Staphylococcus aureus

Introducere

Stafilococul reprezintă un tip de bacterie ce cauzează mai multe tipuri de infecție în

corpul uman. Acesta este prezent, de cele mai multe ori, pe piele și nu cauzează complicații.
Mai mult de 30 de tipuri de stafilococi cauzează infecții, însă cel mai frecvent întâlnit este
Stafilococul auriu (Staphylococcus aureus).

Dacă bacteria găsește o portiță prin care să intre în organism (de exemplu, printr-o
rană sau prin tractul respirator), poate cauza infecții grave. Deși oricine poate avea o infecție
cu stafilococ, există unele condiții medicale care cresc acest risc. Iată care sunt persoanele
predispuse la infecțiile cu stafilococ:

• Nou-născuții

• Femeile care alăpteaza

• Diabeticii

• Persoanele cu boli vasculare sau pulmonare

• Persoanele cu cancer

• Persoanele cu un sistem imunitar deficitar, consumatoare de medicamente sau droguri

• Persoanele care prezintă răni la nivelul pielii sau care au suferit incizii chirurgicale

Simptome

O infecție a pielii include abcese cu puroi (furuncule). Durerea, umflarea și roșeața

din zona infecției sunt, de asemenea, semnele unei infecții cu stafilococ. Dacă infecția cu

1
stafilococ este în sânge (denumită bacteriemie sau sepsis), simptomele includ: febră, frisoane
și scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune).

Am ales să experimentez depistarea Stafilococului auriu în secreția nazală și reacția

antibioticelor asupra acestora deoarece mi se pare interesantă acțiunea acestei bacterii asupra
omului...și chiar dacă nu este un “intrus” care cauzează mari probleme, se poate agrava în
anumite situații.

Imaginile și experimentele au fost realizate la laboratorul de analize medicale al

Policlinicii Târnăveni.

Mod de lucru:

1. Recoltarea

În prealabil se șterge nasul cu un șervețel, apoi se recoltează din ambele nări, cu

ajutorul unui tampon steril.

2.Însămânțarea

2
 Această etapă se face pe mediul de cultură. Se însămânțează exudatul nazal pe geloza
de sânge(GS), aceasta fiind un mediu propice pentru bacterii.

3.Incubarea

Se incubează geloza de sânge, la termostat, la o temperatură de 37 de grade Celsius,

pentru 24 de ore. Temperatura corpului, de 37 de grade Celsius este temperatura la care
preferă să crească peste 80% din bacteriile existente.

4.Citirea culturii

După 24 de ore se urmărește apariția coloniilor caracteristice pe mediul de cultură:

colonii mari, de tip S, rotunde și bombate. Observăm și în imagine apariția acestor colonii și
hemoiza pe care acestea o fac în mediul de cultură.

3
5. Pasarea și testarea culturii pentru depistarea patogenității

Pasarea se realizează pe mediul Chapman, după încă 24 de ore, pentru a identifica

patogenitatea Stafilococului. Coloniile cresc și au culoarea galbenă, formând un Stafilococ
auriu patogen.

4
 Testul de coagulază se realizează prin amestecarea unei picături de latex cu o cantitate
și mai mică de Staphylococcus.

Dacă rezultatul testului este pozitiv, atunci cultura este un Staphylococcus aureus, iar
dacă rezultatul este negativ, cultura este un Staphylococcus coagulazo, fiind o floră saprofită.

Deoarece este patogen, Staphylococcus aureus necesită antibiogramă.

6. Antibiograma

Antibiograma se realizează pe mediul Muller-Hinton(MH), cultura de

Stafilococprimind diferite microcomprimate cu antibiotic

5
Reacția la antibiotice

Încă din anii 1950-1960 a fost semnalată o creștere rapidă a rezistenței tulpinilor
stafilococice în general și mai ales a Stafilococului auriu la antibiotice. Efectuarea
antibiogramei a devenit astfel obligatorie pentru toate tulpinile de Staphylococus aureus
izolate din diverse infecții. Rezistența se instalează prin următoarele mecanisme:
- producerea de beta-lactamaze, enzime care neutralizează antibioticele care au în structura
lor nucleul beta-lactaminic
- modificarea unor proteine ale peretelui celular, ceea ce duce la scăderea permeabilității
bacteriene și modificarea țintei antibioticului astfel încât acesta să nu se mai poată lega de
structurile bacteriene.

Aceste proprietăți conferă rezistență la toate antibioticele care au în structura lor beta-
lactamine (peniciline și cefalosporine). Testarea tulpinilor rezistente se face prin testarea
sensibilității la meticilină; dacă tulpinile sunt rezistente la meticilină, înseamnă că sunt
rezistente la toate antibioticele beta-lactaminice. Acești stafilococi se numesc stafilococi
meticilino-rezistenți (MRSA – Methicilin resistent Staphylococcus aureus). Antibioticele de
elecție pentru aceste tulpini sunt Oxacilina si Nafcilina, care sunt rezistente la acțiunea beta-
lactamazelor secretate de către stafilococi.

Pentru tulpinile sensibile, antibioticul de elecție rămâne penicilina, iar pentru infecțiile
mixte se poate asocia penicilina cu un inhibitor de beta-lactamază.
Infecțiile grave care necesită doze mari sau infețiile asociate cu bacteriemie se vor trata cu
antibiotice pe cale parenterală (injectabilă), în timp ce infețiile pielii, ale țesuturilor moi sau
ale căilor respiratorii se pot trata prin administrare orală. Durata tratamentului și calea de
administrare diferă în funcție de localizare, severitate, imunitatea gazdei și răspunsul la
tratament; bacteriemia necesită 2-4 săptămâni de tratament cu antibiotic parenteral,

6
osteomielită acută și endocardită acută 4-6 săptămâni, în timp ce osteomielita cronică
necesită până la 6-8 săptămâni de tratament parenteral.

Concluzii

Nu există niciun vaccin pentru a preveni contaminarea cu stafilococul auriu.

Prevenirea acesteia reprezintă cea mai bună metodă prin care putem evita acest lucru.
Esențială este igiena. Spălați-vă pe mâini cât mai bine și mai des, evitați contactul cu
persoanele infectate și curățai bine orice tăieturi și răni de la nivelul pielii, pentru a reduce
șansele de a fi infectați cu stafilococ. Dacă sunteți deja contaminat, asigurați-vă că toate
persoanele din jur, în special dacă vă schimbă pansamentul, se spală pe mâini frecvent. Nu le
împrumutați obiecte personale!

Bibliografie

Informațiile acestei prezentări provin din cartea “Microbiologie medicală”, de

Dumitru Buiuc și de pe site-urile www.farmaciata.ro și www.sfatulemedicului.ro .

Moraru Alex Mihai

clasa a IX-a A