Intrebari CNCAN V2 PDF

Întrebari pentru examenul de obținere a permisului de exercitare
pentru specialitatea Medicina nucleara
Întrebări de radioprotecție
1 Împrăştierea coerentă:
a) nu poate apare la energiile utilizate în radiodiagnostic b) este mai importantă decât
efectul Compton
c) nu implică pierdere de energie
d) creşte doza la pacient
e) depinde de energia nivelului K
1. c
Împrăştierea coerentă apare când un foton de mică energie excită un atom, fără pierdere netă
de energie. Se mai numeşte împrăştiere Rayleigh. Nu are nicio contribuţie la doză.
2 Energia de prag pentru formarea de perechi este:

a) 1,022 keV
b) 5,11 keV
c) 511 keV
d) 1,022 MeV
e) nu există energie de prag
2. d
Producerea de perechi - apare când un foton interacţionează cu nucleul atomului. Fotonul
dispare şi apare o pereche electron - pozitron cu energia de repaus a fiecăruia egală cu 0,511
MeV. Energia de prag a acestei interacţii este 1,022 MeV (suma energiilor de repaus a celor
două particule). Această interacţie contează numai la energii foarte mari ale fotonilor produşi
de acceleratoare de particule Cele trei tipuri principale de interacţie a fotonilor cu materia -
efect fotoelectric, efect Compton şi formare de perechi - au probabilităţi de apariţie diferite
funcţie de numărul atomic Z şi energia fotonului incident. La energii mici şi numere atomice
mici (cum e cazul ţesuturilor moi) predomină efectul fotoelectric, iar la energii mari, cu mult
mai mari decât cele uzuale în radiologie, predomină formarea de perechi.
3 Care din următoarele procese fizice nu apare la interacţia radiaţiei X cu

materia?
a) împrăştierea coerentă
b) efectul fotoelectric
c) efectul Compton
d) radiaţia de frânare
e) formarea de perechi
3. d
Radiaţia de frânare - radiaţie X produsă prin frânarea electronilor în câmpul nuclear
4 Efectul fotoelectric datorat fotonilor, indiferent de energia pe care aceştia o au,

nu poate produce:
a) radiaţie caracteristică
b) electroni Auger
c) fotoelectroni
d) ioni pozitivi
e) electroni împrăştiaţi
1|Page
4. e
Efectul fotoelectric - apare când un foton este absorbit total de un electron de pe un nivel
interior (puternic legat). Ca urmare a energiei primite electronul este scos de pe orbită - emisia
de fotoelectroni şi atomul rămâne cu o sarcină pozitivă (ion pozitiv).
Locul rămas vacant pe nivelul interior este ocupat de un electron de pe un nivel exterior iar
excesul de energie este emis sub formă de radiaţie X caracteristică sau electroni Auger.
Fotoelectronii, având energia egală cu diferenţa dintre energia fotonului absorbit şi energia de
legătură a electronului emis, interacţionează cu atomii de pe traseul parcurs ionizându-i şi deci
contribuie la doza primită de materialul respectiv
5 Un foton cu energia de 30 keV incident pe un atom de iod (energia de legătură pe

nivelul K este 33 keV):
a) nu produce fotoelectroni
b) produce fotoelectroni cu energia de 30 keV
c) produce fotoelectroni de pe nivelul K
d) produce fotoelectroni de pe nivelul L
e) produce radiaţie X caracteristică de nivel K
5. d
Efectul fotoelectric nu se produce dacă energia fotonului incident este mai mică decât energia
de legătură a electronului pe nivelul respectiv.
Probabilitatea de apariţie a efectului fotoelectric creşte puternic imediat ce energia fotonului
depăşeşte energia de legătură, apoi scade dacă energia este mai mare şi este proporţională cu
1/E3. Probabilitatea de apariţie a efectului fotoelectric este mai mare pentru electronii mai
puternic legaţi (de pe nivelul K). Exemple de energii de legătură pentru nivelul K: O (Z=8;
0,5 keV); Ca (Z=20; 4 keV); I (Z=53; 33 keV); Ba (Z=56;37 keV); Pb (Z=82; 88 keV).
6. Probabilitatea de interacţie prin efect fotoelectric a unui foton de energie E cu

un atom cu numărul atomic Z este descrisă aproximativ de formula:
a)Z3/E3
b) E3/Z3
c) Z/E
d) E2/Z
e) E3  Z3
6. a
Efectul fotoelectric devine important ca mecanism de interacţie dacă energia fotonilor
incidenţi este puţin mai mare decât energia de legătură a electronilor pe nivelul K al atomului
ţintă şi numărul atomic Z al acestuia este mare.
Probabilitatea absorbţiei fotonului incident prin efect fotoelectric creşte puternic cu numărul
atomic şi este proporţională cu Z3.
Pentru energii mai mari decât energia de legătură pentru nivelul K probabilitatea absorbţiei
fotonului prin efect fotoelectric este proporţională cu 1/E3.
7. La o interacţie Compton a fotonilor cu materia:

a) fotonul este absorbit în totalitate
b) fotonul incident nu pierde energie
c) un electron Compton este retro-împrăştiat
d) un foton de joasă energie poate fi retro-împrăştiat
e) se produce radiaţie X caracteristică
7. d
2|Page
Împrăştierea Compton apare la interacţia fotonului cu electronii (slab legaţi) de pe nivelul
exterior (de valenţă) al atomului.
Probabilitatea împrăştierii Compton este proporţională cu densitatea electronică (numărul de
electroni de valenţă).
Din interacţie rezultă un foton cu energia mai mică decât cea a fotonului incident emis la un
unghi faţă de direcţia de mişcare a fotonului incident cu atât mai mic cu cât energia fotonului
incident este mai mare şi un electron de recul care preia energia pierdută de foton. Atomul
rămâne ionizat pozitiv. Electronul de recul are maximum de energie când fotonul rezultat din
interacţie este retroîmprăştiat (este emis la 180 de grade faţă de direcţia de mişcare a fotonului
incident).
Cele trei tipuri principale de interacţie a fotonilor cu materia - efect fotoelectric, efect
Compton şi formare de perechi - au probabilităţi de apariţie diferite funcţie de numărul atomic
Z şi energia fotonului incident. La energii mici şi numere atomice mici (cum e cazul
ţesuturilor moi) predomină efectul fotoelectric, iar la energii mari, cu mult mai mari decât cele
uzuale în radiologie, predomină formarea de perechi. Această comportare este ilustrată de
figura următoare.
8. Un foton de 51 keV interacţionând cu un atom cu emisia unui electron de 55

keV este un exemplu de:
a) împrăştiere coerentă
b) împrăştiere Compton
c) efect fotoelectric
d) formare de perechi
e) interacţie imposibilă energetic
8. e
Ar contrazice legea conservării energiei. Electronul emis nu poate avea energia mai mare
decât fotonul incident.
9. Pentru un mediu absorbant de grosime t şi coeficient de absorbţie liniară μ,

cantitatea e- μt este independentă de:
a)intensitatea fotonilor incidenţi
b) energia fotonului
c) densitatea mediului absorbant
d) numărul atomic al mediului absorbant
e) coeficientul de atenuare masică
9. a
Atenuarea unui fascicul de radiaţie electromagnetică (X sau gama) monocromatic (fotonii au
toţi aceiaşi energie) la trecerea printr-un material de grosime t (cm) şi coeficient de atenuare μ
(cm-1) se face după o lege exponenţială dată de formula N(t) = N0 e-μt unde N0 reprezintă
numărul de fotoni din fasciculul incident iar N(t) numărul de fotoni transmişi.
Mărimea e-μt nu depinde de intensitatea fasciculului incident întrucât parametrii μ şi t sunt
independenţi de intensitatea fasciculului incident.
10 Coeficientul de atenuare masică este independent de:

a) efectul fotoelectric
b) efectul Compton
c) împrăştierea coerentă
d) densitatea materialului
e) energia fotonului
3|Page
10. d
Coeficientul de atenuare masică se defineşte ca fiind coeficientul de atenuare liniară (μ)
împărţit la densitate () şi se exprimă în cm2/g. Atenuarea exprimată cu ajutorul
coeficientului de atenuare masică depinde numai de masa materialului atenuator şi nu depinde
de densitate.
11 Intensitatea radiaţiei gama care traversează o grosime egală cu trei straturi

(grosimi) de înjumătăţire (HVL) se reduce cu un factor de:
a) 2
b) 4
c) 8
d)16
e) 32
11. c
Stratul (grosimea) de semiabsorbţie (semiatenuare) HVL reprezintă grosimea care reduce cu
50% expunerea la un fascicul de radiaţie gama. Cu ajutorul acestei mărimi se pot caracteriza
fasciculele polienergetice de radiaţie.
12 HVL (stratul de semiabsorbţie) pentru un material cu coeficientul liniar de

atenuare egal cu 0,1 cmˉ1 ,( se dă ln2  0,693) este aproximativ:
a) 1 cm
b) 1,4 cm
c) 7 cm
d) 10 cm
e) 20 cm
12. c
HVL = 0,693/μ.
13 Expunerea, ca mărime fizică, este:

a) energia depusă de un fascicul de radiaţie fotonică în orice material
b) definiţia pentru particulele încărcate cu energia sub 3 MeV
c) doza absorbită înmulţită cu factorul de calitate
d) numărul de fotoni care traversează unitatea de suprafaţă
e) sarcina electrică depozitată de fascicul într-o masă de aer
13. e
Expunerea este dată de sarcina electrică totală (sarcina electrică totală a electronilor produşi
de interacţia fotonilor cu materia) eliberată de fotoni în aer pe unitatea de masă şi se măsoară
în coulombi per kilogram (C/kg).
Expunerea este definită numai pentru fotoni.
14. Kerma este energia pe unitatea de masă: a) depozitată în ţesutul moale
b) depozitată în aer
c) transferată de la fotoni la particulele încărcate
d) transferată de la particulele încărcate la fotoni
e) emisă de la locul de producere
14. c
Kerma reprezintă energia cinetică eliberată în mediu şi caracterizează expunerea pentru toate
tipurile de radiaţii.
În sistemul SI de unităţi se exprimă în joule/kilogram (J/kg) cu denumirea gray (Gy).
4|Page
Energia cinetică se referă la energia cinetică transferată particulelor încărcate eliberate de
fotoni sau neutroni prin interacţie cu mediul în cazul radiaţiei care nu este direct ionizantă.
15 O doză de 5 rad este, exprimată în unităţi SI, egală cu:

a) 5 μGy
b) 50 μGy
c) 500 μGy
d) 5 mGy
e) 50 mGy
15. e
Doza absorbită reprezintă energia depusă în unitatea de masă.
În sistemul SI de unităţi se exprimă în joule/kilogram (J/kg) cu denumirea gray (Gy). Unitatea
veche (tolerată) este radul (rad) definit ca 1 rad = 100 ergi/gram.
1 Gy = 100 rad.
16 . Deosebirile dintre expunere şi doză sunt similare cu acelea dintre:

a) rad şi gray
b) absorbţie şi creşterea temperaturii
c) fotoni şi particule încărcate
d) ionizarea în aer şi absorbţia într-un mediu
e) radiaţia ionizantă şi radiaţia neionizantă
16. d
Expunerea se referă la sarcina eliberată în aer iar doza se referă la energia eliberată în
mediu.
17 Camerele cu ionizare măsoară:

a) sarcina electrică
b) masa
c) densitatea
d) puterea
e) tensiunea
17. a
Camera cu ionizare măsoară doza de expunere sau debitul dozei de expunere.
18. Contorii Geiger:

a) pot detecta fotonii individuali
b) măsoară puterea tuburilor rontgen
c) emit lumină după absorbţia radiaţiei
d) cer redresarea totală
e) utilizează filtre pentru estimarea energiei fotonului
18. a
Fiecare eveniment de ionizare în contorul Geiger generează un puls care poate fi numărat.
Aceşti detectori sunt recomandabili pentru radiaţii de mică intensitate
19 Gazele extinctoare sunt utilizate în:

a) camerele cu ionizare
b) stilodozimetre
c) TLD
d) dozimetre cu film
e) contoare Geiger
5|Page
19. e
Contorul Geiger este o cameră cu ionizare cu tensiunea de colectare a electronilor formaţi prin
interacţia fotonilor cu gazul de umplere mare astfel că aceştia produc la rândul lor ionizări şi
se poate ajunge la descărcări în avalanşă care să perturbe funcţionarea contorului. Gazele de
extincţie sunt folosite pentru stabilizarea contorului prin controlarea acestor descărcări.
20 Dozimetrele individuale cu film:

a) nu pot distinge radiaţia de mare energie de radiaţia de mică energie
b) pot măsura doze de ordinul a 0,01 mGy
c) sunt insensibile la căldură
d) estimează doza din densitatea optică de înnegrire a filmului
e) nu pot refolosi filmele
20. d
Densitatea optică de înnegrire a filmului este direct proporţională cu doza absorbită.
Printr-o etalonare prealabilă se poate determina doza absorbită prin citirea densităţii optice de
înnegrire a filmului.
Un exemplu de fotodozimetru individual compus din casetă de plastic şi filtre pentru
determinarea energiei medii a radiaţiei fotonice incidente este cel din figură. Plăcile colorate
sunt filtre de diverse grosimi din cupru şi aluminiu. Caseta se închide peste filmul radiografic
şi este dotată şi cu un sistem de prindere pe haina purtătorului şi un sistem de individualizare
(inclusiv numele purtătorului).
21 Când sunt încălzite dozimetrele cu termoluminiscenţă (TLD) emit:

a) radiaţie X
b) fotoelectroni
c) radiaţie X caracteristică
d) particule alfa
e) lumină
21. e
Dozimetru cu termoluminiscenţă TLD utilizează proprietăţile de termoluminiscenţă a unor
corpuri solide.
Energia absorbită ca urmare a iradierii corpului solid este eliberată sub formă de lumină la
încălzirea acestuia peste o anumită temperatură. La temperaturi şi mai mari informaţia se
şterge complet şi dozimetrul poate fi refolosit.
Intensitatea luminii emise este direct proporţională cu doza absorbită.
22 Dozimetrul individual cu film este compus din:

a) caseta de plastic cu filtre şi film radiosensibil
b) caseta de plastic şi film radiosensibil
c) un înveliş din plastic pentru protecţie şi film radiosensibil
d) un înveliş din carton pentru protecţie şi film radiosensibil
e) film radiosensibil protejat la murdărire
22. a
Dozimetru cu film este format dintr-o casetă de plastic care conţine un film radiosensibil între
mai multe filtre.
Cu ajutorul filtrelor se determină energia medie a radiaţiei absorbite de film.
Un exemplu de fotodozimetru individual compus din casetă de plastic şi filtre pentru
determinarea energiei medii a radiaţiei fotonice incidente este cel din figură. Plăcile colorate
sunt filtre de diverse grosimi din cupru şi aluminiu. Caseta se închide peste filmul radiografic
6|Page
şi este dotată şi cu un sistem de prindere pe haina purtătorului şi un sistem de individualizare
(inclusiv numele purtătorului).
23 Dozimetrul individual cu film are cel puţin trei filtre diferite necesare pentru:
a) durificarea radiaţiei
b) determinarea energiei medii a radiaţiei
c) micşorarea limitei de detecţie
d) reducerea dozei absorbite
e) prevenirea voalării filmului
23. b
Filtrele permit evaluarea puterii de penetrare a radiaţiei şi deci a energiei medii.
Sensibilitatea filmului depinde foarte mult de energia radiaţiei, de aceea trebuie să fie estimată
energia medie la care se determină doza.
Răspunsul filmului la o radiaţie X obţinută cu un tub rontgen cu tensiunea 60 kVp este de 100
de ori mai mare decât la energia fotonului de 1 MeV (radiaţia gama emisă de 60Co) pentru
aceiaşi expunere.
24 Limita minimă de detecţie pentru un dozimetru cu film este de aproximativ:

a) 0,01 mGy
b) 0,1 mGy
c) 0,2 mGy
d) 1 mGy
e) 2 mGy
24. c
Limita minimă de detecţie - valoarea minimă a dozei care poate fi înregistrată de film.
Dozimetrele cu film au limita minimă de detecţie de aproximativ 0,2 mGy.
25 Pentru determinarea dozei pacientului se recomandă detectori cu

termoluminiscenţă (TLD) cu:
a) fluorură de litiu
b) fluorură de calciu
c) fluorură de bor
d) fluorură de iod
e) sulfat de litiu
25. a
Se recomandă utilizarea dozimetrelor termoluminiscente cu fluorură de litiu deoarece aceasta
aproximează cel mai bine ţesuturile.
26 După o interacţie prin efect fotoelectric, nu se pot emite:

a) fotoelectroni
b) fotoni împrăştiaţi
c) radiaţii X caracteristice nivelului K
d) electroni Auger
e) radiaţii X caracteristice nivelului L
26. b
În procesele care implică efectul fotoelectric fotonul este complet absorbit deci nu pot exista
fotoni împrăştiaţi.
7|Page
27 La ce energie efectele Compton şi fotoelectric au aceeaşi probabilitate de
apariţie în apă?
a) 0,5 keV
b) 4 keV
c) 25 keV
d) 69,5 keV
e) 88 keV
27. c
În apă efectul fotoelectric predomină până la 25 keV după care devine predominantă
împrăştierea Compton.
28 Atenuarea fasciculului de fotoni nu creşte cu creşterea:
a) densităţii masice ()
b) numărului atomic (Z)
c) energiei fotonului
d) grosimii
e) densităţii de electroni
28. c
Atenuarea scade cu creşterea energiei fotonilor.
29 Câte grosimi de înjumătăţire produc aproximativ aceeaşi atenuare ca trei

grosimi de reducere la 1/10 a intensităţii fasciculului de fotoni?
a) 5
b) 10
c) 15
d) 20
e) 25
29. b
Trei straturi de 1/10 reduc expunerea de 1000 de ori; 10 straturi de înjumătăţire reduc
expunerea de 1024 de ori (210).
30 Care din cele menţionate nu are legătură cu expunerea?

a) transferul liniar de energie (TLE)
b) abilitatea de a ioniza aerul
c) camerele cu ionizare
d) rontgenul
e) kerm
30. a
Transferul liniar de energie este utilizat la determinarea echivalentului de doză şi nu are
legătură cu expunerea.
Rontgenul este numele unităţii de măsură a expunerii din vechiul sistem de măsuri şi unităţi
scos din uz de sistemul internaţional (SI).
Expunerea este dată de sarcina electrică totală (sarcina electrică totală a electronilor produşi
de interacţia fotonilor cu materia) eliberată de fotoni în aer pe unitatea de masă şi se măsoară
în coulombi per kilogram.
Expunerea este definită numai pentru fotoni.
31 Un detector Geiger Muller este cel mai bine utilizat la:

a) detectarea contaminărilor mici cu 99mTc
b) măsurarea activităţii
c) monitorizarea expunerii pacientului
8|Page
d) estimarea dozei la piele
e) măsurarea radiaţiei fotonice
31. a
Contoarele Geiger Muller sunt foarte sensibile şi în consecinţă sunt potrivite pentru
determinarea micilor contaminări.
32 Ca urmare a absorbţiei unui singur foton de 20 keV într-un ţesut, care din
următoarele fenomene se produce cu cea mai mare probabilitate?
a) temperatura creşte semnificativ (cu mai mult de 1o)
b) apar evenimente de ionizare
c) apar câţiva fotoni de împrăştiere
d) sunt emişi electroni de conversie internă
e) sunt produse nuclee excitate
32. b
La această energie interacţia cea mai probabilă este prin efect fotoelectric, care duce la
ionizări.
33 Energia fotonilor împrăştiaţi în efectul Compton depinde, în principal, de:
a) numărul atomic
b) densitate
c) densitatea electronică
d) structura moleculară
e) unghiul de împrăştiere
33. e
Când unghiul de împrăştiere este 180o fotonul retroîmprăştiat are energia minimă iar
electronul Compton energia maximă.
34 În cazul în care coeficientul de atenuare liniară este 0,1 cm-1 iar densitatea
este egală cu 2 g/ cm3 coeficientul de atenuare masică este:
a) 0,2 cm2/g
b) 0,05 cm2/g
c) 0,5 g/cm2
d) 20 g/cm2
e) nu poate fi determinat
34. b
Coeficientul de atenuare masică = coeficientul de atenuare liniară/densitate.
35 Dacă stratul de înjumătăţire (HVL) este egal cu 2 cm, coeficientul de atenuare

liniară este:
a) 0,5 cm-1
b) 0,35 cm-1
c) 2,9 cm-1
d) 0,35 cm
e) 2,9 cm
35. b
Coeficientul de atenuare liniară = 0,693/ HVL= 0,693/2 = 0,35 cm-1
9|Page
36 Măsurarea sarcinii (indiferent de semn) create într-o anumită masă de aer de
fasciculul de radiaţie gama exprimă:
a) doza absorbită
b) expunerea
c) doza echivalentă
d) energia
e) doza efectivă
36. b
Expunerea este sarcina eliberată în unitatea de masă de aer (C/g).
37 Care din următoarele dispozitive funcţionează pe baza principiului ionizării

gazelor?
a) dozimetrul individual cu film
b) cristalul de iodură de sodiu (NaI)
c) luminoforul fotostimulabil
d) intensificatorul de imagine
e) contorul Geiger
37. e
Contorii Geiger Muller operează pe principiul ionizării gazelor.
38 Care din următoarele dispozitive nu pot detecta radiaţia gama?

a) camere cu ionizare
b) detectori cu scintilaţie
c) contori Geiger Muller
d) luminofori fotostimulabili
e) tuburi fotomultiplicatoare
38. e
Fotomultiplicatorii detectează lumina nu radiaţia fotonică.
Luminofori fotostimulabili - o parte din energia de interacţie a fotonilor cu corpul solid este
înmagazinată în “trape de electroni” şi eliberată ulterior când materialul este stimulat cu
lumină.
39 Energia cinetică a particulelor cu masă de repaus este energia de mişcare

asociată vitezei:
a) fotonilor din spectrul vizibil al luminii
b) radiaţiei X
c) radiaţiei gama
d) masei
e) neutrinilor
39. d
Energia este capacitatea de a efectua un lucru (mecanic) şi se măsoară în joule (J) Energia
cinetică = mv2/2, reprezintă energia de mişcare; v reprezintă viteza iar m masa. O unitate de
măsură tolerată utilizată în radiofizică este eV (electronvoltul)
1eV=1,6x10-19 J
40 Care particulă, dintre următoarele, este neutră ( fără sarcină electrică)?

a) proton
b) neutron
c) electron
10 | P a g e
d) pozitron
e) particulă alfa
41 Numărul de masă (A) al unui atom este egal cu numărul de:

a) neutroni
b) protoni
c) protoni plus neutroni
d) protoni plus electroni
e) protoni plus neutroni plus electroni
41. c
Numărul atomic (Z) este egal cu numărul de protoni şi este unic pentru fiecare element.
Numărul de masă (A) este egal cu numărul total al protonilor şi neutronilor din nucleu.
42 Densitatea electronilor pentru un pacient supus procedurilor de medicină

nucleară este:
a) numărul de masă înmulţit cu densitatea
b) invers proporţional cu densitatea
c) numărul atomic înmulţit cu numărul lui Avogadro
d) numărul de electroni într-un centimetru cub
e) densitatea înmulţită cu sarcina
42. d
Numărul lui Avogadro N = 6 x 1023 reprezintă numărul de atomi dintr-un mol-gram de
substanţă.
43 Care din afirmaţiile următoare referitoare la energia de legătură a

electronului de pe nivelul K este corectă?
a) creşte cu creşterea distanţei nivelului de la nucleul atomului
b) descreşte cu sarcina nucleară
c) este independentă de numărul neutronilor din nucleu
d) este mai mică decât energia de legătură de pe nivelul L
e) are în general o valoare de câţiva keV
43. c
Energia de legătură a electronului este egală cu lucrul mecanic necesar pentru îndepărtarea
acestuia din atom.
Energia de legătură a electronilor de pe nivelul K creşte cu numărul atomic Z.
Energia de legătură scade pe măsura îndepărtării nivelului de nucleu de la câţiva (zeci) keV la
câţiva eV.
44 Electronii de pe nivelul exterior al unui atom nu sunt:

a) mai slab legaţi decât electronii de pe un nivel interior
b) legaţi cu o energie de câţiva eV
c) responsabili pentru formarea legăturilor chimice cu alţi atomi
d) dislocaţi din atom de către fotoni şi electroni
e) instabili
45 Care din următoarele noţiuni nu indică o forţă?

a) electrostatică
b) interacţie slabă
c) interacţie tare
11 | P a g e
d) gravitaţie
e) electricitate
45. e
Electricitatea studiază fenomenele legate de sarcinile electrice.
Tipul de forţă Puterea relativă Rază de acţiune Aplicare
Gravitaţională 1 infinită leagă pământul de soare
Interacţie slabă ~10 24 18
< 10- m dezintegrare 
Electrostatică ~10 35
infinită leagă electronii în atom
38 15
Interacţie tare ~10 < 10- m Leaga nucleonii in nucleu
46 Care din următoarele afirmaţii privitoare la radiaţia electromagnetică este

falsă?
a) se deplasează cu viteza luminii ( 3  108 m/s în vid)
b) are şi comportament de particulă
c) are energia fotonului proporţională cu frecvenţa
d) se deplasează cu o viteză proporţională cu frecvenţa
e) produsul dintre frecvenţă şi lungimea de undă este constant
46. d
Viteza luminii în vid (c) este constantă şi egală cu 3x108 m/s (c=).
Lumina este tot o radiaţie electromagnetică cu lungimea de undă de la 10-9 m la 10-4 m.
Pentru comparaţie, radiaţia X şi  are lungimea de undă de la 10-16 m la 10-9 m iar undele
radio de la 0,1m la 105 m.
Radiaţia X şi radiaţia  (radiaţii electromagnetice) se deosebesc numai prin modul de
producere. Radiaţia X apare la frânarea electronilor în câmpul nuclear iar radiaţia  apare ca
urmare a proceselor care au loc în nucleul atomului.
47 Valoarea cărei mărimi fizice asociate fotonului variază direct proporţional cu

energia acestuia?
a) lungimea de undă
b) frecvenţa
c) masa
d) sarcina
e) viteza
47. b
Foton este denumirea cuantei de radiaţie electromagnetică care se comportă ca o particulă dar
nu are masă de repaus.
Lungimea de undă  reprezintă distanţa dintre două creste succesive ale undei ( se exprimă în
angstromi Å, 1 Å = 10-10m )
Frecvenţa ν reprezintă numărul de oscilaţii în unitatea de timp (se măsoară în herţi - Hz - un
hertz fiind egal cu un ciclu pe secundă)
Energia fotonului este direct proporţională cu frecvenţa şi invers proporţională cu lungimea
de undă. E = h  ν unde h este constanta lui Planck.
Viteza (în vid) este constantă.
48 Diferenţa între un foton de radiaţie X cu energia 600 keV şi un foton de radiaţie
gama cu energia 600 keV constă în:
a) modalitatea de producere
b) apartenenţa la zone diferite ale spectrului radiaţiei electromagnetice
12 | P a g e
c) lungimea de undă
d) modul de interacţie cu materia
e) valoarea TLE (transferului liniar de energie)
48. a
Prin convenţie fotonii produşi prin interacţia electronilor cu câmpul nuclear se numesc
radiaţie X iar cei produşi prin procese nucleare se numesc radiaţie gama.
49 Dacă distanţa faţă de o sursă de radiaţie fotonică se reduce la jumătate,

intensitatea radiaţiei va:
a) scădea la jumătate
b) rămâne constantă
c) creşte de două ori
d) creşte de trei ori
e) creşte de patru ori
49. e
Intensitatea radiaţiei electromagnetice scade cu pătratul distanţei de la sursă.
50 Atomul care a pierdut un electron de pe nivelul exterior este numit:

a) metastabil
b) instabil
c) radioactiv
d) ion
e) radionuclid
51 Care din următoarele radiaţii nu este radiaţie direct ionizantă?

a) electroni
b) pozitroni
c) neutroni
d) particule alfa
e) electroni Auger
51. c
Particulele încărcate sunt direct ionizante.
Radiaţia electromagnetică şi neutronii sunt indirect ionizante prin electronii produşi la
interacţia cu substanţa de către radiaţia electromagnetică şi protonii produşi de către neutroni.
52 Care din particulele următoare au transferul liniar de energie cel mai mare
(keV/μm)?
a) electroni
b) pozitroni
c) neutroni
d) particule alfa
e) protoni
52. d
Transferul liniar de energie TLE reprezintă energia pierdută de particulele încărcate pe
unitatea de lungime a traiectoriei lor în substanţă.
Electronii şi pozitronii pierd în ţesut moale 0,5 keV/μm iar particulele alfa 100 keV/μm.
Energia pierdută se transformă în principal în căldură dar efectul este neglijabil. Într-o
examinare CT completă a capului se degajă 0,2 J în timp ce un cuptor cu microunde cu
puterea de 500 W produce în 10 secunde 5000 J.
13 | P a g e
53. 125I şi 131I au diferite:
a) proprietăţile chimice
b) valorile Z
c) numărul de neutroni
d) numărul de protoni
e) energia de legătură a electronilor de pe nivelul K
54 15O şi 16O sunt exemple de:

a) izomeri
b) izotopi
c) radionuclizi
d) izobari
e) izotoni
54. b
Nuclizii sunt nuclee având un număr diferit de protoni sau neutroni sau din amândouă.
Radionuclid - un nuclid instabil.
Izobari - nuclizi cu acelaşi număr de masă A.
Izotopi - nuclizi cu acelaşi număr atomic Z.
Izotoni - nuclizi cu acelaşi număr de neutroni.
Izomer - nuclid în stare excitată.
55 Nuclizii instabili nu pot pierde energia în exces prin emisie de:
a) particule beta
b) radiaţie electromagnetică
c) neutrino
d) particule alfa
e) tritiu
56 După zece timpi de înjumătăţire fracţiunea de activitate rămasă:

a) depinde de activitatea iniţială
b) este 1/10
c) este (1/10)2
d) este (1/2)2
e) este (1/2)10
57 Care va fi activitatea aproximativă după 24 de ore a unei surse de 123I de 100

MBq (T1/2 = 13 ore)?
a) 80 MBq
b) 50 MBq
c) 25 MBq
d) 12,25 MBq
e) 6,04 MBq
58 La dezintegrarea prin tranziţie izomeră:

a) energia rămâne aceiaşi
b) numărul atomic Z scade cu o unitate
c) numărul de masă A scade cu o uniate
d) se emite numai radiaţie gama
e) numerele A şi Z rămân neschimbate
14 | P a g e
58. e
Tranziţia izomeră - nuclidul trece în starea stabilă emiţând energia în exces sub formă de
radiaţie gama sau, cel mai adesea, sub formă de electroni de conversie internă.
Numărul de masă A, numărul atomic Z şi numărul de neutroni rămân neschimbate la tranziţia
izomeră.
59 Referitor la radiaţiile emise la dezintegrarea 99mTc care din următoarele

afirmaţii este adevărată?
a) se emit cu precădere fotoni de 140 keV
b) se emit numai radiaţii X caracteristice şi fotoni de 140 keV
c) se emit numai electroni Auger
d) se emit numai radiaţii X caracteristice
e) se emit numai radiaţii X caracteristice şi electroni Auger
59. a.
Conform schemei de dezintegrare prezentate (T1/2 = 6h) radiaţia principală emisă este
radiaţia gama de cca. 140 keV folosită la obţinerea imaginilor cu gama camera.
Energia rămasă ca urmare a tranziţiei izomere este disipată prin fenomenul de conversie
internă care duce la emiterea de electroni Auger şi radiaţie X caracteristică.
60 Când 60Co (Z = 27) se dezintegrează în 60Ni (Z = 28) care din următoarele
radiaţii sunt emise:
a) pozitroni
b) electroni
c) X de 140 keV
d) alfa
e) neutrini
61 Care din următorii radionuclizi emit pozitroni?

a) 3H
b) 32P
c) 18F
d) 99mTc
e) 226Ra
62 Care din radiaţiile enumerate sunt emise ca urmare a capturii de electroni?

a) pozitroni
b) antineutrini
c) radiaţie X caracteristică
d) neutroni
e) radiaţie cu TLE mare
62. c
Captura de electroni - unul din protonii în exces din nucleu captează un electron de pe unul
din niveluri şi se transformă în neutron cu emiterea unui neutrino. Numărul atomic scade cu o
unitate, masa rămâne neschimbată.
Exemple de radionuclizi care suferă captura de electroni: 57Co, 67Ga, 111In, 125I, 201Tl.
Radiaţie caracteristică - radiaţia X emisă ca urmare a saltului unui electron de pe un nivel
exterior pe nivelul, de regulă K, incomplet ca urmare a unei capturi de electron.
Electroni Auger - este un proces care intră în competiţie cu radiaţia caracteristică. Energia
electronilor Auger emişi este egală cu diferenţa dintre energia radiaţiei caracteristice şi
energia de legătură a electronului dislocat.
15 | P a g e
63 Care din modurile următoare de dezintegrare modifică masa nucleului
instabil?
a) dezintegrare -
b) dezintegrare +
c) dezintegrare alfa
d) tranziţie izomeră
e) captură de electroni
63. c
Dezintegrare - - unul din neutronii în exces din nuclidul instabil se transformă într-un proton
cu emiterea unui electron şi a unui antineutrino. Numărul atomic creşte cu o unitate, masa
rămâne neschimbată.
Exemple de radionuclizi emiţători - : 32P (Emax = 1,71 MeV); 3H (Emax = 18 keV); 14C
(Emax = 156 keV).
Dezintegrare + (emisie de pozitroni) - unul din protonii în exces din nuclidul instabil se
transformă într-un neutron cu emiterea unui pozitron şi a unui neutrino. Numărul atomic
scade cu o unitate, masa rămâne neschimbată.
Pozitronul în repaus este anihilat de un electron dând naştere la doi fotoni de anihilare cu
energia de 511 keV emişi la 180 de grade.
Exemple de radionuclizi emiţători + : 11C (T1/2 = 20 minute); 15O (T1/2 = 2 minute); 18F (T1/2 =
110 minute).
Dezintegrare α - radionuclidul emite o particulă alfa constând din doi neutroni şi doi protoni
(nucleu de heliu). Numărul atomic scade cu două unităţi, masa scade cu patru unităţi. Energia
particulei alfa este între 4 şi 7 MeV.
Exemple de radionuclizi emiţători α : 226Ra
64 Care din următoarele denumiri este atribuită unităţi de măsură a puterii?

a) Joule
b) erg
c) Watt
d) electron-volt
e) Newton
64. c
Puterea se exprimă în waţi, unde 1 watt = 1J/s.
65 Care din următoarele se referă la numărul total de nucleoni din nucleul unui
atom?
a) numărul atomic
b) numărul de masă
c) numărul lui Avogadro
d) unitatea atomică de masă
e) energia de legătură a nucleonului
65. b
Numărul atomic - Z - este egal cu numărul de electroni care înconjoară nucleul sau cu sarcina
nucleară şi este egal cu numărul de ordine atribuit elementului respectiv în sistemul periodic
al elementelor. El este egal cu numărul de protoni din nucleu.
Numărul de masă - A - este egal cu numărul nucleonilor (protoni şi neutroni) din nucleu.
Numărul lui Avogadro - N0 - este o constantă şi reprezintă numărul de molecule dintr-un mol
(6,025 x 1023).
Unitatea atomică de masă - este egală cu a 12-a parte a masei izotopului 12C.
16 | P a g e
Masa atomică - masa unui atom dintr-o anumită substanţă exprimată în unităţi atomice de
masă. Mol sau moleculă gram - este acea cantitate de substanţă a cărei masă exprimată în
grame este numeric egală cu masa moleculară (definită asemănător cu masa atomică). Astfel,
un atom gram de oxigen are masa egală cu 16 g iar o moleculă gram de oxigen are masa egală
cu 32 g.
66 Energia de legătură a electronului este:

a) independentă de distanţa electronului la nucleu
b) independentă de sarcina nucleară
c) de câţiva MeV
d) depăşită pentru ejectarea electronului
e) rezultatul unei interacţii tari
66. d
Energia de legătură este energia minimă necesară pentru scoaterea electronului din atom.
Ea creşte cu apropierea orbitei electronului de nucleu, creşte cu numărul atomic Z, nu
depăşeşte 100 keV şi este determinată de forţele electrostatice.
67 Următoarele radiaţii sunt exemple de radiaţie electromagnetică, cu o excepţie

pe care trebuie să o indicaţi:
a) unde radio
b) lumină vizibilă
c) radiaţie ultravioletă
d) radiaţie X
e) radiaţie cosmică
67. e
Radiaţia cosmică este compusă din particule de mare energie.
68 Radiaţiile ionizante includ următoarele radiaţii cu o excepţie pe care trebuie

să o indicaţi:
a) fotoni
b) electroni
c) neutroni
d) particule alfa
e) unde ultrasonice pulsate
68. e
Ultrasunetele nu sunt radiaţii ionizante.
Fotonii şi neutronii sunt radiaţii indirect ionizante în timp ce particulele încărcate (electroni şi
pozitroni) sunt radiaţii direct ionizante.
69 Care din afirmaţiile următoare privitoare la unităţile de măsură a activităţii

nu este adevărată?
a) curie nu este o unitate din SI (sistemul internaţional de unităţi)
b) un curie este egal cu 3,7 x 107 dezintegrări pe secundă
c) curie este definit ca activitatea unui gram de 226Ra
d) un becquerel este egal cu o dezintegrare pe secundă
e) un mCi este egal cu 37 MBq
69. b
Un curie (Ci) este definit ca reprezentând activitatea unui gram de 226Ra şi este o unitate
tolerată. Unitatea de activitate din SI (Sistemul Internaţional de unităţi adoptat şi de România)
17 | P a g e
este becquerelul (Bq) definit ca o dezintegrare pe secundă.
1Ci=3,7x1010 Bq
70 Care din următoarele particule nu are masă de repaus?

a) electron
b) pozitron
c) proton
d) particule alfa
e) fotoni
70. e
Fotonii nu au masă de repaus.
71 Care din afirmaţiile următoare privitoare la captura de electroni nu este

adevărată?
a) rezultă emisia unui neutrino
b) poate concura cu emisia de pozitroni
c) rezultă emisia de radiaţie X caracteristică
d) rezultă emisia electronilor Auger
e) rezultă emisia de electroni de conversie internă
71. e
Captura apare ca urmare a combinării unui proton din nucleu, de regulă, cu un electron de pe
nivelul K având ca rezultat formarea unui neutron în nucleu şi emiterea unui neutrino.
Golul de pe nivelul K este umplut de un electron de pe o orbită exterioară cu emiterea de
radiaţie X caracteristică şi electroni Auger.
72 Care din următoarele unităţi nu face parte din sistemul internaţional (SI) de
unităţi?
a) metru
b) kilogram
c) secunda
d) rad
e) becquerel
72. d
1 rad = 1erg/g unitatea de doză absorbită în sistemul radiologic de unităţi. În sistemul SI
unitatea de doză absorbită este gray (Gy). 1Gy = 100 rad.
73 Care din următoarele unităţi nu este unitate de energie?

a) erg
b) joule
c) watt
d) unitatea termică Britanică (BTU)
e) electron voltul
73. c
Wattul este unitatea de putere ( = 1 J/s).
74 Care din următoarele afirmaţii privind atomul neutru de 60Co (Z=27) este
falsă?
a) sunt 27 de protoni în nucleu
18 | P a g e
b) sunt 33 de neutroni în nucleu
c) nivelurile exterioare au energia de legătură de câţiva eV
d) are o greutate de circa 60 de ori mai mare decât a atomului de hidrogen
e) energia de legătură pe nivelul K este de 90 keV
74. e
Energia de legătură pentru nivelul K al atomului de Co este de 8 keV.
75 Electronii de pe nivelul exterior diferă de electronii de pe nivelul K prin:

a) energia masei de repaus
b) sarcină
c) moment magnetic
d) energia de legătură
e) natura particulei
75. d
Energia de legătură depinde de distanţa orbitei electronice la nucleu.
76 Care afirmaţie privitoare la radiaţia electromagnetică nu este adevărată?

a) se deplasează cu viteza luminii
b) manifestă proprietăţi de particulă
c) energia fotonului este proporţională cu frecvenţa sa
d) lungimea de undă este proporţională cu frecvenţa
e) include undele radio, radiaţia infraroşie şi radiaţia gama
76. d
Frecvenţa este invers proporţională cu lungimea de undă.
77 Când un atom neutru este transformat într-un atom cu sarcină electrică

fenomenul se numeşte:
a) fisiune
b) fuziune
c) ionizare
d) excitaţie
e) scintilaţie
77. c
Ionizarea apare când un electron este ejectat dintr-un atom neutru lăsând atomul cu o sarcină
pozitivă (ion).
78 Energia pierdută pe unitatea de lungime în lungul parcursului unei particule

alfa este o măsură a:
a) ionizării
b) scintilaţiei
c) coeficientului de atenuare liniar
d) absorbţiei masice de energie
e) transferului liniar de energie
78. e
Transferul liniar de energie pentru particule alfa este mare şi în jur de 100 keV/μm.
79 Zece milicurie (mCi) sunt egali cu:

a) 37 Bq
b) 370 Bq
c) 370 MBq
19 | P a g e
d) 27 MBq
e) 270 MBq
79. c
Relaţia între unităţile SI şi unităţile utilizate înainte de introducerea SI
Mărimea SI non SI Conversie SI la non SI Conversie non SI la SI
Expunere C/kg Roentgen (R) 1C/kg=3876R 1R=2,58x10-4C/kg
Kerma în aer gray (J/kg) Roentgen (R) 1Gy=115R 1R=8,73mGy
Doza absorbită gray (J/kg) rad (100erg/g) 1Gy=100rad 1rad=10mGy
Doza echivalentă Sievert rem 1Sv=100rem 1rem=10mSv
Activitatea Becquerel Curie 1MBq=27μCi 1mCi=37MBq
80 Care din următoarele afirmaţii privind transformările nucleare menţionate

este falsă?
a) dezintegrare prin captură de electroni, Z scade cu o unitate
b) dezintegrare beta minus, A creşte cu o unitate
c) dezintegrare beta plus, Z creşte cu o unitate
d) tranziţie izomeră, A şi Z rămân constante
e) dezintegrare alfa, Z scade cu două unităţi
80. b
Dezintegrarea beta nu modifică numărul de masă.
81 Care din următoarele radiaţii nu este emisă niciodată în timpul unei
dezintegrări radioactive?
a) particule alfa
b) protoni
c) pozitroni
d) radiaţii gama
e) neutrini
81. b
Protonii nu sunt emişi în timpul dezintegrărilor radioactive.
82 Electronii pierd energia, la traversarea materiei, în principal prin:

a) producerea radiaţiei de frânare
b) efectul fotoelectric
c) interacţia cu electronii atomului
d) efectul Compton
e) emisia termoionică
82. c
Până la 99% din energia electronilor este pierdută în interacţia cu învelişul electronic al
atomilor ţintei iar restul sub formă de radiaţie X de frânare şi caracteristică.
83 Doza letală 50% (LD50) în radiobiologie este doza care distruge:
a) 50% din celulele expuse
b) 50 de celule
c) toate celulele expuse în decurs de 50 de zile
d) e-50 din toate celulele expuse
e) e/50 din toate celulele expuse
20 | P a g e
83. a
La doze mari radiaţia poate cauza moartea celulelor definită ca pierdere a capacităţii de
reproducere. Curba de supravieţuire celulară este graficul numărului de celule care
supravieţuiesc funcţie de doza absorbită.
LD50 în radiobiologie reprezintă doza letală care va distruge 50% din celulele iradiate.
84 Stagiul de diviziune celulară cel mai sensibil la radiaţie este:

a) profaza
b) metafaza
c) anafaza
d) telofaza
e) interfaza
84. b
Metafaza este faza cea mai radiosensibilă. Celulele corpului uman se împart în celule
germinale care sunt implicate în reproducţie şi celule somatice care compun restul de
ţesuturi şi organe.
Procesul de înmulţire a celulelor somatice prin diviziune se numeşte mitoză şi are
următoarele stagii: profaza, metafaza - care este cea mai radiosensibilă, anafaza, telofaza şi
interfaza.
Procesul de înmulţire a celulelor germen se numeşte meioză şi este mai complicat decât
mitoza.
85 Care celule sunt considerate ca fiind cel mai puţin sensibile la radiaţie?
a) celulele măduvei osoase
b) celule neuronale
c) ţesuturi limfatice
d) celule seminale
e) celule ale pielii
85. b
Relativ radiosensibile sunt celulele cu viteză mare de reproducere aşa cum sunt celulele stem
din măduva osoasă şi celulele spermatice şi ţesutul limfoid.Cele mai puţin radiosensibile sunt
celulele nervoase.
86 Care din afirmaţiile următoare privitoare la interacţia radiaţiei ionizante cu

ţesuturile nu este adevărată?
a) acţiunile indirecte cauzează cele mai multe detrimente biologice
b) ionii pot fi disociaţi în radicali liberi
c) ADN celular este ţinta principală
d) poate produce aberaţii cromozomiale
e) acţiunea directă este mai frecventă decât acţiunea indirectă
86. e
Radiaţia ionizantă poate produce efecte biologice dăunătoare în organe şi ţesuturi prin
energia depozitată în acestea care poate degrada molecule importante cum ar fi AND.
Radicalii liberi sunt molecule chimic active produse de radiaţie şi care pot deteriora ţesutul.
Deteriorarea produsă depinde de cantitatea de energie depozitată, deci de doză.
Radiaţia poate produce daune celulelor direct sau, cel mai adesea, indirect prin producerea de
ioni. Radiaţia electromagnetică (fotoni) şi neutronii transferă energia mediului prin
fotoelectroni (fotonii) sau protoni de recul (neutronii). Fotoelectronii produc sute de perechi
de ioni.
21 | P a g e
87 Transferul liniar de energie a radiaţiei gama este:
a) mai mare decât transferul liniar de energie pentru particule alfa
b) între 0,3 şi 3 keV/μm
c) un factor care nu influenţează eficacitatea biologică relativă
d) nedefinit pentru energii mai mari de 2 MeV
e) un prag la energii mici
87. b
Transferul liniar de energie (TLE) reprezintă energia absorbită de mediu pe unitatea de
parcurs (keV/μm).
Pentru un mediu dat, TLE este proporţional cu pătratul sarcinii particulei şi invers
proporţional cu energia cinetică a acesteia.
Radiaţii cu TLE mare sunt neutronii, protonii, particule alfa, ionii grei cu valoarea TLE
cuprinsă între 3 keV/μm şi 200 keV/μm.
Radiaţii cu TLE mic sunt radiaţiile X, radiaţiile gama, electronii şi pozitronii cu valoarea TLE
cuprinsă între 0,3 keV/μm şi 3 keV/μm.
Eficacitatea biologică relativă (EBR) este utilizată pentru compararea efectelor biologice
produse de radiaţii diferite.
EBR are o valoare apropriată de 1 pentru radiaţia cu TLE mic (1 keV/μm) şi are o valoare
maximă pentru radiaţia cu TLE mare (în jur de 100 keV/μm).
88 Factorul de ponderare pentru radiaţie (wR) este:

a) utilizat la transformarea sievert în gray
b) independent de masa particulei
c) independent de sarcina particulei
d) crescut pentru radiaţia cu transfer liniar de energie mare
e) crescut pentru organele sensibile
88. d
Factorul de ponderare la radiaţie (factorul de calitate) wR exprimă eficacitatea biologică
diferită a diferitelor radiaţii şi are valoarea 1 pentru radiaţia cu TLE mic şi poate ajunge la 20
pentru radiaţia cu TLE mare.
89 Doza echivalentă este, ca valoare, mai mare decât doza absorbită pentru:
a) radiaţia X
b) radiaţia gama
c) electroni
d) miuoni
e) neutroni
89. e
Echivalentul de doză (H) sau doza echivalentă cuantifică deteriorările care apar în ţesut
datorită energiei depozitate de diferite radiaţii. H = D x wR. D este doza absorbită.
Unitatea de măsură este sievert (Sv).
Pentru radiaţiile amintite, cu excepţia neutronilor, wR este egal cu 1.
90 Doza de radiaţie absorbită considerată drept prag pentru inducerea

cataractei nu este:
a) 2 Gy pentru o expunere acută
b) 5 Gy pentru o expunere cronică
c) mai mică pentru neutronii rapizi decât pentru radiaţia X
d) aceiaşi pentru radiaţiile X şi gama
e) dependentă de sex
22 | P a g e
90. e
Efecte deterministice se datorează distrugerii celulelor, la doze relativ mari şi apar la
depăşirea unui prag de doză. Severitatea acestora creşte cu doza.
Efectele deterministice includ eritemul pielii, cataracta şi infertilitatea.
Eritemul pielii poate apare la doze la piele mai mari de 5 Gy iar necroza la doze mai mari de
30 Gy. Cataracta poate fi indusă la doze acute de 2 Gy după o perioadă de latenţă de 6 luni;
doza prag pentru inducerea cataractei cronice este 5 Gy.
Sterilitatea poate fi indusă de o doză de 3 la 4 Gy la femei şi de 5 la 6 Gy la bărbaţi.
Efectele deterministice nu depind de sex.
91 Efectele stocastice ale radiaţiei:

a) includ carcinogeneza
b) au un prag de 50 mSv/an
c) au o severitate dependentă de doză
d) implică moartea celulelor
e) pot fi recunoscute ca fiind produse de radiaţie
91. a
Efecte stocastice apar la doze relativ mici, sub 50 mSv şi constau în principal în inducerea
cancerului (datorită afectării celulelor somatice) şi a defectelor genetice (datorate afectării
celulelor germinale). Se consideră că nu au o doză prag.
Severitatea efectelor stocastice induse este independentă de doză.
Probabilitatea de apariţie a efectelor stocastice depinde de doză, creşte cu creşterea dozei.
Riscurile stocastice depind de sex şi de vârsta la momentul iradierii.
Radioprotecţia are ca scop reducerea dozei şi deci a riscurilor stocastice induse de
radiaţie.
92 La care din următoarele grupe de expuşi la radiaţie studiile efectelor au pus

în evidenţă cancere radioinduse?
a) supuşi terapiei cu radiaţie
b) supuşi scopiei toracice pentru depistarea tuberculozei
c) vopsitorii cadranelor de aparate cu radium
d) supuşi scanărilor de diagnostic din medicina nucleară
e) supuşi depistării cancerului de sân prin mamografiere
92. c
Radiaţia poate induce atât tumori benigne cât şi tumori maligne.
Perioada de latenţă - intervalul de timp între expunerea la radiaţie şi recunoaşterea unui
cancer. Perioada de latenţă minimă - timpul cel mai scurt în care se ştie sau se crede că
apare o tumoră specifică indusă de radiaţie; este în jur de 2 ani pentru leucemie mieloidă
acută (şi osteosarcoame induse de 224Ra) şi de ordinul a 5-10 ani pentru celelalte tipuri de
cancer.
Estimarea riscului de cancer - determinarea ratei suplimentare de deces prin cancer ca
urmare a expunerii la radiaţie ca o funcţie de timp se face cu ajutorul a două modele:
a) modelul simplu aditiv sau “absolut” în care rata probabilităţii suplimentare este dependentă
de doză dar independentă de vârstă şi care estimează un număr absolut de cancere în populaţia
expusă.
b) modelul multiplicativ sau “relativ” în care rata probabilităţii suplimentare creşte cu vârsta
cu aceiaşi rată ca şi rata cancerului datorat cauzelor naturale şi care estimează o fracţiune
constantă de creştere a incidenţei naturale a cancerului. Acest model a fost validat de studiile
epidemiologice. Probabilitatea inducerii cancerului fatal prin iradierea populaţiei totale la
doză mică şi debit de doză mic este 5 x 10-2 Sv-1.
23 | P a g e
Efectele carcinogene ale expunerii la radiaţie au fost puse în evidenţă prin studierea
grupurilor formate din muncitorii care vopseau cadranele unor aparate cu radiu (pentru a fi
vizibile în întuneric), minerii din minele de uraniu şi supravieţuitorii bombardamentelor cu
bomba atomică.
93 Tumora tiroidiană radioindusă are caracteristicile enumerate, cu o excepţie

pe care trebuie să o menţionaţi:
a) poate fi malignă sau benignă
b) este mai obişnuită la femei
c) este mai obişnuită la copii
d) are o perioadă de latenţă mare
e) este în general fatală
93. e
Numai 5% din cancerul tiroidian este fatal.
Cancerul tiroidian radioindus a fost pus în evidenţă ca urmare a tratării acneei şi amigdalitei
cu radiaţii.
Cancerul tiroidian radioindus este mai probabil la copii şi femei decât la bărbaţi.
94 Care din următoarele organizaţii nu se ocupă cu estimarea riscului datorat

expunerii la radiaţie?
a) ICRP- International Commission on Radiation Protection
b) UNSCEAR- United Nations Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation
c) IAEA - International Atomic Energy Agency
d) ICRU - International Commission on Radiation Units and Measurements
e) IRPA - International Radiation Protection Association
94. d
ICRP (International Commission on Radiation Protection) - Comisia Internaţională
pentru Protecţie Radiologică (www.icrp.org).
UNSCEAR (United Nations Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation) -
Comitetul Ştiinţific al Naţiunilor Unite pentru Efectele Radiaţiilor Atomice.
IAEA (International Atomic Energy Agency) - Agenţia Internaţională pentru Energia
Atomică. ICRU (International Commission on Radiation Units and Measurements) -
Comisia Internaţională de Măsuri şi Unităţi pentru Radiaţie (www.icru.org).
IRPA (International Radiation Protection Association) - Asociaţia Internaţională de
Protecţie la Radiaţie.
95 Cu ajutorul cărui grup de indivizi iradiaţi s-au demonstrat efectele genetice

ale radiaţiei?
a) supravieţuitorii bombardamentelor atomice
b) pacienţii supuşi radioterapiei
c) minerii din mineritul uranifer
d) pacienţii trataţi cu 131I
e) nici unui grup uman
95. e
Nu există date statistice care să demonstreze efectele genetice ale expunerii la radiaţie la
om. Studiile asupra supravieţuitorilor bombardamentelor atomice permit doar estimarea unor
limite superioare pentru riscul de efecte ereditare induse de radiaţie.
Estimările curente ale riscului de tulburări ereditare induse de radiaţie se bazează pe studii
asupra mamiferelor (în special şoareci).
24 | P a g e
Tulburări ereditare - o condiţie patologică care apare ca o consecinţă a unei mutaţii sau
aberaţii cromozomiale transmisă de la o generaţie umană la următoarea.
Mutaţiile genelor - alterări ale unităţilor elementare ale eredităţii, adică ale genelor. Mutaţiile
pot fi dominante (efectul se manifestă în prima generaţie de descendenţi) sau recesive (efectul
nu este aşa de manifest şi mutaţia trebuie să fie moştenită de la ambii părinţi). Funcţie de
localizare mutaţiile pot fi legate de cromozomul X sau autozomale (când apar la ceilalţi
cromozomi).
Aberaţii cromozomiale - alterări ale structurii sau numărului de cromozomi. O mică parte
din aberaţiile cromozomiale duc la anomalii congenitale.
Metoda dozei de dublare - metodă de estimare a probabilităţii tulburărilor ereditare.
Doza de dublare este cantitatea de radiaţie necesară pentru a produce la fel de multe mutaţii
ca cele care apar într-o generaţie în mod spontan.
Ea a fost estimată la 1 Gy.
Probabilitatea pentru tulburări ereditare importante pentru primele două generaţii a fost
estimată la 1 x 10-2Sv-1.
96 Când este cel mai probabil să apară malformaţii mari ca urmare a expunerii
produsului de concepţie?
a) la faza de preimplantare
b) în timpul organogenezei timpurii
c) în timpul organogenezei târzii
d) în perioada fetală timpurie
e) în perioada fetală târzie
96. b
Efecte ale iradierii fătului - studiate numai pe mamifere, în principal sunt următoarele:
a) efecte letale - pot apare la doze relativ mici mai ales în primele stadii de dezvoltare.
b) malformaţii - se pare că au o doză prag; sunt caracteristice mai ales expunerii în perioada
de organogeneză.
c) retardare mintală - perioada cea mai sensibilă se pare că este între săptămânile 8 - 15.
d) inducerea de cancer - se pare că fetuşii iradiaţi sunt susceptibili de a face leucemie şi alte
tipuri de cancere în primii 10 ani de viaţă.
97 Ce doză “prag” la embrion/făt corespunde la un risc datorat radiaţiei mai mic

decât cel suportat în mod normal în timpul sarcinii?
a) mai puţin de 10 mGy
b) 10 mGy
c) 30 mGy
d) 100 mGy
e) mai mult de 100 mGy
97. d
Riscul de malformaţii congenitale este considerat teoretic ca neglijabil sub doza de 10 mGy.
Pentru doze până la 0,1 Gy riscurile datorate iradierii sunt considerate inferioare riscurilor
normale din timpul sarcinii.
98 Normele de radioprotecţie se bazează pe următoarele, cu o excepţie pe care

trebuie să o indicaţi:
a) principiul ALARA (as low as reasonable achievable) trebuie să fie aplicat
b) nu există riscuri sub anumite niveluri de iradiere
c) nu se admit expuneri care nu sunt necesare
d) riscul major pentru sănătate este inducerea cancerului
25 | P a g e
e) efectele deterministice trebuie să fie evitate
98. b
Sistemul de protecţie radiologică pentru practici în intenţie sau desfăşurare se bazează
pe următoarele principii:
a) justificarea unei practici - o practică poate fi acceptată numai dacă produce pentru
indivizii expuşi sau pentru societate un beneficiu suficient încât să compenseze detrimentul
datorat radiaţiei, produs de practică.
b) optimizarea protecţiei - constă în constrângeri aplicate dozelor individuale sau riscului în
cazul expunerilor potenţiale care să limiteze nedreptăţile ce pot apare din raţionamente
economice sau sociale. Referitor la o sursă specifică unei practici, mărimea dozelor
individuale, numărul de persoane expuse şi probabilitatea de a suporta expuneri potenţiale ar
trebui menţinute la un nivel atât de scăzut cât să poată fi realizabil în mod rezonabil luând în
consideraţie factorii economici şi sociali (ALARA - as low as reasonable achievable).
c) limitarea dozei individuale şi a riscului - pentru a ne asigura că nici un individ nu este
expus la riscuri din radiaţie care sunt considerate inacceptabile în condiţii normale. Limita
dozei este stabilită sub pragul pentru efecte deterministice.
Riscul major luat în considerare la limitarea dozei este riscul de cancer.
99 Nivelul de expunere permis de norme pentru fetusul unei operatoare de

instalaţie radiologică:
a) nu este considerată expunere profesională
b) este mai mic de 5 mSv
c) este permisă numai expunerea la radiaţie cu transfer liniar de energie mic
d) nu este permisă nici o expunere între săptămâna 7 şi 15
e) nu este mai mult de 1 mSv pe toată perioada de graviditate rămasă
99. e
Normele fundamentale de securitate radiologică (NSR-01) -art. 23, (3) “condiţiile de lucru ale
femeii gravide trebuie să asigure ca doza efectivă primită de făt să fie la cel mai scăzut nivel
posibil, fără să depăşească 1 mSv pe toată perioada de graviditate rămasă.
100. Limita de doză prevăzută de norme pentru un pacient supus unei proceduri
de radiodiagnostic este:
a) 1 mSv
b) 5 mSv
c) 20 mSv
d) 50 mSv
e) nu există o limită
100. e
Sistemul de limitare a dozelor nu se aplică la expunerea medicală.
Expunerea pacientului depinde de procedura aleasă de medicul practician care are
răspunderea directă pentru expunerea inutilă a pacientului.
Medicul trebuie să aleagă procedura care oferă maximum de informaţie pentru
diagnostic cu minimum de expunere a pacientului.
101 Conform conceptului ALARA doza anuală încasată de un lucrător din

cadrul laboratorului de medicină nucleară trebuie să fie:
a) zero
b) 1 mSv
c) 5 mSv
26 | P a g e
d) 50 mSv
e) atât de mică cât este posibil
101. e
ALARA - as low as reasonable achievable - cât mai mic rezonabil posibil.
102 Doza efectivă anuală ”per capita” datorată fondului natural de radiaţie este:
a) mai mică de 1 mSv
b) aproximativ 1 mSv
c) circa 2,5 mSv
d) circa 3 mSv
e) mai mare de 3,5 mSv
102. c
Informaţii privind aceste aspecte pot fi găsite la www.unscear.org/docs/reports/gareport.pdf.
Doza efectivă anuală per capita pentru expunerea la fondul natural este apreciată la 2,4
mSv.
Intervalul de variaţie este de la 1 mSv la 10 mSv; sunt valori de la 10 mSv la 20 mSv pentru
locaţii particulare cu populaţie semnificativă.
103 Care din următoarele surse de expunere contribuie cel mai puţin la
expunerea anuală a populaţiei?
a) radonul
b) televizoarele şi monitoarele calculatoarelor
c) fondul cosmic
d) radionuclizii din interiorul organismului precum 40K
e) căderile radioactive datorate experienţelor cu arma nucleară
103. b
Expunerea datorată receptoarelor de televiziune sau monitoarelor calculatoarelor personale
este neglijabilă.
Doza efectivă anuală ca urmare a expunerii la sursele naturale de radiaţie, mediată pentru
întreg globul (UNSCEAR 2000), pe surse de expunere:
- radiaţie cosmică şi radionuclizi cosmogenici 0,39 mSv
- radiaţie terestră externă 0,48 mSv
- inhalare (seria uraniului şi torului, radon, toron) 1,26 mSv
- ingestie (seria uraniului şi torului, potasiu 40) 0,29 mSv
104 Cea mai mare expunere a populaţiei este rezultatul:

a) producţiei de energie electrică în centrale nucleare
b) căderilor radioactive datorate experienţelor cu arma nucleară
c) rontgendiagnosticului
d) radiaţiei cosmice
e) radonului din interiorul locuinţei
104. e
Doza efectivă anuală mediată pentru întreg globul (UNSCEAR 2000), pe surse de expunere:
- radiaţie cosmică: 0,38 mSv
- examinări medicale de diagnostic cu radiaţie: 0,4 mSv (domeniu 0.04 la 1mSv)
- căderile radioactive datorate experienţelor: 0,005 mSv
cu arma nucleară(maximum 0,15 mSv în anul1963)
- radonul în locuinţe: 1,15 mSv
- producerea de energie nucleară: 0,0002 mSv
27 | P a g e
105 Factorul de ponderare pentru radiaţie wR este utilizat la transformarea:
a) rem în sievert
b) doza absorbită în doza echivalentă
c) transferul liniar de energie în eficacitatea biologică relativă
d) expunerea în doză absorbită
e) kerma în doză absorbită
105. b
Pentru radiaţia utilizată în radiologia de diagnostic wR este egal cu 1 astfel doza absorbită şi
doza echivalentă sunt numeric egale.
106 După expunerea întregului corp la o doză unică de 1 Gy ce efecte probabile

se observă?
a) eritem
b) diaree
c) reducerea numărului de limfocite
d) sterilitate permanentă
e) moartea în decurs de 60 de zile
106. c
Limfocitele sunt cele mai radiosensibile.
107 Dozele de radiaţie care apar în radiodiagnostic induc, probabil, în mod
semnificativ:
a) creşterea temperaturii
b) ruperi cromozomiale
c) ionizări
d) ruperi de membrane celulare
e) distrugeri de celule
107. c
La dozele mici din radiologie efectele produse sunt ionizările.
108 Pentru a produce radiaţie X de frânare, un electron energic:

a) se ciocneşte cu electronii de pe nivelurile exterioare
b) este încetinit de nucleu
c) este absorbit de nucleu
d) se mişcă între niveluri emiţând energia în exces sub formă de radiaţie X
e) determină nucleul să emită o radiaţie X
108. b
Radiaţia X de frânare este produsă prin fenomenul cuantic de decelerare (frânare) a
electronilor în câmpul nuclear al atomului ţintă.
109 Efectele stocastice ale expunerii la radiaţie ionizantă includ:

a) epilarea
b) inducerea cataractei
c) leucemia
d) eritemul pielii
e) sterilitatea permanentă
28 | P a g e
110 Un detector de radiaţie tip cameră cu ionizare are următoarele caracteristici,
cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) este format dintr-o incintă vidată
b) este format dintr-o incintă umplută cu gaz
c) are doi electrozi între care se aplică înaltă tensiune
d) poate avea geometrie cilindrică
e) poate avea geometrie plană
110. a
Fotonii şi particulele încărcate, la trecerea printr-un gaz, prin interacţie cu atomii acestuia
produc perechi de ioni.
Numărul de perechi de ioni produs este proporţional cu energia radiaţiei incidente.
Sub acţiunea unui câmp electric ionii produşi de radiaţie pot fi colectaţi şi măsuraţi şi implicit
evaluată intensitatea radiaţiei incidente.
Camerele cu ionizare sunt detectori de radiaţie care utilizează fenomenul de ionizare a
gazelor la trecerea radiaţiei (fotoni sau particule încărcate), colectarea ionilor într-un câmp
electric produs de doi electrozi şi măsurarea curentului colectat.
Funcţie de tensiunea de colectare, camerele cu ionizare pot funcţiona în regim de saturaţie
(toţi ionii produşi sunt colectaţi, mărirea tensiunii de colectare între anumite limite nu mai
influenţează curentul colectat), în regim proporţional (prin ionizări secundare numărul de
ioni iniţial este amplificat - de la 1000 la 10000 de ori- proporţional cu tensiunea aplicată) şi
în acest caz detectorii se numesc detectori proporţionali şi în regim de descărcare (avalanşă)
(numărul iniţial de ioni produşi de radiaţie sunt amplificaţi foarte mult - de ordinul 108-) şi în
acest caz detectorii se numesc contori Geiger - Muller.
111 Un detector de radiaţie tip contor proporţional are următoarele

caracteristici, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) funcţionează în regim de multiplicare (cu un factor de multiplicare de la 1000 la 10000)
b) este format dintr-o incintă umplută cu gaz
c) are doi electrozi între care se aplică înaltă tensiune
d) poate avea geometrie cilindrică
e) poate avea geometrie plană
111. e
Fotonii şi particulele încărcate, la trecerea printr-un gaz, prin interacţie cu atomii acestuia
produc perechi de ioni.
Numărul de perechi de ioni produs este proporţional cu energia radiaţiei incidente.
Sub acţiunea unui câmp electric ionii produşi de radiaţie pot fi colectaţi şi măsuraţi şi implicit
evaluată intensitatea radiaţiei incidente.
La o tensiune suficient de mare toţi ionii sunt colectaţi, fenomen numit saturaţie, regim
normal de funcţionare pentru camerele cu ionizare.
O cameră cu ionizare cu geometrie cilindrică permite, cu un electrod central, obţinerea unui
câmp electric suficient de puternic care permite accelerarea ionilor produşi de radiaţie până la
nivelul la care produc ionizări secundare multiplicând astfel numărul ionilor colectaţi (cu un
factor de multiplicare între 1000 şi 10000).
Acest regim de funcţionare se numeşte proporţional, iar detectorii respectivi se numesc
contori proporţionali.
Dacă se măreşte şi mai mult tensiunea de accelerare se ajunge la multiplicări în avalanşă
(factor de multiplicare de 108), regim în care funcţionează contorii Geiger - Muller.
Camerele cu ionizare pot funcţiona, după cum este reglat circuitul electronic de prelucrare a
semnalului, în colectare de curent, modalitate utilă pentru dozimetrie, sau în colectare de
29 | P a g e
pulsuri a căror mărime depinde de energia depusă de radiaţie în gaz, modalitate utilă pentru
studii spectrometrice.
112 Un detector de radiaţie tip cameră cu ionizare cu cavitate are următoarele

caracteristici, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) funcţionează în regim de saturaţie
b) este format dintr-o incintă umplută cu aer
c) incinta are pereţii din materiale care pot fi asimilate cu aerul din punct de vedere al
interacţiei cu radiaţia
d) funcţionează în regim de descărcare
e) poate măsura expunerea
112. d
Camerele cu ionizare cu cavitate utilizează principiul compensării pentru măsurarea
expunerii. Principiul compensării cere ca, în volumul mic în care este măsurată expunerea,
ionizarea produsă de electronii generaţi de radiaţie în afara volumului respectiv să fie egală cu
ionizarea produsă de electronii generaţi în respectivul volum de aer, în afara acestuia, în
lungul parcursului electronilor secundari.
Practic, incinta camerei cu ionizare cu cavitate se construieşte din materiale care pot fi
echivalente cu aerul din punct de vedere al interacţiei cu radiaţia.
Grosimea peretelui incintei trebuie să asigure realizarea echilibrului electronic.
Camerele cu ionizare cu cavitate sunt construite în mai multe forme şi dimensiuni cele mai
cunoscute fiind camerele tip ”degetar” şi ”creion” pentru măsurători directe în câmpuri de
fotoni.
113 Gazul de umplere a camerelor cu ionizare trebuie:

a) să fie bun conductor electric
b) să fie supraconductor
c) să fie semiconductor
d) poate avea orice conductanţă cu condiţia să fie bun izolator termic
e) să fie bun izolator electric
113. e
Gazul de umplere trebuie să fie bun izolator, astfel ca în lipsa ionizării produse de radiaţie să
nu se înregistreze nicio sarcină sau curent.
114 Care este condiţia esenţială pentru ca o cameră cu ionizare cu cavitate să
poată fi folosită la măsurarea dozei absorbite?
a) să fie umplută cu xenon
b) să fie alimentată la 100 V
c) să aibă o cavitate suficient de mică faţă de mediul în care se măsoară d) să aibă o
cavitate suficient de mare pentru a fi sensibilă
e) se poate măsura doza absorbită în orice condiţii
114. c
Camera cu ionizare poate fi utilizată la măsurarea dozei de absorbţie într-un mediu dacă,
conform teoriei Bragg-Gray, cavitatea este suficient de mică pentru a nu altera fluenţa
particulelor în mediul în care se execută măsurarea.
În cazul măsurării dozelor date de fotoni trebuie realizat şi echilibrul electronic prin grosimi
ale peretelui cavităţii mai mari decât parcursul electronilor secundari în materialul din care
este confecţionat.
30 | P a g e
115 Condiţia esenţială pentru detecţia unei radiaţii cu o cameră cu ionizare este:
a) să fie umplută cu un gaz nobil
b) să fie alimentată de reţeaua de 250 V
c) radiaţia trebuie să fie direct sau indirect ionizantă
d) volumul camerei să fie suficient de mare
e) camera să fie etanşă
115. c
Camera cu ionizare măsoară ionizarea produsă de radiaţie, deci condiţia esenţială pentru
detecţia unei radiaţii este ca aceasta să fie ionizantă.
116 Care din următoarele afirmaţii privind bazele fizice ale fenomenului de
termoluminiscenţă (TL) este corectă?
a) un cristal (TL) emite radiaţii ionizante când este încălzit
b) radiaţia produce mici descărcări luminoase în cristalul (TL)
c) un cristal (TL) emite lumină când pe el cade radiaţie, dacă este încălzit la peste 2500C
d) radiaţia creează capcane în cristalul (TL) iar încălzirea acestuia în continuare le
neutralizează dând naştere la o producţie mai mare de radiaţie ionizantă
e) radiaţia produce excitarea cristalului (TL) iar dezexcitarea (prin emitere de lumină)
apare când cristalul este încălzit
116. e
Termoluminiscenţa (TL) - emisia de lumină care apare la încălzirea unor materiale care au
fost expuse la radiaţie.
Materialele (TL) sunt cristaline.
Citirea informaţiei se face prin încălzirea cristalului (TL) la o temperatură între 1600C şi
3000C într- un cuptor special, lumina emisă este colectată, amplificată şi analizată.
Se obţine o ”curbă de strălucire” din care se poate deduce doza acumulată de detector.
Informaţia conţinută ca urmare a iradierii poate fi ştearsă prin încălzirea cristalului (TL) la
6000C timp de o oră apoi la 4000C încă o oră şi detectorul poate fi reutilizat.
Dozimetrele cu termoluminiscenţă (TLD) individuale sunt confecţionate din LiF care are
greutatea atomică efectivă apropiată de ţesutul uman.
Cristalele LiF:Mg,Ti pot detecta doze între 20Gy şi câţiva Gy.
117 Când toţi cei 8 biţi ai unui byte sunt setaţi la valoarea unu, numărul
respectiv în sistemul zecimal este:
a) 8
b) 255
c) 311
d) 511
e) 1023
117. b
Când toţi biţii sunt setaţi la zero numărul este zero. 8 biţi reprezintă 256 (=28) de niveluri
(inclusiv zero) deci numărul este 255.
118 Cât de multe imagini de 512 x 512 (pixel de 16 biţi) pot fi stocate pe un disc
cu capacitatea de 2 GB?
a) 500
b) 1000
c) 4000
d) 10000
e) 50000
31 | P a g e
118. c
16 biţi = 2 bytes
O imagine necesită 0,5 MB (512 x 512 x 2).
2 GB = 2000 MB; 2000/0,5 = 4000 imagini.
Pixel - este elementul individual al imaginii pentru o imagine bidimensională. În imagistica
medicală fiecare pixel este codat în mod normal utilizând unul sau doi bytes.
Dimensiunea matricii - numărul de pixeli din fiecare dimensiune. Dacă sunt câte 1024 (k)
pixeli în fiecare dimensiune atunci imaginea conţine 1024x1024 = 1M pixeli.
Conţinut informaţional al imaginii - produsul dintre numărul de pixeli utilizaţi şi numărul de
bytes per pixel. O imagine cu o matrice de 512 x 512 pixeli şi 1 byte per pixel are nevoie
pentru stocare de 512 x 512 x 1 = 0,25 MB.
119 Câtă memorie este necesară pentru stocarea unei imagini radiologice de 1k x
1k cu 256 nuanţe de gri?
a) 0,1 MB
b) 1 MB
c) 10 MB
d) 100 MB
e) mai mult de 100 MB
119. b
O imagine cu dimensiunea matricii 1k x 1k = 10242 = 1M pixeli.
Un megabait ca aici are 1 M pixeli şi fiecare are nevoie de 1 B(yte) (8 biţi) pentru codarea a
256 (28) de nuanţe de gri.
120 Privitor la calculatoarele digitale ce nu este adevărat din următoarele

afirmaţii?
a) ROM este memoria programabilă numai pentru citire
b) RAM este memoria cu acces aleatoriu
c) cuvânt este un set de biţi consecutivi trataţi ca o entitate
d) baitul este o cifră binară utilizată pentru reprezentarea lui zero sau unu
e) un fişier este o colecţie de înregistrări intercorelate tratate ca o unitate
120. d
Cifra binară care reprezintă zero şi unu este un bit.
121 Procesarea paralelă:

a) presupune rularea simultană a mai multor programe
b) cere un procesor de reţea
c) nu poate fi executată în cod maşină
d) cere partajarea perifericelor
e) poate fi executată pe o singură unitate centrală de procesare
122 Perifericele de intrare pentru calculator nu includ:

a) tastatura
b) mouse-ul
c) ecranul sensibil la atingere
creionul fotosensibil
e) procesorul de reţea
32 | P a g e
123 Care din următoarele definiţii privitoare la calculatoarele digitale este falsă?
a) un bait (byte) este compus din 8 biţi
b) fişierul este o colecţie de înregistrări intercorelate tratate ca o unitate
c) microprocesorul este un singur circuit integrat
d) modemul menţine alimentarea cu energie a calculatorului
e) PACS este acronimul englez pentru “sistem de arhivare şi comunicare a imaginii”
123. d
Modemul este utilizat pentru transmiterea informaţiilor pe linie telefonică.
124 Calculatoarele pot comunica utilizând următoarele canale, cu o excepţie pe

care trebuie să o indicaţi :
a) cabluri coaxiale
b) linii telefonice
c) cabluri cu fibră optică
d) microunde
e) generatori de înaltă frecvenţă
124. e
Generatorii de înaltă frecvenţă produc înalta tensiune aplicată tuburilor rontgen.
125 Trecând de la o imagine de 2562 la o imagine de 5122 care parametru al

imaginii se va dubla?
a) rezoluţia spaţială
b) numărul de pixeli
c) nivelurile de gri
d) timpul de transmisie
e) cerinţele de stocare
125. a
Rezoluţia spaţială se va dubla.
Timpul de transmisie, numărul de pixeli şi cerinţele de stocare vor creşte de patru ori.
Nivelurile de gri rămân constante.
126 Standardul DICOM nu specifică pentru imagine:

a) tipul
b) dimensiunea matricii
) profunzimea bitului
d) setările afişajului
e) rata de transmisie
126. e DICOM (Digital Imaging and Communications in Medicine) este un standard
care specifică formatele imaginii.
127 Beneficiile imaginilor digitale (PACS) nu includ:

a) rezoluţie spaţială mai bună
b) prelucrarea imaginii
c) detecţia asistată de calculator
d) stocare convenabilă
e) transmiterea imaginii
127. a
Dispozitivele de digitalizare utilizate în radiografia digitală au o rezoluţie mai proastă decât
sistemul film/ecran.
33 | P a g e
PACS ( Picture Archiving and Communications Systems) este un sistem de radiologie digitală
care poate înlocui în totalitate utilizarea filmului.
128 Sistemul PACS are următoarele caracteristici, cu o excepţie pe care trebuie

să o indicaţi:
a) costuri de capital mari
b) fiabilitate
c) accesul la imagini “vechi” d) protecţia datelor
e) produce teleradiografii
128. e
Teleradiografia, o tehnică de obţinere de radiografii cu imagini în care se păstrează
raporturile reale dintre dimensiunile obiectelor radiografiate, nu are legătură cu arhivarea,
prelucrarea şi transmiterea imaginilor.
129 Calculele de bază într-un calculator sunt realizate de:

a) memoria cu acces aleatoriu RAM
b) memoria numai pentru citit ROM
c) unitatea centrală de procesare CPU
d) interfaţa pentru sisteme de calculatoare mici
e) memorie cu acces aleatoriu dinamică DRAM
129. c
Toate operaţiile aritmetice şi logice sunt efectuate de unitatea centrală de procesare (CPU).
130 Care din următoarele dispozitive are cea mai mare rată de transmisie a
datelor?
a) modemul
b) ethernetul
c) reţeaua sub formă de inel
d) interfaţa cu fibre optice de distribuţie a datelor
e) modul de transfer asincron (ATM)
130. e
Viteza de transfer a datelor într-o reţea locală de diverse tipuri:
modem (telefon): 0,056 Mbit/s
ethernet: 10 Mbit/s
reţea inelară: 4-6 Mbit/s
interfaţă de distribuţie a datelor cu fibră optică: 125 Mbit/s
mod de transfer asincron (ATM): 600 Mbit/s
131 Hardware-ul unui calculator include următoarele dispozitive cu o excepţie

a) JAVA
b) disc dur
c) casete magnetice
d) unitate centrală de procesare (CPU)
e) reţea de procesoare
131. a
JAVA este un limbaj de programare şi nu o componentă hardware.
34 | P a g e
132 Sistemul PACS (Picture Archiving and Communications Systems) va
elimina cele menţionate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) utilizarea filmului
b) pierderea de imagini
c) utilizarea negatoscoapelor
d) unele costuri de capital
e) angajaţii pentru arhivarea filmelor
132. d
În prezent sistemul PACS este foarte scump, puţine unităţi medicale îşi pot permite
achiziţionarea lui. Achiziţionarea unui sistem PACS se justifică prin reducerea cheltuielilor
curente de exploatare.
133 Funcţia de transfer a modulaţiei (MTF) nu este:

a) o descriere a performanţelor în rezoluţie a oricărui sistem imagistic
b) raportul contrastului imaginii la contrastul subiectului pentru fiecare frecvenţă spaţială
c) egală cu unu când rezoluţia spaţială este perfectă
d) de obicei mai mică la frecvenţe spaţiale mari
e) cincizeci la sută la jumătatea limitei rezoluţiei spaţiale
133. e
Funcţia de distribuţie liniară (LSF) - imaginea unei surse liniare înguste; lărgimea sa poate fi
luată ca măsură a rezoluţiei. Lărgimea se măsoară la jumătatea valorii maxime şi se numeşte
lărgimea totală la jumătatea maximului (FWHM).
Funcţia de transfer de modulaţie (MTF) reprezintă raportul modulaţiei (amplitudinea
semnalului) de ieşire la cea de intrare pentru un sistem imagistic la fiecare frecvenţă spaţială.
Ea se bazează pe analiza Fourier a semnalului şi descrie capabilitatea în rezoluţie a unui
sistem imagistic. Frecvenţe spaţiale mici - MTF este apropiată de valoarea unu şi corespunde
unei vizibilităţi excelente a detaliilor mari.
Frecvenţe spaţiale mari - MTF se apropie de zero şi corespunde unei vizibilităţi proaste a
detaliilor mici.
La o frecvenţă spaţială dată, MTF al sistemului este egală cu produsul MTF pentru
componente. Un exemplu: MTF datorită petei focale 0,9, datorită mişcării 0,8, datorită
ecranului 0,7 rezultă pentru sistemul imagistic un MTF egal cu 0,5 (0,9 x 0,8 x 0,7).
134 Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată pentru distribuţiile

