fac:

– aplicaţii locale de căldură (sticle cu apă caldă, termofor, comprese umede
etc.) pe zona de maximă durere (loja lombară, hipogastru)
– analgezice-antispastice (la indicaţia medicului), scobutil compus – 1 fiolă
a 5 ml injectată foarte lent i.v.
Pentru întreţinere:  scobutil compus-supozitoare (sau scobutil sau lizadon –
supozitoare), papaverină fiole a 0,04 g i.v. sau i.m.,  atropină fiole a 1 mg i.v.;
s.c; i.m.,  procaină (novocaină) 1% 10-20 ml i.v. foarte lent,  algocalmin fiole a
2 ml i.m. sau  fortral fiolă 1 ml i.m.

Conduita în spital 
 Examinări de urgenţă:

– examen complet de urină: volum, densitate, culoare; albumină, puroi,

pigmenţi biliari, sediment, testul Addis-Hamburger, urocultură.
– radiografie renală pe gol.
– recoltare de sânge: uree, ionogramă, rezervă alcalină şi alte examinări
pentru diagnostic diferenţial: leucogramă, transaminaze, glicemie,
bilirubinemie.
– Administrare de ceaiuri diuretice şi ape minerale în cantităţi de 2 000-3 000
ml/24 ore, favorizează diureza şi eliminarea consecutivă a calculului.

 După calmarea durerii se fac explorări pentru diagnosticul etiologic:

– urografie
– pielografie
– cistoscopie
 Tratament antalgic şi spasmolitic; (indicat de medic, este descris la
conduita de urgenţă).
 Antibiotice în caz de infecţie.

 Combaterea stării de şoc.

 Reechilibrarea hidroelectrolitică şi acido-bazică (la nevoie).

 In cazurile în care tramentul medical nu a dat rezultate sau în cazurile

complicate cu suferinţă renală se aplică tratament urologic şi, la
nevoie, chirurgical.
MINI TEST DE VERIFICARE 
[HDquiz quiz = “210”]

Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă.

Referințe
Infografic: