Sunteți pe pagina 1din 2

LUMINA suprapuse fiind transmise creierului unde se creează • caldă - T < 3300K

- d.p.d.v. tehnic, lumina este definită ca o senzaţia de relief • intermediară - 3300K < T < 5500K
• lumina şi umbrele - rol important în orientarea spaţială • rece - T > 5500K
undă electromagnetică, vizibilă ochiului
uman într-o bandă cuprinsă între aprox. 400
şi în desluşirea obiectelor tridimensionale, materiale,
texture
• redarea culorilor defineşte modul în
şi 800 nm, într-o gamă de culori de la violet care se manifestă efectul luminii asupra
caracteristici vizuale - totalitatea caracteristicilor vizuale
la roşu aspectului chromatic al obiectelor
constituie capacitatea vizuală umană, care este
- la începutul secolului 18, Isaac Newton a determinantă în înţelegerea influenţei luminii asupra illuminate
vizualizat, cu ajutorul unei prisme de sticlă, sistemului vizual şi respectiv asupra efectelor cantitative • culoarea suprafeţelor reflectante raza
că raza de lumină este compusă dintr-un şi calitative ale mediului luminos de lumină atinge un obiect, suprafaţa
spectru complex de culori câmp vizual - domeniul unghiurilor spaţiale (sau plane, respectivă reflectă culoarea sa şi
LAMPA orizontale şi verticale) în care un obiect poate fi perceput, absoarbe restul spectrului
- sursa de lumină artificială atunci când observatorul priveşte axial înainte
- dispozitiv electric care realizează conversia sensibilitate spectrală - sensibilitatea ochiului diferă în SURSE DE LUMINA
funcţie de lungimea de undă, fiind maximă la 555 nm,
energiei electrice în energie luminoasă
lungime de undă corespunzătoare culorii galbene (pe • lampa electrică – istoric 1879 -
CORPUL ( APARATUL ) DE ILUMINAT ansamblul Thomas Edison - prima lampă electrică
măsură ce se înserează maxima curbei vizibilităţii se
compus din lampă (lămpi), eventual balast şi partea cu cu incandescenţă, compusă dintr-un
deplasează către albastru şi verde)
rol estetic, de distribuire, de fixare, de protecţie şi de filament de bumbac carbonizat introdus
adaptare vizuală / cromatică- capacitatea ochiului de a se
legare la electricitate într-un clopot de sticlă vidat
adapta la diferite luminanţe/culori receptate (adaptarea
FOTOMETRIA ştiinţa măsurării senzaţiei luminoase, a • înlocuirea carbonului cu filamentmetalic
este mai rapidă la trecerea de la luminanţe mici la
măsurării unei serii de mărimi care caracterizează • realizarea spiralei = mărirea suprafeţei
luminanţe mari)
sursele de lumină şi corpurile illuminate • introducerea de gaze în clopot pentru reducerea
acomodare vizuală proprietatea ochiului de a forma o
imagine clară pe retină, indiferent de distanţa la care se timpului de dezintegrare
Principalele mărimi ale surselor de lumină
• flux luminos (Φ) cantitatea de lumină emisă de o
află obiectul (se realizează spontan) • lampa (sursa) electrică - dispozitivul
acuitate vizuală (precizia) capacitatea de distingere a care realizează conversia energiei
sursă [Φ ] = 1 lm (lumen)
două obiecte (puncte) foarte apropiate; variază cu electrice în energie luminoasă
• intensitatea luminoasă – I - densitatea unghiulară -
iluminarea locului, fiind unul din factorii determinanţi ai
cantitatea de lumină emisă de o sursă luminoasă într-un
nivelului de iluminare funcţionarea lămpilor producerea radiaţiilor
unghi solid I = Φ / w [ I ] = 1 cd (candela)
orbirea - d.p.d.v. luminotehnic – inconfort şi/sau luminoase: pe cale termică - lămpi incandescente si
unghi solid – w – reprezinta raportul dintre suprafaţa pe
reducere a capacităţii de distingere a obiectelor, prin agitaţie moleculară - lămpi cu descărcări sau
care unghiul o taie pe suprafaţa unei sfere şi pătratul
determinate de cu camp electromagnetic indus
razei sferei
distribuirea nefavorabilă a luminanţelor, o etapizare cu
w = A / r 2 [ w ] = 1 sr (steradian)
două valori extreme contraste excesive manifestate în lămpi incandescente
• iluminarea – E - densitatea fluxului luminos fluxul
timp
luminos care cade pe o suprafaţă E = Φ / A [ E ] = 1 lx
• luminanţă – B - strălucirea unei suprafeţe,
şi/sau spaţiu • lampa cu incandescenţă clasică -
MEDIUL LUMINOS mediul luminos este determinat de utilizează filamentul de wolfram, care
dependentă de iluminarea suprafeţei şi de fluxul
factori cantitativi şi calitativi care în final contribuie la se încălzeşte la o temperatură de aprox.
luminos radiat de suprafaţă spre privitor [ B ] = 1 cd /
realizarea confortului vizual, a funcţionalităţii şi 3000K, mediul din balon fiind un gaz
m2
caracterului spaţiului neutru sub presiune
• eficacitatea luminoasă – e - raportul dintre fluxul
avantaje: spectru luminos agreabil, redarea
emis de sursă şi puterea consumată de aceasta
Elemente cantitative culorilor este excelentă (Ra=100)
e = F/P [ e ] = 1 lm/W
• nivelul de iluminare factor de bază în
dezavantaje: • depreciere în timp (scăderea
fluxului luminos), datorată evaporării Wo din
Mărimi caracteristice suprafeţelor iluminat, oferă posibilitatea corectă de filament şi depunerii lui pe pereţii balonului •
• factorul de reflexie / reflectanţa  normare, calcul şi măsurare degajare de caldură • consum mare de energie •
• factorul de transmisie / transmitanţa 
• factorul de absorbţie / absorbanţa  • distribuţia fluxului luminos alegerea durată de viață redusă
Legea conservării fluxului luminos - fluxul luminos procentelor de flux inferior şi flux superior, • lampa cu ciclu regenerativ de
incident care întâlneşte un material este o parte prin intermediul corpurilor de iluminat halogeni - la temperatura din
reflectat, o Este factor cantitativ cu implicaţii calitative: apropierea peretelui balonului
parte absorbit şi o parte transmis – fluxul inferior - contraste accentuate (aproximativ 450 K), particulele de
Φi=Φr+Φa+Φt – fluxul superior – diminuează contrastele wolfram rezultate din evaporarea
1=ρ+α+τ Efecte create: filamentului formează cu halogenul din
– fluxul inferior - eficienţă balon o halogenură de Wo, care la
Legi privind propagarea radiaţiilor luminoase – fluxul superior – confort temperatura filamentului de 3000 K se
Elemente calitative descompune în Wo, care se depune pe
Legea fundamentală exprimă variaţia luminii în • distribuţia luminanţelor confortul filament, şi halogenul, care revine în
funcţie de inversul pătratului distanţei E = I/d2 ambientului luminos impune o ciclu
Exemple de materiale distribuţie echilibrată a reflectorul dichroic
reflexie directă: oglinzile plane din metal (nichelate luminanţelor alcătuit din mai multe straturi, care reflectă
sau cromate) sau din sticlă în spaţiul interior (câmp vizual şi suprafaţă utilă), pentru anumite radiaţiile din spectrul vizibil şi transmit
difuzie perfectă: pereţi şi plafoane zugrăvite, suprafeţe evitarea orbirii fiziologice şi psihologice altele (infraroşii) căldura lămpilor cu
de ipsos sau ciment, hârtie mată, aparate incandescenţă este redusă în faţa aparatului de
de iluminat fluorescente cu panouri translucide • modelarea şi direcţionarea iluminat, fiind trasmisă în spatele acestuia
difuzie imperfectă: suprafeţe vopsite în ulei, suprafeţe luminii reprezintă modul de a pune • fibre şi tuburi optice
melaminate, hârtie lucioasă etc. în evidenţă sarcinile vizuale prin
Transmisia luminii – asemanator reflexiei contraste de luminanţă care pot fi: FIBRE OPTICE
transmisie directă: sticla clară imagine normală (redare corectă);
transmisie perfect difuzantă: sticla sau materiale imagine contrastantă (redare - realizează transportul
plastice translucide dramatică); imagine fără contraste luminii la distanţă, fiind
transmisie difuză imperfectă sau mixtă: sticla sau (redare plată). folosite în special pentru
iluminatul cu efecte speciale
alte materiale similare mate pe o parte • culoarea luminii trebuie studiată decorative
RELATIA LUMINA - VEDERE sub cele trei aspecte: 1. culoarea
lumina atinge ochiul uman, informaţia este transmisă de aparentă a sursei de lumină 2. - utilizate pentru sisteme de
nervul optic către creier, unde imaginea percepută este redarea culorilor 3. culoarea iluminat de accentuare, de
în continuare modulată şi recreată în ochiul minţii suprafeţelor reflectante efect, dar şi pentru iluminat
Vedere 3d funcțional în expoziţii şi
• un obiect privit de la o anumită distanţă formează pe • culoarea aparentă a sursei de muzee
retinele celor doi ochi imagini uşor diferite, imaginile lumină asociată cu o temperatură alcatuire: generatorul - conţine sursa principală
de culoare: de lumină (LIC), rolul lui fiind de a asigura
alimentarea sursei propriu zise şi de a focaliza fluxul unghiul de protecţie vizuală ; curbele de luminanţă ; o la schimbări determinate de modă, de stilurile de
luminos spre zona de ieşire a fibrelor optice ; coeficientul de amplificare
design interior (locuinţe, spaţii comerciale,
ansamblul fibrelor - conduce fluxul luminos de la Clasificare d.p.d.v. al distribuţiei fluxului luminos:
muzee)
generator la zona dorită; zona terminală - dirijează Distributie spatiala flux direct si indirect; semi direct si
fluxul luminos spre zona de interes semi indirect; direct- indirect. o evoluţia tehnologică (inclusiv soluţii eficiente
Clasificare d.p.d.v. al protecţiei: - electrice ; - la agenţi d.p.d.v. al consumului de energie)
LAMPI FLUORESCENTE lumina se obține prin agresivi (umiditate, particule) si la pericol de explozie
agitarea atomilor de gaz sau vapori metalici asupra Flexibilitatea corpurilor de iluminat
cărora acţionează un camp electric realizat prin SUPRAFETE ARHITECTURALE LUMINOASE 1.de tavan
aplicarea unei tensiuni o dublarea totală sau parţială a suprafeţelor constructive o punctuală - corpuri mobile (articulate)
Stratul luminofor acoperă pereţii de sticlă la interior şi
(tavan, pereţi, pardoseli) cu panouri difuzante, o punctuală + liniară - AIL mobile pe şine,
are rolul de a realiza conversia energiei emise în
translucide, transparente sau colorate, tip grătar sau elemente modulare
spectrul UV în energie în spectrul vizibil determină: -
mixte 2. de lucru - cu picior, de birou
culoarea luminii si - valoarea indicelui de redare a
culorii o folosite în diferite spaţii: muzee, magazine, săli de în plan - multiple posibilităţi de racordare prin
plinte, canale speciale sau pardoseli supraînălţate
spectacole, locuinţe de lux, hoteluri, săli de conferinţă,
Clasificare în funcţie de forme: • tubulare • compacte • spitale
Sisteme de iluminat
circulare SISTEME DE ILUMINAT
- general (uniform distribuit si asimetric, localizat);
lămpi fluorescente tubulare Sistem de iluminat = ansamblul aparatelor de iluminat
local - pe zona de lucru si mixt
- echipamentul anex de funcţionare este montat în echipate cu surse de lumină, fire electrice, sisteme de
aparatul de iluminat lângă lampă acționare.
Sisteme funcționale de iluminat general
- dimensiuni standardizate - structură fixă
- înălțimea planului util; înălțimea de suspendare a
- culoarea luminii - în funcţie de stratul luminofor - structură flexibilă - permite adaptarea în
corpurilor de iluminat; caracteristicile
folosit, variază între 2700 K şi 7500 K timp şi spaţiu
dimensionale ale spațiului; reflectanța finisajelor;
- balastul electronic folosit în prezent elimină zgomotul Clasificare d.p.d.v. funcţional: normal asigură
relația cu lumina naturală
şi pâlpâirea desfăşurarea normală a activităţii în
lămpi fluorescente compacte spaţiile interioare si de siguranţă asigură continuarea
Dispunerea corpurilor de iluminat
- echipamentul de funcţionare este incorporat în soclul activităţii, evacuarea sau alte funcţiuni (veghe, pază,
lămpii marcare hidranţi) în cazul întreruperii alimentării cu o formală în relaţie cu: ferestrele, pardoseala si
- dimensiuni mai mici decât tuburile energie electrică alte amenajări fixe
- posibilitatea interschimbării cu LIC cu soclu cu filet o funcţională în relaţie cu: planul util( loc de
- timp de funcţionare - 8000 ore
lucru) , lumina naturală, circulaţie( scări)
Avantaje: Sisteme de iluminat normal
- la aceeaşi valoare a fluxului luminos emis, lampa - sistem de iluminat general( uniform distribuit si o constructivă în relaţie cu: stâlpi, grinzi.