Poisson?
a) sunt utilizate la descrierea dezintegrărilor radioactive
b) sunt utilizate la descrierea marmorării cuantice
c) varianţa este egală cu media
d) sunt întotdeauna simetrice
e) sunt aproximate cu o gaussiană la medii mai mari de 10
134. d
Distribuţia Poisson nu este simetrică la valori medii mai mici de 10. Peste această valoare
devine aproximativ simetrică şi poate fi aproximată cu o distribuţie Gaussiană (distribuţie
normală). Distribuţia Poisson descrie comportamentul statistic al fotonilor din fiecare
milimetru pătrat.
Media (N) pentru distribuţia Poisson este egală cu varianţa (2) şi este asimetrică la valori mai
mici de 10.
Abaterea medie pătratică  = N
La o expunere uniformă, arii adiacente din film primesc un număr de fotoni aleatoriu
distribuit în jurul valorii medii şi deci imaginea obţinută va fi neuniformă.
35 | P a g e
Marmorarea cuantică - variaţia aleatorie a numărului de fotoni incidenţi pe un detector, la o
iradiere uniformă. Este principala cauză de zgomot în radiologie.
135 Doza semnificativă genetic nu depinde de:

a) greutatea pacientului
b) vârsta pacientului
c) sexul pacientului
d) doza la gonade
e) probabilitatea de a avea copii
135. a
Doza semnificativă genetic ia în considerare doza primită de gonade şi numărul de urmaşi
probabili să fie produşi de individ.
Ea este un indicator pentru prejudiciul genetic potenţial al populaţiei. Este semnificativă
numai la expunerea directă a gonadelor.
136 Doza genetică semnificativă medical este:

a) cauza probabilă a defectelor genetice
b) o estimare a riscului genetic individual
c) un indicator pentru evaluarea defectelor genetice potenţiale ale populaţiei ca urmare
a expunerii la radiaţie ionizantă
d) de circa 3 mSv/an
e) neglijabilă
136. c
Doza semnificativă genetic ia în considerare doza primită de gonade şi numărul de urmaşi
probabili să fie produşi de individ.
Ea este un indicator pentru prejudiciul genetic potenţial al populaţiei. Este semnificativă
numai la expunerea directă a gonadelor.
137 Funcţia de transfer a modulaţiei nu:

a) descrie rezoluţia sistemului
b) compară contrastul imaginii cu contrastul subiectului
c) se apropie de unu la frecvenţe spaţiale joase
d) este egal cu unu pentru o rezoluţie spaţială perfectă
e) creşte cu creşterea frecvenţei spaţiale
137. e
Funcţia de transfer a modulaţiei scade dacă creşte frecvenţa spaţială.
138 Un radiofarmaceutic ideal trebuie să aibă următoarele caracteristici, cu o

excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) timp de înjumătăţire mare
b) nu are emisie de particule
c) specificitatea ţintei
d) emit fotoni cu energia de la 150 keV la 250 keV
e) distribuţie biologică rapidă
138. a
Un radionuclid ideal are timpul de înjumătăţire mic pentru a se reduce expunerea pacientului.
Caracteristicile unui radiofarmaceutic ideal (pentru minimizarea dozei la pacient):
- timp de înjumătăţire mic dar compatibil cu durata şi scopul procedurii
- produce radiaţie gama monocromatică cu energia între 100 şi 300 keV
36 | P a g e
- are o producţie minimă de radiaţii sub formă de particule (beta, electroni de conversie,
electroni Auger)
- specificitate - se localizează în organele şi ţesuturile de interes, nu este toxic şi să nu conţină
contaminanţi chimici sau radioactivi
- uşor de obţinut la preţuri rezonabile
Cel mai utilizat radiofarmaceutic este techneţiul.
Caracteristicile celor mai utilizaţi radionuclizi în medicina nucleară

nuclidul fotoni (keV) mod de producere mod de dezintegrare timp de înjumătăţire
67
Ga 93, 185, 296, 388 ciclotron captură de electroni 78 h
99m
T c 140 generator tranziţie izomeră 6h
111
In 173, 247 ciclotron captură de electroni 68 h
123
I 159 ciclotron captură de electroni 13 h
125
I 27, 36 reactor captură de electroni 60 d
131
I 364 produs de fisiune  8d
133
Xe 80 produs de fisiune  5,3 d
201
Tl 70, 167 ciclotron captură de electroni 73 h
139 Care din următoarele fenomene nu este un mecanism de localizare a

radiofarmaceuticului?
a) difuzia
b) fagocitoza
c) blocajul capilar
d) eluţia
e) sechestrarea celulară
139. d
Eluţia este un proces de extragere a radionuclidului dintr-un generator..
Mecanismele de localizare a radiofarmaceuticelor:
- transport activ - ex. absorbţia iodului de către tiroidă
- localizare compartimentală - ex. scanarea sângelui cu celule roşii, plasmă sau albumină
umană - difuzie sau simplu schimb - ex. scanarea oaselor cu pirofosfat
- fagocitoză - ex. scanarea ficatului, splinei sau măduvei osoase cu radiocoloizi - blocaj
capilar - ex. scanarea pulmonului cu macroagregate
- sechestrare celulară - ex. scanarea splinei cu celule roşii cu defecte
140 Ce determină activitatea reziduală a unui generator 99Mo/99mTc vechi de o

săptămână?
a) activitatea iniţială a molibdenului
b) numărul de eluţii efectuate
c) timpul de înjumătăţire a 99mTc
d) timpul de înjumătăţire a 99Tc
e) grosimea protecţiei de plumb
140. a
Generator de techneţiu - un dispozitiv care produce 99mTc, cel mai utilizat radiofarmaceutic -
pentru 80% din examinări- prin eluarea cu o soluţie salină a unei coloane de alumină încărcată
cu radionuclidul părinte 99Mo.
99mTc se dezintegrează prin tranziţie izomeră în 88% din cazuri cu emiterea de radiaţie gama
37 | P a g e
de 140 keV. Energia rămasă este disipată sub formă de electroni de conversie internă, radiaţie
X caracteristică sau electroni Auger.
Timpul de înjumătăţire al 99Mo este de 67 h ceea ce conferă generatorului o viaţă utilă de cca
o săptămână.
141 Generatorii de 99mTc nu pot fi:

a) produşi la ciclotron
b) utilizaţi pentru producerea a mai mult de 1 Ci
c) transportaţi aerian
d) cumpăraţi de utilizatori autorizaţi
e) utilizaţi pentru mai mult de 67 h
141. a
99
Mo poate fi produs în reactor sau poate fi extras din produşii de fisiune.
142 Pentru 99mTc care din următoarele radiaţii nu pot contribui la doza la
pacient?
a) electronii Auger
b) particulele beta
c) electronii de conversie internă
d) radiaţia X caracteristică
e) radiaţia gama
142. b
Dezintegrarea 99mTc nu are asociate particule beta.
143 Un radionuclid de viaţă lungă cu succesor (T1/2 = 10 h) atinge echilibrul în:

a) circa 3 ore
b) circa 10 ore
c) circa 40 ore
d) circa 100 ore
e) mai mult de 100 ore
143. c
Echilibrul tranzitoriu se atinge când activitatea produsului de filiaţiune este egală cu
activitatea radionuclidului părinte. Dezintegrarea decurge după timpul de înjumătăţire a
radionuclidului părinte. Echilibrul secular apare după aproximativ patru timpi de
înjumătăţire la sistemele la care timpul de înjumătăţire a radionuclidului părinte este cu mult
mai mare (de cel puţin 100 de ori) decât timpul de înjumătăţire al produsului de filiaţiune.
144 O lărgime a ferestrei analizorului de înălţime a pulsului de 20% detectează

radiaţia gama a 99mTc cu energia de:
a) 140 keV
b) între 135 şi 145 keV
c) între 120 şi 140 keV
d) între 126 şi 154 keV
e) între 118 şi 168 keV
144. d
Analizor de puls este un dispozitiv electronic care determină ce porţiune a spectrului va
contribui la formarea imaginii.
Fereastra exprimată procentual determină nivelul acceptabil de energie în jurul picului
utilizat de contor. De ex. un pic cu energia 140 keV şi fereastra 20% (±10%) acceptă radiaţia
gama cu energia între 126 şi 154 keV.
38 | P a g e
145 Care din afirmaţiile următoare referitoare la cristalele gama camerei este
adevărată?
a) sunt confecţionate din iodură de cesiu
b) convertesc 95% din energia radiaţiei gama în lumină
c) au în general o grosime de 100 μm
d) au o bază din plumb
e) absorb mai mult de 90% din radiaţiile gama de 140 keV
145. e
Cristale scintilatoare de iodură de sodiu (NaI) sunt utilizate pentru detecţia radiaţiei gama
emergente din pacient. Ele sunt dopate cu urme de thaliu, au o grosime de 10 mm şi sunt
foarte fragile.
Fotopicul este produs când un foton este absorbit în cristal (prin efect fotoelectric). Fotopicul
apare la o energie proporţională cu energia fotonului absorbit.
Fotopicurile sunt analizate cu un analizor de pulsuri şi numai pulsurile provenite de la fotoni
gama care nu au suferit împrăştiere Compton în pacient sunt utilizate la formarea imaginii. Un
cristal de NaI cu grosimea de 10 mm, tipic pentru gama camere, va absorbi prin efect
fotoelectric peste 90% dintre fotonii de 140 keV.
146 Imaginile din medicina nucleară achiziţionate cu ajutorul unui calculator au

următoarele caracteristici, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) de la 500000 la 1000000 domeniul de pulsuri înregistrate
b) dimensiunea matricii de 128 x 128
c) 256 niveluri de gri
d) aproximativ 10 MB de date
e) corecţii de uniformitate
146. d
O imagine de medicină nucleară tipică are nevoie de 10 kB.
Camera gama (camera Anger) - sunt dispozitivele de format imaginea în medicina nucleară.
Tuburi fotomultiplicatoare - captează lumina produsă în scintilator şi produc un puls de
tensiune proporţional cu energia absorbită în scintilator.
Se utilizează o matrice de fotomultiplicatori; camerele gama moderne au 37, 61 sau 91
fotomultiplicatori.
Poziţia şi energia fotonilor gama sunt determinate cu ajutorul unui circuit electronic special
care analizează puterea relativă a semnalului primit de câţiva fotomultiplicatori.
Sensibilitatea intrinsecă sau eficienţa unui cristal scintilator este dată de procentul din
radiaţia gama incidentă care a fost detectată. Sensibilitatea se îmbunătăţeşte cu grosimea
cristalului dar se înrăutăţeşte rezoluţia spaţială.
Dimensiunea matricii imaginii este, în mod obişnuit, 128 x 128 şi profunzimea bitului egală
cu 8 (256 niveluri de gri).
Imaginile pot fi achiziţionate pentru un număr de impulsuri prestabilit (de la 500000 la
1000000) sau pentru un interval de timp prestabilit (câteva minute).
În cazul unor procese dinamice precum mişcarea inimii sau funcţionarea rinichiului este
necesară colecţionarea unei serii de imagini.
147 Analizorul de pulsuri în imagistica de medicină nucleară creşte:

a) eficacitatea detectorului
b) fotonii împrăştiaţi
c) raportul contrast zgomot
d) viteza de numărare
e) distorsionarea imaginii
39 | P a g e
147. c
Fereastra analizorului de pulsuri este centrată pe fotopic deci elimină o parte din semnal
(reduce puţin contrastul) dar reduce foarte mult zgomotul.
148 Ce nu se modifică dintre cele listate mai jos dacă, în cazul unei gama camere,
distanţa sursei la suprafaţa colimatorului cu orificii paralele creşte?
a) rezoluţia
b) sensibilitatea
c) rezoluţia în energie
d) timpul de achiziţie a imaginii
e) doza la pacient
148. e
Doza la pacient depinde de cantitatea de radiofarmaceutic administrată.
Colimatorii - sunt utilizaţi pentru a obţine informaţii spaţiale permiţând numai radiaţiei gama
venind dintr-o anumită direcţie să ajungă la cristal. Sunt confecţionaţi din plumb cu o mulţime
de perforaţii. Benzile de plumb dintre găuri se numesc membrane.
Colimatori cu orificii (canale) paralele - proiectează obiectul cu dimensiunea reală pe cameră
şi câmpul de vedere nu se modifică cu distanţă. Utilizaţi în scanările de ficat şi splină.
Colimatori convergenţi (cu orificii convergente) - produc o imagine mărită şi câmpul de
vedere descreşte cu distanţa de la colimator. Utilizaţi în scanările de ficat şi splină la copii.
Colimatori divergenţi (cu orificii divergente) - produc o imagine micşorată şi câmpul de
vedere creşte cu distanţa de la colimator. Utilizaţi în scanările de pulmon.
Colimatori monocanal - au o formă conică cu un singur orificiu la apex şi generează o
imagine inversată, mărită sau micşorată funcţie de distanţa obiect colimator. Utilizaţi în
scanările de tiroidă. Rezoluţia unui colimator este exprimată ca lărgimea la semiînălţime a
imaginii unei surse liniare. Sensibilitatea unui colimator este dată de fracţiunea din radiaţia
gama care ajunge la colimator din toate direcţiile şi care trece prin perforaţii.
Rezoluţia creşte iar sensibilitatea scade cu micşorarea dimensiunilor orificiilor (membrane
mai groase) sau cu îngroşarea colimatorului.
Rezoluţia scade cu mărirea distanţei dintre sursă şi colimator.
149 Imaginea tiroidei câştigă cel mai mult în rezoluţie cu un:
a) colimator de mare sensibilitate
b) colimator divergent
c) colimator pentru energii mari
d) colimator pentru energii mici de utilizare universală
e) colimator cu fantă îngustă (pinhole)
149. e
Pentru obţinerea unei imagini de înaltă rezoluţie a unor organe de dimensiuni mici cei mai
potriviţi sunt colimatorii monocanal care asigură şi o mărire a dimensiunilor organului.
150 Camerele gama au în general o rezoluţie de:

a) 0,01 pl/mm
b) 0,06 pl/mm
c) 0,3 pl/mm
d) 1 pl/mm
e) mai mult de 1 pl/mm
150. b
40 | P a g e
Rezoluţia (în cazul sistemelor de imagistică din medicina nucleară) este definită ca abilitatea
de a distinge între două surse radioactive alăturate şi este caracterizată de funcţia de distribuţie
liniară (imaginea unei surse liniare).
Rezoluţia intrinsecă se referă la cameră incluzând cristalul, fotomultiplicatorii şi electronica şi
are valoarea cuprinsă între 3 mm şi 5 mm.
Rezoluţia sistemului (R) depinde de rezoluţia intrinsecă a camerei (Ri) şi rezoluţia (Rc) a
colimatorului: R = (Ri2 + Rc2) şi are valoarea între 7,5 mm şi 10 mm.
Măsurarea rezoluţiei constă în măsurarea lărgimii la semiînălţime a funcţiei de distribuţie
liniară pentru o sursă liniară.
Lărgimea la semiînălţime pentru o imagine în medicina nucleară a unei surse liniare este, în
general, în jur de 8, deci pentru rezoluţie obţinem 1/(2x8) cca 0,06 pl/mm.
151 Tehnologia SPECT solicită următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o

indicaţi:
a) radioizotopi emiţători gama
b) rotaţia gama camerei
c) detecţia în coincidenţă
d) analiza înălţimii pulsului
e) algoritmi de reconstrucţie a proiecţiei invers filtrate
151. c
SPECT (Single Photon Emission Computed Tomograpy) - tomografie computerizată cu
emisia unui singur foton permite vizualizarea tridimensională a distribuţiei
radiofarmaceuticului în organism. Gama camera se roteşte 180o sau 360o în jurul pacientului
pentru achiziţionarea datelor necesare algoritmului de reconstrucţie. Obişnuit sunt luate între
64 şi 128 proiecţii iar imaginea este reconstruită cu o matrice de 128 x 128.
Camere cu cap multiplu - măresc sensibilitatea sistemului şi reduc timpul de achiziţie.
Utilizarea unor orbite de rotaţie eliptice care să apropie gama camera de corpul pacientului
măresc rezoluţia spaţială şi sensibilitatea.
Principalul beneficiu al tehnologiei SPECT constă în îmbunătăţirea contrastului.
152 Scanerele PET detectează:

a) pozitroni de aceiaşi energie în coincidenţă
b) pozitroni şi electroni în coincidenţă
c) fotoni de diverse energii în coincidenţă
d) fotoni de anihilare în coincidenţă
e) fotoni de anihilare în anticoincidenţă
152. d
PET (Positron Emission Tomography) - tomografia cu emisia de pozitron se bazează pe
detecţia simultană a celor doi fotoni de 0,511 MeV produşi la anihilarea pozitronului.
Radionuclizii utilizaţi sunt emiţători beta de viaţă scurtă produşi la faţa locului cu ajutorul
unui ciclotron. Cel mai utilizat radionuclid este 18F (T1/2 = 110 minute) sub formă de
fluorooxiglucoză. Alţi radionuclizi utilizaţi sunt 11C (T1/2 = 20 minute), 13N (T1/2 = 10 minute),
15
O (T1/2 = 2 minute) şi 82Rb (T1/2 = 75 sec) şi 68Gd (T1/2 = 68 minute) care se obţin cu ajutorul
unor generatori.
153 Care din afirmaţiile următoare referitoare la scanerele PET este adevărată?
a) necesită colimatoare de mare energie cu orificii paralele
b) nu pot manipula rate înalte de numărare
c) suferă din cauza pierderilor de atenuare
d) detectează fotoni de 1,012 MeV
41 | P a g e
e) au rezoluţia de 5 mm
153. e
Detecţia în coincidenţă a anihilării permite stabilirea locului în care a avut loc evenimentul.
Colimatorii sunt necesari doar pentru reducerea numărului de anihilări detectate.
Detecţia se realizează cu un inel de detectori din germanat de bismut (BGO) cuplaţi cu tuburi
fotomultiplicatoare.
Rezoluţia spaţială a sistemelor PET comerciale este în jur de 5mm.
Modern se utilizează scanere hibride CT/PET care combină cele două imagini.
154 Cea mai bună rezoluţie spaţială în medicina nucleară se obţine cu:
a) SPECT
b) colimatoare de folosinţă generală pentru energii mici
c) colimatoare de înaltă rezoluţie
d) colimatoare de înaltă sensibilitate
e) PET
154. e
Rezoluţia spaţială obţinută cu PET este superioară celor obţinute cu gama camera sau
SPECT.
155 Avantajele PET asupra camerelor gama sunt următoarele, cu o excepţie pe

care trebuie să o indicaţi:
a) mai mulţi compuşi utilizaţi ca trasori fiziologici
b) rezoluţie mai bună
c) moarare mai mică
d) radiofarmaceutice cu dezintegrare rapidă
e) uşurinţa de obţinere a radiofarmaceuticelor cu dezintegrare pozitronică
155. e
Sistemul PET reclamă existenţa unui ciclotron care să producă radionuclizii emiţători de
pozitroni
156 Care din următoarele nu este un test de control al calităţii pentru gama
camera?
a) uniformitatea câmpului
b) contaminare cu 99Mo
c) debit extrinsec
d) rezoluţia spaţială
e) liniaritatea
156. b
Contaminarea cu 99Mo a eluatului poate apare dacă se sparge coloana de alumină şi duce la
expunerea pacientului. Controlul se execută cu autorul calibratorului de doză la fiecare eluţie
ecranând radiaţia specifică 99mTc. Face parte din procedura de control a calităţii generatorului.
Limita legală este de maximum 5,5 kBq de 99Mo la 37 MBq de 99mTc.
Controlul de calitate al radiofarmaceuticulului implică: - puritatea radiochimică
- puritatea radionuclidică
- puritatea chimică
- sterilitatea
- apirogenitatea
- separarea cromatografică a compuşilor
Controlul de calitate al gama camerei:
Uniformitatea câmpului - abilitatea camerei de a reproduce o activitate uniform distribuită.
42 | P a g e
Camerele moderne au o uniformitate mai bună de 2% între două câmpuri adiacente.
Uniformitatea câmpului se testează zilnic cu ajutorul unei surse extinse, cu debit uniform de
99m
Tc (sau 57Co) pusă în faţa gama camerei şi care va genera o histogramă a activităţii
pixelului. Se obţine un debit extrinsec, cu colimatorul în poziţia de lucru, un debit intrinsec,
fără colimator şi un debit necorectat dacă este dezactivată funcţia de corecţie a calculatorului.
Rezoluţia - abilitatea de a separa două puncte.
Liniaritatea - abilitatea de a reda cu acurateţă o sursă liniară.
Calibrator de doză - o cameră cu ionizare utilizată la măsurarea activităţii dozelor. Controlul
de calitate al calibratorului de doză constă în determinarea zilnică a constanţei (preciziei) cu
ajutorul a două surse standard, anuală a acurateţii cu ajutorul unor surse calibrate şi
trimestrial a liniarităţii.
157 Rezoluţia sistemului R este legată de rezoluţia intrinsecă Ri şi rezoluţia

colimatorului Rc prin relaţia:
a)R=Ri +Rc
b)R=(Ri +Rc)2
c) R = (Ri + Rc)1/2
d)R=Ri2 +Rc2
e) R = (Ri2 + Rc2)1/2
157. e
Rezoluţia sistemului (R) depinde de rezoluţia intrinsecă a camerei (Ri) şi rezoluţia (Rc) a
colimatorului: R = (Ri2 + Rc2) şi are valoarea între 7,5 mm şi 10 mm.
158 Rezoluţia gama camerei nu depinde de:

a) energia fotonului
b) grosimea membranei
c) grosimea cristalului de NaI
d) timpul de numărare
e) distanţa de la colimator
158. d
Timpul de numărare nu are nicio legătură cu rezoluţia gama camerei.
159 Dispersia unui pixel de imagine din medicina nucleară de 100 de impulsuri
este:
a) 10
b) 20
c) 30
d) 50
e) 100
159. e
Dispersia este egală cu pătratul abaterii medii pătratice 2. Pentru imaginile din medicina
nucleară la care se aplică distribuţia Poisson,  = N1/2 unde N reprezintă numărul mediu de
impulsuri per pixel.
160 Un artefact sub forma unui spot circular rece în imaginea unei gama camere
este cel mai probabil să fie rezultatul:
a) unei fisuri în cristal
b) utilizării incorecte a colimatorului
c) unui fotomultiplicator defect
d) unei alimentări defectuoase cu energie
43 | P a g e
e) activităţii administrate incorect
160. c
Artefacte datorate unui fotomultiplicator defect - apar ca un defect rece.
Artefacte datorate imaginilor din afara fotopicului - datorate împrăştierii Compton în exces
şi necentrării ferestrei analizorului de puls pe fotopic.
Artefacte datorate reflexiei luminii la marginea cristalului.
Artefacte datorate crăpăturilor în cristal apar ca defecte lineare în imagine.
Neuniformităţi - apar în cazul unor colimatori defecţi.
Artefacte datorate mişcării pacientului.
Artefacte datorate obiectelor metalice purtate de pacient.
161 Un radionuclid cu un timp de înjumătăţire mai mic va reduce:

a) viteza de numărare
b) doza pacientului
c) timpul de achiziţie
d) atenuarea radiaţiei
e) numărul de pacienţi examinaţi
161. b
Doza pacientului este mai mică pentru radionuclizii cu timp de viaţă mai mic.
162 Pentru dezintegrarea 99mTc la 99Tc care din următoarele afirmaţii nu este
adevărată?
a) timpul de înjumătăţire a 99mTc este de 67 h
b) timpul de înjumătăţire a 99Tc este de 2,1 x 105 ani
c) activitatea este dată de produsul Nx, unde N reprezintă numărul de atomi iar
 constanta de dezintegrare
d)  = 0,693/T1/2 unde T1/2 este timpul de înjumătăţire
e) timpul de înjumătăţire a 99mTc este independent de activitatea sa
162. a
Timpul de înjumătăţire pentru 99mTc este de 6 h, radionuclidul precursor 99Mo are timpul de
înjumătăţire egal cu 67 h.
Timpul de înjumătăţire fizic T1/2 este timpul în care activitatea radionuclidului respectiv se
reduce la jumătate.
Viteza de dezintegrare sau activitatea unei surse reprezintă numărul de dezintegrări per
secundă. Timp de înjumătăţire biologic Tb este determinat de viteza de eliminare a
radionuclidului din ţesut, organ sau organism.
Timpul de înjumătăţire efectiv Te este timpul în care activitatea radionuclidului din organism
se reduce la jumătate prin concurenţa celor două mecanisme- dezintegrarea şi eliminarea-.
Relaţia între timpii de înjumătăţire este dată de formula 1/Te = 1/T1/2 + 1/Tb.
163 Timpul de înjumătăţire efectiv Te este:

a) mai mare decât timpul de înjumătăţire fizic
b) egal cu timpul de înjumătăţire biologic
c) dependent de activitatea administrată
d) mai mic sau egal cu timpul de înjumătăţire fizic
e) independent de eliminarea biologică
163. d
Timpul de înjumătăţire efectiv este mai mic sau egal cu timpul de înjumătăţire fizic,
depinzând de eliminarea biologică.
44 | P a g e
164 Activitatea cumulativă într-un organ nu depinde de:
a) activitatea administrată
b) absorbţia fracţionară în organ
c) masa organului
d) timpul de înjumătăţire fizic
e) eliminarea biologică
164. c
Activitatea cumulativă Ã reprezintă numărul total de dezintegrări care au loc în ţesut sau
organ exprimată în Bq-secundă.
Viaţa medie a unui nucleu radioactiv este 1,44 x T1/2 sau 1/.
În general Ã = 1,44xA0xTe unde A0 este activitatea iniţială în organ. Activitatea cumulativă se
obţine empiric pentru fiecare radionuclid şi poate diferi de la pacientul sănătos la pacientul
bolnav.
165 Factorul S utilizat în medicina nucleară nu depinde de:

a) numărul de emisii/transformări
b) energia de emisie
c) distanţa la organul ţintă
d) masa organului ţintă
e) activitatea din organ
165. e
Factorul S reprezintă doza absorbită în organul ţintă pe unitatea de activitate cumulativă din
organul sursă şi se exprimă în Gy/Bq-s.
Factorul S depinde de forma organului, dimensiune şi localizarea activităţii.
Factorii S calculaţi pentru diverşi radionuclizi folosiţi în medicina nucleară şi pentru
numeroase organe şi ţesuturi sursă şi ţintă se găsesc în literatura de specialitate.
Doza la organ D= Ã x S unde S este factorul pentru organul respectiv iar Ã activitatea
cumulativă pentru organul sursă. Doza totală la organ se obţine sumând dozele datorate
tuturor organelor sursă. Procedurile de diagnostic de medicină nucleară duc la doze maxime
per organ de 50 mGy.
Doza efectivă maximă datorată unei proceduri de diagnostic din medicina nucleară nu
depăşeşte 5 mSv.
166 Ce nu este adevărat referitor la doza pacientului în imagistica SPECT?

a) dozele efective sunt aproximativ 5 mSv
b) doza maximă la organ este 50 mGy
c) dozele sunt mult mai mari decât la radiografierea toracelui
d) dozele sunt similare cu cele din procedura PET
e) doza este proporţională cu timpul de achiziţionare a imaginii
166. e
Doza pacientului este proporţională cu activitatea administrată; timpul de achiziţionare a
imaginii nu este relevant.
Doza efectivă în procedura PET este 4 mSv.
167 Ca urmare a administrării de 131I la un pacient, debitul dozei în jurul

pacientului nu depinde de:
a) activitatea administrată
b) timpul de înjumătăţire efectiv
45 | P a g e
c) dimensiunea pacientului
d) distanţa la pacient
e) vârsta pacientului
167. e
Vârsta pacientului nu influenţează debitul dozei din jurul acestuia.
168 Care radionuclid are fotopicul principal la 365 keV?

a) 15O
b) 99mTc
c) 131I
d) 201Tl
e) 18F
168. c
131
I are un fotopic la 365 keV.
169 Expunerea la un generator de 99mTc vechi de o săptămână depinde de cele

enumerate, cu o excepţie, pe care trebuie să o indicaţi:
a) activitatea iniţială a 99Mo
b) numărul de eluţii aplicate generatorului
c) cantitatea de protecţie de plumb din jurul generatorului
d) cantitatea de 99Mo rămasă
e) distanţa de la generator
169. b
Eluţia duce la îndepărtarea 99mTc care având o radiaţie de energie mică (140 keV) nu
contribuie semnificativ la doza din exteriorul generatorului de tehneţiu.
Doza în exteriorul generatorului este dată de percursor.
170 Sensibilitatea gama camerei poate fi îmbunătăţită prin creşterea:

a) amplificării tubului fotomultiplicator
b) distanţei la pacient
c) grosimii colimatorului
d) diametrului orificiului colimatorului
e) grosimii membranei
170. d
Un orificiu mai mare al colimatorului permite unui număr mai mare de fotoni să ajungă la
cristalul de NaI.
171 În tuburile fotomultiplicatoare energia este transformată din:

a) radiaţie X în electroni
b) lumină în electroni
c) radiaţie gama în electroni
d) electroni în lumină
e) lumină în radiaţie gama
171. b
Tuburile fotomultiplicatoare transformă lumina în electroni.
172 Creşterea distanţei dintre pacient şi un colimator cu canale paralele are ca
efect:
a) reducerea rezoluţiei
b) reducerea câmpului de vedere
46 | P a g e
c) creşterea dozei la pacient
d) distorsionarea imaginii
e) creşterea sensibilităţii
172. a
Rezoluţia spaţială scade cu îndepărtarea de colimator.
173 Rezoluţia unui colimator cu canale paralele se îmbunătăţeşte cu creşterea:

a) dimensiunii orificiului colimatorului
b) grosimii colimatorului
c) diametrului colimatorului
d) distanţei la pacient a colimatorului
e) sensibilităţii colimatorului
173. b
Creşterea grosimii colimatorului îmbunătăţeşte rezoluţia dar reduce sensibilitatea.
174 Valorile pixelului în imaginile obţinute cu tomografia computerizată cu

emisie de pozitron unic (SPECT) reprezintă:
a) densităţi
b) factori de absorbţie
c) factori de atenuare
d) concentraţii de radionuclid
e) date de proiecţie
174. d
Valorile pixelului sunt proporţionale cu concentraţia radionuclidului.
175 Avantajele obţinerii imagini prin PET (tomografie prin emisie de pozitroni)
asupra SPECT sunt incluse în următoarele afirmaţii cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) timp de obţinere a imaginii mai scurt
b) rezoluţie mai bună
c) zgomot al imaginii mai mic
d) dezintegrare rapidă a radionuclidului
e) doză mult mai mică la pacient
175. e Dozele la pacient în procedurile PET şi SPECT sunt similare cu o valoare a dozei
efective de aproximativ 5 mSv.
176 Timpul de înjumătăţire biologic al unui radiofarmaceutic depinde de:

a) modul de dezintegrare fizic
b) activitatea administrată
c) clearance-ul biologic
d) timpul de înjumătăţire fizic
e) eficienţa sistemului de detecţie
177 Radiofarmaceuticul ideal pentru proceduri de diagnostic în medicina

nucleară trebuie să aibă următoarele caracteristici, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) un timp de înjumătăţire mic
b) nu emite particule
c) clearance-ul rapid din sânge
47 | P a g e
d) fotoni cu energia de 150 keV
e) un număr mare de electroni de conversie internă
177. e
Un număr mare de electroni de conversie internă reduce numărul de fotoni gama şi în
consecinţă măreşte doza la pacient .
178 Care din afirmaţiile următoare referitoare la radiofarmaceuticul 99mTc este

adevărată?
a) are un timp de înjumătăţire de 67 de ore
b) emite un spectru de electroni
c) produce un nuclid fiică stabil
d) emite fotoni de 140 keV
e) nu produce electroni Auger
178. d
99mTc emite un foton gama de 140 keV.
Nuclidul fiică 99Tc este radioactiv cu un timp de înjumătăţire de 210000 ani.
179 Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată pentru echilibrul

radioactiv?
a) este secular când timpul de înjumătăţire al nuclidului părinte este mult mai mare
decât timpul de înjumătăţire al nuclidului fiică
b) sunt necesari circa patru timpi de înjumătăţire pentru stabilirea echilibrului secular
c) este tranzitoriu dacă timpul de înjumătăţire al nuclidului părinte depăşeşte pe cel al
nuclidului fiică
d) pentru generatorul 99Mo/99mTc poate fi caracterizat ca fiind tranzitoriu
e) numărul de atomi părinte şi fiică sunt egali
179. e
Echilibrul radioactiv nu este influenţat de numărul de atomi ai percursorului sau ai
radionuclidului fiică.
180 Cristalul de NaI utilizat la gama cameră are următoarele caracteristici, cu o

excepţie, pe care trebuie să o indicaţi:
a) grosime de 1 mm
b) absorbţie maximă la 140 keV
c) 5% din energia absorbită este transformată în lumină
d) rezoluţia intrinsecă de 3 mm (lărgimea la semiînălţime)
e) este dopat cu Tl
180. a
Grosimea unui cristal de NaI tipic este de cca. 10 mm.
181 Care din afirmaţiile următoare referitoare la analizorul de înălţime a

pulsului din sistemul gama camerei este adevărată?
a) creşte eficienţa detectorului
b) analizează energia totală depozitată
c) corectează pierderile de impulsuri
d) efectuează detecţia în coincidenţă
e) creşte rata de numărare
181. b
Analizorul de pulsuri măsoară energia totală depozitată de interacţia fotonului dar acceptă
numai pulsurile datorate absorbţiei totale a fotonului prin efect fotoelectric.
48 | P a g e
182 Utilizarea unui radionuclid cu energia fotonului mai mare, în general, va
creşte:
a) eficienţa detectorului
b) penetrabilitatea membrane
c) câştigul în amplificare setat
d) mărirea imaginii
e) rezoluţia
182. b
Penetrabilitatea membranei creşte cu energia fotonului.
183 Pentru tomografia computerizată cu emisia unui singur foton (SPECT), care
din următoarele afirmaţii nu este adevărată?
a) se obţin 128 de proiecţii
b) necesită 20 de minute pentru realizare
c) se fac uzual corecţii pentru mişcarea pacientului
d) imaginile arată concentraţia relativă a radionuclidului
e) calitatea imaginii este afectată de împrăştiere
184 Scanerele PET (tomografie cu emisie de pozitron) utilizează cele enumerate,

a) radionuclizi de viaţă scurtă ca de ex. 15O
b) ciclotroane
c) pozitroni detectaţi direct
d) algoritmi de reconstrucţie retroproiectivi cu filtru
e) detectori corp solid
184. c
Parcursul pozitronului este de numai 1 mm în ţesutul moale.Sistemul PET utilizează fotonul
gama de 511 keV care apare la anihilarea pozitronului.
185 Testele următoare sunt necesare în controlul de calitate al

radiofarmaceuticului cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) puritatea radionuclidică
b) puritatea radiochimică
c) puritatea chimică
d) puritatea spectrală
e) sterilitatea
186 Doza la organ datorată radiofarmaceuticului este influenţată de următoarele

cu o excepţie, care este aceasta?
a) dimensiunea organului
b) forma organului
c) clearance-ul radionuclidului
d) absorbţia radionuclidului
e) timpul de achiziţie a gama camerei
49 | P a g e
Întrebări de legislație de bază
1 Care din următoarele atribuţii administrative privind activităţile nucleare face
obiectul Legii 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare?
a) dezvoltarea
b) reglementarea
c) implementarea
d) administrarea
e) popularizare
1. b
Art. 1 - (2) Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea, autorizarea şi controlul
activităţilor nucleare desfăşurate în scopuri exclusiv paşnice şi a altor activităţi care conduc la
expunerea la radiaţii ionizante, astfel încât să se îndeplinească cerinţele de securitate nucleară,
de securitate radiologică, de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante a personalului expus
profesional, a pacientului, a mediului, a populaţiei şi a proprietăţii, cu riscuri minime, în
conformitate cu reglementările şi cu respectarea obligaţiilor ce decurg din convenţiile şi
acordurile internaţionale la care România este parte.
(Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare)
O parte din atribuţiile enumerate revin Agenţiei Nucleare (O. G. nr. 7/30.01.2003 privind
utilizarea în scopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare (r1) aprobată prin legea nr.
321/2003).

a) autorizarea
b) dezvoltarea
c) implementarea
d) administrarea
e) popularizare
2. a
Art. 1 – (2) Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea, autorizarea şi controlul
(Legea 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare).
321/2003).

a) popularizarea
b) dezvoltarea
c) implementarea
d) administrarea
e) controlul
3. e
50 | P a g e
321/2003).
4 Legea 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare

reglementează, autorizează şi controlează activităţile nucleare desfăşurate:
a) în scopul de experimentare a bombelor atomice
b) în scopuri exclusiv paşnice
c) în scopul echipării submarinelor nucleare strategice
d) în scopul echipării portavioanelor
e) în scopul dotării cu muniţie pe bază de uraniu
4. b
321/2003).
5 Care din următoarele cerinţe privind activităţile nucleare nu face obiectul

Legii 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare?
a) de securitate nucleară
b) de protecţie a pacientului
c) de protecţie a mediului
d) de protecţie financiară
e) de protecţie a proprietăţii
5. d
Art. 1 - (2) Obiectul prezentei legi îl constituie reglementarea, autorizarea şi controlul
321/2003).
51 | P a g e
6 Care din următoarele cerinţe privind activităţile nucleare nu face obiectul
Legii 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare?
a) de protecţie financiară
b) de protecţie a pacientului
c) de protecţie a mediului
d) de protecţie a personalului expus profesional
e) de protecţie a proprietăţii
6. a
(Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare).
7 La care din următoarele activităţi privind instalaţiile radiologice nu se aplică

prevederile Legii 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare?
a) producerea
b) amplasarea şi construcţia
c) cercetarea
d) furnizarea
e) manipularea
7. c
Art. 2 - Prevederile prezentei legi se aplică următoarelor activităţi şi surse de radiații:
...................................................................................................
c) producerea, amplasarea, construcţia, furnizarea, închirierea, transferul, manipularea,
deţinerea,
utilizarea, depozitarea intermediară, dezafectarea, transportul, tranzitul, importul, exportul şi
transferul intracomunitar al instalaţiilor radiologice, inclusiv al instalaţiilor de gestionare a
deşeurilor radioactive;
c1) producerea, fabricarea, furnizarea, închirierea, transferul, manipularea, deţinerea,
prelucrarea, utilizarea, reciclarea, depozitarea intermediară, transportul, tranzitul, importul,
exportul şi transferul intracomunitar al materialelor radioactive şi surselor radioactive, după
caz;
c2) producerea, fabricarea, furnizarea, transferul, manipularea, deţinerea, prelucrarea,
utilizarea, depozitarea intermediară, transportul, tranzitul, importul, exportul şi transferul
intracomunitar al materialelor nucleare, inclusiv al combustibilului nuclear proaspăt şi uzat;
c3) transferul, manipularea, deţinerea, predepozitarea, depozitarea intermediară, depozitarea
definitivă, transportul, tranzitul, importul, exportul şi transferul intracomunitar al deşeurilor
radioactive;
......................................................................................................
52 | P a g e
a) proiectarea
c) utilizarea
d) furnizarea
e) manipularea
8. a
............................................................................................................
deţinerea, utilizarea, depozitarea intermediară, dezafectarea, transportul, tranzitul, importul,
exportul şi transferul intracomunitar al instalaţiilor radiologice, inclusiv al instalaţiilor de
gestionare a deşeurilor
radioactive;

a) producerea
c) închirierea
d) montajul
e) manipularea
9. d
............................................................................................................
gestionare a deşeurilor
radioactive;

a) producerea
c) deţinerea
d) furnizarea
e) conservarea
10. e
...................................................................................................
deţinerea,
utilizarea, depozitarea intermediară, dezafectarea, transportul, tranzitul, importul, exportul şi
transferul intracomunitar al instalaţiilor radiologice, inclusiv al instalaţiilor de gestionare a
deşeurilor radioactive;
....................................................................................................
53 | P a g e
11 Autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear este:
a) Ministerul Sănătăţii Publice
b) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
c) Agenţia Naţională de Control a Exporturilor
d) Agenţia Nucleară
e) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
11. e
Art. 4. - (1) CNCAN, autoritate competentă în domeniul nuclear, de interes public naţional,
exercită atribuţiile de reglementare, autorizare şi control prevăzute în prezenta lege.
(11) CNCAN are sediul principal în municipiul Bucureşti, Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5, iar
sediul secundar în municipiul Bucureşti, str. Locotenent Zalic nr. 4, sectorul 6.
(12) CNCAN este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a
prim-ministrului.
12 Care din următoarele autorităţi poate emite reglementări pentru detalierea

cerinţelor generale privind transportul materialelor radioactive?
b) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
c) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
e) Ministerul Transporturilor
12. c
Art. 4. - (1) CNCAN, autoritate competentă în domeniul nuclear, de interes public naţional,
exercită atribuţiile de reglementare, autorizare şi control prevăzute în prezenta lege.
(11) CNCAN are sediul principal în municipiul Bucureşti, Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5, iar
sediul secundar în municipiul Bucureşti, str. Locotenent Zalic nr. 4, sectorul 6.
(12) CNCAN este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a
prim-ministrului.
...........................................................................................

cerinţelor generale de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante?
e) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
13. c
Art. 5. - (1) CNCAN emite reglementări, general obligatorii şi ghiduri, pentru detalierea
cerinţelor
generale de securitate nucleară, de securitate radiologică de protecţie împotriva radiaţiilor
ionizante, privind sistemele de management în domeniul nuclear, de control al neproliferării
armelor nucleare, de protecţie fizică, de transport al materialelor radioactive, de gestionare a
deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, de planificare, pregătire şi răspuns în
situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, de realizare a produselor şi serviciilor destinate
instalaţiilor nucleare şi radiologice, precum şi orice alte reglementări necesare activităţii de
autorizare şi control în domeniul nuclear.
54 | P a g e
(Legea 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare)

cerinţelor generale de securitate nucleară?
e) Serviciul Român de Informaţii
14. c
Art. 5. - (1) CNCAN emite reglementări, general obligatorii şi ghiduri, pentru detalierea
cerinţelor generale de securitate nucleară, de securitate radiologică de protecţie împotriva
radiaţiilor ionizante, privind sistemele de management în domeniul nuclear, de control al
neproliferării armelor nucleare, de protecţie fizică, de transport al materialelor radioactive, de
gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, de planificare, pregătire
şi răspuns în situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, de realizare a produselor şi
serviciilor destinate instalaţiilor nucleare şi radiologice, precum şi orice alte reglementări
necesare activităţii de autorizare şi control în domeniul nuclear.
15 Importul şi deţinerea unei arme nucleare pe teritoriul României sunt:

a) permise după obţinerea autorizaţiei corespunzătoare de la Comisia Naţională pentru
Controlul Activităţilor Nucleare
b) permise după obţinerea autorizaţiei corespunzătoare de la Comisia Naţională pentru
Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Apărării
c) permise după obţinerea autorizaţiei corespunzătoare de la Ministerul Apărării
d) interzise
e) permise după obţinerea autorizaţiei corespunzătoare de la Ministerul Apărării şi Serviciul
Român de Informaţii
15. d
Art. 6. - Cercetarea, experimentarea, dezvoltarea, fabricarea, importul, exportul, tranzitul,
deţinerea sau detonarea unei arme nucleare ori a oricărui dispozitiv exploziv nuclear sunt
interzise pe teritoriul României. (Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările
ulterioare)
16 Care din următoarele activităţi privind sistemele de detecţie a radiaţiilor

ionizante necesită o autorizaţie eliberată de CNCAN?
a) transportul
b) deţinerea
c) manipularea
d) furnizarea
e) utilizarea
16. d
Art. 8. - (1) Activităţile şi sursele de radiații prevăzute la art. 2, cu excepţia activităţilor de
transport al dispozitivelor generatoare de radiaţii ionizante, a utilizării aparaturii de control
dozimetric şi a sistemelor de detecţie a radiaţiilor ionizante, precum şi a celor prevăzute la
lit. h) a aceluiaşi articol, necesită autorizaţie eliberată de Comisie, cu respectarea procedurii
de autorizare specifice fiecărui gen de activitate sau surse, în conformitate cu prevederile art.
5
. ...........................................................................................................
55 | P a g e
Art. 2. - Prevederile prezentei legi se aplică următoarelor activităţi şi surse de radiații:
.....................................................................................................
d) producerea, furnizarea şi utilizarea aparaturii de control dozimetric şi a sistemelor de
detecţie a radiaţiilor ionizante, a materialelor şi dispozitivelor utilizate pentru protecţia
împotriva radiaţiilor ionizante, precum şi a mijloacelor de containerizare sau de transport al
materialelor radioactive, special amenajate în acest scop;
...................................................................................................
17 Care din următoarele activităţi privind sistemele de detecţie a radiaţiilor

ionizante necesită o autorizaţie eliberată de CNCAN?
a) transportul
b) deţinerea
c) utilizarea
d) importul
e) producerea
17. e
dozimetric şi a sistemelor de detecţie a radiaţiilor ionizante, precum şi a celor prevăzute la
lit. h) a aceluiaşi articol, necesită autorizaţie eliberată de Comisie, cu respectarea procedurii
de autorizare specifice fiecărui gen de activitate sau surse, în conformitate cu prevederile art.
5
. ...........................................................................................................
.....................................................................................................
...................................................................................................
18 Care din următoarele activităţi privind aparatura de control dozimetric

necesită o autorizaţie eliberată de CNCAN?
a) transportul
b) deţinerea
c) manipularea
d) furnizarea
e) utilizarea
18. d
......................................................................................................
dozimetric şi a sistemelor de detecţie a radiaţiilor ionizante, precum şi a celor prevăzute la lit.
56 | P a g e
h) a aceluiaşi articol, necesită autorizaţie eliberată de Comisie, cu respectarea procedurii de
autorizare specifice fiecărui gen de activitate sau surse, în conformitate cu prevederile art. 5.
(2) Autorizaţia şi certificatul de înregistrare se eliberează persoanelor juridice, la cererea
acestora, dacă fac dovada că respectă prevederile prezentei legi şi ale reglementărilor
specifice.
(3) Autorizaţia şi certificatul de înregistrare se eliberează şi unităţilor fără personalitate
juridică, constituite conform legii, nominalizate în anexa nr. 4, dacă fac dovada că respectă
prevederile prezentei legi şi ale reglementărilor specifice.
(4) Autorizaţia şi certificatul de înregistrare se eliberează de CNCAN pe niveluri de exigenţă,
în funcţie de riscurile asociate ale activităţii desfăşurate în conformitate cu reglementările
specifice elaborate de CNCAN în baza prevederilor art. 5.
(5) Autorizaţiile şi certificatele de înregistrare pot fi folosite numai în scopul pentru care au
fost eliberate, cu respectarea limitelor şi a condiţiilor precizate în acestea.
(6) Autorizaţiile prevăzute la alin. (1) se solicită şi, respectiv, se eliberează, simultan ori
succesiv, separat pentru fiecare gen de activitate sau pentru fiecare instalaţie nucleară ori
radiologică cu funcţionalitate proprie, din patrimoniul solicitantului, sau pentru fiecare tip
distinct de material radioactiv, de dispozitiv generator de radiaţii ionizante, de aparatură de
control dozimetric al radiaţiilor ionizante sau al gradului de contaminare radioactivă, de
material ori dispozitiv utilizat în scopul protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante, de mijloc de
containerizare sau de transport special amenajat în acest scop, pe care solicitantul autorizaţiei
de producere intenţionează să-l realizeze, în vederea utilizării sau comercializării
........................................................................................................
Art. 23. - (1) Producerea, furnizarea, importul sau transferul intracomunitar celor prevăzute
la art. 8 alin. (6) necesită obţinerea, în prealabil, a unei autorizaţii de produs, model sau tip,
emisă de Comisie. Autorizaţia de produs, model sau tip nu este obligatorie pentru cele
prevăzute la art. 8 alin. (6), fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru
al Uniunii Europene ori care sunt fabricate în mod legal într- un stat semnatar al Acordului
privind Spaţiul Economic European sau într-un stat cu care România a încheiat un acord de
recunoaştere în acest sens, dacă cerinţele aplicabile acestora în statul respectiv prezintă
garanţii echivalente celor pe baza cărora se acordă autorizaţie de produs în România.
19 Care din următoarele activităţi privind aparatura de control dozimetric

necesită o autorizaţie eliberată de CNCAN?
a) transportul
b) deţinerea
c) utilizarea
d) importul
e) producerea
19. e
.......................................................................................................
57 | P a g e
specifice.
de producere intenţionează să-l realizeze, în vederea utilizării sau comercializării.
........................................................................................................
Art. 23. - (1) Producerea, furnizarea, importul sau transferul intracomunitar celor prevăzute
emisă de Comisie. Autorizaţia de produs, model sau tip nu este obligatorie pentru cele
prevăzute la art. 8 alin. (6), fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru
al Uniunii Europene ori care sunt fabricate în mod legal într- un stat semnatar al Acordului
privind Spaţiul Economic European sau într-un stat cu care România a încheiat un acord de
recunoaştere în acest sens, dacă cerinţele aplicabile acestora în statul respectiv prezintă
garanţii echivalente celor pe baza cărora se acordă autorizaţie de produs în România.
20 Care din următoarele activităţi privind materialele radioactive nu necesită o

autorizaţie eliberată de CNCAN?
a) proiectarea
b) deţinerea
c) manipularea
d) furnizarea
e) utilizarea
20. a
............................................................................................................
gestionare a deşeurilor radioactive;
caz;
58 | P a g e
radioactive;
Art. 8. –
(1) Activităţile prevăzute la art. 2 se autorizează de CNCAN prin emiterea unui certificat de
înregistrare sau a unei autorizaţii, după caz.
(11) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):
a) transportul dispozitivelor generatoare de radiaţii ionizante şi activităţile de utilizare a
aparaturii de control dozimetric, a sistemelor de detecţie a radiaţiilor ionizante şi a mijloacelor
de protecţie individuală la radiaţii ionizante;
b) cele prevăzute la art. 2 lit. h) și n);
c) activităţile de transfer intracomunitar al instalaţiilor radiologice şi materialelor radioactive,
altele decât activităţile de transfer intracomunitar al deşeurilor radioactive, al combustibilului
nuclear proaspăt şi uzat şi al celorlalte tipuri de materiale nucleare.
specifice.
Art. 23. - (1) Producerea, furnizarea sau importul celor prevăzute la art. 8 alin. (6) necesită
obţinerea, în prealabil, a unei autorizaţii de produs, model sau tip, emisă de Comisie.
Autorizaţia de produs, model sau tip nu este obligatorie pentru cele prevăzute la art. 8 alin.
(6), fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene ori
care sunt fabricate în mod legal într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic
European sau într-un stat cu care România a încheiat un acord de recunoaştere în acest sens,
dacă cerinţele aplicabile acestora în statul respectiv prezintă garanţii echivalente celor pe baza
cărora se acordă autorizaţie de produs în România.
59 | P a g e
21 Care din următoarele activităţi privind materialele radioactive nu necesită o
a) cercetarea
b) deţinerea
c) manipularea
d) furnizarea
e) utilizarea
21. a
............................................................................................................
caz;
radioactive;
Art. 8. –
(1) Activităţile prevăzute la art. 2 se autorizează de CNCAN prin emiterea unui certificat de
înregistrare sau a unei autorizaţii, după caz.
(11) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):
a) transportul dispozitivelor generatoare de radiaţii ionizante şi activităţile de utilizare a
aparaturii de control dozimetric, a sistemelor de detecţie a radiaţiilor ionizante şi a mijloacelor
de protecţie individuală la radiaţii ionizante;
b) cele prevăzute la art. 2 lit. h) și n);
c) activităţile de transfer intracomunitar al instalaţiilor radiologice şi materialelor radioactive,
altele decât activităţile de transfer intracomunitar al deşeurilor radioactive, al combustibilului
nuclear proaspăt şi uzat şi al celorlalte tipuri de materiale nucleare.
specifice.
60 | P a g e
Art. 23. - (1) Producerea, furnizarea sau importul celor prevăzute la art. 8 alin. (6) necesită
obţinerea, în prealabil, a unei autorizaţii de produs, model sau tip, emisă de Comisie.
Autorizaţia de produs, model sau tip nu este obligatorie pentru cele prevăzute la art. 8 alin.
(6), fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene ori
care sunt fabricate în mod legal într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic
European sau într-un stat cu care România a încheiat un acord de recunoaştere în acest sens,
dacă cerinţele aplicabile acestora în statul respectiv prezintă garanţii echivalente celor pe baza
cărora se acordă autorizaţie de produs în România.
(Legea 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare)
22 Care din următoarele activităţi privind instalaţiile radiologice nu necesită o

a) transportul
b) deţinerea
c) manipularea
d) furnizarea
e) proiectarea
22. e
.....................................................................................................
.......................................................................................................................
...................................................................................................

a) transportul
b) deţinerea
c) manipularea
d) cercetarea
e) utilizarea
23. d
61 | P a g e
.....................................................................................................
.......................................................................................................................
deţinerea, utilizarea, depozitarea intermediară, dezafectarea, transportul, tranzitul,
importul, exportul şi transferul intracomunitar al instalaţiilor radiologice, inclusiv al
instalaţiilor de gestionare a deşeurilor radioactive;
...................................................................................................

a) închirierea
b) deţinerea
c) manipularea
d) cercetarea
e) utilizarea
24. d
........................................................................................
specifice.
de producere intenţionează să-l realizeze, în vederea utilizării sau comercializării
62 | P a g e
Art. 23. - (1) Producerea, furnizarea, importul sau transferul intracomunitar al celor prevăzute
emisă de CNCAN. Autorizaţia de produs, model sau tip, nu este obligatorie pentru cele
prevăzute la art. 8 alin. (6), fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al
Uniunii Europene, altul decât România, ori care sunt fabricate în mod legal într-un stat
semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European sau într-un stat cu care România a
încheiat un acord de recunoaştere în acest sens, dacă cerinţele aplicabile acestora în statul
respectiv prezintă garanţii echivalente celor pe baza cărora se acordă autorizaţie de produs în
România.

a) proiectarea
b) producerea
c) manipularea
d) amplasarea şi construcţia
e) utilizarea
25. a
.........................................................................................
................................................................................................
specifice.
63 | P a g e
..............................................................................................
prevăzute la art. 8 alin. (6), fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al
România. (Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare)
26 Care din următoarele afirmaţii privind condiţiile de eliberare a autorizaţiei

a) se eliberează la cerere
b) solicitantul are personalitate juridică sau este nominalizat în anexa nr. 4 la lege c) s-a
dovedit respectarea prevederilor legii
d) s-a solicitat autorizarea conform procedurii de autorizare
e) se eliberează din oficiu pentru autorităţile statului
26. e
specifice.
...................................................................................................... (Legea 111/1996, republicată
cu modificările și completările ulterioare)

b) solicitantul are personalitate juridică sau este nominalizat în anexa nr. 4 la lege
c) s-a dovedit respectarea prevederilor legii
e) se eliberează fără perceperea de taxe pentru organizaţii de binefacere şi spitale
27. e
specifice.
64 | P a g e
...................................................................................................... (Legea 111/1996, republicată

a) se eliberează separat pentru fiecare gen de activitate
b) se eliberează pentru fiecare instalaţie nucleară ori radiologică cu funcţionalitate proprie
c) se eliberează pentru fiecare tip distinct de material radioactiv
d) s-au achitat taxele şi tarifele legale
e) se eliberează imediat ce s-a înregistrat cererea solicitantului
28. e
................................................................................................
....................................................................................................
Art. 10. - (1) Autorizaţia şi permisul de exercitare se eliberează pe o perioadă determinată
prin reglementările emise conform prevederilor art. 5.
(2) În autorizaţiile eliberate de CNCAN pentru proprietarul, utilizatorul sau operatorul
instalaţiilor nucleare se va menţiona explicit calitatea acestuia.
(3) Dreptul dobândit pe baza autorizaţiei şi permisului de exercitare nu poate fi transmis fără
acordul emitentului.
(4) Pentru a se elibera autorizaţia sau permisul de exercitare, solicitantul trebuie să achite la
Trezoreria Statului tarifele pentru autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, în
conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 5 alin. (7).

parţiale pentru instalaţiile radiologice nu este adevărată?
a) se eliberează la solicitare expresă
b) se eliberează pentru o durată de 2 ani
c) se eliberează pentru o durată de 5 ani
e) se eliberează numai dacă fazele anterioare au fost autorizate şi realizate
29. c
65 | P a g e
.....................
(7) Autorizarea unei faze de realizare, de funcţionare şi de dezafectare, după caz, a oricărei
instalaţii nucleare ori radiologice se poate face numai dacă fazele anterioare au primit
autorizaţiile necesare.
(8) În înţelesul prevederilor alin. (7), fazele de autorizare a instalaţiilor nucleare sau
radiologice sunt, după caz, următoarele:
a) proiectarea;
b) amplasarea;
c) producerea;
d) construcţia şi/sau montajul; e) punerea în funcţiune;
f) funcţionarea de probă;
g) exploatarea sau utilizarea;
h) repararea şi/sau întreţinerea;
i) modificarea;
j) conservarea;
k) dezafectarea.
l) închiderea.
m) controlul postînchidere.
(9) Pentru fazele de realizare, de funcţionare şi de dezafectare, după caz, a instalaţiilor
nucleare şi radiologice se pot elibera autorizaţii parţiale.
(10) Autorizaţiile parţiale, care se eliberează, simultan sau succesiv, pentru una şi aceeaşi fază
dintre cele prevăzute la alin. (8), pot avea caracter de decizie provizorie a CNCAN, dacă
petiţionarul solicită expres aceasta. În acest caz ele au valabilitate până la eliberarea
autorizaţiei definitive de acel tip, dar nu mai mult de 2 ani, cu drept de prelungire, la cerere,
pentru încă 2 ani, atunci când nu sunt disponibile toate informaţiile necesare în timp util.
(11) CNCAN va retrage autorizaţia parţială ori de câte ori va constata lipsa de preocupare a
titularului autorizaţiei pentru completarea informaţiilor necesare în susţinerea cererii de
eliberare a autorizaţiei.
30 Care dintre următoarele, conform prevederilor Legii 111/1996 republicată cu

modificările și completările ulterioare, nu reprezintă o fază de autorizare pentru
instalaţii radiologice?
a) amplasarea
b) finanţarea
c) construirea
d) exploatarea
e) modificarea
30. b
66 | P a g e
a) proiectarea;
b) amplasarea;
c) producerea;
d) construcţia şi/sau montajul;
e) punerea în funcţiune;
g) exploatarea sau utilizarea;
h) repararea şi/sau întreţinerea;
i) modificarea;
j) conservarea;
k) dezafectarea.
l) închiderea.
31 Care dintre următoarele, conform prevederilor Legii 111/1996 republicată cu

modificările și completările ulterioare, nu reprezintă o fază de autorizare pentru
instalaţii radiologice?
a) cercetarea
b) amplasarea
c) construirea
d) exploatarea
e) modificarea
31. a
.....................
a) proiectarea;
b) amplasarea;
67 | P a g e
c) producerea;
d) construcţia şi/sau montajul;
e) punerea în funcţiune;
g) exploatarea sau utilizarea; h) repararea şi/sau întreţinerea; i) modificarea;
j) conservarea;
k) dezafectarea.
l) închiderea.
32 Care din următoarele afirmaţii privind condiţiile de eliberare a permisului de

exercitare nu este adevărată?
b) se eliberează pentru o durată determinată
c) se eliberează pentru o durată nedeterminată
d) s-au achitat taxele şi tarifele legale
e) se eliberează în baza unei evaluări şi examinări
32. c
Art. 9. - (1) Titularul autorizaţiei prevăzute la art. 8 va utiliza în activităţile menţionate la art.
2 lit. a) -c3), k) şi m) numai personal care este posesor al unui permis de exercitare, valabil
pentru aceste activităţi.
(2) Permisul de exercitare se eliberează pe baza reglementărilor emise conform prevederilor
art. 5.
(3) Permisul de exercitare se eliberează, în baza unei evaluări şi examinări, de către CNCAN
sau de către titularul de autorizaţie, numai pentru personalul propriu şi lucrătorii externi,
conform prevederilor reglementărilor specifice emise de CNCAN potrivit dispoziţiilor art. 5.
(4) O condiţie prealabilă eliberării permisului de exercitare este obţinerea avizului medical
specific, în baza reglementărilor emise de Ministerul Sănătăţii în conformitate cu prevederile
art. 5 alin. (4).
(5) Avizul organelor competente privind siguranţa naţională pentru personalul care urmează
să desfăşoare activităţi profesionale, cu caracter permanent sau temporar, în punctele de lucru
vitale din cadrul instalaţiilor nucleare sau care are acces la documentele cu caracter secret este
necesar în conformitate cu dispoziţiile legale în domeniu şi cu reglementările specifice emise
de CNCAN conform prevederilor art. 5.
(2) În autorizaţiile eliberate de Comisie pentru proprietarul, utilizatorul sau operatorul
68 | P a g e
(4) Pentru a se elibera autorizaţia sau permisul de exercitare, solicitantul trebuie:
a) să achite în contul Comisiei tarifele pentru autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, în
conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 5 alin. (7);
b) să achite la Trezoreria Statului taxele de autorizare, în conformitate cu regulamentul
prevăzut la art. 5 alin. (7).
33 Permisele de exercitare a activităţilor nucleare se pot elibera de către:

a) Ministerul Sănătăţii Publice pentru domeniul medical
b) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative pentru poliţie
e) Serviciul Român de Informaţii în cazurile în care este implicată siguranţa naţională
33. c
Art. 9. - (1) Titularul autorizaţiei prevăzute la art. 8 va utiliza în activităţile prevăzute la art. 2
lit. a) -c3), k) și m) numai personal care este posesor al unui permis de exercitare, valabil
art. 5.
(3) Permisul de exercitare se eliberează, în baza unei evaluări şi examinări, de către
Comisie sau de către titularul de autorizaţie, numai pentru personalul propriu și lucrărorii
externi, conform prevederilor reglementărilor specifice emise de Comisie potrivit dispoziţiilor
art. 5.
art. 5 alin. (4).
de Comisie conform prevederilor art. 5.
34 Permisele de exercitare de nivel unu a activităţilor nucleare pentru personalul

propriu și lucrătorii externi pot fi eliberate de către:
b) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative în cazurile în care este implicată ordinea
publică
c) Titularul de autorizaţie pentru personalul propriu și lucrătorii externi
34. c
lit. a) -c3), k) și m) numai personal care este posesor al unui permis de exercitare, valabil
art. 5.
(3) Permisul de exercitare se eliberează, în baza unei evaluări şi examinări, de către
69 | P a g e
Comisie sau de către titularul de autorizaţie, numai pentru personalul propriu și
lucrătorii externi, conform prevederilor reglementărilor specifice emise de Comisie potrivit
dispoziţiilor art. 5.
art. 5 alin. (4).
35 Permisele de exercitare a activităţilor nucleare se eliberează în baza

îndeplinirii de către solicitanţi a următoarelor condiţii, cu o excepţie pe care
a) promovarea unor evaluări şi examinări
b) posedarea unui aviz medical specific
c) fac dovada achitării taxelor şi tarifelor legale
d) au avizul organelor competente privind siguranţa naţională dacă au acces la documente cu
caracter secret
e) depăşirea vârstei de 30 ani
35. e
lit. a)-c3), k) și m) numai personal care este posesor al unui permis de exercitare, valabil
art. 5.
(3) Permisul de exercitare se eliberează, în baza unei evaluări şi examinări, de către Comisie
sau de către titularul de autorizaţie, numai pentru personalul propriu și lucrătorii externi,
conform prevederilor reglementărilor specifice emise de Comisie potrivit dispoziţiilor art. 5.
art. 5 alin. (4).
(2) În autorizaţiile eliberate de Comisie pentru proprietarul, utilizatorul sau operatorul
(4) Pentru a se elibera autorizaţia sau permisul de exercitare, solicitantul trebuie:
a) să achite în contul Comisiei tarifele pentru autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, în
conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 5 alin. (7);
70 | P a g e
b) să achite la Trezoreria Statului taxele de autorizare, în conformitate cu regulamentul
prevăzut la art. 5 alin. (7).
36 Autorizaţiile se retrag sau se suspendă de către:

36. c
Art. 11. - Autorizaţiile prevăzute la art. 8 se suspendă sau se retrag, în parte ori în întregime,
de către emitent, din proprie iniţiativă sau la sesizarea oricăror persoane fizice ori juridice, în
toate cazurile în care CNCAN constată că:
a) titularul autorizaţiei nu a respectat prevederile prezentei legi şi reglementările specifice sau
limitele şi condiţiile prevăzute în autorizaţie;
b) nu sunt îndeplinite, integral şi la termenul stabilit, măsurile dispuse potrivit cap. IV de
organele de control abilitate prin prezenta lege;
c) apar situaţii noi din punct de vedere tehnic sau de altă natură, necunoscute la data eliberării
autorizaţiei, care pot afecta desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor nucleare;
d) titularul autorizaţiei nu îşi îndeplineşte obligaţiile legale cu privire la constituirea surselor
financiare pentru gestionarea şi depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a
combustibilului nuclear uzat şi dezafectarea instalaţiilor nucleare sau asigurare de răspundere
civilă pentru daune către terţi în caz de accident nuclear;
e) titularul autorizaţiei încetează de a mai fi legal constituit;
f) titularul autorizaţiei îşi pierde capacitatea juridică.
37 Care din următoarele afirmaţii privind cauzele care duc la retragerea sau
suspendarea autorizaţiilor nu este adevărată?
a) schimbarea acţionariatului titularului
b) nerespectarea prevederilor legii 111/1996
c) nerespectarea limitelor şi condiţiilor prevăzute în autorizaţie
d) neîndeplinirea măsurilor dispuse de organele de control
e) nerespectarea reglementărilor specifice
37. a
Art. 11. - Autorizaţiile prevăzute la art. 8 se suspendă sau se retrag, în parte ori în
întregime, de către emitent, din proprie iniţiativă sau la sesizarea oricăror persoane fizice ori
juridice, în toate cazurile în care Comisia constată că:
a) titularul autorizaţiei nu a respectat prevederile prezentei legi şi reglementările specifice
sau limitele şi condiţiile prevăzute în autorizaţie;
c) apar situaţii noi din punct de vedere tehnic sau de altă natură, necunoscute la data
eliberării autorizaţiei, care pot afecta desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor
nucleare;
d) titularul autorizaţiei nu îşi îndeplineşte obligaţiile legale cu privire la constituirea
surselor financiare pentru gospodărirea şi depozitarea definitivă a deşeurilor
radioactive şi a combustibilului nuclear uzat şi dezafectarea instalaţiilor nucleare sau
asigurare de răspundere civilă pentru daune către terţi în caz de accident nuclear;
71 | P a g e
b) apariţia unor situaţii noi care pot afecta desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor
nucleare
38. a
nucleare;
a) nu se constituie sursele financiare pentru dezafectarea instalaţiilor nucleare
b) schimbarea acţionariatului titularului
39. b
toate cazurile în care Comisia constată că:
nucleare;
72 | P a g e
financiare pentru gospodărirea şi depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a
a) nu se constituie asigurarea de răspundere civilă pentru daune către terţi în caz de
accident nuclear
b) schimbarea acţionariatului titularului
40. b
toate cazurile în care Comisia constată că:
b) schimbarea situaţiei juridice în sensul pierderii capacităţii juridice
41. a
întregime, de către
emitent, din proprie iniţiativă sau la sesizarea oricăror persoane fizice ori juridice, în toate
cazurile în care Comisia constată că:
73 | P a g e
nucleare;
a) schimbarea situaţiei juridice în sensul încetării de a mai fi legal constituit
b) schimbarea situaţiei juridice în sensul pierderii capacităţii juridice
e) schimbarea acţionariatului titularului
42. e
nucleare;
43 Dacă se constată că titularul de autorizaţie este în situaţia de retragere sau
suspendare a autorizaţiilor, retragerea sau suspendarea acestora se face conform
celor enumerate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) din propria iniţiativă a emitentului
b) la sesizarea oricăror persoane fizice
c) la sesizarea oricăror persoane juridice
d) la cererea organelor de control
e) în minimum 3 luni de la constatare
43. e
întregime, de către emitent, din proprie iniţiativă sau la sesizarea oricăror persoane fizice
ori juridice, în toate cazurile în care Comisia constată că:
74 | P a g e
.............................................................................................
Art. 32. - (1) Reprezentanţii Comisiei au obligaţia să respecte, pe toată durata controlului,
condiţiile de autorizare aplicabile, aşa cum sunt ele impuse personalului titularului
autorizaţiei.
(2) După încheierea controlului, reprezentanţii Comisiei au următoarele atribuţii:
a) să încheie un proces-verbal de control în care să consemneze rezultatele controlului,
acţiunile corective dispuse şi termenele de rezolvare a acestora;
b) să propună suspendarea sau retragerea autorizaţiei sau a permisului de exercitare, în
condiţiile prevăzute de lege;
..........................................................................................
44 Limitele şi condiţiile specificate în autorizaţie pot fi completate, revizuite sau
modificate, motivat, de către:
d) Organele de control menţionate în anexa nr. 3 la Lege
44. c
Art. 13. - (1) Comisia poate completa, revizui sau modifica, motivat, limitele şi condiţiile
specificate în autorizaţiile sau permisele de exercitare.
(2) În cazul în care nu sunt respectate noile condiţii impuse potrivit alin. (1), se aplică, după
caz, dispoziţiile art. 11 şi 12.
45 Autorizaţia se retrage fără compensaţie în următoarele situaţii, cu o excepţie

a) s-a obţinut făcându-se uz de declaraţii false
b) au fost încălcate prevederile Legii 111/1996
c) au fost încălcate condiţiile prevăzute în autorizaţie
d) personalul titularului a fost supus la riscuri peste limitele reglementate, generate de
activitatea autorizată
e) când retragerea a fost dispusă de reprezentanţii Camerei de comerţ teritoriale
45. e
Art. 15. - (1) Retragerea, în mod excepţional, a autorizaţiei prevăzute la art. 8
îndreptăţeşte pe titularul autorizaţiei la primirea unei compensaţii din partea autorităţii
care a dispus retragerea autorizaţiei. Cuantumul compensaţiei se va determina ţinând
75 | P a g e
seama atât de interesul public, cât şi de cel al titularului autorizaţiei retrase, precum şi de
motivele care au condus la retragerea autorizaţiei. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin
înţelegerea părţilor sau, în caz de neînţelegere, de către instanţa judecătorească.
(2) Autorizaţia se retrage fără compensaţie în următoarele situaţii:
a) titularul autorizaţiei a obţinut autorizaţia făcând uz de declaraţii false;
b) titularul autorizaţiei a încălcat prevederile prezentei legi, dispoziţiile organelor de
autorizare şi de control în materie sau limitele şi condiţiile prevăzute în autorizaţie;
c) retragerea autorizaţiei s-a dispus datorită faptului că personalul titularului, terţii, populaţia
sau mediul au fost expuse la riscuri peste limitele reglementate, generate de activitatea
autorizată.
(3) Prevederile prezentului articol se aplică şi în condiţiile stabilite potrivit art. 13.
46 Cuantumul compensaţiei legale datorate titularului la retragerea autorizaţiei

de către autoritatea care a dispus retragerea se stabileşte conform celor
enumerate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) ţinând seama de interesul public
b) ţinând seama de interesul titularului de autorizaţie
c) ţinând seama de motivele care au condus la retragerea autorizaţiei
d) prin înţelegerea părţilor
e) la propunerea Consiliului Local
46. e
Art. 15. - (1) Retragerea, în mod excepţional, a autorizaţiei prevăzute la art. 8 îndreptăţeşte pe
titularul autorizaţiei la primirea unei compensaţii din partea autorităţii care a dispus retragerea
autorizaţiei. Cuantumul compensaţiei se va determina ţinând seama atât de interesul public,
cât şi de cel al titularului autorizaţiei retrase, precum şi de motivele care au condus la
retragerea autorizaţiei. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin înţelegerea părţilor sau,
în caz de neînţelegere, de către instanţa judecătorească.
autorizată.
(3) Prevederile prezentului articol se aplică şi în condiţiile stabilite potrivit art. 13.
47 Cuantumul compensaţiei legale datorate titularului la retragerea autorizaţiei

de către autoritatea care a dispus retragerea se stabileşte conform celor
a) conform anexelor regulamentului de taxe şi tarife al CNCAN
b) ţinând seama de interesul titularului de autorizaţie
c) ţinând seama de motivele care au condus la retragerea autorizaţiei
d) prin înţelegerea părţilor
e) de către instanţa judecătorească
47. a
Art. 15. - (1) Retragerea, în mod excepţional, a autorizaţiei prevăzute la art. 8 îndreptăţeşte pe
titularul autorizaţiei la primirea unei compensaţii din partea autorităţii care a dispus retragerea
autorizaţiei. Cuantumul compensaţiei se va determina ţinând seama atât de interesul
76 | P a g e
public, cât şi de cel al titularului autorizaţiei retrase, precum şi de motivele care au
condus la retragerea autorizaţiei. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin înţelegerea
părţilor sau, în caz de neînţelegere, de către instanţa judecătorească.
autorizată.
(3) Prevederile prezentului articol se aplică şi în condiţiile stabilite potrivit art. 13. (Legea
111/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare)
48 Exceptarea de la sistemul de autorizare prevăzut de Legea 111/1996

republicată cu modificările și completările ulterioare se stabileşte:
a) prin decizia directorului direcţiei de specialitate din CNCAN
b) prin reglementări specifice
c) ţinând seama de argumentaţia solicitantului
d) la cererea altor organe centrale
e) prin decizia laboratorului de igiena radiaţiilor
48. b
Art. 16. - (1) Activităţile în care se utilizează materiale cu activitate totală sau cu concentraţie
masică scăzută, generatorii de radiaţii ionizante de tipul aprobat de Comisie şi orice
tuburi electronice care îndeplinesc limitele şi criteriile de exceptare prevăzute în
standardele internaţionale, astfel încât riscurile aferente activităţii sau sursei sunt minimum
acceptate, se exceptează, în parte sau în totalitate, de la aplicarea regimului de autorizare
prevăzut în prezenta lege.
(2) Limitele şi criteriile detaliate de exceptare parţială sau totală de la aplicarea regimului de
autorizare vor fi stabilite prin reglementările emise în conformitate cu prevederile art. 5.
(3) Exceptarea de la aplicarea regimului de autorizare, prevăzută la alin. (1), nu scuteşte pe
deţinătorul de surse şi materiale radioactive exceptate de predarea acestora ca deşeu radioactiv
după încheierea utilizării, dacă instrucţiunile de utilizare ale producătorului, importatorului
sau furnizorului prevăd obligativitatea respectării acestei cerinţe.
49 Care din următoarele afirmaţii privind condiţiile pe care trebuie să le

demonstreze solicitanţii pentru eliberarea autorizaţiilor și certificatelor de
înregistrare nu este adevărată?
a) acţionarii să fie cetăţeni români
b) personalul cunoaşte reglementările privind securitatea nucleară şi protecţia împotriva
radiaţiilor ionizante
c) probitatea persoanelor care au autoritatea de decizie în conducerea lucrărilor
d) dotarea tehnică necesară
e) capacitate organizatorică şi responsabilitate în prevenirea şi limitarea consecinţelor
avariilor
49. a
Art. 18. - (1) Autorizaţiile şi certificatele de înregistrare prevăzute la art. 8 se eliberează
numai dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii, după caz:
a) este în măsură să demonstreze calificarea profesională, pe funcţii, a personalului
propriu, cunoaşterea de către acesta a cerinţelor reglementărilor privind securitatea
77 | P a g e
nucleară şi protecţia împotriva radiaţiilor ionizante, precum şi probitatea persoanelor
care au autoritate de decizie în conducerea lucrărilor pe timpul construcţiei şi
exploatării instalaţiei nucleare şi radiologice sau în conducerea altor activităţi nucleare,
dintre cele menţionate la acel articol;
.....................................................................................................
c) este în măsură să demonstreze că dispune de resursele umane şi financiare, dotările
tehnice, tehnologiile şi mijloacele materiale necesare desfăşurării activităţilor;
d) dă dovadă de capacitate organizatorică şi responsabilitate în prevenirea şi limitarea
consecinţelor avariilor, cu posibile efecte cu impact negativ asupra vieţii şi sănătăţii
personalului propriu, populaţiei, mediului, proprietăţii terţilor sau asupra patrimoniului
propriu;

a) personalul care asigură funcţionarea instalaţiei are cunoştinţele specifice funcţiei pe care o
îndeplineşte
e) acţionarii să fie cetăţeni români
50. e
Art. 18. - (1) Autorizaţiile și certificatele de înregistrare prevăzute la art. 8 se eliberează
numai dacă solicitantul autorizaţiei îndeplineşte următoarele condiţii, după caz:
a) este în măsură să demonstreze calificarea profesională, pe funcţii, a personalului propriu,
cunoaşterea de către acesta a cerinţelor reglementărilor privind securitatea nucleară şi
protecţia împotriva radiaţiilor ionizante, precum şi probitatea persoanelor care au
autoritate de decizie în conducerea lucrărilor pe timpul construcţiei şi exploatării
instalaţiei nucleare şi radiologice sau în conducerea altor activităţi nucleare, dintre cele
menţionate la acel articol; .........................................................................................................
c) este în măsură să demonstreze că dispune de dotările tehnice, tehnologiile şi mijloacele
materiale necesare desfăşurării activităţilor;
d) dă dovadă de capacitate organizatorică şi responsabilitate în prevenirea şi limitarea
consecinţelor avariilor, cu posibile efecte cu impact negativ asupra vieţii şi sănătăţii
personalului propriu, populaţiei, mediului, proprietăţii terţilor sau asupra patrimoniului
propriu;
e) răspunde ca restul personalului propriu, care asigură funcţionarea instalaţiei, să aibă
nivelul necesar de cunoştinţe specifice funcţiei pe care o îndeplineşte, privind exploatarea
instalaţiei în condiţii de securitate nucleare, riscurile asociate şi măsurile de securitate
nucleară aplicabile; ...........................................................................................................

a) acţionarii să fie cetăţeni români
78 | P a g e
e) capacitatea financiară şi tehnică pentru managementul deşeurilor radioactive rezultate din
activitatea proprie
51. a
autoritate de decizie în conducerea lucrărilor pe timpul construcţiei şi exploatării instalaţiei
nucleare şi radiologice sau în conducerea altor activităţi nucleare, dintre cele menţionate la
acel articol; ...................................................................................................
...................................................................................................
k) instituie şi menţine un sistem conform reglementărilor specifice de protecţie
împotriva radiaţiilor ionizante;
l) instituie şi menţine un sistem conform reglementărilor specifice de protecţie fizică a
combustibilului nuclear, a materialelor nucleare şi radioactive, a produselor şi deşeurilor
radioactive, precum şi a instalaţiilor nucleare, inclusiv a depozitelor de combustibil nuclear,
de materiale nucleare şi radioactive, de produse şi deşeuri radioactive;
....................................................................................................... (Legea 111/1996, republicată

a) capacitatea financiară şi tehnică pentru dezafectarea instalaţiei nucleare
e) acţionarii să fie cetăţeni români
52. e
protecţia împotriva radiaţiilor ionizante, precum şi probitatea persoanelor care au autoritate
de decizie în conducerea lucrărilor pe timpul construcţiei şi exploatării instalaţiei nucleare şi
radiologice sau în conducerea altor activităţi nucleare, dintre cele menţionate la acel articol;
..............................................................................
j) dispune de aranjamente materiale şi financiare corespunzătoare şi suficiente pentru
colectarea, transportul, tratarea, condiţionarea şi depozitarea deşeurilor radioactive generate
din propria activitate, precum şi pentru dezafectarea instalaţiei nucleare, atunci când va
înceta definitiv activitatea autorizată, şi a achitat contribuţia pentru constituirea surselor
combustibilului nuclear uzat şi dezafectarea instalaţiilor nucleare;
.......................................................................................................
79 | P a g e
(2) Instituirea şi menţinerea sistemelor prevăzute la alin. (1) se pot face şi prin contractarea
serviciilor respective cu alţi titulari, dacă aceştia sunt autorizaţi conform prezentei legi.
(3) Condiţiile de autorizare prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi detaliate în reglementările emise
conform prevederilor art. 5.

a) instituie şi menţine un sistem de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante
c) acţionarii să fie cetăţeni români
e) instituie şi menţine un sistem de protecţie fizică a materialelor radioactive
53. c
acel articol; ...................................................................................................
...................................................................................................

c) acţionarii să fie cetăţeni români
d) instituie şi menţine un sistem în conformitate cu reglementările de aplicare a garanţiilor
nucleare
54. c
80 | P a g e
acel articol; ..........................................................................................................
...............................................................................................
p) deţine toate celelalte acorduri, autorizaţii şi avize prevăzute de lege;
..................................................................................................

