Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legea numărul 32 din anul 1968,prin articulul 12,prevede trei ipoteze,care reprezintă aplicarea
principiului legii mai favorabile in materia contravenției:
1.Atunci cind prin actul normativ noua faptă nu mai este socotită contravenție, nu se mai
sancțtioneaza chiar dacă a fost săvîrșită anterior intrării în vigoare al noului act normativ ,iar
daca s-a aplicat sancțiunea dar nu a fost executată ori nu sa executat integral,ne se mai execută.
2.Retroactivitatea legii noi .În situatia in care prin actul normativ nou fata îse pastrează
calificarea de contravenție dar sancțiunea prevăzută in reglementarea subcseventă este mai
ușoara ,se va aplica aceasta in cazul în care nu s-a aplicat sancțiunea sub inperiul actului
normativ mai recent,executarea se va opri în limita maximă .
2.De aplicare teritorială limitată (actele normative cu caracter contravențional ale autoritatilor
administrative locale). Aplicarea legii contravenționale in spațiu referitor la răspunderea
contravențională presupune stabilirea locului unde sa produs contravenția .Daca contravenția sa
săvîrșit prin acțiune,locul săvîrșirei acțiunei este cel unde s-a produs rezultatul acțiunei ilicite
.Locul savîrșirei contravenției determină constatător,a sancțiunelor și a instanței.
Subectele raspunderei.
In dreptul nostru cele mai numeroase reglementari contraventionale nu sunt cuprinse in acte
exclusiv sanctionatorii, ci ele figureaza ca dispozitii subsidiare in cadrul unor reglementari avand
ca obiect raporturi civile, financiare, comerciale, administrative, etc., in cadrul carora se stabilesc
anumite raspunderi.
In situatia in care reglementarea cuprinde o data certa sau un interval de intrare in vigoare
care poate fi egal sau mai mare de 10 zile, iar textele contraventionale nu fac nici o alta referire,
in acest caz normele de sanctionare vor intra in vigoare la aceeasi data cu intreaga reglementare.
Dimpotriva, daca o asemenea reglementare prevede ca data certa a intrarii sale in vigoare
un interval sub 10 zile de la publicare, dar numai pentru situatii de urgenta, atunci normele
contraventionale dobandesc aplicabilitatea numai la expirarea acestui interval minim de 10 zile
stabilit de legiuitor in materia abaterilor administrative, conform prevederilor imperative ale
reglementarii cadrConform Legii administratie publice locale nr. 215/2001 hotararile normative
ale consiliilor locale (art. 50 alin. 1) si acelor judetene (art. 110) devin obligatorii si produc
efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica.
Pe de alta parte, aducerea la cunostinta publica a acestora se face in termen de 5 zile de la
data comunicarii lor oficiale catre prefect (art. 50 alin. 2), - comunicare asigurata de catre
secretarul consiliului in termen de cel mult 10 zile de la adoptare, daca legea nu prevede altfel
(art. 85 alin. 1 lit. 4 si art. 120 alin. 6) – pentru ca prefectul sa le poata ataca in contencios
administrativ, ca urmare a exercitarii controlului de legalitate, daca le considera ilegale, in
termen de 30 de zile de la comunicare, avand obligativitatea indeplinirii procedurii
administrative prealabile judecatii prin care se va solicita autoritatilor emitente, cu motivarea
legala, sa-si reanalizeze actul in vederea modificarii sau revocarii sale. Conform Legii
contenciosului administrativ nr.554/2004 (art.7/5), el nu era obligat sa recurga la procedura
administrativa prealabila judecatii, dar conform Ordonantei de Urgenta nr.179/2005 (art.26) si a
Legii nr.181/2006 (art.26 modificat) de aprobare exista aceasta obligativitate de a cere
reexaminarea actului cu cel putin 10 zile inainte de introducerea actiunii in contencios.
a) daca prin noul act fapta nu mai este considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza, chiar
daca a fost savarsita inainte de data intrarii in vigoare a noului act (art. 12 alin. 1), iar daca s-a
aplicat sanctiunea sub imperiul vechii reglementari, dar a intrat in vigoare cea noua, inainte de
executarea sanctiunii, aceasta nu se mai executa;
b) daca sanctiunea prevazuta in noul act normativ este mai putin severa, comparativ cu cea din
vechea reglementare, se va aplica cea mai usoara (art. 12 teza I-a), iar daca cea din urma se afla
in curs de executare (de exemplu, amenda esalonata) executarea se va face numai pana la limita
maxima a sanctiunii prevazute de noua reglementare;
c) daca noua reglementare contraventionalizeaza fapte care anterior nu erau considerate abateri,
cele savarsite inainte de intrarea in vigoare a noului act normativ nu se sanctioneaza chiar daca
au fost descoperite ulterior acestui moment, iar daca noul act prevede o sanctiune mai grava,
contraventia savarsita anterior va fi sanctionata conform reglementarii in vigoare la data
savarsirii ei (art. 12 alin. 2 teza a II-a), de regula pana la maximul prevazut de legea veche.
Reglementarile contraventionale produc efecte in spatiu in functie de competenta
teritoriala a autoritatii care le emit sau le adopta. In acest sens distingem urmatoarele situatii:
(1)- reglementari care se aplica pe intreg teritoriul tarii, chiar in afara acestuia (pe nave,
aeronave, platforme de foraj marin apartinand tarii noastre), in categoria carora se includ legile,
ordonantele si hotararile de guvern, aplicabile tuturor faptelor contraventionale indiferent de
locul unde s-a savarsit abaterea (ceea ce nu impiedeca autoritatile centrale sa reglementeze
contraventii in zone teritoriale limitate ca, de exemplu, porturi, aeroporturi, puncte vamale,
localitati si judete unde s-a instituit starea de necesitate, etc.);
In acest sens locul savarsirii faptei ilicite este hotarator in stabilirea competentei
teritoriale a autoritatii constatatoare si sanctionatoare a abaterii, desi punerea in executare a
sanctiunii poate sa revina si altor organe in functie de domiciliul sau sediul contravenientului, de
locul unde are bunurile ori realizeaza veniturile susceptibile de confiscare, urmarire si executare.
(1) - Guţuleag V., Tatat de drept contravenţional, Edit. Tipografia Centrală, Chişinău, 2009. Pag 36
Concluzie
aplicari legii contravențonale in timp și spațiu Totuși Republica Moldova și alte state
contemporane ținînd cont de necesitățile soluționării acestor probleme au elaborat legi care
asigure atragerea la raspundere a infractorilor. Toate aceste măsuri au drep scot asigurarea
integrității relațiilor patrimoniale și nepatrimoniale ale subiecților de drep civil.
Totodată menționăm faptul că dreptul civil în Republica Moldova este reglementat de unul din
cele mai bine gîndite coduri civile din lume, astfel ar trebui să fim mîndri de faptul că organul
legislativ al țării își îndeplinește atribuțiile la un nivel atît de înalt.
Bibliografie