fluorescentă compactă consumă de 4- 5 ori mai puţină asimetric, localizat sau zonat)
energie decât LIC - sistem de iluminat local - pe zone de lucru Relaţia cu configuraţia constructivă
lămpi cu inducţie conversia energiei electrice în - sistem de iluminat de accent • tavan casetat
lumină se face prin realizarea agitaţiei moleculare • grinzi aparente
printr-un camp electromagnetic indus, produs de un ASPECTE DE PROIECTARE • luminatoare
generator de înaltă frecvenţă Ghidul de iluminat interior CIE • compartimentări mobile
Caracteristici: “Trebuie ţinut seama de faptul că iluminatul nu este o • înălţimi foarte mari
*redarea culorilor: bună (Ra = 80)* flux luminos: 3700 ştiinţă exactă, el se ocupă atât de oameni, cât şi de
- 6000 lm * durată de viaţă foarte mare - 60.000h obiecte, iar iluminatul într-un interior nu este bun dacă
datorită lipsei electrozilor * se montează în aparate de ocupanţii nu-l plac. Conştientizarea faptului că iluminatul
iluminat speciale * se folosesc în locuri greu acesibile este mai mult artă decât ştiinţă este într-adevăr
determinantă pentru o apreciere globală şi corectă a ceea
ALTE TIPURI DE LAMPI ce este important în iluminatul interior.”
• lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la joasă Proiectul de iluminat
presiune (redarea culorilor nulă) o arhitect / designer de interior / designer de iluminat
• lămpi cu descărcări în vapori metalici la înaltă (profesie nouă - 2007)
presiune inginer instalator de electrice
• lămpi cu descărcări în gaze
• led-uri o tehnolog / reprezentant firmă de surse electrice,
aparate de iluminat
Parametrii surselor de lumină o în funcţie de specificul şi complexitatea proiectului –
• fluxul luminos • culoarea aparentă • temperatura de
acustician etc.
culoare • redarea culorilor • eficacitatea luminoasă •
Cerinţe specifice pentru iluminatul artificial
geometria şi dimensiunile • durata de funcţionare •
• funcţionalitate • confort visual • design • rentabilitate
timpul de punere în funcţiune
• protecţia mediului
Interrelaţionări
CORPURI DE ILUMINAT
Corpul (aparatul) de iluminat- aparat electric utilizat o coordonare permanentă între proiectul de iluminat şi
pentru distribuţia şi/sau transmisia luminii emise de proiectul de arhitectură sau de amenajare interioară
lămpi, cuprinzând şi elementele de fixare, protecţie o relaţie de completare, echilibru între iluminatul natural
vizuală sau faţă de mediu şi partea electrică (alimentare, şi iluminatul artificial
stabilizator, amorsare)
Alcătuire flexibilitatea sistemului de iluminat în timp şi spaţiu
armătura - cuprinde dispozitivul de fixare al Lumină artificială - lumină naturală
surselor, aparatura anexă la lămpile cu descărcări o integrarea funcţională a sistemelor de iluminat
(balast, starter, condensator), elemente de conexiune artificial şi natural, prin realizarea unui system
electrice (socluri, cleme) şi conductele electrice permanent dinamic, acordat cu variaţiile luminii
dispozitivul optic - are rolul de a distribui şi naturale
controla, reflecta şi transmite (direct, difuz sau mixt) o folosirea tehnologiei moderne – cellule fotovoltaice,
fluxul luminos şi de a asigura protecţia vizuală a sursei sisteme de reglare manuală sau automată a fluxului
Cerinţe tehnice : instalare uşoară ; menţinerea unei luminos
temperaturi de funcţionare în limitele admise si Flexibilitate în timp şi/sau spaţiu
întreţinere uşoară. o schimbări funcţionale, recompartimentări
Caracteristici luminotehnice: randamentul- corpul de (administraţie, proiectare, învăţământ etc.)
iluminat determină fluxul emis (mai mic decât fluxul
lămpii) ; curba de distribuţie a intensităţilor luminoase ;