c) deţine toate celelalte acorduri, avize şi autorizaţii prevăzute de lege
d) acţionarii să fie cetăţeni români
55. d
protecţia împotriva radiaţiilor ionizante, precum şi probitatea persoanelor care au autoritate
de decizie în conducerea lucrărilor pe timpul construcţiei şi exploatării instalaţiei nucleare şi
radiologice sau în conducerea altor activităţi nucleare, dintre cele menţionate la acel articol;
........................................................................................................
k) instituie şi menţine un sistem conform reglementărilor specifice de protecţie împotriva
radiaţiilor ionizante;
p) deţine toate celelalte acorduri, autorizaţii şi avize prevăzute de lege;
........................................................................................................
(2) Instituirea şi menţinerea sistemelor prevăzute la alin. (1) se pot face şi prin contractarea
serviciilor respective cu alţi titulari, dacă aceştia sunt autorizaţi conform prezentei legi.
(3) Condiţiile de autorizare prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi detaliate în reglementările emise
conform prevederilor art. 5.
81 | P a g e
56 Transportul produselor radioactive sau a materialelor radioactive în afara
incintei instalaţiilor nucleare poate fi făcut numai de agenţi de transport sau
cărăuşi:
a) cu experienţă în transportul materialelor periculoase
b) cu experienţă în transportul internaţional
c) dotaţi cu aparate speciale de ridicat
d) autorizaţi în acest scop
e) care au maşini dotate cu tahografe
56. d
Art. 21. - Utilizarea mijloacelor de transport amenajate special pentru transportul
combustibilului nuclear, al materialelor nucleare, al produselor radioactive şi al deşeurilor
radioactive este permisă numai atunci când transportatorul este în posesia unei autorizaţii
pentru mijlocul de transport respectiv eliberată de CNCAN.
57 Autorizaţiile pentru transportul produselor radioactive sau a materialelor

radioactive se eliberează de către:
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru poliţie
57. c
pentru mijlocul de transport respectiv eliberată de CNCAN. (Legea 111/1996, republicată cu
modificările și completările ulterioare).
58 Autorizaţia pentru mijlocul de transport special amenajat pentru transportul

produselor radioactive sau a materialelor radioactive se eliberează de către:
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru poliţie
d) Ministerul Transporturilor
58. c
pentru mijlocul de transport respectiv eliberată de CNCAN.
59 Autorizaţia de import se eliberează numai în următoarele condiţii, cu o

a) persoanele însărcinate cu această activitate trebuie să dovedească probitate şi competenţă
b) solicitantul se angajează să respecte angajamentele internaţionale asumate de România în
domeniul energiei nucleare
82 | P a g e
c) importul provine din statele membre ale Uniunii Europene
d) importul este destinat unor beneficiari autorizaţi în acest scop
e) solicitantul se angajează să raporteze de îndată la C.N.C.A.N. asupra intrării în ţară a
produselor
59. c
Art. 56. - Controlul de garanţii nucleare în România se realizează în conformitate cu legislaţia
naţională şi a Uniunii Europene aplicabilă în vigoare, precum şi cu tratatele, convenţiile şi
60 Autorizaţia de export se eliberează numai în următoarele condiţii, cu o

a) persoanele însărcinate cu această activitate trebuie să dovedească probitate şi competenţă
b) solicitantul obţine de la partenerii săi externi garanţiile necesare că aceştia nu vor
prejudicia angajamentele internaţionale asumate de România în domeniul energiei nucleare
c) exportul este spre statele membre ale Uniunii Europene
d) exportul îndeplineşte şi alte reglementări specifice
e) solicitantul se angajează să raporteze de îndată C.N.C.A.N. asupra ieşirii din ţară a
produselor
60. c
Art. 56. - Controlul de garanţii nucleare în România se realizează în conformitate cu legislaţia
naţională şi a Uniunii Europene aplicabilă în vigoare, precum şi cu tratatele, convenţiile şi
61 Solicitanţii pentru eliberarea autorizaţiilor de furnizare trebuie să obţină în

prealabil o autorizaţie de produs, model sau tip pentru produsele care nu
îndeplinesc una din condiţiile următoare, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) sunt avizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor
b) sunt fabricate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene
c) sunt comercializate în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene
d) sunt fabricate în mod legal într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic
European
e) au marcajul CE
61. a
la art. 8 alin. 6 necesită obţinerea, în prealabil, a unei autorizaţii de produs, model sau tip,
prevăzute la art. 8 alin. 6, fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al
România.
(2) Sursele-etalon de radiaţii şi mijloacele de măsurare în domeniul radiaţiilor ionizante
trebuie să aibă aprobare de model, eliberată de Biroul Român de Metrologie Legală, şi să fie
verificate metrologic, în conformitate cu dispoziţiile legale. Pentru aparatura dozimetrică
produsă în Uniunea Europeană se vor accepta etalonarea şi verificarea metrologică efectuate
de fabricant.
83 | P a g e
(3) Proiectarea, realizarea, utilizarea, deţinerea şi verificarea mijloacelor de măsurare în
domeniul radiaţiilor ionizante pentru necesităţile armatei se autorizează de către Ministerul
Apărării Naţionale.
62 Solicitanţii pentru eliberarea autorizaţiilor de furnizare nu trebuie să obţină

în prealabil o autorizaţie de produs, model sau tip pentru produsele care
indicaţi:
a) sunt avizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor
European
e) au marcajul CE
62. a
la art. 8 alin. 6 necesită obţinerea, în prealabil, a unei autorizaţii de produs, model sau tip,
prevăzute la art. 8 alin. 6 fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al
România.
de fabricant.
63 Solicitanţii pentru eliberarea autorizaţiilor de import trebuie să obţină în

prealabil o autorizaţie de produs, model sau tip pentru produsele care nu
indicaţi:
a) sunt avizate de Ministerul Industriei şi Comerţului
European
e) au marcajul CE
63. a
la art.8 alin. 6 necesită obţinerea, în prealabil, a unei autorizaţii de produs, model sau tip,
prevăzute la art. 8 alin. 6, fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un stat membru al
84 | P a g e
România.
de fabricant.
64 Mijloacele de măsurare în domeniul radiaţiilor ionizante trebuie să aibă

aprobare de model emisă de:
a) Ministerul Industriei şi Comerţului
b) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
c) Biroul Român de Metrologie Legală
e) Ministerul Administraţiei şi Internelor
64. c
Art. 23. - ..........................................................................
produsă în Uniunea Europeană se vor accepta etalonarea şi verificarea metrologică
efectuate de fabricant.
Apărării Naţionale. (Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare)
65 Titularul autorizaţiei are obligaţia şi răspunderea de a lua toate măsurile

necesare pentru asigurarea şi menţinerea celor menţionate, cu o excepţie pe care
a) protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante
b) protecţiei fizice
c) protecţiei sociale
d) planurilor proprii de intervenţie în caz de accident nuclear
e) evidenţei stricte a materialelor radioactive
65. c
Art. 25. - (1) Titularul autorizaţiei eliberate potrivit art. 8 are obligaţia şi răspunderea de a lua
toate măsurile necesare pentru:
a) asigurarea şi menţinerea:
- securităţii nucleare, protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante, protecţiei fizice,
planurilor proprii de răspuns în situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică şi
managementului în domeniul nuclear pentru activităţile desfăşurate sau a surselor de radiaţii
asociate acestora;
85 | P a g e
- evidenţei stricte a materialelor nucleare şi radioactive şi a tuturor surselor radioactive,
supuse controlului reglementat;
b) respectarea limitelor şi condiţiilor tehnice prevăzute în autorizaţie sau în certificatul de
înregistrare şi raportarea oricăror depăşiri, conform reglementărilor specifice;
c) limitarea numai la activităţile pentru care a fost autorizat;
d) dezvoltarea propriului sistem de cerinţe, regulamente şi instrucţiuni care asigură
desfăşurarea activităţilor autorizate fără riscuri inacceptabile de orice natură.
e) asigurarea şi menţinerea resurselor umane şi financiare adecvate, pentru a-şi îndeplini
obligaţiile prevăzute de prezenta lege.
f) notificarea imediată, către CNCAN şi Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă, a oricărei situaţii de urgenţă în legătură cu activităţile
autorizate şi întreprinderea măsurilor necesare pentru reducerea consecinţelor acesteia,
conform reglementărilor specifice privind situaţiile de urgenţă nucleară şi radiologică;
g) raportarea imediată, către CNCAN, a pierderii, furtului, deversării şi scurgerii, precum şi a
utilizării ori eliberării neautorizate, după caz, a surselor radioactive supuse controlului
reglementat.
(2) Răspunderea pentru daune nucleare, provocate în timpul sau ca urmare a accidentelor ce
pot surveni prin desfăşurarea activităţilor prevăzute în autorizaţie ori a altor activităţi care au
avut ca urmare decesul, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane,
distrugerea, degradarea ori imposibilitatea temporară de folosire a vreunui bun, revine în
întregime titularului autorizaţiei, în condiţiile stabilite prin lege şi prin angajamentele
internaţionale la care România este parte.

necesare pentru asigurarea şi menţinerea celor menţionate, cu o excepţie pe care
a) protecţiei sociale
c) protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante
d) planurilor proprii de intervenţie în caz de accident nuclear
66. a
Art. 25. - (1) Titularul autorizaţiei eliberate potrivit art. 8 are obligaţia şi răspunderea de a
lua toate măsurile necesare pentru:
- securităţii nucleare, protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante, protecţiei fizice,
planurilor proprii de răspuns în situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică şi
asociate
- evidenţei stricte a materialelor nucleare şi radioactive, precum şi a tuturor surselor
radioactive utilizate sau produse în activitatea proprie;
86 | P a g e
reglementat.

necesare pentru asigurarea şi menţinerea următoarelor, cu o excepţie pe care
c) protecţiei sociale
d) evidenţa strictă a tuturor surselor utilizate sau produse
67. c
- securităţii nucleare, protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante, protecţiei fizice, planurilor
proprii de răspuns în situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică şi managementului în
domeniul nuclear pentru activităţile desfăşurate sau a surselor de radiaţii asociate
reglementat.
87 | P a g e

necesare pentru asigurarea şi menţinerea următoarelor, cu o excepţie pe care
c) asigurării calităţii pentru activităţile desfăşurate
d) protecţiei sociale
68. d
reglementat.

necesare, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi, pentru:
a) respectarea indicaţiilor agenţilor organelor administrative locale
b) respectarea limitelor şi condiţiilor tehnice prevăzute în autorizaţie
c) raportarea oricăror depăşiri a limitelor
d) limitarea numai la activităţile pentru care a fost autorizat
e) ţinerea unei evidenţe stricte a materialelor radioactive
88 | P a g e
69. a
b) respectarea limitelor şi condiţiilor tehnice prevăzute în autorizaţie sau în certificatul
de înregistrare şi raportarea oricăror depăşiri, conform reglementărilor specifice;
reglementat.

necesare, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi, pentru:
a) dezvoltarea propriului sistem de regulamente şi instrucţiuni
b) respectarea limitelor şi condiţiilor tehnice prevăzute în autorizaţie
c) raportarea oricăror depăşiri ale limitelor
d) limitarea numai la activităţile pentru care a fost autorizat
e) respectarea indicaţiilor agenţilor organelor administrative locale
70. e
89 | P a g e
reglementat.
71 Titularul autorizaţiei are, referitor la deşeurile radioactive generate de

activitatea autorizată, obligaţia să suporte cheltuielile aferente, cu o excepţie pe
a) producerii
b) colectării
c) manipulării
d) tratării
e) transportării
71. a
Producerea deşeurilor este un rezultat al activităţilor efectuate.
Art. 26. - Titularul autorizaţiei pentru desfăşurarea unei activităţi nucleare care generează sau
a generat deşeuri radioactive este obligat:
a) să răspundă pentru gospodărirea deşeurilor radioactive generate de activitatea proprie;
b) să suporte cheltuielile aferente colectării, manipulării, transportului, tratării, condiţionării
şi depozitării temporare sau definitive a acestor deşeuri;
c) să achite contribuţia legală la constituirea surselor financiare pentru gospodărirea şi
depozitarea definitivă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat şi dezafectarea
instalaţiilor nucleare.

a) depozitării
b) colectării
c) manipulării
d) tratării
e) producerii
72. e
90 | P a g e

a) producerii
b) colectării
c) manipulării
d) tratării
e) depozitării
73. a

a) depozitării
b) colectării
c) manipulării
d) tratării
e) cercetării
74. e
91 | P a g e
75. e
Art. 28. - (1) Expirarea valabilităţii, suspendarea sau retragerea autorizaţiei nu exonerează pe
titularul autorizaţiei ori pe cel care a preluat titlul de proprietate asupra materialelor,
instalaţiilor nucleare sau radiologice, care au fost precizate în autorizaţie, de obligaţiile
prevăzute la art. 25-27 ori de cele ce decurg din condiţiile prevăzute în autorizaţie.
(2) La încetarea activităţii sau la dezafectarea instalaţiilor nucleare ori radiologice,
precum şi la transferul, în parte sau în totalitate, al instalaţiilor nucleare şi radiologice, al
produselor radioactive ori materialelor nucleare, titularul autorizaţiei este obligat, în
prealabil, să solicite şi să obţină, în condiţiile prevăzute de lege, autorizaţia de deţinere,
conservare, dezafectare sau transfer, după caz.
(3) Autorizaţia sau permisul de exercitare, emis în baza prevederilor prezentei legi, nu îl
scuteşte pe titular de respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
(4) Încetarea activităţilor nucleare se face în conformitate cu prevederile reglementărilor
specifice elaborate de Comisie, potrivit prevederilor art. 5.
(5) Comisia va stabili, printr-o reglementare specifică emisă în conformitate cu prevederile
art. 5 alin. (3), modalităţile concrete de aplicare a prezentei legi ori de câte ori prevederile
acesteia nu pot fi aplicate simultan cu prevederile legale de altă natură, cu consultarea
autorităţilor administraţiei publice în materie, acordând prioritate respectării condiţiilor de
desfăşurare în siguranţă a activităţilor nucleare.
75 La încetarea activităţii titularul autorizaţiei este obligat, în prealabil, să

solicite şi să obţină, după caz, autorizaţia conform Legii 111/1996 republicată cu
modificările și completările ulterioare, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) deţinere
b) conservare
c) dezafectare
d) transfer
e) transport
75. e
titularul
autorizaţiei ori pe cel care a preluat titlul de proprietate asupra materialelor, instalaţiilor
nucleare sau radiologice, care au fost precizate în autorizaţie, de obligaţiile prevăzute la art.
25-27 ori de cele ce decurg din condiţiile prevăzute în autorizaţie.
92 | P a g e
76 La încetarea activităţii titularul autorizaţiei este obligat, în prealabil, să
solicite şi să obţină, după caz, conform Legii 111/1996 republicată cu modificările
și completările ulterioare, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi, autorizaţia
de:
a) export
b) conservare
c) dezafectare
d) transfer
e) deţinere
76. a
77 La dezafectarea instalaţiilor radiologice, titularul autorizaţiei este obligat, în

prealabil, să solicite şi să obţină, după caz, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi, autorizaţia de:
a) securitate radiologică pentru produs
b) conservare
c) dezafectare
d) transfer
e) deţinere
77. a
93 | P a g e
78 La transferul instalaţiilor radiologice sau a materialelor radioactive, titularul

autorizaţiei este obligat, în prealabil, să solicite şi să obţină, după caz, autorizaţia
de:
a) export
b) conservare
c) dezafectare
d) transfer
e) deţinere
78. d
79 Controlul preventiv, operativ-curent şi ulterior al respectării prevederilor

Legii 111/1996, republicată, se efectuează de către:
a) reprezentanţii CNCAN
b) reprezentanţii CNCAN încadraţi pe post de inspectori
c) reprezentanţii CNCAN încadraţi pe post de consilieri
d) reprezentanţii CNCAN încadraţi pe post de experţi
e) reprezentanţii CNCAN anume împuterniciţi
79. e
Art. 30. - (1) Controlul preventiv, operativ-curent şi ulterior al respectării prevederilor
prezentei legi şi a reglementărilor emise în conformitate cu art. 5 se efectuează de către
reprezentanţii Comisiei, anume împuterniciţi, la solicitanţii sau la titularii de autorizaţii.
Controlul se efectuează în incinta în care aceştia desfăşoară activităţi supuse regimului de
94 | P a g e
autorizare, în orice alt loc care ar putea avea legătură cu aceste activităţi sau la oricare altă
persoană fizică ori juridică ce ar putea desfăşura activităţi, deţine instalaţii nucleare sau
radiologice, materiale, alte surse ori informaţii prevăzute la art. 2, în oricare dintre
următoarele situaţii:
a) în vederea eliberării autorizaţiei solicitate;
b) în perioada de valabilitate a autorizaţiei, în mod periodic sau inopinat;
c) pe baza notificării titularului autorizaţiei;
d) atunci când ar putea exista instalaţii nucleare ori radiologice, materiale, alte surse sau
informaţii ori s-ar putea desfăşura activităţi dintre cele prevăzute la art. 2.
(2) În urma controlului efectuat Comisia poate dispune, dacă este cazul, suspendarea
activităţii desfăşurate şi indisponibilizarea, prin punerea de sigiliu, a instalaţiilor nucleare şi
radiologice, a materialelor radioactive, a materialelor nucleare, a materialelor de interes
nuclear sau a altor materiale, dispozitive, echipamente şi informaţii pertinente pentru
proliferarea armelor nucleare ori a altor dispozitive nucleare explozive, neautorizate sau care
prezintă pericol în exploatare ori deţinere.
80 Controlul preventiv, operativ-curent şi ulterior al respectării prevederilor

Legii 111/1996, republicată, se efectuează de către:
a) reprezentanţii desemnaţi de CNCAN şi persoanele aprobate de Guvernul României
b) reprezentanţii CNCAN încadraţi pe post de inspectori
c) reprezentanţii CNCAN încadraţi pe post de consilieri
d) reprezentanţii CNCAN încadraţi pe post de experţi
e) reprezentanţii CNCAN
80. a
Controlul se efectuează în incinta în care aceştia desfăşoară activităţi supuse regimului de
autorizare, în orice alt loc care ar putea avea legătură cu aceste activităţi sau la oricare altă
persoană fizică ori juridică ce ar putea desfăşura activităţi, deţine instalaţii nucleare sau
radiologice, materiale, alte surse ori informaţii prevăzute la art. 2, în oricare dintre
următoarele situaţii:
b) în perioada de valabilitate a autorizaţiei, în mod periodic sau inopinat;
c) pe baza notificării titularului autorizaţiei;
Art. 31. - (1) Reprezentanţii Comisiei, în exercitarea mandatului de control, au următoarele
drepturi:
a) să aibă acces la orice loc în care să desfăşoară activităţile supuse controlului;
......................................................................................
(2) Prevederile alin. (1) se aplică, în măsura în care acordurile internaţionale la care
România este parte o prevăd, şi persoanelor aprobate de Guvernul României, care
95 | P a g e
efectuează, în prezenţa reprezentanţilor desemnaţi de Comisie, controalele prevăzute în
acele acorduri internaţionale. .................................................................................................
81 Care din următoarele afirmaţii privind locurile în care se efectuează controlul
preventiv, operativ-curent şi ulterior al respectării prevederilor Legii 111/1996,
republicată, nu este adevărată?
a) la solicitanţii de autorizaţii
b) la titularii de autorizaţii
c) la forurile tutelare
d) în orice loc care ar putea avea legătură cu activităţile nucleare
e) la orice persoană fizică care ar putea deţine instalaţii radiologice
81. c
Controlul se efectuează în incinta în care aceştia desfăşoară activităţi supuse regimului
de autorizare, în orice alt loc care ar putea avea legătură cu aceste activităţi sau la
oricare altă persoană fizică ori juridică ce ar putea desfăşura activităţi, deţine instalaţii
nucleare sau radiologice, materiale, alte surse ori informaţii prevăzute la art. 2, în oricare
dintre următoarele situaţii:
b) în perioada de valabilitate a autorizaţiei, în mod periodic sau inopinat; c) pe baza notificării
titularului autorizaţiei;
82 Care din următoarele afirmaţii privind drepturile pe care le au reprezentanţii

CNCAN în exercitarea mandatului de control, nu este adevărată?
a) să aibă acces la orice loc în care se desfăşoară activităţi nucleare
b) să efectueze măsurări
c) să solicite prelevări şi să primească eşantioane din produsele supuse controlului
d) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, cazarea corespunzătoare gradului
profesional deţinut
e) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, echipamentul de protecţie corespunzător
82. d
drepturi:
b) să efectueze măsurătorile şi să instaleze echipamentul de supraveghere necesar;
c) să solicite prelevarea şi să primească eşantioane din materialele sau produsele supuse,
direct sau indirect, controlului;
d) să oblige persoana fizică sau persoana juridică controlată la asigurarea îndeplinirii
96 | P a g e
prevederilor menţionate la lit. a)-c) şi să mijlocească extinderea controlului la furnizorii săi de
produse şi de servicii sau la subfurnizorii acestora;
e) să aibă acces la toate informaţiile, datele tehnice şi contractuale, sub orice formă, necesare
pentru îndeplinirea obiectivelor controlului, stabilite la art. 30, cu respectarea
confidenţialităţii, dacă deţinătorii solicită aceasta;
f) să oblige pe titularul autorizaţiei să transmită rapoarte, informaţii şi notificări, în forma
cerută de reglementări;
g) să oblige pe titularul autorizaţiei să menţină evidenţa, în forma cerută de reglementări, a
materialelor, a altor surse şi activităţi supuse controlului şi să controleze aceste evidenţe;
h) să primească, prin grija solicitantului sau a titularului autorizaţiei, echipamentul de
protecţie necesar.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică, în măsura în care acordurile internaţionale la care România
este parte o prevăd, şi persoanelor aprobate de Guvernul României, care efectuează, în
prezenţa reprezentanţilor desemnaţi de Comisie, controalele prevăzute în acele acorduri
internaţionale. ............................................................................................................ (Legea

b) să aibă acces la toate informaţiile, datele tehnice şi contractuale, sub orice formă, necesare
pentru îndeplinirea obiectivelor controlului
d) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, cazarea corespunzătoare gradului
profesional deţinut
83. d
drepturi:
e) să aibă acces la toate informaţiile, datele tehnice şi contractuale, sub orice formă,
necesare pentru îndeplinirea obiectivelor controlului, stabilite la art. 30, cu respectarea
internaţionale.
97 | P a g e

b) să instaleze echipamentul de supraveghere necesar
d) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, cheltuielile de transport şi cazare
conform baremelor legale
84. d
drepturi:
internaţionale.
(3) Personalul Comisiei care prin natura activităţii este expus acţiunii radiaţiilor ionizante este
considerat personal expus profesional şi beneficiază de sporurile ce se acordă pentru condiţiile
de muncă conform prevederilor legii. Lista personalului care îndeplineşte condiţiile de
personal expus profesional, potrivit legii, este propusă de Comisie şi este avizată de
Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

a) să oblige pe titularul de autorizaţie să transmită rapoarte, informaţii şi notificări
b) să instaleze echipamentul de supraveghere necesar
d) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, cheltuielile de transport şi cazare
98 | P a g e
85. d
drepturi:
f) să oblige pe titularul autorizaţiei să transmită rapoarte, informaţii şi notificări, în
forma cerută de reglementări;
........................................................................................................... (Legea 111/1996,
republicată cu modificările și completările ulterioare)

b) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, cheltuielile de transport şi cazare
d) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, echipamentul de protecţie corespunzător
e) să oblige pe titularul autorizaţiei să menţină evidenţa surselor
86. b
drepturi:
99 | P a g e
internaţionale.
(3) Personalul Comisiei care prin natura activităţii este expus acţiunii radiaţiilor ionizante este
considerat personal expus profesional şi beneficiază de sporurile ce se acordă pentru condiţiile
de muncă conform prevederilor legii. Lista personalului care îndeplineşte condiţiile de
personal expus profesional, potrivit legii, este propusă de Comisie şi este avizată de
Ministerul Sănătăţii Publice şi de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

b) să controleze evidenţele surselor şi activităţilor supuse controlului
c) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, o masă caldă dacă controlul
durează mai mult de 6 ore
d) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, echipamentul de protecţie corespunzător
e) să oblige pe titularul autorizaţiei să menţină evidenţa surselor
87. c
drepturi: a) să aibă acces la orice loc în care să desfăşoară activităţile supuse controlului;
f) să oblige pe titularul autorizaţiei să transmită rapoarte, informaţii şi notificări, în
forma cerută de reglementări;
........................................................................................................... (Legea 111/1996,
88 Care din următoarele afirmaţii privind atribuţiile pe care le au reprezentanţii

CNCAN după încheierea controlului, nu este adevărată?
a) să dispună reorganizarea judiciară a titularului de autorizaţie
b) să încheie un proces verbal de control
c) să propună suspendarea sau retragerea autorizaţiei
d) să dispună titularului de autorizaţie sancţionarea disciplinară a personalului vinovat
e) să propună sesizarea organelor de urmărire judiciară
88. a
Art. 32. - (1) Reprezentanţii CNCAN au obligaţia să respecte, pe toată durata controlului,
100 | P a g e
autorizaţiei.
(2) După încheierea controlului, reprezentanţii CNCAN au următoarele atribuţii:
acţiunile corective dispuse, termenele de rezolvare a acestora, şi să comunice rezultatele
controlului persoanei fizice sau juridice supuse controlului;
c) să propună sesizarea organelor de urmărire judiciară, în cazurile şi pentru faptele prevăzute
în prezenta lege;
d) să dispună titularului autorizaţiei sancţionarea disciplinară a personalului vinovat, în
condiţiile prevăzute de prezenta lege;
e) să aplice titularului autorizaţiei, prin persoanele care, potrivit statutului acestuia, îl
reprezintă în raport cu autorităţile publice, sancţiunile contravenţionale prevăzute în prezenta
lege pentru persoanele fizice sau juridice;
f) să aplice sancţiunile contravenţionale prevăzute în prezenta lege personalului care se face
vinovat pentru săvârşirea acestor contravenţii.
(3) Rezumatele programelor de control şi principalele rezultate ale punerii în aplicare a
controalelor constituie informaţii de interes public şi se publică periodic pe site-ul oficial al
CNCAN, cu respectarea regimului datelor cu caracter personal.

a) să propună sesizarea organelor de urmărire judiciară
b) să încheie un proces verbal de control
e) să dispună reorganizarea judiciară a titularului de autorizaţie
89. e
autorizaţiei. (2) După încheierea controlului, reprezentanţii CNCAN au următoarele atribuţii:
în prezenta lege;
101 | P a g e
b) să aplice titularului autorizaţiei, prin persoanele care îl reprezintă în raport cu autorităţile
publice, sancţiunile contravenţionale
90. e
autorizaţiei.
în prezenta lege;

b) să aplice sancţiunile contravenţionale personalului care se face vinovat pentru săvârşirea
acestor contravenţii
91. e
autorizaţiei.
102 | P a g e
în prezenta lege;

b) să propună radierea titularului de autorizaţie
e) să aplice sancţiunile contravenţionale personalului care se face vinovat pentru săvârşirea
acestor contravenţii
92. b
autorizaţiei.
în prezenta lege;
93 În caz de nesupunere la control, CNCAN poate cere intervenţia:

a) reprezentanţilor forului tutelar
b) reprezentanţilor laboratorului de igiena radiaţiilor
c) reprezentanţilor Inspectoratului General al Poliţiei
103 | P a g e
d) reprezentanţilor Serviciului Român de Informaţii
e) reprezentanţilor Ministerului Justiţiei
93. c
Art. 34. - (1) În exercitarea mandatului lor, organele cu drept de control al activităţilor
nucleare, prevăzute în anexa nr. 3, au drepturile prevăzute la art. 31 alin. (1) şi obligaţiile şi
atribuţiile prevăzute la art. 32, în limitele competenţelor stabilite de lege.
(2) În caz de nesupunere la control sau de nesupunere faţă de dispoziţiile legate de
domeniul nuclear, Comisia poate cere autorităţilor competente fie să procedeze la
executarea silită, fie să întreprindă o anchetă. Comisia poate cere intervenţia
reprezentanţilor Inspectoratului General al Poliţiei pentru asigurarea exercitării
mandatului de control prevăzut la art. 31 alin. (1).
(3) În caz de urgenţă, Comisia poate întreprinde din proprie iniţiativă măsuri asigurătorii de
securitate nucleară, cheltuielile aferente acestei activităţi urmând să fie suportate din bugetul
Comisiei şi să fie rambursate de titularul autorizaţiei ori de persoana juridică sau fizică
prevăzută conform anexei nr. 4, ce deţine instalaţia radiologică ori sursa de radiaţii implicată,
de bunăvoie sau prin executare silită.
94 În caz de nesupunere la control, CNCAN poate cere intervenţia:

a) expertului acreditat în radioprotecţie
b) laboratorului de igiena radiaţiilor
c) reprezentantului prefecturii
d) reprezentanţilor Serviciului Român de Informaţii
e) reprezentanţilor Inspectoratului General al Poliţiei
94. e
Art. 34. - (1) În exercitarea mandatului lor, organele cu drept de control al activităţilor
nucleare, prevăzute în anexa nr. 3, au drepturile prevăzute la art. 31 alin. (1) şi obligaţiile şi
atribuţiile prevăzute la art. 32, în limitele competenţelor stabilite de lege.
(2) În caz de nesupunere la control sau de nesupunere faţă de dispoziţiile legate de
domeniul nuclear, Comisia poate cere autorităţilor competente fie să procedeze la
executarea silită, fie să întreprindă o anchetă. Comisia poate cere intervenţia
reprezentanţilor Inspectoratului General al Poliţiei pentru asigurarea exercitării mandatului de
control prevăzut la art. 31 alin. (1).
(3) În caz de urgenţă, Comisia poate întreprinde din proprie iniţiativă măsuri asigurătorii de
securitate nucleară, cheltuielile aferente acestei activităţi urmând să fie suportate din bugetul
Comisiei şi să fie rambursate de titularul autorizaţiei ori de persoana juridică sau fizică
prevăzută conform anexei nr. 4, ce deţine instalaţia radiologică ori sursa de radiaţii implicată,
de bunăvoie sau prin executare silită.
95 Organele de control al activităţilor nucleare, conform Legii 111/1996

republicată cu modificările și completările ulterioare, sunt cele enumerate, cu o
a) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
b) Autoritatea Naţională a Vămilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice
c) Inspecţia Energetică
d) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat
d) Biroul Român de Metrologie Legală
95. c
104 | P a g e
ORGANELE de control al activităţilor nucleare
1. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
2. Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
3. Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat - ISCIR din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.
4. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
5. Inspectoratul General al Poliţiei Române şi unităţile subordonate acestuia.
6. Inspecţia Muncii din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. 7.
Agenţia Naţională de Control al Exporturilor.
8. Autoritatea Naţională a Vămilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
9. Biroul Român de Metrologie Legală.

a) Inspectoratul General al Poliţiei Române şi unităţile subordonate acestuia
b) Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti
Ridicat
e) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
96. c

2. Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului
Bucureşti.
3. Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.
6. Inspecţia Muncii din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
7. Agenţia Naţională de Control al Exporturilor.

b) Biroul Român de Metrologie Legală.
Ridicat
e) Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti
97. c
105 | P a g e
Bucureşti.
98 Organele de control al activităţilor nucleare, conform Legii 111/1996 republicată

cu modificările și completările ulterioare, sunt cele enumerate, cu o excepţie pe care
Ridicat
e) Biroul Român de Metrologie Legală
98. c
Bucureşti.

b) Agenţia Naţională de Control al Exporturilor
Ridicat
99. c
Bucureşti.
106 | P a g e

b) Agenţia Naţională de Control al Exporturilor
d) Autoritatea Naţională a Vămilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice
100. c
Bucureşti.
101 Introducerea în circuitul economic şi social, în vederea utilizării sau
consumului de către populaţie a produselor care conţin materiale radioactive se
autorizează de către:
c) Autoritatea de Sănătate Publică
d) Autoritatea Naţională a Vămilor
e) Ministerul Economiei şi Finanţelor
101. a
Art. 38. - (1) Ministerul Sănătăţii Publice autorizează:
a) introducerea în circuitul economic şi social, în vederea utilizării sau consumului de către
populaţie, a produselor care au fost supuse iradierii sau care conţin materiale radioactive;
b) introducerea în domeniul medical, pentru diagnostic şi tratament medical, a surselor
închise, deschise, a dispozitivelor generatoare de radiaţii ionizante şi a produselor
farmaceutice care conţin materiale radioactive. (2) Cererea de autorizare se face de către
persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1).
(3) Ministerul Sănătăţii Publice elaborează reglementări proprii de autorizare şi de control în
107 | P a g e
acest scop, cu respectarea prevederilor art. 5 şi cu consultarea Comisiei şi a ministerelor
interesate. (Legea 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare).
102 Introducerea în circuitul economic şi social, în vederea utilizării sau
consumului de către populaţie a produselor care au fost supuse iradierii se
autorizează de către:
102. a
103 Introducerea în domeniul medical, pentru diagnostic şi tratament medical a
surselor închise se autorizează de către:
103. a
surselor deschise se autorizează de către:
108 | P a g e
104. a
farmaceutice care conţin materiale radioactive.
(2) Cererea de autorizare se face de către persoanele fizice sau juridice care desfăşoară
activităţile prevăzute la alin. (1).
interesate.
dispozitivelor generatoare de radiaţii ionizante se autorizează de către:
b) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare c) Autoritatea de Sănătate
Publică
105. a
produselor farmaceutice care conţin materiale radioactive se autorizează de
către:
e) Inspecţia Farmaceutică
106. a
109 | P a g e
107 Supravegherea contaminării cu materiale radioactive a produselor

alimentare, pe întregul circuit alimentar, se organizează de către:
a) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
b) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare c) Autoritatea de Sănătate
Publică
d) Ministerul Sănătăţii Publice
e) Autoritatea Sanitar Veterinară
107. d
Art. 39. - (1) Ministerul Sănătăţii Publice organizează:
a) potrivit legii, reţeaua de supraveghere a contaminării cu materiale radioactive a
produselor alimentare, pe întregul circuit alimentar, inclusiv a surselor de apă potabilă,
precum şi a altor bunuri destinate folosirii de către populaţie. Se va asigura astfel activitatea
de supraveghere a gradului de contaminare radioactivă a acestor bunuri şi produse din ţară sau
provenite din import, destinate utilizării pe teritoriul României;
b) sistemul epidemiologic de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus
profesional şi a condiţiilor de igienă în unităţile în care se desfăşoară activităţile nucleare. De
asemenea, urmăreşte influenţa acestor activităţi asupra sănătăţii populaţiei şi emite avizele
prevăzute de reglementările în vigoare.
(2) Ministerul Sănătăţii Publice informează, ori de câte ori este necesar, Comisia şi alte
ministere interesate asupra celor constatate în activitatea de supraveghere şi colaborează cu
acestea pentru stabilirea măsurilor comune ce se impun.
108 Supravegherea contaminării cu materiale radioactive a apei potabile, se

organizează de către:
108. d
acestea pentru stabilirea măsurilor comune ce se impun. (Legea 111/1996 republicată cu
110 | P a g e
109 Supravegherea contaminării cu materiale radioactive a unor bunuri
destinate folosirii de către populaţie, se organizează de către:
c) Ministerul Economiei şi Finanţelor
109. d
110 Sistemul epidemiologic de supraveghere a stării de sănătate a personalului

expus profesional se organizează de către:
a) Autoritatea Sanitar Veterinară
110. d
a) potrivit legii, reţeaua de supraveghere a contaminării cu materiale radioactive a produselor
alimentare, pe întregul circuit alimentar, inclusiv a surselor de apă potabilă, precum şi a altor
bunuri destinate folosirii de către populaţie. Se va asigura astfel activitatea de supraveghere a
gradului de contaminare radioactivă a acestor bunuri şi produse din ţară sau provenite din
import, destinate utilizării pe teritoriul României;
profesional şi a condiţiilor de igienă în unităţile în care se desfăşoară activităţile nucleare.
De asemenea, urmăreşte influenţa acestor activităţi asupra sănătăţii populaţiei şi emite avizele
111 Sistemul epidemiologic de supraveghere a condiţiilor de igienă în unităţile în

care se desfăşoară activităţile nucleare se organizează de către:
a) Autoritatea Sanitar Veterinară
111 | P a g e
e) Agenţia Nucleară
111. d
a) potrivit legii, reţeaua de supraveghere a contaminării cu materiale radioactive a produselor
alimentare, pe întregul circuit alimentar, inclusiv a surselor de apă potabilă, precum şi a altor
bunuri destinate folosirii de către populaţie. Se va asigura astfel activitatea de supraveghere a
gradului de contaminare radioactivă a acestor bunuri şi produse din ţară sau provenite din
import, destinate utilizării pe teritoriul României;
profesional şi a condiţiilor de igienă în unităţile în care se desfăşoară activităţile nucleare.
De asemenea, urmăreşte influenţa acestor activităţi asupra sănătăţii populaţiei şi emite avizele
112 Faptele enumerate constituie infracţiuni la Legea 111/1996, cu o excepţie pe

a) utilizarea materialelor radioactive fără a avea autorizaţia corespunzătoare, dacă acestea
prezintă un risc radiologic deosebit
b) nerespectarea limitelor şi a condiţiilor prevăzute în autorizaţii
c) la încetarea activităţii nu s-a obţinut în prealabil autorizaţia de deţinere, conservare,
dezafectare sau transfer, după caz
d) introducerea în circuitul economic şi social, în vederea utilizării sau consumului de către
populaţie a produselor care au fost supuse iradierii, fără a avea autorizaţia corespunzătoare
e) utilizarea surselor de radiaţii ionizante fără a avea autorizaţia corespunzătoare, dacă acestea
112. b
Art. 44. - (1) Efectuarea unei activităţi dintre cele prevăzute la art. 2, la art. 24 alin. (1), la art.
28 alin. (2) şi la art. 38 alin. (1), fără a avea autorizaţia corespunzătoare prevăzută de lege,
precum şi nerespectarea art. 38 alin. (21) şi (22) constituie infracţiune şi se pedepseşte după
cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă, activităţile prevăzute la: art. 2 lit. a)
privitoare la cercetarea, proiectarea, deţinerea, amplasarea, construcţia sau montajul,
conservarea instalaţiilor nucleare; art. 2 lit. b); art. 2 lit. d) privitoare la mijloacele de
containerizare sau de transport al materialelor radioactive, special amenajate în acest scop; art.
2 lit. g); art. 24 alin. (1) şi la art. 38 alin. (1);
b) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi, nerespectarea art. 38 alin. (21) şi
(22) şi efectuarea neautorizată a unor activităţi prevăzute la: art. 2 lit. a) privitoare la punerea
în funcţiune, funcţionarea de probă, exploatarea, modificarea, dezafectarea, importul şi
exportul instalaţiilor nucleare; art. 2 lit. c), dacă instalaţiile radiologice, materialele nucleare
sau radioactive, deşeurile radioactive şi generatoarele de radiaţii prezintă un risc nuclear ori
radiologic deosebit; art. 2 lit. e) şi f) şi art. 28 alin. (2), dacă materialele nucleare sau
radioactive, deşeurile radioactive şi generatoarele de radiaţii prezintă un risc nuclear ori
radiologic deosebit.
(2) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) se pedepseşte.
112 | P a g e
(2) La încetarea activităţii sau la dezafectarea instalaţiilor nucleare ori radiologice, precum
şi la transferul, în parte sau în totalitate, al instalaţiilor nucleare şi radiologice, al produselor
radioactive ori materialelor nucleare, titularul autorizaţiei este obligat, în prealabil, să
solicite şi să obţină, în condiţiile prevăzute de lege, autorizaţia de deţinere, conservare,
dezafectare sau transfer, după caz.
a) introducerea în circuitul economic şi social, în vederea utilizării sau
consumului de către populaţie, a produselor care au fost supuse iradierii sau
care conţin materiale radioactive;

a) utilizarea instalaţiilor radiologice fără a avea autorizaţia corespunzătoare, dacă acestea
b) împiedicarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor CNCAN la orice loc în care se
desfăşoară activităţile supuse controlului
e) folosirea de către persoanele autorizate a materialelor radioactive încredinţate în alte
scopuri decât cele stabilite pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu
113. e
Art. 44. - (1) Efectuarea unei activităţi dintre cele prevăzute la art. 2, la art. 24 alin. (1),
la art. 28 alin. (2) şi la art. 38 alin. (1), fără a avea autorizaţia corespunzătoare prevăzută de
lege, precum şi nerespectarea art. 38 alin. (21) şi (22) constituie infracţiune şi se pedepseşte
după cum urmează:
b) cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi, nerespectarea art. 38 alin. (21)
şi (22) şi efectuarea neautorizată a unor activităţi prevăzute la: art. 2 lit. a) privitoare la
punerea în funcţiune, funcţionarea de probă, exploatarea, modificarea, dezafectarea, importul
şi exportul instalaţiilor nucleare; art. 2 lit. c), dacă instalaţiile radiologice, materialele
nucleare sau radioactive, deşeurile radioactive şi generatoarele de radiaţii prezintă un risc
nuclear ori radiologic deosebit; art. 2 lit. e) şi f) şi art. 28 alin. (2), dacă materialele
nucleare sau radioactive, deşeurile radioactive şi generatoarele de radiaţii prezintă un risc
nuclear ori radiologic deosebit.
Art. 45. - (1)..............................................................................
(3) Împiedicarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor CNCAN la orice loc în
care se desfăşoară activităţile supuse controlului constituie infracţiune şi se pedepseşte
cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
...................................................................................................
113 | P a g e
............................................................................................................
....................................................................................................
Art. 28. - (1) .........................................................................
precum şi la transferul, în parte sau în totalitate, al instalaţiilor nucleare şi radiologice,
al produselor radioactive ori materialelor nucleare, titularul autorizaţiei este obligat, în
........................................................................................................
a) introducerea în circuitul economic şi social, în vederea utilizării sau consumului de
către populaţie, a produselor care au fost supuse iradierii sau care conţin materiale
radioactive; ...............................................................................................
.....................................................................
Art. 48. - Constituie contravenţii următoarele fapte:
.........................................................................................................
h) folosirea de către persoanele autorizate a materialelor radioactive, a dispozitivelor
generatoare de radiaţii ionizante sau a instalaţiilor nucleare încredinţate în alte scopuri ori
pentru alte operaţiuni decât cele stabilite pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
...................................................................................................

care trebuie să o menţionaţi:
b) împiedecarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor CNCAN la orice loc în care
se desfăşoară activităţile supuse controlului
dezafectare sau transfer, după caz, dacă acestea prezintă un risc radiologic deosebit
d) introducerea în domeniul medical, pentru diagnostic şi tratament medical, a surselor
închise, deschise şi a dispozitivelor generatoare de radiaţii ionizante fără a avea autorizaţia
corespunzătoare
114. e
cum urmează:
114 | P a g e
Art. 45. - ................................................................................
(3) Împiedicarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor CNCAN la orice loc în care
se desfăşoară activităţile supuse controlului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. .

a) manipularea instalaţiilor radiologice fără a avea autorizaţia corespunzătoare, dacă acestea
b) pătrunderea fără drept, în orice mod, într-un spaţiu, încăpere sau zonă delimitată şi marcată
în care se desfăşoară activităţile nucleare, fără consimţământul persoanei care le foloseşte
corespunzătoare
115. e
115 | P a g e
cum urmează:
............................................................................................................

a) manipularea surselor de radiaţie ionizantă fără a avea autorizaţia corespunzătoare, dacă
acestea prezintă un risc radiologic deosebit
c) ameninţarea unei persoane ori colectivităţi, prin orice mijloace, cu răspândirea de materiale
radioactive
116 | P a g e
corespunzătoare
116. e
cum urmează:
............................................................................................................
........................................................................................................
Art. 45. - ..........................................................................................................
5) Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-un spaţiu, încăpere sau zonă delimitată şi
marcată în care se desfăşoară activităţile nucleare prevăzute la art. 2 lit. a) -f), fără
consimţământul persoanei care le foloseşte, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.
...................................................................................................
...............................................................................
...........................................................................................
.............................................................................................. (Legea 111/1996 republicată cu
117 | P a g e
117 Faptele enumerate constituie contravenţii la Legea 111/1996 republicată cu
modificările și completările ulterioare, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) nerespectarea obligaţiilor de raportare
b) ameninţarea cu accident nuclear cu scopul tulburării grave a ordinii publice prin
intimidare
c) nerespectarea limitelor şi a condiţiilor prevăzute în autorizaţii
d) neducerea la îndeplinire, în termenul stabilit, a dispoziţiilor date prin procesul verbal de
control
e) utilizarea în activităţile nucleare de personal care nu posedă permis de exercitare
corespunzător
117. b
a) nerespectarea obligaţiilor de raportare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b) şi la art. 31 alin.
(1) lit. f);
b) nerespectarea limitelor şi a condiţiilor prevăzute în autorizaţiile eliberate în conformitate
cu prevederile art. 8;
c) neducerea la îndeplinire, în termenul stabilit, a dispoziţiilor date în scris, cu confirmare de
primire, de către Comisie, sau prin proces-verbal de control, de către reprezentanţii acesteia;
d) utilizarea în activităţile prevăzute la art. 2 de personal care nu are pregătirea necesară, de
personal neverificat sau respins la examenele periodice ori de personal care nu posedă
permisul de exercitare corespunzător, prevăzut la art. 9;
e) utilizarea de personal care nu dovedeşte cunoştinţele şi aptitudinile necesare sau nu le
aplică în activitatea desfăşurată, cu implicaţii privind funcţionarea instalaţiei nucleare ori
radiologice în condiţii de securitate nucleară, privind riscurile asociate sau privind măsurile de
securitate nucleare aplicabile; ................................................................... (Legea 111/1996
republicată cu modificările și completările ulterioare).
118 Care din faptele enumerate nu constituie contravenţie la Legea 111/1996

republicată cu modificările și completările ulterioare?
b) împiedecarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor CNCAN la orice loc în
care se desfăşoară activităţile supuse controlului
control
corespunzător
118. b
(1) lit. f);
118 | P a g e
securitate nucleare aplicabile; ...................................................................
Art. 45. - ...............................................................................
care se desfăşoară activităţile supuse controlului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
.....................................................................................................(Legea 111/1996 republicată
cu modificările și completările ulterioare).

a) exercitarea de activităţi nucleare fără permisul de exercitare corespunzător
control
corespunzător
119. b
(1) lit. f);
i) exercitarea de activităţi nucleare fără permisul de exercitare corespunzător prevăzut la art.
9; ....................................................................................
Art. 45. - ...............................................................................
(3) Împiedicarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor CNCAN la orice loc în care

119 | P a g e
control
e) nepredarea materialelor radioactive exceptate de la aplicarea regimului de autorizare ca
deşeu radioactiv dacă instrucţiunile de utilizare prevăd obligativitatea respectării acestei
cerinţe
120. b
(1) lit. f);
n) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3);
.................................................................................
Art. 16. - (1) Activităţile în care se utilizează materiale cu activitate totală sau cu concentraţie
masică scăzută, generatorii de radiaţii ionizante de tipul aprobat de Comisie şi orice tuburi
electronice care îndeplinesc limitele şi criteriile de exceptare prevăzute în standardele
internaţionale, astfel încât riscurile aferente activităţii sau sursei sunt minimum acceptate, se
exceptează, în parte sau în totalitate, de la aplicarea regimului de autorizare prevăzut în
prezenta lege.
(2) Limitele şi criteriile detaliate de exceptare parţială sau totală de la aplicarea regimului de
autorizare vor fi stabilite prin reglementările emise în conformitate cu prevederile art. 5.
deţinătorul de surse şi materiale radioactive exceptate de predarea acestora ca deşeu
radioactiv după încheierea utilizării, dacă instrucţiunile de utilizare ale producătorului,
importatorului sau furnizorului prevăd obligativitatea respectării acestei cerinţe.
Art. 45. - ...............................................................................

b) împiedicarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor CNCAN la orice loc în
control
120 | P a g e
e) nesolicitarea reautorizării, la termenul stabilit prin reglementările specifice, înainte de
expirarea vechii autorizaţii
121. b
..........................................................................
cu prevederile
art. 8;
...................................................................
9;
j) nesolicitarea reautorizării, la termenul stabilit prin reglementările specifice, înainte de
expirarea vechii autorizaţii;
....................................................................................
Art. 45. - ...............................................................................

control
e) producerea şi furnizarea neautorizată a aparaturii de control dozimetric al radiaţiilor
nucleare
122. b
..........................................................................
...................................................................
9; ......................................................................................
k) producerea şi furnizarea neautorizată a aparaturii de control dozimetric al radiaţiilor
ionizante şi a materialelor şi dispozitivelor utilizate pentru protecţia împotriva radiaţiilor
ionizante; ....................................................................................
Art. 45. - ...............................................................................
(3) Împiedicarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor Comisiei la orice loc în
închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi..
121 | P a g e
..................................................................................................... (Legea 111/1996 republicată
123 Care din faptele enumerate nu constituie contravenţie la Legea 111/1996?

a) neanunţarea la CNCAN, la termenul stabilit prin reglementările specifice, a furtului sau
sustragerii de instalaţii radiologice
b) folosirea de către persoanele autorizate a materialelor radioactive încredinţate în alte
scopuri ori alte operaţiuni decât cele stabilite
c) împiedecarea fără drept în caz de accident nuclear a pătrunderii personalului de
intervenţie în perimetrul zonelor în care se desfăşoară activităţi nucleare
control
e) nerespectarea obligaţiei de a dezvolta propriul sistem de cerinţe, regulamente şi instrucţiuni
dacă prin aceasta se generează riscuri inacceptabile de orice natură
123. c
........................................................................................................
......................................................................................
g) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. d), dacă prin aceasta se
generează riscuri inacceptabile de orice natură;
.................................................................................................
l) Art. 48. - Constituie contravenţii următoarele fapte:
........................................................................................................
......................................................................................
.................................................................................................
l) nerespectarea obligațiilor de notificare și raportare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. f) și g)
la termenele stabilite prin reglementările specifice.
....................................................................................
...............................................................................................................
Art. 45. - ...............................................................................
(4) Împiedicarea, fără drept, în caz de accident nuclear, a pătrunderii personalului de
intervenţie în perimetrul zonelor în care se desfăşoară activităţi nucleare constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
122 | P a g e
.....................................................................................................
....................................................................................
............................................................................................................
...............................................................................................................
Art. 45. - ...............................................................................
.....................................................................................................

sustragerii de materiale radioactive
c) împiedecarea fără drept, în caz de accident nuclear, a pătrunderii personalului de
control
124. c
........................................................................................................
......................................................................................
.................................................................................................
la termenele stabilite prin reglementările specifice.
....................................................................................
............................................................................................................
...............................................................................................................
Art. 45. - ...............................................................................
123 | P a g e
(4) Împiedicarea fără drept, în caz de accident nuclear, a pătrunderii personalului de
..................................................................................................... (Legea 111/1996 (r2)).

control
e) utilizarea, deţinerea, furnizarea şi manipularea neautorizată a materialelor radioactive,
instalaţiilor radiologice şi generatorilor de radiaţii ionizante dacă CNCAN constată că acestea,
inclusiv deşeurile radioactive, nu prezintă un risc nuclear sau radiologic deosebit
125. c
........................................................................................................
......................................................................................
.................................................................................................
la termenele stabilite prin reglementările specifice;
....................................................................................
p) încălcarea prevederilor art. 28 alin. (2), în cazurile în care Comisia constată că
materialele nucleare sau radioactive, deşeurile radioactive şi generatoarele de radiaţii nu
prezintă un risc nuclear sau radiologic deosebit;
...........................................................................................
Art. 45. - ...............................................................................
(4) Împiedicarea fără drept în caz de accident nuclear a pătrunderii personalului de intervenţie
în perimetrul zonelor în care se desfăşoară activităţi nucleare constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
.....................................................................................................

a) neanunţarea la CNCAN, la termenul stabilit prin reglementările specifice, a incidentului
petrecut în instalaţia radiologică
124 | P a g e
control
126. c
........................................................................................................
......................................................................................
.................................................................................................
....................................................................................
Art. 45. - ...............................................................................

.....................................................................................................(Legea 111/1996, republicată

control
127. c
........................................................................................................
......................................................................................
125 | P a g e
.................................................................................................
....................................................................................
Art. 45. - ...............................................................................
.....................................................................................................(Legea 111/1996, republicată
128 Care din faptele enumerate constituie contravenţie la Legea 111/1996?

a) utilizarea materialelor radioactive fără a avea autorizaţia corespunzătoare, dacă acestea
b) nerespectarea limitelor şi a condiţiilor prevăzute în autorizaţii
e) utilizarea surselor de radiaţii ionizante fără a avea autorizaţia corespunzătoare, dacă acestea
128. b
cum urmează:
............................................................................................................
126 | P a g e
caz;
radioactive;
Art. 28. -.........................................................................................
(2) La încetarea activităţii sau la dezafectarea instalaţiilor nucleare ori radiologice, precum şi
la transferul, în parte sau în totalitate, al instalaţiilor nucleare şi radiologice, al produselor
radioactive ori materialelor nucleare, titularul autorizaţiei este obligat, în prealabil, să solicite
şi să obţină, în condiţiile prevăzute de lege, autorizaţia de deţinere, conservare, dezafectare
sau transfer, după caz. ...................................................................................................
...............................................................................
...........................................................................................
b) nerespectarea limitelor şi a condiţiilor prevăzute în autorizaţiile eliberate
în conformitate cu prevederile art. 8;
..............................................................................................(Legea 111/1996
republicată cu modificările și completările ulterioare).

129. e
cum urmează:
127 | P a g e
radiologic deosebit; art. 2 lit. e) şi
f) şi art. 28 alin. (2), dacă materialele nucleare sau radioactive, deşeurile radioactive şi
generatoarele de radiaţii prezintă un risc nuclear ori radiologic deosebit.
(2) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) lit. b) se pedepseşte. Art. 2. - Prevederile
prezentei legi se aplică următoarelor activităţi şi surse de radiaţii:
............................................................................................................
caz;
radioactive;
Art. 28. - ..................................................................................................
precum şi la transferul, în parte sau în totalitate, al instalaţiilor nucleare şi radiologice,
al produselor radioactive ori materialelor nucleare, titularul autorizaţiei este obligat, în
...................................................................................................
...............................................................................
...........................................................................................
.......................................................................................(Legea 111/1996, republicată cu
modificările și completările ulterioare)

128 | P a g e
corespunzătoare
130. e
cum urmează:
............................................................................................................
........................................................................................................
Art. 28. -.........................................................................................
...............................................................................
...........................................................................................
129 | P a g e
.............................................................................................. (Legea 111/1996, republicată cu

a) manipularea instalaţiilor radiologice fără a avea autorizaţia corespunzătoare, dacă acestea
corespunzătoare
131. e
cum urmează:
............................................................................................................
Art. 28. - ................................................................................
130 | P a g e
............................................................................
Art. 45. ...........................................................................................
(5) Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-un spaţiu, încăpere sau zonă delimitată şi
marcată în care se desfăşoară activităţile nucleare prevăzute la art. 2 lit. a)-f), fără
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor
drepturi. ..............................................................................................
...........................................................................................

a) manipularea surselor de radiaţie ionizantă fără a avea autorizaţia corespunzătoare, dacă
acestea prezintă un risc radiologic deosebit
c) ameninţarea unei persoane ori colectivităţi, prin orice mijloace, cu răspândirea de materiale
radioactive
corespunzătoare
132. e
cum urmează:
............................................................................................................
131 | P a g e
........................................................................................................
Art. 28. -................................................................................
..............................................................................................
...........................................................................................
133 Care din faptele enumerate constituie infracţiune la Legea 111/1996?

control
corespunzător
133. b
Art. 45. - ................................................................................
(3) Împiedicarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor Comisiei la orice loc în care
închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi..
..................................................................................................
(1) lit. f);
132 | P a g e
.............................................................................................(Legea 111/1996, republicată cu

b) împiedicarea prin orice mijloace a accesului reprezentanţilor CNCAN la orice loc în
control
corespunzător
134. b
Art. 45. - ................................................................................
închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
..................................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
9; .........................................................................................(Legea 111/1996, republicată cu

control
e) nepredarea materialelor radioactive exceptate de la aplicarea regimului de autorizare ca
deşeu radioactiv dacă instrucţiunile de utilizare prevăd obligativitatea respectării acestei
cerinţe
135. b
Art. 45. - ................................................................................
..................................................................................................
..............................................................................................
133 | P a g e
..............................................................................................
9; ............................................................................................
n) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3);
....................................................................................
Art. 16. - ...............................................................................
deţinătorul de surse şi materiale radioactive exceptate de predarea acestora ca deşeu
radioactiv după încheierea utilizării, dacă instrucţiunile de utilizare ale producătorului,
importatorului sau furnizorului prevăd obligativitatea respectării acestei cerinţe. (Legea

control
e) nesolicitarea reautorizării, la termenul stabilit prin reglementările specifice, înainte de
expirarea vechii autorizaţii
136. b
Art. 45. - ................................................................................
..................................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
9; ............................................................................................
j) nesolicitarea reautorizării, la termenul stabilit prin reglementările specifice, înainte de
expirarea vechii autorizaţii;
.................................................................................... (Legea 111/1996, republicată cu

134 | P a g e
control
nucleare
137. b
Art. 45. - ................................................................................
..................................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
9; ............................................................................................
ionizante; .................................................................................... (Legea 111/1996, republicată

a) transportul surselor de radiaţii ionizante fără a avea autorizaţia corespunzătoare,
dacă acestea prezintă un risc radiologic deosebit
b) utilizarea în activităţile autorizate de personal respins la examenele periodice sau
neverificat
control
nucleare
138. a
cum urmează:
135 | P a g e
..................................................................................................
gestionare a deşeurilor radioactive; ..............................................................................
.................................................................................
............................................................................................
ionizante; .................................................................................... (Legea 111/1996, republicată

b) nerespectarea obligaţiei de a transmite notificări în forma cerută de reglementări
control
139. a
cum urmează:
136 | P a g e
..................................................................................................
(1) lit. f);
............................................................................................
....................................................................................
drepturi: ............................................................................................................
.................................................................................................
..............................................................................
................................................................................ (Legea 111/1996, republicată cu

control
140. a
cum urmează:
137 | P a g e
..................................................................................................
.................................................................................................
............................................................................................
....................................................................................
..............................................................................
c) dezvoltarea propriului sistem de cerinţe, regulamente şi instrucţiuni care
asigură desfăşurarea activităţilor autorizate fără riscuri inacceptabile de orice
natură. ................................................................................ (Legea 111/1996,

sustragerii de instalaţii radiologice
c) împiedecarea fără drept în caz de accident nuclear a pătrunderii personalului de
control
138 | P a g e
141. c
Art. 45. - .............................................................................
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
..............................................................................
.................................................................................................
............................................................................................
....................................................................................
l) nerespectarea obligaţiilor de notificare şi raportare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. f) şi g)
la termenele stabilite prin reglementările specifice ;
......................................................................................
..............................................................................
d) dezvoltarea propriului sistem de cerinţe, regulamente şi instrucţiuni care
natură. ................................................................................ (Legea 111/1996,

control
142. c
Art. 45. - .............................................................................
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
..............................................................................
.................................................................................................
............................................................................................
139 | P a g e
....................................................................................
......................................................................................
toate măsurile necesare pentru: ..............................................................................
e) dezvoltarea propriului sistem de cerinţe, regulamente şi instrucţiuni care
natură. ................................................................................ (Legea 111/1996,

c) pătrunderea fără drept, în orice mod, într-un spaţiu, încăpere sau zonă delimitată şi
marcată în care se desfăşoară activităţile nucleare, fără consimţământul persoanei care
le foloseşte
control
143. c
Art. 45. - .............................................................................
..............................................................................
.................................................................................................
............................................................................................
....................................................................................
......................................................................................
m) efectuarea neautorizată a unei activităţi prevăzute la art. 2 lit. c), în cazul în care Comisia
constată că materialele nucleare sau radioactive, deşeurile radioactive şi generatoarele de
140 | P a g e
radiaţii nu prezintă un risc nuclear sau radiologic deosebit;
.................................................................................................
................................................................................................
b) producerea, amplasarea, construcţia, furnizarea, închirierea, transferul, manipularea,

scopuri ori pentru alte operaţiuni decât cele stabilite
le foloseşte
control
144. c
Art. 45. - .............................................................................
..............................................................................
.................................................................................................
c) ) neducerea la îndeplinire, în termenul stabilit, a dispoziţiilor date în scris, cu confirmare
de primire, de către CNCAN, sau prin proces-verbal de control, de către reprezentanţii
acesteia; ............................................................................................
....................................................................................
l) nerespectarea obligaţiilor de notificare şi raportare prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. f) şi g) la
termenele stabilite prin reglementările specifice;
......................................................................................
m) efectuarea neautorizată a unei activităţi prevăzute la art. 2 lit. c), în cazul în care CNCAN
.................................................................................................
................................................................................................
141 | P a g e
caz;
radioactive; ................................................................................ (Legea 111/1996 republicată
cu modificările și completarile ulterioare).

b) folosirea de către persoanele autorizate a instalaţiilor nucleare încredinţate în alte scopuri
ori alte operaţiuni decât cele stabilite
le foloseşte
control
145. c
Art. 45. - .............................................................................
..............................................................................
.................................................................................................
............................................................................................
....................................................................................
......................................................................................
m) efectuarea neautorizată a unei activităţi prevăzute la art. 2 lit. c), în cazul în care Comisia
142 | P a g e
.................................................................................................
................................................................................................
146 Amenda maximă prevăzută de lege, cu care se sancţionează contravenţiile la

Legea 111/1996 este de:
a) 1000 lei
b) 5000 lei
c) 10000 lei
d) 20000 lei
e) 30000 lei
146. d
Art. 49. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 48 lit. i) şi k) se sancţionează cu amendă de la
100 lei la 3.000 lei.
(2) Contravenţiile prevăzute la art. 48 lit. a), c), d), e), n) şi r) se sancţionează cu amendă de la
3.000 lei la 10.000 lei.
(3) Contravenţiile prevăzute la art. 48 lit. b), f), g), h), j), l), m), o), p) şi q) se sancţionează cu
amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.
(4) Limitele amenzilor contravenţionale se actualizează prin hotărâre a Guvernului. (Legea
147 Amenda maximă prevăzută de lege, cu care se sancţionează contravenţiile la

a) 10000 lei
b) 15000 lei
c) 20000 lei
d) 25000 lei
e) 30000 lei
147. c
100 lei la 3.000 lei.
3.000 lei la 10.000 lei.
148 Amenda minimă prevăzută de lege, cu care se sancţionează contravenţiile la

a) 100 lei
b) 500 lei
c) 1000 lei
143 | P a g e
d) 1500 lei
e) 2000 lei
148. a
100 lei la 3.000 lei.
3.000 lei la 10.000 lei.
149 Amenda minimă prevăzută de lege, cu care se sancţionează contravenţiile la

a) 50 lei
b) 100 lei
c) 200 lei
d) 250 lei
e) 500 lei
149. b
100 lei la 3.000 lei.
3.000 lei la 10.000 lei.
150 Constatarea şi aplicarea contravenţiilor la Legea 111/1996 se fac de către:

a) inspectorii CNCAN
b) inspectorii de poliţie
c) inspectorii Gărzii de Mediu
d) inspectorii Laboratoarelor de igiena radiaţiilor
e) reprezentanţi împuterniciţi ai CNCAN
150. e
Art. 50. - Constatarea şi aplicarea contravenţiilor se fac de către reprezentanţii împuterniciţi
ai Comisiei. (Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare).
151 Constatarea şi aplicarea contravenţiilor la Legea 111/1996 se fac de către:

b) inspectorii de poliţie
c) reprezentanţi împuterniciţi ai CNCAN
d) inspectorii Laboratoarelor de igiena radiaţiilor
e) reprezentanţi împuterniciţi ai Agenţiei Nucleare
151. c
Art. 50. - Constatarea şi aplicarea contravenţiilor se fac de către reprezentanţii împuterniciţi
ai Comisiei. (Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare)
144 | P a g e
152 Activitate nucleară în înţelesul dat de Legea 111/1996 este orice practică
umană având una sau mai multe din caracteristicile următoare, cu o excepţie pe
a) introduce surse suplimentare
b) introduce căi de expunere suplimentare
c) extinde expunerea la un număr mai mare de persoane
d) modifică reţeaua de căi de expunere
e) este declarată ca atare de executant
152. e
......................................................
3. activitate nucleară - orice practică umană care introduce surse de radiaţii sau căi de
expunere suplimentare, extinde expunerea la un număr mai mare de persoane sau
modifică reţeaua de căi de expunere, plecând de la sursele de radiaţii existente, mărind
astfel expunerea ori probabilitatea expunerii persoanelor sau numărul de persoane
expuse, şi care este gestionată ca situaţie de expunere planificată;
.......................................... (Legea 111/1996, republicată cu modificările și
completările ulterioare)
153 Activitate nucleară în înţelesul dat de Legea 111/1996 este orice practică
umană având una sau mai multe din caracteristicile următoare, cu o excepţie pe
a) introduce surse suplimentare
b) este declarată ca atare de executant
c) extinde expunerea la un număr mai mare de persoane
d) modifică reţeaua de căi de expunere
e) introduce căi de expunere suplimentare
153. b
..............................................
2. activitate nucleară - orice practică umană care introduce surse de radiaţii sau căi de
expunere suplimentare, extinde expunerea la un număr mai mare de persoane sau modifică
reţeaua de căi de expunere, plecând de la sursele de radiaţii existente, mărind astfel expunerea
ori probabilitatea expunerii persoanelor sau numărul de persoane expuse, şi care este
gestionată ca situaţie de expunere planificată; ....................................................(Legea
111/1996 , republicată cu modificările și completările ulterioare)
154 Deşeuri radioactive în înţelesul dat de Legea 111/1996 sunt acele materiale
având caracteristicile următoare, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) rezultă din activităţile nucleare
b) nu s-a prevăzut nicio întrebuinţare pentru ele
c) conţin radionuclizi în concentraţii superioare limitelor de exceptare
d) sunt contaminate cu radionuclizi peste limitele de exceptare
e) sunt colectate şi stocate în pubele speciale
154. e
................................................................
7. deşeuri radioactive - materiale radioactive în stare gazoasă, lichidă sau solidă, pentru care
deţinătorul acestora nu poate demonstra CNCAN că se prevede sau se consideră o altă
utilizare şi care conţin radionuclizi în concentraţii sau cu contaminări de suprafaţă superioare
unor valori stabilite de CNCAN, în conformitate cu reglementările specifice aplicabile emise
de aceasta conform art. 5; .................................................... (Legea 111/1996 , republicată cu
145 | P a g e
155 Deşeuri radioactive în înţelesul dat de Legea 111/1996 sunt acele materiale
având caracteristicile următoare, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) rezultă din activităţile nucleare
b) sunt colectate şi stocate în pubele speciale
c) conţin radionuclizi în concentraţii superioare limitelor de exceptare
d) sunt contaminate cu radionuclizi peste limitele de exceptare
e) nu s-a prevăzut nicio întrebuinţare pentru ele
155. b
.............................................
7. deşeuri radioactive - materiale radioactive în stare gazoasă, lichidă sau solidă, pentru care
deţinătorul acestora nu poate demonstra CNCAN că se prevede sau se consideră o altă
utilizare şi care conţin radionuclizi în concentraţii sau cu contaminări de suprafaţă superioare
unor valori stabilite de CNCAN, în conformitate cu reglementările specifice aplicabile emise
de aceasta conform art. 5; ................................................................ (Legea 111/1996 ,
156 Dispozitive generatoare de radiaţii ionizante în înţelesul dat de Legea

111/1996 sunt acele dispozitive care produc următoarele radiaţii, cu o excepţie pe
a) radiaţii laser
b) radiaţii X
c) neutroni
d) electroni
e) protoni
156. a
...............................................
8. dispozitive generatoare de radiaţii ionizante - dispozitivele capabile să genereze radiaţii
ionizante precum raze X, neutroni, electroni sau alte particule încărcate;
............................................. (Legea 111/1996 , republicată cu modificările și completările
ulterioare) Radiaţia laser este de fapt radiaţie luminoasă.
157 Dispozitive generatoare de radiaţii ionizante în înţelesul dat de Legea

111/1996 sunt acele dispozitive care produc următoarele radiaţii, cu o excepţie pe
a) electroni
b) radiaţii X
c) neutroni
d) radiaţii ultraviolete
e) protoni
157. d
................................................
8. dispozitive generatoare de radiaţii ionizante - dispozitivele capabile să genereze radiaţii
ionizante precum raze X, neutroni, electroni sau alte particule încărcate;
............................................. (Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările
ulterioare) Radiaţia laser este de fapt radiaţie luminoasă.
158 Instalaţie radiologică în înţelesul dat de Legea 111/1996 este:

a) reactorul nuclear energetic
b) instalaţia de retratare a combustibilului nuclear iradiat
c) reactorul nuclear de cercetare
146 | P a g e
d) instalaţia care conţine materiale radioactive, alta decât cele amintite la celelalte litere
(a,b,c,e)
e) instalaţia în care sunt stocate materiale nucleare
158. d
................................................
9. instalaţie radiologică - generator de radiaţie ionizantă, instalaţia, aparatul ori dispozitivul
care extrage, produce, prelucrează sau conţine materiale radioactive, altele decât cele definite
la pct. 10; .............................................(Legea 111/1996 , republicată cu modificările și

d) instalaţia care extrage materiale radioactive, alta decât cele amintite la celelalte litere
(a,b,c,e)
159. d
la pct. 10; ............................................(Legea 111/1996 , republicată cu modificările și

d) instalaţia, aparatul ori dispozitivul care conţine materiale radioactive, altele decât
cele amintite la celelalte litere (a,b,c,e)
160.
la pct. 10; .............................................(Legea 111/1996 , republicată cu modificările și

d) instalaţia, aparatul ori dispozitivul care extrage sau produce materiale radioactive,
altele decât cele amintite la celelalte litere (a,b,c,e)
161. d
la pct. 10; .............................................(Legea 111/1996, republicată cu modificările și
147 | P a g e
d) instalaţia, aparatul ori dispozitivul care extrage, produce sau conţine materiale
radioactive, altele decât cele amintite la celelalte litere (a,b,c,e)
162. d
la pct. 10; ............................................(Legea 111/1996 , republicată cu modificările și

d) instalaţia, aparatul ori dispozitivul care extrage, produce, prelucrează sau conţine
materiale radioactive, altele decât cele amintite la celelalte litere (a,b,c,e)
163. d
la pct. 10; .............................................(Legea 111/1996, republicată cu modificările și
164 Material radioactiv în înţelesul dat de Legea 111/1996 este orice material, în
orice stare de agregare care:
a) provine dintr-o centrală nucleară
b) provine dintr-o mină uraniferă
c) prezintă fenomenul de radioactivitate
d) este marcat cu semnul de pericol de radiaţii
e) prezintă fenomenul de luminiscenţă
164. c
15. material radioactiv - orice material care conţine substanţe radioactive;
.............................................(Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările
ulterioare)
c) este deşeu radioactiv
e) prezintă fenomenul de luminiscenţă
165. c
.............................................(Legea 111/1996 , republicată cu modificările și completările
ulterioare)
148 | P a g e
c) prezintă fenomenul de fosforescenţă
e) prezintă fenomenul de radioactivitate
166. e
ulterioare)
167 Plan de intervenţie în înţelesul dat de Legea 111/1996 este ansamblul de
măsuri care se aplică în caz de:
a) inundaţii
b) incendiu
c) accident nuclear
d) calamitate
e) hazard biologic
167. c
19. plan de intervenţie - ansamblul de măsuri care se aplică în caz de accident nuclear;
ulterioare)
168 Risc radiologic deosebit al unui material radioactiv în înţelesul dat de Legea
111/1996 este posibilitatea ca în cazul pierderii controlului să se încaseze în urma
unui singur eveniment de acest fel o doză individuală mai mare decât:
a) 1 mSv
b) 10 mSv
c) 20mSv
d) 30 mSv
e) 40 mSv
168. a
25. risc radiologic deosebit al unei instalaţii nucleare, material nuclear, material radioactiv,
deşeu radioactiv sau generator de radiaţii - posibilitatea ca în cazul pierderii controlului să se
încaseze în urma unui singur eveniment de acest fel o doză individuală mai mare decât limita
anuală de doză pentru o persoană din populaţie sau o doză colectivă de zece ori mai mare
decât limita anuală de doză pentru o persoană din populaţie;
ulterioare)
169 Orice persoană fizică sau juridică care a suferit un prejudiciu ca urmare a
abuzurilor săvârşite de CNCAN sau de alt organism prevăzut de lege poate face
plângere la:
a) CNCAN
b) instanţa în jurisdicţia căreia se află organismul care a produs prejudiciul c) instanţa în
jurisdicţia căreia se află
d) instanţa de contencios administrativ
e) instanţa în jurisdicţia căreia se află CNCAN
149 | P a g e
169. d
Art. 54. - Orice persoană fizică sau juridică care a suferit un prejudiciu ca urmare a
abuzurilor săvârşite de Comisie sau de alt organism prevăzut de prezenta lege poate face
plângere, în termen de 30 de zile, la instanţa de contencios administrativ.(Legea 111/1996,
plângere, în termen de 30 de zile, la:
a) prefectură
b) instanţa în jurisdicţia căreia se află organismul care a produs prejudiciul
c) instanţa în jurisdicţia căreia se află
d) instanţa de contencios administrativ
e) instanţa în jurisdicţia căreia se află CNCAN
170. d
Art. 54. - Orice persoană fizică sau juridică care a suferit un prejudiciu ca urmare a abuzurilor
săvârşite de Comisie sau de alt organism prevăzut de prezenta lege poate face plângere, în
termen de 30 de zile, la instanţa de contencios administrativ.(Legea 111/1996, republicată cu
plângere, în termen de 30 de zile, la:
a) instanţa de contencios administrativ
b) instanţa în jurisdicţia căreia se află organismul care a produs prejudiciul
c) instanţa în jurisdicţia căreia se află
d) instanţa comercială
e) Autoritatea de Sănătate Publică teritorială
171. a
Art. 54. - Orice persoană fizică sau juridică care a suferit un prejudiciu ca urmare a abuzurilor
săvârşite de Comisie sau de alt organism prevăzut de prezenta lege poate face plângere, în
termen de 30 de zile, la instanţa de contencios administrativ.(Legea 111/1996, republicată cu
a) 0,1 mSv
b) 0,5 mSv
c) 1 mSv
d) 1,5 mSv
e) 2 mSv
172. c
decât limita anuală de doză pentru o persoană din populaţie; .............................................
(Legea 111/1996 , republicată cu modificările și completările ulterioare)
150 | P a g e
unui singur eveniment de acest fel o doză colectivă mai mare decât:
a) 1 mSv
b) 10 mSv
c) 20mSv
d) 30 mSv
e) 40 mSv
173. b
ulterioare)
a) 0,1 mSv
b) 1 mSv
c) 10 mSv
d) 15 mSv
e) 20 mSv
174. c
ulterioare)
175 Risc radiologic deosebit al unei instalaţii nucleare în înţelesul dat de Legea
a) 0,1 mSv
b) 0,5 mSv
c) 1 mSv
d) 1,5 mSv
e) 2 mSv
175. c
ulterioare)
151 | P a g e
a) 1 mSv
b) 10 mSv
c) 20mSv
d) 30 mSv
e) 40 mSv
176. b
ulterioare)
a) 0,1 mSv
b) 1 mSv
c) 10 mSv
d) 15 mSv
e) 20 mSv
177. c .
decât limita anuală de doză pentru o persoană din populaţie; .............................................
a) 1 mSv
b) 10 mSv
c) 20mSv
d) 30 mSv
e) 40 mSv
178. a
ulterioare)
152 | P a g e
179 Sistem de management în domeniul nuclear în înţelesul dat de Legea
111/1996 este sistemul de management al calităţii instituit şi menţinut în
conformitate cu reglementările specifice emise de CNCAN şi care este controlat
de:
a) CNCAN
b) ASRO
c) RENAR
d) LAREX
e) organismul acreditat de certificare
179. a
28. sistem de management în domeniul nuclear - sistemul de management instituit şi
menţinut în conformitate cu reglementările specifice emise de CNCAN şi care este controlat
de aceasta; .............................................(Legea 111/1996, republicată cu modificările și
180 Sistem controlat de management în domeniul nuclear în înţelesul dat de
Legea 111/1996 este sistemul de management al calităţii instituit şi menţinut în
conformitate cu:
a) sistemul de standarde ISO 9000
b) standardele europene (EN) specifice
c) reglementările specifice emise de CNCAN
d) sistemul de standarde ISO 45000
e) reglementările organismul acreditat de certificare
180. c
28. sistem de management în domeniul nuclear - sistemul de management instituit şi
menţinut în conformitate cu reglementările specifice emise de CNCAN şi care este controlat
de aceasta; .............................................(Legea 111/1996, republicată cu modificările și
181 Sursă de radiații în înţelesul dat de Legea 111/1996 este:

a) orice emiţător de radiaţii
b) emiţătorul de raze infraroşii
c) emiţătorul de raze ultraviolete
d) emiţătorul de radiaţii laser
e) emiţătorul de radiaţii ionizante
181. e
29. surse de radiații - orice emiţător de radiaţii ionizante, inclusiv orice material radioactiv şi
orice dispozitiv generator de radiaţii ionizante; .............................................

a) orice emiţător de radiaţii
b) orice material radioactiv
c) orice material nuclear
d) orice material sub formă specială
e) orice material de interes nuclear
182. b
29. sursă de radiaţii - orice emiţător de radiaţii ionizante, inclusiv orice material radioactiv
şi orice dispozitiv generator de radiaţii ionizante; .............................................
153 | P a g e
a) orice material radioactiv
b) orice material de interes nuclear
d) orice material fisionabil special
e) orice materie primă nucleară
183. a
29. sursă de radiaţii - orice emiţător de radiaţii ionizante, inclusiv orice material radioactiv şi
orice dispozitiv generator de radiaţii ionizante; ............................................

a) orice materie primă nucleară
b) orice material de interes nuclear
d) orice material fisionabil special
e) orice material radioactiv
184. e .
29. sursă de radiaţii - orice emiţător de radiaţii ionizante, inclusiv orice material radioactiv şi
orice dispozitiv generator de radiaţii ionizante; .............................................
185 Lista cuprinzând unităţile fără personalitate juridică ce pot fi autorizate să
desfăşoare activităţi din domeniul nuclear (Anexa nr. 4 la Legea 111/1996) este:
a) definitivă
b) exhaustivă
c) poate fi completată de CNCAN
d) poate fi completată prin hotărâre a Guvernului
e) poate fi completată de Registrul Comerţului
185. d
ANEXA Nr. 4
LISTA
cuprinzând unităţile fără personalitate juridică ce pot fi autorizate în condiţiile art. 8 alin. (3)
1. Cabinetele medicale constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind
organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare
2. Cabinetele de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, constituite
conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000
3. Unităţile legal constituite, subordonate unor ministere cu acordul prealabil al persoanei
juridice din care fac parte
4. Unităţile legal constituite din regiile autonome, companiile naţionale sau marile societăţi
comerciale, care au obţinut în prealabil acordul persoanei juridice din care fac parte
Prezenta listă poate fi completată prin hotărâre a Guvernului.
186 Lista cuprinzând unităţile fără personalitate juridică ce pot fi autorizate să
desfăşoare activităţi din domeniul nuclear (Anexa nr. 4 la Legea 111/1996) este:
a) definitivă
b) poate fi completată de CNCAN
c) poate fi completată de Ministerul Economiei şi Comerţului
154 | P a g e
d) poate fi completată prin hotărâre a Guvernului
e) poate fi completată de Registrul Comerţului
186. d
ANEXA Nr. 4
LISTA
cuprinzând unităţile fără personalitate juridică ce pot fi autorizate în condiţiile art. 8 alin. (3)
1. Cabinetele medicale constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind
organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare
2. Cabinetele de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, constituite
conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2000
3. Unităţile legal constituite, subordonate unor ministere cu acordul prealabil al persoanei
juridice din care fac parte
4. Unităţile legal constituite din regiile autonome, companiile naţionale sau marile societăţi
comerciale, care au obţinut în prealabil acordul persoanei juridice din care fac parte
Prezenta listă poate fi completată prin hotărâre a Guvernului.
187 Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01) a fost

emisă:
a) la cererea Comunităţii Europene
b) în baza art. 5 din Legea 111/1996
c) în baza Directivei CE 93/42 EEC
d) în baza HG 1627/2003
e) în baza Directivei CE 97/43 Euratom
187. b
Art. 1. - Prezentele norme stabilesc cerinţele referitoare la asigurarea securităţii radiologice a
personalului expus profesional, a populaţiei şi a mediului, potrivit prevederilor Legii nr.
111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată cu modificările
și completările ulterioare.
(NSR-01- Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică)
188 Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01)

stabileşte cerinţe generale referitoare la asigurarea protecției sănătății
persoanelor privind securitatea:
a) financiară
b) socială
c) radiologică
d) fizică
e) alimentară
188. c
Art. 1. - Prezentele norme stabilesc cerinţele generale de securitate radiologică în scopul
asigurării protecției sănătății persoanelor care fac obiectul expunerilor profesionale, medicale
și publice, a proprietății și a mediului înconjurător în toate situațiile de expunere prevăzute în
Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea și controlul
activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(NSR-01 - Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică)
155 | P a g e
189 Prevederile Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică
(NSR - 01) se aplică practicilor care implică riscul expunerii la radiaţii ionizante
provenite de la sursele menţionate, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi
:
a) sursele artificiale
b) sursele naturale, în cazul în care radionuclizii sunt sau au fost procesaţi în vederea folosirii
proprietăţilor lor de substanţe radioactive, fisionabile sau fertile
c) echipamentele electrice care, operând la o diferenţă de potenţial de peste 5 keV, generează
asemenea radiaţii
d) componente ale fondului natural de radiaţii, precum: radionuclizii prezenţi în
organismul uman şi radiaţiile cosmice înregistrate în mod normal la nivelul solului
e) intervenţia în caz de urgenţă radiologică
189. d
Art. 2. - (1) Prezentele norme se aplică tuturor situaţiilor de expunere datorate activităţilor şi
surselor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Prezentele norme se aplică practicilor și activităților umane care implică riscul expunerii
la radiaţii ionizante provenite de la:
a) surse artificiale de radiaţii;
b) sursele naturale de radiaţii care conduc la o creştere semnificativă a expunerii lucrătorilor
sau a populaţiei la radiaţii ionizante, în special expunerea echipajelor navigante ale
aeronavelor şi ale navelor spaţiale, precum şi prelucrarea materialelor care conţin radionuclizi
naturali;
c) orice echipament electric ce emite radiaţii ionizante şi conţine componente care
funcţionează la o diferenţă de potenţial de peste 5 kilovolţi (kV);
d) radon şi toron, ori descendenţii acestora, în interioriul clădirilor, inclusiv locuinţe şi locuri
de muncă;
e) materiale de construcţii, în cazul radiaţiilor gama generate în interiorul construcţiilor;
f) efectele pe termen lung ale unei urgenţe nucleare sau radiologice ori ale unei activităţi
umane din trecut. Art. 3. - Prezentele norme nu se aplică:
a) expunerii la următoarele componente ale fondului natural de radiaţii: radionuclizii prezenţi
în organismul uman şi radiaţiile cosmice înregistrate în mod normal la nivelul solului;
b) expunerii la radiaţiile cosmice a populaţiei sau lucrătorilor, alţii decât membrii echipajelor
aeronavelor sau navelor spaţiale, pe durata călătoriilor aeriene sau în spaţiu;
c) expunerii, deasupra solului, la radiaţiile emise de radionuclizii din scoarţa terestră
neperturbată
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică – NSR-01

provenite de la sursele menţionate, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) componente ale fondului natural de radiaţii, precum: radionuclizii prezenţi în
b) surselor artificiale
c) surselor naturale, în cazul în care radionuclizii sunt sau au fost procesaţi în vederea folosirii
d) echipamentelor electrice care, operând la o diferenţă de potenţial de peste 5 keV, generează
asemenea radiaţii
e) expunerilor remanente ulterioare unei urgenţe radiologice
190. a
156 | P a g e
Art. 3. - Prezentele norme nu se aplică:
neperturbată. (NSR-01)

provenite de la sursele menţionate, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) surselor naturale, în cazul în care radionuclizii nu sunt sau nu au fost procesaţi în vederea
folosirii proprietăţilor lor de substanţe radioactive, fisionabile sau fertile dacă conduc la o
creştere semnificativă a expunerii lucrătorilor sau a persoanelor din populaţie
d) componente ale fondului natural de radiaţii, precum: radionuclizii prezenţi în
e) expunerilor remanente ulterioare unei urgenţe radiologice
191. d
neperturbată. Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică – NSR-01

provenite de la sursele şi practicile menţionate, cu excepţia uneia pe care trebuie
să o indicaţi:
a) practicilor ori activităţilor profesionale vechi ori desfăşurate în trecut
d) echipamentelor electrice care, operând la o diferenţă de potenţial de peste 5 keV, generează
asemenea radiaţii
e) radiaţiile emise de radionuclizii din scoarţa terestră neperturbată
192. e
neperturbată. Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică - NSR-01
157 | P a g e
193 La care din următoarele expuneri la radiaţii ionizante nu se aplică
prevederile Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR - 01)?
a) datorate urmatoarelor componente ale fondului natural de radiaţii: radionuclizii
prezenţi în organismul uman şi radiaţiile cosmice înregistrate în mod normal la nivelul
solului
b) datorate surselor artificiale
c) remanente, ulterioare unei urgenţe radiologice
d) datorate intervenţiilor în caz de urgenţe radiologice
e) datorate unor practici ori activităţi profesionale vechi ori desfăşurate în trecut
193. a
neperturbată. Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01)

prevederile Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR -
01)?
a) datorate radiaţiilor emise de radionuclizii din scoarţa terestră neperturbată
c) datorate unor echipamente electrice care, operând la o diferenţă de potenţial de peste 5 kV,
generează radiaţii ionizante
194. a
neperturbată. Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01)

prevederile Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR -
01)?
a) datorate unor componente ale fondului natural de radiaţii, precum: radionuclizii
prezenţi în organismul uman şi radiaţiile cosmice înregistrate în mod normal la nivelul
solului
195. a
158 | P a g e
neperturbată.
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01)

prevederile Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR -
01)?
a) datorate unor surse naturale, în cazul în care radionuclizii sunt sau au fost procesaţi în
vederea folosirii proprietăţilor lor de substanţe radioactive, fisionabile sau fertile
d) datorate radiaţiilor cosmice care implica expunerea populaţiei sau a lucrătorilor, alţii
decât membrii echipajelor aeronavelor sau navelor spaţiale, pe durata călătoriilor
aeriene sau în spaţiu
196. d
neperturbată.
197 Sunt exceptate de la autorizarea de către CNCAN următoarele practici, în

afara uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) care implică materiale radioactive a căror activitate totală nu depăşeşte nivelul de exceptare
prevăzut de norme
b) care implică materiale radioactive a căror concentraţie a activităţii nu depăşeşte nivelul de
exceptare prevăzut de norme
c) care implică furnizarea
d) care implică aparate electrice operând la diferenţe de potenţial de maximum 30 kV
e) care implică materiale contaminate cu radionuclizi rezultate din practici autorizate care
îndeplinesc nivelurile de eliberare de sub regimul de autorizare stabilite de norme
197. c
Art. 37. - (1) Sunt exceptate de la cerinţele de autorizare următoarele practici justificate care
implică:
a) materiale radioactive pentru care cantităţile din activitatea în cauză nu depăşesc nivelurile
de exceptare totale stabilite în anexa nr. 2 la norme, tabelul nr. 3, coloana a 3-a, sau niveluri
mai ridicate care, pentru aplicaţii specifice, sunt aprobate de către CNCAN şi satisfac
criteriile generale de exceptare şi eliberare de sub controlul reglementat al CNCAN prevăzute
în anexa nr. 2 la norme;
b) fără a aduce atingere prevederilor art. 33, materialele radioactive pentru care concentraţiile
activităţii nu depăşesc valorile de exceptare, stabilite în tabelul nr. 2 din anexa nr. 2, sau valori
mai ridicate, care, pentru aplicaţii specifice, sunt aprobate de către CNCAN şi satisfac
159 | P a g e
criteriile generale de exceptare şi eliberare de sub controlul de reglementat al CNCAN,
prevăzute în anexa nr. 2 la norme;
(2) Sunt exceptate de la cerinţele de autorizare instalaţiile care conţin o sursă închisă, cu
condiţia ca:
a) instalaţia să aparţină unei categorii aprobate de către CNCAN prin autorizaţia de securitate
radiologică în care se menţionează exceptarea de la autorizare a practicilor desfăşurate cu
aparatura respectivă;
b) instalaţia să nu conducă, în condiţii normale de funcţionare, la un debit al dozei mai mare
de 1 μSv/h la o distanţă de 0,1 m de oricare suprafaţă accesibilă;
c) condiţiile privind reciclarea sau depozitarea definitivă să fi fost specificate de către
CNCAN.
(3) Este exceptată de la cerinţele de autorizare aparatura electrică care:
a) este un tub catodic utilizat pentru proiecţii de imagini sau orice alt aparat electric care să
funcţioneze la o diferenţă de potenţial de maximum 30 de kilovolţi (kV), sau să aparţină unei
categorii aprobate de către CNCAN;
b) nu conduce, în condiţii normale de funcţionare, la un debit al dozei mai mare de 1 μSv/h la
o distanţă de 0,1 m de oricare suprafaţă accesibilă.
(4) Materialele radioactive destinate depozitării definitive, reciclării sau reutilizării se
exceptează de la regimul de autorizare al CNCAN atunci când concentraţiile activităţii:
a) nu depăşesc, pentru materialele solide, nivelurile de eliberare stabilite în tabelul nr. 2 din
anexa nr. 2 la norme, sau
b) sunt inferioare nivelurilor de eliberare specifice şi sunt în acord cu cerinţele aferente pentru
anumite materiale sau pentru materialele care rezultă din unele tipuri de practici, stabilite în
reglementările specifice emise de CNCAN, pe baza criteriilor generale de exceptare şi de
eliberare de sub regimul de autorizare al CNCAN prevăzute în anexa nr. 2 la norme, şi ţinând
seama de orientările tehnice furnizate de Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.
Normele privind cerințele de bază de Securitate radiologică (NSR-01)

prevăzut de norme
c) care implică importul
198. c
implică:
160 | P a g e
condiţia ca:
CNCAN.

prevăzut de norme
c) care implică montarea - instalarea
199. c
implică:
161 | P a g e
condiţia ca:
CNCAN.

prevăzut de norme
c) care implică repararea instalaţiilor radiologice
200. c
implică:
162 | P a g e
condiţia ca:
CNCAN.
201 Sunt exceptate de la autorizarea de către CNCAN practicile care implică

instalaţii conţinând surse radioactive a căror activitate totală şi concentraţie a
activităţii depăşesc nivelurile de exceptare prevăzute de norme dacă îndeplinesc
cumulativ condiţiile următoare, cu excepţia uneia dintre ele; care este aceasta?
a) sursele radioactive sunt surse închise
b) sursele radioactive sunt surse deschise
c) debitul echivalentului de doză ambiental nu depăşeşte 1 μSv/h la distanţa de 0,1 m de orice
suprafaţă accesibilă a instalaţiei
d) sunt stabilite condiţiile privind reciclarea sau depozitarea definitivă
e) tipul de instalaţie a obţinut autorizaţia de securitate radiologică în care se menţionează
exceptarea de la autorizare a practicilor implicând utilizarea instalaţiilor respective
201. b
Art. 37. (2) Sunt exceptate de la cerinţele de autorizare instalaţiile care conţin o sursă închisă,
cu condiţia ca:
CNCAN. Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01)
163 | P a g e
202 Sunt exceptate de la autorizarea de către CNCAN practicile care implică
instalaţii conţinând surse radioactive a căror activitate totală şi concentraţie a
activităţii depăşesc nivelurile de exceptare prevăzute de norme dacă îndeplinesc
cumulativ condiţiile următoare, cu excepţia uneia dintre ele; care este aceasta?
a) sursele radioactive sunt surse închise
b) sursele radioactive sunt sub formă specială
c) debitul echivalentului de doză ambiental nu depăşeşte 1 μSv/h la distanţa de 0,1 m de orice
suprafaţă accesibilă a instalaţiei
d) sunt stabilite condiţiile privind reciclarea sau depozitarea definitivă
e) tipul de instalaţie a obţinut autorizaţia de securitate radiologică în care se menţionează
exceptarea de la autorizare a practicilor implicând utilizarea instalaţiilor respective
202. b
Art. 37. - (2) Sunt exceptate de la cerinţele de autorizare instalaţiile care conţin o sursă
închisă, cu condiţia ca:
CNCAN.
203 Titularul autorizaţiei eliberate potrivit art. 8 din Legea 111/1996,

republicată cu modificările și completările ulterioare, trebuie să raporteze la
CNCAN:
a) numele persoanelor care operează instalaţia
b) periodic, evidenţa surselor
c) dozele încasate de operatori
d) dozele încasate de vizitatori
e) furtul sau pierderea surselor
203. e
a) asigurarea şi menţinerea securităţii nucleare, protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante,
protecţiei fizice, planurilor proprii de răspuns în situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică şi
asociate acestora, precum şi evidenţei stricte a materialelor nucleare şi radioactive şi a tuturor
surselor radioactive, supuse controlului reglementat;
164 | P a g e
g) raportarea imediată, către CNCAN, a pierderii, furtului, deversării şi scurgerii, precum
şi a utilizării ori eliberării neautorizate, după caz, a surselor radioactive supuse controlului
reglementat.
Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare
204 Titularul autorizaţiei eliberate potrivit art. 8 din Legea 111/1996,

republicată cu modificările și completările ulterioare, trebuie să raporteze la
CNCAN:
a) furtul sau pierderea surselor
b) periodic, evidenţa surselor
c) dozele încasate de operatori
d) dozele încasate de vizitatori
e) predarea ca deşeu radioactiv a surselor
204. a
a) asigurarea şi menţinerea securităţii nucleare, protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante,
protecţiei fizice, planurilor proprii de răspuns în situaţie de urgenţă nucleară sau radiologică şi
asociate acestora, precum şi evidenţei stricte a materialelor nucleare şi radioactive şi a tuturor
surselor radioactive, supuse controlului reglementat;
reglementat.
Legea 111/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare
205 Justificarea unei practici (noi sau existente) constă în precizarea în scris, de
către iniţiator sau titularul de autorizaţie, a:
a) necesităţii şi utilităţii acesteia
b) avantajelor economice, sociale sau de altă natură
c) detrimentului pe care ar putea să îl cauzeze sănătăţii
d) beneficiilor rezultate în urma practicii, pentru persoane si societate, mai mari în
comparație cu efectele negative pe care aceasta le poate avea asupra sănătății
e) a intensităţii utilizării instalaţiei radiologice în cadrul practicii
205. d
Art. 7. - (1) Pentru situaţiile de expunere planificată, orice practică nouă trebuie justificată în
scris de catre initiatorul acesteia, demonstrându-se că beneficiile rezultate în urma practicii,
pentru persoane si societate, sunt mai mari în comparație cu efectele negative pe care aceasta
le poate avea asupra sănătățtii.
165 | P a g e
(2) Practicile existente trebuie reevaluate ori de câte ori apar situaţii noi cu privire la
consecinţele şi eficienţa acestora, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Practicile care presupun expunerea profesională şi expunerea publică se justifică ţinând
seama de ambele categorii de persoane expuse la radiatii ionizante prevăzute la art. 5 lit. d).
(4) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare
CNCAN, autorizează practicile prevăzute la alin. (1) şi (2) numai în cazul în care consideră
justificarea ca fiind temeinică.
(5) În situaţia în care practica nu se mai justifică, CNCAN poate dispune reducerea extinderii
practicii sau chiar oprirea acesteia.
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică – NSR-01
206 Dacă o practică nu se mai justifică CNCAN poate dispune:

a) expertizarea practicii de către un organism certificat
b) schimbarea titularului de autorizaţie
c) reducerea extinderii practicii
d) achiziţionarea de echipament de protecţie individual suplimentar
e) nu este de competenţa CNCAN
206. c
(NSR-01)
207 Dacă o practică nu se mai justifică CNCAN poate dispune:

a) expertizarea practicii de către un organism certificat
b) schimbarea titularului de autorizaţie
c) oprirea acesteia
d) achiziţionarea de echipament de protecţie individual suplimentar
e) nu este de competenţa CNCAN
206. c
166 | P a g e
(NSR-01)
208 Se consideră practică nejustificată introducerea deliberată de substanţe

radioactive în următoarele produse, cu excepţia unuia; care este acesta?
a) alimente
b) băuturi
c) cosmetice
d) produs destinat ingestiei în scop de expunere medicală
e) produs destinat transferului transdermic
208. d
Art. 10. - (1) Sunt considerate nejustificate urmatoarele practici:
a) cele care implica activarea prin iradiere sau introducerea deliberata de substante radioactive
in alimente, bauturi, cosmetice, sau orice alte marfuri sau produse destinate ingestiei, inhalarii
sau transferului transdermic de catre o fiinţă umană;
b) cele care implica utilizarea radiatiilor sau a substantelor radioactive în scop de
divertisment, recreere sau in produse ca jucarii, bijuterii personale sau ornamente.
(2) Prevederile de la lit. a) nu se aplică practicilor referitoare la expunerile medicale
209 Se consideră practică nejustificată introducerea deliberată de substanţe

radioactive în următoarele produse, cu excepţia unuia; care este acesta?
a) alimente
b) băuturi destinate în scop de expunere medicală
c) cosmetice
d) produs destinat inhalării
209. b
(2) Prevederile de la lit. a) nu se aplică practicilor referitoare la expunerile medicale
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică - (NSR-01)
210 Se consideră practică nejustificată activarea prin iradiere a următoarelor

produse, cu excepţia unuia; care este acesta?
a) alimente
b) băuturi destinate în scop de expunere medicală
c) cosmetice
d) produs destinat inhalării
210. b
167 | P a g e
(2) Prevederile de la lit. a) nu se aplică practicilor referitoare la expunerile medicale Normele
privind cerințele de bază de securitate radiologică - (NSR-01)
211 Se consideră practică nejustificată activarea prin iradiere a următoarelor

produse, cu excepţia unuia; care este acesta?
a) alimente
b) băuturi
c) cosmetice
d) produs destinat inhalării în scop de expunere medicală
211. d
(2) Prevederile de la lit. a) nu se aplică practicilor referitoare la expunerile medicale Normele
212 Se consideră practică nejustificată utilizarea de substanţe radioactive în

următoarele scopuri, cu excepţia unuia; care este acesta?
a) de divertisment
b) la jucării
c) la bijuterii personale
d) la produse destinate inhalării în scop de expunere medicală
e) la ornamente
212. d
(2) Prevederile de la lit. a) nu se aplică practicilor referitoare la expunerile medicale. Normele
213 Pentru situaţiile de expunere planificată, înteprinderea trebuie să asigure,

încă din faza de realizare, optimizarea protecţiei împotriva radiatiilor ionizante a
personalului expus profesional, a lucratorilor in situatii de urgenta si a
populaţiei, în sensul de a asigura că toate expunerile, din cadrul practicii
desfăşurate să fie menţinute:
a) sub limita de doză pentru persoane expuse profesional
b) sub nivelul de acţiune
c) sub nivelul de notificare
d) sub constrângerea de doză
168 | P a g e
e) la un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil, luând în considerare stadiul actual al
cunoaşterii tehnice şi de factorii economici şi sociali
213. e
Art. 11. - (1) Pentru situaţiile de expunere planificată, înteprinderea trebuie să asigure, încă
din faza de realizare, optimizarea protecţiei împotriva radiatiilor ionizante a personalului
expus profesional, a lucratorilor in situatii de urgenta si a populaţiei, în scopul de a menţine la
un nivel cât mai scăzut rezonabil posibil nivelul dozelor individuale, probabilitatea expunerii
şi numărul persoanelor expuse, ţinând cont de stadiul actual al cunoaşterii tehnice şi de
factorii economici şi sociali.
(2) Optimizarea prevăzută la alin. (1) trebuie realizată cu respectarea constrângerilor de doză.
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică - (NSR-01).
214 Limita de doză pentru expunerea profesională se aplică sumei expunerilor

profesionale anuale ale unui lucrător provenind din expunerea la:
a) fondul natural de radiaţii
b) toate practicile autorizate
c) radiaţii X pentru diagnosticul medical propriu
d) radiaţii ca voluntar într-un program de cercetări medicale
e) radiaţii ca susţinător al pacienţilor aflaţi în curs de tratament medical, în afara propriei
activităţi
214. b
Art. 53. - (1) Limita de doză pentru expunerea profesională se aplică sumei expunerilor
profesionale anuale ale unui lucrător din toate practicile autorizate pe care le desfăşoară.
(2) Limita de doză efectivă pentru expunerea profesională este de 20 mSv pentru fiecare an.
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică - (NSR-01).
215 Limitele de doză pentru expunerea publică se aplică sumei expunerilor

anuale ale unei persoane provenind din expunerea la:
e) radiaţii ca susţinător al pacienţilor aflaţi în curs de tratament medical
215. b
Art. 56. - (1) Limitele de doză pentru expunerea publică se aplică sumei expunerilor anuale
ale unei persoane, care rezultă din toate practicile autorizate.
(2) Limita de doză efectivă pentru expunerea publicului este 1 mSv pe an.
(3) Cu respectarea prevederilor alin. (2), sunt valabile şi următoarele limite de doză
echivalentă:
a) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
b) limita de doză echivalentă pentru piele este 50 mSv pe an, calculată ca medie pentru orice
suprafaţă de 1 cm2, indiferent de suprafaţa expusă.

anuale ale unei persoane provenind din expunerea la:
169 | P a g e
d) radonul din locuinţe
e) radiaţii ca susţinător al pacienţilor aflaţi în curs de tratament medical
216. b
echivalentă:

anuale ale unei personae provenind din expunerea la:
a) expunerea la radiaţii în timpul excursiilor la mare înălţime
b) radiaţii pentru tratamentul medical propriu
e) toate practicile autorizate
217. e
echivalentă:
218 Limita de doză pentru expunerea profesională nu se aplică sumei

expunerilor profesionale anuale ale unui lucrător provenind de la expunerea la
practicile şi radiaţiile enumerate cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) expunerea la radiaţii în timpul excursiilor la mare înălţime
e) radiaţii ca susţinător al pacienţilor aflaţi în curs de tratament medical, în afara propriei
activităţi
218. b
profesionale anuale ale unui lucrător din toate practicile autorizate pe care le desfăşoară.
(NSR-01)
170 | P a g e
219 Limitele de doză pentru expunerea publică nu se aplică la suma expunerilor
anuale ale unei persoane provenind de la expunerea la practicile şi radiaţiile
enumerate cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
b) radiaţii pentru tratamentul medical propriu
e) toate practicile autorizate
219. e
echivalentă:
220 Constrângerea de doză în sensul dat de Normele privind cerinţele de bază de
securitate radiologică va fi utilizată ca:
a) nivel de înregistrare
b) nivel de acţiune
c) limită de doză
d) limită superioară a dozelor proiectate
e) limită inferioară a dozelor proiectate
220. d
15. constrângere de doză - o restricţie stabilită ca limită superioară a dozelor proiectate,
utilizată pentru a defini seria de opţiuni avute în vedere în procesul de optimizare a protectiei
impotriva radiatiilor ionizante pentru o sursa de radiaţii într-o situaţie de expunere planificată
221 Constrângerea de doză în sensul dat de Normele privind cerinţele de bază de
securitate radiologică este utilizată ca:
a) limită de doză pentru expuşi profesional
b) limită de doză pentru persoane din populaţie
c) limită inferioară a dozelor proiectate în procesul de optimizare a protecției împotriva
radiațiilor ionizante
d) limită superioară a dozelor proiectate în procesul de optimizare a protecției împotriva
radiațiilor ionizante
e) limită de doză pentru persoane în curs de pregătire
221. d
15. constrângere de doză - o restricţie stabilită ca limită superioară a dozelor proiectate,
utilizată pentru a defini seria de opţiuni avute în vedere în procesul de optimizare a protectiei
impotriva radiatiilor ionizante pentru o sursa de radiaţii într-o situaţie de expunere planificată
171 | P a g e
222 Respectarea constrângerilor de doză stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru
persoanele implicate în îngrijirea și susținerea pacienților care fac obiectul
expunerii medicale va fi stabilită de către:
a) Ministerul Sănătăţii
b) Autoritatea de sănătate publică
c) CNCAN
e) Colegiul Medicilor
222. a
Art. 49. - (1) Pentru lucrătorii expuși profesional, întreprinderea stabilește constrângeri de
doză ca instnłment operațional pentru optimizarea protecției.
(2) In cazul lucrătorilor externi, constrângerea de doză se stabileste in cooperare de catre
întreprindere si angajator.
(3) Constrângerile de doză prevăzute la alin. (1) și (2) se aprobă de CNCAN în procesul de
autorizare a practicii.
(4) Constrângerea de doză pentru persoanele implicate în îngrijirea și susținerea pacienților
care fac obiectul expunerii medicale și pentru voluntarii care participă la cercetarea medicală
sau biomedicală este stabilită de către Ministerul Sănătății conform reglementărilor specifice.
(5) Constrângerile de doză prevăzute Ia alin. (1), (2) și (4) se stabilesc in termeni de doză
efectivă sau doză echivalentă pentru un interval de timp corespunzător definit.
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică - (NSR 01)
223 Respectarea constrângerilor de doză stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru

expunerea voluntarilor care participă la cercetarea medicală sau biomedicală va
fi stabilită de către:
b) Autoritatea de sănătate publică
c) CNCAN
d) Comitetul de etică
223. a
Art. 49. - (1) Pentru lucrătorii expuși profesional, întreprinderea stabilește constrângeri de
doză ca instnłment operațional pentru optimizarea protecției.
(2) In cazul lucrătorilor externi, constrângerea de doză se stabileste in cooperare de catre
întreprindere si angajator.
(3) Constrângerile de doză prevăzute la alin. (1) și (2) se aprobă de CNCAN în procesul de
autorizare a practicii.
(4) Constrângerea de doză pentru persoanele implicate în îngrijirea și susținerea pacienților
care fac obiectul expunerii medicale și pentru voluntarii care participă la cercetarea medicală
sau biomedicală este stabilită de către Ministerul Sănătății conform reglementărilor specifice.
(5) Constrângerile de doză prevăzute Ia alin. (1), (2) și (4) se stabilesc in termeni de doză
efectivă sau doză echivalentă pentru un interval de timp corespunzător definit.
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR 01)
224 Limitele derivate de emisie a efluenţilor radioactivi se stabilesc, ori de câte

ori este cazul, de către:
a) CNCAN
b) Laboratorul de igiena radiaţiilor
c) Agenţia de protecţia mediului
172 | P a g e
d) titularul de autorizaţie
e) responsabilul cu securitatea radiologică
224. d
Art. 51. - (1) Întreprinderea stabilește, ori de câte ori este cazul, limite derivate de emisie a
efluenților radioactivi, cu ajutorul unui expert în protecție radiologică.
(2) Limitele derivate de emisie prevăzute la alin. (1) se aprobă de CNCAN în procesul de
autorizare. (3) Orice revizie a limitelor derivate de emisie prevăzute la alin. (1) se aprobă de
CNCAN. Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01)
225 Limitele derivate de emisie a efluenţilor radioactivi se aprobă de către:

a) CNCAN
c) Agenţia de protecţia mediului
d) Autoritatea de sănătate publică
225. a
Art. 51. - (1) Întreprinderea stabilește, ori de câte ori este cazul, limite derivate de emisie a
efluenților radioactivi, cu ajutorul unui expert în protecție radiologică.
(2) Limitele derivate de emisie prevăzute la alin. (1) se aprobă de CNCAN în procesul de
autorizare. (3) Orice revizie a limitelor derivate de emisie prevăzute la alin. (1) se aprobă de
CNCAN.
226 În activităţi care implică expunerea profesională la radiaţie pot fi utilizate
persoane:
a) care au vârsta mai mică de 18 ani
b) care au vârsta mai mare de 18 ani
c) care au vârsta mai mare de 20 ani
d) care au depăşit vârsta la care se eliberează cartea de identitate
e) nu există în norme o prevedere referitoare la vârstă
226. b
Limita de vârstă pentru expunerea profesională
Art. 52. - Este interzis ca persoanelor cu vârsta sub 18 ani să li se atribuie calitatea de lucrător
expus profesional.
227 Limita anuală a dozei efective pentru personalul expus profesional este:
a) 1 mSv
b) 10 mSv
c) 20 mSv
d) 30 mSv
e) 50 mSv
227. c
Limitele de doză pentru expunerea profesională
profesionale anuale ale unui lucrător din toate practicile autorizate pe care Ie desfășoară.
Art. 54. - Cu respectarea prevederilor art. 53, sunt valabile și următoarele limite de doză
echivalentă:
a) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 20 mSv într-un singur an;
173 | P a g e
b) limita de doză echivalentă pentru piele este 500 mSv pe an; această limită se aplică dozei
medii pentru orice suprafață de 1 cm2, indiferent de suprafața expusă;
c) limita de doză echivalentă pentru extremități este 500 mSv pe an. Normele privind cerințele
de bază de securitate radiologică (NSR-01)
228 Limita anuală a dozei efective pentru personalul expus profesional este:
a) 10 mSv
b) 20 mSv
c) 30 mSv
d) 40 mSv
e) 50 mSv
228. b
echivalentă:
4. d) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 20 mSv într-un singur an;
5. e) limita de doză echivalentă pentru piele este 500 mSv pe an; această limită se aplică
dozei medii pentru orice suprafață de 1 cm2, indiferent de suprafața expusă;
f) limita de doză echivalentă pentru extremități este 500 mSv pe an.
229 Limita anuală a dozei echivalente la cristalin, pentru personalul expus

profesional, în cazul în care nu se depăşeşte limita anuală a dozei efective pentru aceste
persoane, este:
a) 20 mSv
b) 50 mSv
c) 100 mSv
d) 150 mSv
e) 200 mSv
229. a
echivalentă:
g) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 20 mSv într-un singur an;
h) limita de doză echivalentă pentru piele este 500 mSv pe an; această limită se aplică dozei
i) limita de doză echivalentă pentru extremități este 500 mSv pe an. Normele privind cerințele
174 | P a g e
230 Limita anuală a dozei echivalente la piele, aplicată la valoarea mediată pe 1
cm2 din zona cea mai puternic iradiată a pielii, pentru personalul expus
profesional, în cazul în care nu se depăşeşte limita anuală a dozei efective pentru
aceste persoane, este:
a) 50 mSv
b) 100 mSv
c) 200 mSv
d) 300 mSv
e) 500 mSv
230. e
echivalentă:
j) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 20 mSv într-un singur an;
k) limita de doză echivalentă pentru piele este 500 mSv pe an; această limită se aplică dozei
l) limita de doză echivalentă pentru extremități este 500 mSv pe an. Normele privind cerințele
231 Limita anuală a dozei echivalente la extremităţi, mâini şi picioare, pentru
personalul expus profesional, în cazul în care nu se depăşeşte limita anuală a
dozei efective pentru aceste persoane, este:
a) 50 mSv
b) 100 mSv
c) 200 mSv
d) 300 mSv
e) 500 mSv
231. e
echivalentă:
m) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 20 mSv într-un singur an;
n) limita de doză echivalentă pentru piele este 500 mSv pe an; această limită se aplică dozei
o) limita de doză echivalentă pentru extremități este 500 mSv pe an. Normele privind
cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01)
232 Limita anuală a dozei efective pentru populaţie este:

a) 0,1 mSv
b) 0,5 mSv
c) 1 mSv
d) 1,5 mSv
e) 2 mSv
175 | P a g e
232. c
Limitele de doză pentru expunerea publică
(3) Cu respectarea prevederilor alin. (2), sunt valabile și următoarele limite de doză
echivalentă:
b) limita de doză echivalentă pentru piele este 50 mSv pe an, calculată ca
medie pentru orice suprafață de 1 cm2, indiferent de suprafața expusă.
233 Limita anuală a dozei echivalente la cristalin, pentru populaţie, în cazul în
care nu se depăşeşte limita anuală a dozei efective pentru aceste persoane, este:
a) 2,5 mSv
b) 5 mSv
c) 10 mSv
d) 15 mSv
e) 20 mSv
(4)Limita de doză efectivă pentru expunerea publicului este 1 mSv pe an.
(5)Cu respectarea prevederilor alin. (2), sunt valabile și următoarele limite de doză
echivalentă:
b) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
d) limita de doză echivalentă pentru piele este 50 mSv pe an, calculată ca
medie pentru orice suprafață de 1 cm2, indiferent de suprafața expusă.

cm2 din zona cea mai puternic iradiată a pielii, pentru populaţie, în cazul în care
nu se depăşeşte limita anuală a dozei efective pentru aceste persoane, este:
a) 10 mSv
b) 25 mSv
c) 50 mSv
d) 75 mSv
e) 100 mSv
234. c
echivalentă:
e) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
f) limita de doză echivalentă pentru piele este 50 mSv pe an, calculată ca Normele privind
176 | P a g e
235 Limita anuală a dozei efective pentru persoanele având vârsta de peste 18
ani care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate să utilizeze surse de radiaţii este:
a) 1 mSv
b) 10 mSv
c) 20 mSv
d) 30 mSv
e) 50 mSv
235. c
Art. 55. - (1) Limitele de doză pentru ucenici, studenți și persoane în curs de pregătire cu
vârste de cel puțin 18 ani, care trebuie să folosească surse de radiații în cursul studiilor lor,
sunt identice cu limitele de doză pentru expunerea profesională prevăzute Ia art. 53 - 54.
236 Limita anuală a dozei echivalente la cristalin, pentru persoanele având

vârsta de peste 18 ani care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate să utilizeze surse de
radiaţii, în cazul în care nu se depăşeşte limita anuală a dozei efective pentru aceste
persoane, este:
a) 20 mSv
b) 50 mSv
c) 100 mSv
d) 150 mSv
e) 200 mSv
236. a
echivalentă:
p) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 20 mSv într-un singur an;
q) limita de doză echivalentă pentru piele este 500 mSv pe an; această limită se aplică dozei
r) limita de doză echivalentă pentru extremități este 500 mSv pe an. (Normele privind

cm2 din zona cea mai puternic iradiată a pielii, pentru persoanele având vârsta de peste
18 ani care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate să utilizeze surse de radiaţii, în cazul în
care nu se depăşeşte limita anuală a dozei efective pentru aceste persoane, este:
a) 50 mSv
b) 100 mSv
c) 200 mSv
d) 300 mSv
e) 500 mSv
237. e
177 | P a g e
echivalentă:
s) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 20 mSv într-un singur an;
t) limita de doză echivalentă pentru piele este 500 mSv pe an; această limită se aplică dozei
u) limita de doză echivalentă pentru extremități este 500 mSv pe an.
persoanele având vârsta de peste 18 ani care, în timpul pregătirii lor, sunt
obligate să utilizeze surse de radiaţii, în cazul în care nu se depăşeşte limita
anuală a dozei efective pentru aceste persoane, este:
a) 50 mSv
b) 100 mSv
c) 200 mSv
d) 300 mSv
e) 500 mSv
238. e
echivalentă:
v) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 20 mSv într-un singur an;
w) limita de doză echivalentă pentru piele este 500 mSv pe an; această limită se aplică dozei
x) limita de doză echivalentă pentru extremități este 500 mSv pe an.
239 Limita anuală a dozei efective pentru persoanele având vârsta cuprinsă între
16 ani şi 18 ani care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate să utilizeze surse de
radiaţii, este:
a) 2 mSv
b) 4 mSv
c) 6 mSv
d) 8 mSv
e) 10 mSv
239. c
Art. 55. – (2) Limita de doză efectivă pentru ucenici, studenți și persoane în curs de pregătire
cu vârste între 16 și 18 ani, care trebuie să lucreze cu surse de radiație în cursul studiilor, este
de 6 mSv pe an;
echivalentă:
1. a) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
2. b) limita de doză echivalentă pentru piele este 150 mSv pe an, calculată ca medie
pentru orice suprafață de 1 cm2, indiferent de suprafața expusă;
c) limita de doză echivalentă pentru extremități este 150 mSv pe an.
178 | P a g e
vârsta cuprinsă între 16 ani şi 18 ani care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate
să utilizeze surse de radiaţii, în cazul în care nu se depăşeşte limita anuală a dozei
efective pentru aceste persoane, este:
a) 15 mSv
b) 50 mSv
c) 100 mSv
d) 150 mSv
e) 200 mSv
240. a
Art. 55. - (2) Limita de doză efectivă pentru ucenici, studenți și persoane în curs de pregătire
de 6 mSv pe an;
echivalentă:
d) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
e) limita de doză echivalentă pentru piele este 150 mSv pe an, calculată ca medie pentru orice
suprafață de 1 cm2, indiferent de suprafața expusă;
f) limita de doză echivalentă pentru extremități este 150 mSv pe an.

cm2 din zona cea mai puternic iradiată a pielii, pentru persoanele având vârsta
cuprinsă între 16 ani şi 18 ani care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate să
utilizeze surse de radiaţii, în cazul în care nu se depăşeşte limita anuală a dozei
efective pentru aceste persoane, este:
a) 50 mSv
b) 100 mSv
c) 150 mSv
d) 200 mSv
e) 250 mSv
241. c
de 6 mSv pe an;
echivalentă:
g) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
h) limita de doză echivalentă pentru piele este 150 mSv pe an, calculată ca medie pentru orice
suprafață de 1 cm2 , indiferent de suprafața expusă;
i) limita de doză echivalentă pentru extremități este 150 mSv pe an.
persoanele având vârsta cuprinsă între 16 ani şi 18 ani care, în timpul pregătirii
lor, sunt obligate să utilizeze surse de radiaţii, în cazul în care nu se depăşeşte
limita anuală a dozei efective pentru aceste persoane, este:
a) 50 mSv
b) 100 mSv
c) 150 mSv
179 | P a g e
d) 200 mSv
e) 250 mSv
242. c
de 6 mSv pe an;
echivalentă:
j) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
k) limita de doză echivalentă pentru piele este 150 mSv pe an, calculată ca medie pentru orice
suprafață de 1 cm2 , indiferent de suprafața expusă;
l) limita de doză echivalentă pentru extremități este 150 mSv pe an.
243 Limita anuală a dozei efective pentru persoanele având vârsta sub 16 ani şi
care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate să utilizeze surse de radiaţii, este:
a) 1 mSv
b) 2 mSv
c) 3 mSv
d) 4 mSv
e) 5 mSv
243. a
echivalentă:
g) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
h) limita de doză echivalentă pentru piele este 50 mSv pe an, calculată ca medie pentru orice
suprafață de 1 cm2, indiferent de suprafața expusă.

vârsta sub 16 ani şi care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate să utilizeze surse
de radiaţii, în cazul în care nu se depăşeşte limita anuală a dozei efective pentru
a) 5 mSv
b) 10 mSv
c) 15 mSv
d) 20 mSv
e) 25 mSv
244. c
echivalentă:
i) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
j) limita de doză echivalentă pentru piele este 50 mSv pe an, calculată ca medie pentru orice
180 | P a g e

cm2 din zona cea mai puternic iradiată a pielii, pentru persoanele având vârsta
sub 16 ani şi care, în timpul pregătirii lor, sunt obligate să utilizeze surse de
radiaţii, în cazul în care nu se depăşeşte limita anuală a dozei efective pentru
a) 10 mSv
b) 20 mSv
c) 30 mSv
d) 40 mSv
e) 50 mSv
245. e
echivalentă:
k) limita de doză echivalentă pentru cristalin este 15 mSv pe an;
l) limita de doză echivalentă pentru piele este 50 mSv pe an, calculată ca medie pentru orice
246 Pentru femeile gravide expuse profesional doza efectivă primită de făt
trebuie să fie la cel mai scăzut nivel posibil pe toată perioada de graviditate
rămasă de la declararea acesteia, fără să depăşească:
a) 1 mSv
b) 2 mSv
c) 3 mSv
d) 4 mSv
e) 5 mSv
246. a
Art. 57. - (1) De îndată ce o lucrătoare constată că este însărcinată, trebuie să informeze, în
scris, întreprinderea, sau, în cazul unei lucrătoare externe, angajatorul, cu privire Ia starea de
graviditate.(2) De îndată ce o lucrătoare informează întreprinderea sau, în cazul unei
lucrătoare externe, angajatorul, cu privire la starea sa de graviditate, întreprinderea și
angajatorul trebuie să-i asigure condiții corespunzătoare de lucru, astfel încât doza echivalentă
la care este expus fătul să fie cât mai mică posibil și să nu depășească 1 mSv, cel puțin pe
perioada de sarcină rămasă. (NSR 01)
Expunerea embrionului în primele trei săptămâni de la concepere nu provoacă apariţia de
efecte stocastice sau deterministice după naştere.
Expunerea embrionului în săptămânile 4-14 după concepere poate induce malformaţii în
organele iradiate cu un prag de 0,1-0,5 Gy.
De asemenea, expunerea la doze mai mici decât cele prag, începând din săptămâna a 4-a şi
până la sfârşitul sarcinii, creşte probabilitatea de apariţie a unor efecte stocastice cum ar fi
cancerul.
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică – NSR -01
181 | P a g e
247 Femeile expuse profesional care alăptează nu trebuie să desfăşoare pe
perioada alăptării activităţi care implică:
a) surse radioactive de mare activitate
b) generatori de radiaţie
c) un risc semnificativ de contaminare corporală
d) instalaţii nucleare
e) muncă de teren
247. c
Art. 58. - (1) Lucrătoarele care alăptează trebuie să informeze, în scris, întreprinderea, sau, în
cazul lucrătoarelor externe, angajatorul.
(2) Intreprinderea și angajatorul trebuie să asigure condiții corespunzătoare de lucru, pentru
fiecare lucrătoare care alăptează, astfel încât aceasta să nu fie implicată în activități care
presupun un risc semnificativ de încorporare de radionuclizi sau de contaminare corporală.
248 Factorul de ponderare tisulară depinde de:

a) intensitatea radiaţiei
b) mărimea câmpului de radiaţie
c) tipul şi calitatea radiaţiei
d) organul expus
e) timpul de expunere
248. d
Factor de ponderare tisulară (wT): factorul adimensional utilizat pentru ponderarea dozei
absorbite în țesutul sau organul (T) și depinde de tipul radiației. Valorile corespunzătoare ale
lui wR sunt prevăzute în reglementările specifice emise de CNCAN privind estimarea
dozelor;
249 Locurile de muncă în care există posibilitatea unei expuneri la radiaţii
ionizante peste limitele prevăzute de Normele privind cerințele de bază de
securitate radiologică NSR- 01 pentru populaţie se clasifică în:
a) zone interzise
b) zone controlate şi zone supravegheate
c) zone periculoase
d) zone de excludere
e) zone de protecţie sanitară
249. b
Art. 93. - (1) În toate locurile de muncă unde există posibilitatea unei expuneri Ia radiații
ionizante superioare limitelor de doză pentru populație, prevăzute la art. 56, întreprinderea
trebuie să ia măsuri în scop de protecție radiologică în funcție de tipul instalațiilor și surselor
de radiații.
(2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) se clasifică în zone controlate și zone
supravegheate.
(3) Criteriile specifice de clasificare sunt stabilite în reglementările emise de CNCAN pentru
fiecare tip de practică.
182 | P a g e
250 Pentru fiecare zonă controlată/supravegheată trebuie desemnat, în scris, un:
a) responsabil de lucrări
b) responsabil PSI
c) responsabil cu protecția radiologică
d) responsabil sindical
e) responsabil al salariaţilor
250. c
Art. 95. - (1) Pentru fiecare zonă controlată si supravegheată, întreprinderea trebuie să
desemneze, în scris, cel puțin un responsabil cu protecția radiologică, care răspunde de
aplicarea, în zona respectivă, a dispozițiilor prezentei norme și a reglementărilor specifice
practicilor care se desfășoară în zona respectivă.
(2) Responsabilul cu protecția radiologică trebuie să fie posesor al unui permis de exercitare
emis de CNCAN, în domeniul și specialitatea corespunzătoare practicilor care se desfășoară
în zona controlată sau supravegheată.
(3) În cazurile stabilite de CNCAN prin reglementările specifice pentru tipuri de practică,
această funcție se asigură de un compartiment special, condus de un expert în protecție
radiologică.
251 Responsabilul cu protecția radiologică trebuie:

a) să aibă avizul Autorităţii de Sănătate Publică
b) să aibă acces la informaţii secrete
c) să fie posesor al unui permis de exercitare emis de titularul autorizaţiei
d) să fie posesor al unui permis de exercitare emis de CNCAN
e) să primească, prin grija titularului de autorizaţie, o indemnizaţie
251. d
Art. 95. - (1) Pentru fiecare zonă controlată si supravegheată, întreprinderea trebuie să
desemneze, în scris, cel puțin un responsabil cu protecția radiologică, care răspunde de
aplicarea, în zona respectivă, a dispozițiilor prezentei norme și a reglementărilor specifice
practicilor care se desfășoară în zona respectivă.
(2) Responsabilul cu protecția radiologică trebuie să fie posesor al unui permis de exercitare
emis de CNCAN, în domeniul și specialitatea corespunzătoare practicilor care se desfășoară
în zona controlată sau supravegheată.
(3) În cazurile stabilite de CNCAN prin reglementările specifice pentru tipuri de practică,
această funcție se asigură de un compartiment special, condus de un expert în protecție
radiologică
252 Care din următoarele afirmaţii privind măsurile minime pe care trebuie să
le îndeplinească un titular de autorizaţie referitor la zona controlată, conform
Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică NSR-01, nu este
adevărată?
a) să interzică accesul în zonă
b) să delimiteze precis zona
c) să organizeze monitorizarea radiologică a mediului de lucru
d) să afişeze simbolul pericolului de radiaţii la intrarea în zonă
e) să stabilească şi implementeze instrucţiuni de lucru adaptate operaţiilor efectuate
252. a
Cerințe referitoare Ia zonele controlate
183 | P a g e
Art. 96. - (1) Intreprinderea trebuie să implementeze si sa respecte în zona controlată
următoarele cerințe:
a) zona controlată trebuie să fie delimitată și accesibilă exclusiv persoanelor instruite
corespunzător;
b) accesul într-o astfel de zonă se face conform procedurilor scrise elaborate de către
întreprindere;
c) ori de câte ori există un risc considerabil de răspândire a contaminării radioactive, trebuie
luate măsuri specifice, inclusiv pentru controlul accesului sau ieșirea persoanelor și a
bunurilor și pentru monitorizarea contaminării din zona controlată și, după caz, din zonele
adiacente;
d) ținând seama de natura și amploarea riscurilor radiologice din zona controlată,
monitorizarea radiologică a locului de muncă se organłzează în conformitate cu dispozițiile
art. 100;
e) să afișeze simbolul „pericol de radiații” prevăzut în anexa nr. 9 la norme și să amplaseze
indicatoare pentru a semnala tipul zonei, natura surselor și riscurile inerente acestora;
f) să stabilească instrucțiuni de lucru corespunzătoare riscului radiologic asociat surselor și
operațiunilor implicate;
g) să asigure lucrătorilor instruire specifică referitoare la caracteristicile locurilor de muncă și
la activitățile acestora;
h) să furnizeze lucrătorilor echipamentul individual de protecție corespunzător.
(2) Implementarea cerințelor prevăzute la alin. (l) se realizează pe baza recomandărilor unui
expert în protecție radiologică.
adevărată?
a) să controleze accesul în zonă potrivit unor instrucţiuni scrise
c) să organizeze monitorizarea radiologică a mediului de lucru
d) să afişeze indicaţii referitoare la tipul zonei, natura surselor şi riscurilor pe care acestea le
presupun
e) să asigure serviciile unui specialist IT
253. e
corespunzător;
întreprindere;
adiacente;
art. 100;
184 | P a g e
adevărată?
c) să asigure controlul contaminării la intrarea şi ieşirea din zonă a persoanelor şi obiectelor
presupun
e) să asigure serviciile unui specialist IT
254. e
corespunzător;
întreprindere;
adiacente;
art. 100;
185 | P a g e
adevărată?
c) să asigure decontaminarea persoanelor şi obiectelor
presupun
e) să asigure o suprafaţă de minimum 20 mp pentru zonă
255. e
corespunzător;
întreprindere;
adiacente;
art. 100;
256 Accesul şi staţionarea în zona controlată sunt permise şi altor persoane decât
celor special atribuite acesteia în următoarele situaţii prevăzute de Normele
privind cerințele de bază de securitate radiologică NSR-01, cu excepţia uneia;
care este aceasta?
a) prin natura sarcinilor de serviciu trebuie să activeze şi în zona controlată
b) activitatea în zona controlată este pentru un timp limitat
c) există procedură scrisă care stabileşte condiţiile de intrare şi staţionare a acestor persoane
astfel încât să nu încaseze doze superioare celor permise pentru persoane din populaţie
d) o persoană din cele special desemnate să lucreze în zonă lipseşte de la serviciu
e) dacă nu există procedură scrisă se poate demonstra prin monitorizare individuală sau alte
mijloace adecvate că limitele de doză pentru persoane din populaţie sunt respectate
186 | P a g e
256. d
Art. 97. - Accesul și staționarea în zona controlată sunt permise următoarelor categorii de
persoane:
a) lucrătorilor expuși, desemnați în scris dintre lucrătorii proprii ai întreprinderii;
b) lucrătorilor externi, desemnați în scris, numai după verificarea îndeplinirii cerințelor ca
persoană expusă, precum și a însușirii de către aceasta a instrucțiunilor de lucru specifice.
Art. 98 - Accesul și stationarea în zona controlată a altor persoane decât cele prevăzute Ia art.
97 sunt permise numai în următoarele situații:
a) dacă prin natura sarcinilor de serviciu, persoanele trebuie să activeze în zona controlată,
pentru un timp limitat și există o procedură scrisă care stabilește condițiile de intrare și
staționare, astfel încât să se demonstreze că persoanele respective nu vor fi expuse la doze
superioare celor permise pentru persoanele din populație;
b) în cazul în care, fără să existe o procedură scrisă, se poate demonstra prin monitorizarea
individuală sau prin alte mijloace adecvate, că limitele de doză pentru persoanele din
populatie sunt respectate.
257 Lucrătorii externi desemnaţi în scris pot intra şi staţiona în zona controlată,
conform Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică NSR-01,
dacă:
a) sunt angajaţi la un srl
b) îndeplinesc cerinţele de persoană expusă profesional la radiaţie
c) îndeplinesc cerinţele de acces în locuri controlate
d) îndeplinesc cerinţele de lucru cu documente secrete
e) dacă au de îndeplinit sarcini de serviciu în zona respectivă, pot intra oricând au nevoie
257. b
Art. 97. - Accesul și staționarea în zona controlată sunt permise următoarelor categorii de
persoane:
a) lucrătorilor expuși, desemnați în scris dintre lucrătorii proprii ai întreprinderii;
b) lucrătorilor externi, desemnați în scris, numai după verificarea îndeplinirii cerințelor ca
persoană expusă, precum și a însușirii de către aceasta a instrucțiunilor de lucru specifice.
258 Care din următoarele afirmaţii privind măsurile pe care trebuie să le
asigure un titular de autorizaţie referitor la zona supravegheată, conform
Normelor privind cerințele bază de securitate radiologică NSR-01, nu este
adevărată?
a) să afişeze semnul de pericol de radiaţie
b) să afişeze indicaţii referitoare la natura surselor şi riscurilor pe care acestea le presupun
c) să asigure monitorizarea radiologică a mediului de lucru
d) să afişeze indicaţii referitoare la tipul zonei
e) să stabilească şi implementeze instrucţiuni de lucru adaptate riscului radiologic asociat
operaţiilor efectuate
258. a
Cerințe referitoare Ia zonele supravegheate
Art. 99 - (1) Intreprinderea trebuie să îndeplinească următoarele cerințe pentru zonele
supravegheate:
a) să organizeze supravegherea radiologică a locului de muncă în conformitate cu dispozițiile
art.100, ținând cont de natura și amploarea riscurilor radiologice din zona supravegheată;
b) să amplaseze, după caz, panouri care să indice tipul zonei, natura surselor și riscurile
187 | P a g e
inerente prezentate de acestea;
c) să stabilească, după caz, instrucțiuni de lucru corespunzătoare riscului radiologic asociat
surselor și operațiunilor implicate.
(2) Implementarea cerințelor prevăzute la alin. (I) se realizează pe baza recomandărilor unui
expert în protecție radiologică
259 Certificarea zonării propuse de titularul de autorizaţie, conform Normelor

privind cerințele de bază de securitate radiologică NSR-01, este făcută de către:
a) inspectorul CNCAN din teritoriu
b) consilierul sau expertul CNCAN care propune eliberarea autorizaţiei
c) inspectorul de protecţia muncii
d) expertul in protecţie radiologică
e) inspectorul din cadrul Laboratorului de igiena radiaţiilor
259. d
Art. 99 - (1) Intreprinderea trebuie să îndeplinească următoarele cerințe pentru zonele
supravegheate:
a) să organizeze supravegherea radiologică a locului de muncă în conformitate cu dispozițiile
art. 100, ținând cont de natura și amploarea riscurilor radiologice din zona supravegheată;
b) să amplaseze, după caz, panouri care să indice tipul zonei, natura surselor și riscurile
c) să stabilească, după caz, instrucțiuni de lucru corespunzătoare riscului radiologic asociat
surselor și operațiunilor implicate.
(2) Implementarea cerințelor prevăzute la alin. (I) se realizează pe baza recomandărilor unui
260 Persoanele expuse profesional se clasifică în categoria A dacă există o

probabilitate semnificativă de a primi o doză efectivă anuală mai mare de:
a) 2 mSv
b) 4 mSv
c) 6 mSv
d) 8 mSv
e) 10 mSv
260. c
Art. 101. - Lucrătorii expuși se clasifică în două categorii:
a) categoria A: acei lucrători expuși care sunt în situația de a primi o doză efectivă mai mare
de 6 mSv pe an sau o doză echivalentă mai mare de 15 mSv pe an pentru cristalin sau mai
mare de150 mSv pe an pentru piele și extremități;
b) categoria B: acei lucrători expuși care nu se încadrează în categoria A.
261 Persoanele expuse profesional se clasifică în categoria B dacă există o

probabilitate semnificativă de a primi o doză efectivă anuală mai mică de:
a) 2 mSv
b) 4 mSv
c) 6 mSv
d) 8 mSv
e) 10 mSv
188 | P a g e
261. c
mare de 150 mSv pe an pentru piele și extremități;

probabilitate semnificativă de a primi o doză echivalentă anuală la cristalin mai
mare de:
a) 15 mSv
b) 30 mSv
c) 45 mSv
d) 60 mSv
e) 90 mSv
262. a

probabilitate semnificativă de a primi o doză echivalentă anuală la extremităţi
(mâini şi picioare) mai mare de:
a) 50 mSv
b) 75 mSv
c) 100 mSv
d) 125 mSv
e) 150 mSv
263. e

probabilitate semnificativă de a primi o doză echivalentă anuală la cristalin mai
mică de:
a) 15 mSv
b) 30 mSv
c) 45 mSv
d) 60 mSv
e) 90 mSv
264. a
189 | P a g e

probabilitate semnificativă de a primi o doză echivalentă anuală la extremităţi
(mâini şi picioare) mai mică de:
a) 50 mSv
b) 75 mSv
c) 100 mSv
d) 125 mSv
e) 150 mSv
265. e
266 Titularul de autorizaţie este obligat, conform Normelor privind cerințele de

bază de securitate radiologică (NSR-01), să asigure informarea personalului
expus profesional cu privire la cele menţionate mai jos, cu o excepţie pe care
a) riscurile pe care le implică asupra sănătăţii activitatea desfăşurată
b) procedurile generale de radioprotecţie şi măsurile speciale necesare referitoare la
activităţile pe care le desfăşoară
c) importanţa respectării măsurilor tehnice, medicale şi administrative
d) obligaţia femeilor gravide şi a celor care alăptează de a informa în scris, de îndată, titularul
de autorizaţie
e) drepturile suplimentare care se cuvin expuşilor profesional
266. e
Responsabilități generale privind educația, formarea, furnizarea de informații și recunoașterea
Art. 16. - (1) Cerințele privind educația, instruirea, calificarea și recalificarea pentru
personalul expus profesional sunt detaliate în reglementările specifice emise de CNCAN.
(2) Cerințele privind educația, instruirea și perfecționarea pentru personalul implicat în
expunerile medicale sunt detaliate în reglemenarea comună emisă de Ministerul Sănătății,
Ministerul Educației Naționale și CNCAN.
(3) Întreprinderea trebuie să asigure informarea corespunzătoare și pregătirea continuă a
personalului expus profesional în domeniul protecției împotriva radiațiilor ionizante, prin
cursuri de instruire avizate de CNCAN și documentate corespunzător, efectuate la intervale de
cel mult 5 ani.
190 | P a g e
267 Reciclarea personalului expus profesional, printr-un sistem de pregătire în
domeniul securităţii radiologice recunoscut de CNCAN, este o obligaţie a
titularului de autorizaţie conform Normelor privind cerințele de bază de
securitate radiologică (NSR-01) şi trebuie făcută la intervale care să nu
depăşească:
a) 1 an
b) 2 ani
c) 3 ani
d) 4 ani
e) 5 ani
268 Titularul de autorizaţie este obligat, conform Normelor privind cerințele de

bază de securitate radiologică (NSR-01), să consulte experți în protecţie
radiologică cu privire la cele menţionate mai jos, cu o excepţie pe care trebuie să
o indicaţi:
a) examinarea şi testarea dispozitivelor de protecţie şi instrumentelor de măsurare
b) reexaminarea prealabilă a planurilor de instalaţii din punct de vedere al protecţiei împotriva
c) recepţia punerii în funcţiune a unor surse noi sau modificate de radiaţii din punct de vedere
al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante
d) verificarea împământării prizelor
e) verificarea sistematică a eficacităţii dispozitivelor şi tehnicilor de protecţie
268. d
Art. 167. - (1) În condițiile art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 111/1996, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, întreprinderea solicită consultanţă din partea unui
expert în protecţie radiologică cu privire la aspectele de mai jos, relevante pentru practica
desfăşurată:
a) examinarea şi testarea dispozitivelor de protecţie şi instrumentelor de măsurare;
al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante;
d) verificarea sistematică a eficacităţii dispozitivelor şi tehnicilor de protecţie;
e) calibrarea sistematică a instrumentelor de măsurare şi controlul regulat al stării lor de
funcţionare şi a corectitudinii modului în care sunt folosite.
269 Consultarea expertului acreditat în protecţie radiologică, conform Normelor

privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01), se face, în principal,
pentru cele menţionate mai jos, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
b) verificarea periodică a programului de protecţie la incendiu
c) reexaminarea prealabilă a planurilor de instalaţii din punct de vedere al protecţiei împotriva
d) recepţia punerii în funcţiune a unor surse noi sau modificate de radiaţii din punct de vedere
191 | P a g e
269. b
Art. 167. - (1) În condițiile art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 111/1996, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, întreprinderea solicită consultanţă din partea unui
expert în protecţie radiologică cu privire la aspectele de mai jos, relevante pentru practica
desfăşurată:
d) verificarea sistematică a eficacităţii dispozitivelor şi tehnicilor de protecţie;
270 Sistemul de supraveghere radiologică a mediului de lucru se aprobă,

conform Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01),
de către:
b) Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
d) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
270. d
Art. 100. - (3) Sistemul de supraveghere radiologică a locului de muncă este aprobat de către
CNCAN în procesul de autorizare.
271 Supravegherea radiologică a locului de muncă, conform Normelor privind

cerințele de bază de securitate radiologică, trebuie să cuprindă, după caz, cele
menţionate mai jos, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) măsurarea debitelor dozelor externe, cu indicarea naturii şi a calităţii radiaţiei respective
b) măsurarea concentraţiei activităţii în aer, cu precizarea radionuclizilor, a naturii acestora şi
a stării lor fizice şi chimice
c) măsurarea presiunii, temperaturii şi umidităţii atmosferei la locul de muncă
d) măsurarea contaminării superficiale, cu precizarea radionuclizilor, a naturii acestora şi a
stării lor fizice şi chimice
e) înregistrarea şi păstrarea rezultatelor măsurărilor
271. c
Art. 100. - (1) Intreprinderea trebuie să efectueze supravegherea radiologică a locului de
muncă.
(2) Supravegherea radiologică a locului de muncă menţionată la alin. (1) constă, după caz, în
următoarele:
a) măsurarea debitelor dozelor externe, cu indicarea naturii şi a calităţii radiaţiei respective;
b) măsurarea concentraţiei activităţii în aer şi a contaminării superficiale, cu precizarea
radionuclizilor, a naturii acestora şi a stării lor fizice şi chimice.
(3) Sistemul de supraveghere radiologică a locului de muncă este aprobat de către CNCAN în
procesul de autorizare.
(4) Rezultatele măsurătorilor prevăzute la alin. (2) se înregistrează şi se utilizează, dacă este
192 | P a g e
necesar, pentru estimarea dozelor individuale, astfel cum este prevăzut la art. 103 - 105.
Durata pentru păstrarea înregistrărilor este stabilită de CNCAN în procesul de autorizare.
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică
272 Consultarea unui expert în protecţie radiologică, conform Normelor privind
cerințele de bază de securitate radiologică, este obligatorie pentru titularul de
autorizaţie, în cazurile menţionate mai jos, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) pentru îndeplinirea cerinţelor privind zonele controlate şi supravegheate
b) pentru identificarea persoanelor pentru care există posibilitatea să sufere o contaminare
internă semnificativă
c) pentru identificarea şi evaluarea situaţiilor care necesită planuri de protecţie la
calamităţi
d) pentru confirmarea rezultatelor evaluării dozelor rezultate în urma expunerilor accidentale
e) pentru evaluarea şi investigarea supraexpunerilor
272. c
următoarele cerinţe:
a) zona controlată trebuie să fie delimitată şi accesibilă exclusiv persoanelor instruite
corespunzător;
întreprindere;
luate măsuri specifice, inclusiv pentru controlul accesului sau ieşirea persoanelor şi a
bunurilor şi pentru monitorizarea contaminării din zona controlată şi, după caz, din zonele
adiacente;
d) ţinând seama de natura şi amploarea riscurilor radiologice din zona controlată,
monitorizarea radiologică a locului de muncă se organizează în conformitate cu dispoziţiile
art. 100;
e) să afişeze simbolul „pericol de radiaţii” prevăzut în anexa nr. 9 la norme şi să amplaseze
indicatoare pentru a semnala tipul zonei, natura surselor şi riscurile inerente acestora;
f) să stabilească instrucţiuni de lucru corespunzătoare riscului radiologic asociat surselor şi
operaţiunilor implicate;
g) să asigure lucrătorilor instruire specifică referitoare la caracteristicile locurilor de muncă şi
la activităţile acestora;
h) să furnizeze lucrătorilor echipamentul individual de protecţie corespunzător.
(2) Implementarea cerinţelor prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza recomandărilor unui
în protecţie radiologică.
Art. 99 - (1) Intreprinderea trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe pentru zonele
supravegheate:
a) să organizeze supravegherea radiologică a locului de muncă în conformitate cu dispoziţiile
art. 100, ţinând cont de natura şi amploarea riscurilor radiologice din zona supravegheată;
b) să amplaseze, după caz, panouri care să indice tipul zonei, natura surselor şi riscurile
c) să stabilească, după caz, instrucţiuni de lucru corespunzătoare riscului radiologic asociat
surselor şi operaţiunilor implicate.
(2) Implementarea cerinţelor prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza recomandărilor unui
expert în protecţie radiologică.
Art. 104. - (1) În cazul în care există posibilitatea ca lucrătorii expuşi de categorie A să sufere
o contaminare internă semnificativă sau o expunere semnificativă a cristalinului sau a
193 | P a g e
extremităţilor, monitorizarea dozimetrică individuală prevăzută la art. 103 trebuie să includă
şi monitorizarea contaminării interne a acestor persoane sau monitorizarea cristalinului sau a
extremităţilor, după caz.
(2) Identificarea persoanelor prevăzute la alin. (1) trebuie realizată pe baza consultării unui
expert în protecţie radiologică.
Art. 111. - Pentru confirmarea rezultatelor evaluării dozelor ca urmare a expunerilor
accidentale, întreprinderea trebuie să consulte un expert în protecţie radiologică.
Art. 120. - (1) În caz de expunere accidentală, precum şi în cazul oricărui rezultat al
monitorizării individuale care depăşeşte limita de doză stabilită în prezentele norme,
întreprinderea are următoarele obligaţii:
a) să facă o primă investigaţie pe baza căreia să stabilească valoarea preliminară a dozelor
primite;
b) să facă o investigaţie aprofundată prin care să determine împrejurările în care s-a produs
supraexpunerea; (2) Dacă prin investigaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) s-a determinat cu
certitudine că nu a avut loc o supraexpunere, întreprinderea trebuie să întocmească un raport
cuprinzând rezultatele investigatiei si concluziile, pe care îl păstrează cel puţin 2 ani de la data
întocmirii.
(4) În procesele de investigare şi evaluare prevăzute la alin. (1), întreprinderea trebuie să
consulte un expert în protecţie radiologică.
273 Sistemul de monitorizare a expunerii la radiaţii a persoanelor expuse

profesional se aprobă, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate
radiologică de către:
b) Agenţia Nucleară
d) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nuclear
273. d
Art. 107. - Sistemul de monitorizare a expunerii la radiaţii a persoanelor expuse se aprobă de
CNCAN în cadrul procesului de autorizare a practicii.
274 Titularul de autorizaţie trebuie, conform Normelor privind cerințele de bază

de securitate radiologică, să asigure monitorizarea individuală sistematică a:
a) tuturor persoanelor expuse profesional
b) tuturor persoanelor expuse profesional de categoria A
c) tuturor persoanelor expuse profesional de categoria B
d) tuturor persoanelor care vizitează zona controlată
e) tuturor lucrătorilor care cer acest lucru şi au aprobarea sindicatului
274. b
Art. 103. - (1) Întreprinderea trebuie să asigure monitorizarea dozimetrică individuală
sistematică a tuturor lucrătorilor expuşi profesional de categorie A.
(2) Monitorizarea dozimetrică individuală trebuie efectuată prin intermediul unui serviciu
dozimetric desemnat ca organism notificat conform Ordinului preşedintelui CNCAN nr.
274/2004 pentru aprobarea Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru
domeniul nuclear.
Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică
194 | P a g e
275 Monitorizarea dozimetrică individuală pe care trebuie să o asigure titularul
de autorizaţie, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate
radiologică, trebuie efectuată prin intermediul:
a) responsabilului cu securitatea radiologică
b) laboratorului de igiena radiaţiilor
c) unui serviciu dozimetric desemnat ca organism notificat
d) unui expert acreditat în protecţia radiologică
e) unui laborator de dozimetrie individuală
275. c
Art. 103. - (1) Întreprinderea trebuie să asigure monitorizarea dozimetrică individuală
sistematică a tuturor lucrătorilor expuşi profesional de categorie A.
(2) Monitorizarea dozimetrică individuală trebuie efectuată prin intermediul unui serviciu
dozimetric desemnat ca organism notificat conform Ordinului preşedintelui CNCAN nr.
274/2004 pentru aprobarea Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru
domeniul nuclear.
276 Monitorizarea individuală a persoanelor expuse profesional de categorie B,

conform Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică, are ca
scop:
a) demonstrarea încadrării corecte a lucrătorilor în această categorie
b) demonstrarea stării de sănătate a lucrătorilor din această categorie
c) demonstrarea justeţei sfaturilor date de expertul acreditat în protecţie radiologică
d) demonstrarea funcţionării managementului calităţii
e) demonstrarea respectării regulamentului de lucru de către lucrători
276. a
Art. 106. - (1) Monitorizarea dozimetrică individuală a persoanelor expuse profesional de
categorie B are ca obiect demonstrarea încadrării corecte a lucrătorilor în această categorie,
urmând ca ulterior să nu mai fie necesară.
277 Evaluarea dozelor individuale în cazul expunerilor accidentale, conform

Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică, trebuie să se facă:
a) conform programului organismului dozimetric acreditat
b) lunar, odată cu evaluarea dozelor din expunerile normale
c) neîntârziat
d) atunci când decide expertul acreditat în protecţie radiologică
e) la sfârşitul perioadei de un an pentru care se evaluează expunerea
277. c
Art. 109. - În cazul expunerilor accidentale, întreprinderea trebuie să asigure pentru toate
persoanele implicate evaluarea neîntârziată a dozelor individuale datorate atât expunerii
externe cât şi expunerii interne, după caz, precum şi distribuţia acestor doze în corp.

de securitate radiologică, să asigure înregistrarea rezultatelor monitorizării
individuale pentru expunerile menţionate mai jos şi păstrarea lor, cu excepţia
uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) normale
b) accidentale
195 | P a g e
c) medicale
d) autorizate special
e) de urgenţă
278. c
Art. 112. - Intreprinderea trebuie să asigure înregistrarea rezultatelor monitorizării
dozimetrice individuale pentru fiecare lucrător expus de categorie A sau de categorie B,
pentru care CNCAN a impus ca această monitorizare să se realizeze, precum şi pentru toate
persoanele care au suferit expuneri accidentale sau care au fost supuse unor expuneri
autorizate special sau unor expuneri de urgenţă.
Art. 113. - (1) Intreprinderea trebuie să asigure păstrarea înregistrării prevăzute la art. 112
până când persoana în cauză împlineşte sau ar fi împlinit 75 de ani, dar nu mai puţin de 30 de
ani de la încetarea calităţii de lucrător expus.
(2) În cazul desfiinţării întreprinderii, documentele prevăzute la art. 112 se preiau de serviciul
dozimetric acreditat care a asigurat monitorizarea individuală şi se păstrează de acesta în
condiţiile prevăzute la alin. (1). (3) Înregistrarea rezultatelor monitorizării individuale
specificată la art. 112 cuprinde:
a) înregistrarea dozelor individuale măsurate sau estimate, după caz;
b) rapoartele privind circumstanţele şi acţiunile întreprinse în cazul expunerilor accidentale,
autorizate special şi expunerii de urgenţă;
c) rezultatele supravegherii radiologice a locului de muncă, folosite pentru evaluarea dozelor,
atunci când a fost cazul.
(4) Rezultatele monitorizării individuale a expunerilor autorizate special, a expunerilor
accidentale sau de urgenţă trebuie înregistrate separat de cele ale monitorizărilor individuale
sistematice.

de securitate radiologică, să asigure păstrarea înregistrări rezultatelor monitorizării
individuale, după ce persoana respectivă a părăsit lucrul ca expus profesional, o
perioadă nu mai mică de:
a) 10 ani
b) 15 ani
c) 20 ani
d) 25 ani
e) 30 ani
279. e
condiţiile prevăzute la alin. (1). (3) Înregistrarea rezultatelor monitorizării individuale
specificată la art. 112 cuprinde:
a) înregistrarea dozelor individuale măsurate sau estimate, după caz;
b) rapoartele privind circumstanţele şi acţiunile întreprinse în cazul expunerilor accidentale,
autorizate special şi expunerii de urgenţă;
c) rezultatele supravegherii radiologice a locului de muncă, folosite pentru evaluarea dozelor,
atunci când a fost cazul.
196 | P a g e
sistematice.
280 În cazul în care titularul de autorizaţie utilizează lucrători externi, sarcina
înregistrării rezultatelor monitorizării individuale, conform Normelor privind
cerințele de bază de securitate radiologică, revine:
a) numai titularului de autorizaţie
b) atât titularului de autorizaţie cât şi persoanei juridice la care sunt angajaţi
c) numai persoanei juridice la care sunt angajaţi
d) numai organismului dozimetric acreditat
e) Laboratoarelor de igiena radiaţiilor
280. b
Art. 114. - În cazul în care întreprinderea utilizează lucrători externi, sarcina înregistrării
rezultatelor monitorizării individuale revine atât întreprinderii care îi foloseşte, cât şi
angajatorului acestora.
281 În cazul desfiinţări unui organism dozimetric acreditat, acesta este obligat,
conform Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică, să predea
documentele de evidenţă a monitorizării individuale a tuturor persoanelor
înregistrate la:
a) fiecare titular de autorizaţie cu care a avut contract de evaluare a dozelor
b) Laboratorul de igiena radiaţiilor în raza căruia se află
c) Arhivele Naţionale
d) Registrul Comerţului
e) CNCAN
281. e
Art. 116. - (1) Serviciile dozimetrice trebuie să menţină evidenţa lucrătorilor expuşi
monitorizaţi şi a dozelor atribuite pe perioada prevăzută la art. 115 alin. (1), în
condiţiile stabilite prin reglementarile specifice privind dozimetria individuală.
(2) În cazul desfiinţării serviciului dozimetric, acesta este obligat să predea la CNCAN
documentele de evidenţă a monitorizării individuale a tuturor persoanelor înregistrate.
282 În cazul desfiinţării persoanei juridice titulare de autorizaţie, înregistrările

rezultatelor monitorizării individuale, conform Normelor privind cerințele de
bază de securitate radiologică, vor fi preluate de:
a) CNCAN
c) Arhivele Naţionale
d) Registrul Comerţului
e) organismul dozimetric acreditat ce a asigurat monitorizarea individuală
282. e
197 | P a g e
condiţiile prevăzute la alin. (1).
283 Rezultatele monitorizării individuale a expunerilor autorizate special, a

expunerilor accidentale sau de urgenţă trebuie înregistrate:
a) separat de cele ale monitorizărilor individuale sistematice
b) împreună cu cele ale monitorizărilor individuale sistematice
c) numai la organismul dozimetric acreditat
d) nu se înregistrează dar se comunică persoanelor expuse
e) nu se înregistrează dar se comunică laboratorului de igiena radiaţiilor şi medicului de
medicina muncii care supraveghează persoanele expuse la radiaţie
283. a
...................................................................................
sistematice.
284 Evidenţa centralizată a înregistrării dozelor pentru lucrătorii expuşi

profesional se organizează de către:
b) Institutul de igienă şi sănătate publică Bucureşti
c) CNCAN
d) Inspecţia de protecţia muncii
e) Arhivele Naţionale
284. c
Art. 117. - (1) CNCAN mentine evidenţa centralizată a înregistrării dozelor pentru lucrătorii
expuşi profesional, prin intermediul Registrului Naţional de Doze.
(2) Intreprinderea şi serviciile dozimetrice sunt obligate să pună la dispoziţia Registrului
Naţional de Doze al CNCAN evidenţa dozelor menţionată la alin. (1), în conformitate cu
dispoziţiile din anexa nr. 10 la prezentele norme.
285 În caz de expunere accidentală, precum şi în cazul oricărui rezultat al
monitorizării individuale care depăşeşte limita de doză stabilită în prezentele
norme, întreprinderea, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate
radiologică, va comunica lucrătorului în cauză rezultatele monitorizării
individuale şi evaluările dozelor:
a) conform programului organismului dozimetric acreditat
b) lunar, odată cu evaluarea dozelor din expunerile normale
c) fără întârziere
d) atunci când decide expertul acreditat în protecţie radiologică
e) la sfârşitul perioadei de un an pentru care se evaluează expunerea
285. c
198 | P a g e
primite;
supraexpunerea; c) să comunice, fără întârziere, lucrătorului în cauză rezultatele monitorizării
individuale şi evaluările dozelor;
286 La angajarea unei persoane expuse profesional, titularul de autorizaţie va

solicita, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică, o
declaraţie a acesteia privind:
a) averea personală
b) starea de sănătate
c) dozele primite anterior ca expus profesional
d) pregătirea în domeniul nuclear
e) nivelul permisului de exercitare pe care îl deţine
286. c
Art. 115. - (1) La angajarea unui lucrător expus, întreprinderea solicită o declaraţie din care să
reiasă dacă acesta a mai avut calitatea de lucrător expus şi denumirea ultimului angajator la
care lucrătorul a desfăşurat activităţi în această calitate.
(2) Intreprinderea solicită, de la ultimul angajator la care persoana respectivă a fost angajată
ca lucrător expus, transmiterea oficială a extrasului din evidenţa dozei primite de acea
persoană.
287 Transmiterea imediată a rezultatului monitorizării individuale în cazul

expunerilor accidentale precum şi în cazul constatării oricăror depăşiri ale
limitelor de doză, la medicul competent, conform Normelor privind cerințele de
bază de securitate radiologică, este obligaţia:
a) titularului de autorizaţie
b) organismului dozimetric acreditat
c) laboratorului de igiena radiaţiilor
d) persoanei expuse profesional implicate
e) CNCAN
287. a
primite;
individuale şi evaluările dozelor; d) să notifice imediat CNCAN, serviciul de medicina
muncii/ medicul abilitat de medicina muncii şi angajatorul lucrătorului extern, asupra
expunerii accidentale şi a dozelor evaluate preliminar;
e) să întocmească, în termen de 30 zile de la demararea investigaţiei prevazută la lit. b), un
raport cuprinzând rezultatele monitorizării individuale şi evaluările dozelor rezultate in urma
investigatiei de la lit. b), precum şi măsurile preventive pentru evitarea repetării situaţiei;
199 | P a g e
f) raportul menţionat la lit. e) se supune regimului de păstrare prevăzut la art. 113 şi se
transmite persoanelor specificate la lit. d).

de securitate radiologică, să păstreze raportul întocmit ca urmare a investigării
unei expuneri anormale sau a unei supraexpuneri, dacă s-a dovedit cu certitudine
că aceasta nu a avut loc, o perioadă de timp nu mai mică de:
a) 1 an
b) 1,5 ani
c) 2 ani
d) 2,5 ani
e) 3 ani
288. c
primite;
supraexpunerea;
c) să comunice, fără întârziere, lucrătorului în cauză rezultatele monitorizării individuale şi
evaluările dozelor; d) să notifice imediat CNCAN, serviciul de medicina muncii/ medicul
abilitat de medicina muncii şi angajatorul lucrătorului extern, asupra expunerii accidentale şi a
dozelor evaluate preliminar;
(2) Dacă prin investigaţia prevăzută la alin. (1) lit. a) s-a determinat cu certitudine că nu a
avut loc o supraexpunere, întreprinderea trebuie să întocmească un raport cuprinzând
rezultatele investigatiei si concluziile, pe care îl păstrează cel puţin 2 ani de la data
întocmirii.

de securitate radiologică, ca urmare a investigării unei supraexpuneri, dacă
aceasta a avut cu certitudine loc, să întocmească un raport de la data începerii
investigaţiei în termen de:
a) 24 de ore
b) 5 zile
c) 7 zile
d) 30 zile
e) două săptămâni
289. d
200 | P a g e
primite;
raport cuprinzând rezultatele monitorizării individuale şi evaluările dozelor rezultate in
urma investigatiei de la lit. b), precum şi măsurile preventive pentru evitarea repetării
situaţiei;
290 Titularul de autorizaţie, conform Normelor privind cerințele de bază de

securitate radiologică, de îndată ce bănuieşte sau a fost informat că o persoană a
suferit o supraexpunere ca urmare a practicilor pentru care este responsabil, are
următoarele obligaţii, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) să facă o primă investigaţie prin care să stabilească o valoare preliminară a dozelor primite
b) să facă o investigaţie aprofundată a împrejurărilor în care s-a produs supraexpunerea
c) să anunțe, fără întârziere, persoana afectată
d) să notifice imediat CNCAN şi medicul competent
e) să notifice imediat sindicatul sau reprezentantul lucrătorilor
290. e
primite;
291 Supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional se face potrivit

reglementărilor emise de:
b) Institutul de igienă şi sănătate publică Bucureşti
c) CNCAN
d) Autoritatea de sănătate publică
e) Laboratorul de igiena radiaţiilor
201 | P a g e
291. a
Art. 122. - (1) Intreprinderea este responsabilă pentru măsurile de asigurare a supravegherii
medicale a lucrătorilor expuşi, iar angajatorul este responsabil pentru măsurile de asigurare a
supravegherii medicale a lucrătorilor externi.
(2) Supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi se bazează pe principiile generale care
guvernează medicina muncii şi respectă reglementările Ministerului Sănătăţii.
292 Conform Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică nici

un lucrător nu poate fi utilizat ca persoană expusă profesional dacă:
a) nu este aptă medical pentru postul respectiv
b) nu are acordul sindicatului
c) nu are acordul inspecţiei muncii
d) nu are acordul familiei
e) nu a absolvit un curs de radioprotecţie aprobat de CNCAN
292. a
Art. 137. - Intreprinderea are următoarele obligaţii referitoare la lucrătorii externi:
a) verifică, în cazul lucrătorilor expuşi de categoria A, care intră în zonele controlate, dacă
lucrătorul extern în cauză a fost declarat apt din punct de vedere medical să desfăşoare
activităţile care urmează să i se încredinţeze;
293 Sistemul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante, conform Normelor

fundamentale de securitate radiologică (NSR-01), implică cel puţin următoarele
măsuri, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) instituirea unui sistem de drepturi suplimentare pentru expuşii profesional
b) utilizarea experţilor acreditaţi în toate situaţiile prevăzute de normă
c) respectarea principiilor generale de securitate radiologică
d) atribuirea responsabilităţilor privind securitatea radiologică responsabililor de zonă
e) elaborarea şi implementarea unui set de documente care să reglementeze desfăşurarea
practicii
293. a
Art. 80. - (1) Potrivit prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a
activităţilor nucleare, republicată, titularul de autorizaţie este obligat să instituie şi să menţină
un sistem de protecţie contra radiaţiilor ionizante.
(2) Sistemul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante implică cel puţin următoarele măsuri:
a) utilizarea experţilor acreditaţi sau a unui organism acreditat de protecţie radiologică, după
caz, în toate situaţiile în care aceasta este cerută de prezentele norme;
b) respectarea principiilor generale prevăzute la art. 37 din prezentele norme;
c) elaborarea şi implementarea unui set de documente care să reglementeze desfăşurarea
practicii potrivit cerinţelor prezentelor norme şi ale normelor specifice din domeniul nuclear;
d) utilizarea în cadrul practicii numai a persoanelor care deţin permis de exercitare valabil
pentru activitatea respectivă;
e) atribuirea responsabilităţilor privind securitatea radiologică potrivit prevederilor art. 42
din prezentele norme.
(NSR-01)
202 | P a g e
294 Titularii de autorizaţie au obligaţia de a transmite la cerere rezultatele
monitorizării individuale, conform Normelor privind cerințele de bază de
securitate radiologică, la:
a) Autoritatea de Sănătate Publică
b) Inspectoratul General al Poliţiei
c) CNCAN
d) organizaţiile civice neguvernamentale care se ocupă de radioprotecţie
e) lucrătorului în cauză
294. e
Art. 118. - (1) Într-o situaţie de expunere planificată, accidentală, autorizată special sau de
urgenţă, se iau următoarele măsuri:
a) serviciul dozimetric trebuie să pună rezultatele monitorizării individuale la dispoziţia
CNCAN, a întreprinderii şi angajatorului lucrătorilor externi;
b) întreprinderea trebuie să pună la dispoziţia lucrătorului în cauză, rezultatele monitorizării
individuale, precum şi măsurătorile utilizate pentru evaluarea dozei, în conformitate cu art.
105 şi 110;
c) întreprinderea trebuie să prezinte rezultatele monitorizării individuale, serviciului de
medicina muncii, pentru ca acesta să interpreteze implicaţiile expunerii realizate, asupra
sănătăţii umane;
d) serviciul dozimetric trebuie să transmită rezultatele monitorizării individuale către
Registrul Naţional de Doze al CNCAN, în conformitate cu prevederile din anexa nr. 10 la
norme privind Sistemul de date pentru monitorizarea radiologică individuală.
295 Organismele dozimetrice acreditate trebuie să pună la dispoziție rezultatele

monitorizării individuale, conform Normelor privind cerințele de bază de
securitate radiologică:
a) Autorității de Sănătate Publică
b) Inspectoratului General al Poliţiei
c) CNCAN
d) organizaţiilor civice neguvernamentale care se ocupă de radioprotecţie
e) angajatorului lucrătorului extern ca persoană expusă profesional
295. e
Art. 118. - (1) Într-o situaţie de expunere planificată, accidentală, autorizată special sau de
urgenţă, se iau următoarele măsuri:
a) serviciul dozimetric trebuie să pună rezultatele monitorizării individuale la dispoziţia
CNCAN, a întreprinderii şi angajatorului lucrătorilor externi;
b) întreprinderea trebuie să pună la dispoziţia lucrătorului în cauză, rezultatele monitorizării
individuale, precum şi măsurătorile utilizate pentru evaluarea dozei, în conformitate cu art.
105 şi 110;
c) întreprinderea trebuie să prezinte rezultatele monitorizării individuale, serviciului de
medicina muncii, pentru ca acesta să interpreteze implicaţiile expunerii realizate, asupra
sănătăţii umane;
d) serviciul dozimetric trebuie să transmită rezultatele monitorizării individuale către
Registrul Naţional de Doze al CNCAN, în conformitate cu prevederile din anexa nr. 10 la
norme privind Sistemul de date pentru monitorizarea radiologică individuală.
203 | P a g e
296 Cerinţele privind educația, instruirea, calificarea şi recalificarea experţului
în protecţie radiologică şi a responsabilului cu protecţia radiologică, conform
Normelor privind cerinţele de bază de securitate radiologică, sunt detaliate în
reglementări specifice emise de către:
a) CNCAN
b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării
e) Direcţia Generală Învăţământ Superior
296. a
Art. 17. - (1) Cerinţele privind educaţia, instruirea, calificarea şi recalificarea expertului în
protecţie radiologică şi a responsabilului cu protecţia radiologică sunt detaliate în
reglementările specifice privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi
desemnarea expertilor în protecţie radiologică, emise de CNCAN.
(2) Recunoaşterea expertului în protecţia radiologică şi a responsabilului cu protecţia
radiologică se face conform reglementarilor specifice privind eliberarea permiselor de
exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea expertilor în protecţie radiologică, emise de
CNCAN.
Art. 18. - (1) Cerinţele pentru educaţie, instruirea, calificarea şi educaţia continuă a experţilor
în fizică medicală sunt detaliate în reglementarea comună emisă de CNCAN, Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale.
(2) Recunoaşterea expertului în fizică medicală se face în conformitate cu Ordinul ministrului
sănătăţii publice şi preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare
nr. 1.272/266/ 2006 pentru aprobarea Normelor privind expertul în fizica medical. Normele
privind cerințele de bază de securitate radiologică
297 Dacă evaluarea creşterii expunerii populaţiei, conform Normelor privind

cerințele de bază de securitate radiologică, ca urmare a introducerii în circuitul
economic şi social, în vederea utilizării sau consumului, a produselor conţinând
substanţe radioactive naturale, arată valori ce nu pot fi neglijate din punct de
vedere al radioprotecţiei, persoana juridică sau fizică care realizează aceste
produse trebuie să solicite autorizaţia:
a) CNCAN
b) Ministerului Sănătăţii Publice
c) Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor
d) Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
e) Ministerului Economiei şi Comerţului
297. b
Art. 42. - (1) Orice întreprindere care intenţionează să fabrice sau să importe în România un
produs de consum a cărui utilizare preconizată este probabil să fie o practică nouă trebuie să
pună la dispoziţia Ministerului Sănătăţii toate informaţiile relevante, inclusiv cele enumerate
în punctul 1 din anexa nr. 4 la norme.
(2) Pe baza evaluării informaţiilor prevăzute la alin. (1), Ministerul Sănătăţii, astfel cum este
prevăzut la punctul 2 din anexa nr. 4 la norme, decide dacă utilizarea preconizată a produsului
de consum este justificată.
(3) Ministerul Sănătăţii autorizează introducerea pe piață a produselor de larg consum,
fabricate în România sau importate, a căror utilizare este justificată şi care constituie o
practică nouă cu radiaţii ionizante, conform reglementărilor specifice.
(4) Adăugarea deliberată de substanţe radioactive la producerea sau fabricarea produselor de
consum sau a altor produse, inclusiv produse medicamentoase, şi importul acestui tip de
204 | P a g e
produse sunt condiționate de obținerea autorizației conform reglementărilor Ministerului
Sănătăţii.
298 Titularii de autorizaţie trebuie, conform Normelor privind cerințele de bază

de securitate radiologică, să asigure monitorizarea radioactivităţii factorilor de
mediu în jurul:
a) tuturor instalaţiilor nucleare pe care le operează
b) instalaţiilor nucleare importante stabilite de CNCAN
c) perimetrului pe care îl are în administrare
d) clădirii principale în care îşi desfăşoară activitatea
e) instalaţiilor nucleare importante stabilite de Ministerul Mediului şi Gospodăriri Apelor
298. b
Art. 162. - (1) Întreprinderea trebuie să asigure monitorizarea radioactivităţii factorilor de
mediu în jurul instalaţiilor nucleare, al depozitelor de deşeuri radioactive şi al altor instalaţii
radiologice relevante, conform reglementărilor specifice emise de CNCAN.
(2) Sistemul de monitorizare a factorilor de mediu se aprobă de CNCAN în procesul de
autorizare.

mediu în jurul:
a) instalatiilor radiologice relevante
b) tuturor instalaţiilor nucleare pe care le operează
299. a
autorizare.

mediu în jurul:
a) depozitelor de deşeuri radioactive
b) tuturor instalaţiilor nucleare pe care le operează
300. a
autorizare.
205 | P a g e
301 Sistemul de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu de către

titularii de autorizaţie, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate
radiologică, se aprobă de către:
a) Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor
b) Ministerului Sănătăţii Publice
c) CNCAN
d) Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
301. c
autorizare.
302 Contaminare radioactivă în înţelesul dat de Normelor privind cerințele de

bază de securitate radiologică este contaminarea unei suprafeţe, interiorului
solidelor, lichidelor, gazelor sau corpului uman cu:
a) germeni
b) lichide penetrante
c) substanţe interzise
d) substanţe radioactive
e) lichide miscibile
302. d
Contaminare - prezenţa neintenţionată sau nedorită a substanţelor radioactive pe suprafeţe ori
în interiorul solidelor, lichidelor sau al gazelor ori în corpul uman; (NSR-01)
303 Energia medie cedată de radiaţia ionizantă unităţii de masă iradiată se

numeşte doză:
a) absorbită
b) angajată
c) de expunere
d) echivalentă
e) efectivă
303. a
Doza absorbită (D) - energia absorbită pe unitate de masă
D= d /dm,
unde d este energia medie transmisă de radiaţia ionizantă materiei dintr-un element de volum
şi dm este masa materiei din elementul de volum respectiv. Doza absorbită reprezintă doza
medie pentru un ţesut sau un organ.Unitatea de măsură pentru doza absorbită este gray-ul
(Gy) în unde un gray este egal cu un joule per kilogram: 1 Gy = 1 J/ kg
206 | P a g e
304 Energia cedată de radiaţia ionizantă, mediată pe ţesut sau organ, ponderată
pentru calitatea radiaţiei se numeşte doză:
a) absorbită
b) angajată
c) de expunere
d) echivalentă
e) efectivă
304. d
Doză echivalentă (HT) - doza absorbită de ţesutul sau organul T, ponderată pentru tipul şi
calitatea radiaţiei R.
Se calculează după formula:
HT,R = wR DT,R
unde
DT,R este doza medie absorbită de ţesutul sau organul T, din cauza radiaţiei R
WR este factorul de ponderare pentru radiaţie.
În cazul în care câmpul radiaţiei se compune din tipuri şi energii cu valori diferite ale wR,
doza echivalentă totală, HT, se calculează după formula:
HT = wR DT,R
Valorile pentru wR sunt specificate în reglementările specifice emise de CNCAN privind
estimarea dozelor. Unitatea de măsură pentru doza echivalentă este sievertul (Sv);
305 Suma dozelor echivalente ponderate cu factorul de ponderare tisulară,

provenite din expunerea externă şi internă, efectuată pe toate ţesuturile şi
organele corpului se numeşte doză:
a) absorbită
b) angajată
c) de expunere d) evitabilă
e) efectivă
305. e
Doză efectivă (E) - suma dozelor echivalente ponderate absorbite de toate ţesuturile şi
organele organismului din expunere internă şi externă. Se calculează după formula:
E=wT HT =wT wR DT,R
Unde
DT,R este doza medie absorbită de ţesutul sau organul T, din cauza radiaţiei R.
WR este factorul de ponderare pentru radiaţie, iar
WT este factorul de ponderare tisulară pentru ţesutul sau organul T.
Valorile pentru wT şi wR sunt specificate în reglementările specifice emise de CNCAN
privind estimarea dozelor.
Unitatea de măsură pentru doza efectivă este sievertul (Sv); Normele privind cerințele de bază
de securitate radiologică
306 Integrala pe o perioadă de timp a debitului dozei echivalente într-un ţesut

sau într-un organ al unui organism uman ce va fi primită în urma unei
încorporări de substanţe radioactive se numeşte doză:
a) absorbită
b) angajată
c) echivalentă angajată
d) echivalentă
e) efectivă
207 | P a g e
306. c
doză echivalentă angajată [HT (τ)] - integrala pe timpul (t) din debitul dozei echivalente în
ţesutul sau organul T care va fi primită de un organism în urma unei încorporări de substanţe
radioactive.
t0+
Se calculează după formula: HT ( ) = HT (t) dt U,
t0
pentru o încorporare de substanţe radioactive la momentul t0, unde HT () este debitul dozei
echivalente
aferente organului sau ţesutului T la momentul t, iar τ este intervalul de timp pentru care se
face integrarea. Unitatea de măsură este sievertul (Sv);
307 Doza care se preconizează a fi primită în cazul neimplementării acţiunilor

planificate de protecţie se numește doză:
a) absorbită
b) angajată
c) de expunere
d) proiectată
e) efectivă
307. d
Doza proiectată - doza care se preconizează a fi primită dacă nu se implementează acţiunile
planificate de protecţie
308 Reducerea duratei şi a calităţii vieţii în cadrul unei populaţii ca urmare a
expunerii, inclusiv cele cauzate de efectele asupra ţesuturilor, cancer şi
tulburările genetice severe, se numeşte efect:
a) ereditar
b) stocastic
c) negativ asupra sănătății
d) de expunere prelungită
e) provenind de la particule fierbinţi
308. c
Efecte negative asupra sănătăţii - reducerea duratei şi a calităţii vieţii în cadrul unei populaţii
ca urmare a expunerii, inclusiv cele cauzate de efectele asupra ţesuturilor, cancer şi tulburările
genetice severe.
309 Efectele nocive observabile clinic la persoane sau la descendenţii acestora, a

căror apariţie este fie imediată, fie întârziată, în ultimul caz implicând mai
curând o probabilitate decât o certitudine a apariţiei, se numesc efect:
a) ereditar
b) negativ individual
c) deterministic
d) de expunere prelungită
e) provenind de la particule fierbinţi
309. b
Efecte negative individuale - efectele nocive observabile clinic la persoane sau la
208 | P a g e
descendenţii acestora, a căror apariţie este fie imediată, fie întârziată, în ultimul caz implicând
mai curând o probabilitate decât o certitudine a apariţiei.
310 Expunerea unor persoane, cu excepţia lucrătorilor în situaţii de urgenţă, ca

urmare a unui accident, se numeşte expunere:
a) potenţială
b) nedorită
c) acută
d) cronică
e) accidentală
310. e
Expunere accidentală - expunerea unor persoane, cu excepţia lucrătorilor în situaţii de
urgenţă, ca urmare a unui accident
311 Expunerea la care sunt supuşi pacienţii sau persoanele asimptomatice ca

parte a diagnosticării sau a tratamentului medical sau stomatologic efectuat
pentru îmbunătăţirea sănătăţii, precum şi expunerea la care au fost supuse
persoanele implicate în îngrijirea şi susţinerea pacienţilor sau voluntarii din
cercetarea medicală ori biomedicală, se numeşte expunere:
a) evitată
b) medicală
c) supraexpunere
d) cronică
e) nedorită
311. b
Expunere medicală - expunerea la care sunt supuşi pacienţii sau persoanele asimptomatice ca
parte a diagnosticării sau a tratamentului medical sau stomatologic efectuat pentru
îmbunătăţirea sănătăţii, precum şi expunerea la care au fost supuse persoanele implicate în
îngrijirea şi susţinerea pacienţilor sau voluntarii din cercetarea medicală ori biomedicală
312 O expunere care nu survine cu certitudine, dar care poate rezulta dintr-un
eveniment sau o serie de evenimente cu caracter probabil, inclusiv ca urmare a
deficienţelor echipamentelor sau a erorilor de operare, se numeşte expunere:
a) potențială
b) supraexpunere
c) anormală
d) de urgenţă
e) accidentală
312. a
Expunere potenţială - expunere care nu survine cu certitudine, dar care poate rezulta dintr-un
eveniment sau o serie de evenimente cu caracter probabil, inclusiv ca urmare a deficienţelor
echipamentelor sau a erorilor de operare.
209 | P a g e
313 Expunerea la care este supus într-o situaţie de expunere de urgenţă un
lucrător, se numeşte expunere:
a) cronică
b) supraexpunere
c) anormală
d) profesională de urgenţă
e) accidentală
313. d
Expunere profesională de urgenţă - expunerea la care este supus într-o situaţie de expunere
de urgenţă un lucrător.
314 O expunere susceptibilă de a avea loc în condiţiile normale de exploatare a

unei instalaţii sau de desfăşurare a unei activităţi (inclusiv întreţinere, inspecţie,
dezafectare), inclusiv incidente minore care pot fi ţinute sub control, se numeşte
expunere:
a) normală
b) nedorită
c) anormală
d) de urgenţă
e) accidentală
314. a
Expunere normală - expunerea susceptibilă de a avea loc în condiţiile normale de exploatare
a unei instalaţii sau de desfăşurare a unei activităţi (inclusiv întreţinere, inspecţie,
dezafectare), inclusiv incidente minore care pot fi ţinute sub control, de exemplu cele apărute
în timpul exploatării normale şi incidentele operaţionale anticipate
315 Denumirea unităţii de doză absorbită (în SI) este:

a) rem
b) becquerel
c) gray
d) sievert
e) roentgen
315. c
Doza absorbită (D) - energia absorbită pe unitate de masa
D= d /dm,
unde d este energia medie transmisă de radiaţia ionizantă materiei dintr-un element de volum
şi dm este masa materiei din elementul de volum respectiv. Doza absorbită reprezintă doza
medie pentru un ţesut sau un organ. Unitatea de măsură pentru doza absorbită este gray-ul
(Gy), unde un gray este egal cu un joule per kilogram: 1 Gy = 1 J/ kg.
316 Denumirea unităţii de doză echivalentă (în SI) este:

a) curie
b) rad
c) gray
d) sievert
e) roentgen
210 | P a g e
316. d
Sievert (Sv) - denumirea specializată a unităţii de măsură pentru doza echivalentă sau
efectivă. Un sievert este echivalentul unui joule pe kilogram:
1 Sv = 1 J.kg-1;
317 O situaţie sau un eveniment excepţional care necesită o intervenţie rapidă,

pentru a limita consecinţele negative grave, sau riscul de apariţie a acestora,
asupra sănătăţii şi securităţii fiinţelor umane, asupra calităţii vieţii, proprietăţii
sau mediului înconjurător, sau orice risc care ar putea genera asemenea
consecinţe negative grave, se numeşte:
a) activitate nucleară
b) urgență
c) practică
d) intervenție
e) manipulare
317. b
Urgenţă - o situaţie sau un eveniment excepţional care necesită o intervenţie rapidă, pentru a
limita consecinţele negative grave, sau riscul de apariţie a acestora, asupra sănătăţii şi
securităţii fiinţelor umane, asupra calităţii vieţii, proprietăţii sau mediului înconjurător, sau
orice risc care ar putea genera asemenea consecinţe negative grave. Termenul se referă atât la
urgenţe nucleare şi radiologice, cât şi la urgenţe convenţionale precum incendii, eliberări de
substanţe chimice periculoase, furtuni sau seisme. Se referă inclusiv la situaţiile în care
acţiunile prompte garantează limitarea efectelor unui risc.
318 O persoană salariată, sau care desfăşoară activităţi independente, supusă

unei expuneri la locul de muncă cauzată de o practică aflată sub incidenţa
prezentei norme şi care poate fi expusă unor doze ce depăşesc una dintre limitele
de doză stabilite pentru expunerea publică, se numeşte lucrător:
a) accidental
b) de urgenţă
c) expus
d) legal
e) supraexpusă
318. c
Lucrător expus - persoană salariată, sau care desfăşoară activităţi independente, supusă unei
expuneri la locul de muncă cauzată de o practică aflată sub incidenţa prezentei norme şi care
poate fi expusă unor doze ce depăşesc una dintre limitele de doză stabilite pentru expunerea
publică;
319 O persoană competentă din punct de vedere tehnic să supravegheze sau să
efectueze punerea în aplicare a măsurilor de protecţie radiologică, în ceea ce
priveşte aspectele din domeniul protecţiei radiologice relevante pentru un anumit
tip de practică, se numeşte:
a) responsabil administrativ
b) responsabil cu protecţia muncii
c) responsabil cu protecția radiologică
d) responsabil cu gestiunea surselor
211 | P a g e
e) responsabil cu radioprotecţia
319. c
Responsabil cu protecţia radiologică - o persoană competentă din punct de vedere tehnic să
supravegheze sau să efectueze punerea în aplicare a măsurilor de protecţie radiologică, în ceea
ce priveşte aspectele din domeniul protecţiei radiologice relevante pentru un anumit tip de
practică.
320 O expunere care conduce la depăşirea uneia din limitele de doză prevăzute
de normă, se numeşte:
a) potenţială
b) nedorită
c) supraexpunere
d) anormală
e) accidentală
320. c
Supraexpunere: o expunere care conduce la depăşirea uneia din limitele de doză. (NSR-01)
212 | P a g e
Întrebări de radioprotecție operațională
1 Prevederile Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR -
01) se aplică următoarelor expuneri la radiaţii ionizante, cu excepţia uneia pe care
trebuie să o indicaţi :
a) expunerea pacienţilor ca parte a propriului lor diagnostic sau tratament
b) expunerea persoanelor în cadrul programelor de depistare medicală a unor maladii
c) expunerea persoanelor sănătoase sau a pacienţilor care participă voluntar la programele de
cercetare medicală sau biomedicală
d) expunerea persoanelor în cadrul procedurilor medico legale
e) expunerea persoanelor în caz de urgenţă radiologică
1. e
Art 142 - (3) Expunerea în scopuri medicale se efectuează luând în considerare următoarele
aspecte:
a) tipurile noi de practici care implică expunerea medicală sunt justificate în prealabil, înainte
de a fi adoptate în mod general;
b) toate expunerile medicale individuale se justifică în prealabil, luându-se în considerare
obiectivele specifice ale expunerii și caracteristicile individului implicat;
c) dacă un tip de practică care presupune expunere medicală nu este justificat în general, o
expunere individuală specifică de acest tip poate fi justificată, după caz, în împrejurări
speciale care se evaluează și se documentează de Ia caz Ia caz;
d) medicul abilitat să facă trimiteri și practicianul urmăresc să obțină, în măsura posibilului,
informații de diagnostic anterioare sau înregistrări medicale relevante pentru expunerea
planificată și iau în considerare aceste date pentru a evita expunerea inutilă;
e) expunerea medicală în cercetarea medicală sau biomedicală se examinează de către un
Comitet pentru Etică constituit în conformitate cu Ordinul al ministrului sănătății și al
președintelui CNCAN nr. 299/64/12006 privind stabilirea comisiilor de etică pentru avizarea
expunerilor medicale în cercetarea medicală și biomedicală;
f) expunerea persoanelor implicate în îngrijirea și susținerea pacienților prezintă un beneficiu
net suficient, luându-se în considerare beneficiile directe asupra sănătății unui pacient,
beneficiile potențiale pentru persoana implicată în îngrijirea și susținerea pacienților și
efectele negative pe care lear putea cauza expunerea; g) orice procedură radiologică medicală
aplicată unei persoane asimptomatice se efectuează pentru detectarea precoce a bolii, ca parte
a unui program de screening aprobat de Ministerul Sănătății sau necesită o justificare
documentată pentru persoana respectivă, realizată de către practician în consultare cu medicul
abilitat să facă trimiteri, în conformitate cu orientările societăților medicale științifice și cu
ghidurile elaborate de Ministerului Sănătății. Persoana care face obiectul expunerii medicale
este informată anterior expunerii despre riscurile și beneficiile asociate expunerii medicale;
h) în sensul prevederilor de Ia alin. (I) și (2), Ministerul Sănătății, în colaborare cu societățile
medicale științifice corespunzătoare sau cu organismele relevante, justifică expunerile
medicale pentru procedurile radiologice medicale care urmează să fie efectuate ca parte a unui
program de screening. (4) Decizia finală privind justificarea unei expuneri medicale Ia radiații
ionizante în sensul alin. (3) lit. b) aparține practicianului.
(NSR-01)
2 Prevederile Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR

- 01) se aplică următoarelor expunerii la radiaţii ionizante, cu excepţia uneia pe
care trebuie să o indicaţi :
a) expunerea persoanelor care doresc să ajute (în afara profesiei lor) la sprijinul şi confortul
persoanelor care sunt supuse expunerii medicale
213 | P a g e
c) expunerea persoanelor care operează aparatele de rontgendiagnostic
e) expunerea în cadrul supravegherii medicale a persoanelor expuse profesional
2. c
Art. 142 - (3) Expunerea în scopuri medicale se efectuează luând în considerare următoarele
aspecte:
efectele negative pe care lear putea cauza expunerea;
g) orice procedură radiologică medicală aplicată unei persoane asimptomatice se efectuează
pentru detectarea precoce a bolii, ca parte a unui program de screening aprobat de Ministerul
Sănătății sau necesită o justificare documentată pentru persoana respectivă, realizată de către
practician în consultare cu medicul abilitat să facă trimiteri, în conformitate cu orientările
societăților medicale științifice și cu ghidurile elaborate de Ministerului Sănătății. Persoana
care face obiectul expunerii medicale este informată anterior expunerii despre riscurile și
beneficiile asociate expunerii medicale;
program de screening.
(NSR 01)
3 Care din expunerile la radiaţii ionizante menţionate nu face parte din

expunerea medicală?
a) expunerea persoanelor care doresc să ajute (în afara profesiei lor) la sprijinul şi confortul
persoanelor care sunt supuse expunerii medicale
c) expunerea persoanelor care operează aparatele de rontgenterapie
e) expunerea în cadrul supravegherii medicale a persoanelor expuse profesional
3. c
aspecte:
214 | P a g e
efectele negative pe care lear putea cauza expunerea;
g) orice procedură radiologică medicală aplicată unei persoane asimptomatice se efectuează
pentru detectarea precoce a bolii, ca parte a unui program de screening aprobat de Ministerul
Sănătății sau necesită o justificare documentată pentru persoana respectivă, realizată de către
practician în consultare cu medicul abilitat să facă trimiteri, în conformitate cu orientările
societăților medicale științifice și cu ghidurile elaborate de Ministerului Sănătății. Persoana
care face obiectul expunerii medicale este informată anterior expunerii despre riscurile și
beneficiile asociate expunerii medicale;
program de screening.
(NSR 01)
4 O expunere medicală este justificată dacă:

a) procedura respectivă este puţin costisitoare
b) prezintă un beneficiu net suficient (din compararea beneficilor obţinute cu
detrimentul provocat)
c) este o alternativă la o procedură mai veche
d) se realizează cu echipamente medicale autorizate
e) este solicitată de pacient
4. b
Art. 142 - (2) Expunerea în scopuri medicale trebuie să prezinte un beneficiu net suficient,
punând în balanță, pe de o parte, beneficiile de diagnostic sau terapeutice potențiale totale pe
care Ie produce, inclusiv beneficiile directe pentru sănătatea unei persoane și beneficiile
pentru societate, iar, pe de altă parte, efectele negative individuale pe care le-ar putea produce
expunerea, luându-se în considerare eficacitatea, beneficiile și riscurile tehnicilor altemative
existente care au același obiectiv, dar care implică o expunere mai mică sau nulă la radiații
ionizante.
(NSR 01)
5 O expunere medicală este justificată dacă:

a) se realizează în scopul cercetării unei noi proceduri de tratament
215 | P a g e
b) prezintă un beneficiu net suficient (din compararea beneficiilor obţinute cu
detrimentul provocat)
c) este o alternativă la o procedură mai veche
d) se realizează cu echipamente medicale autorizate
e) este solicitată de pacient
5. b
punând în balanță, pe de o parte, beneficiile de diagnostic sau terapeutice potențiale totale pe
care Ie produce, inclusiv beneficiile directe pentru sănătatea unei persoane și beneficiile
pentru societate, iar, pe de altă parte, efectele negative individuale pe care le-ar putea produce
expunerea, luându-se în considerare eficacitatea, beneficiile și riscurile tehnicilor altemative
existente care au același obiectiv, dar care implică o expunere mai mică sau nulă la radiații
ionizante.
(NSR 01)
6 Justificarea, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate

radiologică (NSR - 01), este obligatorie:
a) la cumpărarea unui aparat nou
b) la înlocuirea unui aparat vechi
c) la repararea unui aparat
d) la introducerea unei practici noi
e) la stabilirea bugetului spitalului
6. d
Art. 7 - (1) Pentru situațiile de expunere planificată, orice practică nouă trebuie justificată în
Ie poate avea asupra sănătățtii.
(NSR 01)
7 Dacă un tip de practică implicând expunere medicală nu este justificată, o

expunere individuală determinată de acest tip de practică:
a) este interzisă
b) poate fi justificată în condiţii particulare
c) poate fi aprobată de directorul medical
d) poate fi cerută de pacient
e) poate fi decisă de autoritatea competentă
7. b
punând în balanță,
pe de o parte, beneficiile de diagnostic sau terapeutice potențiale totale pe care Ie produce,
inclusiv beneficiile directe pentru sănătatea unei persoane și beneficiile pentru societate, iar,
pe de altă parte, efectele negative individuale pe care le-ar putea produce expunerea, luându-
se în considerare eficacitatea, beneficiile și riscurile tehnicilor altemative existente care au
același obiectiv, dar care implică o expunere mai mică sau nulă la radiații ionizante.
În particular:
...................................................................................
216 | P a g e
(NSR 01)
8 Toate expunerile medicale individuale la radiaţii ionizante trebuie să fie în
prealabil justificate, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate
radiologică (NSR 01), ţinând cont de:
a) dorinţa pacientului
b) dotarea cu aparatură a spitalului
c) constrângerile impuse de Laboratorul de igiena radiaţiilor
d) costurile implicate de procedură
e) obiectivele specifice ale expunerii şi de caracteristicile individului implicat
8. e
aspecte:
...........................................................
.............................................................
(NSR 01)
9 Responsabil pentru evitarea expunerii inutile la radiaţii ionizante a

pacientului, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate
radiologică (NSR - 01), este:
a) responsabilul cu protecția radiologică
b) titularul de autorizaţie
c) firma care asigură service-ul instalaţiilor
d) medicul abilitat să facă trimiteri şi practicianul
e) tehnicianul radiolog
9. d
Art. 142 – (3) Expunerea în scopuri medicale se efectuează luând în considerare următoarele
aspecte: ...........................................................
d) medicul abilitat să facă trimiteri și practicianul urmăresc să obțină, în măsura
posibilului, informații de diagnostic anterioare sau înregistrări medicale relevante pentru
expunerea planificată și iau în considerare aceste date pentru a evita expunerea inutilă;
................................................................
(NSR-01)
217 | P a g e
10 Expunerile medicale la radiaţii ionizante pentru cercetarea medicală şi
biomedicală trebuie, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate
radiologică (NSR - 01), să fie examinate de către:
a) CNCAN
c) un comitet de etică
d) titularul de autorizaţie
e) practician
10. c
aspecte: ...........................................................
(NSR-01)................................................................
11 Decizia finală, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate

radiologică (NSR - 01), privind expunerea unei persoane pentru sprijinirea unui
bolnav supus unei proceduri de expunere revine:
a) persoanei respective
b) practicianului
c) responsabilului cu protecția radiologică
d) şefului de secţie
e) directorului medical
11. b
aspecte: ...........................................................
............................................................
efectele negative pe care lear putea cauza expunerea; (4) Decizia finală privind justificarea
unei expuneri medicale Ia radiații ionizante în sensul alin. (3) lit.b) aparține practicianului.
(NSR-01)
12 Optimizarea expunerilor medicale pentru diagnostic, conform Normelor

privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR - 01), are ca scop:
a) reducerea expunerilor repetate din cauza erorilor de manipulare
b) menţinerea la un nivel cât mai scăzut a dozelor, rezonabil posibil, compatibil cu
obţinerea informaţiei de diagnostic urmărite, luând în considerare factori sociali şi
economici
c) obţinerea celui mai scăzut nivel de expunere pentru pacient
d) obţinerea celui mai scăzut nivel de expunere pentru operatori
e) reducerea expunerii totale a populaţiei
12. b
Art. 143. - (1) Întreprinderea se asigură că toate dozele rezultate în urma expunerii medicale
în scopuri de radiodiagnostic, radiologie intervențională, diagnostic în medicina nucleară,
218 | P a g e
planificare, ghidare și verificare in cazul radioterapiei se mențin Ia nivelurile cele mai scăzute
posibil pentru obținerea informațiilor medicale necesare, luând în considerare factorii
economici și sociali. ................................................... (NSR 01)
13 La fiecare proiect de cercetare medicală care implică expunerea la radiaţia

ionizantă, conform Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică
(NSR - 01), trebuie respectate următoarele, cu o excepţie:
a) expuşii medical sunt voluntari
b) expuşii medical au acceptul familiei
c) expuşii medical sunt informaţi despre riscurile expunerii
d) s-a stabilit o constrângere de doză pentru expuşii medical sănătoşi
e) s-au stabilit niveluri ţintă de doză individuale pentru pacienţi
13. b
Art. 143 – (5) Pentru fiecare proiect de cercetare medicală sau biomedicală care implică
expunerea medicală, se aplică următoarele principii:
a) persoanele în cauză participă voluntar;
b) persoanele în cauză sunt informate în legătură cu riscurile expunerii;
c) pentru persoanele pentru care nu se așteaptă niciun avantaj medical direct în urma
expunerii se aplică o constrângere de doză stabilită de către coordonatorul studiului;
d) în cazul pacienților care acceptă voluntar să fie supuși unei practici medicale
experimentale și la care se scontează un beneficiu de diagnostic sau terapeutic din
această practică, nivelurile - țintă ale dozelor sunt stabilite individual de către
practician în colaborare cu medicul abilitat să facă trimiteri înainte ca expunerea să
aibă loc.
14 Procesul de optimizare în expunerea medicală, conform Normelor privind

cerințele de bază de securitate radiologică (NSR - 01), implică următoarele
aspecte, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) alegerea echipamentului
b) obţinerea unei informaţii de diagnostic adecvate
c) controlul calităţii
d) stabilirea şi evaluarea dozelor la pacient
e) costul procedurii
14. e
Art. 143 – (6) Procesul de optimizare include selecția echipamentului, obținerea constantă de
informații de diagnostic adecvate sau de rezultate terapeutice, aspectele practice ale
procedurilor radiologice medicale, asigurarea calității și evaluarea dozelor la care sunt expuși
pacienții sau verificarea activităților administrate, luând în considerare factorii economici și
sociali. (NSR-01) ...........................................................
15 Expertul în fizica medicală trebuie să fie consultat, conform Normelor
privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR - 01), în următoarele
aspecte privind practicile radiodiagnostice, cu excepţia unuia:
a) optimizarea expunerii
b) dozimetria pacientului
c) planificarea pacienţilor
d) controlul calităţii
e) radioprotecţia
15. c
Art. 146. - (1) Expertul în fizică medicală trebuie să acționeze sau să asigure consiliere de
219 | P a g e
specialitate, după caz, în aspecte referitoare Ia fizica radiațiilor pentru punerea în aplicare a
cerințelor de la art. 48 alin. (3) și din prezentul capitol.
(2) În funcție de practica radiologică medicală, expertul în fizică medicală răspunde de
dozimetrie, inclusiv de măsurătorile fizice pentru evaluarea dozei administrate pacientului și
altor persoane supuse expunerii medicale, oferă consiliere cu privire Ia echipamentele
radiologice medicale și contribuie în special Ia următoarele:
a) optimizarea protecției radiologice a pacienților și a altor persoane supuse expunerii
medicale, inclusiv aplicarea și utilizarea nivelurilor de referință in diagnostic;
b) definirea și asigurarea calității echipamentelor radiologice medicale;
c) efectuarea testelor de acceptanță a echipamentelor radiologice medicale;
d) elaborarea specificațiilor tehnice pentru echipamentele radiologice medicale și proiectul
instalației;
e) supravegherea instalațiilor radiologice medicale;
f) analizarea evenimentelor care implică, sau care ar putea implica, expuneri medicale
accidentale sau neintenționate;
g) selectarea echipamentelor necesare pentru realizarea măsurătorilor în domeniul protecției
radiologice;
h) formarea practicienilor și a personalului de altă natură pentru implementarea practică a
aspectelor specifice în protecția radiologică, pe lângă cursul obligatoriu de pregătire în
protecție radiologică realizat de entitățile specializate.
(NSR-01)
16 Cazurile de depăşire a nivelurilor de referinţă în diagnostic sunt evaluate şi

raportate anual autorităţilor competente, conform Normelor privind cerințelor
de bază de securitare radiologică (NSR - 01), de către:
b) Ministerul Sănătăţii
c) Autorităţile de sănătate publică
d) Inspecţia Muncii
16. b
Art. 147 - (1) Întreprinderea are obligația să îndeplinească următoarele cerințe:
a) să stabilească protocoale scrise pentru fiecare tip de procedură radiologică medicală
standard și pentru fiecare echipament, pentru categoriile relevante de pacienți;
b) să se asigure că raportul procedurii radiologice medicale cuprinde informațiile legate de
expunerea pacientului;
c) să se asigure că ghidul de utilizare a examenelor radiologice și imagistice medicale este
disponibil medicilor abilitați să facă trimiteri pentru examinări de imagistică medicală, luând
în considerare dozele de radiații;
d) să se asigure că auditurile clinice se efectuează în conformitate cu procedurile specifice
stabilite prin legislația în vigoare;
e) să efectueze evaluări ori de câte ori constată că nivelurile de referință în diagnostic
sunt depășite în mod constant și întreprinde, fără întârziere, acțiuni corective adecvate;
f) să consulte un expert în fizică medicală în legătură cu practicile radiologice medicale;
(2) Cerințele de la alin. (1) sunt detaliate în reglementările specifice ale Ministerului
Sănătății. (NSR-01)
220 | P a g e
17. Nivelurile de referinţă în diagnostic nu constituie, conform Normelor privind
cerințele de bază de securitate radiologică - NSR-01, un set de niveluri pentru:
a) expuneri individuale
b) o procedură standard
c) grupuri de pacienţi cu dimensiuni standard
d) o fantomă standard
e) o anumită practică radiologică
17. a
Anexa 1 Termeni și expresii
......................................................................
89 - niveluri de referință în diagnostic - nivelurile de doză în practicile medicale de
radiodiagnostic sau de radiologie intervențională, sau, în cazul radiofarmaceuticelor,
nivelurile de activitate pentru examinări tipice, pe grupuri de pacienți-standard sau „fantome
standard", pentru categorii generale de tipuri de echipamente; (NSR-01)
18. Constrângerea de doză pentru persoane cu vârsta între 18 şi 60 de ani care se
oferă să sprijine pacienţi supuşi diagnosticului sau tratamentului, conform
Normelor privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la
radiaţii ionizante (NSR - 04), este:
a) 1 mSv
b) 3 mSv
c) 5 mSv
d) 7 mSv
e) 9 mSv
18. c
Anexa 3. - I. Constrângeri de doză pentru persoanele care în cunoştinţă de cauză şi voluntar
asigură sprijinul şi confortul persoanelor care sunt supuse, după caz, diagnosticului sau
tratamentului medical.
I.1 . Generalităţi
1. Constrângerea de doză este o restricţie impusă dozelor ce ar putea fi primite de o persoană
de la o sursă dată şi reprezintă un instrument util în procesul de optimizare al
radioprotecţiei.
Constrângerea de doză se bazează pe o evaluare prospectivă a dozelor, folosind practici bine
conduse sau raţionamentul unui expert şi nu este o limită de doză.
2. Depăşirea unei constrângeri de doză poate conduce la o revizuire sau la o investigaţie, dar
nu reprezintă o violare a reglementării.
3. Constrângerile de doză se bazează pe factorii de risc: riscul mediu nu este o măsură
potrivită deoarece riscul nu continuă pe toată durata vieţii, dat fiind că acest tip de expunere
se întâmplă o dată sau de două ori în viaţa unei persoane. De aceea 5 mSv poate fi
considerată o valoare utilă de referinţă, conform Normelor fundamentale de securitate
radiologică, în condiţii speciale le este permis persoanelor să primească mai mult de 1 mSv
într-un singur an numai dacă media pe 5 ani nu depăşeşte 1 mSv).
4. Riscul real este dependent de vârsta persoanei la data expunerii la radiaţii ionizante şi deci
trebuie aplicaţi factorii de risc dependenţi de vârstă şi nu o mediere pe toată durata vieţii.
Aceşti factori de risc dependenţi de vârstă sunt: pentru adulţi media, pentru copii nenăscuţi şi
copii până la 10 ani riscul mai mare de trei ori decât media, iar pentru persoanele mai în
vârstă riscul este de 3 sau 5 până la de 10 ori mai mic decât media.
5. Limitele de doză nu sunt considerate ca valori de adoptat, ci ca un cadru de referinţă pentru
acceptabilitatea unor anumite expuneri. (NSR-04)
221 | P a g e
19. Constrângerea de doză pentru persoane cu vârsta peste 60 de ani care se oferă
să sprijine pacienţi supuşi diagnosticului sau tratamentului, conform Normelor
privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiaţii
ionizante (NSR - 04), este:
a) 5 mSv
b) 10 mSv
c) 15 mSv
d) 20 mSv
e) 25 mSv
19. c
Anexa 3. - I. Constrângeri de doză pentru persoanele care în cunoştinţă de cauză şi voluntar
asigură sprijinul şi confortul persoanelor care sunt supuse, după caz, diagnosticului sau
tratamentului medical......................................................................................
I.2 . Grupuri de persoane
6. Se consideră două grupuri de persoane care pot asigura sprijinul şi confortul persoanelor
care sunt supuse expunerii medicale:
a) Familia şi prietenii apropiaţi (aparţinătorul sau însoţitorul legal). Expunerea acestui grup
poate fi justificată deoarece pentru aceste persoane se poate considera beneficiu faptul că
pacientul este supus expunerii medicale.
b) În lipsa unei persoane din familie sau prietene (a unui aparţinător sau însoţitor legal), se
poate asigura sprijinul şi confortul pacientului care este supus expunerii medicale de către o
altă persoană, în general această persoană nu asigură sprijinul şi confortul persoanelor care
sunt supuse expunerii medicale, în cunoştinţă de cauză şi voluntar. Această persoană nu se
supune prevederilor prezentei norme, dar acesta persoană este acoperită de sistemul de
limitare al dozelor pentru populaţie.
I.3 . Constrângeri de doză recomandate
7. Constrângerile de doză pentru grupuri diferite de persoane sunt:
• Pentru adulţi cu vârsta între 18 şi 60 de ani, dacă nu a existat deloc o altă sursă de expunere,
5 mSv poate fi o valoare de referinţă acceptabilă pentru constrângerea de doză.
• Pentru adulţi în vârstă de peste 60 de ani: 15 mSv.
• Pentru persoana menţionată la pct. I.2 par. 6 lit. b) nu se aplică constrângerea de doză, dar se
aplică limita de doză. ....................................................................................(NSR-04)
20. Variaţia (de obicei deviaţia standard relativă) valorilor observate, în general
pentru un ansamblu de măsurări efectuate aproape în acelaşi timp, se numeşte :
a) precizie
b) variaţie
c) eroare relativă
d) exactitate
e) abatere standard
20. a
Anexa 5 - ........................................................................
v) Precizia
• Variaţia (de obicei deviaţia standard relativă) a valorilor observate, în general pentru un
ansamblu de măsurări efectuate aproape în acelaşi timp.
........................................................(NSR-04)
21. Care algoritm de reconstrucţie al imaginii este utilizat la scanerele SPECT?
a) transformata Fourier bidimensională
b) transformata Fourier tridimensională
222 | P a g e
c) retroproiecţia
d) retroproiecţie filtrată
e) algoritm de reconstrucţie algebrică
21. d
Un algoritm matematic reconstruieşte imaginile din datele achiziţionate (datele primare).
Generarea unei imagini din datele achiziţionate implică determinarea activităţii fiecărui pixel
din matricea imaginii.
Retroproiecţie filtrată este algoritmul de reconstrucţie utilizat de cvasitotalitatea scanerelor.
Acest algoritm permite utilizarea a mai multor filtre matematice care ne oferă diverse
compromisuri între contrastul şi zgomotul imaginii. Alegerea celui mai bun filtru este la
îndemâna operatorului şi depinde de scopul investigaţiei.
22. Care algoritm de reconstrucţie al imaginii este utilizat la scanerele PET?

c) retroproiecţia
22. d
Un algoritm matematic reconstruieşte imaginile din datele achiziţionate (datele primare).
Generarea unei imagini din datele achiziţionate implică determinarea activităţii fiecărui pixel
din matricea imaginii.
Retroproiecţie filtrată este algoritmul de reconstrucţie utilizat de cvasitotalitatea scanerelor.
23. Inelul de detecţie al unui scaner PET (tomografie cu emisie de pozitroni) este
format din tuburi fotomultiplicatoare cuplate cu detectori compuşi din:
a) germanat de bismut (BiGeO)
b) wolframat de calciu (CaWO4)
c) sulfit de gadoliniu (Gd2O2S)
d) iodură de cesiu (CsI)
e) iodură de natriu (NaI)
23. a
Sunt utilizaţi detectori formaţi din germanat de bismut (BiGeO).
Sunt de perspectivă scintilatorii anorganici de tip oxiortosilicat de luteţiu (LuSiO) şi
oxiortosilicat de gadoliniu (GdSiO).
CaWO4 şi Gd2O2S sunt utilizaţi ca ecrane intensificatoare pentru radiaţia X.
NaI şi CsI sunt luminofori.
24. Radionuclidul 18F utilizat cel mai adesea în radiofarmaceuticele (FDG) folosite
la scanarea PET este produs:
a) în reactorul nuclear prin captură de neutroni
b) în ciclotron prin bombardament cu protoni sau deuteroni
c) cu un generator cu 113Sn
d) din produsele de fisiune
e) de acceleratorul Van der Graaf
24. b
223 | P a g e
Radionuclidul 18F (T1/2 = 110 minute) este produs în ciclotron.
25. Radionuclidul 113mIn utilizat în medicina nucleară de diagnostic se obţine:

e) cu un generator cu 99Mo
25. c
Radionuclidul 113mIn se obţine prin eluţie cu un generator care are ca radionuclid părinte
113
Sn.
26. Apropierea valorii măsurate a unei mărimi faţă de valoarea reală, exprimată în
procente din raportul diferenţei dintre valoarea măsurată şi valoarea reală la
valoarea reală, se numeşte:
a) precizie
b) variaţie
c) eroare relativă
d) exactitate
e) abatere standard
26. d
Anexa 5 - ........................................................................
l) Exactitate
• Proximitatea valorii observate a unei mărimi faţă de valoarea reală. Procentajul diferenţei
dintre valoarea măsurată (m) şi valoarea reală (r) după relaţia:
100 x (m-r)/r
. ........................................................(NSR-04)
27. Valoarea raportului dintre diferenţa valorii măsurate şi valoarea prescrisă
prescrisă, exprimat procentual,conform NSR-04, se numeşte :
a) precizie
b) variaţie
c) deviaţie
d) exactitate
e) abatere standard
27. c
Anexa 5 - ........................................................................
g) Deviaţie (Abatere)
• Procentajul diferenţei dintre valoarea măsurată (m) şi valoarea prescrisă (p) după relaţia:
(m/p - 1) x 100%.
........................................................(NSR-04)
28. Prevederile Normelor de securitate radiologică pentru practica de medicină
nucleară (NSR - MN) se aplică următoarelor utilizări ale surselor deschise de
radiaţie, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi :
a) studierea in vivo a metabolismului mamiferelor
b) diagnosticarea ”in vivo” a subiecţilor umani
c) tratamentul unor afecţiuni
d) diagnosticarea ”in vitro” pentru subiecţi umani
e) cercetarea unor metode noi de diagnosticare şi tratament pe subiecţi umani
28. a
Art. 5. - Prezentele norme se aplică practicii de medicină nucleară, care implică:
224 | P a g e
a) utilizarea surselor radioactive deschise, administrate pacienţilor în scopul diagnosticului
şi/sau tratamentului, monitorizării sănătăţii sau cercetării, în cadrul tehnicilor de diagnostic şi
terapie;
b) utilizarea surselor radioactive deschise pentru studii in vitro în scopul diagnosticului,
tratamentului sau cercetării;
c) utilizarea surselor radioactive, fie ele închise (de exemplu, surse radioactive de 57Co
utilizate ca fantome, 137Cs), fie deschise [(99m)Tc], pentru testarea, controlul calităţii şi
calibrarea echipamentelor menţionate la lit. a) şi b).
(NSR - MN)
29. Practica de medicină nucleară, conform Normelor de securitate radiologică

pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), constă în următoarele
activităţi de utilizare a surselor deschise de radiaţie, cu o excepţie pe care
a) pentru diagnostic ”in vivo”
b) pentru tratamentul subiecţilor umani
c) pentru cercetări medicale pe animale de laborator
d) diagnosticarea ”in vitro” pentru subiecţi umani
e) cercetarea unor metode de diagnosticare şi tratament pe subiecţi umani
29. c
Art. 2. - Practica de medicină nucleară constă în utilizarea surselor deschise de radiaţii
ionizante în scop terapeutic sau de diagnostic, atât in vitro cât şi in vivo. (NSR - MN)
30. Utilizarea în ”vitro” a surselor deschise de radiaţie în cadrul practicii de
medicină nucleară, conform Normelor de securitate radiologică pentru
practica de medicină nucleară (NSR - MN), se autorizează:
a) prin înregistrare
b) pe faze de autorizare
c) numai amplasare - construire
d) numai utilizare
e) este exceptată de la autorizare
30. a
Art. 8. - (1) Desfăşurarea practicii de medicină nucleară se autorizează prin una dintre
următoarele componente:
a) înregistrare, în cazul utilizării in vitro a surselor deschise de radiaţii, în condiţiile
respectării prevederilor Normelor de securitate radiologică - Proceduri de autorizare;
b) autorizare pe faze de realizare, în cazul practicilor de medicină nucleară de diagnostic şi
terapie, după cum urmează:
(i) amplasare;
(ii) construcţie;
(iii) utilizare;
(iv) dezafectare;
c) autorizare în fază unică, pentru cazul prevăzut la art. 5 lit. c).
(2) Transferul proprietăţii asupra unei instalaţii radiologice sau amenajărilor destinate
desfăşurării practicii de medicină nucleară necesită obţinerea prealabilă a unei autorizaţii
eliberate de CNCAN. (3) Închirierea instalaţiilor radiologice sau a laboratorului de medicină
nucleară necesită obţinerea prealabilă a unei autorizaţii eliberate de CNCAN.
(4) Pe durata închirierii instalaţiilor radiologice sau a laboratorului de medicină nucleară,
proprietarul acestora trebuie să fie în posesia autorizaţiilor de deţinere şi de închiriere
valabile. (5) Sursele radioactive deschise utilizate în medicina nucleară sunt materiale
225 | P a g e
consumabile şi trebuie să fie furnizate de producători sau de furnizori autorizaţi de CNCAN,
conform Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(NSR - MN)
31. Documentaţia tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de utilizarea a surselor

deschise de radiaţie în cadrul practicii de medicină nucleară, conform
Normelor de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR
- MN), va trebui să conţină cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia uneia
a) demonstrarea respectării autorizaţiei de amplasare construire
b) demonstrarea capabilităţii financiare
c) demonstrarea eficacităţii ecranelor de protecţie la radiaţie
d) rezultatul testelor de acceptanţă
e) demonstrarea funcţionalităţii sistemului de radioprotecţie operaţională
31. b
Art. 11. - În plus faţă de cerinţele generale prevăzute de art. 22 din Normele privind
procedurile de autorizare, documentaţia tehnică depusă trebuie să demonstreze că au fost
îndeplinite cel puţin următoarele condiţii:
a) amenajările au fost realizate conform documentaţiei pe baza căreia s-a obţinut autorizaţia
de amplasare a construcţiei şi condiţiilor impuse în aceasta;
b) eficacitatea ecranelor de protecţie este demonstrată prin măsurători realizate în condiţiile
cele mai defavorabile: cea mai mare activitate a sursei radioactive şi energie a fasciculului de
radiaţii şi direcţia de iradiere cea mai defavorabilă;
c) sistemele de avertizare, semnalizare, de dozimetrie centralizată şi de securitate radiologică
au fost instalate şi funcţionează conform documentaţiei de amplasare a construcţiei;
d) s-au efectuat testele de acceptanţă pentru toate echipamentele ce urmează a fi utilizate;
e) sistemul de radioprotecţie operaţională este funcţional. (NSR - MN)
32. Dezafectarea laboratorului de medicină nucleară ”in vivo”, autorizată în

prealabil de către CNCAN, trebuie să respecte, conform Normelor de securitate
radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), următoarele
condiţii, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) dezafectarea se realizează de către o entitate autorizată de CNCAN
b) sursele radioactive sunt transferate sau predate ca deşeu
c) decontaminarea zonelor de lucru
d) decontaminarea instalaţiilor
e) repartizarea personalului pe alte posturi de expuşi profesional
32. e
Art. 12. - (1) Dezafectarea laboratoarelor de medicină nucleară destinate radiodiagnosticului
in vivo şi terapiei cu surse radioactive deschise necesită obţinerea prealabilă a autorizaţiei de
dezafectare de la CNCAN.
(2) La încetarea activităţii, titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze, după caz,
următoarele:
a) dezafectarea a fost efectuată de către o unitate specializată, autorizată de CNCAN, conform
legii, să manipuleze surse radioactive deschise;
b) transferul surselor radioactive sau predarea lor ca deşeuri radioactive;
c) absenţa contaminării zonelor şi dispunerea ca deşeuri radioactive a tuturor materialelor
găsite contaminate;
226 | P a g e
d) absenţa contaminării utilajelor şi materialelor, sistemului de canalizare, de ventilaţie şi, în
general, a tuturor materialelor evacuate;
e) înlăturarea semnelor de avertizare.
(3) Încetarea activităţii devine efectivă în condiţiile respectării prevederilor art. 68 din
Normele privind procedurile de autorizare.
(4) Dezafectarea laboratoarelor de medicină nucleară destinate radiodiagnosticului in vitro nu
necesită obţinerea unei autorizaţii de la CNCAN dacă dezafectarea se face de către o unitate
specializată, autorizată de CNCAN pentru a manipula surse radioactive deschise, fiind inclusă
în procesul de autorizare prin înregistrare.
(NSR - MN)
33. Printre obiectivele sistemului de radioprotecţie operaţională, conform Normelor

de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), se
numără următoarele, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) definirea responsabilităţii titularului
b) reducerea la minimum a riscurilor rezultate din expunerea profesională şi din expunerea
medicală
c) stabilirea cerinţelor de asigurarea calităţii
d) stabilirea măsurilor de protecţie fizică a surselor
e) stabilirea drepturilor suplimentare pentru expuşii profesional
33. e
Art. 18. - (1) Titularul de autorizaţie este obligat să instituie şi să menţină un sistem de
radioprotecţie operaţională.
(2) Sistemul de radioprotecţie operaţională reprezintă totalitatea acţiunilor, procedurilor şi
instrucţiunilor necesare pentru a asigura desfăşurarea practicii de medicină nucleară în
condiţii de securitate radiologică.
(3) Obiectivele sistemului de radioprotecţie operaţională sunt:
a) definirea responsabilităţii titularului privind radioprotecţia, prin adoptarea structurilor
organizatorice şi a procedurilor necesare;
b) reducerea la minimum a riscului de expunere la radiaţii ionizante a expuşilor profesional, a
celorlalte persoane din populaţie şi a celor supuse diagnosticului sau tratamentului cu surse
radioactive deschise de radiaţii;
c) respectarea principiului ALARA;
d) stabilirea cerinţelor de asigurare a calităţii în operare, inclusiv verificarea surselor
radioactive, instalaţiilor radiologice şi a aparaturii de control dozimetric;
e) stabilirea măsurilor de protecţie fizică şi de securitate a surselor radioactive;
f) respectarea cerinţelor de reglementare. (NSR - MN)
34. Printre obiectivele sistemului de radioprotecţie operaţională, conform Normelor

de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), se
numără următoarele, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
b) stabilirea drepturilor suplimentare pentru expuşii profesional
c) stabilirea cerinţelor de asigurarea calităţii
e) aplicarea principiului ALARA
227 | P a g e
35. Măsurile pe care le implică sistemul de radioprotecţie operaţională, conform
Normelor de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR -
MN), sunt următoarele, cu excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) stabilirea drepturilor suplimentare pentru expuşii profesional
b) elaborarea şi implementarea procedurilor de lucru
c) respectarea principiilor generale de radioprotecţie
d) utilizarea numai a personalului cu permis de exercitare adecvat
e) atribuirea scrisă a responsabilităţilor de protecție radiologică
35. a
Art. 18. - (1) Titularul de autorizaţie este obligat să instituie şi să menţină un sistem de
radioprotecţie operaţională.
......................................................................................
(4) Sistemul de radioprotecţie operaţională implică cel puţin următoarele măsuri:
a) respectarea principiilor generale de radioprotecţie prevăzute la art. 37 din Normele
fundamentale de securitate radiologică;
b) elaborarea şi implementarea procedurilor care să reglementeze desfăşurarea practicii de
medicină nucleară, potrivit cerinţelor prezentelor norme;
c) desfăşurarea practicii de medicină nucleară numai de către persoanele care deţin permis de
exercitare valabil pentru activitatea respectivă;
d) atribuirea scrisă a responsabilităţilor privind protecția radiologică. (NSR - MN)
36. Procedura generală a sistemul de radioprotecţie operaţională, conform

MN), stabileşte cel puţin următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) organizarea şi formele de desfăşurare a practicii
b) zonele controlate şi supravegheate
c) obligaţiile şi responsabilităţile factorilor implicaţi
d) programul redus de lucru al expuşilor profesional
e) documentele sistemului
36. d
Art. 19. - (1) Sistemul de radioprotecţie operaţională se bazează pe o procedură generală de
desfăşurare a practicii de medicină nucleară, care trebuie să stabilească;
a) organizarea şi formele de desfăşurare a practicii;
b) zonele controlate şi supravegheate;
c) obligaţiile şi responsabilităţile tuturor factorilor implicaţi;
d) relaţiile administrative dintre factorii implicaţi;
e) documentele sistemului: păstrare, arhivare, difuzare, retragere; f) evidenţele necesare;
g) sancţiunile. (NSR - MN)

d) sancţiunile
e) programul redus de lucru al expuşilor profesional
228 | P a g e
c) relaţiile administrative dintre factorii implicaţi
d) evidenţele necesare
e) programul redus de lucru al expuşilor profesional
39. Sistemul de radioprotecţie operaţională, conform Normelor de securitate

radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), conţine cel puţin
următoarele proceduri operaţionale, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) de diagnostic
b) de stabilire a bugetului
c) de dozimetrie individuală
d) de monitorizare a locurilor de muncă
e) de terapie
39. b
Art. 19. - (1) ............................................................................................
(2) Sistemul de radioprotecţie operaţională se completează cel puţin cu următoarele proceduri
operaţionale şi instrucţiuni:
a) procedura de control dozimetric individual;
b) procedura de monitorizare radiologică a locului de muncă;
c) procedura de dozimetrie clinică;
d) proceduri de diagnostic;
e) proceduri aplicabile în cazul terapiei cu surse deschise de radiaţii ionizante;
f) procedura pentru externarea pacienţilor, după caz;
g) procedura privind evidenţa, mişcarea şi depozitarea instalaţiilor radiologice şi a surselor de
radiaţii;
h) proceduri de control al calităţii pentru fiecare dintre echipamentele utilizate în laboratorul
de medicină nucleară;
i) procedura de stabilire a zonelor controlate şi supravegheate şi pentru controlul accesului în
zona controlată;
j) procedura de colectare şi eliminare a deşeurilor radioactive;
k) procedura de utilizare a instalaţiilor şi echipamentelor;
l) procedura privind investigarea şi raportarea supraexpunerilor şi expunerilor anormale; m)
procedura de intervenţie în caz de urgenţă radiologică. (NSR - MN)

a) de externare a pacienţilor
b) de zonare şi control acces
c) de colectare şi eliminare a deşeurilor radioactive
d) de intervenţie în caz de urgenţă radiologică
e) de stabilire a bugetului
229 | P a g e
a) de investigare şi raportare a supraexpunerilor
b) de planificare a concediilor
c) de colectare şi eliminare a deşeurilor radioactive
d) de intervenţie în caz de urgenţă radiologică
e) de evidenţă, mişcare şi depozitare a surselor
41. b
Art. 19. - (1) ...................................................................................
(2) Sistemul de radioprotecţie operaţională se completează cel puţin cu următoarele proceduri
operaţionale şi instrucţiuni:
a) procedura de control dozimetric individual;
b) procedura de monitorizare radiologică a locului de muncă;
c) procedura de dozimetrie clinică;
d) proceduri de diagnostic;
e) proceduri aplicabile în cazul terapiei cu surse deschise de radiaţii ionizante;
f) procedura pentru externarea pacienţilor, după caz;
g) procedura privind evidenţa, mişcarea şi depozitarea instalaţiilor radiologice şi a surselor de
radiaţii;
h) proceduri de control al calităţii pentru fiecare dintre echipamentele utilizate în laboratorul
de medicină nucleară;
i) procedura de stabilire a zonelor controlate şi supravegheate şi pentru controlul accesului în
zona controlată;
j) procedura de colectare şi eliminare a deşeurilor radioactive;
k) procedura de utilizare a instalaţiilor şi echipamentelor;
l) procedura privind investigarea şi raportarea supraexpunerilor şi expunerilor anormale;
m) procedura de intervenţie în caz de urgenţă radiologică.
(3) Procedurile trebuie să asigure transpunerea cerinţelor din reglementările din domeniul
nuclear la condiţiile concrete ale desfăşurării practicii de medicină nucleară.
(4) Procedurile din sistemul de radioprotecţie operaţională care se referă la îmbunătăţirea
calităţii şi rezultatelor îngrijirii pacienţilor vor fi verificate periodic prin audituri clinice ce se
vor desfăşura în conformitate cu reglementările specifice Ministerului Sănătăţii. (NSR - MN)
42. Titularul de autorizaţie are, conform Normelor de securitate radiologică pentru

practica de medicină nucleară (NSR - MN), următoarele obligaţii, cu o excepţie
a) să desemneze responsabilii cu securitatea radiologică pentru fiecare zonă
b) de acordare a sporurilor la salariu
c) să angajeze experţi acreditaţi
d) să consulte sau angajeze experţi în fizica medicală
e) să elibereze permise de exercitare de nivel I
42. b
Art. 20. - (1) Titularul de autorizaţie are următoarele obligaţii:
a) să asigure desfăşurarea practicii de medicină nucleară în conformitate cu prevederile Legii
nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) să notifice CNCAN orice intenţie de a aduce modificări practicii de medicină nucleară
autorizate;
c) să asigure spaţiile şi amenajările corespunzătoare pentru desfăşurarea practicii de medicină
nucleară;
230 | P a g e
d) să asigure dotarea corespunzătoare cu instalaţii, aparatură de control dozimetric,
echipament de lucru şi de radioprotecţie adecvat, cu accesorii şi consumabile necesare
desfăşurării practicii de medicină nucleară;
e) să asigure condiţiile necesare pentru ca toate instalaţiile, aparatura şi echipamentele
utilizate să fie în stare de bună funcţionare şi corect întreţinute;
f) să asigure expuşilor profesional de categorie A mijloace de supraveghere dozimetrică
autorizate şi servicii de dozimetrie acreditate de CNCAN;
g) să asigure mijloacele necesare monitorizării radiologice şi a mediului de lucru şi să menţină
o evidenţă a rezultatelor;
h) să asigure condiţiile necesare pentru ca aparatura de control dozimetric să fie în stare de
funcţionare şi verificată metrologic;
i) să pregătească şi să implementeze un sistem de radioprotecţie operaţională, care să includă
procedurile şi standardele aplicabile pentru utilizarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor
radiologice şi a surselor de radiaţii de către operatori;
j) să desemneze cel puţin un responsabil cu protecția radiologică pentru fiecare zonă
controlată, pentru a asigura implementarea sistemului de radioprotecţie operaţională;
k) să elibereze permise de exercitare de nivel I pentru personalul care nu posedă permis de
exercitare eliberat de CNCAN;
l) să consulte sau să angajeze experţi acreditaţi în protecţie radiologică ori de câte ori este
necesar;
m) să consulte sau să angajeze experţi în fizică medicală;
n) să dispună efectuarea evaluărilor de securitate radiologică pentru identificarea surselor de
expunere normală şi a celor de expunere potenţială previzibilă, pentru estimarea probabilităţii
şi mărimii dozelor rezultate în aceste cazuri şi pentru evaluarea mijloacelor şi a metodelor
necesare asigurării radioprotecţiei şi securităţii radiologice;
o) să se asigure că personalul implicat în desfăşurarea practicii de medicină nucleară posedă
pregătirea necesară, conform prevederilor art. 28 şi 29, şi să asigure condiţiile necesare pentru
participarea acestuia la cursuri de perfecţionare, conform prevederilor art. 30;
p) să asigure resursele necesare pentru instruirea corespunzătoare a personalului implicat în
desfăşurarea practicii de medicină nucleară, în ceea ce priveşte radioprotecţia şi securitatea
radiologică, procedurile de lucru, reglementările în domeniu şi planul de intervenţie în caz de
incident, conform prevederilor art. 28, 29 şi 31, şi să menţină înregistrările prevăzute la art.
32;
q) să organizeze înregistrarea rezultatelor monitorizării individuale pentru fiecare persoană
expusă profesional de categorie A, ca urmare a desfăşurării practicii de medicină nucleară,
precum şi pentru toate persoanele supuse expunerii accidentale sau de urgenţă, conform
prevederilor art. 64 din Normele fundamentale de securitate radiologică;
r) să asigure resursele necesare aplicării planului de intervenţie în caz de incident radiologic;
s) să asigure dotarea necesară pentru intervenţie în cazul incidentelor ce implică sursele de
radiaţii ionizante utilizate;
t) să asigure, după caz, condiţiile prevăzute de reglementările specifice pentru dispunerea ca
deşeuri radioactive, returnarea la furnizor/producător şi/sau eliberarea în mediu a deşeurilor
radioactive provenite din desfăşurarea practicii de medicină nucleară;
u) să asigure, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii, supravegherea medicală a
personalului expus profesional şi o supraveghere medicală specială a persoanelor expuse
profesional care au fost expuse la doze superioare limitelor de doză prevăzute de art. 54 din
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică;
v) să se asigure că persoanele expuse profesional au avizul medical necesar pentru a ocupa
postul respectiv;
231 | P a g e
w) să asigure informarea personalului expus profesional şi a persoanelor în curs de pregătire,
conform prevederilor art. 22 din Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică;
x) să permită reprezentanţilor împuterniciţi ai CNCAN să îşi exercite mandatul de control
conform prevederilor aplicabile ale Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi să asigure participarea la control a responsabilului cu securitatea
radiologică sau, după caz, a expertului acreditat în protecţie radiologică;
y) să îndeplinească orice alte obligaţii care sunt necesare pentru desfăşurarea în condiţii de
siguranţă a practicii de medicină nucleară cu radiaţii ionizante.
(2) Ori de câte ori se constată nerespectarea condiţiilor de autorizare, titularul de autorizaţie
trebuie:
a) să investigheze cauzele, împrejurările şi consecinţele evenimentului;
b) să întreprindă acţiunile necesare pentru eliminarea cauzelor şi limitarea consecinţelor, să
notifice CNCAN şi celorlalte organe cu responsabilităţi, după caz;
c) să decidă şi să aplice măsurile preventive şi corective necesare, care trebuie luate pentru a
se micşora
probabilitatea de apariţie a unor situaţii similare;
d) să sisteze activitatea, dacă aceasta prezintă riscuri radiologice sau de altă natură,
inacceptabile pentru personalul propriu sau pentru pacient;
e) să urmărească aplicarea măsurilor dispuse de CNCAN. (NSR - MN)
43. Responsabilul cu protecția radiologică are, conform Normelor de securitate

atribuţii şi responsabilităţi, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) să întocmească şi să revizuiască periodic procedurile operaţionale
b) să se asigure că se efectuează verificarea periodică a surselor
c) să desemneze persoanele care au dreptul la concediu suplimentar
d) să menţină la zi evidenţa surselor de radiaţie şi a deşeurilor radioactive
e) să organizeze examenul în vederea eliberării permiselor de exercitare de nivel I
43. c
Art. 21. - (1) Responsabilităţile privind radioprotecţia şi securitatea radiologică trebuie clar
definite în scris, iar calificarea fiecărei persoane învestite cu responsabilităţi trebuie dovedită
conform prevederilor alin. (2). (2) Responsabilul cu protecția radiologică trebuie:
a) să posede permis de exercitare de nivel 2, valabil pentru domeniul şi specialitatea din
cadrul practicii de medicină nucleară;
b) să fie învestit cu suficientă autoritate pentru a putea impune respectarea condiţiilor de
autorizare şi să oprească lucrul/activitatea dacă nu se desfăşoară în condiţii de siguranţă.
(3) Atribuţiile şi responsabilităţile responsabilului cu protecția radiologică sunt:
a) să supravegheze ca practica de medicină nucleară să se desfăşoare în condiţiile respectării
procedurilor şi condiţiilor impuse prin autorizaţie şi prin procesele-verbale de control;
b) să se asigure că personalul este instruit corespunzător privind desfăşurarea în condiţii de
securitate radiologică a practicii de medicină nucleară;
c) să aplice procedurile de urgenţă;
d) să ţină evidenţa verificării metrologice a aparaturii de control dozimetric şi să verifice
modul în care aceasta este utilizată;
e) să organizeze examinarea întregului personal expus profesional, care nu posedă permis de
exercitare eliberat de CNCAN, în vederea eliberării de către titularul de autorizaţie a
permisului de exercitare nivel 1;
f) să întocmească şi să revizuiască periodic procedurile laboratorului pentru conformitatea cu
cerinţele de reglementare;
g) să pregătească şi să revizuiască procedurile de lucru astfel încât expunerea la radiaţii să fie
232 | P a g e
menţinută la un nivel cât mai scăzut (ALARA);
h) să se asigure că instrucţiunile de utilizare a instalaţiilor sunt cunoscute de personalul
implicat;
i) să asigure întocmirea şi aplicarea planurilor de intervenţie în caz de urgenţă radiologică;
j) să se asigure că instalaţiile şi sursele de radiaţii sunt periodic verificate şi sunt autorizate
conform reglementărilor în vigoare;
k) să identifice şi să delimiteze zonele supravegheate şi zonele controlate şi să stabilească
măsurile de securitate şi de control al accesului în aceste zone;
l) să asigure supravegherea dozimetrică individuală adecvată, externă şi internă, după caz, a
expuşilor profesional şi să menţină înregistrările;
m) să asigure monitorizarea radiologică a mediului de lucru şi să menţină înregistrările;
n) să investigheze accidentele/incidentele, supraexpunerile şi să propună măsuri de prevenire
şi măsuri corective;
o) să stabilească măsurile suplimentare de radioprotecţie necesare pentru femeile însărcinate;
p) să menţină la zi evidenţa surselor de radiaţii şi a deşeurilor radioactive, inclusiv a
efluenţilor radioactivi evacuaţi la canalizare;
q) să efectueze audituri periodice asupra securităţii radiologice şi să menţină înregistrările
rezultatelor şi/sau ale măsurilor corective ori preventive dispuse;
r) să identifice situaţiile în care trebuie consultat un expert în radioprotecţie;
s) să verifice modul de rezolvare a problemelor consemnate de expertul acreditat în
radioprotecţie, conform atribuţiilor acestuia precizate la art. 27;
t) să informeze periodic titularul de autorizaţie despre activitatea desfăşurată şi măsurile
corective sau preventive necesare;
u) să informeze de îndată titularul de autorizaţie despre orice eveniment, accident/incident
apărut în practica de medicină nucleară.
(4) În cazul în care sunt desemnaţi mai mulţi responsabili cu securitatea radiologică,
atribuţiile fiecăruia trebuie să fie clar definite în scris şi să nu se suprapună.
(5) Responsabilul cu protecția radiologică răspunde de conţinutul, gestionarea şi arhivarea
documentaţiilor tehnice referitoare la zona controlată, pentru care a fost desemnat.
(NSR - MN)
44. Medicul specialist de medicină nucleară/practicianul are, conform Normelor de

securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN),
următoarele responsabilităţi, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) să prescrie şi să justifice expunerile medicale în scris
b) să asigure radioprotecţia pacientului
c) să întocmească devizul fiecărei proceduri
d) să stabilească protocoale optimizate pentru procedurile de terapie
e) să aplice principiul ALARA la expunerea medicală
44. c
Art. 22. - Responsabilităţile medicului specialist de medicină nucleară/practicianului sunt:
a) să asigure radioprotecţia pacientului;
b) să prescrie şi să justifice expunerile medicale în scris, luând în considerare informaţiile
relevante provenite de la examinările anterioare;
c) să se asigure că expunerea pacienţilor este minimă pentru a obţine rezultatul scontat, luând
în considerare nivelurile de referinţă pentru expunerile medicale în cazul diagnosticului;
d) să ofere consultanţă şi să evalueze clinic pacientul;
e) să stabilească protocoale optimizate pentru procedurile de diagnostic şi terapie, împreună
cu expertul în fizică medicală;
f) să evalueze orice incident/accident din punct de vedere medical;
233 | P a g e
g) să furnizeze criterii pentru examinarea femeilor însărcinate sau care alăptează şi a copiilor,
procedurile medico-legale, examinările medicale ale expuşilor profesional şi pentru
cercetările biomedicale. (NSR - MN)
45. Expertul în fizica medicală are, conform Normelor de securitate radiologică
pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), următoarele responsabilităţi,
a) să participe la efectuarea testelor de acceptanţă ale echipamentelor
b) să proiecteze şi să implementeze procedurile de control a calităţii
c) să stabilească dozele datorate iradierii interne
d) să contribuie la programul de pregătire a personalului
e) să stabilească bugetul secţiei
45. e
Art. 23. - Responsabilităţile expertului în fizică medicală sunt:
a) să participe la evaluarea continuă a dotărilor utilizate în practica de medicină nucleară şi a
procedurilor;
b) să participe la efectuarea testelor de acceptanţă ale echipamentelor;
c) să pregătească specificaţiile de performanţă ale echipamentelor, luând în considerare
cerinţele de radioprotecţie;
d) să supravegheze modalitatea de întreţinere a echipamentelor;
e) să proiecteze, să implementeze şi să supravegheze respectarea procedurilor de control al
calităţii;
f) să efectueze calculele necesare în vederea estimării dozelor absorbite în organele relevante
şi a dozei efective pentru activitatea ce se administrează pacientului, conform protocolului
clinic şi/sau recomandărilor internaţionale privind dozimetria internă a pacienţilor;
g) să participe la efectuarea testelor periodice de control al calităţii la calibratoarele de doze,
la monitoarele de radiaţii, la camerele gama şi la alte echipamente relevante, conform
procedurilor stabilite;
h) să calculeze activitatea ce urmează să fie administrată copiilor pentru o anumită procedură,
folosind scalarea adecvată, conform Normelor privind radioprotecţia persoanelor în cazul
expunerilor medicale la radiaţii ionizante;
i) să verifice modul în care se măsoară activitatea înainte de administrare;
j) să participe la investigarea şi evaluarea incidentelor şi accidentelor;
k) să contribuie la programul de instruire a personalului. (NSR - MN)
46. Asistentul medical are, conform Normelor de securitate radiologică pentru

practica de medicină nucleară (NSR - MN), următoarele responsabilităţi, cu o
a) să respecte regulile de radioprotecţie şi procedurile de lucru
b) să se asigure că identificarea pacienţilor este corectă
c) să facă achiziţia şi procesarea imaginii în mod adecvat
d) să propună lista echipamentelor de achiziţionat
e) să prepare produsele radiofarmaceutice
46. d
Art. 24. - Responsabilităţile asistentului medical sunt:
a) să respecte regulile de radioprotecţie, procedurile şi instrucţiunile de lucru;
b) să se asigure că identificarea pacienţilor este corectă şi că informaţiile provenite de la
pacienţi sunt înregistrate corect;
c) să furnizeze informaţii pacienţilor despre procedura respectivă;
d) să furnizeze informaţii persoanelor care însoţesc pacienţii şi personalului care îngrijeşte
234 | P a g e
pacienţii care au urmat o procedură de medicină nucleară (diagnostic sau terapie);
e) să verifice dacă pacientele sunt însărcinate;
f) să se asigure că pacientelor care alăptează li s-au dat informaţii despre întreruperea
alăptării;
g) să se asigure că se utilizează metode prescrise de medicul specialist de medicină nucleară
pentru blocarea absorbţiei radiofarmaceuticelor în organele nesupuse studiului sau metode de
accelerare a excreţiei;
h) să facă achiziţia şi procesarea imaginii în mod adecvat;
i) să informeze responsabilul cu protecţia radiologică asupra incidentelor/accidentelor sau
oricăror disfuncţionalităţi în activitatea sa;
j) să informeze de îndată responsabilul cu securitatea radiologică despre defecţiunile
constatate la instalaţii şi să nu utilizeze instalaţiile defecte sau incorect întreţinute;
k) să informeze responsabilul cu protecţia radiologică şi medicul specialist de medicină
nucleară cu privire la orice administrare incorectă;
l) să folosească corect mijloacele de supraveghere dozimetrică cu care este dotat;
m) să utilizeze corect mijloacele individuale şi colective de radioprotecţie;
n) să raporteze supraexpunerile conform prevederilor art. 83 din Normele fundamentale de
securitate radiologică;
o) să participe, conform atribuţiilor sale, la acţiunile stabilite prin procedura de intervenţie în
situaţii de urgenţă;
p) să participe la instruirea persoanelor în curs de pregătire în practica de medicină nucleară;
q) alte responsabilităţi, care pot să fie şi ale radiochimistului, după caz;
r) să prepare produsele radiofarmaceutice, conform instrucţiunilor producătorului şi
procedurilor de lucru aplicabile;
s) să efectueze procedurile de control al calităţii la prepararea radiofarmaceuticelor. (NSR -
MN)
47. Expertul acreditat în protecţie radiologică are, conform Normelor de securitate
responsabilităţi, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) să certifice zonarea
b) să propună persoanele pentru care este necesară monitorizarea contaminării interne
c) să stabilească procedurile de eliberare a deşeurilor radioactive
d) să verifice aplicarea principiului ALARA
e) să prepare produsele radiofarmaceutice
47. e
Art. 27. - (1) Atribuţiile şi responsabilităţile experţilor acreditaţi în protecţie radiologică sunt:
a) să verifice aplicarea principiului ALARA în desfăşurarea practicii de medicină nucleară;
b) să certifice zonarea propusă de titularul de autorizaţie, în vederea confirmării îndeplinirii
cerinţelor privind zonele controlate şi supravegheate;
c) să justifice solicitarea autorizării expunerilor speciale şi expunerea profesională individuală
a unor anumiţi lucrători care depăşesc limita dozei efective de 20 mSv/an, în situaţii
excepţionale, dar care exclud urgenţele radiologice;
d) să identifice situaţiile în care există posibilitatea ca persoanele expuse profesional de
categorie A să sufere o contaminare internă semnificativă şi să propună monitorizarea
contaminării interne a acestor persoane prin organisme dozimetrice acreditate;
e) să stabilească procedurile de eliberare a deşeurilor radioactive provenite din practica de
medicină nucleară în mediu;
f) să confirme rezultatele evaluării dozelor rezultate în urma expunerilor accidentale sau de
urgenţă.
235 | P a g e
(2) Expertul acreditat în protecţie radiologică trebuie să ofere consultanţă pentru:
a) examinarea critică prealabilă a planurilor de amplasare şi de construcţie pentru
desfăşurarea practicii de medicină nucleară, din punct de vedere al securităţii radiologice;
b) identificarea, în vederea utilizării, numai a instalaţiilor şi a surselor de radiaţii pentru care
există autorizaţie de securitate radiologică;
c) verificarea periodică a eficacităţii echipamentelor, dispozitivelor şi tehnicilor de protecţie,
etalonarea, verificarea periodică a instrumentelor de măsură, precum şi evaluarea utilizării lor
corespunzătoare;
d) stabilirea sistemului de radioprotecţie operaţională în practica de medicină nucleară;
e) procesele de evaluare şi investigare în cazul expunerilor anormale sau al supraexpunerilor,
în vederea determinării împrejurărilor în care s-a produs supraexpunerea, a evaluării dozelor
primite şi a preîntâmpinării repetării unor astfel de supraexpuneri.(NSR - MN)
48. Durata unui program de pregătire nivel I în domeniul radioprotecţiei are,
conform Normelor de securitate radiologică pentru practica de medicină
nucleară (NSR - MN), o durată minimă de:
a) 10 ore
b) 20 ore
c) 30 ore
d) 40 ore
e) 50 ore
48. c
Art. 29. - (1) Programele cursurilor de pregătire în domeniul radioprotecţiei, organizate de
titularul de autorizaţie, trebuie să respecte tematica prevăzută în Normele pentru eliberarea
permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie
radiologică şi să fie aprobate de CNCAN.
(2) Durata minimă a unui program de pregătire nivel 1 în domeniul radioprotecţiei este de 30
de ore.
(3) Durata minimă a unui program de pregătire nivel 2 în domeniul radioprotecţiei este de 30
de ore pentru absolvenţii de învăţământ superior de lungă durată şi de 60 de ore în celelalte
cazuri.
(4) Durata minimă a unui program de reciclare în domeniul radioprotecţiei este de 24 de ore.
Art. 30. - (1) Titularul de autorizaţie este obligat să asigure pregătirea corespunzătoare în
domeniul securităţii radiologice a personalului expus profesional şi reciclarea acestuia cel
puţin o dată la 5 ani, printr-un sistem de pregătire aprobat de CNCAN sau prin centre de
pregătire recunoscute de CNCAN.
(2) Titularul de autorizaţie este obligat să instruiască persoanele aflate în curs de pregătire
înaintea utilizării de către acestea a instalaţiilor cu surse de radiaţii ionizante. (NSR - MN)
49. Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure, conform Normelor de securitate

radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), că personalul
expus profesional cunoaşte cele enumerate, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) condiţiile şi limitele autorizaţiei
b) sistemul de radioprotecţie operaţională
c) procedurile şi instrucţiunile de lucru
d) sistemul de finanţare a procedurilor
e) instrucţiunile de utilizare a echipamentelor
49. d
236 | P a g e
Art. 31. - Titularul de autorizaţie trebuie să se asigure că responsabilul cu protecția
radiologică şi expuşii profesional cunosc următoarele:
a) condiţiile şi limitele autorizaţiei;
b) sistemul de radioprotecţie operaţională, elaborat la nivelul organizaţiei;
c) instrucţiunile de utilizare şi întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor utilizate; d)
riscurile asociate desfăşurării practicii de medicină nucleară;
e) procedurile şi instrucţiunile de lucru;
f) procedurile de intervenţie în caz de urgenţă radiologică. (NSR - MN)
50. Monitorizarea contaminării interne, conform Normelor de securitate

radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), se va face cu:
a) cameră cu ionizare
b) contor de corp uman
c) contor Geiger - Muller
d) dozimetru cu film
e) dozimetru termoluminiscent (TLD)
50. b
Art. 33. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să asigure monitorizarea individuală sistematică
a tuturor persoanelor expuse profesional de categorie A.
(2) Monitorizarea contaminării interne, dacă este cazul, se va face fie prin monitorizarea
externă a tiroidei, fie prin măsurători la contoare de corp uman.
(3) Monitorizarea extremităţilor mâinilor, dacă este cazul, se va face prin sisteme dozimetrice
adecvate.
(4) Monitorizarea trebuie efectuată prin intermediul unui organism acreditat de dozimetrie
individuală. (NSR - MN)
51. Procedura privind desfăşurarea activităţii de monitorizare dozimetrică a

personalului trebuie să conţină, conform Normelor de securitate radiologică
pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), următoarele informaţii, cu o
a) descrierea sistemului dozimetric adoptat
b) nominalizarea persoanelor responsabile cu predarea - primirea dozimetrelor către
organismul acreditat şi personal
c) instrucţiuni de purtare şi folosire
d) instrucţiuni de casare
e) instrucţiuni pentru cazuri de furt, pierdere sau alte evenimente care duc la pierderea
înregistrării
51. d
Art. 34. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să instituie şi să menţină o procedură privind
desfăşurarea activităţii de monitorizare dozimetrică a personalului expus profesional şi de
atribuire a dozei. Această procedură trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) descrierea sistemelor dozimetrice adoptate (film, dozimetre termoluminiscente, dozimetre
electronice digitale etc.);
b) persoana responsabilă cu primirea-predarea dozimetrelor între unitate şi organismele
acreditate de dozimetrie individuală;
c) persoana responsabilă cu predarea-primirea dozimetrelor între unitate şi expuşii
profesional;
d) persoana responsabilă cu menţinerea înregistrărilor dozelor şi cu modalităţile de
înregistrare;
e) locul de depozitare a dozimetrelor care nu sunt utilizate, ferite de posibilitatea expunerii
237 | P a g e
accidentale la radiaţii;
f) instrucţiuni de purtare şi folosire;
g) instrucţiuni pentru cazuri de furt, expuneri incorecte, pierdere sau alte evenimente care ar
conduce la erori în înregistrarea dozei;
h) dozimetria pentru cazuri de expunere accidentală sau la intervenţie;
i) modalităţi de atribuire a dozei pentru cazurile enumerate la lit. g) şi h);
j) modalităţi de înregistrare;
k) sancţiuni.
(2) Anual se vor analiza de către titularul de autorizaţie dozele încasate de personalul expus
profesional şi măsurile de aplicare a programului de radioprotecţie.
Art. 35. - Expuşii profesional trebuie să respecte regulile de purtare şi de folosire a
dozimetrelor şi să le protejeze împotriva furtului, pierderii sau deteriorării.
Art. 36. - Expuşii profesional trebuie să înapoieze dozimetrele la sfârşitul perioadei de
monitorizare şi să informeze responsabilul cu protecția radiologică despre orice situaţie
privind pierderea, furtul, deteriorarea sau expunerea incorectă la radiaţii a dozimetrelor.
52. Nivelul de investigare pentru doza înregistrată de dozimetrul personal în decurs
de o lună, conform Normelor de securitate radiologică pentru practica de
medicină nucleară (NSR - MN), este de:
a) 0.1 mSv
b) 0.2 mSv
c) 0.3 mSv
d) 0.4 mSv
e) 0.5 mSv
52. e
Art. 44. - Nivelurile de investigare pentru doza efectivă încasată de personalul expus
profesional este 0,5 mSv, înregistrată de dozimetrele personale în cursul unei luni, sau valori
mai mari de 12 mSv pentru extremităţile mâinilor.
Art. 45. - (1) Titularii de autorizaţie, în urma consultării responsabilului cu securitatea
radiologică şi a unui expert acreditat în protecţie radiologică, trebuie să includă în proceduri
valori ale nivelurilor de investigare, inclusiv pentru alte mărimi decât cele precizate la art. 44,
dacă este cazul, şi măsurile care trebuie luate în cazul depăşirii acestor valori.
(2) Depăşirea acestor niveluri impune verificarea procedurilor, instrucţiunilor de lucru şi a
sistemului de radioprotecţie operaţională, în colaborare cu expertul acreditat în protecţie
radiologică care supervizează desfăşurarea activităţii şi aplicarea măsurilor corective
necesare.
(3) Responsabilul cu protecția radiologică va iniţia investigaţii proprii, atunci când:
a) doza efectivă individuală a depăşit nivelul de investigare respectiv;
b) parametrii operaţionali relevanţi pentru radioprotecţie sunt în afara intervalului normal;
c) are loc orice defecţiune a echipamentelor, orice accidente grave sau orice erori survenite
care conduc sau pot cauza o depăşire a limitelor de doze;
d) are loc orice alt eveniment sau circumstanţă care conduce sau poate cauza o depăşire a
limitelor de doze ori a restricţiilor operaţionale ale instalaţiilor şi echipamentelor.
(4) Investigaţia trebuie începută cât de curând posibil după fiecare eveniment precizat la
alineatele de mai sus, iar în termen de 10 zile se va întocmi un raport scris privind cauza
evenimentului, determinarea şi verificarea dozelor primite, acţiunile corective, instrucţiunile
şi recomandările pentru a se evita recurenţa.
(5) Depăşirea nivelurilor de investigare şi a măsurilor corective şi preventive dispuse trebuie
raportate la CNCAN în termen de 10 zile de la data constatării. (NSR - MN)
238 | P a g e
53. Responsabilul cu protecția radiologică va iniţia o investigaţie şi va întocmi un
raport scris, conform Normelor de securitate radiologică pentru practica de
medicină nucleară (NSR - MN), atunci când apare unul din fenomenele
a) are loc o schimbare de acţionariat
b) are loc o defecţiune a echipamentelor
c) doza individuală a depăşit nivelul de investigare
d) parametrii operaţionali relevanţi pentru radioprotecţie sunt în afara intervalului normal
e) are loc orice alt eveniment care poate duce la depăşirea limitelor de doză
53. a
Art. 45. - (1) ............................................................................
(3) Responsabilul cu protecția radiologică va iniţia investigaţii proprii, atunci când:
a) doza efectivă individuală a depăşit nivelul de investigare respectiv;
b) parametrii operaţionali relevanţi pentru radioprotecţie sunt în afara intervalului normal;
c) are loc orice defecţiune a echipamentelor, orice accidente grave sau orice erori survenite
care conduc sau pot cauza o depăşire a limitelor de doze;
d) are loc orice alt eveniment sau circumstanţă care conduce sau poate cauza o depăşire a
limitelor de doze ori a restricţiilor operaţionale ale instalaţiilor şi echipamentelor.
(4) Investigaţia trebuie începută cât de curând posibil după fiecare eveniment precizat la
alineatele de mai sus, iar în termen de 10 zile se va întocmi un raport scris privind cauza
evenimentului, determinarea şi verificarea dozelor primite, acţiunile corective, instrucţiunile
şi recomandările pentru a se evita recurenţa.
(5) Depăşirea nivelurilor de investigare şi a măsurilor corective şi preventive dispuse trebuie
raportate la CNCAN în termen de 10 zile de la data constatării. (NSR - MN)
54. Raportul cu privire la supraexpuneri sau expuneri anormale trebuie să conţină,
nucleară (NSR - MN), cel puţin informaţiile enumerate, cu o excepţie pe care
a) rezultatele investigaţiei în baza căreia se întocmeşte raportul
b) costurile financiare ale investigaţiei
c) împrejurările în care s-a produs supraexpunerea
d) evaluarea dozei primite
e) măsuri dispuse
54. b
Art. 46. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să instituie şi să menţină o procedură privind
investigarea şi raportarea supraexpunerilor şi a expunerilor anormale. Procedura trebuie să
prevadă:
a) notificarea neîntârziată a persoanei afectate;
b) anunţarea imediată a CNCAN, a autorităţii medico-sanitare locale, direcţia de sănătate
publică - laboratorul de igiena radiaţiilor ionizante, şi a angajatorului lucrătorului extern, dacă
persoana implicată este un lucrător extern, asupra supraexpunerii bănuite şi dozelor evaluate
preliminar;
c) întocmirea, în termen de 10 zile de la demararea investigaţiei, a unui raport asupra
evenimentului;
d) consultarea unui expert acreditat în protecţie radiologică pentru investigare.
(2) Raportul trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) rezultatele investigaţiei pe baza căreia s-a stabilit valoarea preliminară a dozelor primite;
b) împrejurările în care s-a produs supraexpunerea;
c) evaluarea dozei primite pe baza tuturor datelor disponibile, inclusiv pe baza rezultatelor
239 | P a g e
măsurărilor dozimetrice individuale;
d) măsurile dispuse pentru a preîntâmpina repetarea unor astfel de supraexpuneri.
Art. 47. - Persoanele expuse profesional care au suferit o supraexpunere pot continua să
lucreze în zone controlate dacă nu există contraindicaţii medicale. (NSR - MN)
55. Monitorizarea contaminării este obligatorie, conform Normelor de securitate

radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), pentru cele
a) toate suprafeţele de lucru, echipamentele şi instrumentarul
b) îmbrăcămintea de protecţie şi cea personală
c) obiectele personale aflate în buzunarele expuşilor profesional
d) îmbrăcămintea şi lenjeria pacienţilor suspecţi de contaminare
e) mâinile persoanelor care au manipulat surse radioactive
55. c
Art. 48. - (1) Monitorizarea radiologică a mediului de lucru trebuie să cuprindă măsurarea
debitelor de doză datorate expunerii externe şi contaminării.
(2) Monitorizarea debitelor de doză datorate expunerii externe este obligatorie pentru toate
zonele controlate, cu o frecvenţă de 3 luni.
(3) Monitorizarea contaminării este obligatorie pentru:
a) toate suprafeţele de lucru, inclusiv interiorul acestora, toate instrumentele, echipamentele,
podeaua şi alte obiecte înlăturate din zona respectivă;
b) îmbrăcămintea personală şi cea de protecţie, inclusiv încălţămintea, mai ales când persoana
stă într-o zonă controlată. În acest scop, la ieşirea din zonă se va plasa un instrument de
monitorizare;
c) îmbrăcămintea şi lenjeria pacienţilor pentru care se suspectează contaminarea;
d) mâinile persoanelor care au utilizat surse radioactive deschise de radiaţii se vor monitoriza
cu instrumente plasate lângă locul de spălare. Monitorizarea se va extinde şi la alte zone ale
corpului, dacă se suspectează contaminarea.
(4) Monitorizarea radiologică de arie şi a mediului de lucru se va face fie de către personalul
propriu, instruit în mod adecvat, cu aparatura din dotare, fie de către o entitate externă
calificată.
(5) Rezultatele măsurătorilor vor fi înregistrate pe durata desfăşurării practicii şi vor fi
utilizate, dacă este necesar, pentru estimarea dozelor individuale. Durata minimă de păstrare a
înregistrărilor prevăzute la art. 50 este de 10 ani.(NSR - MN)
56. Procedura pentru monitorizarea radiologică a mediului de lucru trebuie să

conţină, conform Normelor de securitate radiologică pentru practica de medicină
nucleară (NSR - MN), cel puţin informaţiile enumerate, cu o excepţie pe care
a) punctele de măsurare
b) costurile monitorizării
c) frecvenţa măsurărilor
d) înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
e) responsabilităţile
56. b
Art. 49. - Titularul de autorizaţie, prin consultarea unui expert acreditat în protecţie
radiologică, trebuie să instituie şi să menţină o procedură pentru monitorizarea radiologică a
mediului de lucru. Procedura trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) aparatura şi metodele de măsurare, inclusiv metodele de verificare înainte de utilizare a
aparaturii de control dozimetric;
240 | P a g e
b) planul laboratorului de medicină nucleară şi punctele de măsurare; c) frecvenţa
măsurătorilor;
d) responsabilităţile;
e) înregistrarea şi interpretarea rezultatelor;
f) măsurile corective care trebuie luate în cazul depăşirii nivelurilor de investigare stabilite.
Art. 50. - Înregistrările trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) schiţa laboratorului, cuprinzând indicarea în plan a zonelor adiacente camerelor de
tratament, camerelor de investigare sau de depozitare a surselor de radiaţii şi a punctelor în
care se fac măsurătorile;
b) data la care au fost efectuate măsurătorile;
c) numele persoanei care a efectuat măsurătorile;
d) tipul aparatului de control dozimetric utilizat şi datele de identificare a acestuia: seria, anul
de fabricaţie, data ultimei verificări metrologice;
e) valorile obţinute pentru debitul dozei şi/sau contaminării.
Art. 51. - Titularul de autorizaţie trebuie să asigure dotarea cu cel puţin un radiodebitmetru şi
un contaminometru sau cu un singur aparat de control dozimetric, dacă acesta poate lucra în
regim de radiodebitmetru şi de contaminometru. (NSR - MN)
57. Radiodebitmetrul utilizat în monitorizarea mediului de lucru trebuie să poată
măsura cu o precizie minimă de ± 30%, conform Normelor de securitate
radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), o doză minimă de:
a) 1 μSv/h
b) 5 μSv/h
c) 10 μSv/h
d) 100 μSv/h
e) 1 mSv/h
57. a
Art. 52. - (1) Aparatura de control dozimetric utilizată trebuie să aibă autorizaţie de securitate
radiologică şi să fie potrivită tipurilor de radiaţii emise de sursele radioactive utilizate în
desfăşurarea practicii.
(2) Radiodebitmetrul trebuie să aibă scala etalonată în unităţi de debit al dozei, să poată
indica, cel puţin, valori cuprinse între 1 μSv/h şi 10 mSv/h, cu o precizie de minimum +/-
30%, şi să aibă o semnalizare sonoră care să poată fi redusă când se lucrează în apropierea
pacienţilor.
(3) Contaminometrul trebuie să poată detecta radiaţiile beta, după caz. (NSR - MN)
58. Procedura de control al calităţii radiofarmaceuticelor stabilită de titularul de

autorizaţie, conform Normelor de securitate radiologică pentru practica de
medicină nucleară (NSR - MN), va conţine instrucţiunile enumerate, cu o excepţie
a) inspecţia vizuală a coletelor primite
b) verificarea facturii
c) verificarea corespondenţei dintre documentele primite şi etichetele de pe ambalaj
d) măsurarea activităţii
e) stocarea (depozitarea) lor
58. b
Art. 59. - Titularul de autorizaţie va stabili o procedură de control al calităţii la produsele
farmaceutice şi kiturile RIA care conţin materiale radioactive, în ceea ce priveşte prepararea
lor pentru administrare. Procedura va conţine:
241 | P a g e
a) instrucţiuni scrise la recepţia produselor farmaceutice şi a kiturilor care conţin materiale
radioactive sau generatorilor: verificarea corespondenţei dintre documentele de pe ambalaj şi
cele scrise, inspecţia vizuală, măsurători de activitate, stocarea corespunzătoare etc.;
b) instrucţiuni scrise de preparare şi administrare a produselor farmaceutice şi kiturilor RIA
care conţin materiale radioactive, conform indicaţiilor date de producător;
c) teste de control al calităţii la generatoarele de radionuclizi, care să conţină: urmărirea
activităţii zilnice a eluatului ca un indicator al funcţionării generatorului, măsurarea trecerii
radionuclidului părinte în eluat, teste cromatografice pentru procentul de marcare cu
radiotrasor;
d) monitorizarea condiţiilor de preparare: igienă, contaminare, aseptice etc.;
e) modalitatea de etichetare şi marcare a flacoanelor: radionuclid, compus, activitatea la data
respectivă, volumul soluţiei etc.;
f) echipamentele utilizate: echipament de radiocromatografie, echipamente de control al
sterilizării, calibratoare de doză etc.;
g) înregistrări privind activitatea administrată pacienţilor: data injectării/administrării, numele
pacientului, produsul radio-farmaceutic, activitatea injectată/administrată etc.
(NSR-MN)
59. Procedura de control al calităţii radiofarmaceuticelor stabilită de titularul de

medicină nucleară (NSR - MN), va conţine instrucţiunile enumerate, cu o excepţie
a) de recepţie
b) de preparare şi administrare
c) de verificarea calităţii generatorilor
d) de verificare a documentelor financiare însoţitoare
e) privind înregistrarea pacienţilor şi activităţilor administrate
60. Procedura de control al calităţii pentru echipamente stabilită de titularul de
medicină nucleară (NSR - MN), va conţine şi cele enumerate, cu o excepţie pe
a) orarele de funcţionare
b) tipurile de verificări
c) procedurile de testare specifice şi frecvenţa lor
d) procesarea datelor, interpretarea lor şi limitele de acceptabilitate
e) persoanele responsabile
60. a
Art. 61. - Toate echipamentele utilizate în medicina nucleară trebuie să aibă autorizaţie de
securitate radiologică.
Art. 62. - (1) Titularul de autorizaţie trebuie să instituie şi să menţină un program de verificări
şi lucrări de întreţinere a echipamentelor, care trebuie să ţină cont de recomandările
producătorului şi ale furnizorului, precum şi de criteriile de acceptabilitate prevăzute în anexa
nr. 5 la Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale.
(2) Programul de verificări şi lucrări de întreţinere instituit trebuie să conţină:
a) verificările de acceptanţă/referinţă care se execută prin unităţi autorizate de CNCAN,
conform Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înainte de
punerea în funcţiune a echipamentelor, pentru a se asigura că acestea operează în siguranţă şi
conform specificaţiilor producătorului;
242 | P a g e
b) verificările periodice care trebuie executate prin unităţi autorizate de CNCAN, conform
Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la intervale de un
an pentru echipamentele cu o vechime mai mică de 10 ani şi de 6 luni pentru celelalte;
c) verificările de rutină (zilnice, săptămânale sau lunare) care se execută de persoane
desemnate în scris de responsabilul cu securitatea radiologică, la începutul programului de
lucru. Orice defecţiune depistată în funcţionarea echipamentului va fi anunţată responsabilului
cu securitatea radiologică.
(3) Rezultatele verificărilor de rutină şi periodice trebuie să demonstreze conformitatea cu
rezultatele verificărilor de acceptanţă/referinţă.
(4) Rezultatele verificărilor de acceptanţă/referinţă, verificărilor periodice şi de rutină,
inclusiv informaţiile despre defecţiunile găsite şi reparaţiile executate, pentru fiecare tip de
echipament, trebuie păstrate într-un registru special.
(5) După fiecare reparare sau înlocuire a unei componente ce ar putea afecta parametrii
specificaţi de producător, se vor reface verificările de acceptanţă.
(6) Titularul de autorizaţie trebuie să consulte un expert în fizică medicală în vederea
elaborării procedurilor de control al calităţii.
(7) Procedurile de control al calităţii trebuie să cuprindă, pentru fiecare tip de echipament
utilizat în laboratorul de medicină nucleară, cel puţin următoarele: tipurile de verificări
necesare fiecărui tip de echipament, procedurile de testare specifice, frecvenţa măsurătorilor,
procesarea datelor, interpretarea rezultatelor, limitele de acceptabilitate, instrumentele de
măsură, sursele radioactive de test şi alte materiale necesare efectuării verificărilor respective,
persoanele responsabile pentru efectuarea testelor de control al calităţii etc. Verificările
minime recomandate pentru calibratoarele de doză, sistemele de numărare, camerele gama,
SPECT şi sistemele PET sunt prezentate în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4.
(NSR-MN)
61. Procedura privind gestiunea, evidenţa, mişcarea şi depozitarea surselor

radioactive, stabilită de titularul de autorizaţie, conform Normelor de securitate
radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), va conţine şi cele
a) sistemul de gestiune şi evidenţă, general şi obiectiv
b) măsurile de securitate fizică
c) actele de scădere contabilă a surselor epuizate
d) înregistrarea mişcării şi consumului
e) responsabilităţi şi sancţiuni
61. c
Art. 63. - Titularul de autorizaţie trebuie să instituie şi să menţină o procedură privind
gestiunea, evidenţa, mişcarea şi depozitarea surselor radioactive. Procedura trebuie să conţină
cel puţin următoarele informaţii:
a) sistemul de gestiune şi evidenţă general şi operativ;
b) măsurile necesare pentru prevenirea furtului, pierderii, distrugerii şi utilizării de către
persoane neautorizate;
c) modalitatea şi regulile de scoatere/de introducere a surselor radioactive din/în depozit,
urmărirea locului de utilizare;
d) înregistrările mişcării şi consumului surselor radioactive; e) responsabilităţi;
f) sancţiuni. (NSR-MN)
243 | P a g e
62. Evidenţa consumului de radiofarmaceutice, conform Normelor de securitate
radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), va conţine şi cele
a) denumirea produsului şi radionuclidul, activitatea la data producerii
b) cărăuşul şi mijlocul de transport
c) producătorul şi furnizorul
d) modalităţile de identificare (serie, număr, etc.)
e) data şi ora eliberării din depozit sau a consumului
62. b
Art. 64. - Titularul de autorizaţie trebuie să instituie şi să menţină o evidenţă primară şi
operativă a tuturor surselor radioactive pe care le utilizează în desfăşurarea practicii, din care
să rezulte consumul de surse radioactive. Evidenţa consumului de surse radioactive trebuie să
conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) denumirea produsului radiofarmaceutic/radionuclidului;
b) activitatea la data producerii;
c) producătorul şi furnizorul sursei radioactive;
d) data intrării în evidenţă;
e) seria şi numărul lotului de fabricaţie;
f) locul de depozitare;
g) data şi ora eliberării din depozit sau a consumului;
h) numele persoanelor care sunt desemnate să le utilizeze; i) data şi ora reintrării în depozit,
dacă este cazul. (NSR-MN)
63. Trebuie să fie clasificate ca zone controlate, conform Normelor de securitate
spaţii din cadrul laboratorului de medicină nucleară, cu o excepţie pe care
a) spaţiul de aşteptare al pacienţilor trimişi la consultaţie
b) spaţiul de aşteptare al pacienţilor injectaţi
c) camerele de depozitare, preparare şi injectare a radiofarmaceuticelor
d) camerele de imagistică
e) depozitul de deşeuri radioactive
63. a
Art. 65. - (1) Clasificarea zonelor se va face printr-o evaluare adecvată a riscului radiologic
asociat utilizării surselor de radiaţii ionizante, ţinând cont de posibilele căi de expunere la
radiaţii.
(2) Camerele de preparare, depozitare, spaţiul de depozitare temporară şi camera de injectare
a produselor radiofarmaceutice, camerele de imagistică, sălile de aşteptare pentru pacienţii
cărora li s-a administrat un produs radiofarmaceutic în scop de diagnostic, saloanele pentru
pacienţii trataţi, depozitele de deşeuri radioactive trebuie clasificate ca zone controlate.
Tabelul nr. 2: Debitele de doza recomandate pentru clasificarea zonelor
244 | P a g e
64. Zonele controlate, conform Normelor de securitate radiologică pentru practica
de medicină nucleară (NSR - MN), trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe,
a) să existe semne de avertizare
b) intrările să fie prevăzute cu sisteme triple de închidere
c) să existe proceduri specifice şi instrucţiuni adecvate pentru fiecare zonă
d) să fie controlat accesul
e) să existe posibilităţi de decontaminare pentru personal şi echipamente
64. b
Art. 65. - (1) Clasificarea zonelor se va face printr-o evaluare adecvată a riscului radiologic
asociat utilizării surselor de radiaţii ionizante, ţinând cont de posibilele căi de expunere la
radiaţii.
(2) Camerele de preparare, depozitare, spaţiul de depozitare temporară şi camera de injectare
a produselor radiofarmaceutice, camerele de imagistică, sălile de aşteptare pentru pacienţii
cărora li s-a administrat un produs radiofarmaceutic în scop de diagnostic, saloanele pentru
pacienţii trataţi, depozitele de deşeuri radioactive trebuie clasificate ca zone controlate.
(3) Pentru clasificarea zonelor se pot utiliza criteriile prevăzute în tabelul nr. 2 din anexa nr. 4.
(4) Cerinţe pentru zona controlată:
a) avertizare prin semnele prevăzute de Normele privind cerințele de bază de securitate
radiologică;
b) existenţa unor instrucţiuni adecvate la punctele de intrare în zonele controlate;
c) existenţa procedurilor specifice fiecărei zone controlate;
d) controlul accesului prin:
(i) proceduri administrative;
(ii) bariere fizice cu sisteme de comunicare, dacă este cazul;
(iii) avertizoare luminoase şi sonore;
e) existenţa mijloacelor adecvate pentru schimbarea hainelor, monitorizarea expunerii şi
contaminării, decontaminarea personalului, plasate la intrarea/ieşirea din zona controlată.
Art. 66. - (1) Zona situată împrejurul zonei controlate este considerată zonă supravegheată.
Zona supravegheată trebuie descrisă şi figurată în plan.
(2) Cerinţe pentru zonele supravegheate:
a) semne de avertizare;
b) controlul accesului persoanelor din populaţie.
Art. 67. - Pentru a demonstra îndeplinirea cerinţelor privind clasificarea zonelor controlate şi
supravegheate, titularul de autorizaţie are obligaţia să consulte un expert acreditat în protecţie
radiologică, care va certifica zonarea propusă.
Art. 68. - Semnele de avertizare montate la toate punctele de acces trebuie să indice clar
delimitarea zonei controlate şi supravegheate.
245 | P a g e
Art. 69. - Accesul şi desfăşurarea de lucrări în zona controlată sunt permise următoarelor
categorii de persoane:
a) persoanelor expuse profesional, implicate în desfăşurarea practicii de medicină nucleară;
b) persoanelor care participă la susţinerea şi îngrijirea pacienţilor cărora li s-au administrat
produse radiofarmaceutice în vederea diagnosticului sau tratamentului.
Art. 70. - Titularul de autorizaţie trebuie să asigure persoanelor care au acces în zonele
controlate: mijloace adecvate pentru schimbarea hainelor, echipamente de radioprotecţie
adecvate, de monitorizare a expunerii şi contaminării şi, după caz, de decontaminare, plasate
la intrarea/ieşirea din zona controlată.
(NSR-MN)
65. Laboratorul de medicină nucleară destinat radiodiagnosticului in vivo, conform

MN), se amplasează în cadrul clădirii:
a) numai la subsolul clădirii
b) numai la parter
c) numai la ultimul etaj
d) într-o aripă izolată
e) oriunde se găseşte spaţiu suficient
65. d
Art. 72. - Laboratoarele de medicină nucleară destinate radiodiagnosticului in vivo cu surse
radioactive trebuie amplasate, pe cât posibil, într-o aripă izolată de restul încăperilor.
Art. 73. - Laboratoarele de medicină nucleară destinate radiodiagnosticului in vitro cu surse
radioactive nu necesită asigurarea unor condiţii speciale de amplasare.
Art. 74. - În cazul amplasării laboratoarelor de medicină nucleară în interiorul unor clădiri în
care se desfăşoară şi alte activităţi, încăperile în care se desfăşoară activităţile specifice
laboratorului vor fi amplasate într-o singură parte a clădirii, separate de alte activităţi
nenucleare şi astfel încât să fie asigurat circuitul funcţional al laboratorului.
(NSR-MN)

MN), se încadrează din punct de vedere al amenajărilor necesare la categoria:
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
e) 5
66. b
Art. 77. - Factorii ce trebuie luaţi în considerare pentru stabilirea categoriei de amenajare a
laboratoarelor de medicină nucleară sunt:
a) limita anuală de încorporare pentru radionuclizii ce vor fi utilizaţi, prevăzută în Normele
privind cerințele de bază de securitate radiologică;
b) tipul radionuclizilor şi operaţiile făcute;
c) riscul la expunerea externă şi contaminare, asociat tipurilor de radionuclizi implicaţi;
d) tipul tehnicii de diagnosticare sau tratament;
e) activitatea maximă pe operaţii de lucru, zilnică, săptămânală, lunară sau anuală.
Art. 78. - Categoriile de amenajare ale laboratoarelor de medicină nucleară reprezintă gradul
de protecţie permis şi sunt:
246 | P a g e
a) categoria 1: laboratoare de medicină nucleară pentru terapie;
b) categoria 2: laboratoare de medicină nucleară pentru diagnostic in vivo;
c) categoria 3: laboratoare de medicină nucleară pentru diagnostic in vitro. (NSR-MN)

MN), va dispune cel puţin de spaţiile enumerate, cu o excepţie pe care trebuie să
o indicaţi:
a) cameră pentru prepararea radiofarmaceuticelor
b) cameră pentru investigare
c) cameră pentru consultaţii
d) cameră pentru aşteptare
e) cameră pentru conferinţe
67. e
Art. 82. - Laboratoarele de medicină nucleară în care se utilizează surse radioactive pentru
diagnostic in vivo trebuie să fie prevăzute cel puţin cu:
a) camere prevăzute cu nişe, boxe sau cu alte incinte ventilate şi ecranate conform
reglementărilor în vigoare pentru prepararea produselor radiofarmaceutice şi efectuarea
diluţiilor de substanţe radioactive;
b) încăpere destinată depozitării surselor radioactive şi/sau a deşeurilor radioactive;
c) camere pentru injectarea pacienţilor sau administrarea produselor radiofarmaceutice;
d) cameră pentru efectuarea investigaţiilor diagnostice medicale in vivo;
e) cabinet de consultaţii pentru medicul practician;
f) săli de aşteptare separate pentru pacienţii cărora li s-au administrat produse
radiofarmaceutice şi pentru cei cărora nu li s-au administrat produse radiofarmaceutice;
g) instalaţie de duşuri pentru personal;
h) punct de control dozimetric;
i) spaţiu pentru decontaminarea şi sterilizarea instrumentarului tehnico-medical;
j) containere pentru colectarea şi depozitarea temporară a deşeurilor radioactive provenite din
desfăşurarea practicii;
k) grup sanitar pentru pacienţii cărora li s-au administrat produse radiofarmaceutice, separat
de grupul sanitar al personalului sau al pacienţilor cărora nu li s-au administrat produse
radiofarmaceutice.
(NSR-MN)
68. Laboratorul de medicină nucleară destinat radiodiagnosticului in vitro,

nucleară (NSR - MN), va dispune cel puţin de spaţiile enumerate, cu o excepţie pe
a) cameră pentru păstrarea şi prepararea soluţiilor
b) spaţiu pentru efectuarea de teste in vitro
c) spaţiu pentru recoltarea de probe biologice
d) spaţiu pentru decontaminarea şi sterilizarea instrumentarului
e) spaţiu pentru conferinţe
68. e
Art. 83. - Laboratoarele de medicină nucleară în care se utilizează surse radioactive pentru
diagnostic in vitro trebuie să fie prevăzute cu:
a) cameră pentru păstrarea şi prepararea soluţiilor;
b) nişe, dacă se efectuează lucrări în care este posibilă contaminarea aerului;
c) se recomandă asigurarea unei instalaţii de duş;
247 | P a g e
d) încăpere destinată depozitării surselor radioactive şi/sau a deşeurilor radioactive; e)
spaţiu frigorific în depozitul de surse radioactive;
f) încăpere pentru prelucrarea produselor biologice radioactive;
g) spaţiu pentru efectuarea de teste in vitro;
h) spaţiu pentru radiometria in vitro a produselor biologice;
i) spaţiu pentru decontaminarea şi sterilizarea instrumentarului tehnico-medical;
j) spaţiu pentru recoltarea de produse biologice. (NSR-MN)
69. Ventilaţia spaţiilor laboratorului de medicină nucleară destinat

radiodiagnosticului in vitro, conform Normelor de securitate radiologică pentru
practica de medicină nucleară (NSR - MN), trebuie să fie realizată astfel încât
deplasarea aerului se face:
a) dinspre camera ”caldă” spre restul laboratorului
b) dinspre restul laboratorului spre camera ”caldă”
c) dinspre zona controlată spre celelalte încăperi
d) dinspre zona supravegheată spre celelalte încăperi
e) nu sunt prescripţii speciale
69. b
Art. 85. - Sistemele de ventilaţie şi de epurare a aerului din laboratoarele de medicină
nucleară trebuie să împiedice impurificarea, inclusiv contaminarea radioactivă a aerului din
încăperile de lucru şi a aerului atmosferic, peste limitele maxim admise.
Art. 86. - Numărul de sisteme de ventilaţie de aspiraţie trebuie să fie minim.
Art. 87. - (1) Deplasarea aerului între zone trebuie să se facă de la zona nesupravegheată la
zona supravegheată şi apoi la zona controlată.
(2) Presiunea din zona controlată trebuie să fie mai mică decât în celelalte zone.
(3) Gurile de introducere şi de aspiraţie trebuie prevăzute cu filtre adecvate.
(4) Gurile de introducere şi de aspiraţie trebuie plasate astfel încât să asigure eliminarea
eficace a aerului din încăperi şi înlocuirea filtrelor cu uşurinţă.
Art. 88. - În clădirile în care numai o parte este utilizată de laboratorul de medicină nucleară
este necesară separarea completă a sistemului de ventilaţie destinat încăperilor în care se
lucrează cu surse radioactive deschise de acela destinat pentru celelalte încăperi în care nu se
lucrează cu surse radioactive deschise.
Art. 89. - (1) Înainte de a fi evacuat în atmosferă, aerul impurificat din camere, boxe şi nişe
va fi trecut prin filtre amplasate cât mai aproape de sursele de contaminare, pentru a se reduce
la minimum contaminarea conductelor principale de aer.
(2) Filtrele utilizate vor fi tratate ca deşeuri radioactive.
(3) Se va asigura monitorizarea adecvată a efluenţilor gazoşi evacuaţi. (NSR-MN)
70. Depozitarea surselor radioactive se va face într-o cameră special amenajată,

nucleară (NSR - MN), care va dispune de cele enumerate, cu o excepţie pe care
a) sistem de asigurare împotriva sustragerilor
b) ecrane corespunzătoare împotriva radiaţiei gama
c) sisteme de avertizare pentru incendiu
d) sisteme de comunicare audio -vizuală
e) ventilaţie corespunzătoare
70. d
Art. 97. - (1) Depozitarea surselor radioactive trebuie să fie făcută numai într-o cameră
special amenajată, în care nu sunt depozitate şi alte produse sau instrumente necesare
248 | P a g e
desfăşurării practicii, ori într-un container de stocare, ferite de riscul inundării şi care le pot
proteja împotriva degradărilor mecanice şi/sau datorate acţiunii factorilor de mediu, fiind
prevăzute cu:
a) sistem corespunzător de asigurare împotriva sustragerii;
b) radiodebitmetru în depozitul de surse radioactive sau avertizor de radiaţii cu prag de
alarmare; c) ecrane corespunzătoare împotriva radiaţiei gama, astfel încât debitul dozei pentru
personalul expus profesional, singurul care are acces în depozit, să nu depăşească valoarea de
7,5 μSv/h;
d) sisteme corespunzătoare de avertizare şi, după caz, mijloace de stingere a incendiului;
e) sisteme de ventilaţie adecvate, dacă este cazul.
(2) Uşa de acces în depozitul de surse radioactive sau containerul de stocare trebuie să fie
marcat clar cu simbolul "Pericol de radiaţii" şi prevăzut cu sistem de alarmă a deschiderii
neautorizate.
(3) În cazul depozitului de surse radioactive se va asigura un compartiment special, suficient
de mare, pentru depozitarea în siguranţă a deşeurilor radioactive solide, a generatorilor
epuizaţi şi a containerelor, dacă nu există o cameră special amenajată pentru depozitarea
deşeurilor radioactive. (NSR-MN)
71. Reducerea expunerii mâinilor, conform Normelor de securitate radiologică

pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), se poate face cu mijloacele de
protecţie enumerate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) manipulatori
b) ecrane pentru seringi şi fiole
c) mănuşi chirurgicale
d) mănuşi plumbate
e) mănuşi impermeabile, suficient de groase
71. c
Art. 98. - (1) Laboratoarele şi zonele în care se utilizează surse radioactive deschise de
radiaţii trebuie prevăzute, după caz, cel puţin cu următoarele:
a) mijloace de radioprotecţie:
(i) dispozitive prin care se măreşte distanţa dintre persoana expusă profesional şi sursa
radioactivă: forceps, cleşte, manipulatori etc.;
(ii) containere ecranate pentru depozitarea temporară, în timpul lucrului, a surselor deschise
de radiaţii;
(iii) containere cu pereţii dubli, având peretele exterior necasabil, pentru probe radioactive
lichide; (iv) tăvi pentru lucrul cu surse deschise de radiaţii;
(v) pipete sau seringi automate sau de unică folosinţă;
(vi) ecrane pentru seringi şi fiole;
(vii) pereţi sau castele de plumb;
(viii) ecrane din geam din sticlă plumbată;
(ix) ecrane cu perspex pentru ecranarea radiaţiilor beta;
b) echipamente individuale;
(i) de lucru: halate şi încălţăminte de laborator, mănuşi impermeabile, măşti, bonete etc.;
(ii) de radioprotecţie: şorţuri plumbate, mănuşi plumbate, mănuşi impermeabile suficient de
groase pentru lucrul cu radionuclizi beta, măşti pentru protecţia respiraţiei în cazul urgenţelor
radiologice etc.
(2) Echipamentele de radioprotecţie utilizate trebuie să aibă autorizaţie de securitate
radiologică, emisă de CNCAN conform Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare. Art. 99. - Echipamentele individuale de radioprotecţie trebuie
utilizate în zonele în care există risc de contaminare, atât pentru a proteja corpul sau
249 | P a g e
îmbrăcămintea purtătorului, cât şi pentru a evita împrăştierea contaminării în alte zone.
Art. 100. - La toate echipamentele individuale, fie de lucru, fie de radioprotecţie, trebuie
verificată contaminarea şi, după caz, înlăturată înainte de a se părăsi zona controlată. (NSR-
MN)
72. Procedura de diagnostic pe care trebuie să o instituie titularul de autorizaţie,

nucleară (NSR - MN), va cuprinde cel puţin următoarele, cu o excepţie pe care
a) costul fiecărui tip de investigaţie
b) protocoale pentru fiecare tip de investigaţie
c) modalitatea de identificare a pacienţilor
d) modalitatea de alegere adecvată a parametrilor de achiziţie
e) protecţia împotriva contaminării
72. a
Art. 105. - Titularul de autorizaţie trebuie să instituie şi să menţină proceduri de diagnostic
prin care să fie asigurate, după caz, cel puţin următoarele:
a) identificarea corectă a pacienţilor;
b) protocoale scrise, pentru fiecare tip de investigaţie, elaborate astfel încât informaţia
obţinută să fie maximă, luându-se în considerare nivelul de referinţă pentru respectiva
investigaţie;
c) înregistrarea corectă a detaliilor pentru pacient;
d) alegerea corectă a condiţiilor de achiziţie astfel încât calitatea imaginii să fie optimă:
alegerea colimatorului, absenţa contaminării colimatorului, fereastra de energie, mărimea
matricii de achiziţie, timpul de achiziţie, înclinarea colimatorului, parametrii SPECT, PET,
factorul de mărire etc.;
e) utilizarea metodelor de blocare a absorbţiei produsului radiofarmaceutic în organele
nesupuse studiului şi, respectiv, de accelerare a excreţiei, după caz;
f) evitarea creşterii concentraţiei radioactive în încăperea de lucru, prin eliminarea în exterior
sau prin colectarea pe filtre sau într-un container fără scurgeri în cazurile în care se
administrează gaze radioactive precum 133Xe sau aerosoli;
g) protecţia împotriva contaminării externe a pacienţilor care au primit oral sau prin inhalare
substanţe radioactive, prin asigurarea unui şorţ din material plastic pentru protejarea hainelor;
h) doza efectivă a fătului sau a copilului alăptat, ca urmare a expunerii medicale a mamei, să
fie mai mică de 1 mSv;
i) informarea, în scris şi oral, a persoanelor cărora li s-au administrat produse
radiofarmaceutice şi a însoţitorilor acestora asupra precauţiilor necesare şi a riscului implicat,
în cazul administrării unei activităţi mai mari de 30 MBq de 131I.
(NSR-MN)
73. Procedura de diagnostic pe care trebuie să o instituie titularul de autorizaţie,

nucleară (NSR - MN), va cuprinde cel puţin următoarele, cu o excepţie pe care
a) evitarea creşterii concentraţiei radioactive în încăpere
b) protocoale pentru fiecare tip de investigaţie
c) costul fiecărui tip de investigaţie
d) modalitatea de alegere adecvată a parametrilor de achiziţie
e) informarea, în scris şi oral, a pacienţilor şi aparţinătorilor cu privire la riscurile implicate de
administrarea a mai mult de 30 MBq de 131I
250 | P a g e
74. Pentru estimarea dozelor şi a distribuţiei lor în corp în cazul unei expuneri a
pacientului semnificativ mai mare decât cea prescrisă, titularul de autorizaţie,
nucleară (NSR - MN), va consulta:
a) responsabilul cu securitatea radiologică
b) specialiştii organismului dozimetric acreditat
c) specialiştii laboratorului de igiena radiaţiilor
d) expertul în fizica medicală
e) expertul acreditat în radioprotecţie
74. d
Art. 115. - (1) Titularul de autorizaţie va investiga prompt următoarele situaţii:
a) orice tratament administrat în mod greşit unui pacient cu un alt produs radiofarmaceutic
sau cu o doză ori o fracţiune de doză, alta decât cea prescrisă de medicul specialist, care poate
duce la efecte secundare acute;
b) orice expunere în scop de diagnostic, mai mare/mică decât cea prescrisă sau care conduce
la reluarea procedurii, rezultând astfel o creştere substanţială a nivelurilor de referinţă
stabilite;
c) orice defecţiune sau funcţionare necorespunzătoare a echipamentelor, orice accident, eroare
sau altă situaţie neprevăzută care poate conduce la o expunere a pacientului semnificativ mai
mare decât cea prescrisă.
(2) În oricare dintre cazurile prezentate mai sus, titularul de autorizaţie va consulta un expert
în fizică medicală, pentru:
a) a calcula sau a estima dozele primite şi distribuţia lor în corpul pacientului;
b) a indica şi a implementa măsurile corective necesare pentru a preveni recurenţa acestor
situaţii;
c) a transmite către CNCAN şi direcţia de sănătate publică, cât mai curând posibil după
investigaţie, un raport scris privind cauzele incidentului. (NSR-MN)
75. Deşeurile radioactive pot fi depozitate temporar până ajung sub limita de
eliberare de sub cerinţele de autorizare, conform Normelor de securitate
radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), dacă au timpul de
înjumătăţire mai mic sau egal cu:
a) 1 zi
b) 50 zile
c) 100 zile
d) 150 zile
e) 200 zile
75. c
Art. 128. - Deşeurile contaminate radioactiv, precum şi sursele de radiaţii ionizante ce nu mai
pot fi utilizate în practica de medicină nucleară, având timpul de înjumătăţire de până la 100
de zile, pot fi colectate şi depozitate temporar până când au atins valori mai mici sau cel mult
egale cu nivelurile de eliberare de sub cerinţele de autorizare, stabilite de CNCAN în
prezentele norme.(NSR-MN)
76. Deşeurile radioactive solide pot fi eliminate ca deşeuri rezultate din activitatea
medicală, conform Normelor de securitate radiologică pentru practica de
medicină nucleară (NSR - MN), dacă activitatea specifică alfa este sub 1 kBq/kg
şi activitatea specifică gama şi beta (media pe o cantitate ce nu depăşeşte 10 kg)
este mai mică de (kBq/kg):
a) 0,5
251 | P a g e
b) 1
c) 5
d) 7
e) 10
76. e
Art. 129. - (1) Deşeurile solide sunt considerate deşeuri radioactive numai dacă acestea nu
îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 133 sau dacă activitatea dată de radionuclizii ce emit
radiaţii beta sau gama depăşeşte 10 kBq/kg şi activitatea dată de radionuclizii ce emit radiaţii
alfa depăşeşte 1 kBq/kg. Activitatea se poate media pentru o cantitate de deşeuri ce nu
depăşeşte 10 kg.
(2) Deşeurile solide care nu sunt considerate deşeuri radioactive conform criteriilor
menţionate la alin. (1) pot fi tratate ca deşeuri rezultate din activităţi medicale.(NSR-MN)
77. Deşeurile radioactive solide pot fi eliminate ca deşeuri rezultate din activitatea
medicală, conform Normelor de securitate radiologică pentru practica de
medicină nucleară (NSR - MN), dacă activitatea specifică gama şi beta este sub
10 kBq/kg şi activitatea specifică alfa (media pe o cantitate ce nu depăşeşte 10 kg)
este mai mică de (kBq/kg):
a) 0,5
b) 1
c) 5
d) 7
e) 10
77. b
Art. 129. - (1) Deşeurile solide sunt considerate deşeuri radioactive numai dacă acestea nu
îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 133 sau dacă activitatea dată de radionuclizii ce emit
radiaţii beta sau gama depăşeşte 10 kBq/kg şi activitatea dată de radionuclizii ce emit radiaţii
alfa depăşeşte 1 kBq/kg. Activitatea se poate media pentru o cantitate de deşeuri ce nu
depăşeşte 10 kg.
(2) Deşeurile solide care nu sunt considerate deşeuri radioactive conform criteriilor
menţionate la alin. (1) pot fi tratate ca deşeuri rezultate din activităţi medicale.(NSR-MN)
78. Soluţiile ce conţin lichide de scintilaţie sau solvenţi organici pot fi eliminate ca
deşeuri rezultate din activitatea medicală, conform Normelor de securitate
radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), dacă nu conţin
radionuclizi emiţători alfa şi activitatea specifică este mai mică de (Bq/ml):
a) 0,5
b) 1
c) 5
d) 7
e) 10
78. e
Art. 130. - Soluţiile ce conţin lichide de scintilaţie sau alte deşeuri lichide ce conţin solvenţi
organici nu sunt considerate deşeuri radioactive numai dacă:
a) concentraţia radioactivă nu depăşeşte 10 Bq/ml şi nu există radionuclizi alfa emiţători;
b) concentraţia radioactivă nu depăşeşte 100 Bq/ml şi există numai 14C sau 3H. (NSR-MN)
252 | P a g e
79. Deşeurile radioactive lichide pot fi eliminate în sistemul de canalizare, conform
MN), cu condiţia să nu fie depăşită în decursul unui an cantitatea de (GBq):
a) 10
b) 25
c) 50
d) 75
e) 100
79. e
Art. 131. - (1) Limitele de activitate pentru substanţele radioactive, exceptând cele prevăzute
la art. 130, ce pot fi deversate la sistemul de canalizare sunt următoarele:
a) activitatea totală maximă ce poate fi eliberată la canalizare printr-o singură deversare este
de 2,5 ALI(min), dar nu mai mult de 100 MBq;
b) activitatea totală maximă ce poate fi eliberată la canalizare într-o lună este de 25 ALI(min),
dar nu va depăşi 100 GBq într-un an;
c) activitatea totală maximă ce poate fi eliberată la canalizare printr-o singură deversare,
pentru mai mulţi radionuclizi, îndeplineşte condiţia:
d) activitatea totală maximă ce poate fi eliberată la canalizare într-o lună, pentru mai mulţi
radionuclizi, îndeplineşte condiţia:
(2) În tabelul nr. 6 din anexa nr. 4 sunt recomandate valorile ALI(min) pentru cel mai des
utilizaţi radionuclizi. Pentru calcularea ALI(min) pentru alţi radionuclizi se vor utiliza limitele
de doză şi dozele efective angajate pe unitatea de încorporare, prevăzute în Normele
fundamentale de securitate radiologică. (NSR-MN)
80. Deşeurile radioactive solide de mică activitate pot fi eliminate ca deşeuri

rezultate din activităţi medicale, inclusiv pentru incinerare, conform Normelor
de securitate radiologică pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), dacă
sunt îndeplinite condiţiile enumerate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) sunt colectate în saci din plastic special
b) activitatea unui singur container nu depăşeşte 2,5 ALI (min) şi debitul dozei la suprafaţa
containerului este sub 5 μSv/h
c) activitatea maximă predată de un laborator în timpul unei luni nu depăşeşte 25 ALI (min)
d) activitatea maximă predată într-un an nu depăşeşte 100 GBq
e) dacă deşeurile conţin mai mulţi radionuclizi sunt îndeplinite condiţiile de eliminare în
sistemul de canalizare pentru amestecuri de radionuclizi
80. a
Art. 133. - (1) Deşeurile solide cu radioactivitate scăzută pot fi predate ca deşeuri rezultate din
activităţi medicale, inclusiv pentru incinerare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) activitatea unui singur container de deşeuri nu depăşeşte 2,5 ALI(min) şi debitul dozei la
suprafaţa containerului este de până la 5 μSv/h;
b) activitatea maximă predată de către un laborator de medicină nucleară în timpul unei luni
nu depăşeşte 25 ALI(min);
c) activitatea maximă predată într-un an nu depăşeşte 100 GBq;
d) dacă deşeurile conţin diferiţi radionuclizi, se vor respecta relaţiile prevăzute la art. 131. (2)
253 | P a g e
Deşeurile ce urmează a fi predate ca deşeuri rezultate din activităţi medicale, inclusiv în
vederea incinerării, nu trebuie să conţină surse de radiaţii închise cu activitatea mai mare
decât nivelurile de exceptare stabilite în Normele fundamentale de securitate radiologică.
(3) Sursele de radiaţii închise ce nu pot fi predate ca deşeuri rezultate din activităţi medicale
vor fi predate unui titular autorizat de CNCAN pentru colectarea şi dispunerea ca deşeuri
radioactive sau vor fi returnate la producător.
(2) În tabelul nr. 6 din anexa nr. 4 sunt recomandate valorile ALI(min) pentru cel mai des
utilizaţi radionuclizi. Pentru calcularea ALI(min) pentru alţi radionuclizi se vor utiliza limitele
de doză şi dozele efective angajate pe unitatea de încorporare, prevăzute în Normele
fundamentale de securitate radiologică. (NSR-MN)
81. Evenimentele pentru care trebuie să fie elaborate planuri de urgenţă, în afara
incendiului şi calamităţilor naturale, conform Normelor de securitate radiologică
pentru practica de medicină nucleară (NSR - MN), sunt cele enumerate, cu o
a) spargerea fiolei cu material radioactiv sau a celei din generator
b) pierderea unor surse radioactive în laborator
c) defectarea gama camerelor
d) contaminarea accidentală a unor zone
e) spargerea rezervoarelor cu deşeuri lichide
81. c
Art. 136. - (1) Titularul de autorizaţie are obligaţia să identifice incidentele/accidentele care
ar putea afecta expuşii profesional şi/sau persoane din populaţie şi să pregătească o procedură
pentru urgenţe.
(2) Procedura pentru urgenţe trebuie să conţină planurile de intervenţie pentru urgenţele
radiologice identificate.
(3) Titularul de autorizaţie poate contracta executarea intervenţiei în caz de urgenţă
radiologică cu o unitate autorizată pentru intervenţie. Contractul trebuie să prevadă clar
responsabilităţile celor două părţi.
Art. 137. - Evenimentele pentru care trebuie să fie elaborate planuri de urgenţă sunt
incendiul, calamităţile naturale (inundaţii, cutremure) şi, după caz, următoarele:
a) spargerea fiolei ce conţine materialul radioactiv sau a celei din generatorul de 99Tc; b)
pierderea unor surse radioactive în spaţiul laboratorului;
c) contaminarea accidentală a unor zone;
d) spargerea rezervoarelor de deşeuri radioactive sau a celor suspect radioactive;
e) administrarea către pacient a unei activităţi mai mari decât cea stabilită prin nivelurile de
referinţă.(NSR-MN)
82. Raportul privind desfăşurarea incidentului sau accidentului radiologic trebuie

să fie întocmit, conform Normelor de securitate radiologică pentru practica de
medicină nucleară (NSR - MN), de:
a) fizicianul medical
b) medicul practician
c) responsabilul cu protecția radiologică
d) expertul acreditat în radioprotecţie
e) persoana cu permis nivel 2 implicată în eveniment
82. c
Art. 145. - Raportul privind desfăşurarea incidentului sau accidentului radiologic trebuie să
fie întocmit de responsabilul cu protecția radiologică, cu participarea unui expert acreditat în
protecţie radiologică şi/sau a unui expert în fizică medicală, după caz.
254 | P a g e
Art. 146. - Raportul trebuie să includă:
a) descrierea cât mai detaliată a incidentului sau accidentului;
b) identificarea echipamentelor şi a persoanelor implicate;
c) cauzele producerii accidentului, acolo unde acestea se cunosc; d) măsurile luate pentru
restabilirea situaţiei;
e) dozele primite de personalul afectat;
f) recomandări cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea producerii unor
situaţii similare. (NSR-MN)
83. Tumora tiroidiană radioindusă are caracteristicile enumerate, cu o excepţie pe

care trebuie să o menţionaţi:
a) poate fi malignă sau benignă
b) este mai obişnuită la femei
c) este mai obişnuită la copii
d) are o perioadă de latenţă mare
e) este în general fatală
83. e
Numai 5% din cancerul tiroidian este fatal.
Cancerul tiroidian radioindus a fost pus în evidenţă ca urmare a tratării acneei şi amigdalitei
cu radiaţii.
Cancerul tiroidian radioindus este mai probabil la copii şi femei decât la bărbaţi.
84. Nivelul de expunere pentru fetusul unei operatoare a unei instalaţii radiologice
este reglementat prin norme astfel:
a) este interzisă expunerea profesională pentru femeile gravide
b) să fie mai mic de 5 mSv
c) este permisă numai expunerea la radiaţie cu transfer liniar de energie mic
d) nu este permisă nici o expunere între săptămâna 7 şi 15
e) să nu depășească 1 mSv pe toată perioada de graviditate rămasă
84. e
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică (NSR-01):
Art. 57. - (1) De îndată ce o lucrătoare constată că este însărcinată, trebuie să informeze, în
scris, întreprinderea, sau, în cazul unei lucrătoare externe, angajatorul, cu privire Ia starea de
graviditate.
(2) De îndată ce o lucrătoare informează întreprinderea sau, în cazul unei lucrătoare externe,
angajatorul, cu privire la starea sa de graviditate, întreprinderea și angajatorul trebuie să-i
asigure condiții corespunzătoare de lucru, astfel încât doza echivalentă la care este expus fătul
să fie cât mai mică posibil și să nu depășească 1 mSv, cel puțin pe perioada de sarcină
rămasă.
85. Limita dozei impusă de norme pentru lucrătorii din cadrul laboratoarelor de
medicină nucleară include dozele datorate:
a) dezastrului de la Cernobâl
b) zborurilor la mare altitudine
c) radonului din locuinţe
d) mamografiilor de control pentru cancerul mamar
e) expunerii profesionale
85. e
255 | P a g e
Limita de doză pentru lucrătorii din cadrul laboratorului de medicină nucleară se referă numai
la expunerea profesională.
86. Conceptul ALARA impune ca proiectul de amenajare a unui laborator de

medicină nucleară să asigure următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) dozele să fie cât mai mici rezonabil de realizat
b) să se evite expunerile nenecesare
c) să ia în calcul factorii sociali şi economici
d) să minimizeze riscul asociat expunerii medicale
e) dozele la pacient să nu depăşească 50 mSv
86. e
Nu există limite legale stabilite pentru expunerea medicală.
87. Pentru conversia dozei absorbite în doză echivalentă este suficient să
cunoaştem:
a) factorul f
b) factorul de ponderare pentru radiaţie
c) nivelul de expunere
d) distanţa la sursa de radiaţie
e) compoziţia materialului absorbant
87. b
Factorul de ponderare pentru radiaţie.
Factorul f numit şi factorul de conversie a rontgenului în rad (a expunerii în absorbţie)
depinde de coeficientul masic de absorbţie a energiei în mediul respectiv relativ la aer.
Factorul f depinde de compoziţia mediului şi energia fotonului. La energii mari la care
predomină interacţia prin efect Compton, factorul f este aproximativ acelaşi pentru toate
materialele.
88. Doza prag pentru producerea cataractei la expunere cronică cu radiaţie gama
este aproximativ:
a) 5 mGy
b) 50 mGy
c) 0,1 Gy
d) 1 Gy
e) 5 Gy
88. e
Doza prag pentru inducerea cataractei este de 5 Gy.
89. Limita de 1 mSv/an pentru persoane din populaţie stabilită de norme include
dozele din:
a) radiografiile dentare
b) zboruri la mare înălţime
c) elementele radioactive din scoarţa pământului
d) radiografiile de control periodic
e) şederea în camera de aşteptare a unui laborator de medicină nucleară
89. e
Definiţia limitei de doză pentru persoane din populaţie exclude explicit contribuţia din
expunerea medicală şi fondul natural.
256 | P a g e
90. Utilizarea factorului de utilizare (U) în calculul ecranelor de protecţie se referă
la fracţiunea de:
a) săptămână în care aparatul este în funcţiune
b) săptămână în care spaţiul este ocupat de personal
c) timp în care fasciculul este îndreptat spre ecran
d) timp în care spaţiul este ocupat de personal
e) timp în care pacientul se află în camera de expunere
91. Ansamblul de măsuri constructive, tehnice, de dotare şi organizatorice, care

asigură condiţii normale de lucru sau diminuează acţiunea factorilor de risc se
numeşte:
a) protecţie individuală
b) protector
c) protecţie în zona de lucru
d) echipament de protecţie
e) echipament individual de protecţie
91. c
Art. 1. - Dispoziţiile prezentului normativ sunt emise în temeiul art. 5 din Legea nr. 111/1996
privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale art. 5 din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 2. - Termenii folosiţi în prezentul normativ se definesc astfel:
a) protecţie individuală - măsura de protecţie a muncii, prin care se previne sau se diminuează
acţiunea factorilor de risc asupra unei singure persoane. Se apelează la o astfel de măsură
numai după ce au fost epuizate, atât cât este rezonabil posibil, orice alte mijloace tehnice şi
organizatorice de protecţie a muncii sau când nu pot fi avute în vedere asemenea mijloace;
b) protecţie în zona de lucru - ansamblul de măsuri constructive, tehnice, de dotare şi
organizatorice, care asigură condiţii normale de lucru sau diminuează acţiunea factorilor de
risc;
c) mijloc individual de protecţie - mijloc individual destinat protecţiei unui singur angajat şi
care este purtat de acesta;
d) funcţie de protecţie - funcţia realizată de un mijloc de protecţie, prin care se combate
acţiunea unui factor de risc asupra organismului uman sau numai se semnalizează existenţa
unui factor de risc. Funcţia de protecţie se realizează prin interpunerea între factorul de risc şi
organismul uman sau indirect, prevenind declanşarea unor fenomene care pot conduce la
accidente de muncă;
e) protector - obstacol destinat a fi interpus între un factor de risc şi organismul uman pentru a
realiza o funcţie de protecţie;
f) echipament individual de protecţie (E.I.P.) - totalitatea mijloacelor individuale de protecţie
cu care este dotat angajatul în timpul lucrului;
g) echipament individual de protecţie la radiaţii (E.I.R.) - totalitatea mijloacelor individuale
de protecţie la radiaţii ionizante, cu care este dotat angajatul în timpul lucrului;
h) echipament individual de lucru (E.I.L.) - totalitatea mijloacelor individuale utilizate în
procesul de muncă pentru protejarea îmbrăcămintei personale a angajaţilor împotriva uzurii şi
murdăririi excesive;
i) sortiment (de mijloace individuale de protecţie) - grup specific de mijloace individuale de
protecţie, care asigură protecţia aceleiaşi părţi anatomice, caracterizate prin aceeaşi formă
generală şi aceleaşi caracteristici funcţionale: de exemplu: încălţăminte de protecţie;
257 | P a g e
j) tip (de mijloace individuale de protecţie) - grup specific de mijloace individuale de protecţie
din cadrul unui sortiment, caracterizate prin faptul că realizează protecţia împotriva aceluiaşi
factor de risc;
k) factor de risc - factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii
elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau boli
profesionale;
l) factor periculos - factor de risc a cărui acţiune asupra angajatului duce, în anumite condiţii,
la accidentarea acestuia;
m) factor nociv - factor de risc a cărui acţiune asupra angajatului duce, în anumite condiţii, la
îmbolnăvirea acestuia.
( Normativ de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la radiaţii
ionizante- M.O.,partea I, nr. 107/02.02.2005)
92. Măsura de protecţie a muncii, prin care se previne sau se diminuează acţiunea
factorilor de risc asupra unei singure persoane se numeşte:
b) protector
e) echipament individual de protecţie
92. a
a) protecţie individuală - măsura de protecţie a muncii, prin care se previne sau se
diminuează acţiunea factorilor de risc asupra unei singure persoane. Se apelează la o astfel de
măsură numai după ce au fost epuizate, atât cât este rezonabil posibil, orice alte mijloace
tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii sau când nu pot fi avute în vedere asemenea
mijloace;( Normativ de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la
radiaţii ionizante- M.O.,partea I, nr. 107/02.02.2005)
93. Mijlocul individual destinat protecţiei unui singur angajat şi care este purtat de
acesta se numeşte:
b) protector
e) mijloc individual de protecţie
93. e
a) protecţie individuală - măsura de protecţie a muncii, prin care se previne sau se diminuează
acţiunea factorilor de risc asupra unei singure persoane. Se apelează la o astfel de măsură
numai după ce au fost epuizate, atât cât este rezonabil posibil, orice alte mijloace tehnice şi
organizatorice de protecţie a muncii sau când nu pot fi avute în vedere asemenea mijloace;
b) protecţie în zona de lucru - ansamblul de măsuri constructive, tehnice, de dotare şi
organizatorice, care asigură condiţii normale de lucru sau diminuează acţiunea factorilor de
risc;
c) mijloc individual de protecţie - mijloc individual destinat protecţiei unui singur angajat şi
care este purtat de acesta;
258 | P a g e
94. Funcţia realizată de un mijloc de protecţie, prin care se combate acţiunea unui
factor de risc asupra organismului uman sau numai se semnalizează existenţa
unui factor de risc se numeşte:
b) protector
e) funcţie de protecţie
94. e
c) funcţie de protecţie - funcţia realizată de un mijloc de protecţie, prin care se
combate acţiunea unui factor de risc asupra organismului uman sau numai se
semnalizează existenţa unui factor de risc. Funcţia de protecţie se realizează
prin interpunerea între factorul de risc şi organismul uman sau indirect,
prevenind declanşarea unor fenomene care pot conduce la accidente de muncă;
( Normativ de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie
la radiaţii ionizante- M.O.,partea I, nr. 107/02.02.2005)
95. Obstacolul destinat a fi interpus între un factor de risc şi organismul uman
pentru a realiza o funcţie de protecţie se numeşte:
b) protector
e) ecran
95. b
d) protector - obstacol destinat a fi interpus între un factor de risc şi organismul
uman pentru a realiza o funcţie de protecţie;
96. Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat angajatul în
timpul lucrului se numeşte:
b) echipament individual de lucru
d) echipament individual de protecţie
e) echipament individual de protecţie la radiaţie
96. d
e) echipament individual de protecţie (E.I.P.) - totalitatea mijloacelor
individuale de protecţie cu care este dotat angajatul în timpul lucrului;
97. Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie la radiaţii ionizante, cu care este

dotat angajatul în timpul lucrului se numeşte:
b) echipament individual de lucru
259 | P a g e
d) echipament individual de protecţie
e) echipament individual de protecţie la radiaţie
97. e
g) echipament individual de protecţie la radiaţii (E.I.R.) - totalitatea mijloacelor
individuale de protecţie la radiaţii ionizante, cu care este dotat angajatul în timpul lucrului;
98. Factorii (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor

implicate în procesul de muncă, care pot provoca accidente de muncă sau boli
profesionale, se numesc factori de:
a) risc
b) mediu
c) protecţie
d) muncă
e) ambient
98. a
k) factor de risc - factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii
elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau boli
profesionale;
l) factor periculos - factor de risc a cărui acţiune asupra angajatului duce, în anumite condiţii,
la accidentarea acestuia;
m) factor nociv - factor de risc a cărui acţiune asupra angajatului duce, în anumite condiţii, la
îmbolnăvirea acestuia.
99. Care din afirmaţiile următoare privind obligaţiile titularului de autorizaţie de

acordare a echipamentului individual de protecţie la radiaţie nu este adevărată?
a) gratuit
b) suplimentar faţă de echipamentul individual de protecţie specific locului de muncă
c) tuturor angajaţilor
d) angajaţilor cu acces în zona controlată
e) tuturor persoanelor cu acces în zona controlată
99. c
Art. 4. - (1) Echipamentul individual de protecţie la radiaţii se acordă suplimentar
echipamentului individual de protecţie specific locului de muncă respectiv.
(2) Echipamentul individual de protecţie şi/sau de protecţie la radiaţii (E.I.P. şi/sau E.I.R.) se
asigură şi se acordă gratuit, de către titularul de autorizaţie, atât angajaţilor proprii, cât
şi tuturor categoriilor de persoane care au acces în zona controlată/supravegheată în
care se desfăşoară activităţi nucleare (personal de inspecţie şi control, personal detaşat,
personal în stagii de practică sau de pregătire, utilizatori etc.).
260 | P a g e
100. Utilizarea echipamentului individual de protecţie la radiaţie neautorizat
este:
a) interzisă
b) permisă temporar cu acordul Laboratorului de igiena radiaţiilor c) permisă dacă este în curs
de autorizare
d) permisă cu acordul inspectorului CNCAN
e) reglementările legale nu cer autorizarea
100. a
Art. 5. - Echipamentul individual de protecţie acordat unei persoane trebuie să asigure
protecţia acesteia împotriva tuturor factorilor de risc care acţionează asupra sa în timpul
îndeplinirii sarcinii de muncă.
Art. 6. - (1) Echipamentul individual de protecţie la radiaţii trebuie să posede autorizaţie de
securitate radiologică pentru produs, conform Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare.
(2) Este interzisă utilizarea echipamentului individual de protecţie la radiaţii,
neautorizat conform alin. (1).
101. Comisia de stabilire a mijloacelor individuale de protecţie la radiaţie are

următoarele atribuţii cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) analiza costurilor echipamentului
b) analiza factorilor de risc
c) alegerea sortimentelor şi a tipurilor de echipamente
d) stabilirea duratei de folosire funcţie de condiţiile concrete
e) stabilirea modului de acordare a echipamentului
101. a
Art. 7. - Echipamentul individual de protecţie la radiaţii (E.I.R.) se asigură şi se acordă de
către titularul de autorizaţie, în conformitate cu criteriile stabilite în tabelul din anexă.
Art. 8. - Echipamentul individual de protecţie (E.I.P.) se asigură şi se acordă de către titularul
de autorizaţie în conformitate cu Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului
individual de protecţie, aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr.
225/1995.
Art. 9. - Stabilirea mijloacelor individuale de protecţie la radiaţii (sortimente şi tipuri), care
compun echipamentul individual de protecţie la radiaţii ce trebuie acordat fiecărei persoane,
se face pe baza analizei şi cumulării factorilor de risc la care aceasta este expusă pe durata
prezenţei sale în zona controlată/supravegheată în scopul îndeplinirii sarcinilor de muncă.
Art. 10. - Analiza factorilor de risc, alegerea sortimentelor şi a tipurilor de mijloace
individuale de protecţie la radiaţii, durata normată de folosire a acestora, diferenţiat pe
categorii de personal şi condiţii concrete de muncă, precum şi modul de acordare a
acestora (inventar personal, inventar secţie etc.) se fac de către o comisie formată din
persoanele cu responsabilităţi în domeniul nuclear, posesoare de permis de exercitare de nivel
cel puţin doi, unul până la trei reprezentanţi ai salariaţilor cu permis de exercitare de nivel doi
şi un reprezentant al sindicatului. Componenţa nominală a comisiei şi modul de funcţionare a
acesteia sunt stabilite de consiliul de administraţie sau de alt organ echivalent acestuia, care
poate angaja, potrivit legii, răspunderea juridică a titularului/solicitantului de autorizaţie.
261 | P a g e
102. Documentaţia tehnică de autorizare trimisă la CNCAN trebuie să
conţină informaţiile enumerate cu privire la echipamentul individual de protecţie
la radiaţie cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) analiza factorilor de risc
b) analiza costurilor
c) lista cu mijloacele individuale de protecţie
d) cantitatea din fiecare sortiment
e) cantitatea din fiecare tip
102. b
Art. 11. - Comisia de analizare a factorilor de risc poate solicita, pe cheltuiala
titularului/solicitantului de autorizaţie, consultarea unui expert acreditat în protecţie
radiologică, efectuarea de expertize sau de măsurători de către organe specializate care să
ajute la analizarea factorilor de risc.
Art. 12. - Propunerea comisiei, prin care se stabilesc mijloacele individuale de protecţie la
radiaţii, se aprobă şi se însuşeşte de consiliul de administraţie sau de alt organ echivalent
acestuia. Rezultatele analizei factorilor de risc, lista cu mijloacele individuale de
protecţie la radiaţii stabilite şi cantităţile din fiecare sortiment şi tip procurate fac parte
din documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei C.N.C.A.N.
103. Printre obligaţiile titularului de autorizaţie privitoare la echipamentele

de protecţie individuală sunt următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) să asigure verificarea periodică a calităţii de protecţie a echipamentelor
b) să asigure condiţii de depozitare şi întreţinere a echipamentelor
c) să asigure condiţii de curăţare şi decontaminare
d) să asigure echipamentele la o societate de asigurări împotriva furturilor şi distrugerii
e) să înlocuiască echipamentele atunci când şi-au pierdut capacitatea de protecţie sau au atins
timpul normat de viaţă
103. d
Art. 14. - Titularul de autorizaţie are următoarele obligaţii:
a) să asigure condiţii de verificare periodică a calităţilor de protecţie ale mijloacelor
individuale de protecţie la radiaţii, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare;
b) să asigure condiţii de curăţare şi de decontaminare a echipamentelor individuale de
protecţie la radiaţii (E.I.R.);
c) să asigure condiţii de depozitare şi de întreţinere, precum şi repararea şi verificarea
mijloacelor individuale de protecţie la radiaţii, astfel încât să se asigure conservarea calităţilor
de protecţie ale acestora;
d) să înlocuiască mijloacele individuale de protecţie la radiaţii, la expirarea duratei normate de
folosire sau care nu mai posedă calităţile de protecţie, de fiecare dată când se constată acest
lucru, indiferent de motiv.
Art. 15. - Responsabilul cu securitatea radiologică are următoarele obligaţii:
a) să instruiască personalul în legătură cu modul de utilizare şi cu caracteristicile
echipamentului individual de protecţie la radiaţii;
b) să anunţe în scris titularul de autorizaţie asupra oricăror modificări legate de echipamentul
individual de protecţie la radiaţii (E.I.R.)
262 | P a g e
104. Persoanele care beneficiază de echipament de protecţie individuală au
următoarele obligaţii, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) să cunoască caracteristicile şi modul de utilizare a acestuia
b) să poarte întregul echipament pe toată durata desfăşurării de activităţi din domeniul nuclear
c) să renunţe la echipament dacă îl incomodează în timpul lucrului
d) să utilizeze echipamentul doar în scopul pentru care a fost acordat
e) să solicite un nou echipament dacă, indiferent de motiv, cel acordat şi-a pierdut capacitatea
de protecţie
104. c
Art. 16. - Persoanele care beneficiază de echipament individual de protecţie la radiaţii au
următoarele obligaţii:
a) să cunoască caracteristicile şi modul corect de utilizare a mijloacelor individuale de
protecţie din dotare;
b) să poarte întregul echipament individual de protecţie (E.I.R. şi E.I.P.), pe toată durata
desfăşurării activităţii în zona controlată/supravegheată, în vederea îndeplinirii sarcinilor de
serviciu; c) să utilizeze echipamentul individual de protecţie (E.I.R. şi E.I.P.) doar în scopul
pentru care acesta a fost atribuit şi să se preocupe de conservarea calităţilor de protecţie ale
acestuia;
d) să prezinte mijloacele individuale de protecţie la verificările periodice prevăzute în
instrucţiunile de utilizare şi pentru curăţare sau decontaminare;
e) să solicite un nou mijloc individual de protecţie atunci când, din diverse motive, mijlocul
individual de protecţie avut în dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare.
105. Dacă nu i se asigură echipament de protecţie, executantul unei sarcini de

serviciu are dreptul:
a) la program redus de lucru
b) la plata unei indemnizaţii
c) la concediu suplimentar
d) să refuze executarea sarcinii
e) la schimbarea locului de muncă
105. d
Art. 17. - Pierderea calităţilor de protecţie ale mijlocului individual de protecţie înainte de
termenul prevăzut în instrucţiuni şi dovedită a se fi produs din vina purtătorului îl
îndreptăţeşte pe agentul economic la recuperarea pagubei pe seama purtătorului.
Art. 18. - Executantul unei sarcini de serviciu are dreptul de a refuza executarea
acesteia, dacă nu i se asigură mijloacele individuale de protecţie necesare, prevăzute în
normativ, fără ca refuzul să atragă asupra sa măsuri disciplinare.
Art. 19. - Nepurtarea echipamentului individual de protecţie (E.I.R. şi E.I.P), în cazul în care
acesta este corect acordat şi în stare de funcţionare, sau utilizarea acestuia în alte condiţii
decât cele prevăzute de instrucţiunile de utilizare se sancţionează conform Legii nr. 98/1994
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate
publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii protecţiei muncii nr. 90/1996,
republicată. ( Normativ de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la
radiaţii ionizante- M.O.,partea I, nr. 107/02.02.2005)
263 | P a g e
106. Pentru monitorizarea datelor rezultate din expunerea medicală a
populaţiei la radiaţii ionizante trebuie asigurat un sistem de înregistrare pentru:
a) fiecare generator de radiaţie X sau sursă de expunere
b) fiecare laborator de rontgendiagnostic
c) numai pentru generatorii utilizaţi în rontgenterapie
d) numai pentru pacienţii cu trimitere
e) numai pentru telecobaltoterapie
106. a
Art. 2. - Pentru fiecare generator de radiaţii X sau sursă de iradiere, folosită în scop de
diagnostic sau tratament medical, se asigură un sistem de înregistrare individual, pe suport
hârtie sau în format electronic, pentru monitorizarea datelor rezultate din expunerea medicală
a populaţiei la radiaţii ionizante.(Ordinul nr. 1255/2016 pentru aprobarea Normelor privind
înregistrarea, centralizarea şi raportarea informaţiilor privind expunerea medicală a populaţiei
la radiaţii ionizante – M.O Partea I nr. 916/2016)
107. Datele pe care trebuie să le conţină sistemul de înregistrare a dozelor la

pacienţi sunt cele menţionate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) codul numeric personal
b) numele, prenumele şi data naşterii
c) starea civilă
d) înălţimea
e) greutatea
107. c
Art. 3. - Sistemul de înregistrare cuprinde minimum următoarele informaţii: 1. Date despre
pacienţi:
a) numele şi prenumele;
b) codul numeric personal;
c) vârsta;
d) genul;
e) înălţimea;
f) greutatea;
g) pentru persoanele de gen feminin în perioadă fertilă se menţionează eventualitatea unei
sarcini şi perioada de sarcină, dacă este cazul;
h) indicaţia clinică.
........................................................................................................
(Ordinul nr. 1255/2016 pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea, centralizarea și
raportarea informațiilor privind expunerea medicală a populației la radiații ionizante – M.O
Partea I nr. 916/2016)
108. Datele pe care trebuie să le conţină sistemul de înregistrare a dozelor la

pacienţi sunt cele menţionate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) codul numeric personal
b) numele, prenumele şi data naşterii
c) starea civilă
d) înălţimea
e) sexul
108. c
Art. 3. - Sistemul de înregistrare cuprinde minimum următoarele informaţii: 1. Date despre
pacienţi:
264 | P a g e
a) numele şi prenumele;
b) codul numeric personal;
c) vârsta;
d) genul;
e) înălţimea;
f) greutatea;
g) pentru persoanele de gen feminin în perioadă fertilă se menţionează eventualitatea unei
sarcini şi perioada de sarcină, dacă este cazul;
h) indicaţia clinică.
...................................................................................
109. Printre datele privitoare la parametrii individuali de expunere pe care

trebuie să le conţină sistemul de înregistrare sunt cele menţionate, cu o excepţie
pe care trebuie să o menţionaţi:
a) distanţa colimator pacient
b) radiofarmaceuticul
c) tip examinare
d) activitate (MBq)
e) volum ţintă (cm3)
109. a
Art. 3. - Sistemul de înregistrare cuprinde minimum următoarele informaţii:
........................................................................................................
2. date privind parametrii individuali de expunere folosiţi, după caz:
(Ordinul nr. 1255/2016 pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea, centralizarea şi
raportarea informaţiilor privind expunerea medicală a populaţiei la radiaţii ionizante – M.O
110. În cazul investigaţiilor radiodiagnostice doza din sistemul de înregistrare

se comunică, în scris:
a) pacientului
b) aparţinătorilor
c) medicului de familie
d) medicului curant
e) laboratorului de igiena radiaţiilor
110. a
265 | P a g e
Art. 4. - (1) În cazul examinărilor radiodiagnostice, pacientului i se comunică în scris, odată
cu rezultatul examinării, după caz, valoarea DAP (Gy x cm2), kerma în aer la suprafaţa de
intrare ESAK (mGy), kerma în aer (Ka), doza medie glandulară MGD (mGy), doza în punctul
de referinţă (mGy), valoarea DLP (mGy x cm), activitatea administrată (MBq), în
conformitate cu sistemul de înregistrare individuală a dozei pacientului ca urmare a expunerii
medicale la radiaţii ionizante.
(2) În cazul procedurilor radioterapeutice, pacientului i se comunică în scris, după caz,
activitatea administrată (GBq), doza prescrisă în volumul-ţintă (Gy), doza totală eliberată în
volumul-ţintă (Gy) şi numărul de şedinţe de terapie, în conformitate cu sistemul de
înregistrare individuală a dozei pacientului ca urmare a expunerii medicale la radiaţii
ionizante.
111. Dacă o asistentă din echipa de examinare face un pas înapoi dublând
distanţa la pacient, doza pe care o va încasa:
a) creşte de 4 ori
b) se reduce de 2 ori
c) creşte de 2 ori
d) se reduce de 4 ori
e) nu se modifică
111. d
Doza scade de patru ori ca urmare a dublării distanţei la pacient, sursa de radiaţie, conform
legii variaţiei intensităţii radiaţiei gama invers proporţional cu pătratul distanţei.
112. Limita dozei are următoarele caracteristici, cu o excepţie pe care trebuie

să o indicaţi:
a) este stabilită de o autoritate naţională
b) este obligatorie
c) se aplică expunerii pacienţilor
d) se aplică expunerii profesionale
e) se aplică expunerii persoanelor din populaţie
112. c
Limita dozei:
- este stabilită de o autoritate naţională
- este obligatorie
- se aplică expunerii profesionale şi populaţiei
- nu este aplicabilă expunerii medicale
113. Constrângerea de doză are următoarele caracteristici, cu o excepţie pe

a) este stabilită de o autoritate naţională
b) este o limită de doză
c) este parte în procesul de optimizare
d) are caracter prospectiv
e) se aplică expunerii profesionale şi a persoanelor din populaţie
113. b
Constrângerea de doză:
266 | P a g e
- este stabilită de o autoritate naţională sau de managementul unităţii
- face parte integrală din procesul de optimizare a radioprotecţiei
- se aplică expunerii profesionale şi populaţiei şi expunerii voluntarilor pentru cercetările
biomedicale şi susţinerea pacienţilor
- va fi utilizată numai prospectiv - nu este o limită de doză
(ICRP 73).
114. Nivelul de referinţă în diagnostic are următoarele caracteristici, cu o

a) este stabilit de o autoritate naţională sau de organizaţiile profesionale
b) se aplică dozei la pacient
c) se aplică ingestiei de radiofarmaceutice
d) implică, dacă este depăşit, analiza locală a procedurilor de securitate radiologică
e) este o limită de doză
114. e
Nivelul de referinţă în diagnostic:
Nivelul de referinţă în diagnostic este un nivel de investigare stabilit de organizaţiile
profesionale sau de o autoritate (sau împreună) pentru aplicarea la o procedură de diagnostic
generală (uzuală).
Acesta trebuie să fie utilizat flexibil pentru a permite doze mai mari atunci când sunt indicate
de raţiuni clinice profunde. (ICRP 60).
Nivelul de referinţă în diagnostic se aplică unor mărimi uşor de măsurat în practică, de obicei
doza absorbită în aer sau într-un material echivalent ţesutului, la suprafaţa unui fantom
standard simplu sau a unui pacient reprezentativ.
În cazul medicinii nucleare mărimea considerată este activitatea administrată.
Nivelul de referinţă în diagnostic, atât în radiologie cât şi în medicina nucleară, trebuie să fie
utilizat ca un test simplu pentru identificarea situaţiilor în care nivelul dozei la pacient sau
activitatea administrată sunt neobişnuit de mari.
Dacă este depăşit nivelul de referinţă, se vor iniţia măsuri de revizuire a procedurilor şi
echipamentelor, pentru reducerea dozei.
Nivelurile de referinţă în diagnostic sunt ajutoare pentru o evaluare profesională a activităţii şi
nu reprezintă linia de demarcaţie dintre o bună practică medicală şi una proastă.
Nu este indicată utilizarea nivelurilor de referinţă în diagnostic în scopuri de
reglementare sau comerciale.
Nivelul de referinţă în diagnostic se aplică numai expunerii medicale.
Nivelul de referinţă în diagnostic nu are nicio legătură cu limita dozei sau cu constrângerea
de doză.
Nivelul de referinţă în diagnostic va fi revizuit la intervale de timp care reprezintă un
compromis între stabilitatea necesară şi modificările de lungă durată observate în distribuţia
dozelor. Dacă dozele observate sau activităţile administrate sunt mult sub nivelul nivelurilor
de referinţă se recomandă evaluarea calităţii imaginilor obţinute.
Nivelurile de referinţă în diagnostic trebuie să fie stabilite numai pentru procedurile de
examinare uzuale şi tipuri generale de echipament.
Un număr prea mare de niveluri de referinţă le reduce utilitatea mai ales că nu sunt concepute
pentru a fi utilizate de o manieră precisă. (ICRP 73).
115. Nivelul de înregistrare are următoarele caracteristici, cu o excepţie pe

a) este stabilit de o autoritate naţională sau de managementul unităţii
267 | P a g e
b) se aplică dozei la pacient
c) se aplică expunerii profesionale
d) permite eliminarea informaţiilor neesenţiale
e) se aplică monitorizării individuale şi a locului de muncă
115. b
Nivelul de înregistrare:
- este stabilită de o autoritate naţională sau de managementul unităţii
- elimină înregistrarea informaţiilor neesenţiale
- se aplică expunerii profesionale în special la monitorizarea individuală şi a locurilor de
muncă (ICRP 73)
116. Măsurarea fundamentală făcută de un scaner CT este:

a) sortarea numerelor CT
b) determinarea scării de griuri
c) densitatea pixelului
d) atenuarea relativă a radiaţiei X
e) numărul atomic al voxelului
116. d
Unităţi Hounsfield HU sau numere CT exprimă relaţia cu coeficientul de absorbţie relativ μ.
Prin definiţie, pentru un material x, avem: HU x = 1000 x (μx - μapa)/ μapa.
Deci pentru apă avem HUapă = 0 iar pentru aer (μaer neglijabil faţă de valoarea μapa) HUaer = -
1000. Deoarece coeficientul de atenuare depinde de energia fotonilor X, numerele CT depind
de tensiunea tubului şi de filtrare.
Voxelul este un element de volum din pacient definit ca produsul dintre suprafaţa pixelului şi
grosimea feliei explorate.
117. Caracterizarea unui ţesut este dificilă din cauză că valoarea numerelor
CT se poate modifica cu:
a) nivelul ferestrei
b) lărgimea ferestrei
c) curentul în tub
d) timpul de scanare
e) medierea volumică
117. e
Depinde de medierea volumică pentru că numărul CT este o mediere a coeficienţilor de
absorbţie liniari a materialelor din voxel.
Lărgimea ferestrei - determină intervalul dintre alb şi negru.
Nivelul ferestrei defineşte valoarea mediană a intervalului dintre alb şi negru.
Prin setarea valorilor lărgimii şi nivelului ferestrei se optimizează afişarea imaginilor obţinute
la CT prin determinarea valorilor strălucirii şi contrastului atribuite datelor imaginii CT. De
exemplu afişarea imaginilor CT cu alegerea lărgimii ferestrei la 100 HU şi nivelul la 50 HU
va rezulta o imagine în care valorile HU zero sau mai mici apar negre, valorile egale sau mai
mari de 100 apar albe iar valorile HU 50 apar gri (la mijlocul scalei de gri).
Setarea valorilor lărgimii şi nivelului ferestrei afectează numai imaginile afişate nu şi
imaginile reconstruite stocate în calculator.
268 | P a g e
118. Transmisiile radiaţiei X măsurate, provenite de la expunerea pacientului
la un singur fascicul X CT în evantai, se numesc:
a) filtru
b) algoritm de retroproiecţie
c) secţiune tomografică
d) fascicul primar
e) proiecţie
118. e
Fascicul în evantai (un fascicul plat de forma unui evantai) provenit de la un tub radiogen fix
şi care va traversa pacientul.
Matrice de detectori o baterie de detectori care măsoară intensitatea fasciculului X transmis.
Suma radiaţiei - transmisia totală a radiaţiei X măsurată de un detector şi care se datorează
atenuărilor de către toate ţesuturile traversate de fascicul sumate.
Proiecţie - colecţia sumelor radiaţiei pentru toţi detectorii la o poziţie dată a tubului. O
proiecţie tipică are până la 1000 de puncte individuale.
Seturi de date de proiecţie - sunt achiziţionate la diverse unghiuri în jurul pacientului.
O imagine CT este obţinută prin analiza matematică (reconstruită) a seturilor de date de
proiecţie. Pentru o imagine CT sunt necesare în general 1000 de proiecţii.
119. Care algoritm de reconstrucţie al imaginii este utilizat la scanerele CT

moderne?
c) retroproiecţia
119. d
Un algoritm matematic reconstruieşte imaginile secţiuni CT (datele imaginii) din datele
proiecţiilor multiple (datele primare). Generarea unei imagini din datele achiziţionate implică
determinarea coeficienţilor liniari de atenuare a fiecărui pixel din matricea imaginii.
Retroproiecţie filtrată este algoritmul de reconstrucţie utilizat de cvasitotalitatea CT moderne.
120. Dacă monitorul de afişare a unui CT este setat cu lărgimea ferestrei la

100 HU iar nivelul la 50 HU:
a) valoarea HU a apei devine 50
b) materia albă va arăta gri
c) materia gri va arăta albă
d) osul va arăta negru
e) pulmonul va arăta alb
120. b
Materia albă va fi în mijlocul intervalului de afişare.
121. Care din următoarele operaţii nu poate fi utilizată la procesarea imaginii

CT?
a) reglarea nivelului ferestrei
b) reorganizarea multiplanară (multiplanar reformatting)
269 | P a g e
c) codificarea fazei
d) redarea volumică
e) afişarea suprafeţei umbrite
121. c
Reorganizarea multiplanară este o metodă de generare a imaginilor sagitale, coronale şi
oblice din datele imaginii originare axiale.
Redarea tridimensională sau în volum a datelor CT cere segmentarea datelor imaginii pentru
alegerea ţesuturilor sau structurilor de interes.
Afişarea suprafeţei umbrite - este o metodă de redare a suprafeţelor ca şi cum ar fi luminate.
Pentru a obţine un aspect tridimensional se introduce aparenţa unei iluminări cu o sursă
punctiformă.
122. Care din următorii detectori de radiaţie nu sunt utilizaţi ca detectori în
scanerele CT?
a) germanatul de bismut
b) CdWO4
c) xenon gaz
d) NaI
e) camere cu ionizare cu aer
122. e
Detectorii de radiaţie utilizaţi la CT trebuie să aibă randamentul de detecţie a radiaţiei X
mare, timp de răspuns mic şi interval de măsurare larg.
Camerele cu ionizare cu aer nu îndeplinesc aceste condiţii.
Detectorii cu gaz (xenon) - sunt camere cu ionizare umplute cu xenon sub presiune (25 atm)
pentru mărirea randamentului de detecţie. Sunt utilizaţi la CT de generaţia a treia.
Detectori cu corp solid - sunt scintilatori care sub acţiunea radiaţiei X emit lumină colectată
pe fotomultiplicatori sau fotodiode. Cel mai utilizat material este tungstanatul de cadmiu
CdWO4. Mai sunt utilizaţi iodura de cesiu, fluorura de calciu şi germanatul de bismut.
Detectorii cu corp solid sunt utilizaţi la CT de generaţia a patra.
123. Detectorii utilizaţi la CT de generaţia a patra sunt de regulă

confecţionaţi din:
a) camere cu ionizare cu aer la joasă presiune
b) tuburi Geiger
c) CdWO4
d) xenon sub presiune mare
e) seleniu
123. c
Sistemul CT de primă generaţie (numit EMI) a fost introdus în practica clinică în 1972.
Acesta utiliza un fascicul îngust şi doi detectori cu NaI. Scanerul genera 160 de puncte de
date per proiecţie şi 180 de proiecţii pentru o imagine. Achiziţia de date dura cca 5 minute.
Scanerele de generaţie secundă utilizează aceiaşi tehnică de translaţie rotaţie dar cu un
fascicul de tip evantai şi cu detectori multipli.
Scanerele de generaţie terţiară - utilizează un fascicul larg tip evantai rotativ cuplat cu o
matrice mare de detectori (sistem rotativ - rotativ). Geometria dintre tub şi detectori nu se
modifică în timpul rotaţiei de 360o în jurul pacientului.
Scanerele de generaţia a patra - au un tub rotativ şi un inel fix de detectori (până la 4800) în
gantry (sistem rotativ - fix). Datele pentru o secţiune sunt achiziţionate în 0,5 la 2 secunde.
Acestea au costuri foarte mari pentru mai mult de o secţiune din care cauză sunt înlocuite de
CT multisecţiune. Scanerele cu fascicul de electroni (de generaţia a cincea) - utilizează un
270 | P a g e
tun electronic care focalizează un fascicul de electroni rapizi pe un arc de 210o a unui inel
ţintă din tungsten, de diametru mare, din gantry. Radiaţia X produsă, colimată, traversează
pacientul şi ajunge la două inele de detectori permiţând achiziţia a două imagini simultan.
124. CT cu fascicul de electroni poate achiziţiona o imagine CT în:

a) mai puţin de 1 milisecundă
b) 1 ms
c) 8 ms
d) 25 ms
e) 50 ms
124. e
Scanerele cu fascicul de electroni (de generaţia a cincea) - utilizează un tun electronic care
focalizează un fascicul de electroni rapizi pe un arc de 210o a unui inel ţintă din tungsten, de
diametru mare, din gantry. Radiaţia X produsă colimată, traversează pacientul şi ajunge la
două inele de detectori permiţând achiziţia a două imagini simultan.
Principalele avantaje ale sistemului constau în achiziţia imaginii în mai puţin de 50 ms şi
eliminarea aproape totală a artefactelor de mişcare, atât detectorii cât şi sursa de radiaţie
fiind fixe.
Achiziţia datelor pentru inimă (8 imagini) durează aproximativ 0,2 s.
Scanerele cu fascicul de electroni pot fi operate ca şi CT convenţionale prin medierea
multiplelor imagini achiziţionate prin scanarea repetată a unei secţiuni date.
125. Rezoluţia spaţială a unui scaner CT poate fi îmbunătăţită mărind:

a) dimensiunea petei focale
b) dimensiunea elementelor de detecţie
c) tensiunea tubului
d) timpul de scanare
e) matricea de reconstrucţie
125. e
Rezoluţia axială în planul de scanare poate fi îmbunătăţită prin micşorarea câmpului de
vedere sau mărirea matricii dacă nu este limitată de dimensiunea petei focale sau a
detectorului.
Valorile tipice ale rezoluţiei spaţiale sunt de la 0,5 pl/mm la 1,5 pl/mm.
126. Radionuclidul 99mTc utilizat în medicina nucleară de diagnostic se obţine:

e) cu un generator cu 99Mo
126. e
Radionuclidul 99mTc se obţine prin eluţie cu un generator care are ca radionuclid părinte 99Mo.
127. Vizibilitatea unor leziuni mari cu contrast CT mic poate fi îmbunătăţită

prin creşterea:
a) filtrării
b) mAs
c) dimensiunii matricii
d) lărgimii ferestrei de afişare
e) dimensiunea imaginii pe film
271 | P a g e
127. b
Obiectele cu contrast mic sunt dificil de vizualizat din cauza zgomotului. Acesta poate fi redus
prin mărirea numărului de fotoni implicaţi în formarea imaginii, deci prin mărirea mAs.
Zgomotul CT, dacă ceilalţi parametrii rămân constanţi, poate fi redus prin mărirea tensiunii
sau curentului tubului sau a timpului de scanare.
Zgomotul mai poate fi redus prin mărirea voxelului - prin scăderea mărimii matricei,
creşterii câmpului de vedere sau a grosimii secţiunii.
Zgomotul nu se modifică cu pasul în scanarea spirală.
Nivelul de zgomot al unui CT modern este în jur de 3 HU.
Zgomotul imaginii reconstruite depinde de filtrele utilizate şi de setarea ferestrei de afişare.
128. Artefactele de volum parţial în CT sunt în general reduse prin
micşorarea:
a) grosimii secţiunii
b) timpului de scanare
c) dimensiunii matricii imaginii
d) dimensiunii petei focale
e) tensiunii tubului
128. a
Artefactul de volum parţial apare ca urmare a medierii coeficientului liniar de absorbţie într-
un voxel cu compoziţie eterogenă. Acesta creşte cu mărimea pixelului şi grosimea secţiunii.
Artefacte de mişcare - datorate timpului de scanare de 0,5 s la 2 s interval care permite atât
mişcările involuntare (inima) cât şi voluntare ale pacientului. Structurile se mişcă dintr-un
voxel în altul în timpul achiziţionării datelor introducând astfel erori la reconstrucţie.
Artefacte sub formă de striaţii datorate unor mişcări aleatorii apar ca nişte striaţii în direcţia
mişcării.
Artefacte sub formă de stele apar ca urmare a unor structuri de foarte mare densitate cum ar fi
implantele metalice.
Artefacte datorate durificării fasciculului - prin traversarea corpului fasciculul devine
progresiv mai dur (radiaţiile de energie joasă fiind absorbite mai repede) ceea ce duce la
subestimarea coeficientului de absorbţie deci a numerelor HU. Ele pot fi reduse printr-un soft
special de prelucrare. Sunt marcate la interfeţele cu contrast mare cum este între osul craniului
şi creier.
Artefacte de inel pot apare la CT de generaţia a treia dacă unul sau mai mulţi detectori din
inelul de detecţie sunt defecţi sau prost calibraţi.
Artefacte datorate defecţiunilor echipamentului sunt foarte rare la CT moderne.
129. Un material care are atenuarea mai mare cu 5% decât apa are numărul
Hounsfield egal cu:
a) - 50
b) - 5
c) +5
d) +50
e) +500
129. d
Formula de calcul este 1000 x (μ - μw)/μw, unde μ este coeficientul de atenuare pentru
materialul respectiv iar μw este coeficientul de atenuare pentru apă.
272 | P a g e
130. Prevederile Normelor pentru transportul materialelor radioactive
(NTMR) se aplică următoarelor operaţii, cu excepţia uneia pe care trebuie să o
indicaţi :
a) proiectarea ambalajelor
b) fabricarea ambalajelor
c) întreţinerea şi repararea ambalajelor
d) descărcarea şi recepţionarea la destinaţie a coletelor
e) utilizarea materialelor radioactive
130. e
Art. 106. - Prezentele norme se aplică transportului materialelor radioactive prin toate
modurile de transport: pe uscat, pe apă şi în aer şi care implică materialele radioactive,
inclusiv transportul ocazionat de utilizarea materialelor radioactive. Transportul cuprinde
toate operaţiile şi condiţiile asociate şi implicate în mişcarea materialului radioactiv. Acestea
includ: proiectarea, fabricarea, întreţinerea şi repararea ambalajelor, pregătirea, manipularea,
încărcarea, expedierea, transportul, depozitarea în tranzit, descărcarea şi recepţionarea la
destinaţia finală a coletelor şi a materialelor radioactive. În prezentele norme se aplică o
abordare gradată a standardelor de performanţă caracterizată prin trei nivele generale de
severitate:
a) condiţii obişnuite de transport (fără incidente)
b) condiţii normale de transport (incidente minore)
c) condiţii de accident. (NTMR- 2005)
131. Normele pentru transportul materialelor radioactive (NTMR) asigură

protecţia populaţiei, bunurilor materiale şi a mediului înconjurător pe toată
durata transportului prin îndeplinirea următoarelor cerinţe, cu o excepţie pe care
a) izolarea conţinutului radioactiv
b) controlul costurilor pe kilometru şi tonă
c) controlul intensităţii radiaţiei externe
d) prevenirea criticităţii
e) prevenirea deteriorării datorate acţiunii căldurii
131. b
Art. 104. - Obiectivul prezentelor norme îl reprezintă protecţia populaţiei, a bunurilor
materiale şi a mediului înconjurător contra efectelor radiaţiilor ionizante pe toată durata
transportului materialelor radioactive. Această protecţie este asigurată prin îndeplinirea
următoarelor cerinţe:
a) izolarea conţinutului radioactiv;
b) controlul intensităţii radiaţiei exterioare;
c) prevenirea criticităţii;
d) prevenirea deteriorării datorate acţiunii căldurii.
Aceste cerinţe sunt satisfăcute în primul rând prin aplicarea unei abordări graduale asupra
limitelor de conţinut pentru colete şi mijloacele de transport şi asupra standardelor de
performanţă pentru modelele de colete în funcţie de riscul prezentat de conţinutul radioactiv.
În al doilea rând, aceste cerinţe sunt satisfăcute prin impunerea unor cerinţe referitoare la
proiectarea şi manipularea coletelor şi la întreţinerea ambalajelor, incluzând consideraţii
referitoare la natura conţinutului radioactiv. În sfârşit, aceste cerinţe sunt satisfăcute prin
impunerea controalelor administrative, inclusiv prin aprobările acordate de autorităţile
competente.
(NTMR- 2005)
273 | P a g e
132. Normele pentru transportul materialelor radioactive (NTMR) nu se
aplică în cazurile menţionate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi :
a) materialelor radioactive sub formă specială
b) materialelor radioactive care fac parte integrantă din mijlocul de transport
c) transportului de materiale radioactive în incinta organizaţiilor supuse regimului de
autorizare
d) materialelor radioactive din produsele de consum autorizate, după vânzarea acestora către
utilizatorul final
e) materialelor radioactive implantate sau încorporate persoanelor sau animalelor vii în scop
de diagnostic sau tratament
132. a
a) materialelor radioactive care fac parte integrantă din mijlocul de transport;
b) transportului de materiale radioactive în incinta organizaţiilor supuse regimului de
autorizare şi unde transportul nu implică drumurile sau căile ferate publice;
c) materialelor radioactive implantate sau încorporate persoanelor sau animalelor vii în scop
de diagnostic sau tratament;
d) materialelor radioactive din produsele de consum care au primit aprobarea de furnizare şi
consum, după vânzarea acestora către utilizatorul final;
e) materialelor naturale sau minereurilor conţinând radionuclizi naturali, care nu se
intenţionează a fi procesate în scopul folosirii acestor radionuclizi şi a căror concentraţie a
activităţii nu depăşeşte de 10 ori valorile specificate în art. 401-406.
f) obiecte solide neradioactive cu substanţe radioactive prezente pe orice
suprafaţa în cantităţi care nu sunt mai mari decât limitele definite pentru
contaminarea radioactivă din Capitolul II. (NTMR- 2005)
133. Ambalaj, conform Normele pentru transportul materialelor radioactive

(NTMR), este :
a) materialul radioactiv sub formă specială
b) materialul absorbant în cazul surselor deschise
c) ansamblul de materiale de ecranare a radiaţiilor
d) ansamblul de elemente componente necesare închiderii depline a conţinutului
radioactiv
e) ansamblul de elemente de izolare termică şi etanşare la apă
133. d
Ambalaj - ansamblul de elemente componente necesare închiderii depline a conţinutului
radioactiv. În particular, ambalajul poate consta din unul sau mai multe recipiente, materiale
absorbante, elemente constructive de distanţare, materiale de ecranare contra radiaţiilor,
echipamente auxiliare pentru umplere, golire, ventilaţie şi protecţie la presiune, dispozitive de
răcire, de amortizare a şocurilor mecanice, dispozitive de fixare şi uşurare a manipulării, de
izolare termică şi dispozitive de întreţinere care sunt parte integrantă a coletului. Ambalajul
poate fi o cutie, un butoi, sau un recipient similar, dar poate fi de asemenea un container de
transport, o cisternă sau un container intermediar de transport în vrac.
Ambalaj exterior - înveliş suplimentar, cum ar fi o cutie sau un sac, care nu necesită
îndeplinirea cerinţelor pentru un container de transport şi care este utilizat de un singur
expeditor ca mijloc de facilitare a manipulării, arimării şi transportului unitar al unei expediţii
formate din unul sau mai multe colete.
Anvelopa de izolare - totalitatea părţilor componente ale ambalajului, care, conform celor
specificate de proiectant, sunt destinate să asigure reţinerea materialului radioactiv în timpul
transportului.(NTMR- 2005)
274 | P a g e
134. Care din următoarele nu este, conform Normele pentru transportul
materialelor radioactive (NTMR), ambalaj?
a) o cutie
b) un butoi
c) o platformă de transport
d) un container de transport
e) o cisternă de transport
134. c
Ambalaj - ansamblul de elemente componente necesare închiderii depline a conţinutului
radioactiv. În particular, ambalajul poate consta din unul sau mai multe recipiente, materiale
absorbante, elemente constructive de distanţare, materiale de ecranare contra radiaţiilor,
echipamente auxiliare pentru umplere, golire, ventilaţie şi protecţie la presiune, dispozitive de
răcire, de amortizare a şocurilor mecanice, dispozitive de fixare şi uşurare a manipulării, de
izolare termică şi dispozitive de întreţinere care sunt parte integrantă a coletului. Ambalajul
poate fi o cutie, un butoi, sau un recipient similar, dar poate fi de asemenea un container de
transport, o cisternă sau un container intermediar de transport în vrac. (NTMR- 2005)
135. Aprobarea de model dată de autoritatea competentă din ţara de origine a

modelului, conform Normelor pentru transportul materialelor radioactive
(NTMR), se numeşte:
a) aprobare unilaterală
b) aprobare multilaterală
c) aranjament special
d) reglementări modale
e) asigurarea conformităţii
135. a
Aprobare - aprobarea multilaterală reprezintă aprobarea dată de către autoritatea competentă
relevantă, atât din ţara de origine a modelului sau expediţiei cât şi de către fiecare din
autorităţile competente din ţările pe teritoriul cărora sau în care expediţia urmează a fi
transportată. Termenul "pe teritoriul cărora sau în care", exclude în mod expres sensul de
"deasupra teritoriului", adică aprobările şi cerinţele de notificare nu se aplică ţării prin al cărui
spaţiu aerian se transportă materialele radioactive, cu condiţia ca să nu fie prevăzută nici o
escală pe teritoriul acestei ţări.
Aprobarea unilaterală reprezintă aprobarea de model care este dată numai de către
autoritatea competentă din ţara de origine a modelului.
Aranjament special - acele prevederi aprobate de autoritatea competentă, conform cărora pot
fi efectuate expediţii de materiale radioactive care nu satisfac în totalitate cerinţele aplicabile
ale prezentelor norme.
Asigurarea calităţii - program de controale şi inspecţii aplicate de orice organizaţie sau
organism implicat în transportul materialelor radioactive, care are scopul de a furniza
încrederea adecvată că standardele de securitate prevăzute de aceste norme sunt realizate în
practică.
Asigurarea conformităţii - program sistematic de măsuri aplicat de autoritatea competentă în
scopul asigurării punerii în practică şi a respectării prevederilor prezentelor norme.
Reglementări modale - oricare din reglementările specifice fiecărui mod de transport ADR,
AND, RID, ICAO-TI, IMDG.(NTMR- 2005)
275 | P a g e
136. În accepţiunea Normelor pentru transportul materialelor radioactive
(NTMR), contaminarea radioactivă constă în prezenţa substanţelor radioactive
emiţătoare beta şi gama pe o suprafaţă, în cantităţi care depăşesc:
a) 0,1 Bq/cm2
b) 0,2 Bq/cm2
c) 0,3 Bq/cm2
d) 0,4 Bq/cm2
e) 0,5 Bq/cm2
136. d
Contaminare radioactivă - prezenţa substanţelor radioactive pe o suprafaţă, în cantităţi care
depăşesc 0,4 Bq/cm2 pentru emiţători beta şi gamma şi emiţători alfa de joasă toxicitate, sau
0,04 Bq/cm2 pentru ceilalţi emiţători alfa.
Contaminarea radioactivă nefixată reprezintă contaminarea radioactivă care poate fi
îndepărtată de pe o suprafaţă în condiţii obişnuite de transport.
Contaminarea radioactivă fixată reprezintă o contaminare radioactivă, alta decât
contaminarea radioactivă nefixată.
(NTMR- 2005)
137. În accepţiunea Normelor pentru transportul materialelor radioactive

(NTMR), un container mic de transport este acela care are toate dimensiunile
exterioare mai mici de:
a) 0,5 m
b) 1 m
c) 1,5 m
d) 2 m
e) 2,5 m
137. c
Container de transport - un echipament de transport destinat facilitării transportului bunurilor
ambalate sau neambalate, cu unul sau mai multe mijloace de transport, fără a se mai efectua
operaţii intermediare de încărcare-descărcare a acestora.
Acesta trebuie să fie un echipament cu închidere sigură, suficient de rigid şi rezistent pentru a
face faţă utilizării repetate şi care trebuie să fie prevăzut cu diverse facilităţi pentru
manipulare, specifice transferului între diversele mijloace de transport utilizate.
Un container mic de transport este acela care are toate dimensiunile exterioare mai mici de
1,5 m, sau un volum interior mai mic de 3 m 3.
Oricare alt container de transport este considerat ca fiind un container mare de transport.
(NTMR- 2005)
138. Numărul atribuit unui colet, ambalaj exterior sau container de transport,
conform Normelor pentru transportul materialelor radioactive (NTMR), şi care
este utilizat pentru a asigura controlul asupra expunerii la radiaţie, se numeşte:
a) intensitatea radiaţiilor
b) indice de ţară
c) indice de ordine
d) indice de transport
e) indice de conformitate
138. d
Expediere - deplasarea direcţională a unei expediţii de la origine la destinaţie.
276 | P a g e
Expediţie - orice colet, ansamblu de colete sau orice încărcătură de materiale radioactive pe
care expeditorul o remite transportatorului în vederea transportării.
Expeditor - orice persoană legal constituită care pregăteşte o expediţie de materiale
radioactive şi care este denumit "expeditor" în documentele de transport.
Indice de transport (IT) - număr atribuit unui colet, ambalaj exterior sau container de
transport sau materialelor ASJ-I sau OCS-I neambalate, şi care este utilizat pentru a asigura
controlul asupra expunerii la radiaţii.
Intensitatea radiaţiilor - debitul de doză corespunzând acestor radiaţii, exprimat în milisievert
pe oră (mSv/h). (NTMR- 2005)
139. Instrucţiunile scrise privind pericolele ce le prezintă marfa transportată

şi modul de minimizare a consecinţelor în cazul unui accident trebuie să fie
furnizate operatorului de transport, conform Normelor pentru transportul
materialelor radioactive (NTMR), de către:
a) posesorul materialelor radioactive
b) expeditor
c) fabricantul materialelor radioactive
d) autoritatea competentă din ţara din care porneşte expediţia
e) fabricantul containerului de transport
139. b
Art. 310. - (1) Expeditorul trebuie să furnizeze instrucţiuni scrise operatorului de transport
care să cuprindă informaţii privind pericolele ce le prezintă marfa transportată şi modul de
minimizare a consecinţelor ce rezultă ca urmare a unui accident.
(2) Conţinutul şi formatul instrucţiunilor scrise sunt prezentate în Anexa 1 care face parte din
prezentele norme.
(3) Operatorul de transport trebuie să-şi însuşească conţinutul instrucţiunilor înainte de
plecarea în trafic şi să le ţină într-un loc uşor accesibil şi separat de celelalte documente de
transport pe tot parcursul expediţiei. (NTMR- 2005)
140. Conţinutul coletelor de tip A, conform Normelor pentru transportul

materialelor radioactive (NTMR), este limitat de:
a) greutate
b) formă geometrică
c) activitate
d) bucăţi
e) cost transport
140. c
Art. 401. - În tabelul I sunt date următoarele valori de bază pentru radionuclizii individuali: a)
Valorile activităţii A1 şi A2, exprimate în TBq;
b) Concentraţia de activitate pentru materiale exceptate, în Bq/g; şi
c) Limitele de activitate pentru expediţiile exceptate, exprimate în Bq
............................................................................................................... Art. 413. - Coletele tip
A nu vor conţine activităţi mai mari decât următoarele:
a) Pentru materialele radioactive sub formă specială - A1; sau
b) Pentru toate celelalte materiale radioactive - A2.
Art. 414. - Pentru un amestec de radionuclizi a căror identitate respectiv activitate este
cunoscută,
conţinutul radioactiv al unui colet tip A trebuie să satisfacă următoarea condiţie:
277 | P a g e
141. Contaminarea radioactivă nefixată a suprafeţelor exterioare ale oricărui
colet (mediată pe orice suprafaţă de 300 cm2) aflat în transport obişnuit nu
trebuie să depăşească, conform Normelor pentru transportul materialelor
radioactive (NTMR), pentru substanţe radioactive emiţătoare beta şi gama sau
emiţătoare alfa cu toxicitate redusă, valoarea:
a) 1 Bq/cm2
b) 2 Bq/cm2
c) 3 Bq/cm2
d) 4 Bq/cm2
e) 5 Bq/cm2
141. d
Art. 508. - Contaminarea radioactivă nefixată a suprafeţelor exterioare ale oricărui colet
trebuie să fie menţinută cât mai scăzută practic posibil, iar în timpul transportului obişnuit nu
se vor depăşi următoarele limite:
a) 4 Bq/cm2 pentru emiţători beta şi gamma şi emiţători alfa cu toxicitate redusă, şi
b) 0,4 Bq/cm2 pentru alţi emiţători alfa.
Aceste limite sunt aplicabile pentru valoarea mediată pe orice suprafaţă de 300 cm2 de pe
exteriorul coletului.
Art. 509. - Cu excepţia celor menţionate la art. 514, nivelul contaminării radioactive nefixate
pe suprafeţele externe sau interne ale ambalajelor exterioare, containerelor de transport,
cisternelor şi containerelor intermediare de transport în vrac, nu va depăşi limitele specificate
în art. 508. (NTMR- 2005)
142. Contaminarea radioactivă nefixată a suprafeţelor exterioare ale oricărui

colet (mediată pe orice suprafaţă de 300 cm2) aflat în transport obişnuit nu
trebuie să depăşească, conform Normelor pentru transportul materialelor
radioactive (NTMR), pentru substanţe radioactive emiţătoare alfa (cu excepţia
celor cu toxicitate redusă), valoarea:
a) 0,1 Bq/cm2
b) 0,2 Bq/cm2
c) 0,3 Bq/cm2
d) 0,4 Bq/cm2
e) 0,5 Bq/cm2
142. d
Art. 508. - Contaminarea radioactivă nefixată a suprafeţelor exterioare ale oricărui colet
trebuie să fie menţinută cât mai scăzută practic posibil, iar în timpul transportului obişnuit nu
se vor depăşi următoarele limite:
a) 4 Bq/cm2 pentru emiţători beta şi gamma şi emiţători alfa cu toxicitate redusă, şi
b) 0,4 Bq/cm2 pentru alţi emiţători alfa.
Aceste limite sunt aplicabile pentru valoarea mediată pe orice suprafaţă de 300 cm2 de pe
exteriorul coletului. (NTMR- 2005)
143. Intensitatea radiaţiilor în orice punct de pe suprafaţa exterioară a unui

colet exceptat nu trebuie să depăşească, conform Normelor pentru transportul
materialelor radioactive (NTMR), valoarea:
a) 1 μSv/h
b) 2 μSv/h
c) 3 μSv/h
d) 4 μSv/h
e) 5 μSv/h
278 | P a g e
143. e
Art. 515. - Coletele exceptate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe, prevăzute în
Capitolele V şi VI:
a) cerinţele specificate în art. 507, 508, 511, 516, 534-536, 549 c), 554 şi, după caz, 517-
520;
b) cerinţele pentru coletele exceptate specificate în art. 620;
c) pentru coletele exceptate care conţin materiale fisile, una din cerinţele de exceptare
pentru materiale fisile prevăzută în art. 672 şi cerinţa prevăzută în art. 634;
d) cerinţele din art. 579 şi 580, dacă coletele sunt expediate prin poştă.
Art. 516. - Intensitatea radiaţiilor în orice punct de pe suprafaţa exterioară a unui colet
exceptat trebuie să nu fie mai mare de 5 μSv/h. (NTMR- 2005)
144. Un mijloc de transport sau echipament utilizat în mod curent pentru
transportul materialelor radioactive va fi verificat, conform Normelor pentru
transportul materialelor radioactive (NTMR), în ceea ce priveşte nivelul
contaminării radioactive cu o frecvenţă:
a) zilnică
b) săptămânală
c) bilunară
d) lunară
e) periodică
144. e
Art. 512. - Un mijloc de transport sau echipament utilizat în mod curent pentru transportul
materialelor radioactive, va fi periodic verificat în ceea ce priveşte nivelul contaminării
radioactive. Frecvenţa unor astfel de verificări va fi legată direct de probabilitatea apariţiei
unor contaminări radioactive, cât şi de volumul transporturilor. (NTMR- 2005)
145. Un ambalaj gol, care a conţinut anterior materiale radioactive, poate fi

transportat ca un colet exceptat, conform Normelor pentru transportul
materialelor radioactive (NTMR), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii, cu
o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) prezintă o stare fizică bună şi este asigurat cu încuietoare
b) suprafaţa exterioară a uraniului sau toriului, utilizate în structura sa, este acoperită cu un
înveliş neradioactiv fabricat din metal sau alt material rezistent
c) are acceptul vămii
d) nivelul contaminării radioactive nefixate interne nu depăşeşte de mai mult de o sută de ori
nivelurile specificate în normă
e) orice etichetă care a fost aplicată pe acesta nu mai este vizibilă
145. c
Art. 520. - Un ambalaj gol, care a conţinut anterior materiale radioactive, poate fi transportat
ca un colet exceptat dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) prezintă o stare fizică bună şi este asigurat cu încuietoare;
b) suprafaţa exterioară a uraniului sau toriului, utilizate în structura sa, este acoperită cu un
înveliş neradioactiv fabricat din metal sau alt material rezistent;
c) nivelul contaminării radioactive nefixate interne nu depăşeşte de mai mult de o sută de ori
nivelurile specificate în art. 508; şi
d) orice etichetă care a fost aplicată pe acesta în conformitate cu prevederile art. 541, nu mai
este vizibilă. (NTMR- 2005)
279 | P a g e
146. Un colet, conform Normelor pentru transportul materialelor radioactive
(NTMR), pe lângă materialul radioactiv, poate să conţină:
a) alte articole sau documente, de dimensiuni potrivite pentru coletul respectiv
b) alte articole, care nu sunt influenţate de prezenţa materialului radioactiv
c) alte articole sau documente, comandate şi necesare aceluiaşi beneficiar
d) alte articole sau documente, care sunt necesare pentru utilizarea materialului
radioactiv
e) alte articole, care nu sunt periculoase
146. d
Art. 503. - Un colet nu va conţine nici un alt articol cu excepţia acelor articole sau documente
care sunt necesare pentru utilizarea materialului radioactiv. Această prevedere nu exclude
transportul materialului radioactiv cu activitate specifică joasă (ASJ), sau obiectelor
contaminate la suprafaţă (OSC), împreună cu alte articole. Transportul unor asemenea articole
sau documente într-un colet, sau al materialelor radioactive cu activitate specifică joasă sau al
obiectelor contaminate la suprafaţă, împreună cu alte articole, se poate realiza dacă nu există
nici o interacţiune între acestea şi ambalajul respectiv sau conţinutul său radioactiv,
susceptibilă de a reduce securitatea coletului. (NTMR- 2005)
147. Care din caracteristicile enumerate, conform Normelor pentru

transportul materialelor radioactive (NTMR), nu este proprie indicelui de
transport pentru un colet sau container de transport?
a) este un număr întreg
b) este egal cu de o sută de ori intensitatea maximă a radiaţiilor la 1 m de suprafaţa exterioară
a coletului
c) este exprimat în mSv/h
d) cifra obţinută din multiplicarea intensităţii radiaţiilor se rotunjeşte prin adaus până la prima
zecimală
e) o valoare mai mică de 0,05 se consideră zero
147. a
Art. 526. - Indicele de transport (IT) pentru un colet, ambalaj exterior, container de transport,
sau pentru materiale ASJ-I sau OCS-I neambalate (transportate în vrac), este numărul
determinat astfel:
a) Se determină intensitatea maximă a radiaţiilor la distanţa de 1 m de suprafeţele exterioare
ale unui colet, ambalaj exterior, cisternă, container de transport sau materialelor ASJ-I sau
OCS-I neambalate (transportate în vrac) în milisievert pe ora (mSv/h) şi valoarea găsită se
multiplică cu 100. Numărul obţinut reprezintă indicele de transport. Pentru minereurile de
uraniu şi toriu cât şi concentratele acestora, debitul maxim al dozei de radiaţii în orice punct
situat la 1 m de suprafaţa
exterioară a încărcăturii poate fi considerat după cum urmează:
0,4 mSv/h - pentru minereuri şi concentrate fizice de uraniu şi toriu;
0,3 mSv/h - pentru concentrate chimice de toriu;
0,02 mSv/h - pentru concentrate chimice de uraniu, altele decât hexafluorura de uraniu.
b) Pentru cisterne, containere de transport, şi materiale ASJ-I şi OCS-I transportate în vrac,
valoarea determinată la punctul (a) de mai sus, se multiplică cu factorul corespunzător din
Tabelul VI.
c) Cifra obţinută în urma aplicării prevederilor de la punctele a) şi b) de mai sus se rotunjeşte
prin adaus, până la prima zecimală (ex. 1.13 devine 1.2), excepţie face valoarea mai mică sau
egală cu 0,05 care se va consideră ca fiind zero. (NTMR- 2005)
280 | P a g e
148. Care din subiectele următoare nu tratează cerinţele de clasificare în
categorii a coletelor sau ambalajelor exterioare, conform Normelor pentru
transportul materialelor radioactive (NTMR)?
a) valoarea indicelui de transport
b) valoarea intensităţii maxime a radiaţiilor la suprafaţa exterioară
c) regimul de utilizare
d) regimul de transport
e) regimul de circulaţie pe drumurile publice
148. e
Art. 533. - Coletele sau ambalajele exterioare trebuie să fie clasificate în una din următoarele
categorii: I-ALB, II-GALBEN sau III-GALBEN, în conformitate cu condiţiile specificate în
Tabelul VII şi cu următoarele cerinţe:
a) pentru determinarea categoriei corespunzătoare a unui colet sau ambalaj exterior se vor lua
în considerare atât indicele de transport cât şi intensitatea maximă a radiaţiilor la suprafaţa
exterioară. În cazul în care indicele de transport satisface cerinţele pentru o anumită categorie,
însă intensitatea radiaţiilor la suprafaţa acestuia satisface cerinţele unei alte categorii, coletului
i se va atribui categoria cea mai mare dintre cele două. În acest scop, categoria I-ALB va fi
considerată ca fiind cea mai mică categorie.
b) indicele de transport se va determina după procedurile specificate în art. 526 şi 527.
c) dacă intensitatea maximă a radiaţiilor pe suprafaţă este mai mare de 2 mSv/h, coletul sau
ambalajul exterior trebuie să fie transportat în regim de utilizare exclusivă, cu respectarea
prevederilor art. 572 a), 574 sau 578 după caz.
d) un colet transportat în aranjament special va fi considerat de categoria III-GALBEN.
e) un ambalaj exterior care conţine colete transportate în aranjament special va fi considerat
de categoria III-GALBEN. (NTMR- 2005)
(^a) dacă IT nu este mai mare decât 0,05, valoarea sa se va considera ca fiind egală cu zero, în
conformitate cu prevederile art. 526 c);
(^b) Va fi transportat în regim de utilizare exclusivă. (NTMR- 2005)
281 | P a g e
149. Care din cerinţele următoare de marcare clară şi durabilă pe exteriorul
ambalajelor coletelor, conform Normelor pentru transportul materialelor
radioactive (NTMR), nu este corectă?
a) masa brută pentru colete cu masa brută sub 50 kg
b) denumirea expeditorului
c) denumirea destinatarului
d) denumirea expeditorului şi denumirea destinatarului
e) numărul Organizaţiei Naţiunilor Unite ”UN”
149. a
Art. 534. - Fiecare colet trebuie să aibă marcat clar şi durabil fie denumirea expeditorului, fie
a destinatarului, fie ambele.
Art. 535. - Fiecare colet, în afara coletelor exceptate, va avea marcat clar şi durabil pe
exteriorul ambalajului numărul Organizaţiei Naţiunilor Unite precedat de literele "UN"
precum şi numele oficial de expediere din Tabelul VIII. În cazul coletelor exceptate, altele
decât coletele acceptate pentru transportul internaţional prin poştă, este suficient doar numărul
Naţiunilor Unite precedat de literele "UN". Pentru coletele acceptate pentru transportul
internaţional prin poştă se aplică prevederile art. 580.
Art. 536. - Fiecare colet având masa brută mai mare de 50 kg trebuie să aibă marcată clar şi
durabil pe faţa exterioară a ambalajului masa sa brută permisă. (NTMR- 2005)
150. Care din responsabilităţile următoare care revin expeditorului, conform

Normelor pentru transportul materialelor radioactive (NTMR), nu este corectă?
a) asigură marcarea corespunzătoare
b) asigură mijlocul de transport la o casă de asigurări
c) asigură etichetarea conform normelor
d) furnizează informaţiile necesare pentru documentele de transport
e) include în documentele de transport declaraţia cu conţinutul prevăzut de norme
150. b
Art. 548. - Asigurarea etichetării, marcării şi a placardării în conformitate cu prevederile
cerinţelor art. 520 d) şi 534-547 este în responsabilitatea expeditorului.
Informaţii privind expediţia
Art. 549. - Expeditorul va include în documentele de transport ale fiecărei expediţii
următoarele informaţii, în ordinea de mai jos:
a) Numele oficial de expediere, aşa cum este specificat în Tabelul VIII;
b) Numărul Clasei Naţiunilor Unite care este "7";
c) Numărul Naţiunilor Unite atribuit materialului respectiv, aşa cum este specificat în Tabelul
VIII, precedat de literele "UN";
d) Numele şi simbolul fiecărui radionuclid iar pentru un amestec de radionuclizi o descriere
generală sau lista radionuclizilor cei mai restrictivi;
e) O descriere a formei fizice şi chimice a materialului, sau o menţiune că materialul este un
material radioactiv sub formă specială sau un material cu dispersabilitate redusă. Pentru forma
chimică se acceptă şi o descriere chimică generică;
f) Activitatea maximă a conţinutului radioactiv pe durata transportului exprimată în
becquereli (Bq) cu prefixul adecvat şi conform Anexei 4. Pentru materialele fisile, în loc de
activitate se poate utiliza masa totală de material fisil exprimată în grame (g), sau în multipli
ai gramului.
g) Categoria coletului: I-ALB; II-GALBEN sau III-GALBEN;
h) Indicele de transport (numai pentru categoriile II-GALBEN sau III-GALBEN);
i) Indicele de securitate la criticitate (ISC) pentru materialele fisile altele decât cele exceptate
conform art. 672;
282 | P a g e
j) Codul de identificare atribuit fiecărui certificat de aprobare emis de autoritatea competentă
pentru fiecare material radioactiv sub formă specială, material radioactiv cu dispersabilitate
redusă, expediere în aranjament special, model de colet sau expediere aplicabile expediţiei;
k) Pentru expediţii formate din colete în ambalaje exterioare sau colete de transport o
informaţie detaliată asupra conţinutului fiecărui colet din ambalajul exterior sau containerul
de transport, şi, când este cazul, al conţinutului fiecărui ambalaj exterior sau container de
transport din expediţie. Dacă coletele vor fi scoase din ambalajele exterioare sau containerele
de transport într-un punct intermediar de descărcare, vor trebui prezentate documentele de
transport corespunzătoare.
l) dacă o expediţie necesită transport în regim de utilizare exclusivă, se va face menţiunea
"EXPEDIERE în REGIM DE UTILIZARE EXCLUSIVĂ";
m) Activitatea totală a încărcăturii pentru ASJ-II, ASJ-III, OCS-I, OCS-II sub formă de
multiplu de A2.
Declaraţia expeditorului
Art. 550. - Expeditorul va include în documentele de transport o declaraţie având conţinutul
următor sau un conţinut echivalent:
"Subsemnatul, prin prezenta declar (certific) conţinutul acestei expediţii este descris exact şi
în totalitate prin numele oficial de expediere, şi este clasificat, ambalat, marcat şi etichetat în
mod adecvat, şi este, din toate punctele de vedere, într-o stare corespunzătoare transportului
(se vor insera modurile de transport implicate) în conformitate cu reglementările interne şi
internaţionale aplicabile."
Art. 551. - În cazul în care conţinutul declaraţiei constituie deja o cerinţă de transport a unei
convenţii internaţionale, expeditorul nu va mai da o astfel de declaraţie pentru acele părţi ale
transportului, care sunt acoperite de convenţia respectivă.
Art. 552. - Declaraţia va fi semnată şi datată de către expeditor. Semnăturile în facsimil nu
sunt valabile.
Art. 553. - Declaraţia trebuie să figureze pe acelaşi document care conţine informaţiile
referitoare la expediţie, enumerate la art. 549. (NTMR- 2005)
151. Care din indicaţiile următoare referitoare la acţiunile ce trebuie

întreprinse de operatorul de transport, dacă este cazul şi trebuie să fie furnizate
de expeditor, conform Normelor pentru transportul materialelor radioactive
(NTMR), nu este necesară?
a) cerinţe pentru operaţiile de încărcare, arimare şi transport
b) cerinţe pentru operaţiile de manipulare şi descărcare
c) cerinţe de asigurarea containerului la valoarea de înregistrare
d) restricţii referitoare la mijloacele de transport
e) instrucţiuni referitoare la ruta de transport
151. c
Art. 555. - (1) Expeditorul va furniza în documentele de transport indicaţii referitoare la
acţiunile ce trebuie întreprinse de către operatorul de transport, dacă vor fi necesare.
Indicaţiile vor fi redactate în limbile considerate necesare de către transportator, sau de către
autorităţile implicate în transportul respectiv şi vor cuprinde cel puţin următoarele puncte:
a) Cerinţe suplimentare pentru operaţiile de încărcare, arimare, transport, manipulare şi
descărcare a coletelor, ambalajelor exterioare, containerelor de transport, cu includerea de
prevederi speciale de arimare pentru disiparea căldurii, (vezi art. 565), sau o menţiune că
asemenea cerinţe nu sunt necesare;
b) Restricţii referitoare la modurile de transport sau mijloacele de transport şi orice
instrucţiune referitoare la ruta de transport;
283 | P a g e
(2) Expeditorul va furniza operatorului de transport instrucţiuni scrise conform modelului
prevăzut în Anexa 1 care să includă şi măsuri de intervenţie în caz de urgenţă corespunzătoare
expediţiei.
Art. 556. - Certificatele corespunzătoare expediţiei respective aplicabile, eliberate de
autoritatea competentă, nu trebuie neapărat să însoţească expediţia. Expeditorul este obligat să
le furnizeze operatorului de transport înainte de încărcare şi descărcare.
(NTMR- 2005)
152. Printre informaţiile privind expediţia pe care expeditorul trebuie să le

includă în documentele de transport, conform Normelor pentru transportul
materialelor radioactive (NTMR), sunt următoarele, cu o excepţie pe care trebuie
să o indicaţi:
a) numele oficial de expediere
b) numele şi simbolul fiecărui radionuclid, forma fizică şi chimică, activitatea maximă (în Bq)
c) categoria coletului
d) costul încărcăturii şi firma la care a fost asigurată
e) indicele de transport
152. d
Art. 549. - Expeditorul va include în documentele de transport ale fiecărei expediţii
următoarele informaţii, în ordinea de mai jos:
a) Numele oficial de expediere, aşa cum este specificat în Tabelul VIII;
b) Numărul Clasei Naţiunilor Unite care este "7";
c) Numărul Naţiunilor Unite atribuit materialului respectiv, aşa cum este specificat în Tabelul
VIII, precedat de literele "UN";
d) Numele şi simbolul fiecărui radionuclid iar pentru un amestec de radionuclizi o descriere
generală sau lista radionuclizilor cei mai restrictivi;
e) O descriere a formei fizice şi chimice a materialului, sau o menţiune că materialul este un
material radioactiv sub formă specială sau un material cu dispersabilitate redusă. Pentru forma
chimică se acceptă şi o descriere chimică generică;
f) Activitatea maximă a conţinutului radioactiv pe durata transportului exprimată în
becquereli (Bq) cu prefixul adecvat şi conform Anexei 4. Pentru materialele fisile, în loc de
activitate se poate utiliza masa totală de material fisil exprimată în grame (g), sau în multipli
ai gramului.
g) Categoria coletului: I-ALB; II-GALBEN sau III-GALBEN;
h) Indicele de transport (numai pentru categoriile II-GALBEN sau III-GALBEN);
i) Indicele de securitate la criticitate (ISC) pentru materialele fisile altele decât cele exceptate
conform art. 672;
j) Codul de identificare atribuit fiecărui certificat de aprobare emis de autoritatea competentă
pentru fiecare material radioactiv sub formă specială, material radioactiv cu dispersabilitate
redusă, expediere în aranjament special, model de colet sau expediere aplicabile expediţiei;
k) Pentru expediţii formate din colete în ambalaje exterioare sau colete de transport o
informaţie detaliată asupra conţinutului fiecărui colet din ambalajul exterior sau containerul
de transport, şi, când este cazul, al conţinutului fiecărui ambalaj exterior sau container de
transport din expediţie. Dacă coletele vor fi scoase din ambalajele exterioare sau containerele
de transport într-un punct intermediar de descărcare, vor trebui prezentate documentele de
transport corespunzătoare.
l) dacă o expediţie necesită transport în regim de utilizare exclusivă, se va face menţiunea
"EXPEDIERE în REGIM DE UTILIZARE EXCLUSIVĂ";
m) Activitatea totală a încărcăturii pentru ASJ-II, ASJ-III, OCS-I, OCS-II sub formă de
multiplu de A2. (NTMR- 2005)
284 | P a g e
153. Totalitatea activităţilor administrative şi operaţionale care sunt implicate
în manipularea, transportul, pretratarea, tratarea, condiţionarea, depozitarea
intermediară şi depozitarea definitivă a deşeurilor rezultate din instalaţii
nucleare, conform Normelor fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a
deşeurilor radioactive (NDR-01), reprezintă:
a) controlul instituţional al deşeurilor radioactive
b) gospodărirea deşeurilor radioactive
c) supravegherea deşeurilor radioactive
d) producerea deşeurilor radioactive
e) o acţiune ecologică
153. b
.......................................................................................
p) Gospodărirea deşeurilor radioactive - totalitatea activităţilor administrative şi operaţionale
care sunt implicate în manipularea, transportul, pretratarea, tratarea, condiţionarea,
depozitarea intermediară şi depozitarea definitivă a deşeurilor rezultate din instalaţii nucleare.
Termenul de gospodărire a deşeurilor radioactive se referă şi la gospodărirea combustibilului
nuclear ars, pentru care nu se prevede o altă utilizare. În afara termenului de gospodărire a
deşeurilor radioactive se utilizează, cu sens echivalent, termenul de gestionare a deşeurilor
radioactive. .................................................................................(NDR-01)
154. Deşeurile radioactive eliberate de sub regimul de autorizare conform

nivelurilor aprobate de CNCAN se numesc:
a) excluse
b) dispersate
c) imobilizate
d) dezafectate
e) de viaţă lungă
154. a
.......................................................................................
j) Deşeuri de viaţă lungă - deşeuri conţinând radionuclizi cu timp de înjumătăţire mai mare de
30 de ani, în cantităţi şi/sau concentraţii superioare valorilor stabilite de CNCAN, pentru care
se impune izolarea de biosferă.
k) Deşeuri excluse - deşeuri radioactive eliberate de sub regimul de autorizare conform
nivelurilor de eliberare de sub regimul de autorizare aprobate de CNCAN.
l) Dezafectare - totalitatea activităţilor necesare a se desfăşura la o instalaţie nucleară sau
radiologică oprită definitiv, alta decât depozitul definitiv, în vederea eliberării nerestrictive
sau utilizării amplasamentului.
m) Dispersie - efectul rezultat din procese, cum ar fi: transportul, difuzia sau amestecarea
deşeurilor ori efluenţilor în apă sau în aer.
n) Eliberare în mediu - eliminarea planificată şi controlată a radionuclizilor în mediu, care
întruneşte toate condiţiile impuse de autoritatea competentă din domeniul nuclear.
......................................................................................................
q) Imobilizare - conversia deşeurilor într-o matrice prin solidificare, fixare sau încapsulare în
scopul reducerii riscului de migrare ori dispersie în timpul manipulării, transportului, stocării
şi depozitării.
.................................................................................(NDR-01)
285 | P a g e
155. Etapele gospodăririi deşeurilor radioactive sunt, conform Normelor
fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive (NDR-
01), următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) pretratarea
b) tratarea
c) condiţionarea
d) depozitarea (intermediară sau definitivă)
e) eliminarea în mediu
155. e
ETAPELE DE BAZĂ
în gospodărirea deşeurilor radioactive
1. Etapele gospodăririi deşeurilor radioactive sunt: pretratarea, tratarea, condiţionarea,
depozitarea intermediară, depozitarea definitivă.
2. Gospodărirea deşeurilor radioactive consideră etapele de bază ca părţi ale unui sistem total,
de la generare până la depozitarea definitivă.
3. Deoarece deciziile luate într-o etapă pot închide alternative în alte etape, în timpul
planificării, proiectării, construcţiei, operării şi dezafectării instalaţiilor implicate în
gospodărirea deşeurilor radioactive, trebuie asigurată interdependenţa dintre toate etapele.
4. Etapele gospodăririi deşeurilor radioactive pot fi aplicate în funcţie de tipul acestora.
5. Deşeurile radioactive trebuie caracterizate în scopul determinării proprietăţilor lor fizice,
chimice şi radiologice şi în scopul de a facilita păstrarea înregistrărilor şi a acceptabilităţii lor
de la o etapă la alta. Caracterizarea se poate realiza, de exemplu, în scopul separării
(segregării) materialelor excluse sau a celor reutilizabile ori datorită metodei de depozitare
sau pentru asigurarea conformităţii coletelor cu deşeuri cu cerinţele de depozitare
intermediară şi depozitare definitivă. Gospodărirea deşeurilor radioactive trebuie să ia în
considerare şi implicaţiile transportului de deşeuri radioactive.
.................................................................................(NDR-01)
156. Pretratarea deşeurilor radioactive constă, conform Normelor

fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive (NDR-
01), în următoarele operaţii, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) colectare
b) sortare
c) condiţionare
d) depozitarea intermediară
e) neutralizare şi decontaminare
156. c
ETAPELE DE BAZĂ
în gospodărirea deşeurilor radioactive
.............................................................................................
6. Pretratarea reprezintă totalitatea operaţiunilor care au loc după generarea deşeurilor,
înaintea tratării. Pretratarea constă în una sau mai multe operaţii: colectare, sortare,
neutralizare şi decontaminare şi poate include şi o perioadă de depozitare intermediară.
7. Prima etapă a pretratării se face la producătorul deşeurilor, care, în orice caz, trebuie să
asigure colectarea şi sortarea deşeurilor pe care le produce.
8. Ulterior, deşeurile radioactive sunt transferate la unităţi specializate unde se continuă
pretratarea sau se trece la tratare.
9. Pretratarea este extrem de importantă deoarece asigură în multe cazuri cea mai bună
oportunitate de sortare, de exemplu, pentru reciclare sau pentru depozitare ca deşeuri
neradioactive când conţin cantităţi de materiale radioactive excluse de la regimul de control.
286 | P a g e
De asemenea, această etapă asigură oportunitatea de sortare a deşeurilor radioactive, de
exemplu, pentru depozitarea la suprafaţă sau pentru depozitarea geologică.
10. Tratarea deşeurilor radioactive include acele operaţiuni făcute cu intenţia de a asigura
securitatea acestora sau din motive economice, realizate prin schimbarea caracteristicilor
acestora. 11. Conceptele de bază ale tratării sunt reducerea volumului, eliminarea
radionuclizilor sau schimbarea compoziţiei. Exemple de astfel de operaţiuni sunt: incinerarea
deşeurilor combustibile, compactarea deşeurilor solide uscate, evaporarea, filtrarea sau
tratarea cu schimbători de ioni a deşeurilor lichide, precipitarea sau flocularea speciilor
chimice. Cel mai des, pentru decontaminarea avansată a deşeurilor lichide, se utilizează
procese combinate. Acestea pot conduce la producerea de deşeuri secundare ce necesită
gospodărire separată: cartuşe filtrante, răşini uzate, şlam etc.
12. Condiţionarea deşeurilor radioactive implică acele operaţiuni care transformă deşeurile
radioactive într-o formă potrivită pentru manipulare, transport, depozitare intermediară şi
depozitare definitivă. Operaţiunile pot include imobilizarea deşeurilor radioactive, plasarea
deşeurilor în containere şi ambalarea suplimentară. Cea mai comună metodă de imobilizare
include solidificarea deşeurilor de joasă şi medie activitate, de exemplu, în ciment sau bitum,
sau vitrifierea deşeurilor înalt active în matrice de sticlă. Deşeurile imobilizate pot fi ambalate
în containere, de la butoaie standard de 200 litri la containere cu construcţie complicată,
aceasta depinzând de natura radionuclizilor şi a concentraţiei acestora. În multe cazuri tratarea
şi condiţionarea pot avea loc în strânsă legătură una cu cealaltă.
.................................................................................(NDR-01)
157. Printre principiile fundamentale ale gospodăririi deşeurilor radioactive

sunt, conform Normelor fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a
deşeurilor radioactive (NDR- 01), următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) protecţia spaţiului cosmic
b) protecţia sănătăţii populaţiei
c) protecţia mediului
d) protecţia dincolo de graniţele naţionale
e) protecţia generaţiilor viitoare
157. a
Principiul 1: Protecţia sănătăţii populaţiei
Art. 7. - Deşeurile radioactive trebuie să fie gospodărite astfel încât să asigure un nivel
acceptabil al sănătăţii oamenilor. ..............................................................................
Principiul 2: Protecţia mediului
Art. 12. - Deşeurile radioactive trebuie să fie gospodărite astfel încât să asigure un nivel
acceptabil de protecţie a mediului.
................................................................................................
Principiul 3: Protecţia dincolo de graniţele naţionale
Art. 19. - Deşeurile radioactive trebuie să fie gospodărite astfel încât să fie luate în
considerare efectele asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului atât din ţară, cât şi de
dincolo de graniţele ţării.
.......................................................................................
Principiul 4: Protecţia generaţiilor viitoare
Art. 23. - Deşeurile radioactive trebuie să fie gospodărite astfel încât impactul estimat asupra
generaţiilor viitoare să nu depăşească impactul considerat acceptabil în prezent.
Art. 24. - Importul surselor radioactive care conţin radionuclizi de viaţă lungă, având
concentraţia activităţii superioară valorilor care permit depozitarea definitivă la suprafaţa sau
în apropierea suprafeţei solului, este permis numai dacă există un angajament din partea
287 | P a g e
producătorului sau a exportatorului privind acceptarea returnării în ţara de origine a surselor
după utilizare. .................................................................................(NDR-01)
158. Printre principiile fundamentale ale gospodăririi deşeurilor radioactive

sunt, conform Normelor fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a
deşeurilor radioactive (NDR- 01), următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) evitarea impunerii unei poveri generaţiilor viitoare
b) obligativitatea amenajării unui depozit în straturile geologice profunde
c) crearea unui cadru legislativ naţional
d) controlul generării deşeurilor radioactive
e) asigurarea securităţii instalaţiilor
158. b
Principiul 5: Povara asupra generaţiilor viitoare
Art. 35. - Deşeurile radioactive vor fi gospodărite în aşa fel încât să nu impună o povară
excesivă asupra generaţiilor viitoare.
Art. 36. - (1) Responsabilitatea pentru realizarea activităţilor principale de gospodărire a
deşeurilor radioactive produse în cadrul unei practici revine generaţiilor care au beneficiat de
pe urma practicii respective.
(2) Anumite activităţi limitate, cum ar fi continuarea controlului instituţional al unui depozit
definitiv de deşeuri radioactive, pot fi trecute în responsabilitatea generaţiilor viitoare.
(3) Responsabilitatea generaţiei prezente include dezvoltarea tehnologiei, construirea şi
operarea instalaţiilor de tratare şi depozitare, asigurarea fondurilor necesare pentru
gospodărirea deşeurilor radioactive, asigurarea controlului şi a planurilor pentru gospodărirea
deşeurilor radioactive. ....................................................................................
Principiul 6: Cadrul legislativ naţional
Art. 39. - Deşeurile radioactive trebuie gestionate într-un cadru legislativ naţional care să
prevadă alocarea clară a responsabilităţilor şi prevederi pentru independenţa funcţiilor de
reglementare.
Art. 40. - (1) Practicile care implică gospodărirea deşeurilor radioactive necesită autorizare
din partea CNCAN, conform prevederilor reglementărilor specifice.
...........................................................................................
Principiul 7: Controlul generării deşeurilor radioactive
Art. 41. - Generarea deşeurilor radioactive trebuie menţinută la nivelul minim practic posibil.
Art. 42. - Minimizarea generării deşeurilor radioactive trebuie să fie asigurată, atât ca volum,
cât şi ca activitate, prin proiectare corespunzătoare şi prin practici adecvate de operare şi
dezafectare. Art. 43. - În scopul îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 42, este necesar, între
altele, să se asigure: a) selecţionarea şi controlul materialelor;
b) reciclarea şi refolosirea materialelor, inclusiv prin eliberarea de sub cerinţele de autorizare;
c) implementarea procedurilor adecvate de operare, inclusiv a celor referitoare la
caracterizarea din punct de vedere fizic, chimic şi radiologic a deşeurilor şi la sortarea
diverselor tipuri de materiale şi deşeuri.
.............................................................................................
Principiul 9: Securitatea instalaţiilor
Art. 46. - Securitatea instalaţiilor pentru gospodărirea deşeurilor radioactive trebuie să fie
asigurată corespunzător pentru toată durata de viaţă a acestora.
.................................................................................(NDR-01)
288 | P a g e
159. Se consideră că eliberarea de sub regimul de autorizare a unor materiale
nu prezintă riscuri pentru populaţie şi mediu dacă, în urma analizării căilor de
expunere, rezultă că este puţin probabil ca doza anuală efectivă angajată de orice
persoană din populaţie, conform Normelor privind eliberarea de sub regimul de
autorizare a materialelor rezultate din practici autorizate în domeniul nuclear
(NDR-02), să depăşească:
a) 2 Sv
b) 4 Sv
c) 6 Sv
d) 8 Sv
e) 10 Sv
159. e
Art. 6. - (1) Obiectivul prezentelor norme este reglementarea scoaterii de sub control a
materialelor provenite din activităţi nucleare, astfel încât conţinutul de radioactivitate al
materialelor respective să nu implice riscuri semnificative pentru populaţie şi mediu.
(2) Se consideră că eliberarea de sub regimul de autorizare a unor materiale nu prezintă riscuri
pentru populaţie sau mediu dacă, în urma analizării căilor de expunere, rezultă că este puţin
probabil ca doza anuală efectivă angajată de orice persoană din populaţie în urma eliberării
respective de sub regimul de autorizare să depăşească 10 μSv şi este practic imposibil ca doza
anuală respectivă să depăşească 100 μSv. (NRD-02)
160. Materialele solide care nu îndeplinesc cerinţele de excludere din Normele

privind cerințele de bază de securitate radiologică dar care îndeplinesc
prevederile anexei 2 din Normele privind eliberarea de sub regimul de autorizare
a materialelor rezultate din practici autorizate în domeniul nuclear (NDR-02) pot
fi eliberate necondiţionat de sub regimul de autorizare numai după ce titularul de
autorizaţie a obţinut autorizaţia:
a) Ministerului Sănătăţii
b) Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare
c) Autorităţii de sănătate publică
d) Institutului de igienă şi sănătate publică
e) Laboratorului de igiena radiaţiilor
160. a
Art. 9. - (1) Materialele care îndeplinesc cerinţele de excludere prevăzute în anexa nr. 2 la
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică pot fi eliberate necondiţionat de
sub regimul de autorizare conform prevederilor art. 13 din prezentele norme.
(2) Materialele solide care nu îndeplinesc cerinţele de excludere prevăzute în anexa nr. 2 la
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică, dar care îndeplinesc prevederile
anexei nr. 2 la prezentele norme, pot fi eliberate necondiţionat de sub regimul de autorizare
conform prevederilor art. 13 din prezentele norme, numai după ce titularul de autorizaţie a
obţinut:
a) autorizaţia Ministerului Sănătăţii prevăzută la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 111/1996
republicată cu modificările și completările ulterioare;
b) aprobarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în
continuare CNCAN, privind utilizarea valorilor obţinute conform prevederilor anexei nr. 2 ca
niveluri de eliberare necondiţionată de sub regimul de autorizare pentru materialele
respective.
Art. 10. - (1) Nivelurile de eliberare condiţionată de sub regimul de autorizare, precum şi
condiţiile pentru eliberare se aprobă de către CNCAN, de la caz la caz, la propunerea
titularului de autorizaţie care deţine materialele respective.
289 | P a g e
(2) În cazul în care eliberarea condiţionată de sub regimul de autorizare a materialelor
rezultate din practici autorizate sau din intervenţii referitoare la expuneri cronice nu exclude
posibilitatea introducerii ulterioare a materialelor respective în circuitul economic şi social, în
vederea utilizării sau consumului de către populaţie, CNCAN va emite aprobarea prevăzută la
alin. (1) numai după ce titularul de autorizaţie a obţinut în prealabil autorizaţia Ministerului
Sănătăţii, prevăzută la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 republicată cu modificările și
completările ulterioare. (NRD-02)
161. Nivelurile de eliberare condiţionată de sub regimul de autorizare precum

şi condiţiile pentru eliberare se aprobă, conform Normelor privind eliberarea de
sub regimul de autorizare a materialelor rezultate din practici autorizate în
domeniul nuclear (NDR-02), la propunerea titularului de autorizaţie interesat, de
către:
a) Ministerului Sănătăţii
b) Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare
c) Autorităţii de sănătate publică
d) Institutului de igienă şi sănătate publică
e) Laboratorului de igiena radiaţiilor
161. b
Art. 10. - (1) Nivelurile de eliberare condiţionată de sub regimul de autorizare, precum şi
condiţiile pentru eliberare se aprobă de către CNCAN, de la caz la caz, la propunerea
titularului de autorizaţie care deţine materialele respective.
(2) În cazul în care eliberarea condiţionată de sub regimul de autorizare a materialelor
rezultate din practici autorizate sau din intervenţii referitoare la expuneri cronice nu exclude
posibilitatea introducerii ulterioare a materialelor respective în circuitul economic şi social, în
vederea utilizării sau consumului de către populaţie, CNCAN va emite aprobarea prevăzută la
alin. (1) numai după ce titularul de autorizaţie a obţinut în prealabil autorizaţia Ministerului
Sănătăţii, prevăzută la art. 38 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 republicată cu modificările și
completările ulterioare.
(3) Pentru materialele solide, nivelurile de eliberare condiţionată de sub regimul de autorizare
se stabilesc atunci când, datorită unor circumstanţe speciale, cum ar fi cunoaşterea precisă a
destinaţiei viitoare a materialului ce urmează a fi eliberat de sub regimul de autorizare sau
dimensiunea redusă a volumului ori suprafeţei materialului respectiv, este posibilă relaxarea
nivelurilor de eliberare necondiţionată.
(4) Pentru materialele lichide sau gazoase, altele decât efluenţii radioactivi, nivelurile de
eliberare condiţionată de sub regimul de autorizare trebuie să fie stabilite pe baza unor
scenarii conservative şi numai în condiţiile cunoaşterii precise a destinaţiei viitoare a
materialelor respective. (NRD-02)
162. Cu un contaminometru portabil se poate măsura contaminarea:

a) fixată
b) nefixată
c) totală
d) cu aerosoli
e) internă
162. c
Contaminarea poate fi: - fixată
- nefixată
- sub formă de aerosoli.
Cu ajutorul unui contaminometru portabil (de exemplu sub forma unui fier de călcat) se
290 | P a g e
măsoară contaminarea totală (fixată + nefixată) a unei suprafeţe.
În general aparatele indică cps (counts per second) care se transformă în activitate/suprafaţa
funcţie de radionuclidul care a contaminat.
163. Cu metoda ştergerii cu un tampon (umede sau uscate) se poate măsura

contaminarea:
a) fixată
b) nefixată
c) totală
d) cu aerosoli
e) internă
163. b
Contaminarea poate fi:
- fixată
- nefixată
- sub formă de aerosoli.
Prin metoda ştergerii cu un tampon (umezit cu apă sau uscat) a cărui activitate este apoi
măsurată cu un detector puţ se determină contaminarea nefixată.
164. Suprafaţa pe care se mediază (şi în general se măsoară) contaminarea

este de:
a) (1 x 1) cm2
b) (5 x 5) cm2
c) (5 x 10) cm2
d) (10 x 5) cm2
e) (10 x 10) cm2
164. e
Activitatea (contaminarea) măsurată se raportează la o suprafaţă de 100 cm2.
În cazul în care se iau probe prin frecare cu un tampon, suprafaţa considerată este tot 100 cm2.
165. Contaminarea cu 3T sau cu 14C poate fi evaluată cu metoda ştergerii cu

un tampon (umede sau uscate) a cărui activitate este măsurată cu:
a) un contor Geiger Muller
b) un detector cu scintilaţie tip puţ
c) un detector cu semiconductori
d) un detector cu scintilator lichid
e) un detector cameră cu ionizare tip puţ
165. d
Tritiul şi carbonul 14 sunt radionuclizi emiţători beta de mică energie (0,018 MeV pentru
tritiu şi 0,17 MeV pentru carbon 14).
La aceste energii sunt eficiente numai sistemele de detecţie cu scintilatori lichizi.
291 | P a g e
166. Contaminometrele cu contori Geiger Muller cu fereastră subţire sunt
indicate pentru măsurarea contaminării cu radionuclizi emiţători:
a) alfa
b) beta de energie mică (câţiva keV)
c) beta de energie medie şi mare
d) gama de energie mică (de ordinul keV-ilor)
e) gama de energie medie şi mare
166. c
Contorii Geiger Muller cu fereastră subţire sunt potriviţi pentru măsurarea contaminării cu
radionuclizi emiţători beta de energie medie sau mare.
Eficienţa pentru radiaţia gama este mică.
167. Contaminometrele cu detectori cu scintilaţie cu cristal NaI (detector

obişnuit sau puţ) sunt indicate pentru măsurarea contaminării cu radionuclizi
emiţători:
a) alfa
b) beta de energie mică (câţiva keV)
c) beta de energie medie şi mare
d) gama
e) beta, indiferent de energie
167. d
Detectorii cu scintilaţie cu cristal NaI sunt potriviţi pentru măsurarea contaminării cu
radionuclizi emiţători gama.
168. Limita permisă pentru contaminarea superficială a suprafeţelor de lucru

cu radionuclidul 32P este:
a) 0,5 Bq/cm2
b) 1 Bq/cm2
c) 2 Bq/cm2
d) 3 Bq/cm2
e) 4 Bq/cm2
168. d
3. Nivelurile de contaminare superficială prezentate în Tabelul 2-1, col. 3 sunt valori mediate
pe 100 cm2. Pentru calculul acestor niveluri s-a considerat cazul cel mai defavorabil rezultat
din următoarele ipoteze:
a) iradierea pielii timp de 8760 de ore pe an duce la o doză efectivă de 0,5 mSv pe an;
b) ingestia cotidiană a activităţii care s-ar putea găsi pe 10 cm2 din regiunea mâinii duce la o
doză efectivă angajată de 0,5 mSv pe an;
c) inhalarea întregii activităţi prezente pe 100 cm2 duce la o doză de 5 mSv pe an.
4. În cazul amestecurilor de radionuclizi nivelul de excludere din Tabelul 2-B, col. 2,
respectiv nivelul de contaminare din tabelul 2-B, col. 3, se consideră respectate dacă suma
rapoartelor dintre valorile reale şi nivelurile pentru fiecare radionuclid, prevăzute în coloanele
respective, este mai mică decât unu.
Tabelul 2-1 din Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică indică pentru
nivelul de contaminare permis pentru 32P şi 131I valoarea de 3 Bq/cm2.
Exemple de limite de contaminare stabilite pentru câţiva din radionuclizii cei mai utilizaţi:
3
T 1000 Bq/cm2
14
C 30 Bq/cm2
24
Na 3 Bq/cm2
292 | P a g e
32
P 3 Bq/cm2
33
P 10 Bq/cm2
36
Cl 3 Bq/cm2
55
Fe 300 Bq/cm2
99mTc 30 Bq/cm2
110m
Ag 10 Bq/cm2
125
I 10 Bq/cm2
129
I 1 Bq/cm2
131
I 3 Bq/cm2
155
Eu 30 Bq/cm2
198
Au 3 Bq/cm2
210
Po 1 Bq/cm2
Th nat 0.1 Bq/cm2
U nat 1 Bq/cm2
(NSR-01, Anexa nr.2)
169. La primirea unui colet care conţine surse deschise de radiaţie operatorul
execută următoarele operaţii, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) se echipează cu halat, ochelari de protecţie şi mănuşi de unică folosinţă
b) măsoară câmpul de radiaţie din exteriorul coletului
c) cântăreşte coletul
d) deschide ambalajul şi verifică integritatea containerului care conţine sursa
e) testează contaminarea containerului care conţine sursa deschisă prin metoda ştergerii cu un
tampon (umed sau uscat)
169. c
Coletele care conţin surse deschise de radiaţie sunt primite şi deschise fie într-un spaţiu
special destinat din imediata vecinătate a depozitului de surse fie într-o zonă anume a
depozitului de surse.
Operatorul care execută recepţia şi dezambalarea coletului trebuie să fie echipat cu halatul de
lucru, mănuşi de unică folosinţă şi ochelari de protecţie.
Operaţiile necesare sunt următoarele:
- se măsoară câmpul de radiaţie din jurul coletului pentru a depista eventuale anomalii care ar
indica deteriorarea conteinerului care conţine sursa;
- se desface ambalajul şi se verifică integritatea conteinerului care conţine sursa deschisă;
dacă se constată deteriorări ale conteinerului se solicită ajutorul responsabilului cu protecția
radiologică care va dispune măsurile necesare.
- se testează pentru contaminare conteinerul care conţine sursa deschisă; dacă se constată o
contaminare peste limita admisă se procedează la verificarea tuturor locurilor de contact ale
coletului, la decontaminare şi dispunerea ca deşeu radioactiv.
- se evită contactul direct cu conteinerul neecranat;
- se verifică datele din documentele de transport cu inscripţiile de pe conteiner;
- se trec datele necesare în evidenţa pe care este obligat să o menţină titularul de autorizaţie.
170. În cazul contaminării prin vărsarea unui lichid radioactiv sau a unui
material pulverulent operatorul execută următoarele operaţii, cu o excepţie pe
a) previne împrăştierea în continuare a contaminării
b) pleacă să raporteze evenimentul la direcţie
c) dacă a fost contaminat mai întâi se decontaminează personal
d) marchează cu mijloace vizibile aria contaminată
293 | P a g e
e) nu permite ieşirea nimănui din zonă sau scoaterea unor obiecte fără controlul contaminării
170. b
Contaminarea locurilor de muncă prin vărsarea unor lichide radioactive sau a unor materiale
pulverulente este posibilă când sunt utilizate surse deschise de radiaţie.
Operatorul trebuie să-şi păstreze calmul şi să ia măsuri imediate de confinare a contaminării
după care trebuie să aplice procedurile din planul de intervenţie la urgenţe.
În general sunt recomandate următoarele:
- tratarea contaminării proprii;
- solicitarea ajutorului colegilor;
- purtarea echipamentului individual de protecţie, în special mănuşi; - folosirea de materiale
absorbante pentru decontaminare;
- marcarea zonei contaminate prin mijloace cât mai vizibile;
- interzicerea părăsirii zonei de către persoane sau scoaterea de obiecte din zonă fără controlul
prealabil al contaminării pentru a evita răspândirea acesteia.
171. Care din următoarele acţiuni nu este recomandată în activitatea de

decontaminare a unei zone în care s-a vărsat un lichid radioactiv?
a) asigurarea cu mănuşi şi materiale absorbante şi agenţi de decontaminare
b) decontaminarea se face de la marginea zonei contaminate spre centrul ei
c) decontaminarea se face de la centrul zonei contaminate spre marginea ei
d) toate materialele de curăţire sunt tratate ca deşeuri radioactive
e) după terminarea decontaminării se verifică rezultatul prin măsurarea contaminării reziduale
171. c
Decontaminarea unei zone în care s-a împrăştiat un lichid radioactiv trebuie să înceapă cât
mai repede posibil folosind soluţii de decontaminare şi agenţi de curăţire.
Procedura de decontaminare se începe de la marginea zonei contaminate spre centrul ei. Se
spală şi se şterge repetat până se obţine un grad de contaminare permis.
Toate materialele folosite la curăţire sunt tratate ca deşeuri radioactive.
După terminarea decontaminării se verifică prin măsurare contaminarea reziduală a zonei, a
echipamentului de lucru şi a mâinilor.
172. Care din următoarele acţiuni este recomandată în cazul unei contaminări
nelocalizate a pielii?
a) folosirea unui duş cu apă caldă pentru cel puţin 15 minute
b) folosirea unui duş cu apă rece pentru cel puţin 15 minute
c) folosirea unui duş cu apă caldă pentru cel puţin 5 minute
d) folosirea unui duş cu apă rece pentru cel puţin 5 minute
e) folosirea unei băi cu o soluţie decontaminantă
172. a
Pentru decontaminarea pielii în general se recomandă un duş cu apă caldă pentru cel puţin 15
minute.
173. Metoda recomandată pentru decontaminarea ochilor constă în:

a) utilizarea de picături decontaminante
b) provocarea excreţiei lacrimare
c) ţinerea ochilor închişi pentru cel puţin 15 minute
d) spălarea ochilor cu jet de apă cel puţin 15 minute
e) un duş cu apă caldă pentru cel puţin 15 minute
173. d
294 | P a g e
Pentru decontaminarea ochilor se recomandă spălarea cu jet de apă caldă pentru cel puţin 15
minute. Laboratoarele care lucrează cu surse deschise de ordinul MBq sau mai mari ar trebui
să fie dotate cu ţâşnitoare speciale pentru decontaminarea ochilor.
174. Valoarea debitului dozei obţinută prin măsurarea de verificare a unui

ecran de protecţie pentru a decide dacă acesta este eficient, se compară cu
valoarea debitului dozei:
a) obţinut prin împărţirea dozei anuale permise pentru expuşii profesional la numărul de ore
de lucru în spatele ecranului
b) obţinut prin împărţirea dozei anuale permise pentru expuşii profesional la numărul total de
ore de lucru dintr-un an
c) obţinut prin împărţirea dozei anuale permise pentru expuşii profesional la numărul de ore
de lucru dintr-o lună
d) obţinut prin împărţirea dozei anuale permise pentru persoane din populaţie la numărul de
ore petrecute în spatele ecranului
e) stabilit de proiectantul ecranului
174. e
Valoarea debitului dozei în spatele unui ecran este o mărime derivată obţinută din limita dozei
stabilită de norme printr-un model de calcul care ţine seama de o mulţime de parametrii. Deci
verificarea ecranului se face comparând debitul dozei măsurat, cu ecranul poziţionat, cu
debitul dozei pentru care a fost proiectat ecranul.
175. Programul de radioprotecţie pe care trebuie să îl dezvolte, implementeze

şi documenteze titularul de autorizaţie are caracteristicile următoare, cu o
a) este proporţional cu natura şi mărimea riscurilor asociate practicii de radiologie
b) este sub responsabilitatea titularului
c) este elaborat de expertul acreditat în protecţia radiologică
d) este elaborat pentru toate fazele practicii - amplasare, construire, utilizare, dezafectare
e) asigură conformitatea cu cerinţele normelor
175. c
(1) Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să dezvolte, să
implementeze şi să documenteze un program de radioprotecţie proporţional cu natura şi
mărimea riscurilor asociate practicii de radiologie, program sub responsabilitatea
titularului şi care asigură conformitatea cu cerinţele normelor.
(2) Acest program trebuie să se refere la toate fazele practicii, de la amplasare, construcţie,
utilizare, până la dezafectare.
(3) Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să asigure resursele
necesare pentru a se implementa efectiv acest program.
176. Responsabilul cu protecția radiologică pentru fiecare zonă controlată

este numit, în scris, de către:
a) CNCAN
b) titularul de autorizaţie
c) expertul acreditat în protecţia radiologică
d) şeful de laborator de radiologie
e) expertul în fizica medicală
176. b
(1) Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să numească, în scris, un
responsabil cu protecția radiologică pentru fiecare zonă controlată.
295 | P a g e
(2) Acesta trebuie să aibă suficientă autoritate managerială cu privire la reglementările în
radioprotecţie şi la prevederile din autorizaţie.
(3) Responsabilul cu protecția radiologică trebuie să posede permis de exercitare nivelul 2,
emis de CNCAN, pentru domeniul şi specialitatea în care se desfăşoară activitatea nucleară.
(4) Permisul de exercitare nivelul 2 se solicită şi se eliberează conform Normelor privind
eliberarea permiselor de exercitare a activităților nucleare și desemnarea experților acreditați
în protecție radiologică NSR 07, modificate și completate cu Ordinul CNCAN nr. 102
publicat în M.O nr. 449/30.05.2018
177. Se consideră că titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare îşi

asigură serviciile unui expert acreditat în protecţia radiologică, dacă:
a) numele acestuia este comunicat CNCAN
b) numele acestuia este menţionat pe anexa la autorizaţie
c) numele acestuia apare pe site-ul CNCAN
d) este într-o relaţie contractuală legală cu el
e) este numit prin decizie a persoanei responsabile
177. d
(1) Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să nominalizeze un
expert acreditat în protecţie radiologică, aflat într-o relaţie contractuală legală, sau mai
mulţi.
(2) Expertul acreditat în protecţie radiologică trebuie să posede permis de exercitare nivelul 3,
emis de CNCAN, pentru domeniul respectiv.
(3) Permisul de exercitare nivelul 3 se solicită şi se eliberează conform Normelor privind
eliberarea permiselor de exercitare a activităților nucleare și desemnarea experților acreditați
în protecție radiologică NSR 07, modificate și completate cu Ordinul CNCAN nr. 102
publicat în M.O nr. 449/30.05.2018.
178. Printre responsabilităţile care pot fi atribuite expertului acreditat în

protecţie radiologică, sunt cele enumerate mai jos, cu excepţia uneia pe care
a) certificarea zonării propuse de titularul de autorizaţie
b) identificarea necesităţilor de pregătire a personalului
c) identificarea neconformităţilor la programul de radioprotecţie
d) identificarea resurselor financiare pentru implementarea programului de
radioprotecţie
e) asigurarea aplicării principiului ALARA în activitatea practică
178. d
Atribuţiile şi responsabilităţile expertului acreditat
Atribuţiile şi responsabilităţile expertului acreditat în protecţie radiologică, aşa cum sunt
acestea implicit stabilite în Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică la Art.
167, precum și în Anexa nr. 5 din Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a
activităților nucleare și desemnarea experților acreditați în protecție radiologică NSR 07,
modificate și completate cu Ordinul CNCAN nr. 102 publicat în M.O nr. 449/30.05.2018.
179. Titularul de autorizaţie trebuie să întreprindă următoarele acţiuni, cu

excepţia uneia pe care trebuie să o indicaţi:
a) să stabilească proceduri şi reguli locale scrise privind radioprotecţia şi securitatea
radiologică
296 | P a g e
b) să stabilească niveluri de investigare şi proceduri de urmat
c) să facă cunoscute lucrătorilor procedurile şi regulile
d) să ia toate măsurile rezonabile pentru respectarea procedurilor şi regulilor
e) să facă asigurări de viaţă pentru expuşii profesional
180. Pierderea unui dozimetru individual se va raporta la:
a) CNCAN
b) organismul dozimetric acreditat
c) laboratorul de igiena radiaţiilor
d) secţia de poliţie de care aparţine instituţia
e) Autoritatea de Sănătate Publică
180. a
(1) Dacă un dozimetru individual este pierdut, expertul acreditat în protecţie radiologică
trebuie să facă o evaluare de doză şi să înregistreze această evaluare de doză pentru lucrătorul
respectiv.
(2) Se va raporta pierderea dozimetrului şi estimarea dozei la CNCAN.
(3) Când un dozimetru a fost pierdut, o metodă de bază pentru estimarea dozei individuale
este să se utilizeze valorile dozelor încasate în perioada anterioară. În cazul în care lucrătorul
respectiv nu a efectuat o muncă de rutină, ar fi mai bine să se utilizeze dozele colaboratorilor
care au efectuat aceeaşi muncă, ca bază pentru estimarea dozei.
181. Monitorizarea radiologică a mediului de muncă este obligaţia:

a) inspectorilor de igiena radiaţiilor
b) inspectorilor CNCAN
c) inspectorilor de protecţia muncii
d) lucrătorilor organismelor acreditate
e) titularului de autorizaţie
181. e
(1) Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să asigure monitorizarea
radiologică a locurilor de muncă.
(2) Monitorizarea radiologică a mediului de muncă pentru zonele controlate şi spaţiile
adiacente zonelor controlate se face prin măsurarea debitelor de doză datorate expunerii
externe, cu indicarea calităţii radiaţiilor X.
(3) Monitorizarea radiologică a mediului de muncă se va face de către personalul propriu, cu
aparatura din dotare, sau se controlează cu o entitate externă calificată şi supravegheată de un
expert acreditat în protecţie radiologică.
182. Punctele de măsurare pentru monitorizarea mediului de lucru se aprobă

de către:
a) responsabilul cu protecția radiologică
b) expertul în fizica medicală
c) expertul acreditat în radioprotecţie
d) CNCAN
e) Autoritatea de Sănătate Publică
182. d
Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să ţină o evidenţă a rezultatelor
măsurătorilor câmpurilor de radiaţii din zonele controlate şi spaţiile adiacente zonelor
controlate, efectuate pentru punctele caracteristice, unde expunerea este mai mare.
Evidenţa va conţine:
1. parametrii instalaţiei radiologice;
2. denumirea punctului de măsurare;
297 | P a g e
3. debitul dozei în fiecare punct de măsurare;
4. denumirea dozimetrului cu care s-a efectuat măsurarea; data ultimei verificări metrologice
a acestuia;
5. data efectuării măsurării;
6. nivelurile de referinţă şi acţiunile corective în caz de depăşire a acestor niveluri;
7. numele, prenumele şi pregătirea persoanei care a efectuat măsurătorile.
Punctele de măsurare se propun de către titularul de autorizaţie şi se aprobă de CNCAN
în procesul de autorizare.
Evidenţa măsurătorilor se ţine de către responsabilul cu protecția radiologică.
În cazul utilizării surselor deschise de radiaţie titularul de autorizaţie trebuie să monitorizeze
contaminarea locurilor de muncă, inclusiv a aerului respirat de operatori.
183. Dispozitivele de avertizare şi operabilitatea acestora trebuie să fie

verificate:
a) zilnic, la începutul programului
b) zilnic. la sfârşitul programului
c) zilnic, din oră în oră
d) zilnic, indiferent când
e) săptămânal
183. a
Toate instrumentele de măsură utilizate pentru monitorizarea locurilor de muncă trebuie să fie
calibrate, şi această calibrare trebuie să fie trasabilă la un laborator de dozimetrie standard
desemnat de CNCAN.
Toate monitoarele de radiaţie trebuie să fie calibrate, iar dispozitivele de avertizare şi
operabilitatea acestora trebuie să fie verificată la începutul fiecărei zile de lucru.
184. Titularul de autorizaţie trebuie să asigure pentru persoanele expuse

profesional la radiaţii ionizante următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) supravegherea dozimetrică individuală
b) supravegherea medicală
c) supravegherea poliţienească
d) echipamentul individual de protecţie
e) informarea cu privire la riscurile de la locul de muncă
184. c
Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să asigure
supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiaţii ionizante, conform cu
Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să se asigure că personalul
are cunoştinţă de:
a) condiţiile din autorizaţie (sau certificatul de înregistrare);
b) utilizarea instalaţiilor radiologice;
c) instrucţiunile care trebuie furnizate pacienţilor şi acelora care ajută la sprijinul pacienţilor
în timpul expunerii;
d) politicile şi procedurile de radioprotecţie ale instituţiei;
e) programele locale de asigurare a calităţii, PAC, şi procedurile de control al calităţii;
f) analizele incidentelor şi accidentelor radiologice care s-au produs în instituţie sau în altă
parte şi măsurile corective şi preventive necesare.
298 | P a g e
Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să se asigure că toţi
lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie împotriva radiaţiilor conform
cu Normativul de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la radiaţii
ionizante RP 06/1997.
Se va utiliza numai echipamentul individual de protecţie autorizat conform legii, pentru care
s-a emis ASR de către CNCAN.
Titularul de autorizaţie trebuie să asigure monitorizarea individuală sistematică a tuturor
persoanelor expuse profesional de categorie A.
Monitorizarea trebuie efectuată prin intermediul unui organism dozimetric acreditat.
Monitorizarea individuală a persoanelor expuse profesional de categorie B va avea ca obiect
demonstrarea încadrării corecte a lucrătorilor în această categorie, urmând ca apoi să nu mai
fie necesară.
În cazul anumitor practici, CNCAN poate impune ca să fie asigurată monitorizarea
individuală conform condiţiilor stabilite pentru persoanele expuse profesional de categorie A
şi pentru persoanele expuse profesional de categorie B.
Sistemul de monitorizare a expunerii la radiaţii a persoanelor expuse profesional se aprobă de
CNCAN în cadrul procesului de autorizare a practicii.
Cerinţele referitoare la dozimetria individuală sunt formulate în Normele privind cerințele de
bază de securitate radiologică.
185. Evaluarea de securitate pe care trebuie să o efectueze titularul de

autorizaţie în fazele de amplasare, construire şi utilizare va conţine următoarele,
a) analiza critică sistematică pentru identificarea evenimentelor posibile care conduc la
expuneri accidentale
b) analiza costurilor
c) anticiparea unor evenimente care nu au mai fost raportate
d) analizarea independentă de către un expert acreditat
e) revizuirea acesteia ori de câte ori este necesar
185. b
Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să efectueze o evaluare de
securitate în toate fazele de amplasare şi construcţie şi de utilizare.
Evaluarea de securitate trebuie să includă o analiză critică sistematică pentru identificarea
posibilelor evenimente care conduc la expuneri accidentale.
Evaluarea de securitate nu trebuie doar să acopere evenimente consumate, ci trebuie să
anticipeze alte evenimente care nu au fost raportate mai înainte.
Evaluarea de securitate trebuie să fie documentată şi analizată independent, de către un expert
acreditat.
Revizuiri ale acestei evaluări trebuie să fie efectuate ori de câte ori este necesar, când:
a) securitatea poate fi compromisă ca rezultat al modificărilor aduse laboratorului sau ale
procedurilor;
b) experienţa operaţională sau informaţii despre accidente ori erori arată că este necesară o
revizuire, sau
c) au fost făcute modificări semnificative ale normelor sau standardelor relevante.
186. Care din următoarele menţiuni nu face parte din planul de urgenţă?
a) incidente şi accidente previzibile şi măsurile corective
b) intervenţia în caz de calamitate
c) intervenţia în caz de crah financiar
d) persoanele responsabile cu acţiunile corective
299 | P a g e
e) sistemul de înregistrare şi raportare
186. c
Un plan de urgenţă trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) incidente şi accidente previzibile şi măsurile corective;
b) intervenţia în caz de calamitate naturală: incendiu, inundaţie, cutremur etc.
c) persoanele responsabile cu acţiunile corective şi detaliile de contactare a acestor persoane;
d) responsabilităţile individuale ale personalului în procedurile de urgenţă
e) echipament de protecţie şi instrumente necesare pentru realizarea procedurilor de urgenţă;
f) pregătirea şi exerciţii de repetiţie periodică;
g) înregistrarea şi sistemul de raportare;
h) măsuri luate imediat pentru a evita expunerea accidentală a personalului şi a persoanelor
din populaţie.
Se va acorda o atenţie specială incidentelor sau funcţionării defectuoase a acceleratoarelor
care pot duce la efecte deterministice.
187. Când este cel mai probabil să apară malformaţii mari ca urmare a
iradierii produsului de concepţie?
a) la faza de preimplantare
b) în timpul organogenezei timpurii
c) în timpul organogenezei târzii
d) în perioada fetală timpurie
e) în perioada fetală târzie
187. b
Efecte ale iradierii fătului - studiate numai pe mamifere, în principal sunt următoarele:
a) efecte letale - pot apare la doze relativ mici mai ales în primele stadii de dezvoltare.
b) malformaţii - se pare că au o doză prag; sunt caracteristice mai ales expunerii în perioada
de organogeneză.
b) retardare mintală - perioada cea mai sensibilă se pare că este între săptămânile 8 - 15.
d) inducerea de cancer - se pare că fetuşii iradiaţi sunt susceptibili de a face leucemie
şi alte tipuri de cancere în primii 10 ani de viaţă.
188. Dezafectarea unei zone de lucru cu surse deschise, autorizată în prealabil
de către CNCAN, trebuie să respecte următoarele condiţii, cu excepţia uneia pe
a) dezafectarea se realizează de către o entitate autorizată de CNCAN
b) sursele radioactive sunt transferate sau predate ca deşeu
c) decontaminarea zonei de lucru
d) decontaminarea instalaţiilor
e) repartizarea personalului pe alte posturi de expuşi profesional
188. e
Dezafectarea zonelor de lucru cu surse radioactive deschise necesită obţinerea prealabilă a
autorizaţiei de dezafectare de la CNCAN.
La încetarea activităţii, titularul de autorizaţie trebuie să demonstreze, după caz, următoarele:
a) dezafectarea a fost efectuată de către o unitate specializată, autorizată de CNCAN, conform
legii, să manipuleze surse radioactive deschise;
b) transferul surselor radioactive sau predarea lor ca deşeuri radioactive;
c) absenţa contaminării zonelor şi dispunerea ca deşeuri radioactive a tuturor materialelor
găsite contaminate;
d) transferarea deşeurilor radioactive la o staţie de tratare a deşeurilor;
e) absenţa contaminării utilajelor şi materialelor, sistemului de canalizare, de ventilaţie şi, în
300 | P a g e
general, a tuturor materialelor evacuate;
f) înlăturarea semnelor de avertizare.
Încetarea activităţii devine efectivă în condiţiile respectării prevederilor art. 68 din Normele
privind procedurile de autorizare.
189. Printre obiectivele sistemului de radioprotecţie operaţională se numără

următoarele, cu excepţia unuia pe care trebuie să-l indicaţi:
b) reducerea la minimum a expunerilor profesionale şi a populaţiei c) stabilirea cerinţelor de
asigurarea calităţii
e) stabilirea drepturilor suplimentare pentru expuşii profesional
189. e
Titularul de autorizaţie este obligat să instituie şi să menţină un sistem de radioprotecţie
operaţională.
Sistemul de radioprotecţie operaţională reprezintă totalitatea acţiunilor, procedurilor şi
instrucţiunilor necesare pentru a asigura desfăşurarea practicii în condiţii de securitate
radiologică.
Obiectivele sistemului de radioprotecţie operaţională sunt:
a) definirea responsabilităţii titularului privind radioprotecţia, prin adoptarea structurilor
organizatorice şi a procedurilor necesare;
b) reducerea la minimum a riscului de expunere la radiaţii ionizante a expuşilor profesional, a
celorlalte persoane din populaţie;
c) respectarea principiului ALARA;
d) stabilirea cerinţelor de asigurare a calităţii în operare, inclusiv verificarea surselor
radioactive, instalaţiilor radiologice şi a aparaturii de control dozimetric;
e) stabilirea măsurilor de protecţie fizică şi de securitate a surselor radioactive; f) respectarea
cerinţelor de reglementare.
190. Procedura generală a sistemul de radioprotecţie operaţională stabileşte

cel puţin următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
d) programul redus de lucru al expuşilor profesional
e) documentele sistemului
190. d
Sistemul de radioprotecţie operaţională se bazează pe o procedură generală de desfăşurare a
practicii, care trebuie să stabilească;
a) organizarea şi formele de desfăşurare a practicii;
b) zonele controlate şi supravegheate;
c) obligaţiile şi responsabilităţile tuturor factorilor implicaţi;
d) relaţiile administrative dintre factorii implicaţi;
e) documentele sistemului: păstrare, arhivare, difuzare, retragere; f) evidenţele
necesare;
g) sancţiunile.
301 | P a g e
191. Monitorizarea contaminării interne se va face cu:
a) cameră cu ionizare
b) contor de corp uman
c) contor Geiger - Muller
d) dozimetru cu film
e) dozimetru termoluminiscent (TLD)
191. b
Titularul de autorizaţie trebuie să asigure monitorizarea individuală sistematică a tuturor
persoanelor expuse profesional de categorie A.
Monitorizarea contaminării interne, dacă este cazul, se va face fie prin monitorizarea externă
a tiroidei, fie prin măsurători la contoare de corp uman.
Monitorizarea extremităţilor mâinilor, dacă este cazul, se va face prin sisteme dozimetrice
adecvate.
Monitorizarea trebuie efectuată prin intermediul unui organism acreditat de dozimetrie
individuală.
192. Monitorizarea contaminării în zonele în care sunt utilizate surse deschise
de radiaţie pulverulente sau lichide este obligatorie pentru cele enumerate, cu o
a) toate suprafeţele de lucru, echipamentele şi instrumentarul
b) îmbrăcămintea de protecţie
c) obiectele personale aflate în buzunarele expuşilor profesional
d) îmbrăcămintea de lucru
e) mâinile persoanelor care au manipulat surse radioactive
192. c
Monitorizarea radiologică a mediului de lucru trebuie să cuprindă măsurarea debitelor de doză
datorate expunerii externe şi contaminării.
Monitorizarea contaminării este obligatorie pentru:
a) toate suprafeţele de lucru, inclusiv interiorul acestora, toate instrumentele, echipamentele,
podeaua şi alte obiecte din zona respectivă;
b) îmbrăcămintea de lucru şi cea de protecţie, inclusiv încălţămintea, mai ales când persoana a
activat într-o zonă controlată. În acest scop, la ieşirea din zonă se va plasa un instrument de
monitorizare;
c) mâinile persoanelor care au utilizat surse radioactive deschise de radiaţii se vor monitoriza
cu instrumente plasate lângă locul de spălare. Monitorizarea se va extinde şi la alte zone ale
corpului, dacă se suspectează contaminarea.
Monitorizarea radiologică de arie şi a mediului de lucru se va face fie de către personalul
propriu, instruit în mod adecvat, cu aparatura din dotare, fie de către o entitate externă
calificată.
Rezultatele măsurătorilor vor fi înregistrate pe durata desfăşurării practicii şi vor fi utilizate,
dacă este necesar, pentru estimarea dozelor individuale.
193. Procedura pentru monitorizarea radiologică a mediului de lucru trebuie

să conţină cel puţin informaţiile enumerate, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) punctele de măsurare
b) costurile monitorizării
c) frecvenţa măsurărilor
d) înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
e) responsabilităţile
302 | P a g e
193. b
Titularul de autorizaţie, prin consultarea unui expert acreditat în protecţie radiologică, trebuie
să instituie şi să menţină o procedură pentru monitorizarea radiologică a mediului de lucru.
Procedura trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) aparatura şi metodele de măsurare, inclusiv metodele de verificare înainte de utilizare a
aparaturii de control dozimetric;
b) planul zonei controlate şi punctele de măsurare; c) frecvenţa măsurătorilor;
d) responsabilităţile;
e) înregistrarea şi interpretarea rezultatelor;
f) măsurile corective care trebuie luate în cazul depăşirii nivelurilor de investigare stabilite.
Înregistrările trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) schiţa zonei cuprinzând indicarea în plan a zonelor adiacente şi a punctelor în care se fac
măsurătorile;
b) data la care au fost efectuate măsurătorile;
c) numele persoanei care a efectuat măsurătorile;
d) tipul aparatului de control dozimetric utilizat şi datele de identificare a acestuia: seria, anul
de fabricaţie, data ultimei verificări metrologice;
e) valorile obţinute pentru debitul dozei şi/sau contaminării.
Titularul de autorizaţie trebuie să fie dotat cu cel puţin un radiodebitmetru şi un
contaminometru sau cu un singur aparat de control dozimetric, dacă acesta poate lucra în
regim de radiodebitmetru şi de contaminometru.
194. Procedura privind gestiunea, evidenţa, mişcarea şi depozitarea surselor

radioactive, stabilită de titularul de autorizaţie va conţine şi cele enumerate, cu o
a) sistemul de gestiune şi evidenţă
b) măsurile de securitate fizică
c) actele de scădere contabilă a surselor epuizate
d) înregistrarea mişcării şi consumului
e) responsabilităţi şi sancţiuni
194. c
Titularul de autorizaţie trebuie să instituie şi să menţină o procedură privind gestiunea,
evidenţa, mişcarea şi depozitarea surselor radioactive. Procedura trebuie să conţină cel puţin
următoarele informaţii:
a) sistemul de gestiune şi evidenţă general şi operativ;
b) măsurile necesare pentru prevenirea furtului, pierderii, distrugerii şi utilizării de către
persoane neautorizate;
c) modalitatea şi regulile de scoatere/de introducere a surselor radioactive din/în depozit,
urmărirea locului de utilizare;
d) înregistrările mişcării şi consumului surselor radioactive; e) responsabilităţi;
f) sancţiuni.
195. Zonele controlate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe, cu o

a) să existe semne de avertizare
b) intrările să fie prevăzute cu sisteme triple de închidere
c) să existe proceduri specifice şi instrucţiuni adecvate pentru fiecare zonă
d) să fie controlat accesul
e) să existe posibilităţi de decontaminare pentru personal şi echipamente
195. b
303 | P a g e
Clasificarea zonelor se va face printr-o evaluare adecvată a riscului radiologic asociat
utilizării surselor de radiaţii ionizante, ţinând cont de posibilele căi de expunere la radiaţii şi
dozele potenţiale. Camerele de preparare, depozitare, spaţiul de depozitare temporară şi
camera de utilizare, depozitele de deşeuri radioactive sunt candidate pentru a fi clasificate ca
zone controlate. Cerinţe pentru zona controlată:
a) avertizare prin semnele prevăzute de Normele fundamentale de securitate radiologică;
b) existenţa unor instrucţiuni adecvate la punctele de intrare în zonele controlate;
c) existenţa procedurilor specifice fiecărei zone controlate;
d) controlul accesului prin:
(i) proceduri administrative;
(ii) bariere fizice cu sisteme de comunicare, dacă este cazul;
(iii) avertizoare luminoase şi sonore;
e) existenţa mijloacelor adecvate pentru schimbarea hainelor, monitorizarea expunerii şi
contaminării, decontaminarea personalului, plasate la intrarea/ieşirea din zona controlată.
Zona situată împrejurul zonei controlate este considerată zonă supravegheată. Zona
supravegheată trebuie descrisă şi figurată în plan.
Pentru a demonstra îndeplinirea cerinţelor privind clasificarea zonelor controlate şi
supravegheate, titularul de autorizaţie are obligaţia să consulte un expert acreditat în protecţie
radiologică, care va certifica zonarea propusă.
Semnele de avertizare montate la toate punctele de acces trebuie să indice clar delimitarea
zonei controlate şi supravegheate.
Titularul de autorizaţie trebuie să asigure persoanelor care au acces în zonele controlate:
mijloace adecvate pentru schimbarea hainelor, echipamente de radioprotecţie adecvate, de
monitorizare a expunerii şi contaminării şi, după caz, de decontaminare, plasate la
intrarea/ieşirea din zona controlată.
196. Laboratorul în care se desfăşoară lucrări cu surse deschise se amplasează

în cadrul unei clădirii existente:
a) numai la subsolul clădirii
b) numai la parter
c) numai la ultimul etaj
d) într-o aripă izolată
e) oriunde se găseşte spaţiu suficient
196. d
Spaţiile în care se desfăşoară activităţile cu surse deschise de radiaţii se clasifică în trei
categorii funcţie de:
- operaţiile care se fac
- activitatea maximă per operaţie
- grupa (sunt patru grupe) în care se încadrează radionuclizii utilizaţi.
Această clasificare, orientativă, permite stabilirea mai uşoară a cerinţelor de amplasare,dotare
şi finisare a spaţiilor în care se desfăşoară activitatea. CNCAN poate permite lucrul cu
activităţi mai mari pentru laboratorul încadrat în una din categorii sau dimpotrivă, mai mici,
depinzând de calitatea dotărilor şi finisajelor.
Dacă sunt utilizaţi mai mulţi radionuclizi şi în mai multe operaţii categoria spaţiului este dată
de cea mai mare clasificare găsită (categoria A este cea mai mare şi categoria C cea mai mică)
considerând separat fiecare radionuclid şi fiecare operaţie.
304 | P a g e
Categoria laboratorului şi activitatea utilizată într-o operaţie
Grupa radionuclidului
mică activitate C medie activitate B mare activitate A
1 < 0,5 MBq 0,5 MBq - 0,5 GBq > 0,5 GBq
2 <5 MBq 5 MBq-5 GBq >5 GBq
3 <50 MBq 50MBq-50 GBq >50 GBq
4 < 500 MBq 500 MBq - 500 GBq > 500 GBq
Limitele din tabel sunt multiplicate cu următorii factori depinzând de operaţiile care se
execută:
Depozitare simplă (fără nicio manipulare) 100
Operaţii simple umede 10
Operaţii chimice normale implicând puţine transferuri 1
Operaţii complicate cu lichide (care se pot evapora sau dispersa) 0.1
Operaţii simple uscate (manipulări de pulberi) 0.1
Operaţii cu compuşi radioactivi volatile 0.1
Operaţii cu animale de experienţă 0.1
Operaţii uscate care pot produce praf (măcinare) 0.01
305 | P a g e
Pentru acest scop, radionuclizii sunt clasificaţi în cele patru grupe conform tabelului următor
(dup ă radiotoxicitate - o noţiune care nu mai este utilizată):
Regula generală este că emiţătorii alfa sunt grupaţi în grupa 1.
Amenajarea spaţiilor de lucru cu surse deschise de radiaţii porneşte de la un laborator de
chimie bine dotat şi ajunge pentru cele mai complexe operaţii la clădiri speciale dotate cu
canalizări separate, sisteme de ventilaţie speciale, nişe de lucru şi ecluze pentru acces.
197. Operaţiile simple cu surse deschise de radiaţie constituite din

radionuclizi care nu sunt emiţători alfa şi care implică cantităţi relativ mici per
operaţie necesită amenajări corespunzătoare unui laborator:
a) de cercetare
b) de chimie pentru substanţele respective
c) de chimie amplasat la subsolul clădirilor
d) de chimie amplasat într-o aripă izolată a clădirii
306 | P a g e
e) special amplasat într-o clădire dedicată
197. b
Utilizarea surselor deschise de radiaţie în cantităţi exceptate nu necesită nici un fel de
amenajări
speciale impuse de caracterul radioactiv al acestora.
Utilizarea unor cantităţi mici de substanţe radioactive sub formă de surse deschise peste limita
de exceptare, dar de ordinul a câţiva MBq per operaţiune, se poate face în condiţii de
securitate radiologică în cadrul dotării obişnuite a laboratoarelor de chimie. Pentru controlul
contaminării este necesară dotarea cu un instrument de măsurare adecvat - contaminometru.
Scopul amenajărilor şi dotărilor speciale ale spaţiilor în care se utilizează surse radioactive
deschise este:
- menţinerea expunerii personalului expus profesional în limitele legale;
- controlul contaminării locurilor de muncă şi a diverselor obiecte sau aparate utilizate; -
controlul contaminării factorilor de mediu din interiorul şi din exteriorul clădirii;
- controlul efluenţilor şi deşeurilor radioactive produse.
198. Activitatea de luare în posesie legală de către proprietar, conform

Normelor privind procedurile de autorizare (NSR-03), se numeşte:
a) import
b) depozitare
c) deţinere
d) închiriere
e) furnizare
198. c
Art. 6. - În scopul aplicării prezentei reglementări, pe lângă termenii şi expresiile definite în
Legea nr. 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare şi în Normele
privind cerințele de bază de securitate radiologică, expresia:
...........................................................................................
d) deţinerea - activitatea de luare în posesie legală de către proprietar;
.................................................................................................
f) depozitare - activitate de păstrare, în condiţiile prevăzute de reglementări, a surselor
radioactive, a minereurilor de uraniu şi toriu, a instalaţiilor radiologice, aflate în deţinere
autorizată;
h) furnizare – activitate de schimbare a proprietarului instalaţiei radiologice, sursei
radioactive, indiferent dacă aceasta se efectuează printr-o operaţie comercială sau cu titlu
gratuit;
i) import/export - activitatea de aducere în spaţiul comunitar european sau de scoatere din
spaţiul comunitar european a surselor de radiaţii. Orice expediere spre teritoriul României
dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene este considerată import şi orice
expediere dinspre teritoriul României către un stat care nu este membru al Uniunii Europene
este considerată export;
...................................................................................................
k) închiriere – activitatea de cedare a dreptului de folosinţă asupra unei surse de radiaţii, pe
termen determinat, conform unui contract legal între părţi; (Normele privind procedurile de
autorizare)
307 | P a g e
199. Activitatea de construire cuprinde, conform Normelor privind
procedurile de autorizare, cele enumerate, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) proiectarea
b) realizarea amenajărilor
c) instalarea - montarea
d) finisarea
e) realizarea testelor de acceptanţă
199. a
...........................................................................................
c) construcţie - activitatea de realizare a amenajărilor incluzând construcţii, finisaje,
instalaţii, montaj, teste de acceptanţă;
........................................................................................................ (Normele privind
procedurile de autorizare)
200. Activitatea de dezasamblare/dezmembrare cuprinde, conform Normelor

privind procedurile de autorizare, cele enumerate, cu o excepţie pe care trebuie
să o indicaţi:
a) scoaterea din locul normal de utilizare
b) detaşarea numai a sursei (port sursei sau capului de iradiere)
c) detaşarea numai a ansamblului generator de radiaţie
d) detaşarea numai a unor componente a instalaţiei
e) păstrarea în condiţiile prevăzute de producător
200. e
Legea nr. 111/1996 republicată cu modificările și completările ulterioareşi în Normele
...........................................................................................
e) dezasamblare/dezmembrare – operaţiunea de demontare a instalaţiei radiologice în
componente, în vederea unei posibile utilizări ulterioare sau pentru casare şi eliminare ca
deşeu; ........................................................................................................ (Normele privind
201. Care din următoarele activităţi nu este, conform Normelor privind

procedurile de autorizare, considerată furnizare?
a) comercializarea
b) manipularea
c) cedarea
d) donarea
e) leasingul
201. b
...........................................................................................
308 | P a g e
gratuit; .................................................................................................
ş) transfer – activitatea de furnizare a unor surse de radiaţii care nu mai sunt necesare unui
titular de autorizaţie, din diverse motive întemeiate, cum ar fi: schimbarea profilului de
activitate, restrângerea activităţii, lichidarea societăţii etc., care are ca rezultat schimbarea
proprietarului surselor de radiaţii;
........................................................................................................ (Normele privind
202. Care din următoarele activităţi este considerată, conform Normelor

privind procedurile de autorizare, depozitare?
a) păstrarea surselor de radiaţie aflate în deţinerea autorizată
b) păstrarea surselor de radiaţie proprii
c) păstrarea instalaţiilor radiologice proprii
d) păstrarea deşeurilor radioactive proprii
e) leasingul
202. a
...........................................................................................
f) depozitare - activitate de păstrare, în condiţiile prevăzute de reglementări, a surselor
radioactive, a minereurilor de uraniu şi toriu, a instalaţiilor radiologice, aflate în deţinere
autorizată; ........................................................................................................ (Normele privind
203. Activitatea de demontare a instalaţiei radiologice în componente în

scopul eliminării ca deşeu, conform Normelor privind procedurile de autorizare,
se numeşte:
a) dezafectare
b) dezasamblare/dezmembrare
c) depozitare
d) reparare
e) întreţinere
203. b
...........................................................................................
e) dezasamblare/dezmembrare – operaţiunea de demontare a instalaţiei radiologice în
componente, în vederea unei posibile utilizări ulterioare sau pentru casare şi eliminare ca
deşeu; ........................................................................................................ (Normele privind
204 Activitatea prin care se schimbă proprietarul instalaţiei radiologice prin

indiferent ce mijloc legal, conform Normelor privind procedurile de autorizare, se
numeşte:
a) importare
b) dezafectare
309 | P a g e
c) furnizare
d) exportare
e) deţinere
204. c
...........................................................................................
gratuit; ........................................................................................................ (Normele privind
205. Activitatea de cedare a dreptului de folosinţă pe timp determinat, cu un

contract legal între părți, conform Normelor privind procedurile de autorizare,
se numeşte:
a) importare
b) depozitare temporară
c) furnizare
d) închiriere
e) manipulare
205. d
...........................................................................................
k) închiriere – activitatea de cedare a dreptului de folosinţă asupra unei surse de radiaţii, pe
termen determinat, conform unui contract legal între părţi;
........................................................................................................ (Normele privind
206. Activităţile de asamblare şi punere în funcţiune la locul de utilizare

autorizat împreună cu verificarea şi predarea la beneficiar la parametrii tehnici
prevăzuţi de producător a instalaţiilor radiologice fac parte, conform Normelor
privind procedurile de autorizare, din:
a) funcţionarea de probă
b) instalare montare
c) furnizare
d) reparare
e) întreţinere
206. b
...........................................................................................
j) instalare / montare - activitatea de asamblare şi/sau de punere în funcţiune, dupa caz, a
unui echipament la locul de utilizare autorizat, verificarea şi predarea la beneficiar la
parametrii prevăzuţi de producător în specificaţiile tehnice;
........................................................................................................ (Normele privind
310 | P a g e
207. Activitatea de menţinere în bună stare de funcţionare a instalaţiilor
radiologice prin operaţiuni periodice, preventive, prevăzute de producător în
manualul de utilizare, conform Normelor privind procedurile de autorizare, se
numeşte:
a) fază de autorizare
b) fază de instalare
c) fază de control de calitate
d) reparare
e) mentenanța
207. e
...........................................................................................
m) mentenanţă - activitate de menţinere a unui echipament în parametrii tehnici prevăzuţi de
producător, prin operaţiuni periodice, preventive, prevăzute de producător în manualul de
utilizare; ........................................................................................................ (Normele privind
208. Care din următoarele activităţi nu este, conform Normelor privind

procedurile de autorizare, considerată manipulare?
a) modificarea
b) repararea
c) montarea
d) utilizarea
e) mentenanța
208. d
...........................................................................................
l) manipulare – una sau mai multe din următoarele activităţi: montarea, instalarea,
mentenanţă, repararea, modificarea, dezmembrarea sau orice altă operaţie efectuată direct
asupra sursei de radiaţii, cu excepţia utilizării (operării) şi a transportării acesteia în afara
incintei aflată sub jurisdicţia unitatii care desfăşoară activitatea cu sursa respectivă;
........................................................................................................ (Normele privind
209. Manipulare înseamnă orice operaţie executată direct asupra instalaţiei

radiologice sau sursei de radiaţie, cum ar fi una sau mai multe din cele
enumerate, conform Normelor privind procedurile de autorizare, cu o excepţie pe
a) transportul pe drumurile publice
b) mentenanța
c) instalarea - montarea
d) modificarea
e) repararea
209. a
311 | P a g e
……………………………………………………………………………….
l) manipulare – una sau mai multe din următoarele activităţi: montarea, instalarea,
mentenanţă, repararea, modificarea, dezmembrarea sau orice altă operaţie efectuată direct
asupra sursei de radiaţii, cu excepţia utilizării (operării) şi a transportării acesteia în afara
incintei aflată sub jurisdicţia unitatii care desfăşoară activitatea cu sursa respectivă;
…………………………………………………………………………………………..
(Normele privind procedurile de autorizare)
210. Activitatea de înlocuire a unor subansamble ale instalaţiei radiologice cu

altele care nu sunt recomandate de producător sau de schimbare a unor
parametrii tehnici, conform Normelor privind procedurile de autorizare, se
numeşte:
a) dezasamblare
b) montare
c) modificare
d) reparare
e) mentenanța
210. c
……………………………………………………………………………….
n) modificare - activitatea de înlocuire a unor subansamble cu altele, care nu sunt
recomandate de producător şi/sau schimbarea unor parametrii tehnici, în scopul
recondiţionării, refacerii, îmbunătăţirii parametrilor sau altor intenţii asemănatoare;
…………………………………………………………………………………………..
211. Operaţiunile de recondiţionare şi îmbunătăţire a parametrilor unei

instalaţii radiologice fac parte, conform Normelor privind procedurile de
autorizare, din activitatea de:
a) mentenanță
b) montare
c) verificare
d) reparare
e) modificare
211. e
……………………………………………………………………………….
n) modificare - activitatea de înlocuire a unor subansamble cu altele, care nu sunt
recomandate de producător şi/sau schimbarea unor parametrii tehnici, în scopul
recondiţionării, refacerii, îmbunătăţirii parametrilor sau altor intenţii asemănatoare;
…………………………………………………………………………………………..
312 | P a g e
212. Activitatea de furnizare a unor surse de radiaţie sau a unor instalaţii
radiologice care nu mai sunt necesare agentului economic din diverse motive,
conform Normelor privind procedurile de autorizare, se numeşte:
a) transferare
b) închiriere
c) manipulare
d) exportare
e) tranzitare
212. a
……………………………………………………………………………….
ş) transfer – activitatea de furnizare a unor surse de radiaţii care nu mai sunt necesare unui
titular de autorizaţie, din diverse motive întemeiate, cum ar fi: schimbarea profilului de
activitate, restrângerea activităţii, lichidarea societăţii etc., care are ca rezultat schimbarea
proprietarului surselor de radiaţii;
…………………………………………………………………………………………..
213. Utilizarea surselor de radiaţie sau a instalaţiilor radiologice înseamnă,

conform Normelor privind procedurile de autorizare, oricare din activităţile
menţionate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) folosire
b) operare
c) exploatare
d) funcţionare
e) reparare
213. e
……………………………………………………………………………….
t) utilizare/exploatare – activitatea de folosire, operare, exploatare sau funcţionare, inclusiv
întreţinerea curentă, a surselor de radiaţii.
…………………………………………………………………………………………..
214 Utilizarea surselor de radiaţie sau a instalaţiilor radiologice înseamnă,

conform Normelor privind procedurile de autorizare, oricare din activităţile
menţionate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) folosire
b) operare
c) întreținere curentă
d) funcţionare
e) reparare
214. e
313 | P a g e
……………………………………………………………………………….
t) utilizare/exploatare – activitatea de folosire, operare, exploatare sau funcţionare, inclusiv
întreţinerea curentă, a surselor de radiaţii.
…………………………………………………………………………………………..
215 Înregistrarea autorizează titularul să desfăşoare, separat sau împreună,

conform Normelor privin procedurile de autorizare, oricare din activităţile din
domeniul nuclear menţionate, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) deţinere
b) amplasare şi construire
c) utilizare
d) reparare
e) dezafectare
215. d
Art. 15. - (1) Înregistrarea se solicită înainte de desfăşurarea următoarelor practici:
a) practica de radiologie de diagnostic din cadrul expunerilor medicale, care cuprinde
activităţile de amplasare – construcţie/utilizare/deţinere a surselor de radiaţii utilizate în
RX – diagnosticul uman şi veterinar şi în radiologia intervenţională, şi în expunerile
imagistice în scopuri non - medicale, cu excepţia instalaţiilor radiologice de angiografie şi de
tomografie computerizată;
b) practicile de defectoscopie care cuprind activităţile de amplasare –
construcţie/utilizare/deţinere a surselor RX de radiaţii;
c) practici de măsurare cu surse radioactive de categoria 4 şi 5 definite în Normele privind
controlul reglementat al surselor radioactive şi gestionarea în siguranţă a surselor orfane, care
cuprind activităţi de amplasare – construcţie/utilizare/deţinere/dezafectare ;
d) practici care implică surse radioactive deschise cu activitatea mai mare decât valoarea de
exceptare prevăzută în Normele privind cerinţele de bază de securitate radiologică, dar mai
mică decât, de 1000 ori, valoarea de exceptare respectivă , care cuprind activităţile de
amplasare – construcţie/utilizare. (Normele privind procedurile de autorizare)
216 Înregistrarea se solicită, conform Normelor privid procedurile de autorizare,

pentru:
a) fiecare sursă în parte
b) fiecare instalaţie radiologică
c) fiecare clasă de surse sau instalaţii
d) fiecare variantă constructivă
e) fiecare model (tip)
216. c
Art. 15. - (1) Înregistrarea se solicită înainte de desfăşurarea următoarelor practici:
a) practica de radiologie de diagnostic din cadrul expunerilor medicale, care cuprinde
activităţile de amplasare – construcţie/utilizare/deţinere a surselor de radiaţii utilizate în RX –
diagnosticul uman şi veterinar şi în radiologia intervenţională, şi în expunerile imagistice în
scopuri non - medicale, cu excepţia instalaţiilor radiologice de angiografie şi de tomografie
computerizată;
b) practicile de defectoscopie care cuprind activităţile de amplasare –
construcţie/utilizare/deţinere a surselor RX de radiaţii;
c) practici de măsurare cu surse radioactive de categoria 4 şi 5 definite în Normele privind
controlul reglementat al surselor radioactive şi gestionarea în siguranţă a surselor orfane, care
cuprind activităţi de amplasare – construcţie/utilizare/deţinere/dezafectare ;
314 | P a g e
d) practici care implică surse radioactive deschise cu activitatea mai mare decât valoarea de
exceptare prevăzută în Normele privind cerinţele de bază de securitate radiologică, dar mai
mică decât, de 1000 ori, valoarea de exceptare respectivă , care cuprind activităţile de
amplasare – construcţie/utilizare.
217. Autorizaţia de securitate radiologică pentru desfăşurarea de activităţi

din domeniul nuclear este emisă, conform Normelor privind procedurile de
autorizare, separat pentru fiecare din practicile menţionate, cu o excepţie pe care
a) producere
b) dezafectarea
c) deţinere
d) manipulare
e) utilizare
217. b
Art. 24. - (1) CNCAN eliberează autorizaţii pentru practicile care implică următoarele
activităţi:
a) import/export;
b) furnizare;
c) deţinere;
d) stocare/depozitare;
e) amplasare;
f) construcţie;
g) punere în funcţiune;
h) utilizare/exploatare;
i) dezafectare;
j) producere;
k) manipulare;
l) transfer;
m) transport.
(2) Autorizaţiile de import/export, de furnizare, de securitate radiologică pentru produs, de

deţinere, de transfer, de transport , de manipulare şi de producere se eliberează în fază unică.
(3) Autorizarea pe faze de realizare implică eliberarea de autorizaţii pentru următoarele
activităţi: amplasare, construcţie, punere în funcţiune, utilizare, dezafectare, conform
normelor CNCAN specifice fiecărei practici.
Art. 41. - (1) Practicile care implică utilizarea/operarea surselor de radiaţii se autorizează pe
faze de realizare, după caz, astfel:
a) amplasare;
b) construcţie;
c) punere în funcţiune;
d) utilizare/exploatare;
e) conservare;
f) dezafectare.
Dezafectarea reprezintă o fază din autorizarea utilizării şi nu este o activitate separată.
315 | P a g e
218. Autorizaţia de construire permite, conform Normelor privind procedurile
de autorizare, realizarea următoarelor obiective, cu o excepţie pe care trebuie să
o indicaţi:
a) modificarea instalaţiei radiologice
b) montarea instalaţiei radiologice
c) reglarea instalaţiei radiologice
d) testarea instalaţiei radiologice
e) testarea ecranelor de protecţie
218. a
Autorizaţia de amplasare şi /sau construcţie
Art. 43. - (1) Autorizaţia permite amplasarea şi/sau construcţia clădirii, realizarea
amenajărilor de radioprotecţie, montajul instalaţiilor radiologice, funcţionarea acestora pe
perioadă limitată în scopul efectuării reglajelor, testelor de acceptanţă şi măsurătorilor de
eficacitate a ecranelor de radioprotecţie.
(2) Autorizaţia se eliberează, de regulă, pentru 5 ani.
219 Autorizaţia de manipulare poate permite, conform Normelor privind

procedurile de autorizare, următoarele activităţi, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) montarea, instalarea
b) utilizarea
c) repararea
d) recondiţionarea
e) modificarea
219. b
Autorizaţia de manipulare
Art. 36. - (1) Practica de manipulare include următoarele activităţi: montare, instalare,
mentenanţă (întreţinere şi verificare), reparare, modificare, recondiţionare,
dezmembrare/dezafectare, tratare, prelucrare sau orice altă operaţie aferentă asupra surselor
de radiaţii.
(2) Titularul de autorizaţie desfăşoară activitatea de manipulare numai la beneficiarii

menţionaţi la alin. (9), autorizaţi în domeniul aplicaţiilor cu radiaţii ionizante conform
prevederilor Legii nr. 111/1996.
(3) Titularul autorizaţiei de manipulare poate aduce de la beneficiari, în atelierele proprii,

amenajate corespunzător, pentru o perioadă de timp determinată, surse de radiaţii pentru a fi
reparate sau modificate, conform unei proceduri de luare în custodie aprobate de CNCAN în
procesul de autorizare; în această situaţie, titularul autorizaţiei de manipulare trebuie să aibă
autorizaţiile corespunzătoare eliberate de CNCAN: amplasare, construcţie, utilizare etc, după
caz.
(4) Pe perioada cât sursele de radiaţii sunt în custodia titularului autorizaţiei de manipulare,
acesta preia toate responsabilităţile privind asigurarea protecţiei fizice şi securităţii
radiologice.
316 | P a g e
(5) Utilizarea sau transferul surselor de radiaţii sunt interzise pe perioada de luare în custodie.
(6) Sursele de radiaţii aflate în custodie pot fi puse în funcţiune numai pentru testare şi
verificare.
(7) În cadrul activităţii de reparare, este interzisă înlocuirea pieselor sau subansamblelor cu
componente care nu sunt originale sau nu sunt recomandate de producător, precum şi
modificarea ori suprimarea elementelor de securitate radiologică.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), modificarea se autorizează conform prevederilor
din prezentele norme privind autorizaţia de producere.
(9) În cazul activităţilor de instalare – montare, se consideră că beneficiarul este autorizat
dacă îndeplineşte următoarele condiţii, după caz:
a) pentru sursele de radiaţii supuse înregistrării, beneficiarul face dovada achiziţionării legale
a acestora, există autorizaţie de furnizare sau de securitate radiologică pentru produs eliberată
de CNCAN şi s-a facut notificarea prealabiă;
b) pentru sursele de radiaţii supuse autorizării pe faze de realizare, beneficiarul deţine

autorizaţie de construcţie valabilă;
c) sursele de radiaţii au fost importate în temeiul art. 25;
d) sursele de radiaţii respective sunt exceptate de la autorizare.
(10) Titularul de autorizaţie de manipulare trebuie să respecte instrucţiunile de instalare –

montare ale producătorului, limitele şi condiţiile din autorizaţiile eliberate de CNCAN, să
instruiască personalul beneficiarului cu privire la utilizarea sursei de radiaţii şi să nu aducă
modificări acesteia, inclusiv sistemului de etichetare.
(11) Titularul de autorizaţie de manipulare are dreptul ca în perioada de montaj să pună în
funcţiune instalaţia radiologică numai pe timpul necesar reglării, calibrării, verificării şi
testării, conform propriilor proceduri aprobate de CNCAN în procesul de autorizare; raportul
conţinând rezultatele testelor de acceptanţă/verificare periodică se predă beneficiarului.
(12) Autorizaţia se eliberează pentru o perioadă de 5 ani.
220 Autorizaţia de manipulare permite în cadrul activităţii de reparare, conform

Normelor privind procedurile de autorizare:
a) înlocuirea de piese cu unele oarecare, care au aceleaşi caracteristici tehnice
b) înlocuirea de piese cu unele care au marcajul CE
c) înlocuirea pieselor sau subansamblelor cu componente care sunt originale sau sunt
recomandate de producător
d) suprimarea unor elemente de securitate radiologică considerate redundante
e) modificarea unor elemente de securitate radiologică
220. c
Autorizaţia de manipulare
317 | P a g e
Art. 36. - (1) Practica de manipulare include următoarele activităţi: montare, instalare,
mentenanţă (întreţinere şi verificare), reparare, modificare, recondiţionare,
dezmembrare/dezafectare, tratare, prelucrare sau orice altă operaţie aferentă asupra surselor
de radiaţii.
..........................................................................................................
(7) În cadrul activităţii de reparare, este interzisă înlocuirea pieselor sau subansamblelor cu
componente care nu sunt originale sau nu sunt recomandate de producător, precum şi
modificarea ori suprimarea elementelor de securitate radiologică.
...........................................................................................................
221. Dosarele complete, conform Normelor privind procedurile de autorizare,

sunt evaluate şi procesate în cel mult:
a) 20 zile
b) 30 zile
c) 40 zile
d) 50 zile
e) 60 zile
221. e
Art. 13. - (1) Procesul de evaluare a dosarelor complete de înregistrare durează până la 2 luni
şi se finalizează fie cu eliberarea certificatului de înregistrare, fie cu o scrisoare motivată de
respingere a dosarului, justificată corespunzător, în cazul în care solicitantul nu îndeplineşte
cerinţele de înregistrare.
(2) Procesul de evaluare a dosarelor complete de autorizare durează până la 2 luni, în funcţie
de complexitatea surselor de radiaţii şi se finalizează fie cu eliberarea autorizaţiei, fie cu o
scrisoare de respingere a dosarului, justificată corespunzător, în cazul în care solicitantul nu
îndeplineşte cerinţele de autorizare.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în situaţia unor practici noi sau a unor practici
complexe, pentru care capacitatea de evaluare a CNCAN este limitată sau este necesară
expertiză din afara CNCAN, procesul de evaluare se poate prelungi până la 6 luni.
(4) Dosarele respinse nu se returnează solicitantului şi, ulterior respingerii, acesta nu poate
invoca folosirea documentaţiei din dosar pentru obţinerea unui alt certificat de înregistrare sau
unei alte autorizaţii.
222. Documentaţia tehnică pentru înregistrare, conform Normelor privind

procedurile de autorizare, va specifica, după caz, următoarele, cu o excepţie pe
a) utilizările care se dau instalaţiei
b) parametrii maximi
c) tipul, varianta constructivă, componenţa
d) datele de identificare
e) declaraţia de expertizare şi acceptare
222. e
Art. 18. - Documentaţia tehnică pentru înregistrare trebuie să includă următoarele informaţii,
după caz:
a) tipul sursei radioactive şi certificatul sursei – în copie, categoria sursei radioactive,
clasificare ISO, clasă de securitate, activitatea sursei radioactive şi data producerii/măsurării,
318 | P a g e
tipul instalaţiei radiologice RX, denumirea comercială, varianta constructivă, seria şi anul de
fabricaţie, producătorul;
b) certificatul de conformitate a instalatiei radiologice cu directivele UE şi declaraţia
producătorului privind conformitatea cu standardele tehnice aplicabile - numai pentru
instalaţiile radiologice noi care nu sunt achiziţionte de la un furnizor autorizat de CNCAN;
c) cantitatea, data achiziţionării, date privind provenienţa sursei de radiaţii, furnizorul, dovada
proprietăţii asupra sursei de radiații respective, contract de vânzare – cumpărare, factură,
comanda fermă, proces verbal de predare-primire, după caz;
d) modalitatea de dezafectare, modul de gestionare a deşeurilor radioactive, acceptul de
returnare la producător/furnizor a surselor radioactive scoase din uz şi documente
justificative;
319 | P a g e
e) caracterizarea amplasamentului şi descrierea măsurilor necesare de protecţie împotriva
radiaţiilor ionizante, inclusiv calculul ecranelor de protecție împotriva radiațiilor ionizante
conform cerinţelor aplicabile din reglementările specifice şi buletinul de verificare a
eficacităţii ecranelor de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante, emis de o întreprindere
autorizată de CNCAN;
f) lista cu procedurile sistemului de management al calităţii implementat pentru practica
supusă înregistrării;
g) descrierea programului de mentenanţă în conformitate cu specificaţiile producătorului şi cu
cerinţele din standardele tehnice aplicabile;
h) copia buletinului de verificare tehnică a instalaţiei radiologice, după instalare - montare sau
verificare periodică;
i) copia deciziei de nominalizare a responsabilului cu protecţia radiologică, care va conţine
următoarele: nume, prenume, numărul şi data emiterii permisului de exercitare valabil, emis
pentru domeniul şi specialitatea în care se desfăşoară practica supusă înregistrării;
j) descrierea sistemelor de dozimetrie – dozimetrie individuală, dozimetrie de arie, etc.;
k) copiile avizelor şi autorizaţiilor emise de alte autorităţi competente, conform prevederilor
legale, după caz;
l) orice alte informaţii relevante pentru aprecierea gradului de securitate radiologică şi
protecţie împotriva radiaţiilor ionizante;
m) planul amplasamentului/laboratorului, întocmit conform cerinţelor din normele specifice,
cu reprezentarea punctelor în care se efectuează periodic măsurătorile de arie; planul trebuie
întocmit pe format A4 sau A3, conform regulilor desenului tehnic, semnat de întocmitor,
avizat de expertul în fizică medicală/expertul în protecţie radiologică, după caz, şi aprobat de
către reprezentantul legal al solicitantului. Acest desen va face parte integrantă din certificatul
de înregistrare care va fi eliberat.
n) lista lucrătorilor care desfăşoară activităţi cu sursele de radiaţii: nume, prenume, funcţia,
avizul şi data ultimului program de pregătire în protecţie radiologică, numărul şi nivelul
permisului de exercitare;
o) lista echipamentelor de protecție împotriva radiațiilor ionizante: denumire, numărul
autorizaţiei de furnizare;
p) informaţii privind punctul/punctele de lucru unde se desfăşoară activităţile care fac obiectul
înregistrării.
223. Documentaţia tehnică pentru înregistrare, conform Normelor privind

procedurile de autorizare, va specifica, după caz, următoarele, cu o excepţie pe
a) intervalul de verificare şi testare
b) parametrii maximi
223. e
Art. 18. - Documentaţia tehnică pentru înregistrare trebuie să includă următoarele informaţii,
după caz:
a) tipul sursei radioactive şi certificatul sursei – în copie, categoria sursei radioactive,
clasificare ISO, clasă de securitate, activitatea sursei radioactive şi data producerii/măsurării,
tipul instalaţiei radiologice RX, denumirea comercială, varianta constructivă, seria şi anul de
fabricaţie, producătorul;
320 | P a g e
b) certificatul de conformitate a instalatiei radiologice cu directivele UE şi declaraţia
producătorului privind conformitatea cu standardele tehnice aplicabile - numai pentru
instalaţiile radiologice noi care nu sunt achiziţionte de la un furnizor autorizat de CNCAN;
c) cantitatea, data achiziţionării, date privind provenienţa sursei de radiaţii, furnizorul, dovada
proprietăţii asupra sursei de radiații respective, contract de vânzare – cumpărare, factură,
comanda fermă, proces verbal de predare-primire, după caz;
d) modalitatea de dezafectare, modul de gestionare a deşeurilor radioactive, acceptul de
returnare la producător/furnizor a surselor radioactive scoase din uz şi documente
justificative;
e) caracterizarea amplasamentului şi descrierea măsurilor necesare de protecţie împotriva
radiaţiilor ionizante, inclusiv calculul ecranelor de protecție împotriva radiațiilor ionizante
conform cerinţelor aplicabile din reglementările specifice şi buletinul de verificare a
eficacităţii ecranelor de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante, emis de o întreprindere
autorizată de CNCAN;
f) lista cu procedurile sistemului de management al calităţii implementat pentru practica
supusă înregistrării;
g) descrierea programului de mentenanţă în conformitate cu specificaţiile producătorului şi cu
cerinţele din standardele tehnice aplicabile;
h) copia buletinului de verificare tehnică a instalaţiei radiologice, după instalare - montare sau
verificare periodică;
i) copia deciziei de nominalizare a responsabilului cu protecţia radiologică, care va conţine
următoarele: nume, prenume, numărul şi data emiterii permisului de exercitare valabil, emis
pentru domeniul şi specialitatea în care se desfăşoară practica supusă înregistrării;
j) descrierea sistemelor de dozimetrie – dozimetrie individuală, dozimetrie de arie, etc.;
k) copiile avizelor şi autorizaţiilor emise de alte autorităţi competente, conform prevederilor
legale, după caz;
l) orice alte informaţii relevante pentru aprecierea gradului de securitate radiologică şi
protecţie împotriva radiaţiilor ionizante;
m) planul amplasamentului/laboratorului, întocmit conform cerinţelor din normele specifice,
cu reprezentarea punctelor în care se efectuează periodic măsurătorile de arie; planul trebuie
întocmit pe format A4 sau A3, conform regulilor desenului tehnic, semnat de întocmitor,
avizat de expertul în fizică medicală/expertul în protecţie radiologică, după caz, şi aprobat de
către reprezentantul legal al solicitantului. Acest desen va face parte integrantă din certificatul
de înregistrare care va fi eliberat.
n) lista lucrătorilor care desfăşoară activităţi cu sursele de radiaţii: nume, prenume, funcţia,
avizul şi data ultimului program de pregătire în protecţie radiologică, numărul şi nivelul
permisului de exercitare;
o) lista echipamentelor de protecție împotriva radiațiilor ionizante: denumire, numărul
autorizaţiei de furnizare;
p) informaţii privind punctul/punctele de lucru unde se desfăşoară activităţile care fac obiectul
înregistrării.
224. Documentaţia tehnică pentru autorizarea practicilor sau a utilizării

instalaţiilor radiologice, conform Normelor privind procedurile de autorizare, va
specifica, după caz, următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) justificarea, optimizarea şi descrierea practicii
b) costurile economice
321 | P a g e
224. b
Autorizaţia de utilizare/exploatare
Art. 47. - (1) Autorizaţia se eliberează numai pentru practici justificate.
.......................................................................................................................
(3) Documentaţia tehnică de autorizare trebuie să conţină informaţii care să demonstreze
respectarea cerinţelor de securitate radiologică prevăzute în reglementările CNCAN specifice
pe tipuri de practici şi va include următoarele:
a) descrierea practicii, inclusiv a limitelor de operare, justificarea şi optimizarea practicii;
b) descrierea surselor de radiaţii, după caz;
c) aranjamentele pentru asigurarea serviciilor de manipulare a echipamentului de către o
unitate autorizată de CNCAN;
d) copia documentelor privind gestionarea surselor radioactive scoase din uz, a deşeurilor
radioactive şi a eliberărilor de efluenţi;
e) descrierea locaţiilor utilizate şi a amenajărilor;
f) desene în format A3 sau A4, realizate conform regulilor desenului tehnic, semnate de
întocmitor, avizate de expertul în protecţie radiologică/expert în fizică medicală şi aprobate de
către reprezentantul legal al solicitantului, si pe care se vor indica: locaţia sursei de radiaţii,
vecinătăţile acesteia, punctele de control dozimetric/de măsurători dozimetrice de arie;
g) programul privind constrângerile de doză, optimizarea;
h) clasificarea lucrătorilor expuşi;
isme notificate, respectiv autorizate de CNCAN, inclusiv copia contractelor aferente, după
caz;
j) lista cu aparatura dozimetrică, după caz, şi copiile certificatelor de calibrare/etalonare,
valabile;
k) informaţii privind instruirea şi autorizarea personalului;
l) informaţii privind mijloacele individuale de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante;
m) decizia de nominalizare a expertului în protecţie radiologică/expertului în fizică medicală,
după caz, şi a responsabililor cu protecţia radiologică;
n) planul de dezafectare actualizat, după caz;
o) expunerea neintenţionată şi măsurile corective;
p) documentele proprii ale solicitantului de autorizaţie care reglementează desfăşurarea
practicii, inclusiv informaţii privind sistemul de management al calităţii implementat de
solicitantul de autorizaţie;
q) planul de intervenţie în caz de urgenţă radiologică;
r) buletinele de verificare tehnică periodică a instalaţiilor radiologice sau emise după instalare
– montare, după caz, de o unitate de manipulare autorizată, în copie;
s) buletinele cu rezultatele monitorizării dozimetrice de arie, în copie;
ş) declaraţia de expertizare a documentaţiei tehnice de autorizare, semnată de expertul în
protecţie radiologică, cu permis de nivel 3 valabil pentru domeniul în care se desfăşoară
practica, în original;
t) copiile avizelor şi autorizaţiilor necesar a fi emise de alte autorităţi competente, conform
legislaţiei în vigoare.
322 | P a g e
a) justificarea, optimizarea şi descrierea practicii
b) descrierea locaţiilor utilizate şi a amenajărilor
c) clasificarea locurilor de muncă
d) costurile economice
225. d
.................................................................................................................
i) informaţii privind monitorizarea dozimetrică individuală şi respectiv dozimetria de arie,
efectuate de organisme notificate, respectiv autorizate de CNCAN, inclusiv copia contractelor
aferente, după caz;
valabile;
– montare, după caz, de o unitate de manipulare autorizată, în copie;
323 | P a g e

a) descrierea spaţiilor şi construcţiilor utilizate
b) managementul deşeurilor radioactive
c) clasificarea locurilor de muncă
d) clasificarea expuşilor profesional pe categorii
e) membrii consiliului de administraţie
226. e
........................................................................................................
valabile;
324 | P a g e

a) pregătirea şi autorizarea personalului
b) managementul deşeurilor radioactive
c) bugetul planificat pentru anul respectiv
d) mijloacele de radioprotecţie individuală şi colectivă
e) responsabilii cu protecția radiologică
227. c
.................................................................................................
g) programul privind constrângerile de doză, optimizarea;
valabile;
m) decizia de nominalizare a expertului în protecţie radiologică/expertului în fizică medicală,
325 | P a g e
buletinele cu rezultatele monitorizării dozimetrice de arie, în copie;
228. Documentaţia tehnică pentru autorizarea manipulării, conform Normelor

privind procedurile de autorizare, va specifica, după caz, următoarele, cu o
a) tipul sursei de radiații
b) structura acţionariatului
c) capabilitatea tehnică
d) personalul cu responsabilităţi
e) procedurile după care se lucrează, parte a sistemului de management al calităţii
228. b
Art. 37. - (1) În scopul eliberării autorizaţiei de manipulare, solicitantul trebuie să facă
dovada respectării prevederilor Ordinului preşedintelui CNCAN nr. 176/2017 privind
aprobarea cerinţelor de autorizare a activităţii de manipulare a instalaţiilor radiologice și să
depună la CNCAN documentele prevăzute la art. 22, precum şi documentaţia tehnică
specificată la alin. (2).
(2) Documentaţia tehnică de autorizare cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
a) tipul sursei de radiaţii care face obiectul autorizării: model/tip, paramentrii maximi,
producător;
b) demonstrarea capabilităţii tehnice a personalului implicat în activităţi de manipulare:
educaţie, certificatul de absolvire a cursurilor privind instalarea, montarea, întreţinerea,
repararea, certificatul de absolvire a cursurilor de protecție radiologică aprobate de CNCAN;
c) curriculum vitae al personalului de manipulare conţinând informaţii privind calificarea şi
experienţa în activitatea de manipulare pe fiecare clasă de instalaţii;
d) lista personalului cu responsabilităţi, cu permis de exercitare de nivel 2 valabil;
e) declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa manualelor de instalare şi de service,
precum şi a sculelor şi dispozitivelor necesare şi lista acestora;
f) modalitatea de a asigura piese de schimb originale şi sprijin logistic din partea
producătorului pe o perioadă de 10 ani de la data fabricaţiei;
g) procedurile de lucru, ca parte a sistemului de management al calităţii certificat de un
organism acreditat, inclusiv copia certificatului;
h) modelul buletinului de verificare tehnică/certificatului de securitate radiologică şi
certificatul de garanţie emis de firma de manipulare.
Normele privind cerințele de bază de securitate radiologică – Anexa 1 Termeni și expresii
126. sursă de radiații - orice emițăt
326 | P a g e
229. Documentaţia tehnică pentru autorizarea producerii, conform Normelor
privind procedurile de autorizare, va conţine, după caz, următoarele informaţii,
a) structura acţionariatului
b) prezentarea procesului de producţie
c) identificarea zonelor şi operaţiilor cu pericol de radiaţie şi tratarea acestora conform
cerinţelor de utilizare a surselor de radiaţie
d) personalul cu responsabilităţi
e) sistemul de management al calităţii certificat de un organism notificat pentru domeniul
nuclear
229. a
Art. 40. - (1) În scopul obţinerii autorizaţiei de producere, solicitantul trebuie să trimită la
CNCAN documentele prevăzute la art. 22, documentaţia tehnică specificată la alin. (2) şi să
specifice numărul autorizaţiei de securitate radiologică pentru produs.
(2) Documentaţia tehnică de autorizare trebuie să conţină următoarele informaţii:
a) prezentarea procesului de producţie, justificarea şi optimizarea;
b) identificarea zonelor şi operaţiilor cu risc de iradiere;
c) descrierea zonelor de producţie şi testare finală, inclusiv a celor cu risc de iradiere, în
conformitate cu cerinţele pentru utilizarea surselor de radiaţii;
d) nominalizarea personalului cu responsabilităţi: responsabilii cu protecţia radiologică şi
expertul în protecţie radiologică;
e) programul constrângerilor de doză şi limitele de doză aplicate;
f) clasificarea locurilor de muncă în zone controlate şi supravegheate;
g) descrierea sistemului de management al calităţii certificat de un organism acreditat;
h) planul de control de calitate, verificări şi inspecţii;
i) lista procedurilor aplicabile în procesul de producţie şi copiile acestora.
230. Care din situaţiile enumerate nu duce, conform Normelor privind

procedurile de autorizare, la pierderea valabilităţii înregistrării?
a) durata de viaţă normată a produsului a expirat
b) s-a modificat utilizarea produsului
c) persoana responsabilă a fost schimbată fără acordul CNCAN
d) persoana legal constituită titulară a înregistrării nu mai există legal sau şi-a modificat datele
de înregistrare
e) s-a modificat fondul social al titularului înregistrării
230. e
Art. 66. - Certificatul de înregistrare/autorizaţia îşi pierde valabilitatea în următoarele cazuri:
a) s-a depăşit perioada de valabilitate menţionată pe certificat/autorizaţie, cu excepţia
prevăzută la art. 51 alin. (3);
b) titularul şi-a pierdut calitatea de persoană legal constituită;
c) titularul renunţă la autorizaţie, cu îndeplinirea cerinţelor de încetare a practicii din prezenta
reglementare;
d) practica autorizată a fost abandonată sau înstrăinată;
e) certificatul de înregistrare/autorizaţia a fost retrasă sau anulată.
327 | P a g e
231. Intervalul de timp în care trebuie solicitată prelungirea valabilităţii
înregistrării, conform Normelor de securitate radiologică - Proceduri de
autorizare (NSR-03), înainte de expirarea acesteia, este de:
a) 15 zile
b) 30 zile
c) 45 zile
d) 60 zile
e) 90 zile
231. d
Prelungirea valabilităţii certificatelor de înregistrare/autorizaţiilor
Art. 51. - (1) Titularul de autorizatie are obligaţia să solicite prelungirea valabilităţii
certificatelor de înregistrare /autorizaţiilor cu cel puţin 2 luni înainte de data de expirare
înscrisă pe document.
232. Intervalul de timp în care trebuie solicitată prelungirea valabilităţii

autorizaţiei, conform Normelor privind procedurile de autorizare, înainte de
expirarea acesteia, este de:
a) 15 zile
b) 30 zile
c) 45 zile
d) 60 zile
e) 90 zile
232. d
Prelungirea valabilităţii certificatelor de înregistrare/autorizaţiilor
Art. 51. - (1) Titularul de autorizatie are obligaţia să solicite prelungirea valabilităţii
certificatelor de înregistrare /autorizaţiilor cu cel puţin 2 luni înainte de data de expirare
înscrisă pe document.
233. Care din situaţiile enumerate nu duce, conform Normelor privind

procedurile de autorizare, la pierderea valabilităţii autorizaţiei?
a) titularul autorizaţiei şi-a pierdut calitatea de persoană legal constituită
b) titularul renunţă la autorizaţie, cu îndeplinirea condiţiilor de încetare a activităţii
c) activitatea sau practica autorizată a fost abandonată sau înstrăinată
d) autorizaţia a fost retrasă, anulată sau suspendată
e) s-a modificat fondul social al titularului înregistrării
233. e
Art. 66. - Certificatul de înregistrare/autorizaţia îşi pierde valabilitatea în următoarele
cazuri:
a) s-a depăşit perioada de valabilitate menţionată pe certificat/autorizaţie, cu excepţia
prevăzută la art. 51 alin. (3);
b) titularul şi-a pierdut calitatea de persoană legal constituită;
c) titularul renunţă la autorizaţie, cu îndeplinirea cerinţelor de încetare a practicii din
prezenta reglementare;
d) practica autorizată a fost abandonată sau înstrăinată;
e) certificatul de înregistrare/autorizaţia a fost retrasă sau anulată.
328 | P a g e
234. Suspendarea autorizaţiei impune, conform Normelor privind procedurile

de autorizare, următoarele obligaţii titularului, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) încetarea imediată a activităţii din domeniul nuclear
b) încetarea imediată a practicilor cu surse de radiații
c) asigurarea securităţii fizice şi radiologice a surselor de radiaţie
d) prezentarea în maximum 5 zile lucrătoare a unui plan de măsuri care să rezolve problemele
care au provocat suspendarea
e) înapoierea imediată la emitent a originalului autorizaţiei
234. b
Art. 61. - Suspendarea şi retragerea certificatului de înregistrare/autorizaţiei devin efective
imediat ce au fost aduse la cunoştinţa titularului de autorizaţie; confirmarea de primire a
corespondenţei constituie o dovadă a luării la cunoştinţă.
Art. 62. - Suspendarea certificatului de înregistrare/autorizaţiei are ca efect:
a) încetarea imediată a practicilor cu surse de radiaţii;
b) obligaţia titularului de autorizaţie de a asigura protecţia fizică şi securitatea radiologică a
surselor de radiaţii;
c) obligaţia titularului de autorizaţie de a prezenta în maximum cinci zile lucrătoare un plan
de măsuri, cu termene de realizare şi persoane responsabile, pentru rezolvarea problemelor
care au dus la măsura suspendării;
d) obligaţia titularului de autorizaţie de a înapoia CNCAN originalul certificatului de
înregistrare/autorizaţiei.
235. Retragerea autorizaţiei impune, conform Normelor privind procedurile

de autorizare, următoarele obligaţii titularului, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) încetarea imediată a activităţii din domeniul nuclear
b) încetarea imediată a practicilor cu surse de radiații
c) asigurarea securităţii fizice şi radiologice a surselor de radiaţie
d) începerea imediată a procedurilor de încetare a activităţii din domeniul nuclear
e) înapoierea imediată la emitent a originalului autorizaţiei
235. b
Art. 61. - Suspendarea şi retragerea certificatului de înregistrare/autorizaţiei devin efective
imediat ce au fost aduse la cunoştinţa titularului de autorizaţie; confirmarea de primire a
corespondenţei constituie o dovadă a luării la cunoştinţă.
Art. 62. - Suspendarea certificatului de înregistrare/autorizaţiei are ca efect:
a) încetarea imediată a practicilor cu surse de radiaţii;
b) obligaţia titularului de autorizaţie de a asigura protecţia fizică şi securitatea radiologică a
surselor de radiaţii;
c) obligaţia titularului de autorizaţie de a prezenta în maximum cinci zile lucrătoare un plan
de măsuri, cu termene de realizare şi persoane responsabile, pentru rezolvarea problemelor
care au dus la măsura suspendării;
d) obligaţia titularului de autorizaţie de a înapoia CNCAN originalul certificatului de
înregistrare/autorizaţiei.
329 | P a g e
236. Dacă debitul dozei măsurat la distanţa de 1 m de o sursă gama este egal
cu 300 Sv/h cât este debitul dozei la distanţa de 10 m de la sursă?
a) 30 Sv/h
b) 20 Sv/h
c) 10 Sv/h
d) 6 Sv/h
e) 3 Sv/h
236. e
Debitul dozei scade cu pătratul distanţei la sursă, în cazul emiţătorilor gama, în aer, cu
neglijarea absorbţiei şi difuziei în aer. Deci la 10 m de sursă doza (debitul dozei) va fi de 100
de ori mai mic decât la 1m.
237. La distanţa de 4 m de o sursă de radiaţie fotonică a fost măsurat un debit

de doză de 3 mSv/h. La ce distanţă de sursă debitul dozei se va reduce la 7,5
Sv/h?
a) 80 m
b) 90 m
c) 100 m
d) 110 m
e) 120 m
238. Debitul dozei măsurat la distanţa de 10 cm de o sursă de 99mTc ( =

0,022 mSv/h la 1m pentru 1 GBq) este de 660 Gy/h. Care este activitatea sursei?
a) 100 MBq
b) 150 MBq
c) 200 MBq
d) 250 MBq
e) 300 MBq
330 | P a g e
239. Debitul dozei măsurat la distanţa de 10 cm de o sursă de 99mTc ( =
0,022 mSv/h la 1m pentru 1 GBq) este de 820 Gy/h. Care este activitatea sursei?
a) 0,037 GBq
b) 0,7 GBq
c) 3,7 GBq
d) 37 GBq
e) 370 GBq
240. Care din valorile menţionate este cea mai apropiată de debitul dozei la
distanţa de 100 cm de o sursă de 99mTc ( = 0,022 mSv/h la 1m pentru 1 GBq) cu
activitatea de 1 GBq?
a) 20 Sv/h
b) 40 Sv/h
c) 60 Sv/h
d) 80 Sv/h
e) 100 Sv/h
331 | P a g e
241. Care din valorile menţionate este cea mai apropiată de debitul dozei la
distanţa de 10 cm de o sursă de 99mTc ( = 0,022 mSv/h la 1m pentru 1 GBq) cu
activitatea de 1 GBq?
a) 2 mSv/h
b) 4 mSv/h
c) 6 mSv/h
d) 8 mSv/h
e) 10 mSv/h
242. Ce grosime trebuie să aibă (aproximativ) un ecran confecţionat din Pb ca

să reducă debitul dozei într-un punct, datorat unei surse de 99mTc (grosimea
stratului de înjumătăţire = 0,02 cm Pb) de la 6 mSv/h la 375 Sv/h?
a) 0,2 mm
b) 0,4 mm
c) 0,6 mm
d) 0,8 mm
e) 1 mm

să reducă debitul dozei într-un punct, datorat unei surse de 99mTc (grosimea
a) 0,2 mm
b) 0,4 mm
c) 0,6 mm
d) 0,8 mm
e) 1 mm
332 | P a g e
să reducă debitul dozei într-un punct, datorat unei surse de 131I (grosimea
a) 29 mm
b) 34 mm
c) 39 mm
d) 44 mm
e) 49 mm
245. Ce grosime trebuie să aibă (aproximativ) un ecran confecţionat din beton
ca să reducă debitul dozei într-un punct, datorat unei surse de 131I (grosimea
stratului de înjumătăţire = 4,7 cm beton) de la 2 mSv/h la 125 Sv/h?
a) 10 cm
b) 15 cm
c) 20 cm
d) 25 cm
e) 30 cm
246 Ce grosime trebuie să aibă (aproximativ) un ecran confecţionat din Pb ca să
reducă debitul dozei într-un punct, datorat unei surse de 131I (grosimea stratului de
reducere la o zecime = 2,4 cm Pb) de la 2 mSv/h la 0,2 Sv/h?
a) 100 mm
b) 96 mm
c) 92 mm
d) 88 mm
e) 84 mm
333 | P a g e
334 | P a g e

Intrebari CNCAN V2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari CNCAN V2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Întrebari pentru examenul de obținere a permisului de exercitare

pentru specialitatea Medicina nucleara

2 Energia de prag pentru formarea de perechi este:

3 Care din următoarele procese fizice nu apare la interacţia radiaţiei X cu

4 Efectul fotoelectric datorat fotonilor, indiferent de energia pe care aceştia o au,

5 Un foton cu energia de 30 keV incident pe un atom de iod (energia de legătură pe

6. Probabilitatea de interacţie prin efect fotoelectric a unui foton de energie E cu

7. La o interacţie Compton a fotonilor cu materia:

8. Un foton de 51 keV interacţionând cu un atom cu emisia unui electron de 55

9. Pentru un mediu absorbant de grosime t şi coeficient de absorbţie liniară μ,

10 Coeficientul de atenuare masică este independent de:

11 Intensitatea radiaţiei gama care traversează o grosime egală cu trei straturi

12 HVL (stratul de semiabsorbţie) pentru un material cu coeficientul liniar de

13 Expunerea, ca mărime fizică, este:

15 O doză de 5 rad este, exprimată în unităţi SI, egală cu:

16 . Deosebirile dintre expunere şi doză sunt similare cu acelea dintre:

17 Camerele cu ionizare măsoară:

18. Contorii Geiger:

19 Gazele extinctoare sunt utilizate în:

20 Dozimetrele individuale cu film:

21 Când sunt încălzite dozimetrele cu termoluminiscenţă (TLD) emit:

22 Dozimetrul individual cu film este compus din:

24 Limita minimă de detecţie pentru un dozimetru cu film este de aproximativ:

25 Pentru determinarea dozei pacientului se recomandă detectori cu

26 După o interacţie prin efect fotoelectric, nu se pot emite:

29 Câte grosimi de înjumătăţire produc aproximativ aceeaşi atenuare ca trei

30 Care din cele menţionate nu are legătură cu expunerea?

31 Un detector Geiger Muller este cel mai bine utilizat la:

35 Dacă stratul de înjumătăţire (HVL) este egal cu 2 cm, coeficientul de atenuare

37 Care din următoarele dispozitive funcţionează pe baza principiului ionizării

38 Care din următoarele dispozitive nu pot detecta radiaţia gama?

39 Energia cinetică a particulelor cu masă de repaus este energia de mişcare

40 Care particulă, dintre următoarele, este neutră ( fără sarcină electrică)?

41 Numărul de masă (A) al unui atom este egal cu numărul de:

42 Densitatea electronilor pentru un pacient supus procedurilor de medicină

43 Care din afirmaţiile următoare referitoare la energia de legătură a

44 Electronii de pe nivelul exterior al unui atom nu sunt:

45 Care din următoarele noţiuni nu indică o forţă?

46 Care din următoarele afirmaţii privitoare la radiaţia electromagnetică este

47 Valoarea cărei mărimi fizice asociate fotonului variază direct proporţional cu

49 Dacă distanţa faţă de o sursă de radiaţie fotonică se reduce la jumătate,

50 Atomul care a pierdut un electron de pe nivelul exterior este numit:

51 Care din următoarele radiaţii nu este radiaţie direct ionizantă?

54 15O şi 16O sunt exemple de:

56 După zece timpi de înjumătăţire fracţiunea de activitate rămasă:

57 Care va fi activitatea aproximativă după 24 de ore a unei surse de 123I de 100

58 La dezintegrarea prin tranziţie izomeră:

59 Referitor la radiaţiile emise la dezintegrarea 99mTc care din următoarele

61 Care din următorii radionuclizi emit pozitroni?

62 Care din radiaţiile enumerate sunt emise ca urmare a capturii de electroni?

64 Care din următoarele denumiri este atribuită unităţi de măsură a puterii?

66 Energia de legătură a electronului este:

67 Următoarele radiaţii sunt exemple de radiaţie electromagnetică, cu o excepţie

68 Radiaţiile ionizante includ următoarele radiaţii cu o excepţie pe care trebuie

69 Care din afirmaţiile următoare privitoare la unităţile de măsură a activităţii

70 Care din următoarele particule nu are masă de repaus?

71 Care din afirmaţiile următoare privitoare la captura de electroni nu este

73 Care din următoarele unităţi nu este unitate de energie?

75 Electronii de pe nivelul exterior diferă de electronii de pe nivelul K prin:

76 Care afirmaţie privitoare la radiaţia electromagnetică nu este adevărată?

77 Când un atom neutru este transformat într-un atom cu sarcină electrică

78 Energia pierdută pe unitatea de lungime în lungul parcursului unei particule

79 Zece milicurie (mCi) sunt egali cu: