W t.

' l i ti n

ANUAR
PENTRU

îlilliSf 1
CU UN S U P L I M E N T CALENDARISTIC

pe

ANUL 5648 (1887-

LEA
ANUL AL X"

SUB REDACŢIUNEA LUI

M S C H W A R Z F E L D

BUCUREŞTI
X i p o - L i t o g r a a a E d u a r d . W i e g a n d , S t r a d a C o v a c i N o 1<^.
Succesorul firmei Stefan Mih'ilescu.

18 8 7

Praţul 3 lei.
_ . PÜBLICAfMILE COLABORATORL
IOR 4 H M M »
Dr. M. BECK : învăţătura religiunei pentru uzul junimii Israelite. B u ­
cureşti 1879.—Ed. a II, 1886, librăria Steinberg. Costul 1 leu.
—Vocabularul analitic, (3 broşuri à 75 bani broşura!. Bucureşti 1882.
•— Was wir zurückweisen und waa wir anstreben' Buc. 1885. 5 0 b.
I. D. BALLY: Prescurtarea de Istoria Israeliţilor. Buc. 1887. Librăria Stein­
berg 80 bani. '. „ .
LAZAR GÂSSVAN: Manual de Gramatica limbeiebraice: Buc. 1887.1 5 0 b .
N. F R A N K E L : Don Quichotte de la Mancea, 1 vot trad, ebraică. Iaşi 1883 2 lei
Dr. M, GASTER: Istoria biblică cu geojfraüa Palestinei, Buc. 1882. 60bani.
—Literatura populară romană (ün volum de 025 p a g ) Editura libr. Ig.
Haiman. Buc. 1883 ,5 lei.'
—Sidurul (carte de rugăciuni) cu trad, română (in 3 ediţii : I iii catifea
cu argint 12 lei ; in pănză poleită 4 l e i ; ediţie pentru şcoli 1.5.0; de
la 10 ex. in s u s un rabat) Ed. libr L. Steinberg. Buc. 1883.
—Apocrifele in literatura romană, discurs ţinut la Atheneul roman. Ed.
libr. Soccéc & Comp] Bucureşti 1884." 1 leu.
—Beiträge zur vergleichenden Sagm-und Mărchenkunde. ' Buc. 1884.
—Origina alfabetului şi ortogr. romane, discurs. Ed. Haimann.Buc. 1885. l i e u .
— OcHre asupra literaturei ebraice. Buc. 1885 (tiraj 100 exempl.)
— Ilchester Lectureb on Greko-Slavonie literature. Londra 1887. Trubner & Co.
—lewish Folk-Lorein the Middle Ages (conf). London 1887. (tiraj 100 ex.)
— The Apocalypse of Abrdhm (text roman şi trad.) London 1887. (tiraj 100 ex.)
Dr K. LIPPE: Lupta Evreilor pentru emancipare. Iaşi 1879 50 b.
~Die Menschenliebe, die Zivilisation und die Gerechtigkeit v o m Standt-
punkte der jüngsten Vorträge in Tisza-Eszlar aus betrachtet. Ver-
lagv. D. Löwy's Buchhandlung in Wien. Pressburg 1883. 50 b.
—Der Talmudjude von dem katholisch-protestantisch-ortodoxen-Dreirichter
Pobedonoeew. Verlag D. L ö w y s , Wien 1884. 1 leu.
—Die Gesetzsammlung des Judenspiegels von Aron Brimän pseudo-doctor
««Justus Beléuchet und berichtigt Iassy, 1885. 2.50 b.
—Symptome der Antisemitischen Geisteskrankheit. Iassy, 1887.
IACOB PriANTIR : Fermecătorul, aretarea înşelătoriei ce au sevërsit fer­
mecătorii şi ghicitorii de la inceput pană in zilele noastre (prefaţa
de Dr. Gaster). Editura Filip Lasar, Craiova 1886. t 50 b.
S. I ROSANIS: La généalogie de la famille Rosanès. Rusciuc 1885. 1 ieu.
Dr. E. SCHWARZFELD: Revista israelită, (cu bucăţi literare traduse şî
originale, un volum de.120 pag). Iaşi 1874. 5 lei.
—Chestia şcoalelor Israelite şi a progresului israelii Buc. 1878. 1 leu.
—Iudaismul ca rasă şi ca religie. Trad, din Ernest Renan Buc. 1882.1 leu.
—Radu Porumbaru şi isprăvile lui la fabrica de hârtie din Bacău (GU
portretul tetovatului din Bacău). Bucureşti 1885. 50 b
—Istoricul Alianţei israelite universale. Trad. Buc. 1885. 1 leu.
—Adevërul asupra revoltei de la Brusturoasa Bucureşti 1885, 1 leu.
—Fraternitatea anii III, IV, V, VI, VII (1881—«5) : "articole de fond, de
polemică, bucăţi literare şi beletristice ; originale şi traduse.
M SCHWARZ FELD ' Practica şi apropourile lui Vilibi Moise vestitul din
ţara românească, adunate şi aranjate după materii şi precedate de
biografia lui Cilibi Moise. Ed. S. Şamitca. Craiova 1884 1 leu.
—Doue istorioare prea frumoase din viata lui Gusa-Vodă. (O avansare)
Ed. libr. Filip Lasar. Craiova 1884.'Ed H, 1887. 50 bani.
— Ochire asupra istoriei Evreilor in România Buc. 1887. 2 lei (tiraj 100 ex.)
L. Ş A I N E A N U : Moise Mendelsohn, studiu biografic. Buc. 1880. 2 lei.
-Elemente turceşti in limba română. Buc. 1885. 146 pag.
—Ielele, Densele* Vëntoasele, etc. Buc. 1886. 2 lei.
—încercare asupra Semasiologiei limbei romane, studii istorice despre tran-
ziţmnea sensurilor. B u c . 1887. Preţul 8 lei, ed. de lux 12.

DE VENZARE : la autorii şi editorii respectivi sau la librăria L Steinberg, str. Carol 40.
 ANUAR
PENTRU

CU UN SUPLIMENT CALENDARISTIC

pe

ANUL 5648 (1887

lE
ANUL A L X - *

SUB BEDAOŢIDNEA LUI

M SCHWARZFELD

BUCUREŞTI
Xlpo-rAtografia E d u a r d W i e n a n d , S t r a d a C o v a c i N o 14.
Succesorul firmei Stefan Mihâlescu.

188 7
 p'Sb rann r w a rrfi
naie»0 'j n o niy 'apn ( O ' D '3 m n i n a e n sv.a.'
T : • - T • T V - T T

CALENDAR PE ANUL 1887-1888

tJ'nn x -ifcT) 1. TIŞRI Septembre-Octombre 1887

'••n x L X 7 19 Septembrie ni3DT '3 M ta 22 4 Septenib. Octomb.

r v n '3 M 3 ' 8 20 Nagt. Maicii Homo. BiT'im x M t' 23 5
m^-u ois M .1 9 21 on*i n o J n' 24 6 noipn
J 1 22 n r r i m -j V B' 25 7
10

V n 11 23 nrn m T s 3 26 8 Ad. il Jon Evang

X31 N35?Bfin
Bf-Bf -|ţt»î S î 12 24 D X3 27 9
D t 13 25 rmy <j»ntîf L 3 3 28 10
min nn:ty M J3 29 11
L T 14 26 InâlJ. st. Cruţi
11B3 Dl' 3-IJJ M ts 15 27
.in î DX M 13 30 12
11B3 Dl». M 16 28 J ro 1 13 Oclombre
J 17 29 • r,'naon B «na V 13 2 14
, ,

V a> 18 30 S T3 3 15
S j> 19 1 Oclombre st. u. D 3 4 16
D i> 20 2 L B3 5 17
r " n 'x
ni3DT 'X L ia 21 3 Mh 6 18

yp»n / > '3 Jlttrtl 2 . HEŞVAN Octombre-Noembre 1887

n m '3 M X 7 19 Oclombre J >B 22 3 Octombr* Nombre

J 3 8 20 V t' 23 4
V J 9 21 S 1 24 5
i S T 10 22 D B< 25 6
D n 11 23 L 3 26 7 Si*. Dumitru
L î 12 24 M X3 27 8
M 1 13 25 M 33 28 9
M 14 26 CUT. Paraichita J J3 29 10
J a 15 27 V na 30 11
V » 16 28 MTI3D flltf " S na 31 12
S x> 17 29 D 13 1 13 Noemiire
D 3 ' 18 30 L ta 2 14
L J< 19 31 M na 3 15
. T I 31J?
M T 20 1 Noembre it. n. M B3 4 16
M IB 21 2
 3'Bl '3 "1 1^10 1^02 3. CHISLEV Noembre-Decembre 1887

J 5 17 Noembre V ÎB 20 2 Soemb. Decembre

V 3 6 18 S 21 3
S 7 19 D ţ 22 4 Ink. in Biserică
D -1 8 20 Mihail ;i Garni nbnvn L B< 23 5
L n 9 '•21 M 3 24 6
M î 10 22 M »3 25 7
M t 11 23 J 33 26 8
J n 12 24 V S3 27 9
V a 13 25 Jon gură de aur ÎTÎ130 3B"1 S IS 28 10
8 > 14 26 ipostolnl Filip najrn h D H3 29 11
D 15 27 „ '= L 13 30 12
L 3' 16 28 « 'J M Ï3 1 13 Decembre
\
M 17 29 » "1 M 3 2 14
M T 18 30 » n J B3 3 15
J IB 19 1 Decembre st. n.

îjnnn n i ^ o n^tû 4. TEBETH Decembre-Januarie 1887-1888

V H 4 16 Decembre S te 19 31 Ianuarie st n.
)>po n s j m S a 5 17 Sf. Sara D »< 20 1
D j 6 18 Sf. Nicolai L n' 21 2
L T 7 19 M 0' 22 3
Mn 8 20 M 3 23 4
M î 9 21 J K3 24 5
J t 10 22 V 33 25 6 nmpn Crăcinnu
V n 11 23 Sf. Spiidon n'ots' S 33 26 7 Crăciun
S a 12 24 D 27 8 Crăcinn
naiaa m»v D 13 25 L ro 28 9
L 14 26 M 13 29 10
M 3> 15 27 M 13 30 11
M 16 28 J ro 31 12
J T 17 29 V B3 l 13 Januarie 1888
110 Sf. Vasile
V 18 30
 atvn -3 -t -ha D2ttf 5. Ş'VAT Januarie-Februarie 1888

tow m 2 14 lanoarie D ?a 17:29 Jan. Cor. Antoni

3 15 L t' 18 30 Ânast. ji Chirii
416 M n> 19 31
17 M B< 20 1 flebr. st. n.
18 Botez. Domnului J s 21 2 Cnv. Eftimie
19 Ion Botezătorul V N3 22 3
8 20 S 33 23 4
N3 9 21 D J3 24 5
10 22 L 13 25 6 Sf Grigoree Th
M !13 26 7
M 13 27 8 Sf. Jon g de aur
J Ï 3 28 9
14 26 V 3 29 10
15 27 rrmo O<BD»B S B3 30 11
v
'man nS»a 16 28 ill! N
D b 31 12 Trei lerarehi
ivy

3"pm"B -« -AID T I N 6. ADAR Februarie-Martie 1888

13 Februarie M tu 16 28 Februarie
2 1 4 Inlimp Domnului M ?> 17 29
J n< 18 1 Hârtie st. n.
V B' 19 2
mo « m ' 3 S 3 20 3
npDsn nonn D N3 21 4
719 L 33 22 5
8 20 M J 3 23 6
9 21 M 13 24 7 Afl. Cap. Jon Bot
10 22 J 3 25 8
11 23 V 1 3 26 9
nno« rvsyn 12 24 ntpai fcip«i S T3 27 10
tpmn"B n'mo
list nwn 13 25 D ru 28 11
oms 14 26 PI"T 3ij> L B3 29 12
DH1B } B W 15 27
 i'isi Yi 'j iSio f C ' j 7. NISAN Martie Aprilie 1887

13 Martie noai 'a M 16 28 Martie

14 D'mrn 'NJ 17 29
15 - 'a V 18 30
16 '3 19
17 - - '1 20 Aprilie st ii
18 L « 3 21
nos bu> 't
19 M:aa 22
8 20 23
.in n D K
9 21 10 Mucenici J j« 24
10 22 V » 25 neipn Buna Vest
n nan 'j'ot? s 26
(» pis) r 27
STÜH na» îs D «
ynnn ppiia 13 25 28
riDB iiy n'i any 29 10
n'Ti N M b 30 11

n inn t'< -n^io T'N 8. JIAR Aprilie Mai 1888

n'-n 'a 12 Martie Aprilie 15 27 Aprilie

13 Aprilie (l'a) -HON 16 28
14 17 29 Florii
(a'a) 15 18 30
16 Mai st. II.
17
18
19
8 20 mpna ina
9 21 (ÎI»B) n'naa
(J'B
10 22
11 23 26 l'ajli
12 24 27
13 25
14 26
 K'wn i'i -tjbs }VD 9. SIVAN Mai Junie 1888

n"~i V « 29 11 Aprilie Mai 3"B -|roSyna S 14 26 Mai

S a 30 12 D 15 ü7
D 3 1 13 Mai L - ' 16 28
L 1 2 14 M 17 29
mj?oB> aiy M n 3 15 M a 18 30
niyiatîn x M i 4 16 J «a 19 31
rojnatsn 'a J T 5 17 V 33 20 1 limit st. n
jn na» V n 6 18 j'a n'usa nhv S 32 21 2 Const si Elena
N"B MM 8 ta 7 19 D 13 22 3
D ' 8 20 Joii Teologul L n3 23 4
L 9 21 M 13 24 5 llusalii
M 3' 10 22 M 73 25 6 Sf. Treime
M J' 11 23 J 3 26 7
J T 12 24 'i any V 103 27 8
V IB 13 25 l'a '-n ' n mp S h 28 9

îVn a'" 't -6m

•lûn 10 TAMUZ Iunie Iulie 1888
—
I I
m i '3 D 2 9 1 0 Mai Innie rionaiB'î) 'ya» ta 13'25 Iunie
L a 30 11 v UJ26
M 3 34 12 n> 1 5 | 2 7
M1 1 13 luuie ta' 1 6 2 8
J n 2 14 3 17 2 9
V i 3 15 Inălţ. Duron. t O 18 30
8 4 16 33 1 9 1 lluie st. n.
D n 5 17 33 2 0 2
L ta 6 18 13 2 1 3
M 7 19 .13 2 2 4
M 8 20 13 2 3 5
J 3' 9 21 T3 2 4 6 Naşterea sf. Ion
V J> 10 22 'yDai nitaa n3|25
(a's) 'naa
S "I> 11 23 n"i aiy 03 26
u
D ia 12 24
r
 iV» 11 AB lulie-August 1888

ï-ko hïbx ELUL 12 August Sep tembrf/1888

10 22 A u g u s t
n'-n 'a Iulie A u g u s t
M a r t . Panteleini.

13 25
JO M i a n *a
4 26 A d . Maicei Domn
H B B'BBIB"
27
1.
Atigususl

315
Septembre s t . D
16
17
3'B N î n >3 6 1 8 Scliinil). l a fa[ä
19
8 20 a'ain n'i aiy
9 21
 ACUZĂRILE DE SANGE INPOTEIYA CREŞTINILOR
STUDIU ISTORICO-CU LTURAL

de PR. JVT. pASTER.

Este ciudat de a observa cum minciuna n u moare, cum o

d a t ă n ă s c u t ă , c ă l ă t o r e ş t e din ţ a r ă in ţ a r ă , din p o p o r i n p o p o r ,
a n i n ă n d u - s e d e cei săraci cu d u h u l şi i n r ă d ă c i n ă n d u - s e in i n i ­
ma t u t u r o r naivilor sau acelor predispuşi a o primi. Credin­
ţele deşarte stăpânesc mai mult l u m e a , decăt credinţele a d e ­
v ă r a t e , şi cu g r e u s t r ă b a t e ştiinţa in p ă t u r i l e a c e l e , u n d e l e g e n d a
şi i z v o d i t u r a e s t e cu p l ă c e r e g ă z d u i t ă .
D a r c e e a ce t e s u r p r i n d e e s t e d e a i n t ă m p i n a a c e a c r e d i n ţ ă
n a i v ă , u ş u r a t i c ă la o a m e n i c u m i n t e a c u m p ă n i t ă , c u logica s t r â n s ă ,
d e la c a r i t e aştepţi la o j u d e c a t ă s e r i o a s ă , o s t u d i a r e n e p ă r ­
t i n i t o a r e , cari n u v o r fi orbiţi nici d e p a s i u n e , nici d e p r e j u ­
decăţi.
U n a din a c e l e c r e d i n ţ i d e ş a r t e , f ă r ă t e m e i u şi c h i a r g r o a z ­
n i c ă e s t e a c e a p ă r ă r e p e ţ i t ă şi poftorită d e c ă t e v a s e c o l e in po­
fida E v r e i l o r , d a r c a r e e s t e m u l t m a i v e c h e şi işi a r e istoria
ei d e s t u l d e c i u d a t a , p e c a r e voiu i n c e r c a s ă o dau aci n u m a i
in t r ă s ă t u r i g e n e r a l e . Ar fi s ă scriu o c a r t e v o l u m i n o a s ă in m u l t e
t o m u r i , d a c ă a ş voi s ă u r m ă r e s c t o a t e p e r i p e ţ i i l e p r i n c a r e a
t r e c u t , t o a t e p o v e ş t i l e c a r i s'au i z v o d i t şi s p u s , şi a p o i s ă r e -
r e p r o d u c t o a t e a p o l o g i e l e şi r e f u t ă r i l e ce a s u f e r i t in c u r s de
2 , 0 0 0 p e ani şi p o a t e şi m a i b i n e .
N e n u m ă r a t e sănt superstiţiile ce se leagă de întrebuinţarea
s â n g e l u i , şi d e p u t e r e a s i m b o l i c ă c e i se a t r i b u e din a d ă n c ă
v e c h i m e p a n ă in zilele n o a s t r e . N u m ă v o i u opri nici m ă c a r
u n m o m e n t la e l e , nici n u le voiu p o m e n i p e t o a t e , ci n u m a i
u n e l e in t r e a c ă t ; p r e c u m î n t r e b u i n ţ a r e a s â n g e l u i la «înfrăţi­
rea.», î n t r e b u i n ţ a r e a lui in m e d i c i n a p o p u l a r ă ; la c ă t e şi mai
c ă t e l e a c u r i n u s e t o t î n t r e b u i n ţ e a z ă săng-e, i n c e p ë n d c u s â n g e l e
c u c a r e s e u d ă n e g e l u l p e m ă n ă c a s ă d i s p a r ă , p a n ă la m o d e r n a
i n f u z i u n e d e s ă n g e . , Mai a l e s a c e l şir d e p o v e ş t i şi l e g e n d e d e s ­
p r e l e c u i r e a răiei p r i n s c ă l d a r e in s ă n g e , p o v e s t i t ă d e C o n s ­
t a n t i n cel M a r e şi a p o i r e p e ţ i t ă d e n e n u m ă r a t e ori. T o t a ş a n u
m ë v o i u m a i opri la a c e l e z a p i s e d r ă c e ş t i iscălite c u s ă n g e p r e ­
c u m s p u n e p o v e s t e a lui T h e o f i l u s şi F a u s t , şi a ş a m a i d e p a r t e .
Më v o i u m ă r g i n i s i m p l u la p ă r a , astăzi a d u s ă E v r e i l o r , c u m că
s ' a r sluji d e s ă n g e o m e n e s c p e n t r u c e r e m o n i e l e lor r e l i g i o a s e ,
şi d e a a r ă t a ca cei d i n t â i , cari a u s u f e r i t şi a u l u p t a t i n c o n -
tra unei imputări atăt de groaznice născocite de păgăni, au
fost creştinii şi c ă a p o i , i n d a t ă ce b i s e r i c a d e v e n i s t ă p a n i t o a r ă ,
a c e a c a l o m n i e a fost p e r ă n d i n t o a r s ă i n p o t r i v a s e c t e l o r e r e ­
t i c e cu cari s e l u p t a b i s e r i c a o r t o d o x ă , p a n ă c ă n d a c e l e s e c t e ,
a u d i s p ă r u t cu t o t u l , şi c ă numai atuncea, minoritatea re­
l i g i o a s ă cu c a r e s e l u p t ă b i s e r i c a fiind E v r e i i , ei a u d e v e n i t
m o ş t e n i t o r i i n e v i n o v a ţ i ai a c e l e i i n f a m i i , n ă s c o c i t ă numai şi
numai inpotriva creştinilor.
E s t e ş t i u t , că u n a d i n d o g m e l e f u n d a m e n t a l e ale b i s e r i c e i
c r e ş t i n e e s t e grijania cu p ă i n e şi vin sfinţit, p r i n c a r e c r e ş t i ­
n u l se i m p ă r t ă ş e ş t e in m o d simbolic cu trupul şi sângele lui
Hristos.
L a i n c e p u t d e t o t , n u m ë r u l c r e ş t i n i l o r fiind f o a r t e r e s t r â n s ,
ei se a d u n a u şi făceau p r a z n i c i l e l o r i m p r e u n ă ; m ă n c a u î m ­
p r e u n ă la a c e e a ş i m a s ă frăţească, f o r m ă n d a ş a n u m i t e l e agapii.
A c e s t e d o u ă p u n c t e au fost d e a j u n s ca să d e a n a ş t e r e la
c e l e m a i g r o a z n i c e i m p u t ă r i , la v r ă j m a ş i i c r e ş t i n i l o r , la acei
c r e s c u ţ i in d e s f r â u l u l t i m i l o r v r e m u r i ale i m p e r i u l u i , şi la acei
c a r i işi a d u c e a u i n d e s t u l d e b i n e a m i n t e d e c o n s p i r a ţ i u n e a lui
Catilina şi d e j u r ă m â n t u l s â n g e r o s al c o n s p i r a t o r i l o r , cari d u p ă
poveşti contimporane au băut i m p r e u n ă săngele unui om j e r t ­
fit d e Catilina şi a r fi m ă n c a t c a r n e a ca s e m n d e j u r ă m â n t
vecinie.
In timpurile acele se j u n g h i a u c o p ü pentru a se consulta
o r a c u l u l d i n m ă r u n t a e l e lor, p e c ă n d in v r e m u r i l e m a i v e c h i ,
a n i m a l e l e le ţ i n e a u l o c u l . Alte j e r t f e d e copii s e făceau zeilor
in diferite p ă r ţ i .
V r ă j m a ş i i c r e ş t i n i l o r n ' a v e a u deci d e c ă t să a t r i b u e c r e ş t i n i ­
l o r t o c m a i a c e s t e c r i m e , p e n t r u ca s ă fie c r e z u ţ i d e v u l g u l l e s n e -
c r e z ë t o r . E i s c o a s e r ă d e c i v o r b a c u m că creştinii i n t r ' a d e v ë r
j u n g h i e copii m i c i , p e n t r u a se î m p ă r t ă ş i c u s â n g e l e l o r , ca o
i n c h i p u i r e a lui H r i s t o s , şi că a r c o m i t e a c t e d e d e s f r ă n ă r i ne-
l e g i u t e in a d u n ă r i l e lor s e c r e t e .
Prânzul lui Tyeste şi măritişul lui Oedipus, sănt numirile
d a t e a c e s t o r c r i m e , d e o a r e c e Tyeste şi Oedipus sănt repre­
z e n t a n ţ i i lor cei m a i c u n o s c u ţ i d i n a n t i c i t a t e a G r e c i e i .
S e i n ţ e l e g e că p ă r i n ţ i i b i s e r i c e i s e l u p t a c u t o a t ă p u t e r e a in
p o t r i v a a c e s t o r c a l o m n i i u r i c i o a s e , şi e u n u voiu face d e c ă t a
r e p r o d u c e i n s u ş i v o r b e l e l o r , d e s c r i i n d a c e l e c a l o m n i i , ca citi­
t o r i i să n u c r e a z ă , că e u n ă s e o c e s c c e v a . N ' a m n e v o e a r e p r o ­
d u c e r ă s p u n s u r i l e , pe d e o p a r t e , că noi a s t ă z i ştim c e v a l o a r e
a u a c e l e i n c r i m i n ă r i , p e d e alta, că a c e a s t a a r i n s e m n a , p r e ­
c u m a m s p u s d e la i n c e p u t , a s c r i e o c a r t e v o l u m i n o a s ă , sau
m a i b i n e a t r a d u c e m a i in î n t r e g u l l o r , o p e r i l e p ă r i n ţ i l o r b i ­
s e r i c e i din cele d i n t â i 3 - 4 s e c o l e . A p ă r a r e a lor i n s ă a r p u t e a să
ne slujescă n o a d e a p ă r a r e inpotriva bărfitorilor m o d e r n i ; n ' a m
a v e a d e c ă t să r ă s p u n d e m cu a c e l e a ş i c u v i n t e cu c a r i r ă s p u n ­
deau creştinii, păgânilor.
I iau a c u m a p e r â n d , i n o r d i n e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n c r o ­
n o l o g i c ă , d e o a r e c e d a t e l e p r e c i s e d e p i l d ă a l e lui M i n u c i u s
F e l i x n u s u n t a n c ă d o v e d i t e cu t o a t ă s i g u r a n ţ a , a n u m e la c e
a n a t r ă i t , şi d e e s t e el d e p e n d e n t d e T e r t u l i a n s a u v i c e v e r s a
e t c . , d a r toţi s ă n t din p r i m e l e s e c o l e ale e r e i c r e ş t i n e , c ă n d
c r e ş t i n i s m u l a v e a a s e l u p t a cu r e t o r i , sofişti şi c h i a r cu r ă u ­
v o i t o r i , p â n ă c ă n d i z b u t i să s d r u n c i n e şi s ă s u r p e c u d e s ă v â r ­
şire clădirea mai mult ca clătinătoare a păgănismului.
C e l m a i d e f r u n t e d i n t r e toţi, c a r i se l u p t a u cu m a i m u l t ă
p u t e r e şi e l o c v e n ţ ă i n p o t r i v a a c e l o r c a l o m n i i , şi c a r e n u i n c e -
t e a z ă s ă r e v i e a s u p r a a c e s t u i p u n c t a r z ë t o r , e s t e a c e l a cu c a r e
i n c e p şirul c i t a ţ i u n e l o r , şi adică Tertulia,7i.
Tertulian, n ă s c u t c. 160, in A p o l o g i a c a p . V I I s p u n e :
«Noi s ă n t e m a c u z a ţ i — ca m o n ş t r i de r ă u t a t e ce s ă n t e m — c ă
n o i a v e m u n o b i c e i u sfănt de a o m o r a u n copil, şi apoi d e
a-1 m a n c a ; că a p o i d u p ă p r a z n i c c o m i t e m a d u l t e r , şi că nişte
câini s ă r i n d p e s t e m a s ă r ă s t o a r n ă l u m â n ă r i l e şi le s t â n g , ca să
n e l a s e in i n t u n e r e c , şi a ş a să n e p u t e m d e d a n e r u ş i n a t e i des­
f r ă n ă r i . . . . D a r c i n e o d a t ă s u r p r i n z ë n d u - n e la c e r e m o n i i l e n o a s t r e
a g ă s i t v r e u n copil j a l n i c , d u p ă p o v e s t e a p o p u l a r ă ? . . . »
 T e r t u l i a n s e i n t o a i v e a p o i c ă t r e a c e i , la cari e a d r e s a t ă a p o l o ­
gia şi le s p u n e (cap. V I I I ) : «Voi s ă n t e ţ i o a m e n i ca şi c r e ş t i n i i ;
d a c ă voi n u s ă n t e ţ i in s t a r e s ă c o m i t e ţ i astfel d e l u c r u r i , a t u n c i
nici n u t r e b u e s ă le c r e d e ţ i . I g n o r a n ţ i i d i n n e n o r o c i r e s ă n t î n ­
ş e l a ţ i şi t r a ş i p e sfoară, ei d e la s i n e ş i n u s'ar fi g ă n d i t l a
u n a ca aceasta D a c ă a r fi d u c ë n d u - s e la acel c a r e s t ă in
c a p u l o b i c e i u r i l o r s f i n t e , neofitul s ă fie a u z i t T r e b u e să a d u c i
u n copil a n c ă in f r a g e d ă v ă r s t ă , c a r e n u ştie ancă c e v a s e
zică a m u r i , şi c a r e r a d e s u p t c u ţ i t u l t ë u ; p ă i n e c a s ă s o r b i
s ă n g e l e ee v a ţ ă ş n i ; p e l ă n g ă a c e a s t a l u m â n ă r i , l ă m p i şi c ă i n i ,
şi n i ş t e t r u f a n d a l e p e n t r u a-i a d e m e n i şi astfel s ă s t i n g ă l ă m ­
pile c r e z i că u n o m a r suferi o astfel d e c r i m ă s ă - i a p e s e
c o n ş t i i n ţ a ?»
T e r t u l i a n , A d n a t i o n e s , c a p . I I : « A d u c e ţ i p e acei d i n t r e noi
cari o m o r copiii, şi acei ce g ă t e s c m e s e l e n o a s t r e g r o a z n i c e —
c h i a r şi căinit cari ajută la n u n ţ i l e n o a s t r e i n c e s t u o a s e , că apoi
p r o c e s u l n o s t r u v a fi d e s ă v â r ş i t . M u l ţ i m e i c a r e s e g r ă m ă d e ş t e
la s p e c t a c o l e , s e v a d a m a i m u l t g u s t , căci c u m u l t m a i m a r e
zel v o r a l e r g a la t e a t r u s a u c i r c , u n d e v o r v e d e a p e u n u l c a r e
a m ă n c a t 100 d e c o p i i , l u p t ă n d u - s e i n c o n t r a fiarelor s ă l b a t e c e .
Căci d a c ă astfel d e c r i m e g r o a z n i c e ni s e i m p u t ă n o u ă , s c o a -
t e ţ i - l e cel p u ţ i n ]a l u m i n ă ca l u m e a s ă v a z ă şi să s e c o n v i n g ă ,
altfel l u m e a n u va m a i c r e d e , şi u r g i a in p o t r i v a n o a s t r ă s e
v a m a i linişti. E s t e in i n t e r e s u l p ă r ă t o r i l o r s ă a ţ ă ţ e m e r e u l u ­
m e a . D e ce n u o fac o a r e ?»
I n c a p . V I I r e p e t ă T e r t u l i a n a p r o a p e d i n c u v ă n t in c u v ă n t
cele m e n ţ i o n a t e mai s u s , A p o l o g i a c. V I I I , m a i a d ă o g e n d : « C i n e
a g ă s i t v r e o d a t ă u n t r u p p e j u m ă t a t e m ă n c a t in mijlocul n o s -
t r u cine a g ă s i t v r e o u r m ă d e s ă n g e in p ă i n e a n o a s t r ă ?» e t c .
si in c a p . XV e a r ă ş i r e v i n e p e l a r g a s u p r a acuzării d e a o m o r a
copiii, i n t o r c ë n d a c e a s t ă a c u z a r e i n p o t r i v a p ă g â n i l o r .
D u p ă T e r t u l i a n , a c e l a ce v o r b e ş t e m a i p e l a r g d e s p r e a c e a
a c u z a r e şi d ă detalii m a i l ă m u r i t e a s u p r a n a t u r e i acelei c r i m e ,
ce s e i m p u t ă c r e ş t i n i l o r d e c ă t r e p ă g ă n i e s t é , Minucius Felix.
Minucius Felix (c. 220-230) in Octavius, disputaţiunea din­
t r e u n p ă g â n şi u n c r e ş t i n , c a p . IX, p ă g ă n u l C e c i l i u s s p u n e
m a i i n t ă i u , că creştinii, se i n c h i n ă la capul u n u i m ă g a r , b a c h i a r
unii s u s ţ i n la m e m b r e l e g e n i t a l e ale p ă r i n ţ i l o r şi p o p i l o r lor ;
apoi c o n t i n u ă : « A c u m a p o v e s t e a d e s p r e p r i i m i r e a novicilor, c a r e
p e căt e d e u r i c i o a s ă p e atăt d e b i n e c u n o s c u t ă . î n a i n t e a a c e ­
luia, c a r e se i n t i n e a z à p r i n o b i c e i u r i l e lor s e p u n e u n p r u n c
a c o p e r i t cu făină, ca s ă n u v a z ă n o v i c e l e ce e s t e . Ei d u p ă
a c e e a î n d e a m n ă p e t â n ă r u l să l o v e a s c ă cu c u ţ i t u l in făină, p r e ­
c u m i s e p a r e in m o d inofensiv, d a r p r i n a c e s t e l o v i t u r i o m o a r ă
i n t r ' a s c u n s p r u n c u l . A p o i , — o g r o a z ă ! — ei l i n g s â n g e l e şi
i m p a r t z e l o s i n t r e denşii m e m b r e l e . P r i n a c e a s t ă j e r t f a ei s â n t
l e g a ţ i , şi p r i n c o n ş t i i n ţ a a c e s t u i m i z e r a b i l fapt ei au u n fel d e
j u r ă m â n t de a p ă s t r a t ă c e r e a » .

Alţi r e v i n m e r e u a s u p r a i n v i n o v ă ţ i r e i l u ă r e i de s ă n g e , ca să
p r o t e s t e z e e n e r g i c i n p o t r i v a ei, şi s ă afirme n e v i n o v ă ţ i a c r e ş t i ­
n i l o r şi lipsa d e t e m e i u a acelei g r o a z n i c e i n v i n o v ă ţ i r i . Aşa Jus-
tinus Martyr ( m o r t c. 167) s p u n e in a d o u a Apologie:
« D a c ă a r fi a d e v ă r a t , c e e a ce s p u n e ţ i voi, c u m că n o i creştinii
a m o m o r a o a m e n i i şi l e - a m m a n c a s â n g e l e , apoi a t u n c e a ce a m
face noi a l t c e v a d e c ă t m i s t e r i e l e v o a s t r e d e s p r e Cronos, şi a m
i m i t a p e J u p i t e r şi pe alţi ?
Athenagoras (c. 177) in A p o l o g i a sa c. X X X I :
«Ei (adică vrăjmaşii) a u mai n ă s c o c i t i n p o t r i v a n o a s t r ă nişte
p o v e ş t i d e s p r e p r a z n i c e g r o a z n i c e şi d e s p r e a m e s t e c a r e a oprită
a s e x e l o r , a m ă n d o ă a c e s t e ca să a i b ă o p r i c i n a r a ţ i o n a l ă p e n ­
t r u u r a lor i n p o t r i v a n o a s t r ă , şi c u scopul sau d e a n e d e ­
p ă r t a d e m o d u l n o s t r u d e t r a i u , s a u să facă s t ă p ă n i t o r i i n o ş ­
tri m a i u r g i s i t o r i şi m a i n e î n d u p l e c a ţ i faţă c u m ă r i m e a a c u z ă ­
rilor contra noastră».
Apoi c. X X X V : «Care o m cu m i n t e a s ă n ă t o a s ă a r p u t e a să
a f i r m e , că noi a m fi u c i g a ş i , şi c ă aşa n e a r fi n ă r a v u ? Căci
c u m a m p u t e a s ă m ă n c ă m c a r n e d e o m , fără d e a-1 u c i d e mai
i n t ă i u ? î n v i n o v ă ţ i r e a că noi a m fi ucigaşi fiind falşă, u r m e a z ă
c ă d a c ă i-ar i n t r e b a a c u m , d a c ă a u v ë z u t ei insişi c e e a ce afir­
m ă (adică că a r m â n c a c a r n e de om) d e s i g u r nici u n u l n ' a r fi
i n t r ' a t ă t d e n e r u ş i n a t ca s ă s u s ţ i e c u m că a v ë z u t » .
Theophüus din A n t i o c h i a ( n ă s c u t c. 168), A d A n t o l y c u m ,
cartea III :
«Ei zic că f e m e e l e n o a s t r e le a v e m d e a v a l m a . . . A f a r ă de a-
c e s t e , şi c e e a ce e s t e cel mai n e l e g i u i t l u c r u şi cel m a i crud
e s t e , că n e a c u z ă d e c r i m a , că n o i a m m a n c a c a r n e d e o m » .
 Septimius, s c r i i n d lui S c a p u l u s (cap. II) zice :
« N u s'a d o v e d i t a n c ă p a n ă azi, c ă s e c t a c r e ş t i n i l o r a r fi i n -
c e s t ă şi c r u d ă in p r i v i n ţ a o m o r ă r e i d e c o p i i » .
Origenes, f a i m o s u l s c r i i t o r din E g i p t , n ă s c . 185 in s c r i e r e a
in p o t r i v a l u i G e l s u s p o m e n e ş t e d e i n v i n o v ă ţ i r e a p ă g â n i l o r c a r i
a c u z ă p e c r e ş t i n i «că a r m a n c a copii,» şi apoi s f â r ş e ş t e z i c é n d :
« D a c ă t o a t e c e s p u n e C e l s u s i n p o t r i v a c r e ş t i n i l o r , a r fi tot a t ă t
de adevărate, uşor s'ar convinge l u m e a că sunt toate minciuni,
căci p e t r e c ë n d cu c r e ş t i n i i n i m e n e a p a n ă a c u m a n ' a p u t u t d o ­
vedi c e v a d e felul a c e s t a » .
N u m ë r u l a c e s t o r s c r i i t o r i s'ar p u t e a u ş o r i n m u l ţ i . A m p u t e a
pomeni Adamantius, etc.
S ă t r e c e m i n s ă la a d o u a faţă, c ă n d b i s e r i c a i n c e p e s ă t r i -
u m f e z e , şi a t u n c i v o m v e d e a a c e l e a ş i c a l o m n i i a d r e s a t e sectelor
c r e ş t i n e , c ă r o r a s c r i i t o r i i catolici (adică ai b i s e r i c e i u n i v e r s a l e )
le a t r i b u e s a u p r a c t i c a a c e l o r infamii s a u cel p u ţ i n i z v o d i r e a l o r .
î n d a t ă ce b i s e r i c a s e simţi m a i p u t e r n i c ă , v e d e m t o c m a i p e
fruntaşii ei, a r u n c â n d a s u p r a s e c t e l o r n u m i t e eretice, acuzări
d e a c e l e a i n p o t r i v a c ă r o r a p r e m e r g ë t o r i i l o r s e l u p t a s e r ă cu a t ă t a
înverşunare.
Irenacus ( n ă s c . c. 140) e s t e cel d ă n t ă i u c a r e a d u c e p e S a ­
tan in l e g ă t u r ă c u erezia, şi d e a t u n c e a a r ă m a s diavoIul per­
s o a n a p r i n c i p a l ă in t o a t e a c u z ă r i l e u l t e r i o a r e .
Philastrius (din S p a n i a s a u Italia m o r t c. 387) a n c ă i n a i n t e a
lui A u g u s t i n u s şi E p i p h a n i u s e s t e a c e l a c a r e a c u z ă pe Mun-,
taniştii i n t o c m a i cu c u v i n t e l e ce e r a u î n t r e b u i n ţ a t e d e p ă g ă n i
inpotriva ceştinilor. V o r b i n d despre secta înrudită a Chata-
phrygilor, s p u n e : « S e p o v e s t e ş t e , că ei a r a m e s t e c a s ă n g e
d e copil in j e r t f a lor d e P a ş t e » .
Epiphanius (mort 403), p o m e n i n d t o a t e n u a n ţ e l e a c e s t e i e -
rezii s e p r o n u n ţ ă astfel ( A d v e r s u s h a e r e s o s 4 8 , c. 14) : « M u n -
laniştii şi acei î n r u d i ţ i c u dănşii : Q u i n t i l i a n i i P r i s c i l l i a n i i şi
P e p u z i a n i i , d u p ă c u m s e s p u n e , au u n fel d e o b i c e i u e r e t i c
g r o a z n i c . Ei s t r ă p u n g a d i c ă , la u n p r a z n i c o a r e c a r e , u n p r u n c
c u a c e d e fer, i s t o r c s â n g e l e şi-1 i n t r e b u i n ţ e a z ă la f a c e r e a a r -
t o s u l u i l o r » . Acelaşi l u c r u il p o f t o r e ş t e Epiphanius de mai
m u l t e ori.
D e s p r e G n o s t i c i i s p u n e e a r ă ş i (Adv. h a e r e s o s 26, c. 3) «că
ei in î n t r u n i r i l e lor s e h r ă n e s c cu c a r n e d e o m , şi c u m â n c ă r i
 u r i c i o a s e » . Şi m a i d e p a r t e : (ibid c. 5) « D u p ă acel a m e s t e c n e ­
l e g i u i t cu m u e r i , d a c ă u n a s e află g r e a , ei o fac s ă l e p e d e
p r u n c u l ; ël p u n i n t r ' o p i u ă şi-1 p i s e a z ă . Apoi a m e s t e c ă a c e l
e m b r i o n cu m i e r e , p i p e r şi alte a r o m a t e ca s ă nu a i b ă u n g u s t
c i u d a t , si fiecare i n t i n g e d e g e t u l şi-1 l i n g e » . Astfel h r ă n i n d u - s e
se p r e g ă t e s c . p e n t r u s l u j b a lui D - z e u » .
Augustinus ( n ă s c u t 3 5 i ) v o r b i n d d e s p r e C a t a p h r y g i i şi P e -
puzianii (de h a e r e s i b u s N o . 26, 27) s p u n e i n t o c m a i a c e l a ş l u c r u
ca E p i p h a n i u s , şi adică : «Ei a u n i ş t e t a i n e f u n e s t e . S e s p u n e
că ei fac a r t o s u l cu s ă n g e d e p r u n c , c a r e s'au s t o r s d i n -
l
t r ' ă n s u l p r i n î m p u n s ă t u r i p e s t e t o t t r u p u l ; a c e l s ă n g e ël a m e s ­
t e c ă c u făină şi p ă i n e , sfinţită cu d a n s u l . D a c ă acel copil m o a r e ,
se c o n s i d e r ă ca m u c e n i c ; e a r d a c ă t r ă e ş t e d e v i n e m a r e p r e o t » .
Psellus p o v e s t e ş t e d e s p r e Messalianii intocmai acelaş lucru,
c a r e m a i t ă r z i u s e aplică M a n i c h e i l o r şi K a t h a r i l o r i n s u d u l F r a n ­
ţei p e la 1020, a d i c ă că a r d p r u n c i i , şi că c e n u g a l o r o i n t r e -
b u i n ţ e a z ă la c e r e m o n i i l e l o r r e l i g i o a s e .
E a t ă deci l e g ă t u r a s t a b i l i t ă i n t r e s e c t e l e c e l e v e c h i g n o s t i c e
din o r i e n t , cu P r i s c i l l i a n i i din S p a n i a , şi n u t r e b u i a d e c ă t să
identifice s e c t e l e K a t h a r i l o r şi a l e A l b i g e n s i l o r cu cei d ă n t ă i
p e n t r u a le a t r i b u i i n d a t ă a c e l e a ş i c e r e m o n i i m o n s t r u o a s e , p r e ­
c u m fusese şi ele i n v i n o v ă ţ i t e d e c ă t r e A u g u s t i n u s , E p i p h a n i u s
şi P s e l l u s .
S t u d i u l d e faţă se m ă r g i n e ş t e e x c l u s i v n u m a i la a c u z a r e a
s â n g e l u i ; altfel a ş a r ă t a , c u m a c e l e s e c t e a u fost d e a s e m e -
n e a i n v i n o v ă ţ i t e , că s e i n c h i n ă diavolului şi că in loc d e slujbă
r e l i g i o a s ă , a u n i ş t e c e r e m o n i i cari s e p o t r i v e s c cu c e e a ce se
n u m e a m a i t â r z i u : vrăji şi f ă r m e c ă t o r i i . T o t ce s'a s p u s mai
t ă r z i u d e s p r e vrăjitori şi v r ă j i t o a r e e s t e l u a t c u v e n t cu c u v e n t din
a c u z ă r i l e i n p o t r i v a K a t h a r i l o r , şi a ş a p u t e m u r m ă r i u ş o r u n alt
şir d e n ă s c o c i r i d e ş a r t e , cari d e a s e m e n e a a u fost g r e u plătite
ele o m e n i r e a s t ă l c i t ă şi p ă t a t ă p r i n i n f e r n a l a i n c v i z i ţ i u n e .
L a 1020 deja g ă s i m a c e a p ă r ă i n p o t r i v a M a n i c h e i l o r şi Ka­
t h a r i l o r . Ademar, s c r i i t o r c o n t i m p o r a n , s p u n e că a c e i eretici
au fost inşelaţi d e , c ă t r e u n ţ ă r a n , c a r e le d e d e a să g u s t e c e ­
n u ş a d e copii m o r ţ i , p e c a r e o a v e a cu d a n s u l , şi p r i n p u t e r e a
a c e s t e i c e n u ş i i a făcut p e toţi Manichei ( S o l t a n , e d . l i e p p e , 152-53).
Alt d o c u m e n t c o n t i m p o r a n p o v e s t e ş t e l u c r u r i l e astfel :
«Toţi s e c t a t o r i i se a d u n ă n o a p t e a , fiecare ţiind o l u m â n a r e
 i n m ă n ă . A t u n c i se a r a t ă d i a v o l u l in diferite f o r m e , fiind c h e m a t
p r i n r u g ă c i u n i a n u m e . D u p ă a c e e a î n c e p e cheful, l u m â n ă r i l e s e
1
s t i n g , şi d e s f r â u l işi ia c u r s u l . Copiii c a r i se n a s c din a c e s t
a d u l t e r s e a r d , si c e n u ş a l o r s e p ă s t r e a z ă ca u n l u c r u foarte
p r e ţ i o s , căci c i n e g u s t ă n u m a i din a c e a c e n u ş ă n u s e mai p o a t e
despărţi de acea s e c t ă ; atătă p u t e r e drăcească are intr'ănsa».
.(Soltan, ibid.)
Şi a c e s t e e x e m p l e s'ar p u t e a u ş o r i n m u l ţ i , d a c ă n e - a r t r e b u i
s ă d o v e d i m c e e a ce a m d o v e d i t i n d e a j u n s , a d i c ă m e r s u l t r e p ­
t a t al a c e s t e i l e p r e m o r a l e , c a l o m n i a , şi c u m a t u n c i c ă n d a u fost
in m i n o r i t a t e a u suferit, d e i n d a t ă ca a u d e v e n i t m a j o r i t a t e n u
s ' a u sfiit a p o n e g r i p e acei ce f o r m a u m i n o r i t ă ţ i in s ă n u l l o r .
Ş i r u l a c e s t o r acuzări i n p o t r i v a c r e ş t i n i l o r şi a s e c t e l o r c r e ş ­
t i n e n u s'a sfârşit a n c ă . D e a s l ă d a t ă m e r g e m la R u s i a c e a
pravoslavnică.
A c o l o d e a s e m e n e a s ' a u n ă s c u t s e c t e , cari s e d e o s e b e s c m a i
mult sau mai puţin de biserica d o m n i t o a r e . T o a t e aceste se
n u m e s c cu u n n u m e c o l e c t i v , Rascolniki, c u t o a t e că s e d e o •
s i b e s c intre densele intr'un m o d foarte esenţial.
S o a r t a u n e i s e c t e a fost i n t o c m a i cu a t u t u r o r c e l o r l a l t e
s e c t e , şi Sf. D i m i t r i e R o s t o v s k y i n t r ă i n t r ' o p o l e m i c ă î n v e r ­
ş u n a t ă m a i a l e s cu acei c u n o s c u ţ i la noi s u p t n u m e l e d e Lipoveni,
d e n u n ţ ă n d u - i , că a r fi c o m i ţ e n d t o c m a i a c e l e c r i m e g r o a z n i c e
in a d u n ă r i l e l o r n e l e g i u i t e , şi că s ' a r griji s a u s u s ă n g e d e o m
s a u c u c e n u ş a copiilor a r ş i d e v i i .
A c e l e a ş i a s u z ă r i s'au r e p r o d u s şi in R o m a n i a . M i t r o p o l i t u l
V e n i a m i n , d a c ă n u m é i n ş e l , t i p ă r i n d in Iaşi i n t r ' o b r o ş u r ă ,
t r a d u c e r e a a c e l o r s c r i e r i a l e Sf. D i m i t r i e R o s t o v s k y . D u p ă c ă t
i m i a d u c a m i n t e , n e a v ë n d aci c a r t e a , e a a a p ă r u t s u p t titlul
d e « E r e z u r i l e A r m e n i l o r şi ale L i p o v e n i l o r » , şi c o n ţ i n e i n t r e
a l t e l e şi a c e a c a l o m n i e , c a r e s e t r ă g ă n e ş t e a c u m a m a i b i n e d e
1800 d e a n i , fără a fi s t â r p i t ă .
A l t m i n t e r i n o i u ş o r r e c u n o a ş t e m in c r e d i n ţ a p o p u l a r ă a câinelui
d i n b i s e r i c a A r m e n i l o r , u r m a a c e l e i p o v e ş t i v e c h i d e s p r e câi­
n e l e c e j o a c ă u n r o l a t ă t d e i m p o r t a n t la o r g i e l e p r e s u p u s e ,
ş i c a r e d e a s e m e n e a s'a m e n ţ i n u t s u p t o f o r m ă s a u alta in
a c u z a r e a i n p o t r i v a ereticilor A r m e n i ; e a r c e a l a l t ă s'a a t r i b u i t
L i p o v e n i l o r , şi insfărşit cel p n ţ i n in B u c u r e ş t i , Scopeţilor. Aceş­
t i a f o r m ă n d s i n g u r a s e c t ă c u n o s c u t ă R o m a n i l o r , ca u n a c e a r e n i ş t e
o b i c e i u r i t a i n i c e , p o p o r u l le a t r i b u e o m o r u l d e copii fragezi,
ce-i n a s c scopeţii i n p o t r i v a a ş t e p t ă r i i l o r ; cu cari s e p r o c è d e în­
t o c m a i d u p ă d e s c r i e r e a lui M i n u c i u s F e l i x , a d i c ă i n v ë l i r e a cu
făină, s t r ă p u n g e r e a şi apoi î n t r e b u i n ţ a r e a acelei faini p l i n e de
s ă n g e pentru taina pricestaniei.
A c e a s t ă l e g e n d ă ce a m a u z i t o insu=mi c ă n d e r a m ancă in g i m ­
n a z i u l L a z ă r ; m i - a m a d u s - o a m i n t e citind p e a c e l scriitor d i n s e c .
I I , e s t e ca p a r ' c ă c o p i a t ă d i n c u v e n t in c u v e n t ; fiind t o t atăt
d e d e ş a r t ă astăzi p r e c u m a fost in t i m p u r i l e d e d e m u l t , şi m e ­
r i t â n d t o t a t ă t a c r e z ă m ă n t , ca a c e l e beşici c e s e r ă d i c ă de a-
s u p r a a p e i , c ă n d s c o r m o n e ş t i in f u n d . E l e d o v e d e s c n u m a i că
s u n t m i a z m e d e d e s u p t şi că fantazia o m e n e a s c ă n u odată
rătăceşte.
Londra 1887.
 MARTIRIU Şl DEVOTAMENT
de

JL ß A l N E A N U.

U n u l din cei m a i m a r i p a t r i o ţ i , ce 1-a p r o d u s v r ' o d a t ă u n

p o p o r , u n b ă r b a t insufleţit d e spiritul d i v i n — p r o f e t u l I e r e m i a —
v ë z ë n d cecatea e t e r n ă , p e c a r e o c r u ţ a s e c h i a r flagelele n a t u r e i ,
p r e f ă c u t ă in c e n u ş ă şi t e m p l u l s a c r u o g r ă m a d ă d e r u i n e , l a o
p r i v e l i ş t e a t ă t d e j a l n i c ă d e n s u l d o r e a , c a ochii sëi să se schimbe
in izvoare de lacrämi spre a plânge ziua şi noaptea pe ucişii
poporului seu. N o i , c a r i a m a z i s t a t — c u i s t o r i a in m ă n ă — l a
d ă r â m a r e a , n u a u n u i t e m p l u , ci a s u t e d e t e m p l e , căci fie­
c a r e c o m u n i t a t e e v r e i a s c ă din e v u l - m e d i u , c a r e şi-a jertfit v i a ţ a
p e n t r u sfinţirea D u m n e z e u l u i . - U n u l , p o a t e fi c o n s i d e r a t ă c a u n
t e m p l u n u m a i p u ţ i n s a c r u ca a c e l a d e p e S i o n şi M o r i a ; — n o i ,
cari, c h i a r in zilele n o a s t r e , a m fost m a r t u r i , c u m u n p o p o r
b a r b a r s'a n ă p u s t i t c u t u r b a r e a u n u i t i g r u s p r e a sfăşia m e m ­
b r e l e n e n o r o c i t u l u i n o s t r u p o p o r , astăzi, c ă n d m i - a m p r o p u s a
v o r b i i n a i n t e a D v . d e s p r e martiriu şi devotament, n u pot În­
t r e p r i n d e m a i b i n e a c e a s t ă via dolorosa d e c ă t cu c u v i n t e l e
d e mai s u s a l e p r o f e t u l u i
C ă n d r ë s f o i e s c c a r t e a d e s t i n e l o r n e a m u l u i n o s t r u şi c ă n d su-
fietu-mise simte emoţionat de atătea scene duioase, de atătealapte
e r o i c e , d e o l u p t ă n e c u r m a t ă i n t r e calai şi v i c t i m e , m ë i n t r e b c ă t e
o d a t ă : O a r e s u f e r i n ţ a s ă fie u n i c u l şi t r i s t u l p r i v i l e g i u ăl a c e s ­
tui p o p o r ? S ă fie d e n s u l d e s t i n a t a oferi d e a p u r u r e a p o p o a r e ­
lor o a r e n ă , u n d e ele să-şi e x e r c i t e a s u p r ă - i s ă l b a t i c e l e l o r in­
stincte ? N u , D o m n i l o r ! Aceeaşi carte, care ne mişcă prin pa-
g i n e l e ' i c e r n i t e , n e insuflă in acelaşi t i m p c o n v i n g e r e a , că n u

Acest studiu a fost obiectul conferenţei, rostite in seara de l Fevruarie in sala Ba

raşeum la prima Adunare generală a «Societăţii istorice Iuliu Barasch».
ANTJ A K PENTRU 1SDRAI1.1T], X, l88T.
in z a d a r a u l u p t a t şi a u c ă z u t a t â t e a v i c t i m e n e m u r i t o a r e .
D i n c e n u ş a lor a u r ă s ă r i t şi incolţit p r i n c i p i e l e u m a n i t a r e , ce
R e v o l u ţ i u n e a f r a n c e z ă l e - a i m p r ă ş t i a t in l u m e .
E d e s t u l a a r u n c a o r e p e d e o c h i r e a s u p r a stării s o c i a l e a
E v r e i l o r din e v u l - m e d i u s p r e a p u t e a m e s u r a p r o g r e s e l e fă­
c u t e d e r a ţ i u n e a p o p o a r e l o r m o d e r n e in p r i v i n ţ a i d e i l o r d e u m a ­
n i t a t e şi d e j u s t i ţ i a .
Ce e r a E v r e u l in e v u l - m e d i u ?
O m u l d e o c a r ă , pe c a r e t o a t ă l u m e a s c u i p ă ; f e r m e c ă t o r u l ,
c a r e v i n d e d i a v o l u l u i i n i m a c r e ş t i n u l u i ; o m u l n e c u r a t , a cărui
a t i n g e r e n u m a i p â n g ă r e ş t e t o t u l ; p r u n c u c i g a ş u l d e c a r e se cu­
t r e m u r a u m a m e l e e v l a v i o a s e ; ilotul in fine, c a r e p o a r t ă p e
frunte n e ş t e r s u l s t i g m a t al d e i o i d u l u i —eată o i c o a n ă c r e d i n c i o a s ă
a a c e s t u i p a r i a al societăţii c r e ş t i n e , a a c e s t u i Ecce homo al
v e a c u l u i d e m i j l o c , c a r e se n u m e ş t e E v r e u .
El făcea p a r t e din aşa n u m i t e l e s e c t e a f u r i s i t e , a s u p r a c ă r o r a
p l a n a u n b l e s t e m d e o v e c i n i c ă i n j o s i r e . Ce e r a el, d e s m o ş t e -
n i t u l , in c o m p a r a ţ i e cu c r e ş t i n u l ? D u p ă c e i se r ă p e a orice
mijloc d e e x i s t e n ţ ă p ă m e n t e a s c ă , f a n a t i s m u l t i m p u l u i n u se sfii a
m o n o p o l i z a şi c e r u l şi a e s c l u d e p e E v r e u şi din a c e a s t ă patrie
i d e a l ă . P e p o r ţ i l e g h e t t u r i l o r din R o m a şi V e n e ţ i a s t a scris :
E l — E v r e u l — d e s m o ş t e n i t u l , n ' a r e n i m i c c o m u n cu p o p o r u l m o ş ­
t e n i t o r al c e r u l u i (Ne pojiulo regni coelestis haeredi usus cum
exhaerede sit !)
A c e s t a era şi r e f r e n u l favorit al m e m b r i l o r c l e r u l u i m e d i e ­
val : « D a r , E v r e u l e , — e x c l a m ă C a s i o d o r — c e r e c l a m i t u o d i h n ă
p ă m e n t e a s c ă , c ă n d n u poţi a v e a p e cea c e r e a s c ă ?»
M â n t u i r e a sufletului cu j e r t f i r e a t r u p u l u i p ă c ă t o s —eată t e m e i u l
a r g u m e n t ă r i i u n u i T o r q u e m a d a , c ă n d t r i m i t e a la r u g v i c t i m e l e
sale. Şi m a r e l e I n q u i s i t o r era c o n v i n s , că face a c e a s t a p e n t r u
i n d u r a r e a lui H r i s t o s !
E r a o c r e d i n ţ ă i n r ă d ă c i n a t ă , că E v r e i i a r fi fost g o n i ţ i din
patria lor din p r i c i n a u c i d e r i i lui H r i s t o s şi i m p r ă ş t i a r e a lor
in l u m e e r a infăţişată ca o r ë s b u n a r e d u m n e z e e a s c ă . Cu căt
deci e r a u m a i t a r e a s u p r i ţ i , cu a t ă t se c r e d e a a face u n act
m a i p l ă c u t lui D u m n e z e u . Acest p r e j u d e ţ fu atăt d e m u l t e x ­
ploatat d e p r e o ţ i , el fu a t ă t de a d ă n c infiltrat in s p i r i t e l e s u v e ­
r a n i l o r din a c e a epocă, ă n c ă t denşii r e l e v a u p e r s e c u ţ i u n e a E v r e i ­
lor ca u n m e r i t d e o s e b i t . Şi ca u n e x e m p l u d e t ă r i a d e g r a n i t
a p r e j u d e ţ e l o r s e p o a t e cita u r m ă t o r u l fapt i s t o r i c . I n s e c o l u l
n o s t r u c h i a r s e p o v e s t e ş t e , că r e g e l e S a x o n i e i F r e d e r i c A u g u s t ,
p r i n s in u r m a bătăliei d e la L i p s e a (1813) şi t r a t a t de c ă t r e
aliaţi ca p r i z o n i e r , a r fi e s c a m a t : « N u ştiu, D u m n e z e u l e , d e
ce m ê p e d e p s e ş t i a ş a d e c u m p l i t . A m c â r m u i t t o t d e a u n a d u p ă
v o i n ţ a t a şi n ' a m i n g ă d u i t n c i o d a t ă , ca v r ' u n E v r e u s ă s e a ş e z e
in s t a t e l e m e l e !» •
E a t ă o altă d o v a d ă d e s p r e a c e a s t ă c r e d i n ţ ă p o p u l a r ă , c a r e n e
t r a n s p o a r t ă d e a s t ă d a t ă in p l i n u l e v u l - m e d i u .
L a T u l u z a , in F r a n ţ a , e r a u n v e c h i u o b i c e i u , ca E v r e i i s ă fie
p ă l m u i ţ i d e t r e i ori p e a n in p i a ţ a p u b l i c ă . V i c t i m a — o b i c i n u i t
b e t r ă n u l cel m a i v e n e r a b i l al c o m u n i t ă ţ i i — e x p i r a a d e s e o r i in
u r m a acestui exerciţiu barbar executat cu o deosebită pompă
şi s o l e m n i t a t e . In s e c o l u l al I X - l e a E v r e i i s e a d r e s a r ă cu o
s u p l i c ă r e g e l u i să-i s c u t e a s c ă d e a c e a s t ă p e t r e c e r e a T u l u z a -
n i l o r . A c e s t a le r ë s p u n s e : « R e l e l e ce i n d u r a e r a u o p e d e a p s ă
c u v e n i t ă şi j u s t i ţ i a d i v i n ă l e - o aplică» ' ) .
î n j o s i r e a E v r e i l o r fiind deci p r i v i t ă ca o m ă r t u r i e n e i n d o i o a s ă
d e s p r e eficacitatea B i s e r i c e i , ei fură c o n s i d e r a ţ i in a c e l e t i m ­
p u r i ca o p r o p r i e t a t e a b s o l u t ă in m ă i n i l e s u v e r a n i l o r şi s e n i o ­
r i l o r , cari ii s p e c u l a u ca o m a r f ă , ii v i n d e a u , ii d ă r u e a u — u n e
ori ii furau c h i a r — ş i ii p u n e a u a m a n e t ca o m o b i l ă .
L a 1255 E n r i c I I I a m a n e t e a z ă p e E v r e i i d i n ţ a r a s a p e 5 ani
la fratele s ë u R i c a r d p e n t r u 5000 m ă r c i d e a r g i n t . S u b a c e s t r e g e
E v r e i i t r e b u i r ă s ă p l ă t e a s c ă in 7 ani casei r e g a l e s u m a e n o r m ă
d e 422,000 lire s t e r l i n g e (10,550,000 lei). A r b i t r a r u l s u v e r a n i l o r
m e r g e a pană acolo, i n c ă t la 1423 i m p ê r a t u l r e c l a m a d e la
E v r e i i din F r a n c f o r t a t r e i a p a r t e d i n a v e r e a lor, p e c ă n d a n c ă
la 1041 E d u a r d , r e g e l e E n g l i t e r e i , d e c l a r a s e f o r m a l a v u t u l E v r e i ­
l o r c a p r o p r i e t a t e a sa.
D a r rjimic n u p o a t e i n v e d e r a m a i b i n e a r b i t r a r u l acelei e p o c e
ca i m p o z i t e l e cari v a r i a u pană la infinit.
In Sicilia, b u n ă o a r ă , E v r e i i t r e b u e a u să p l ă t e a s c ă — d u p ă Z u n z —
afară d e d ă r i l e c o m u n a l e şi u r b a n e : capitaţia a n u a l ă , f u r n i t u r a
s t e a g u r i l o r p e n t r u c a s t e l e l e r e g a l e şi a s t i n d a r d e l o r p e n t r u g a ­
l e r e , î n g r i j i r e a c o n a c e l o r p e n t r u i n q u i s i t o r i şi p e n t r u s e r v i t o r i i
l o r , c u r ă ţ i r e a p e c h e l t u e a l a l o r a p a l a t e l o r şi a c a s t e l e l o r r e ­
gale, etc.
1) Bédarride, Histoire des Juifs, etc. p. 90 urm.
 U n e l e clin a c e s t e i m p o z i t e e r a u c u r a t r i d i c u l e . Astfel e r a
d a r e a a n u a l ă in p i p e r c ă t r e episcopii din F r a n c f o r t şi, c ă n d pe­
t r e c e a i m p ë r a t u l in acel o r a ş , a p r o v i z i o n a r e a c a n c e l a r i i l o r cu
p e r g a m e n t şi a b u c ă t ă r i i l o r i m p e r i a l e cu c a z a n e . . .
S t o r ş i a t ă t de n e o m e n e ş t e din t o a t e p ă r ţ i l e , ei fură nevoiţi
p r i n insaşi firea l u c r u r i l o r a c ă u t a u n e o r i pe căi p i e z i ş e m i j ­
l o a c e l e d e a s ă t u r a p e n e s ă ţ i o ş i i lor s t ă p â n i .
Şi dacă li s'ar fi i n g ă d u i t cel p u ţ i n o e x i s t e n ţ a s t a t o r n i c ă !
M e r e u isgoniţi şi r e c h e m a ţ i , denşii p r i b e g e a u fără p a t r i e , i m ­
p l o r â n d de la s u v e r a n i — t o c m i n d u - s e cu d e n ş i i — c u m p ă r â n d cu
p r e ţ u l a u r u l u i a e r u l , ce-1 r e s p i r a u .
V o r b i n d mai s u s de i m p o z i t e , a m u i t a t a p o m e n i cel m a i ca­
r a c t e r i s t i c d i n t r e t o a t e , a ş a n u m i t u l Leibzoll s a u tarif p e r s o n a l .
A c e s t m o n u m e n t m o n s t r u o s d e s p r e n e d r e p t a t e a o a m e n i l o r către
s e m e n i i l o r a p e r z i s t a t , s p r e r u g i n e a civilizaţiunii, pană la în­
c e p u t u l secolului a c t u a l . A c e a s t ă t a x ă î n j o s i t o a r e ii p u n e a pe
a c e e a ş i t r e a p t ă cu v i t e l e . Tariful s e afişa in t o a t e o r a ş e l e , se
c a l c u l a pe d e n s u l v ă r s t a , s e x u l , s t a r e a d e g r o s i m e , m o a r t e a sau
viaţa.
E a t ă u n m i c e x t r a c t d i n t r ' u n a t a r e afiş d e la C h â t e a u n e u f -
s u r - L o i r e (1576) :
1 Evreu 12 d i n a r i
1 Evreică insărcinatâ 9 »
1 « simplă 6 »
1 Evreu mort 5 solidi
1 Evreică moartă 30 d i n a r i ').
D a r c e e a ce a c o n t r i b u i t m a i cu s e a m ă a d e g r a d a p e E v r e i
in faţa o a m e n i l o r şi a s t i n g e intr'inşii s e n t i m e n t u l d e m n i t ă ţ i i
p e r s o n a l e fură s e m n e l e d i s t i n c t i v e .
L a al I V - l e a conciliu de la R o m a (1215) s'a h o t ă r ă t p r i n t r ' u n
c a n o n s p e c i a l , ca E v r e i i din i n t r e a g a C r e ş t i n ă t a t e să s e d e o ­
s e b e a s c ă p r i n î m b r ă c ă m i n t e de c e l e l a l t e n a ţ i u n i . E f e c t e l e a-
c e s t e i m è s u r i f u n e s t e le d e s c r i e astfel i s t o r i c u l E v r e i l o r :
«De aci i n a i n t e conciliele p r o v i n c i a l e , s t a t u r i l e g e n e r a l e şi ca­
b i n e t e l e p r i n c i a r e s e o c u p a u , pe l ă n g ă es l u d e r e a E v r e ü o r de

') Béiarride, op. cit., p. 5t!5. Intr'un privilegiu vamal al oraşului Oettingen din 1398 citim
(P. Cassel, Die Juden in der Weltgeschichte, p. 18): "Ein Pferd, das Leinwand zieht, 2 Schil­
lina'; ein lad, für seine Person sechsein Bind zwei Heller». Ceva mai la vale: »Die todten.
Judeisk'>rper mi'i=sen den Leihzoll p<wf mortem ehenso wie hei dem Durchmarsche zahlen»
la t o a t e o n o r u r i l e şi f u n c ţ i u n i l e p u b l i c e , cu i n s e m n u l e v r e i e s c
s p r e a h o t ă r a c u o e x a c t i t a t e p e d a n t e s c ă c u l o a r e a , forma, l u n ­
g i m e a şi l ă ţ i m e a sa. P a t r u l a t e r a l s a u r o t u n d , şofrăniu s a u d e
a l t ă c u l o a r e , p u r t a t la p ă l ă r i e s a u la p a r t e a d e s u s a h a i n e i ,
i n s e m n u l e r a o p r o v o c a r e p e n t r u băieţii d e p e uliţi a o c ă r a s a u
a a r u n c a c u n o r o i u a s u p r a a c e l o r a ce-1 p u r t a u , e r a u n s e m n a l
p e n t r u p r o s t i m e a s e n ă p u s t i a s u p r ă - l e , a-i m a l t r a t a şi c h e a r
a-i o m o r a , e r a u n prilej c h e a r p e n t r u c l a s e l e i n a l t e a-i privi
ca n i ş t e l e p ă d ă t u r i ale o m e n i r i i , a-i p r ă d a ori a-i i s g o n i din
ţ a r ă . Mai r e a a n c ă d e c ă t a c e a s t ă d e g r a d a r e din afară fu efec­
t u l i n s e m n u l u i a s u p r a E v r e i l o r insişi. Ei s e o b i c i n u i r ă i n c e t
i n c e t c u p o z i ţ i u n e a l o r u m i l i t ă şi p i e r d u r ă s e n t i m e n t u l d e m n i ­
tăţii şi s t i m a p e r s o n a l ă . N e i n g r i j i r ă e x t e r i o r u l lor, d e o a r e c e
tot c ă t a s ă fie o s e c t ă d e s p r e ţ u i t ă şi d e f ă i m a t ă , c a r e n u p u t e a
a s p i r a la o n o r u r i . N e g l i j a r ă p u ţ i n c ă t e p u ţ i n l i m b a l o r . căci n u
p u t e a u p ë t r u n d e in c e r c u r i l e c u l t e şi i n t r e d e n ş i i s e p u t e a u în­
ţ e l e g e şi p r i n m i j l o c u l u n u i j a g o n . Ei p i e r d u r ă din a s t ă p r i c i n ă
s i m ţ u l f r u m o s u l u i şi g u s t u l şi d e c ă z u r ă din ce in ce m a i j o s ,
c u m o d o r e a u d u ş m a n i i l o r . P i e r d u r ă s t a t u l b ă r b ă t e s c şi c u -
r a g i u l , a ş a că u n b ă e a t le p u t e a insufla s p a i m ă »
P r e s c r i e r i s p e c i a l e fixară m a i t ă r z i u f o r m a , c u l o a r e a şi locul,
u n d e t r e b u i a u s ă se p o a r t e a c e s t e s e m n e d i s t i n c t i v e .
I n F r a n ţ a le r e g ă s i m s u b f o r m ă d e r o t i ţ ă , rouelle, pe care
c r o n i c a r i i t i m p u l u i o d e s c r i u ast-fel : «O r o a t ă d e p ă s l ă s a u
p o s t a v ş o f r ă n i u , c u s u t ă in p a r t e a d e s u s a h a i n e i i n a i n t e a şi
i n a p o i a p i e p t u l u i , a c ă r e i i n t r e a g ă l ă ţ i m e s ă fie in c i r c u m f e -
r e n ţ ă de 4 d e g e t e , ear înălţimea de 1 palmă».
I n V e n e ţ i a E v r e i i t r e b u e a u să p o a r t e pălării g a l b e n e (gialdi).
C o n s i l i u l d e la S a l z b u r g d e c r e t a , ca E v r e i i să p o a r t e c l o ­
p o ţ e i , cel d e la L a t e r a n le i m p u s e i n e l e g a l b e n e s a u roşii, iar
femeilor doă dungi albastre pe acoperămentul capului.
N e n u m ă r a t e fură e x p e d i e n t e l e m e n i t e la î n j o s i r e a şi d i s p r e ­
ţ u l lor. J u r ă m â n t u l more judaico n u e r a d e c ă t u n a din m u l ­
tiplele forme, cu care se imbrăca această tendenţă generală a
t i m p u l u i . C e r e m o n i a l u l e r a de o e x t r e m ă r a f i n a r e şi f o r m u l a r e l e ,
cari d e cari m a i a b s u r d e , v a r i a u p a n ă la infinit: «Nu g r e ş i m
a d m i ţ e n d , c ă i n s a ş i u r a r e l i g i o a s ă a insuflat a c e a s t ă silnică

1) Graetz, Geschichte der Juden, vol. VII, p. 24.

a p ă r a r e , că intăia o c a z i u n e p e n t r u m o d i f i c a r e a j u r ă m e n t u l u i
e v r e i e s c n ' a fost n e i n c r e d e r e a , ci injosita poftă de a o c ă r a pe
cel d e altă c r e d i n ţ ă , d e a l j i g n i in r e l i g i u n e a s a . . . . D e a c e e a
prestarea j u r ă m e n t u l u i se arată s u b forma cea mai revoltătoare
şi i n j o s i t o a r e p e n t r u o m e n i r e . . . . J u r ă m e n t u l i n a i n t e a a u t o r i t ă ­
ţilor c r e ş t i n e e r a privit ca o o c a z i u n e d o r i t ă d e a a s u p r i pe
E v r e i , d e a-i c ă l c a m o r a l i c e ş t e in p i c i o a r e : j u r ă m e n t u l e v r e i e s c
s c ă p a t a i n t r ' u n j o c s e m e ţ c u tot ce-i mai sfănt, căci a c e s t e f o r m e
s u n t lipsite d e o r i c e d e m n i t a t e , d e s e r i o z i t a t e a c u v e n i t ă u n u i
a s e m e n e a act inalt»
D i n t r e m a n i f e s t ă r i l e m u l t i p l e ale f a n a t i s m u l u i m e d i e v a l a c e a s t ă
s i n g u r ă u r m ă s'a s t r ă c u r a t p r i n i m p o r t a r e i n t r e l e g i l e drep­
t u l u i r o m a n . Desfiinţat d e m u l t in mai t o a t e ţ ă r i l e , n n d e j u ­
r ă m e n t u l m o r e judaico e r a o d i n i o a r ă in f l o a r e , s'ar c ă d e a in
sfirşit s ă se ş t e a r g ă şi din c o d i c e l e r o m a n a c e a s t ă p a t ă , ră­
m ă ş i ţ a u n e i s t ă r i d e l u c r u r i n e c u n o s c u t e in t r e c u t u l patriei
noastre.
*

Aş p u t e a d e s f ă ş u r a i n a i n t e a Dv. o s e r i e de t a b l o u r i din c e in ce
m a i î n t u n e c a t e d e s p r e m a r t i r i u l m e d i e v a l al E v r e i l o r . A ţ i v e d e a
a p ă r e n d u n a d u p ă a l t a u m b r e l e n e f e r i c i t e l o r v i c t i m e , cari au
fost m ă c e l ă r i t e fără m i l ă d e o g l o a t ă fanatică s u b p r e t e x t e l e
c e l e m a i a b s u r d e . I d r a f a n a t i s m u l u i s'ar infăţişa, c ă n d s u b for­
ma de p r u n c u c i d e r e , cănd sub aceea de păngărirea hostiilor,
de otrăvirea făntănelor d a r cine o a r e e in s t a r e a e n u m e r a
feluritele n ă s c o c i r i ale u n e i fantazii b o l n a v e ?
Apoi m ă c e l u r i l e in m a s ă , c ă n d c u C r u c i a d e l e , c ă n d cu r ă z ­
b o i u l p ă s t o r i l o r , c ă n d cu i v i r e a g r o z a v e i c i u m e i n e g r e
E s t e o c a r t e , u n i c ă p o a t e in a n a l e l e istoriografiei, ce aş r e ­
c o m a n d a - o in s p e c i a l t i n e r i m i i i s r a e l i t e , c a r e d o r e ş t e a-şi oţeli
m i m a şi v o i n ţ a in t r a g i c u l t r e c u t al p o p o r u l u i n o s t r u . A c e a s t ă
c a r t e a fost i n t i t u l a t ă d e i n s u ş i a u t o r u l ei Valea lacrămilor, pentru
c ă — z i c e d e n s u l — ori c i n e o va citi, p l e o a p e l e ii vor şiroi de
l a c r i m i şi cu m â i n i l e pe r ă r u n c h i v a zice : pană cănd a n c ă , o
D u m n e z e u l e ? » D. J u l i e n S é e , t r a d u c ă t o r u l ei francez, o c o m ­
p a r ă c ' u n c i m i t i r d e m a r t i r i , pe c a r e nici u n o m cu i n i m a sin­
c e r ă nu-1 va s t r ă b a t e fără e m o ţ i u n e .

1) Z. Frankel, Dit Eidesleistung der Juden in theo!, und hist. Besiehung (Dresda, 1847), in­
troducere.
 Voiu d e s p r i n d e o s i n g u r ă u m b r ă d i n a c e l t a b l o u f u n e b r u —
epizodul ciumei n e g r e , atăt de bine descris de Boccaccio in
i n t r o d u c e r e a l a Decameronele s ë u . A c e s t flagel, n ă v ă l i n d d i n
Asia i n E u r o p a , a p u s t i i t ţ ă r i şi o r a ş e şi, i n t r ' u n i n t e r v a l n u ­
m a i d e doi a n i , a s e c e r a t a p a t r a p a r t e a o m e n i r i i (25,000,000
de oameni). Milioanele de nenorociţi implorau zadarnic ajutorul
n e p u t i n c i o s al m e d i c i l o r . E v r e i i , p r i n t r a i u l l o r c u m p ă t a t , f u r ă
r e l a t i v c r u ţ a ţ i d e a c e a s t ă e p i d e m i e . A t u n c i r ë s u n â d e la u n
capăt pană la altul al E u r o p e i s t r i g ă t u l f u n e b r u : E v r e i i a u
o t r ă v i t fîntănele !... O a m e n i i , s c h i m b a ţ i in furii, s e n ă p u s t e s c
a s u p r ă - l e , ii ' m ă c e l ă r e s c şi-i a r d pe toţi şi n u c o n t e n e s c p a n ă
ce « i n t r e a g a s e n i n ţ i e a E v r e i l o r s ă fie s t i n s ă ftota Judae-
orum generatio deleta sit)», c u m zice u n c r o n i c a r c o n t e m p o r a n .
«Ori d e c ă t e ori in e v u l - m e d i u e s c e s u l r e l e l o r a r u n c a p o p u ­
laţiile in d e s p e r a r e , ori d e c ă t e ori s p i r i t u l o m e n e s c i n c e p e a
a s e i n t r e b a , c u m a c e s t p a r a d i s ideal al l u m i i ş e r b i t B i s e r i c e i
nu realizase pe acest p ă m e n t decăt infernul, Biserica vëzënd
obiecţiunea, se grăbise a o năbuşi zicënd : « E urgia lui Dum­
n e z e u ! . . . E c r i m a E v r e i l o r ! Ucigaşii D o m n u l u i n o s t r u s u n t
a n c ă n e p e d e p s i ţ i ! » S e n ă p u s t e a u a s u p r a E v r e i l o r , ii s u g r u m a u ,
ii frigeau ; sufletele f u r i o a s e şi b o l n a v e s e s a t u r a u d e c a z n e ,
d u r e r i şi c h i n u r i . Apoi v e n e a t ă m p i r e a ce u r m e a z ă d u p ă a c e s t e
o r g i i a l e m o r ţ i i . T o t u l r e i n t r a in o r d i n e a p o s o m o r â t ă , i n m i ­
z e r i e şi ş e r b i r e . — L a 1 3 4 8 , d e pildă, c ă n d c i u m a c e a m a r e b ă n t u i
E u r o p a , c ă n d g l o a t e l e fanatice d e flagelanţi a l e r g a u pe t o a t e
d r u m u r i l e , s f ă ş i ă n d u - s e c u l o v i t u r i , s p r e a potoli u r g i a lui D u m ­
n e z e u , denşii s t r i g a u « R ë u l v i n e d e l a p o p i ! » şi i n c e p u r ă a i
şi m ă c e l ă r i . P o p i m e a , d i n fundul O l a n d e i pană la A l p i , s e
s g u d u i ; e r a t e a m ă d e u n m ă c e l u n i v e r s a l al c l e r u l u i , c ă n d l o ­
v i t u r a fu cu d i b ă c i e i n t o a r s ă a s u p r a E v r e i l o r . T r e b u e a s ă n g e :
se d e t e al lor»
L a S t r a s b u r g s e a r s e a t u n c i i n t r ' o s i n g u r ă d a t ă 2000 d e E v r e i
pe u n r u g i m e n s şi f r u m o a s e l e fete i s r a e l i t e , s m u l s e din flăcări
d e c ă t r e flăcăii o r ă ş e n i l o r , s e a r u n c a r ă d i n n o u in foc. M a i e n ţ a
a r s e 12000, E r f u r t 6000, L ü b e c k 9000. Mai m u l t e alte o r a ş e
i m i t a r ă a c e s t e x e m p l u ; m ă c e l u l s e r e s p ă n d i ca o flacără i n
F r a n ţ a , S p a n i a , S a v o i a , E l v e ţ i a . C o m u n i t ă ţ i l e fură u n a d u p ă

1) Michelet, Réforme, p. 32.

alta n i m i c i t e . O m o r u l fuse atăt d e m a r e in t o a t ă E u r o p a , in
căt in m u l t e l o c u r i , u n d e E v r e i i f u s e r ă foarte n u m e r o ş i , n u
m a i r ë m a s e n i c i u n u l . J u m ă t a t e din p o p u l a ţ i a i s r a e l i t ă p e r i .
*

C u m d e n u s'a s t i n s d a r v i g o a r e a a c e s t u i p o p o r in m i j l o c u l u n o r
i m p r e j u r ă r i a t â t d e n e f a v o r a b i l e ? C a r i a u fost factorii, c a r i l-au
p r e z e r v a t d e o p u t r e z i r e m o r a l ă , d e s u t e d e ori m a i f u n e s t ă
d e c ă t i n j o s i r e a sa s o c i a l ă ?
T e m p l u l şi familia — s a n c t u a r u l D u m n e z e i r i i şi al c ă s n i c i e i —
fură i n g e r i i o c r o t i t o r i , cari m ă n t u i r ă p e I s r a e l in v r e m i l e d e
g r e a c u m p ă n ă şi—1 f ă c u r ă c a p a b i l s ă r e z i s t e t u t u r o r f u r t u n e l o r .
D a c ă a m p u t e a r ă z b i cu i n c h i p u i r e a p r i n a c e l e t a i n i c e z i d u r i ,
cari i m p r e j m u e a u g h e t t u r i l e , d a c ă n e a r fi i n g ă d u i t a furişa o
p r i v i r e in c a s e l e d e r u g ă c i u n e şi in c ă m i n u l familiei, c e p r i ­
v e l i ş t e d u i o a s ă s ' a r infăţişa o c h i l o r n o ş t r i !
O m u l , c a r e l e se t ă r a p e l ă n g ă s e m e n i i sëi c r e ş t i n i s p r e a-1 lăsa
s ă rësufle acelaşi a e r c u d e n ş i i , a c e l a c a r e s e p l e c a şi s e u m i ­
lea i n a i n t e a o m u l u i c e l u i m a i d e r ă n d s p r e a şi a g o n i s i u n t r a i u
t i c ă l o s — d e l-aţi fi p u t u t v e d e a a c u m in c o n t a c t cu D u m n e ­
zeul s ë u , n u m a i e r a acelaşi o m . I n a c e l e m o m e n t e s o l e m n e
el e r a c o n s c i e n t d e d e m n i t a t e a sa o m e n e a s c ă şi, prin c u r ă ţ e n i a
s i m ţ i m i n t e l o r s a l e , s e s i m ţ e a s u p e r i o r a s u p r i t o r i l o r sei. C e d e mai
r u g i c ă l d u r o a s e i e ş e a u din p i e p t u l s ë u ! Sufletu-i obidit işi e x a l a
d u r e r e a in a c e l e s f â ş i e t o a r e Selihot, din cari r e s p i r ă o v e c i n i c ă
j a l e . In a c e l e m o m e n t e b i n e c u v ë n t a t e f i i n ţ a - i n u s e m a i s i m ţ e a
pe p ă m e n t : e a işi l u a a v ë n t c ă t r e c e r , c r e ă n d u - ş i acolo o n o u ă
p a t r i a , u n d e d r e p t a t e a p ă r i n t e l u i c e r e s c r e p a r a n e d r e p t a t e a oa­
m e n i l o r . Din t e m p l u E v r e u l i e ş e a însufleţit d e o p r o a s p ă t ă
energie spre a înfrunta nouele primejdii.
A p o i , in sinul familiei, c ă n d v e n e a u f r u m o a s e l e sale s e r b ă -
tori c u î n c â n t ă t o a r e l e l o r c e r e m o n i i , c a r i p e n t r u noi «copii s ă ­
raci şi sceptici ai p l e b e i p r o l e t a r e » r e s u n ă ca e c o u l

unei lumi ce nu mai este,

Lume, ce vorbea in b a s m e şi g r ă e a in poesii

D a r a c e l e suflete g i n g a ş e g ă s e a u o î n t r e a g ă p o é s i e in a c e a s t ă
c o n c r e t i z a r e a istoriei n a ţ i o n a l i . Cu p r i v i r i l e î n d r e p t a t e c ă t r e
I e r u s a l i m ei p ă r e a u a v e d e a r e n ă s c e n d î m p r e j u r u l lor zilele
g l o r i o a s e d e o d i n i o a r ă şi, in a c e a s t ă l i m p e d e v e d e r e a t r e c u -
t u l u i , u i t a u t r i s t a r e a l i t a t e . In afară b u b u i a s t r i g ă t u l e o b i t o r al
g l o a t e i f a n a t i c e , g a t a a s f ă r â m a p o r ţ i l e g h e t t u r i l o r şi a î m p r ă ş ­
tia in a c e l e p a c i n i c e l o c a ş u r i g r o a z a şi j a l e — el i n s u î i g a t a
a-şi d a v i a ţ a a l o r sëi şi a s a p r o p r i a p e n t r u o i d e e , in c a r e se
î n t r u p a t o a t ă e x i s t e n ţ a sa — şi cu t o a t e a c e s t e a p o s e d â n d a n c ă
d e s t u l ă s e n i n ă t a t e s u f l e t e a s c ă s p r e a s e a v ë n t a in r e g i u n e a
i d e a l u l u i şi a g ă s i a c o l o m ă n g ă i e r e la n e s p u s e l e s a l e s u f e r i n ţ e .
Aceia cari a u i m p u t a t E v r e i l o r lipsa o r i c ă r u i i d e a l , cari şi-i i n -
c h i p u i e s c c a r e p r e z e n t a n t u l p r i n e s c e l e n ţ ă al r e a l i s m u l u i , a c e i a
n ' a u c u n o s c u t d e c ă t o faţă a c a r a c t e r u l u i lor. D a c ă denşii şi-ar
fi d a t o s t e n e a l a a p ë t r u n d e m a i a d ă n c in firea lor, a r fi p u t u t
g ă s i in fiecare E v r e u din e v u l - m e d i u stofa u n u i C r i s t s a u a
unui Spinoza.
R a b i n u l m e d i e v a l , c a r e , in v r e m i l e d e p r i m e j d i e , p ă ş e a in frun­
t e a fraţilor sei s p r e a le d a p i l d ă d e m a r t i r i u şi d e v o t a m e n t
şi c a r e , in m i j l o c u l s c e n e l o r d e m ă c e l şi n i m i c i r e , sta a b s o r b i t
in foliantele s a l e , s e p o a t e c o m p a r a cu i n ţ e l e p t u l , d e s p r e c a r e
p o e t u l a n t i c z i c e , că c h i a r d a c ă u n i v e r s u l i n t r e g s'ar s f ă r â m a
la p i c i o a r e l e s a l e , el ar p r i v i cu o stoică n e p ă s a r e a c e s t g r a n ­
dios s p e c t a c o l .
Călăuziţi d e a s e m e n e a b ă r b a ţ i i d e a l i , E v r e i i n u s e sfieau d e
a i n f r u n t a m o a r t e a şi a u m p l e a d e a d m i r a ţ i u n e p e c h i a r călăii
l o r . D e u n d e s e c a u aceşti o a m e n i a t ă t a e n t u s i a s m , i n c ă t s ă
j e r t f e a s c ă c u p r o p r i e l e lor m ă i n i p e d r a g e l e l o r f e m e i , p e copii
l o r iubiţi şi a p o i , c u s t r i g ă t u l lui I s r a e l p e b u z e , să s e a r u n c e
ei insişi in m i j l o c u l flăcărilor ? Ei a v e a u c o n v i n g e r e a i n t i m ă ,
c ă m o a r t e a lor e n e c e s a r ă p e n t r u b i n e l e o m e n i r i i , p ă s t r â n d in
mijlocul î n t u n e r i c u l u i şi al m o r ţ i i i d e i a l u m i n o a s ă a m o n o t e i s ­
mului. In v e d e r e a acestui ideal e i . a u indurat toate grozăviile
f a n a t i s m u l u i şi, fiindcă au s u f e r i t c u b ă r b ă ţ i e , a u b i n e m e r i t a t
de omenire.

ee
 OCHIRE ASUPRA ISTORIEI EVREILOR H ROMANIA
d i n cele m a i vechi t i m p u r i pană l a j u m ă t a t e a v e a c u l u i al XIX.

de JVL Şchwap.zfeld.

U n a din părţile cele mai n e c u n o s c u t e şi mai puţin cultivate din Is­

toria Evreilor este a c e a privitoare la Evreii in România.
A ridica puţin vëlul c e a c o p e r e acest trecut al n o s t r u şi a a d ă u g a o
v e r i g ă nouă la b n ţ u l c o m u n al istoriei israelite universale, eată scopul
lucrării de faţă.
Ca prima incercare c e Îmbrăţişează i n t r e g u l material al istoriei E-
vreilor din foastele Principate, azi unite intr'un s i n g u r stat R o m a n i a , am
avut de luptat c u multe şi mari greutăţi, c u căt d o c u m e n t e l e s a u rela-
ţiunele directe sunt p,uţin n u m e r o a s e şi in g e n e r e n u in acea a b u n d e n ţ ă
şi bogăţie c a să ne l i m p e z e a s c ă spre a zice astfel, de sine-şi, t o a t e epo-
c e l e şi fazele istorice. A m trebuit să reconstruim a d e s e a faze şi epoce
intregi din simple indicaţiuni şi prea rar a m auvt parte de a slei din
isvoare pline.
Cetitorii, ţinend s e a m ă de a c e s t e neajunsuri, nu n e vor a c u z a de o
repartizare nu t o t d e a u n a proporţionată a materiei. A m ţinut a da ta­
bloul istoric s u b formele sale proprii şi reale, şi l - a m lăsat să apară
aci in culori v i i , c o l o numai in contururi s l a b e , d u p ă cum n e - a u per­
mis-o d o c u m e n t e l e intrate pană a c u m in c u n o ş t i n ţ a noastră.

VECHIMEA EVREILOR IN MOLDOVA ŞI VALACHIA

Mai toţi istoricii c a r i şi-au pus a c e a s t ă chestiune au recunoscut

Evreilor o rechime foarte a d â n c ă in aceste Teri ; după unii e a se
ridică la timpul dominaţiunii dacice; d u p ă alţii Evreii s'au stabilit
pe ţermii Dunării odată cu coloniile r o m a n e aduse de T r a i a n in
Dacia cucerită. In ceeace diferă aceşti istoiici s u n t probele l a cari
se referă in susţinerea tezei lor. 0 parte, in frunte cu Franz Ioseph
Sulzer, crede a putea deduce in mod temeinic existenţa unor colonii
israelite in ţările Dacice, prin numele orăşelului Thahnus, de la
g r a n i ţ a Transilvano-romănă, un important centru comercial in evul-
mediu, c a r e să fi fost infiinţat chiar de Evrei.

Lucrarea întreagă, asa cum o infăţişăm cetitorilor, a fost prezentată ca Eaport la

prima Adunare generală a «Societăţii istorice Iuliu Baiasth» in şedinţa din 31 Ianuarie 1687,
lucrat pe temeiul actelor descoperite şi publicate inainte de înfiinţarea Societăţii şi a 300
de acte ce le-a dobândit Societatea timp numai de 7 luni, până la data Adunărei generale.
 Aceasta teorie ânsë se bazează pe o eroare elementară de fapt.
Sulzer admiténd după sasul Haner, că Thalmus azi T â l m a c i ar d e ­
riva din vorba Thalmud, uitase, cum foarte bine observă d. Has-
deu, că această vestită enciclopedie israelită, n u se născuse ancă pe
timpul cuceririi Daciei, deci nu şi-au putut d a numele u n u i o r a ş
1
crezut prin aceasta ca fundat de E v r e i ) .
Deasemenea este o greşalâ istorică a socoti că, localităţi ca J i -
dova, Jidovsciţa şi-ar datori numele unor colonii evreeşti. Ele se
2
pot deriva cum crede d. H a s d e u ) «din numele Suzidava, comun m a i
multor localităţi din epoca independenţei dacice şi carele, din cauza
consonanţei intre s şi z, t r e b u e a naturalmente să se prescurteze cu
timpul, de'nteiu in Szidava şi apoi in Jidova».
Dar afară de această consideraţiune filologică, de acărei justeţă
ne putem indoi, e o altă, m a i temeinică, care contribue la r e s t u r -
n a r e a definitivă a acestei credinţi. Este dovedit in mod critic, ca
vorba Jid d e s e m n ă pe u r i a ş sau Tătar şi deci este cu putinţă ca
aceste localităţi să-şi datoreze numele unor colonii tătare. Aci a r
fi anse atunci locul de a n e intreba, dacă acei Tătari n'au fost
cumva acea uriaşă şi eroică sectă din acest neam, care s'a con­
vertit la Judaism la 730 şi pe care o cunoaştem sub numele de Cha
zari, dar pe cari Slavii, cu cari au stat in intime relaţiuni, fiind o
vreme sub suzeranitatea lor, i-au putut desemna ca şi Românii, s u b
porecla de Jidovi, după religiunea ce o profesau? Vaillant*), pe
căt ştim, e cel intêi, care atribue Evreilor-Romăni o origină Cha-
zară şi eminentul academician francez Ernest Renan a emis o
părere analoagâ intr'o conferentă ţinută la cercul Saint-Simon in
Paris*). E anse un teren necultivat şi teoriile aceste n ' a u ancă in
ajutorul lor acel aparat de dovezi, care să n e facă a ne p r o n u n ţ a
pentru admiterea sau respingerea lor. Credinţa noastră ansé este
că va ajunge un moment in care aceste păreri se vor dovedi in
mare parte intemeiate.
Asemenea e puţin probabilă părerea lui Vaillant, că Adjudul s'ar
deriva de la Ad-judaeos, adică colonie e v r e e a s c ă ; un act de

') Bogdan Petrioeicu-Hujdeu, Istoria tolerantei religioase in România, Buc. 1668, p. 76.
') Op. cit., p. 76.
a
) In opul seu la Românie.
*) Le Judaism comme race et comme religion, Paris 1883, p. 2"; traducerea romană, ace-
laş an, de Dr. E. Schwarzfeld, p. 26: «Această convertire a regatului Cazărilor este de o
importanţă considerabilă in chestia originii Evreilor, cari locuesc ţerile dunărene şi sudul
Rusiei. Olaturile aceste conţin un numër foarte însemnat din populaţia evreească, care nu
are probabil nimica sau mai nimica comun cu Evreii din punctul de vedere etnografic».
la 1433 pomenind de Adjud êl numeşte «Agyd-halma», adică «Mo­
vila lui Adjud», ceeace, pare-ni-se, desluşeşte destul de bine ori­
ginea numelui seu *).
Dimpotrivă nu incape nici o indoeală despre originea numelui tur.
2
nului Judaeus, zidit de Justinian pe ţermul r o m a n al D u n ă r e i ) .
Afară de aceasta avem mai multe mărturisiri despre aşezarea
Evreilor in Dacia mai inainte şi după cucerirea ei de Romani in
3
Iosef Flaviu, Tertulian şi in tradiţiunele despre apostolul Andrei ).
Istoricii Evrei, călăuziţi de isvoare, ne arată asemeni, câ după ar­
derea templului, Evreii incepend a se respăndi in lume se aşezară
in ţerile situate la nord şi nord-vestul Mării-Negre.
Continuitatea Evreilor in aceste l o c u r i şi sporirea lor prin o imi-
graţiune nouă, se poate u r m ă r i până in veacul al VIII-lea.
La 379 intemplăndu-se desordine impotriva Evreilor, in aceste
şi in alte provincii r o m a n e , Teodosiu I, dă ordine prefecţilor pro­
vinciei Ilirice şi rectorilor lor, in Macedonia şi Dacia, de a lăsa in
4
pace pe Evrei şi sinagogile l o r ) .
In veacul al VII-le Evreii urmăriţi de imperaţ.ii Bizantini trecură
Dunărea şi-si c ă u t a r ă un azil in imperiul Cazărilor, c a r e se intin-
5
d e a pe atunci de la Don până in Panonia (Ungaria de a z i ) ) .
De la această dată ne intămpină abia peste cinci v e a c u r i o po­
menire sigura de Evrei in relaţie cu Romanii zişi Vlachi, dar nu
pe teritoriul principatelor, a României de astăzi, ci in munţii Ma­
cedoniei, unde locuiau Romanii trăind din pradă. Pomenirea, o r e ­
velaţie foarte preţioasă şi pentru Romani, o datorim vestitului că-
létor Benjamin de Tudela, care vizitase frontierele Macedoniei cam
pe la 1170 şi ne povesteşte in a sa descriere, despre existenţa a 50
familii israelite la o depărtare de o zi de riul Sperchio, trăind sub
c o n d u c e r e a a doi capi Solomon şi Iacov. Benjamin de Tudela ne
mai spune, că Romanii când da de un Evreu nu-1 ucidea, cum
e r a u deprinşi a face cu Grecii, ci n u m a i ël despoia. Ear pe acei Evrei

') Hasdeu, Etymologicum magnum Romaniae, la acest nume. Actul acesta se păstrează
In Archivul naţional din Sibiu (Tab. Sax., N o . 67), ear o copie in Exercitationes diploma-
ticae de Eder (Hermanstadt 1802, mss. in Biblt. evangelicâ din Braşov, in 4°, 26b).
') Pmcopiu, de Aedif'., 4, 6, 37, ap. Picot et Bengesco, Alexandre le Bon, Vienne 1882.
3
) Hasdeu, in Foiţa de istorie şi literatură, p. 124-R apropos de broşura «Anul nou
după Închipuirea israeliteană».—D. Hasdeu motivează in altă parte (1st. Toi. rel., p. 7fi)
convingerea sa despre existenţa Evreilor in ţerile române din o adâncă vechime şi pe îm­
prejurarea, că d-sa insuşi a găsit o monedă evreească de pe timpul Macabeilor in distric­
tul Hotin, cel mai nordic al Basarabiei.
*) c. XII. Codex Theod. XVI, 8 (De Judaeis, Caellicolis et Samaritanis).
") D. Cassel. Magj-arische Alterthümer, p. 208, ap. Picot et Bengesco, op. cit.
cari i avea in mijlocul lor i intămpina cu aceeaşi expresie gingaşa
şi familiară de frate, care se aude şi azi in gura Românului şi de c a r e
ştim, că n u se serveşte cu dărnicie decăt faţă c u acei cari nu-i m a i
par streini.
Existenţa Evreilor pe pâmêntul României, a petrecerii lor impreună
cu Românii, din cele mai vechi timpuri, este d a r u n fapt sigur.
Ei incepénd a se imprăştia şi a se aşeza pe intregul continent,
şi-au căutat şi găsit un sălaş şi in această parte mănoasă, mult mai
apropiată ca alte de patria lor.
î n t r e b a r e a ce se naşte a c u m este, d a c ă Evreii au rëmas aci neîn­
trerupt; dacă a u voit şi au putut infrunta năvălirile popoarelor
barbare, cari s'au succedat cu furie in aceste Teri timp de mai
multe veacuri, ăncât au gonit din locurile lor de baştină, chiar pe
neînfricoşaţii şi resboinicii Români.
Asupra acestui punct istoria este mută pentru Evrei ca şi pentru
Romani. Veacuri intregi sunt acoperite de un vêl des şi negru şi
nici o licărire prin u m b r ă . Suntem dar nevoiţi a ne mărgini la
ipoteze. Noi credem că Evreii atotrâbdători din fire, deprinşi
din totdeauna a trăi prin sirguinţă şi muncă, şi ferindu-se de
provocări de orice soiu, nu vor fi simţit m â n a vajnică a barbarilor
năvălitori ca acei "ce-i intămpina cu a r m a in m â n ă ; ci mai vértos
s'au apropiat şi familiarizat indată cu ei şi n u a u avut nevoie a
incepe o colindă fără scop ; cu căt ei nu se putea aştepta in
acele vremi la o soartă mai b u n a in altă parte.
Totuşi o p a r t e din coloniile israelite vor fi u r m a t pe Români in
creerii munţilor sau dincolo de Dunăre.

Păşind peste veacurile intunecoase, ne apropiam de inceputul

erei moderne. Românii sunt statorniciţi in ţerile lor pe câmpuri şi
pe plaiuri şi trăesc sub principii lor, ce duc p â n ă la u n punct o
viaţă independentă. Acum incepem a afla şi căte ceva in treacăt
despre Evrei, spre a da apoi de probe evidente, de pasaje lu­
minoase.
Cele mai vechi .isvoare pentru Valachia ne indică o imigraţiune
in masă a Evreilor-unguri. Aceştia goniţi la 1367 de Ludovic I
din toate provinciile sale p e n t r u că se opuseseră la botez, t r e c u r ă
parte in Austria şi Moravia şi parte in Valachia, u n d e au gâsit desi­
gur coreligionari de mult statorniciţi, cari i-au indemnat poate chiar
de a se indrepta incoace'). Ei găsesc aci o primire cordială şi ocro­
tiţi de Vodă Dan I «care le dădu chiar privilegii pentru a favoriza
2
comerciul» ), ei intemeiază un important centru comercial in Turnu,
3
c a r e se zice chiar fundat de e i ) .
Probabil că se vor fi imprăştiat peste toată ţ a r a , trecénd poate o
parte chiar in Moldova.
La anul 1552 ne intămpină tot cu privire la Valachia, un act
ebraic al cărui conţinut e foarte preţios. El ne a r a t ă pe Evrei lo­
cuind intr'un sat Bucureşti, invecinat desigur cu oraşul cu acelaş
4
n u m e ) . Stabilirea Evreilor la sate este o dovadă sigură despre fiinţa
unor comunităţi m a i mari in oraşe, căci mersul firesc al orcârei
imigraţiuni este spre centrele mai mari, de u n d e apoi incepe repar­
tizarea. Statele cad întotdeauna pe planul din urmă, bine inţeles
exceptând cazul de agricultori.
Dar prezenţa Evreilor intr'un n u m ë r mai m a r e in Valachia, re-
ese si din alte documente. Ori de căteori e vorbă de Evrei ei se
pomenesc ca oameni ştiuţi, ca şezători de demult in aceste locuri,
un document de la 1587, aflător in archiva Statului, cu privire la Epis­
copia Râmnicului, ne arată pe locuitori in relaţiuni de afaceri cu
5
Evrei ).
Pentru Moldova probe sigure despre existenţa Evreilor in numër
l e a
mai mare, incep abia cu veacul al X V P .

") Se stie că Evreii din toate ţerile au întreţinut relaţiuni cordiale intre denşii şi mai ales
acei din teri ce se învecina. In faţa unei primejdii ei vestea pe frăţiilor, cerendu-le ajutor.
Cei ce se vedeau goniţi din ţara unde petrecuse de veacuri, îşi căuta pentru ei un adăpost
mai sigur şi mai ferit de nenorociri. Aceasta credem că ne îndreptăţeşte la ipoteza emisă
mai sus.
s
) Michel (U Koç/alnitchan, Histoire de la Dacie, des Valaques Transdanubiens et de la
Valachie, Berlin 1854, I, p. 76.
s
) Fr. J. Suteer, Geschichte des transalpinischen Daciens, "Wien 1781, I, p. 387—68 :
«Denn dass dieses Volk im vierzehnten Jahrhunderte, da es von dem ungarischen König
Ludwig aus ganz Ungarn verbannt wurde, diesen Platz zu seinem Aufenthalt, und zu
Handlungniederlage gewähiet, ist eine durch Urkunden erweisliche und durch Ueberlieferung
bestätigte Begebenheit» şi in II, § 124, unde citează ca isvor pe Pray, Anales Hung. etc.
Dissert. VII, § 4, p. H 2, nu ştim ori spre a proba imigrarea Evreiior-unguri in Valachia
sau spre a dovedi că Ungurii nu aveau o supremaţie absolută asupra Valachiei şi deci n'au
putut opri pe Domnul Român de a primi pe cei goniţi de ei.—Curios e că H. E(hrmthal) in
Die Leiden u-Vervolgungen der Juden und ihre Beschützer in chronologische Reihenfolge
Budapest 1882, vorbind de alungarea Evreilor-unguri (p. 62) afirmă că emigranţii s'au în­
dreptat spre Austria şi Moravia fără a pomeni de Valachia şi citează pe Schudt, Jüdische
Merkwürdigkeiten, Frankfurt 1716, I, 115; la 1887 ei sunt rechemaţi de Sigismund (p. 66,
ap. Schudt I, 72), aceste citate ne dovedesc deci, că nu toţi s'au îndreptat spre Valachia
şi acei ce se stabilise aci, dând ac: de bine, au rămas indiferenţi la rechemarea lor.
') in Responsele lui Iosef Caro, Şaaleth u'tşuboth, Salonic 1598, No. 12, p. 12-', trad, in
Revista Israelite, I, p. 407-?.
*) Or. O. Tocliescu, Doamna Stanca, Buc. 1872, p. 13.
 C e i drept suntem personal in posesiunea unui act ebraic numit
sul de amintire (meghila) datat din Roman 1491, care conţine date
foarte importante şi care împrăştia o lumină foarte m a r e asupra
istoriei Evreilor-moldoveni din cele mai vechi timpuri, d a r suntem
siliţi a-1 îndepărta din cercul cercetărilor noastre cătă vreme nu ne
am putut convinge ăncâ despre autenticitatea lui.
Asemeni M ă t u r ă m un alt act din inceputul veacului al XVI,
l e a
d a t a t Topliceni 1525 Septembre 20, şi atribuit lui Stefan al V I ,
c a r e conţine un pasaj insemnat cu privire la Evrei, al cărui neautenti-
citate fu bănuită din momentul ivirii sale, şi c a r e s'a dovedit apoi
1
c a falş intr'un mod cu totul sigur ) .
Trecênd la acte autentice să n e oprim intei la u n document al
lui Petru-Şchiopul datat 1579 Ianuarie in 8 şi adresat municipali­
tăţii din Lemberg. In acest document principele r o m â n arată, că
u n consiliu extraordinar compus din boeri de ţ a r ă şi toţi neguţă­
torii moldoveni, a u decis intre alte chestiuni importante, cari pri­
2
vesc pe neguţătorii Poloni, şi isgonirea Evreilor din Moldova ).
Această hotârire credem, ne a r a t ă destul de temeinic existenţa
unei populaţiuni israelite numeroase in Moldova in acel timp, care
3
fireşte, nu locuea acolo de e r i ) şi nu se stabilise intr'o singură zi;
căci ne-am putea noi inchipui o hotărire luată in mod aşa solemn
—prin un divan extraordinar — dacă ei ar fi fost intr'un n u m e r in­
fim ? Cea ce militează mai mult in favoarea vederei noastre e că
Vodă crezu necesar a comunica această deciziune Poloniei alături
c u celelalte şi a o motiva*).
Este anse imposibil de admis ca să li se fi acordat aşa atenţie,
d a c ă era să fie in joc numai un pumn de oameni.
Edictul de isgonire al lui P e t r u Şchiopul pare a nu se fi executat
tocmai cu rigoare şi in orice caz, el a căzut imediat in părăsire
şi uitare ; căci din acte ceva posterioare, rezultă in mod vëdit, cum

') Aceasta graţie cercetărilor d-lui Gr. G. Tocilescu. D-sa a arătat intr'o conferenţă ţinută
la Ateneu, că acest act se datoreşte aceluiaş falsar neiscusit, care a plăzmuit şi aşa zisa
Cronică a lui Huni. Despre această Cronică vezi eminentul studiu publicat in a sa Revistă
pentru istorie, archéologie şi filologie, II, 4, p. 464—500.
") Archiva istorică a României, ed. B. P. Hasdeu, I, 1, p. 174.
s
) Cum că au fost in adevër mainte Evrei in Moldova, nu este numai o deducţiune lo­
gică, un fapt teoretic ci concret, real, rezultând direct intre alte şi din un document al lui
Stefan cel Mare, c. de la 1498-1499 (in Archiv, ist. I, 1, p. 82-88), prin care acesta ves­
teşte pre principele polon Alexandru Jagello că «Buhusz, a găsit in Moldova la un Evreu
o doamnă poloneză». La aceasta se adaugă că ă. Fsantir a descifrat pe cimitirul din Iaşi
o piatră acarii dată indică anul 1467 (vezi mai jos).
*) Vezi mai jos cap. IV.
n e vom încredinţa indatâ, fiinţa unor comunităţi evreeşti in acea
vreme.
Vestitutul cabalist evreu Salomo Delmedigo, ne povesteşte că tre-
cénd prin Moldova la inceputul veacului al XVIT-lea, a găsit in Ia§i
pe «sfântul şi inţeleptul Rabin Salomon ben Ar avi medicul, şezend
(acolo) şi ocupăndu-se cu ştiinţa Cabalei de m a i bine de 4 0 ani»,
ştiinţă despre care a scris mai multe o p e r e ; câ acesta «la sfirşitul
zilelor sale, cănd era in etate de 80 de ani, pleca la Ierusalim»
1
u n d e şi m u r i ) . Acest Rabin venise la Iaşi chemat din Teman
2
(Arabia) locul naşterii s a l e ) .
Această relevare este de o m a r e importantă. Figurarea u n u i Rabin
intr'o localitate ne indică cu siguranţă fiinţa unei comunităţi israe­
lite mai însemnate. Un r a b i n savant, totodată medic şi cabalist cu
r e n u m e , chemat tocmai din Arabia spre a păstori in Iaşi, nu ni-1
putem închipui decăt in mijlocul unei populaţii israelite n u m e r o a s e
şi totodată destul de cultă spre a-1 putea preţui şi reţine in mijlocul
ei atâta timp.
Dar nu numai Iaşii, ci şi alte oraşe aveau comunităţi m a r i , acea­
sta rezultă din împrejurarea că la finele veacului al XVI găsim
funcţionând in Focşani un alt Rabin savant Nathan Nata Hanover,
3
autorul operei Ş a a r e Zion ).
La aceste probe se adaugă pietrele m o r m ë n t a l e scăpate din noia­
nul vremilor.
P r e c u m funcţionarea unui Rabin ne mărturiseşte despre existenţa
4
unei comunităţi mai numeroase ), tot astfel şi fiinţa u n u i cimitir
poate sluji ca dovada unei populaţiuni israelite mai însemnate in
a c e a localitate ; căci şi p a n ă azi s'a conservat obiceiul ca comuni­
tăţile mici să-.şi transpoarte morţii in oraşe mai apropiate cu cimi­
tire deja in flintă.
Coasa nemiloasa a vremei şi vandalismul nesăţios al u n o r vecini
rei şi hrăpitori a distrus multe cimitire, fără a lăsa m ă c a r urma
de existenţa lor ; astfel putem cita oraşul Turnul, unde negreşit
a trebuit să existe un cimitir evreesc.

') Salomo Delmedigo, Sefer Elim, editio princeps, Amsterdam 1629, la pretată.
*) R. Aimer Cnuscan, Biografia Rabinilor din Romania, in Fraternitatea, 1884, IV, p.
84 , unde citează la schiţa asupra vieţel lui Aravi pe lăngâ «Sefer Elim» şi «Teştiva
Meachva».
') A, Cassvan, 1. c.
4
) In comunităţi mai mici Rabinii se inlocuesc prin asesori de Rabini sau prin hahamii
cari in chestii mai importante consultă pe Rabini.
 Cele mai multe cimitire a n c ă in fiinţă au fost prădate de o m a r e
parte din pietre şi multe sunt cofundate in pâment, aşteptând m â n a
1
unui explorator, spre a fi scoase la iveală. D. Psantir ), c a r e a cer­
cetat cimitirile fără a face sondări in teren, a dat de pietre relativ
destul de v e c h i ; vom pomeni câteva din ele. In Moldova la Ia§i
2
cu data 1467, 1549, la Botoşani cu data 1 5 6 0 ) , la Niamţ cu data
1677, 1689 ;' in Muntenia la Rimnicul-Sărat cu d a t a 1 6 6 1 , etc.

înainte de a trece mai departe să constatăm un fapt. Numeroase

documente r o m â n e şi ebraice constată pană la evidenţă intime rela-
ţiuni comerciale intre Ţerile r o m â n e şi Galiţia şi Turcia, ear pe
Armenii, Grecii şi Evreii ca principalii agenţi ai tuturor afacerilor.
Mai ales rezultă din mai multe acte conţinute in operile rabinice
pronumite Response, că cu deosebire in Moldova venea din Galiţia
pe fiecare zi zeci de Evrei, cari par a fi avut Iaşii ca punct principal
de regulare a afacerilor lor ; i vedem pe unii petrecënd u n timp in
3
Ţară şi zăbovind cu septemăni in câte o localitate ) .
Ar fi un ce neinţeles cum de Evreii deatunci, de o religiozitate
scrupuloasă impinsâ până la un devotament extrem, s'au putut
hotări a întreprinde nişte căletorii foarte anevoioase şi primejdioase
pe acele vremi, şi a petrece timp de septemăni intr'o localitate, fâră
a se fi ştiut cu gazde sigure, la adăpostul oricării trădări şi in
stare de a-şi p r o c u r a o h r a n ă substanţială (rituală), ce numai intr'o
4
comunitate evreească şi-ar fi putut d o b â n d i ) .
Aceasta ne duce in mod firesc la concluziunea, că atari comu­
nităţi, mai mult sau mai puţin numeroase, au trebuit sä existe cel
puţin in cele mai principale puncte comerciale din ambele Princi­
pate; poate chiar in toate unghiurile Moldovă. P e n t r u Ia§i avem
o afirmare directă intr'o consultaţiune rabinică de la 1596, unde
se spune : «După câteva zile a u venit streini, alţi Evrei in comuni­
tatea din Ia§i şi ni-au spus : Evreilor, să ştiţi şi să spuneţi in
5
Iaşi» etc. ), c a r e pusă in legătură cu documentele şi inscripţiele
mormëntale citate, trebue să ne ridice orice indoealâ, intârind de-
ducţiunile noastre teoretice.
Semnificativ e faptul cunoscut, că a n c ă din veacul trecut, Evreii

') Vezi al seu Sefer dibre haiamirn, Iaşi 1871.

a
) Săniei Marcus, Chazarii, Buc. 1879. p. 3.
"J Masat Benjamin, ed. princeps Cracavia 1633, Resp. No. 104 din 1616.
l
) Masat Benj., No. 45 din 1605, ne arată in adevër pe Evrei in gazdă la Evrei.
5
) Masat Benj., No. 44.
din Moldova spre a feri pe fraţii lor de ispita unor m â n c ă r i ne-
permise intr'un voiaj lung şi obositor, cum era pe atunci orice voiaj,
şi a concura astfel la mântuirea lor spirituală, se nevoiră a lua in
posesie toate ratoşele (hanurile din drumurile mari), pe departe nu
atât de productive, pe cât de primejdioase prin hoţii, ce nu incetase
ancă a furnica prin Ţ a r ă şi a bate drumurile m a r i ) .
Relaţiile intime comerciale intre Polonia, Turcia şi Romania, ne
indică totodată in mod precis, cari a u fost Ţerile ce ne-au dat con­
tingentul cel mai m a r e de Evrei in restimpul veacurilor. Este un ce
firesc ca o parte dintr'acei, cari au stabilit relaţii cu o Ţară, cari
cunosc locurile şi poziţiele favorabile prin ei insăşi, să se decidă
2
a se stabili ca locuitori statornici ). Şi azi, la afluenţa cea mare in
oraşe mai insemnate, vedem petrecëndu se acelaş fenomen. Zilnic
se măreşte populaţia oraşelor comerciale prin fel de fel de streini
din fel de fel de teri, mai ales cu acei cari s'au intemplat vr'odată
cu afaceri in a c e a localitate.
Deci, peste pătura de Evrei-Romăni se superpunea. necontenit
pături noue de Evrei-poloni §i turci.

Intrând in veacul al XVII probele se inmulţesc. Cimitirile incep a

ne da dovezi mai incontestabile, mai numeroase şi mai importante
8
pentru cea mai m a r e parte din oraşele moldoveneşti ) şi documentele
incep a vorbi mai desluşit.
Paid de Aleppo, care a căletorit prin Ţerile române intre anii
1 6 5 0 — 1 6 6 0 , însoţind pe Patriarhul Macarie din Antiochia, după ce
arată, că mai toţi Evreii din Moldova erau să fie exterminaţi in u r m a
atrocităţilor fără seamă severşite asupra lor de către hordele
Cazace ale lui Hmelnicki (la 1653), esclamâ : «Tnimele noastre se
i
umplură de amăriciune la plânsul atâtor familii §i copii» ).
Această exclamare a r a t ă , pare-ni-se, destul de clar, că Evreii au
trebuit să fie in acea v r e m e in Moldova intr'un numër relativ des­
tul de insemnat, mai ales ca puţin apoi să găsească că merită a le
6
da ear o atenţie deosebită şi a vorbi de ei alăturea cu Grecii ),
atunci foarte numeroşi in Moldova.
•) Dr. Iulius Barasch, Etwas über die gegenwärtigen Verhältnisse der Juden in den
beiden Donaufürstenthümern, in Wertheimer's Jahrb. f. Jsr. 1854, p. 254 — 5, trad. rom. de
Dr. E. Schwarzfeld, in An. p. Is., IV, p. 8.
Intre anii 1575-1600 se afla in Polonia 3200 negustori evrei la 500 Poloni şi peste 3600
de meseriaşi evrei. Populaţia israelită se urca in total ca la 200.000, socotind bărbaţi şi femei,
Graetz, op. cit. IX, p. 463.
') Indicate in citata operă a d-lui Psaatir. — ') Archiv, ost., I. 2, p. 7 7 . - *•) ibid., p. 83.
 In Muntenia continuitatea elementului israelit şi in acest veac, se
poate d e a s e m e n e a proba. Din convorbirile avute in Tirgovişte de
Patriarchul Macarie cu un Evreu botezat Anastasius, ajuns P o r t a r
sau Gapegiu domnesc, şi pe care Paul de Aleppo ni-1 arata ca om
foarte deştept şi fost haham in Craiova, rezultă in adevër că pe
acea vreme trăia mulţi Evrei in Muntenia in comunităţi; existenţa
a doue, in Tirgovişte şi Craiova, reese in mod sigur. Ele se condu­
1
ceau de Epitropi ).
P e n t r u veacul al XVIII şi al XIX probele sunt deja mai n u m e r o a s e
şi mai precise şi ajung pană a ne indica şi cifre. Noi ne vom m ă r ­
gini deci aci n u m a i la citarea câtorva fapte caracteristice, a câţiva
istorici şi căletori contimporani şi la indicarea cifrelor ce n e - a u
fost pană acum relevate, remăind ca celelalte date sä rezulte din
cele conţinute in capitolele u r m ă t o a r e .
împrejurarea, că aflăm pe Evreii-munteni organizaţi ca breaslă
deosebită la inceputul veacului al XVIII-lea, cu u n Staroste-Mare
şi Starosti de oraşe, ne confirmă cu tărie existenţa multor comu­
nităţi vechi şi insemnate in Valachia ; b a avem şi o dovadă sigură, că
Evreii nu trăiau numai in multe oraşe, ci şi chiar in unele sate.
Astfel Vodă Stefan Mihai Racoviţă intinzënd puterea lui Isac H a h a m -
b a ş a din Moldova peste Muntenia, porunceşte prin hrisovul ce-i
acoardă cu data 1764, la «starostii de Ovrei din oraşul Bucureşti
şi de pe la celelalte târguri şi altor căpitănii ce se află intre n o ­
2
rodul ovreesc şi tuturor Ovreilor din toată Ţara romanească^ ),
adică la cei ce trăesc risipiţi şi izolaţi, in afară de comunităţi, fără
căpitănii, la sate, de a-i da cu toţii ascultare şi supunere.
In mijlocul veacului al XVIII-lea ereticul F r a n k , işi incepe p r o ­
paganda in Bucureşti şi alte oraşe din Muntenia, spre a o continua
in Moldova şi trece cu aderenţi-propagatori din Ţerile române in
Galiţia ; la 1759 el are in jurul seu 50 de sectatori mai toţi Evrei-
3
r o m ă n i ) . Negreşit spre a atinge acest n u m ë r el a trebuit să aibă
de unde-i pescui şi nu incape indoeală, că din mijlocul unei po­
pulaţii mai n u m e r o a s e aderenţii sunt mai lesne de găsit.
Sulzer in a sa descriere a Terilor romane, apărută in Viena la
4
1781 ) afirmă că in Valachia Evreii sunt in numër mic, ear in Mol-

') E. C. Belfour, The Travels of Macarius, Londra 1829, II, pp. 366, 368-70.
s
) Fraterni tatatea, V, p. 21.
*) Dr. E. Schwarzfeld, Aşezămintele Evreilor în Moldova, in An. p. Isr,, VIII, p. 29—30'
unde se află indicate isvoarele.
*) op. cit., II, § 124, p. 121, p. 148.
dova «nu este un terguşor, care sa nu fie înţesat de Evrei, cu deo­
sebire sunt mulţi in Bucovina şi frumoseţa Evreicelor din Cernăuţi
e aşa vestită, că (aceasta) se consideră ca singurul lucru vrednic
de vêzut in acest oraş».
Din pasajele ce M. Carra consacră Evreilor din Muntenia r e ­
zultă chiar, că Sulzer s'a inşelat socotind, că Evreii sunt putini nu­
1
meroşi in Valachia ).
Bel Chiar o, c a r e a petrecut mulţi ani in Valachia, spune desluşit
3
că in Valachia «locuesc multe familii israelite» ).
Pentru Bucureşti mărturisirile sunt multiple ; pentru a l t e oraşe
munteneşti cercetările sunt abia incepute. In Ploe§ti de ex., care
nu de mult a devenit oraş de reşedinţă de judeţ, şi era m a i înainte
un simplu mic orăşel, existenţa comunităţii e dovedită ca mai veche
8
de 100 de a n i ) . In schimb anse, cum rezultă din inscripţia m o r -
mentală citată mai sus, Rimnicul-Sărat avea deja o comunitate in
veacul al XVII-lea.
Că in Bucureşti numerul Evreilor e r a deja destul de insemnat in
veacul trecut, rezultă in mod luminos şi din relevarea lui Engel
că la 8 Aprilie 1801, poporul întărâtat a rănit şi omorit din ei 128
4
inşi, in acest oraş ) .
După socoteala lui Fotino, care a fost lung timp ispravnic in
B
mai multe judeţe, Valachia numèra cam 5000 Evrei la 1 8 1 8 ) .
I. Genilie in a sa Geografie istorica, etc., tipărită la 1835, arată
(la p. 215), că din toialul de 80,000 locuitori ai Bucureştilor, 2,600
sunt Evrei.
P e un act de la 1843 Martie in 11 se află iscăliţi 257 capi de
6
familie, Evrei-leşeşti, locuind in B u c u r e ş t i ) .
Căt despre Moldova faptul existenţii unui insemnat n u m é r de
Evrei in oraşe şi sate este mai presus de orice indoeală. Nu numai
7
numeroasele pietre mor mentale conservate a n c ă i n t a c t e ) , ci şi

') M. Carra, Istoria Moldovei şi a României (1781), trad, română de T. N. Orăşanu, Buc.
1857, pp. 154, 190-91, 219.
*) Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, Veneţia 1818, p. 109.
a
) Israel Sapira, Descrierea istorica a comunităţii, manuscript, unde citează persoane
născute acolo de la această dată.
4
) I. Chr. Engel, Geschichte der Moldo-Walachei, Halle 1S04, II, p. 69.
'') Kogähücianu, op. cit., p. 42—3. Nu ştim in ce op al lui Fotino se află această cifră.
•) Statutele pentru Israeliţii lehi, Buc. 1859, p. 4.
'•) Vezi Cronicile lui Psantir.
preţioase remăşiţe scrise şi condicele de amintire (Pinkisim), ce au
ajuns p â n ă la noi, adeveresc aceasta cu s i g u r a n ţ ă ' ) .
Generalul a u s t r i a c . Spleny fâcénd la 1776 statistica populaţiei din
Bucovina a constatat acolo un n u m ë r de 526 evrei, capi de fa­
2
milie ), din cari cei mai mulţi vor fi trecut in Moldova indatâ după
a n e x a r e a formală a acestei provincii.
Fotino, c a r e işi inchee Istoria Terilor române cu anul 1812, in­
3
dică cu 10,000 numêrul total al familiilor evreeşti din Moldova ).
E de prisos a adaugă, că aceste trebue considerate c a date cu
totul aproximative, căci, pe lângă defectuozitatea metodei statistice
de pe acele vremi, vedem de ex. că Fotino s'a călăuzit dupa lista
birnicilor, o călăuză şi acum nesigura.
Tuvenel susţine că la 1834 exista in Muntenia 5000 evrei, ear
4
in Moldova 5 0 , 0 0 0 ) .
In d a r e a de seamă financiară a Moldovii din anul 1845, vedem
birul primit de la 1941 jidovi orëndari de prin sate şi de la 16,000
din térguri; pe lângă cari mai figurează deosebit neguţătorii şi m e ş ­
6
teşugarii patentări şi ear deosebit sudiţii ) .
Prinţul Nicolae Suţu indică numêrul Evreilor cu 55,280 pentru
e
1848 sau 1849 ) .
După aceste date desigur de tot incomplecte, de oarece n u m e -
r a ţ i a Evreilor intămpina din totdeauna greutăţi şi statistica era
ancă pe atunci in faşe, mai putem noi lua in serios pe d. Ion Ghica,
c a r e afirmă fără rezerve, că «acu vr'o 50 de ani.... de Ovrei nici
7
vorbă» in M o l d o v a ? ) .

Populaţia israelită deja in numér mare, incepe a se m ă r i in mod

') Atari Pinkese de la societăţile sacre de inmormëntare şi societăţi de meseriaşi etc. cu­
noscute până azi, datează unele de la inceputul veacului trecut (Botoşani), alte din diverşi
ani ai veacului al XVIII, astfel Roman, Iaşi, Bacău etc. din cari unele se află in copie, in
posesia Societăţei istorice.
!
) Stefurea, in Conv. literare, XIV, p. 474; in statistica arëtatâ aci nu se spune anume
capi de familii, dar nu incape indoeală, că astfel sunt a se înţelege acele cifre. Aceasta
rezultă deacolo, că ţeranii, de ex. sunt notaţi cu 14,992, ei cari formau marea majoritate
a populaţiei.
') Fotino, op. cit., III, p. 340.
*) La Hongrie et la Valachie, p. 856, ap. Brezoianu, Vechile instituţiuni ale României
Buc. 1882, p. 219.
5
) V. Alecsandri, in Conv. lit., IX, p. 278 ; cuvëntul de «familie» este desigur adăugat
de d. V. Alecsandri, la dări neputënd fi vorbă decăt de persoane sau capi de familii.
') Nicolae Sutu, Notions statistique sur la Moldavie, Jassy 1849, trad, romanească de
I. Kodrescu, 1850, p. 58.
') Ion Ghica, in Conv. lit., XX, p, 632.
 insemnat de la finele veacului trecut prin un puternic curent de
imigrare, c a r e se dirigia m a i ales spre Moldova, pornind din Ga-
litia, Rusia, Turcia şi chiar din alte state.
Cănd un atare curent se naşte el n u se poate datori decât unor
motive serioase şi grave ; el trebue să fie provocat de a n u m e im-
prejurâri excepţionale.
Putem noi admite oare, alături cu cei interesaţi, că curentul fu
provocat prin simpla faimă, că aceste Teri sunt mănoase şi primi­
toare '? işi părăsesc mase intregi căminurile lor pe aşa motive ? se
scoate aşa lesne arborele cu rădăcini ?
Nu, de sigur nu.
Diverse motive puternice, interne din Ţerile lor, şi externe, din
Ţerile române, au pus in mişcare pe Evreii din acele state, diri-
giăndu-le paşii intr'aceste Teri, concurând a a d a u g ă un n o u strat
gros peste stratele deja existente.
F r ă m â n t ă r i şi nelinişti pricinuite de situaţia critică a acelor Teri
deoparte, o supragrâmădire de populaţie de altă parte, a ş a că numai
cu greu işi puteau oamenii agonisi de ale vieţii, i predispusese ţară
a-i hotări ancă la emigrare. Era necesitate de o imboldire şi o
provocare directă. Ea veni din partea boerilor Terii şi avu efectul
ce e r a de aşteptat.
De mult exista in clasa diriguitoară a Principatelor t e n d e n ţ a de
a se mări populaţia prin imigrări, prin atragerea streinilor de orice
soiu şi din ori ce ţ a r ă .
Mai marii mănăstirilor şi administratorii averilor lor, c â n d voia
să dea avênt proprietăţilor lor şi a le m ă r i veniturile, funda
sate. noue, obţinend de la Domnie a n u m e scutiri şi privilegii pen­
t r u streinii, ce ar veni să le populeze ' ) . In veacul al XVIII tendenţa
aceasta devine mai pronunţată şi se intinde a s u p r a Terii in general.
Vodă Grigorie Ion Calimah al Moldovii intr'un hrisov de la 1768
Ianuarie spune, că pe lângă milele deja arétate, m a i micşorează dabila
goştinei mai cdes spre a atrage noi colonişti din teri streine, ve­
cine şi depărtate «care nădăjduim cu agiutoriul lui Dumnezău să
vedem şi rodurile sălinţii noastre, precum ne făgăduesc semnile
incepăturii ce sau făcut cu venirea spre lăcuinţa,acestei teri (a) că-

') Vezi de ex. Mekhisedek, Cronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, Buc- 1874, I,
p. 16; de acelaş, Cronica Huşilor si a Episcopiei, Buc. 1869, p. 388, Şi actul de la 1603 Marte
27 a lui Ieremia Movila, in Archiva ist. I, p. 117,
teva familii de streini, aşezându-se eu toată odihna şi intemeia-
1
r e a lor» ).
F a ţ ă cu acest curent, cu această dispoziţie a spiritelor, nu e de
mirare, că boerii moldoveni, ştiind pe Evrei iscusiţi in conducerea
velniţelor şi a cărciumelor, ca unii ce de veacuri conducea aproape
esclusiv acest negoţ in Galiţia, că-i poftea m e r e u pentru acest scop
2
in Ţară, incepénd de pe timpul Domnii fanariote ) .
Totodată boerii in dorinţa de a-şi face mai productive întinsele
lor domenii, incepură a cere învoirea domnească pentru fundare
de tèrgari, c a r e să formeze centre comerciale şi industriale.
Vodă se arèta gata a a p r o b a proectele lor, cănd petecul de pâ­
ment ales pentru acest sursit era situat, in mijlocul unor sate bine
populate, productive şi bogate, loc «de b u n ă i n d e m ă n a r e spre alcă­
tuire de tërg», c a r e va putea concura la «obştescul alişveriş».
Una din condiţiele de căpitenie ce li se punea, era de a-şi a l ­
cătui tërgul din «oameni streini, cari să nu fie clin lăcuitorii altor
ter guri sau sate, fără nici un amestec de vre o dare in pămentul
acesta-*, streini de «ori de ce naţie vor fi-», pentru ca n u c u m v a
prin aceste tërguri să se despopuleze oraşele şi satele, deja destul
de restrinse in numéral locuitorilor, ci dimpotrivă ele să contribu-
eascâ la m ă r i r e a populaţiei totale a Terii. In scop de a u ş u r a
sarcina proprietarilor, spre a le înlesni propaganda şi a le asigura
isbănda intre streini din tëri streine, se prevedea in hrisoavele de
fundare ale têrgurilor scutiri şi privilegii pentru ei şi li se punea
3
in perspectivă foloase vëdite prin a n u m e fixare a zilelor de térg, etc. ).
Boerii, la rëndul lor, promitea şi acorda noilor veniţi privilegii
din parte-le, inlesnindu-i in tot chipul, spre a putea porni v r ' u n
4
negoţ ).
Nu trebue să accentuăm că, curentul de imigrare odatâ stabilit
prin o provocare directă, trebui să continue şi sâ aducă şi musafiri
nepoftiţi, cari să contribuească la m ă r i r e a populaţiei oraşelor m a r i

') Melchis edek, op. cit. I, p. 93.

*) M. Eminescu, Influenţa austriacă, in Conv. lit., X, p. 173.
3
) Hrisov de la 1828, Ian. 16 pentru fundarea târgului Bucecea in j . Botoşani, care se află
in posesia d-lui Gh. Ghinţer, ca copie legalizată la_ 1845 , o copie şi la Societatea is­
torică.— Cumcâ hrisovul acesta nu e un hrisov izolat, rezultă din imprejurarea, că adeseori
in Camere, miniştri si. deputaţi au aruncat vina pe boerii terii, cumcâ ei au adus pe Evrei
in Moldova din dorinţa de a se imbogăţi. Eu personal am auzit acest fapt de la mai mulţi
locuitori Evrei din orăşele din Moldova, cari më asigurau, că ei sau părinţii lor au fost
poftiţi prin orëndarii boerilor acelor tërguri de a veni in ţară şi a lua parte la fundarea lor.
*) Oeias Kohl, Com. din Nămăloasa, in Frat., IV., p. 285.
.şi ancelor mici, cu cât Ţerile r o m a n e incepênd a se deştepta din
amorţirea lor seculara, prezenta un camp mănos de activitate, m ă ­
rit prin golurile economice, ce se formau in u r m a tendenţii gene­
rale a Romanilor la funcţionar ism ; la aceste se adaugă siguranţa
că vur fi bine primiţi şi bine trataţi de proprietarii şi oamenii
stăpănirii şi la caz de nevoie vor fi ocrotiţi prin supuşia lor, consulii
avênd pe atunci un rol preponderant in Principate. Mai ales anse
i imboldia pe mulţi de a veni incoace, imprejurarea, că vor
da de rude şi de prieteni, ce vor fi datori a-i scoate din mizeria
in c a r e se sbuciumau. Aceasta şi esplică enigma legendii, că Evreii
se arată solidari intre denşii. întotdeauna şi peste tot locul
populaţia israelită sporeşte mai adesea prin venirea acelor, cari se
aşteaptă a fi sprijiniţi de rude sau intimi stabiliţi mai dinainte, cu
cunoştinţi şi poziţiune formată.
La aceste se adaugă ancă doué alte cauze foarte serioase.
Hasidismul care işi găsise in Moldova primii aderenţi şi un teren
netezit prin protecţia boerimii interesate, işi c r e a aci centruri foarte
importante şi se m ă r i m e r e u pană la o vreme ; căci această secta
de un pietism exagerat, tinde a trăi in grupe cât mai m a r i , in jurul
unui idol numit «Rebe» şi acest idol era indeobşte obiectul solici-
tudinei boerimei şi a oamenilor s t ă p ă n i r e i ' ) .
A doua cauză însemnată era furia cu care începuse a se u r m a
3
recrutările ) , cu desebire in Rusia, u n d e Ţarul Nicolae I Pavlovici
(1825—1856) regulase cu străşnicie înrolarea Evreilor de la versta
cea mai fragedă. Desperaţii părinţi işi trecea copilaşii pe furiş peste
graniţă in Moldova şi veneau apoi, in parte, ei inşişi ori de teama ur­
măririi, ori de dorul odraslelor, spre a trăi in tihnă cu toţii im­
preună.
T e a m a de recrutare, care incepu a n c ă pe l a t i n e l e veacului trecut,
aduse României nu numai Evrei, ci şi tot felul de alte neamuri.
3
DrăgJiici, in a sa Istorie a Moldovei ), afirmă, că «pentru recru-
taţia ce u r m a acolo necontenit» in Transilvania şi Rusia, s'au r e ­
fugiat şi stabilit mulţi streini in Moldova sub Mihai Suţu (1792-1795).
Curentul de imigrare merge descrescënd de la 1840 şi se stăvi­
leşte pe la 1850 ; totodată ancă inainte de 1848 incepe i n t r e Evreii

") Vezi a mea descriere a Com. din Herta, in Frat. VI, p. 231.
') Nicolae Suţu, Notions statistique sur la Moldavie, Jassy 1819, trad, românească de
I. Kodrescu, 1850 ; X, p. 51 ; «liai cu seamă din Rusia si Polonia austriacă s'au introdus
e a fl f e
ei in Moldova fügend -pe deoparte de recrutat ie si p 'le " ' desordinele din Galitia".
3
) II, p. 59 ' "
din Ţ a r ă u n latent curent de emigrări sporadice către toate centrele
m a r i europene şi extra-europene.
Muntenia işi primi in ultimul veac contigentul cel mai m a r e
de Evrei din cei stabiliţi in Moldova. La aceştia se a d ă u g a r ă apoi
Evrei-unguri şi Turci.
#

In "cursul desvoltării de pană a c u m n ' a m făcut vr'o distincţie

intre Evreii zişi poloni sau germani şi cei zişi franci sau spanioli
deosebire de n u m i r e întemeiată mai cu seamă pe deosebire de graiu şi
locul de- provenienţă; unii veniţi din occident, ceilalţi din orient.
D. Hascleu crede că «Muntenia, a fost in secolul al XV prin­
cipalul azil al Evreilor-spanioli, unde ei erau nevoiţi a se opri cu voe
sau fără voe nemaiputënd a trece inainte spre Nord» ').
Faptul nu ipotetic, dar m a i presus de orice indoealâ, e că Evreii
isgoniti din Spania au găsit in m a r e parte u n adăpost larg şi sigur
in ţerile de sub directa stăpânire a Turciei. Bulgaria invecinată e r a
tot a ş a înţesată de Evrei c a şi restul Imperiului turcesc. Negreşit
Evreii-spanioli fiind învecinaţi cu Valachia şi Moldova, Teri in c a r e
influenţa turcească era decizivă, ei a u trecut fără indoealâ câte
unul in Principate, pentru că vecinătatea provoacă şi decide mai
uşor la s c h i m b a r e a domiciliului.
Este anse imposibil a crede că in veacurile trecute Evreii-spanioli,
să se fie dirigeât intr'un n n m e r mai m a r e spre Ţerile române, c a
ei să fie părăsit un loc u n d e trăiau pe atunce in linişte şi fericire
şi se b u c u r a u de o poziţiune şi consideraţie, cum n u şi-ar fi putut-o
dori mai b u n ă ; unde işi aveau centrele lor culturale, academii cu
rabini-profesori vestiţi.
Dar ipoteza d-lui Hasdeu nu cade numai faţă cu ipoteza noastră,
ci şi pe temeiul unor isvoare istorice.
Astfel Sulzer ne spune in opera sa tipărită l a j l 7 8 1 , că «Se află
intre (Evrei-romăni) şi Evrei-turci, cari nu pricep de loc nemţeşte
şi cari in locul acestei limbi grăesc turceşte şi eleneşte ; d a r aceştia
se află n u m a i in Bucureşti şi Iaşi, nu sunt stabili ca ceilalţi Evrei,
şi afară de aceasta in adevêr numai dintr'acei, cari vin din Turcia,
c a şi o parte din Armeni, spre a face negoţ şi cari se intorc la
2
vetrele lor, indată ce şi-au isprăvit t r e a b a » ) .

') Hasdeu, op. cit. p. 79.

'i Sulzer, op. cit. III, §' 124, p. 147.
 Ni se pare, că lucrul e acum destul de clar. Ei nu voia să
1
schimbe binele deacasă pe cel de la streini ).
Astfel cade şi a doua teorie a d-lui Hasdeu, că Evreii-poloni '
prin o «concurenţă comercială frauduloasă» au gonit din Moldova
2
pe fraţii lor spanioli ).
Tërile romane au primit desigur un contingent de Evrei-turci iu
veacurile trecute, d a r dintr'acei cari alcătuiau locuitorii ei primitivi:
Evreii adeveraţi orientali şi Evreii zişi germani, ce se stabilise mai
d e mult in Turcia. Mai ales credem că imigrarea acestora in Ţară
a trebuit să ia proporţiuni mai insemnate in u r m a venirii Evreilor
spanioli, deoarece poziţia lor n'a putut fi aşa excelenta in mijlocul
acestui noian de Evrei, cari se distingea prin o superioritate inte­
lectuală şi de cunoştinţi şi se caracteriza prin cunoscuta grandezza *
spaniola, ce nu putea prii simplicităţii şi indolenţei lor seculare.
In cursul vremilor, se vor fi statornicit aci cu totul şi Evrei-spa-
nioli, dar după o lege firească ei s'au amestecat de sigur cu cei
poloni şi s'au perdut, absorbiţi in mulţime.
După Dr. Barasch, Evreii-spanioli a u inceput a se stabili in Va­
8
lachia de la mijlocul veacului trecut, continuând şi in cel prezent ).
Geeace anse ştim cu siguranţă e, că la inceputul acestui veac nu
exista a n c ă in Bucureşti o comunitate spaniolă, ci numai persoane *
4
izolate, cari se ataşau de comunităţile e x i s t e n t e ) .
Cu privire la Ţ a r ă in general să pomenim aci doue cazuri semnifica­
tive. In veacul al XVIII un m e m b r u distins al familiei Bally intemiâ
u n legâmënt de căsătorie cu o evreică «poleş», după c u m afirmă
6
tradiţia familiei, in lipsă de spaniole ) ; la 1827 ne intămpina un
6
caz analog tot in Bucureşti cu privire la o persoană o b s c u r ă ) .
F a ţ ă cu cunoscuta tendenţâ a Evreilor spanioli de a evita căsă­
toria cu Evreii-lehi, aceste fapte devin caracteristice şi demne in

') Este adevCrat, că Graets, Geschichte der Juden, Lipsea 1866, p. 45 ne arată, că de la
secolul al XVII Evreii incep a suferi şi in Turcia, dar numai de pe urma Paşalelor; nu
incetează anse a avea protectorii lor din cănd in cănd la serai, cari i feresc de multe rele.
In TCrile romane, probabil că lucrurile vor fi stat şi mai rëu.
"-) Hasdeu, op. cit., p. 81.
") I)r. Barasch, art. cit., in Jahrbuch, p. 261, trad, română, in An., p. 13.
') Aceasta rezultă din un act de la 1819 in posesia Societăţii istorice, in care un besdin
compus ca deobiceiu din 3 persoane se ocupă de un inculpat Evreu-spaniol. Cele 3 per­
soane sunt la inteia întrunire numai Evrei-lehi, la a doua întrunire aflăm intre ei pe un
Rabin spaniol, dar striin, Eliezer Papo, ce tocmai se afla in Bucureşti.
") M. Schicarzfehl, Davicion Bally, in An. p. Isr., IX, p. 2.
"} In Responsele lui Moses Şofer, Sefer Haham Şofer, No. 145, tr. rom. in Revista israelită
I, p. 571.
orice caz de r e m a r c a t ; ele sunt menite a confirma faptul, că E v r ü e
sefardimi e r a u ancă intr'un n u m ë r foarte infim la începutul acestui
veac, că nu n u m a i in Bucureşti, ei şi in celelalte oraşe m u n t e n e ,
ei nu aveau a n c ă nici o comunitate.
La 1832, intr'un aşezăment ce se face pentru Evreii din Bucu­
reşti, Evreii-spanioli figurează deja in n u m ë r destul de insemnat,
spre a fi luaţi in samă şi prescriindu-se ca din doi in doi ani să se
aleagă 4 oameni cinstiţi, c a r i să ingrijeascâ d e s t r â n g e r e a dărilor,
se fixează, c a să fie «doi din cei ispanioli şi doi dintre ceilalţi, in-
grijind şi fiind respunzëtori fieştecare pentru brasla lor^).
Comunitatea lor exista d a r deja in al doilea sfert al acestui seeul.

II

LIMBA, PORT, OBICEIURI, CULTURA, ROL ŞI ÎNDELETNICIRI

După ce am vëzut, că Evreii a u locuit in Ţerile r o m â n e d e a l u n -

gul veacurilor, să ne oprim puţin la limba, portul, obiceiurile, rela-
ţiunile, rolul şi indeletnicirile lor.
Limba, pe c a r e Evreii o v o r b e a u in ambele Principate e r a limba
romană. Cea mai veche dovadă o avem intr'un act de la 1605,
u n d e ne a r a t ă pe un Evreu rugându-se de [un popă r o m â n ca să vor­
2
bească «in limba valachică», ca u n a ce o inţelegea m a i b i n e ) .
Se inţelege că alături cu limba r o m â n ă ei grăia şi alte limbi, ce
predomina i n Ţ a r ă şi in special graiul lor popular.
3
Sulzer ) spune deadreptul, că « Toţi Evreii vorbesc afară de limba
ebraică (?) şi romană şi limba germană, i n t r ' a ş a chip, că u n g e r ­
m a n din orice provincie g e r m a n ă , c a r e nu e deprins c u acest d i a ­
lect, nu-1 inţelege dintru antei decăt cu greu s a u de fel».
4
Carra \ c a r e scrie in acelaş timp cu Sulzer, mai afirmă că sunt
unii Evrei, cari vorbesc italieneşte şi alţi şi nemţeşte.
B
Del Ghiaro ), ce se ocupă indeoseb de Muntenia, n e spune că
«afară de limba r o m a n ă mai uzează limba g e r m a n ă şi polonă».
La inceputul acestui veac, prin influenţa Evreilor-poloni imigraţi
in mase mari, limba r o m a n ă incetează cu incetul a fi, in Moldova,
limba predilectă a Evreului-romăn, spre a incepe apoi a-şi recâştiga
terenul perdut.

s s
') Statutele etc. p. 4.—») Mas. Benj. resp. No. 6 5 , - ) op. cit., ]. c—*) i b i d , - ) ibid.
 P o r t u l Evreilor era in toate vremile, peste tot locul, un port egal
cu al neamului in mijlocul căruia se aflau şi nu se deosebea intru
nimica d a c ă ordonanţe a n u m e nu-i silea să-şi puie v r ' u n semn
distinctiv, spre a putea fi mai uşor expuşi urei şi batjocurei unor
mase fanatice. In Polonia, Rusia şi Turcia, Evreii n u formau excepţii.
Portul zis polon, pe c a r e noi êl ridiculizăm atăt de mult şi pentru
c a r e condamnăm cu asprime pe indërétnicii lui conservatori, nu e
portul antic palestinian, ci u n port ce se apropie foarte de al nobi-
limei polone şi ruse din veacurile trecute, ba chiar de vechiul port
romanesc ; n u incape dar indoeala, că nici Evreii deaicea, din vre­
J
mile trecute, nu se deosebeau de Români prin i m b r ă c ă m i n t e ) , cu
cât nu se vede, pentru Moldova cel puţin, u r m a vreunei prescripţiuni
2
in această privinţă. In Valachia, ne spune Bel CJdaro ), nu e r a per­
mis Evreilor, «de a purta haine de alte culori, decăt n u m a i negre
şi violete, deasemenea nu puteau purta cizme galbene, nici roşie,
ci n u m a i negre, ceeace făcea ca portul lor să fie puţin diferit
de al neguţătorilor şi orăşenilor indeobşte. Această restricţiune,
credem că n ' a fost. u n obiceiu vechiu al pămentului şi nici de o
a
d u r a t ă lungă, căci Carra ) , care se ocupă in special de porturi şi
intră in amănunţimi, până a indica o mică deosebire de găteală a
Evreicelor din Valachia, nu pomeneşte nimic despre aceasta, probă că
4
e o mesura ulterioară a vreunui domn f a n a r i o t ) .
Portul romăno-oriental él păstrară Evreii până in momentul când
Românii incepură a se lepăda de el, adoptând pe cel european. E-
vreii-romăni işi schimbară atunci şi ei portul, c u m ne spune Dr.
B
Barasch ) ca contimpuran, d a r adoptând pe cel al Evreilor-poloni
şi ruşi. P o a t e că aceştia ănsăşi ar fi inceput a-şi schimba cu ince-
tul portul lor, spre a-1 asimila celui romanesc, tendenţă ce apoi de-

') Mas. Benj., No. 45 (din anul 1605) ne arată cazul unui Evreu din Iaşi, care n'a putut fi re­
cunoscut, că nu e Roman decăt cănd fu desbrăcat şi atunci bănuit drept Turc ori Evreu.
Mi se pare că acest caz e elocvent. In loel Sirkes, Betli Hadaş, resp. No. 82 (din acelaş an)
vedem şi cazul unui Evreu polon omorât, care nu e recunoscut ca Evreu, nefiind se inţe-
lege deosebire intre portul acestuia şi a polonului creştin. Altminteri GraeU, op. cit., IX, p.
67, unde citează intre alte un pasaj foarte important al legatului papal Comrnendoni, care
a colindat Polonia in a 2-a jumătate a veacului al XVI, arată că portul lor era in adevër
perfect asemuitor şi atunci şi in vremile din urmă; ei purtau pană şi arme ca şi nobili­
mea (vezi şi p. 68 şi 480).
s 3
) Op. cit!, 1. c. - ) Op. cit., p. 128 şi 154-55.
*) Cele conţinute in Carra şi cele ce vor urma ne ar putea servi şi ca o dovadă contra
lui Sulzer, care Eice in treacét cu privire la portul Evreilor din ambele Principate «(Sie) tragen
sich nach Art der Polnischen Juden, aus welchem Lande auch dieselben anhero gekommen
zu seyn scheinen».
5
) In art. cit., p. 251, trad, rom., p. 5.
veni generală, dacă din nenorocire Românii n ' a r fi fost a t u n c e
intr'o epocă de tranziţie. Dar că portul trecut al Evreilor e r a acelaş
ca al Românilor, ni se adevereşte prin mărturii sigure '). P â n ă
azi mai avem exemplare vii ale trecutului, cari se ţin cu i n c ă p ă t ă n a r e
2
de vechiul port românesc ) .
Obiceiurile nu vor fi diferit nici ele mult de ale Romanilor. R e ­
laţii intime par a fi existat intre Români şi Evrei din timpurile cele
mai vechi, după cum exista şi in Turcia şi Polonia. La 1605 vedem pe
uu Evreu in legături de prieteşug cu un popă din Galaţi, altmin­
3
teri de felul lui neguţător ) . Dar indeobşte insuşi ocupaţiile Evrei­
lor, i-au condus la relaţii strânse cu t o a t e clasele sociale române
şi deci la obiceiuri comune. Anse şi obiceiurile se resimţirâ de i n ­
fluenţa imigraţiei pripite a Evreilor-poloni, căci pe lângă împreju­
rarea, că şi Românii încercau pe atunci nişte schimbări simţitoare,
se adaugă şi aceea, că Evreii poloni imigraţi, deşi nu superiori in
n u m ë r faţă cu cei pămenteni, e r a u superiori lor prin inteligenţa, prin
cultura, prin nobleţă familiilor lor, ilustrate de stremoşi savanţi
p e câmpul literaturei ebraice. Evreii-romăni subcăzură superiorită­
ţii coreligionarilor lor şi amalgamăndu-se cu ei, deterâ naştere unei
noüe variaţiuni de EVrei, ce se deosebeşte de celelalte şi nu e mai
puţin demnă de studiat. •
Evreii din România nu mai sunt ce au fost, şi au încercat şi în­
cearcă mereu schimbări, cari le apropie tot mai mult de Români prin
limbă, obiceiuri, calităţi şi defecte. Sub orice punct de privire luat~
Evreul-romăn nu mai poate fi pus azi alăturea cu Evreul-rus sau polon.
O n l t n r a nu a putut fi o terra incognita pentru Evreii-romăni din
vremile trecute. Cunoaştem deja exemplul u n u i Rabin savant din
veacul al XVI şi altul din al XVII ; in cursul vremurilor şi mai d e ­
4
părtate şi mai apropiate Moldova a mai posedat Rabini distinşi )
si deci şi comunităţi pe un oarecare nivel de cultură, lucru alt-

') C. Vemav, Budimentum physiographiae Moldaviae, Buda 1836, p. 1 7 : «Judaei mulţi in

civitatibus, oppidis et pagis Moldaviae habitant, quaestumque exercent eodem ac alibi ter-
rarum modo ; distingunt In germanicos, qui germanioam callent linquam et vestibus utun-
tur iisdem, quibus Judaei poloniei, et turcicos—longe pauciores, turcico vestitu et mo"
ribus a prioribus distinctes».—Prin Evrei-turci autorul nuinţelegepe Evreii-spanioli, ci pe
Evreii-romăni, din cari o parte se lepădase deja in acel timp de vechiul lor port.
') Credem că aci este locul a observa, că nu e drept a-şi face din port o armă de luptă.
Acei ce român indërët cu moda, pot foarte bine fi ridiculizaţi, dar n'are nimeni dreptul a-i
condamna pentru aceasta. Să nu uităm că uniforma hasidimilor era odată o haină la care
ţinea nobilimea a două State.
') Mas. Benj., No. 45.
') R. Abn. Cansvan, art. cit., in Frat., V.
minteri firesc, căci Evreii din (.orile vecine primeau o educaţie se­
rioasă şi aveau cunoştinţi intinse in literatura ebraică şi cu aceşti
Evrei se iugroşa mereu numêrul Evreilor in România. Starea îna­
poiată a mediului inconjurător, temperamentul leneş şi ireflexiv
propriu orientalilor, influenţând tot mai mult asupra Evreilor-ro-
mani, i făcu indiferenţi şi improprii pentru o viaţă intelectuală.
Imigranţii cei noi incep a se pierde in noian. In adevêr, ce in-
samnă câteva r ă m u r e l e verzi pe un copac ofilit ?
Starea inapoiată a majorităţii spiritelor israelite in ultimele doue
veacuri, rezultă din uşurinţa cu care se putea face propagandă ere­
tică in mijlocul lor, de u n aventurier ca Frank şi apoi de un vi­
1
zionar ca Baal-şem-tov (fundatorul sectei hasidimilor) ".
Că şi in timpurile de decadenţă intelectuală n'au lipsit Evreii or-
roniăni bărbaţi savanţi, rezultă din unele inscripţii morméntale de
pe cimitirul cel vechiu din Bucureşti, pe cari vedem pomenindu-se
anume aceasta.
Dar odată cu începutul regenerării Romanilor, vedem şi pe Evrei
dedftndu-se la studii serioase, in afară de cercul lit.erat.urei ebraice,
care incepe să inflorească din nou in Moldova odată cu nouele imi-
gratiuni in mase ale Evreilor-poloni. Astfel u n act oficial de la
1847 Noemvre 15, ne vorbeşte deja de tineri cu studiile făcute in
2
streinătate şi cari adoptă portul european ).
Bolulce l-au j u c a t Evreii in Principate ne este ancă puţin cunos-
cul. Totuşi, de ar fi să j u d e c ă m după datele ce avem, Evreii n'au
dus aci un train obscur şi fără însemnătate pentru viaţa publică
română.
Este ştiut ca 'medicii Evrei, cari erau de obiceiu oameni cu cu­
noştinţi intinse, se inalţau mai in toate Statele la rangul de favoriţi
ai stăpănitorilor şi ai inalţilor demnitari de Stat sau ai Bisericii şi
jucau adesea un rol însemnat. Nu avem ancă ştiri pozitive despre exis­
tenţa unui numér de medici Evrei in Principatele romane, dar cată
să fi fost in toate vremile mai ales in Moldova, şi chiar in Vala-
3
chia, unde codicele religios al lui Mathei Basarab ), le oprea exer­
citarea profesiunii lor binefăcetoare ; ar fi dimpotrivă de m i r a r e c a i a
vremile acelea, cănd medicii Evrei se b u c u r a u peste tot locul de un r e ­
nume mare şi o încredere oarbă, când era acreditată părerea, că aceştia

Dr. JK. Aşuzâinintele etc., in An. p. Is., VIII, p. 2 R - S 1 .

') Manualul administrativ al ^îoldovii, ÎI, p. 52^.
;
^ Vezi cap. III,
sunt singurii dăruiţi de cer cu darul lecuirii, să nu fi fost chemaţi
l
şi aduşi in P r i n c i p a t e ) sau Evreii să se fie lăsat fără medici in loca­
lităţi unde e r a u mai numeroşi. Altminteri avem pentru veacul al
2
XVI cazul unui medic şi r a h i totodată, in I a ş i ) .
Dacă anse au fost medici Evrei, este vêdit, că au trebuit sâ-şi
creeze şi aci u n loc şi o poziţiune excepţională, cu efect a s u p r a
trebilor publice. Un exemplu foarte interesant ni s'a conservat din
Muntenia. Sub Nicolae Mavrocordat (1719—1730) ne intămpina un
medic de Fonsega, fost m a r a n , diplomat rafinat şi sfetnicul lui Vodă,
a c ă r u i a toată încredere isbutise a câştiga. Acest medic, in intime
relaţii cu reprezentantul Franţiei, face combinaţii şi ţese intrigi po­
litice, ce ingrijesc pe imperiul german, aşa că caută a se scăpa de
3
densul prin r e s t u r n a r e a D o m n u l u i ) .
O altă imprejurare mai importantă, e că in Turcia Evreii se
b u c u r a u de o poziţiune excepţional de favorabilă in veacul al XV
şi al XVI ; e r a u atotinfluenţi in Constantinopole in acest restimp,
şi n'au încetat a avea favoriţi pe lângă Serai şi Paşale p â n ă in
timpul de faţă. Curtea Sultanului dispunea anse in lungul veacu­
rilor de soarta Principatelor şi Domnii şi boerii Ţerei, aveau nece­
sitate de concursul favoriţilor, ori decăte ori i ajungea vr'un păs
4
sau i muşca şarpele ambiţiei ) . Dacă pungile cu bani le deschideau
orice poartă, greutatea cea m a r e era adesea de a dobândi acele
pungi gi aveau in cele mai multe cazuri necesitate de a fi crezuţi
pe cuvent. Evreii din Ţară, cari întreţineau relaţiuni cu cei din
Turcia şi aveau acolo rude, prieteni şi case comerciale cu legă-
5
minte de afaceri ), le putea veni in ajutor prin scrisori de r e c o -
m a n d a ţ i u n e , cari să le deschidă unele uşi şi să le procure banii şi
6
creditul n e c e s a r ) . De recunoştinţă, se înţelege, favorizau apoi pe

' ') Exemple cu privire la acest subiect sunt numeroase, aşa Papii opreau pe popor de a
alerga la ajutorul medicului evreu şi ei insuşi şi alţi prelaţi inal)i aveau personal medici Er
vrei (Leibärzte).
') Salomon Delmedigo, op. cit., 1. c, vezi la cap. I. .
8
) Doc. Hurmuzache, VI, p. 278—79.
4
) Pana acum se ştiu patru Domni ajunşi la Domnie prin intervenirea unor favoriţi
Evrei-turci : Alexandru Lăpuşneanu al Moldovei recapătă a doua domnie (1564—1566) prin.
favoritul evreu Migues (Archiv, ist., I, 1, p. 148) ;— -4ron-Vodă al Moldovei (1591—1594) prin
un medic al lui Sinan-Paşa (Doc. Hurmuzache, III, p. 228) ; Constantin Mavrocordat si Ca-
ragea ai Valachiei prin bancheri ai Vizirului (vezi mai jos).
Un domn muntean, Mavrogheni, ajuns prin intervenirea unui Evreu din ţară (vezi mai jos).
5
) Vezi Cap. I.
") Nu trebue să ne mire că n'avem, date destule pentru a proba aceste cu evidenţă, căci
istoria Românilor e pană acum prea puţin scrutată şi mai de loc cunoscută sub punctul
de vedere politic şi social: colecţii mai mari de documente abia incep a apare.
binefăcetorii lor, şi le acorda un loc important la curte sau la trebile
statului, dacă aveau însuşirile personale necesare. De altă parte era
obiceiul, ce este ades relevat de istoricii Români, ca Voevozii să
aducă cu denşii o m a r e parte din creditorii lor şi din acei ce-i
ajutaseră să capete Domnia, pe cari in putere fiind, i resplăteau prin
fel de fel de favoruri ; intre aceştia se aflau desigur şi Evrei. Uu căzni
s'a transmis prin tradiţie. Celebi Mente§ Bally, care fusese ban­
cherul Vizirului şi in m a r e favoare la el, ajutând pe Const. Mavro-
cordat la dobândirea scaunului Munteniei in u n a din domniile sale,
fu provocat de acesta ca să-1 urmeze in Ţară şi odată stabilit in
Bucureşti, i a c o a r d â privilegii şi scutiri şi-1 inalţă la r a n g u l de
Sfetnic intim al Domniei. Fiul şi nepotul seu Abraham §i Isac Bally,
b u c u r ă n d u - s e asemeni de calităţi intelectuale distinse, continuară a
păstra aceste privilegii, prin renoirea hrisoavelor, cum şi inalta
demnitate de Sfetnic intim al domnilor fanarioţi, ce se succedau.
Indeoseb se b u c r a Isac Bally de o m a r e favoare la Vodă Nicolae
Mavrogheni, căci el ajutase să ajungă la Domnie prin i n t e r v e n ţ i a
s a ' ) . La 1827 ne intămpină u n hrisov al lui Grigore Ghica al Munte­
niei in care acoardă privilegii fraţilor Hillel §i Isac Manoach din Bu­
cureşti, «pentru că s'au aflat slujind Domniei c u s ă r g u i n ţ ă , a r ă t â n d u - s e
2
cu protimie la orice t r e a b ă s'au insărcinat» ) . Acelaş Hillel M a n o a c h
fusese ales la 1848 ca consilier comunal al comunei Bucureşti. De
la 1839—1848 Davicion Bally funcţiona ca casier al Agiei din
Bucureşti; ear in Moldova Salomon Pascal timp de 11 ani, de la
1 8 3 9 — 1 8 5 1 , ca prezident de eforie (primar) al urbei Vaslui şi şef al
3
pompierilor ). Michel Daniel şi Wechsler din Iaşi fusese inăltaţi la
4
r a n g u r i de b o e r i ) .
La 1573 figurează un evreu Şaim sin Iosef c a secretar al lui
5
Alexandru Mircea al Munteniei ).
La Septembre 1 5 9 1 , un e v r e u Emanuel a ocupat sau era să ocupe
scaunul Domniei in Moldova ; in orice caz a fost numit Domn peste

') M. Schwarzfeld, Davicion Bally, in An. p. Is., IX. p. 2—3.

") Israelitul român, redactat de Dr. Barasch, 1857, No. 21.
3
) Ştafeta, Iaşi II, 1879.
*) înfrăţirea II, 1887, No. 13, trei acte oficiale de la 1851 cu acordare de privilegii şi cu
recunoaştere a însemnatelor servicii aduse Vasluiului.
5
) Venelin, Documente romano-bulgare (rus.), Petersburg 1840, p. 205, ap. Hasdeu op. cit., p.
80.—D. Hasdeu greşeşte cănd ia pe Şain sau Şaim fiul lui Iosef drept Evreu-spaniol ; nu­
mele de Şaim egal cu Şaie sau Ieşaia e întrebuinţat sub această formă numai ia Evreii-
poloni, pe cănd Evreii-spanioli işi zic Iesaia;—apoi e mai firesc ca un Evreu-polon să ştia
bine limba oficială deatunci, pe cea slavonă, ca un Evreu-spaniol (oriental), căci aceştia
din urmă cultivau numai limbele turcă şi greacă.
acest Principat de Sultan, pentru că se b u c u r a de sprijinul r e ­
prezentantului englez in Constantinopole, atotinfluentului medic
evreu Salomon Eskenasy (Tedesky), a hogei Sultanului, a muftiului
şi a unui boer r o m a n Petraşcu, c a r e i e r a prieten, şi dăduse conform
obiceiului acelui timp, nişte, sume e n o r m e drept d a r Sultanului şi
favoriţilor lui *).
Nu avem ştiri pozitive dacă Evreii din Principate au participat
la mişcările naţionale mai importante, este â n s ê , ştiut, că luară o
parte insemnatâ la revoluţia din Valachia de la 1 8 4 8 .
Un Davicion Bally contribue la posibilitatea isbucnirii revoluţiei,.
2
scăpând, prin intervenirea-i, de o moarte sigură pe şefii ei ) ; u n
z
Rosenthal şi Iscovescu ) se jertfesc pentru isbănda revoluţiei şi m ă ­
rirea patriei / o m â n e , şi Evreii îndeobşte primesc cu toţii cu e n t u -
ziazm de a servi această mişcare patriotică ; ei sunt gardişti v o ­
luntari, contribue la colecte şi câţiva mor la atacul Turcilor pe
4
dealul Spirei ).
Pe câmpul literilor şi al ştiinţei, ce incep a se cultiva abia
după 1 8 2 1 , figurează naturalistul Dr. I. Barasch (mort 1863) m a ­
estru popularizator, acărui nume şi opere vor r e m ă n e a neuitate.
El este primul savant roman şi profesor de istorie naturală la c o ­
legiul naţional in Bucureşti.
Revoluţionarii mai sus pomeniţi, r e m a ş i vestiţi, Rosenthal (nr.
1852) şi Iscovescu (m. 1854), sunt cei dintei pictori români cu lu­
c r ă r i adevêrat artistice, cari vor ocupa un loc de onoare in istoria
picturei române.

î n d e l e t n i c i r i l e . Evreii stabiliţi in Principate a v e a u ca principală

ocupaţiune negoţul in toate r a m u r i l e sale. Cu deosebire se indelet-
niceau cu negoţul vitelor şi al grănelor şi cu desfacerea de mărfuri
polone şi turceşti ; cănd comunicaţia devine mai u ş o a r ă şi mai puţin
primejdioasă ei incep a stabili legaturi cu teri mai depărtate, cum
Germania, Prusia, Italia, etc. Cea mai m a r e parte de Evrei, ca şi alţi
streini cari negustor iau in Ţ a r ă in veacurile m a i depărtate, n u erau
stabili cu negoţul lor, ci colindau toate oraşele şi orăşelele, cumpă-
]
) Doc. Hurmuzache, III, p. 153. Vezi interesantele observaţii asupra acestui document
in studiul d-lui Dr. E. Schwarzfeld, Un evreu in scaunul Moldovei, in An. p. Is., VII, p.
113-16.
!
) M. Schwarzfeld, Davicion Bally, in An. p. Isr., IX, p. 8—9.
3
) Vezi Biografiile mele in An. p. Isr., VII şi VIII.
*) Pruncul roman, 1848, p. 74 şi 155 ; Poporul Suveran, 1848, p. 102; C. D. Aricescu, discurs
in Spre memoria Dr. Barasch, şi Rev. Isr., I, II p., 631.
rănd marfa ce lc trebuea pentru streinătate şi venzënd- pe cea
adusă deacolo. In acele vremi era in Ţ a r ă un numér p r e a nein-
semnat de negustori şi Domnii Români, in dorinţa de a inlesni po-
pulaţiunea, de a o pune in poziţie să-şi indestuleze trebuinţele invita
pe «orice om şi orice negustor» să vie in Ţară, «să venză ce are
şi să cumpere ce-i place», asigurăndu-le o petrecere liniştită şi
1
pacinică şi fâcendu-le uşurări de v a m ă ) .
Călăuzit de aceste vederi, Dan I a c o a r d ă deosebite privilegii E-
vreilor-unguri, ce venise a se stabili in Muntenia in veacul al
XfV-lea şi astfel vedem oraşul Turnul, devenind u n important cen­
2
tru c o m e r c i a l ) .
fn Muntenia Evreii e r a u «toleraţi ca o naţie folositoară şi c o ­
mercială»; in al XV şi al XVI veac mai tot negoţul era in m ă n a lor ;
ei intinseră relatiunile până in Germania, de unde aduceau stofe:
mătftsării şi mărunţişuri ; erau şi unii bancheri-cămâtari şi fabri­
3
canţi sau vênzêtori de r a c h i u ) .
4
Trecénd la veacurile mai apropiate d ă m dedovezi n u m e r o a s e )
că principalii negustori sunt Turci, Eorei, Armeni şi Greci ; ear
«prea putini din Moldoveni, pentru că Moldovanului din fire este
născută mândria sau să zic m a i bine lenea, căci orice neguţătorie
socotesc că este lucru de ruşine, osebit numai de neguţătoria cu
5
pâinea, care o iac pe moşiile l o r » ) .
«In genere vorbind, zice şi Fotino, comerciulin Ţ a r a românească
totdeauna a stat adormit ; căci Românii niciodată n'au arëtat spi­
ritul acela de ghibăcie, de stăruinţă şi de muncă, care este baza
6
comerciului ).
Din diverse urice rezultă, că negoţul Românilor se mărginea la
verdeţuri, fructe (mere), peşte, sare, sucmani, pănză, fer, tinichea,
vase de lut şi de lemn, ceară, miere, vite şi blăni de vulpe,«de jder
şi de veveriţă'), cum se vede d a r Ne-Romănii aveau inainte-le un
') A se vedea cu deosebire hrisovul lui Vlad-Vodà Dracul dm 1439, Sept. 8, in Arcli. ist.,
I> 1, P. 84.
-') K'X/àlniceaim, op. cit., p . 76 şi Sulzer, 1. c.
*i A"".'/., p. 114 şi 237—38 (iară indicare de isvoare): negoţul cu spirtuoase orafoarte intins
in Muntenia pe acea vreme, astfel Paul de Ab^qv) (Ar. I, 1, p. 8), spune că iu această ţ a r ă
sunt nul de case pentru vOnzare de vin, de spirt, de bere, etc.
4
) Exceptând ceeace reiese din documente izolate, a v e m afirmări clare şi pecise in Can-
Uutir, Sulzer. Carra, Fotino, Del Chiaru, Wulff, etc.
s
) Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei (scrisă in limba latină la 1710), Iaşi 1851, ed. C.
Neeruzzi, p. 244.
;
i U. Fot!un, op. cit., III. p. 142,
') Jl.Jrhixu'lek, op. c i t , I, p. 38 si 1 3 1 , rezultând c l i n un uric al lui Stefan cel Mare do la
14;V. un alt uric de la 1 4 6 6 , si unul de la 170!'.
•camp mănos de activitate, de c a r e e imposibil ca Evreii să nu se fi
folosit in toată întinderea lui.
La începutul acestui veac întregul negoţ in Bucureşti, era «in
manele numeroşilor comercianţi Greci si Evrei », şi Nemţii ca m a n u -
;
facturişti ) ; cât despre Moldova n u e r a un singur sat sau cătun in
c a r e să nu fi făcut a rodi industria lor ; nu era u n singur oraş in
2
c a r e să nu fi avut stabilimentele lor ) .
Negoţul cu grăne, şi cu animale, mai ales cornute, era pentru
Evrei, in lungul veacurilor, negoţul cel mai principal şi mai pro­
ductiv ; şi îndeobşte acei ce exportau vite, importau şi desfăceau
s
tot felul de marfă, mai ales manufacturi ) .
Sute de ani ţinu in Moldova negoţul cu perje (prune) şi nuci ;
t a b ă r e de care porneau adesea, până la 1832, incărcate cu a ş a pro­
ducte, indreptăndu-se spre Polonia şi Rusia şi, cum afirmă M. Dră-
4
ghici \ < Acest comerţ era a Jidovilor şi dintrënsul s'au înstărit
ăi mai mulţi clin capitaliştii de astăzi*.
In veacul trecut şi chiar mai înainte, Evreii figurează in Princi­
5
pate ca giuvaergii, avënd toată nobilimea drept clientelă ) .
Sub domnia turcească, oprindu-se exportul grănelor, începe a se
.introduce pe o s c a r ă întinsă negoţul cu bëturile spirtuoase. «Grănele
neconsumate trebuea prefăcute in obiect exportabil — in vite. S'au
combinat lucrurile. Velniţa (fabrica de spirt) consuma prisosul şi
da h r a n ă vitelor. Velniţa producea rachiu, rachiul t r e b u e a consumat
şi e r a mult. S'au făcut multe crâşme. P e n t r u acestea t r e b u e a c r ă ş -
mari. S'au adus mulţi Evrei şi proprietarul impunea fiecărui din
supuşii sei de a lua atâta r a c h i u pe an. Unele plăţi pentru muncă
6
se făceau in r a c h i u > ) . — Boerii avënd dintotdeauna monopolul

') Ersch u. Gruber, AUg. EneyclopedieMer Wiss. u. Künste, Lipsea 1824, XIII, p. 421 (la Bu­
cureşti).
3
) N. Suţu, op. cit., p. 53.
a
) Citatul act al lui Petru Schiopu de la 1579 şi Respp. Mas. Benj.; D. Cantemir, op. cit.,
p. 245, unde arată că vitelo se cumpëra in cirezi numeroase şi se vindeau cu preţuri induite,
şi Întreite ; despre cumpărări insemnate de grăne in al XVI veac vezi Thadeus Czacki, Eos-
prawa o Zydach, p. 83, ap. G-raetz, op. cit. IX, p. 462.
•*) Istoria Moldova pe timp de 600 ani, Iaşi 1857, I, p. 26 (fără indicare de isvoare).
*) Andreas Wolff, Beiträge zu einer statistischen-historischen Beschreibung des Fürsten­
thums Moldau, Hermanstadt 1805, p. 123 şi pentru Muntenia inscripţii mormëntale de pe
cimitirul din Bucureşti in posesia Societăţii istorice. — Tradiţia a păstrat numele unui
David argintar, mare maestru in arta sa. Un domn fanariot auzind despre iscusinţa lui,
el însărcina să facă un candelabru de argint pentru 80 lumânări, ce voia să-1 dea ca dar
Sultanului. Lucrarea reuşi aşa de bine, că făcu senzaţie la Constantinopole şi Vodă vesel
• de succesul obţinut, acorda Evreilor privilegii şi numi pe argintar Mare-Staroste (I. Şa-
pira, Com. Ploeşti, la adaus).
*) ÎI. Eminescu, art. citat, 1. c.
cărciumelor, ei e r a u interesaţi pentru venitul lor şi işi făceau
fabrice de spirt, ce le incredinţa la meşteri Evrei-galiţiani anume
aduşi, cu care işi aprovizionau din destul crâşmele, al căror numér
él inmulţea mereu ; totuşi m a i puteau exporta cantităţi imense ; aşa
că incepénd din veacul al XVII una din veniturile cele mai însemnate
ale Domniei rezultă din exportul horilcei, care producea 200,000 lei şi
1
mai bine pe a n , la 3 lei pe v a d r ă ) .
Negoţul cu banii sau cu camătă, c u m reiese din mai multe do­
cumente, nu a fost niciodată o indeletnicire specială şi exclusivă
a Evreilor Români, ci dimpotrivă ei au ocupat in acest negoţ locul
din u r m ă ; el se cultiva pe o scară întinsă de indigeni şi neguţă­
tori streini, cari veneau aci cu afaceri. Grecii şi Turcii a u fost
aci cei mai principali c ă m ă t a r i până la momentul ce ne preocupă,
mijlocul acestui veac. Evreii figurează şi ei in acest timp ca im-
prumutători de bani in Ţară, dar se vede clar, că nu au prea fost
Evreii aceea, cari au avut c a m ă t ă sau zărăfia c a ocupaţie princi­
pală sau exclusivă. Nici Gantemir, nici Sulzer, nici Carra, nici Del
Chiaro, nici Fotino şi nici Wolff, şi nici alţi cari dau o specială
atenţie Evreilor şi e n u m e r a sau indică ocupaţiile lor, n ' a u găsit că
ar fi locul de a pomeni despre afacerile lor de imprumut ; dovadă
că deabia se ştia despre aceasta, d e a b i a că se deda la acest soiu
de afaceri.
O dovadă şi mai palpabilă e, că din numeroasele documente ce
ne pomenesc despre camătă, abia in 5 — 6 e vorbă de Evrei ca im-
prumutători şi n u m a i in două cazuri de un n u m é r nehotărât ; anse
nici in aceste cazuri ei nu se pomenesc singuri, ci a l ă t u r e a cu
Turci sau Greci şi se refera la unul şi acelaş timp şi loc, la Mun­
2
tenia şi la j u m ă t a t e a a 2-a a veacului al X V I ) .
In schimb anse dăm tot in Muntenia de liste de datorii, in cari
3
Evreii nu figurează de loc ) .

') Fotino op. cit., III, p. 237 şi 341.

3
) Inteiul caz se află intr'un document de la 1587 al lui Mihnea-Vodâ, in care spune
că Episcopul Râmnicului vëzënd pe mai mulţi oameni «ingreoiaţi cu camăte la Ovrei, au
fost rëmas sëraci de părinţi şi sfinţia sa i-au plătit de către Gelepi şi de la Ovrei şi de
către multe părţi» (in Tocilescu, op. cit. p. 13).
Al doilea caz in relaţiunile despre măcelul inscenat de Mihai Viteazul imediat după sui­
rea sa in domnie, la 1593, in Stavrinos, Vitejiile lui Mihai-Vodă (Tesaur de monumente ist.
I. p. 287) şi in Doc. Hurmuzache, III, p. 463, in cari se spune, in cel iutei, că Turcii şi
Evreii cereau nemësurate datorii de la Romani şi in al 2-lea, că Mihai chema la Divan
public pe toţi creditorii sei, care veniră in numër m a r e : Turci, Greci, Evrei, si alti.
3
) D. Tocilescu, in Rev. p. Ist., archeol., şi fil., II, 1, p. 237, publică o listă de datorii a lui
Radu Jianu din 1736 Marte 20, in care figurează l-t nume: 1 Turc şi restul Romani (sau
 In Moldova nu ne intămpina in tot lungul veacurtlor o singură
indicaţie colectivă de Evrei imprumutâtori de bani. Dimpotrivă avem
dovezi excelente, că Evreii in adevër n ' a u avut decât prea puţin,
şi n u m a i in treacët, daraveri de bani. Astfel in toate «sämile» Mol­
dova pe anii 1777—1804, «in toate numeroasele daraveri conţinute
in condici, mai ales in acele de plăti de poliţe, intelnim numai
n u m e romaneşti, turceşti şi greceşti... 0 singură dată găsim amintit
pe un israelit in condica pe 1786 : «110 lei unui jidov trimiţendu-se
1
din porunca M. S.» ) .
Două liste de datorii din 1792,» cuprinzênd vr'o 50 condee, şi a r ë -
tănd oameni din diverse stări sociale, Romani, Greci, Turci, n u
conţin decăt trei Evrei .cu suma de 1691 lei, la 28,752 lei, din cari
doi sunt, arëtati ca negustori de mărfuri şi au a primi şi pentru
2
marfă şi pentru bani daţi cu imprumut ) .
Restul de acte, 2, ne a r a t ă la 1710 o datorie a unui boer, Apostol
s
Mihuleţ, de 394 lei către Cerbul jidovul ) şi la 1784 o datorie de
4
40. lei a fabricantului Petre Magi către Herşul jidov din Hârlău ) .
Aceasta nu ne poate dovedi nici puţinătatea numërului Evreilor
B
nici că ei ar fi fost atunci sëraci, cum crede d. Xenopöl ). Declaraţia,
0
lor că a r fi «oameni sëraci» ), privind pe orëndarii ce locueau la
sate, n u poate c o n c u r a de loc la susţinerea acestei teze.
Evreii n u se indeletniceau cu împrumuturi de bani, pentru că aveau
ocupaţii sigure şi productive şi din cauza vieţei cei simple, patriar-
chale a Românilor de atunci, banul nu ajunsese ancă a fi o marfă
aşa de căutată şi producëtoarâ de foloase aşa mari. Altminteri, in

poate şi unii Greci) din diverse stări sociale. Datoriile variază intre 163 şi 500 taleri, sume
destul de mari pentru acea vreme.—Oumcăşi,iJo)H㻫'< făceau daraveri de împrumuturi rezultă
din mai multe documente din diverse timpuri. Astfel in Archiv, ist., I, 1, p. 8, vedem pe,
un boer Mihai ca unul ce a împrumutat 7700 aspri (doc. din 1610), etc. etc.—Pentru Mol­
dova vezi Melchisedek, op. cit., unde figurează in documente pe lăngă Turci şi Greci, şi Ro­
mani de tot soiul, prelaţi inalţi, monahi, etc.
') A. D. JCenopol, Finanţele in epoca Fanarioţilor. Sămile Moldovei din anii 1777—1804, in
Rev. p. ist., etc. I, 1, 61—62.—D. Xenopol scoate din această observaţiune absurda concluzie^
cum că n'ar fi fost atunci decât prea puţini Evrei in Moldova, de par'câ ar fi un ce impo^
sibil ca Evreii să nu fi fost cămătari; cu astă ocazie face o mulţime de teorii şi tirade-
azi la modă cu privire la Evrei, spre batjocura ştiinţei şi a bunului simţ şi in hatârul pa-
siunelor politice.
*) Melchisedek, op; cit., II, p. 154-58.
8
) Frat., IV, p. 47, actul acesta, foarte important (v. cap. III) se află in archiva din Cer­
năuţi ; o copie legalizată in posesiunea d-lui Dr. E. Schwarzfeld.
;
') Frat., IV, p. 199.
5
) art. cit., p. 62.
") Kogălniceann, Archiva românească, II, p. 150 (ïntr'un document al lui Gr. Ghica de
a 1782 privitor la oprirea şederei Evreilor la sate).
nici o parte a Europei Evreii n ' a u început prin a fi u z u r a r i : numai
impinşi de împrejurări ei îmbrăţişează intru tărzeu in evul mediu
1
acest, negoţ ). împrejurările aceste neexistănd aci, ei au u r m a t o
cale firească.
Adevèrata îndeletnicire a Evreilor cu camătă in aceste Teri incepe
odată cu influenţa rusească, când boerii şi chiar negustorii romani
se invaţă de la Ruşi a-şi petrece cu jocul cărţilor şi petrecerea se
face patimă. Jocul cărţilor secera multe victime. Boeri, cucoane,
3
boerenaşi şi negustori işi vezură averile risipite ) şi spre a ieşi din
i m p a s recurgea la boccegiul. la samsarul şi la negustorul evreu,
c a r e le sta m a i aproape, ca sâ-i scape din nevoia deocamdată m o ­
mentană, in schimbul unei recompenze b u n e .
îndată ce o afacere incepe a fi productivă ea se cultivă. Negus­
tori se lasă de negoţul dinainte şi se fac zarafi şi b a n c h e r i ; atunci
«prin creditul lor, an atras la denşii toate capitalele zăcetoare in Ţară
şi le au pus in circulaţiune ; imprumutăndu-le comerciului şi agri-
cullurei, ei s'au făcut prin aceasta, intermediarii necesari intre capi­
talişti şi agricultori. Aceste ne esplică cum astăzi capitaliştii cei
3
m a r i din Ţară sunt in m a r e parte Israeliţi» ).
Intermediarii sau samsarii se iviră in numër demn de remar­
cat «indată ce agricultura sporise şi comerciul interior l u â p r o -
porţiuni mai mari». Ei au crescut in proporţiune cu relaţ.iunele din
4
intrul Terii ).
Ar ensile sau l u a r e a moşiilor cu anul de către Evrei, m a i cu
deosebire in Moldova, datează de mult; ele incep desigur odată cu
epoca fanarioţilor. Boerii nu-şi administrau singuri moşiile, din acă-
ror recoltă anuală rezulta in trecut un venit, ralativ, neinsemnat ;
ei nu puteau şi nu voiau să aibă grija recoltei şi ţineau să se bu­
c u r e de venit in linişte. In timpul fanarioţilor, Evreii inmulţindu-se,

') R. Tloettiger, Zur geschichte der Juden Deutschlands In frühen Mittelalter, in Ztft f. d.
Geschichte der Juden in Deutschland, 1886, p. 83: «Die Klagen über jüdischen "Wucher
(fangen an) erst seit der Mitte des 12 Jahrhunderts».
") V. Alecsandri, Constantin Negruzzi, in Conv. lit. VI, p. 6: «Acerile fand ancă neatinse
1
(la 1828 — 1840) de cangrena cometei jidoveşti, deşi foari spuse la pericolul jocului de cărţi, al
stosului introdus in ţară de oficerii muscali, permiteau boerilor un confort de lux cu totul
oriental».—M. Eminescu, art. cit., p. 172 — 173 : «Invaziile ruseşti aduc jocul de cărţi. Intr'o
societate in care munca ar fi fost lucrul principal, jocul de cărţi n'ar fi fost nimic; intr'o
societate de privilegiaţi, fără nici o treabă, care caută să-şi omoare vremea — jocul de
cărţi a trebuit să fie destructiv — un element de nestabilitate in averea oamenilor».
3
) M. Kostaclie Epureanu, t>r. cit, p. 46; d-sa mai relevează tot aci faptul cunoscut, că Evreii
cari s'au stabilit in ţară in acest secol «au inceput cu meseria, pe urmă s'au făcut neguţă­
tori, şi apoi, aglomerând un mic capital, au devenit bancheri».
*) ibid., p. 44.
simţiră probabil necesitatea de a fi activi şi pe acest térém şi b o e -
rimea primi b u c u r o s a trece peste obiceiul pământului şi a-i primi
alăturea cu arendaşii Greci, cu cât le oferiră căştiuri mai mari. Odată
stăpâni peste moşii, ei işi d a u silinţa a le ingriji căt mai bine, spre
a-şi goni pe infruptaţii arendaşi Greci, cari neavënd p â n ă atunci
nici o concurenţă se îmbogăţise de pe u r m a mult scăzutelor a r e n d e .
Nu incape indoealâ, că lupta intre Evrei şi Greci e r a m a r e şi d a ­
torită intrigilor ţesute de ei, atunci atotinfluenţi, Evreii se vëd n e ­
contenit hărţuiţi prin repeţite decrete de isgoniri din sate şi de l a
1 2
a r e n z i ) , pe cari anse boerii, c a parte interesată, ştiu a le z ă d ă r n i c i ) .
Negoţul cu robii, adică r e s c u m p ê r a r e a şi vinderea robilor, un
3
negoţ insemnat al Evreilor din mai toate statele europene ) , se
exercita de Evreii-romăni, din cauze ce nu cunoaştem, pe o s c a r ă
foarte mică. Un singur document numai pomeneşte de u n a t a r e
negoţ al Evreilor-romăni. El e m a n ă de la Stefan cel Mare, cam d e
la anul 1498—1499, şi este cel mai vechiu act oficial, in c a r e s e
pomeneşte despre existenţa u n u i Evreu in Moldova.
Stefan scrie principelui Poloniei Alexandru Jagello : «Să ştiţi c ă
ambasadorul graţiei voastre, acest diac Buhusz, a găsit in Moldova
la u n Evreu o doamnă poloneză rescumperată din robia tătărească
şi neavënd banii ca să plătească Evreului, a pus chezaş pe boerul
nostru Teodor, staroste de Hotin, pentru suma de 120 galbeni u n ­
gureşti roşii, obligăndu-se prin inscris a trimite datoria la Hotin,
la ziua inălţârii Domnului ; aşa dar graţia voastră să poronciţi acestui
4
Buhusz a u r m a cu plata» ).
Negoţul cu rescumpêrarea robilor de Evrei işi avea puternica s a
raţiune. E v r e i i e r a u in veacurile trecute singurii, cari puteau avea lesne,
pretutindeni, in coreligionarii lor, reprezentanţi siguri cari să-i pună
in cunoştinţă despre prizionerii robiţi şi a le mijloci r e s c u m p ê r a r e a lor
in condiţii favorabile. Astfel ei avea prilejul de a-şi câştiga adesea
favoarea şi chiar prieteşugul celor mari, indatorindu-i prin aflarea şi

') Dacă motivele indicate contra Evreilor in aceste decrete ar fi fost serioase şi inte-
meiate si Domnii erau in adevèr numai doritori de binele sătenilor, atunci ordinele de
isgonire s'ar fi intins şi asupra Grecilor, cari au rëmas până azi vestiţi prin abuzurile
lor contra sătenilor şi prădarea avutului boerilor.
*) W. Wilkinson, Tableau historique, géographique de la Moldavie, traduit de l'Anglais,
Paris 1821, p. 161, arată că un decret de isgonire dat contra arendaşilor streini, găsi o
împotrivire tenace din partea boerilor, aşa că Vodă fu silit să consimtă pe tăcute la
voinţa lor.
s
) R. Hoeniger, art. cit., 1. c, p. 8 2 . - Cunoaştem documente cari ne arată acest negoţ şi:
la Evrei-turci, etc.
*) Archiv, ist. I, p. 8 2 - 8 3 .
rescumpërarea unui m e m b r u scump, răpit de năvălitori, acărei urmă
s'ar fi putut altfel perde. Se inţelege, că un asemenea negoţ a tre­
buit să fie productiv, dar el nu le-a putut aduce vr'o o c a r ă , căci
negoţul cu oameni e r a in vremile trecute un ce foarte comun şi
firesc ca şi orice alt negoţ, şi ei erau numai intermediari-vénze-
tori, dar niciodată furători şi robitori de oameni.
Alături cu comerciul, Evreii exercita şi industrii manuale, meş­
teşuguri, deşi aci terenul nu era liber, Romanii insuşi fiind profe­
sionişti in numèr m a i m a r e '). Dar cum asigură Carra '-), in vea­
cul trecut «nu era numai oamenii de litere, invelaţii şi artiştii,
cari lipseau României, chiar meşteşugurile cele mai trebuincioase
e r a u neglijate. Se afla in adevêr oameni cu tot felul de profesii,
dar cei mai neîndemânatici şi neghiobi, ce am vézut p â n ă acum.
Cei mai buni dintrenşii sunt Armenii şi Evreii şi pentru meşteşu­
gurile groase Ţiganii, câci Românii nu sunt buni a se d a la vr'un
lucru, c a r e cere judecată, băgare de seamă şi m u n c a stâruitoarâ».
3 4
Fotino ) afirmă asemeni, că numai «Nemţii, Armenii şi Evreii )
(se ocupă cu meserii folositoare), ear Românii c u toate câ a u mult
spirit n a t u r a l şi ghibâcia pentru a imita, ânsé nu au aplicare ca
să se ocupe de lucruri ce cer străduinţă, grije şi reflecţiune».
«Adeveraţii meşteri şi fabricanţi inveţaţi in cunoştinţa artelor
0
sunt mai toţi streini», ne spune şi Drăghicf ).
Un act oficial din Moldova de la 1838 ne a r a t ă , câ sudiţii şi Ji­
dovii s'au in tins «cu uneltirea meseriilor şi a neguţătoriilor in toate
8
breslele». Ei sunt cei dintei croitori m o d e r n i ) .
Cu incetul dispar aproape cu totul breslaşii Români; aceasta
deoparte din n e i n d e m ă n a r e a lor la lucru ; dealta, şi mai ales, prin
tendenţa crescendă către funcţionar ism, provocată prin «nestabili-
tatea funcţiunilor publice şi marea uşurinţa a admisibilităţei in
aceste funcţiuni. Toţi acei cari s'au ridicat i n t r ' u n grad oarecare
deasupra nivelului ordinar, au părăsit meseria părinţilor şi au a-
6
lergat la funcţiuni» ), «care le infăţişa perspectiva d'a trece in clasa

') In oraşul Roman de ex. profesiunile cu care se îndeletniceau Românii din vechime
erau: blănăria, croitoria, bărbieria, abageria, cojocăria (Melchisedek, op. cit. I, p. 17).
a
') op. cit., p. 190—91, privitor la Muntenia. — ) Op. cit. III, p. 141.
') ibid. III, p. 332, arată că in «Iaşi şi in alte câteva oraşe, sunt Armeni şi mai mulH
Evrei, cari se ocupă cu tot felul de industrie şi comerţ».
5
) Op. cit., I, p. 92; vezi şi C. Vernav, pasajul citat mai sus.
') Man. adm. al Princip. Mold., II, p. 41-42.
") (M. Kostache-Epureanu), Gestiunea Israeliţilor tratată înaintea Curţii de apel din Iassi
sect. II, Iaşi 1867, p. 48.
boerilor», clasă c a r e era accesibilă tuturor Romanilor şi care des­
chidea poarta privilegielor, mai ales că «cu căt această c l i s ă de­
venea mai puternică prin drepturile şi privilegiile sale şi prin u r ­
m a r e mai considerată in societate şi mai favorizată inaintea legilor,
cu atâta industria şi comerţul e r a u mai nesocotite, lipsite de d r e p ­
turi, apăsate de toate sarcinele publice şi chiar lovite, sacrificate,
1
cănd se aflau in procese cu funcţionari, cu boeri privilegiaţi» ) .
Evreii începură atunci a ocupa golurile remase :
«Unde bacalul boerit şi-au inchis dugheana şi-au desahis-o Evreul ;
unde fiul blânarului s'au făcut cinovnic, blănarul Evreu şi-au des­
chis dugheana, unde ciubotarul Roman s'au fâcut custode al urbei,
2
sau paznic de noapte, acolo Evreul şi-au deschis ciobotărie» ).
Meşteşugarii Evrei nu n u m a i c ă au găsit goluri, pe cari au putut
s
să le ocupe, d a r cum afirmă M. Gostache Epureanu ) , care a apucat
acele vremi, aceştia au fost asemenea chemaţi in Moldova. «Îndată ce
am adus din streinătate productele industriei occidentali, ne zice d-sa
trebuea să aducem şi meseriaşi ; câci cei cari făceau anteree nu
puteau să facă şi frace, nu puteau să facă acele obiecte de lux sau
de trebuinţă corespunzètoare la nouele obiceiuri pe cari le a d o p t a m
Aceasta a n o a s t r ă trebuinţă a provocat venirea in Ţ a r ă a unei a
doua categorii de Jidovi, a c e a a meseriaşilor. Aceşti oameni au fost
totdeauna protegiaţi, căci devenise o necesitate socială».
Adevêrat surprinzëtor e faptul de a vedea pe Evrei introducënd
in Moldova marea, industrie intr'un timp cănd nu se ştie să fi fost v'ro
incercrre in acest senz din altă parte. Ceea ce zicem aci cu privire
la Evrei se confirmă prin documente oficiale. Un hrisov al lui Gri-
gorie Ion Calimah de la 1768, Martie 30, acoardâ lui Hertel Mar-
covici din Hărlău dreptul de a deschide două fabrici, u n a de hâr­
tie şi alta de sticlărie, cu a n u m e privilegii. In apropiere de Hărlău,
la satul Vitijenii işi ridică atunci Evreul importantele şi folositoa­
rele sale stabilimente, cari incep indatâ a funcţiona sub conducerea
a 3 meşteri Evrei şi a 60 lucrători. Totodată «Herţel jidovul» işi ia

') (/. Heliade-Râdulescu), Evreii in România, ce sunt şi ce pot să fie. Buc, 186ï, p. 67—8
altminteri aceste fapte au fost foarte adeseori repeţlte şi confirmate in Camere, broşuri si
ziare de contimpurani puşi in poziţie a şti adevërui.—.4. JD. Xenopol, Istoria Românilor pen­
tru clasele primare, Buc. 1879, ed. II, p. 76, sub capitolul «Epoca fanarioţilor in Muntenia
şi Moldova», spune că : «Toţi aceşti boeri se bucurau ancă de un drept foarte însemnat,
acela de a nu plăti dări şi fiindcă boeriele se dădeau de domn, toată lumea alerga la
acesta şi nu cruţa nici un soiu de slugârie faţă cu domnitorul pentru a le dobândi».
') M. Eminescu, art. cit., p. 172.
s
) Bros. cit,, p. 42 şi 44.
atunci de tovarăş pe italianul Petre Magi şi la 1772 Septembre 3,
ne intămpină actul prin c a r e Divanul Moldovei recunoaşte t r e c e r e a
fabricei şi a privilegiilor legate de ea asupra tovarăşului lui Hertel.
Un act de la 1784 ne arată pe italianul omorăt, şi pe vornicul
ţinutului vidăndu-i socotelile ).
Eacâ u n epizod nou şi interesant, care lasă a bănui şi multe alte.

III
REGIMUL LEGILOR SI AL OBICEIURILOR
In ambele Principate Evreii erau priviţi ca streini şi puşi totdeauna
alături cu ereticii şi păgânii; cu deosebire intëlnim la olaltă pe
Evreu şi Armean ; totuşi poziţia Armenilor era intotdeauna cu
mult mai favorabilă ca a Evreilor. Tărzeu de tot, in epoca fana­
rioţilor (veacul al XVIII), Evreii incep a fi consideraţi c a pâmênteni
2
deşi erau din totdeauna supuşi sau raele ).
3
Birul, ce-1 plăteau Evreii, e r a mai m a r e ca cel de obşte ) .
Acest deghizat Judensteuer, pare că se c u r m a abia spre finele e p o -
cei fanariote, datorită desigur intervenirei turceşti. Eacă in a d e v ë r
ce poronceşte «Prea inaltul hat pentru privilegiurile terii», ce s'au
cetit in divanul Munteniei la 1802 Nov.: «Dajdia de peste an, c a r e se
analogiceşte la toată r a i o a a să se adune de la toţi după cum cu
dreptate va cădea in partea fieşcăruia, ear nu cu unele mijloace
şi pricinuiri fără cale, unii din raele să se apere de dajde şi p a r ­
tea lor să se incarce la ceilaltă r a i a ; la aceste toate s ă se facă
4
totdeauna luare aminte, ca să se păzească dreptatea* ).
La 1814 ne intămpină in Muntenia un hrisov al lui George C a -
ragea, in care se stabileşte ca «să se aşeze după stare şi putere
5
şi pe Armenii şi Ovreii ce sunt legaţi de v i s t e r i e c u numele lor» ) .
In Moldova dările incetează ancă dinainte de a fi incărcate, c h i a r
de la inceputul domniei fanariote şi pare că tot atunci se introduce
acolo obiceiul ca Evreii să-şi plătească dările «in cislă», in c o ­
mun, la a căror stringere nu avea să se amestece «vel aga sau
alţi zapci,» ci Evreii prin orëndueala şi câpiteniile lor s a l e strângă
0
şi depuie la visterie ).
') Fraternitatea, IV (1882), p. 183 şi 199, unde se afla publicate documentele. Originalele
le au dăruit Fraţii Şaraga d-lui Dr. M. Gaster, in a cărui posesie se află acum.
") D. Cantemir, op. cit., p. 248. — *) ibid.
B
*) Tesaur de monumente istorice, II, p. 318. — ) ibid., p. 383.
") Hrisovul de la 1826, a lui loan Sandu Stürza unde pomeneşte de existenţa unor hrisoave
vechi şi se milos tiveşte şi el şi le hotăreste «aşezarea de bir ce au să dea intr'un an
după starea şi putinţa lor», in Rev. isr., red. E. Schwarzfeld, 1874, p. 7. — In aşezământul
 Drepturile lôr se mărgineau la aceste : Ei puteau neguţători liber
şi cu ridicata şi cu mărunţişul, ca şi ori ce pămentean sau strein
statornicit in Ţ a r ă .
Numai streinii trecëtori, ce nu se opreau decât un prea scurt timp
şi cu a n u m e intenţie de a părăsi Ţ a r a indatâ ce-şi vor fi disfâcut
1
marfa, pare că nu puteau vinde decăt cu r i d i c a t a ) .
Ici colo n u m a i se iveşte in Moldova in secolul actu d căte o ne­
2
însemnată restricţiune de o durată s c u r t ă ) .
Industria mare şi industria mică sau meşteşugurile e r a u asemeni
cu totul libere pentru oricine, cum rezultă din aşezâmentul lui Ma­
3
vrocordat. al Moldovei ); nu e r a anse permis meşteşugarului evreu, in
.Moldova cel puţin, de a ţine calfe creştine.
. , Evreii puteau ţine slugi creştine de orice verstă sau sex. Abia l a
1741 Mavrocordat prescrie «copii slugi au fete slujnice de vrestă
4
până la 30 ani s'au hotărât la jidovi să nu se mai afle slujind )»

de la 1741 al Iul Mavrocordat se prevede ca «cei din streini ce vin şi vor veni la oraşe şi la
"s&te să să aşăză, pecetea lor să o plătească osăbit, in cislă să nu fia (Uricariul IV, p. 398) ceeace
arată că acest obiceu era deja introdus pentru toate breslele, deci şi pentru cea evreească •
l à aşezământul delà 1804 al lui Moruz se prevede şi «birul jidovlor, acăror dare s a s e strângă
earăşi osăbit de a lăcuiturilor birnci precum s'a urmat şi pană acum» (Ur. I. p. 18); tot
,in acest aşezământ (p. 19), la motivări (No. 4) se spune anume că şi darea jidovilor e de
lâ o vreme fixată prin anume hrisoave.
') Brezoianu, op. cit., întemeiat pe documentul cel falş de la Topllceni 1525 şi doue pe
pasaje din doue documente, căror le dă un senz greşit, crede a putea afirma (p. 48), că ne­
goţul cu amăruntul, precum cu pâine, carne, vin, rachiu, mere, ceară etc. era oprit strii-
frilor in genere. Pasajele, la cari se referă spre a-şi dovedi teza, se cuprind intr'un aşe­
zământ comercial al lui Alecsandru cel Bun datat Suceava 1407, Octob. 8 (in Archiva ist.
I, 1, p. 132) şi unul al lui Stefan cel Mare datat asemeni din Suceava 1460, Iuli 3 (ibid. p.
"lJ5);in aceste pasaje anse nu e vorbă decăt de un depozit comercial, de o «casă comer­
ciala», ce se permite Lembergenilor a avea in Suceava, in care li se dă voie de a-şi desface
orice marfă a lor, afară de rachiu, pane, carne, bere, probabil pentru că ţara avea de aceste
' i n belşug şi domnii Români voeau ca să se importeze in ţară numai marfa de care se simţea
lipsa şi poate chiar ca ei să fie siliţi a face alişveriş pentru aceste obiecte de hrană şi
beutură la cei statornici in ţară, ear nu să adune numai fără a lăsa ceva in schimb. —Un
-hrisov de la 1804 al lui Constantin Ipsilante al Munteniei opreşte pe neguţătorii Şerbi, Ar­
meni şi Ovrei «carii nu vor fi legaţi cu dajdia in visteria domnii mele, unii ca aceia să nu
aibă voie a vinde cu măruntişu, ci numai cu ridicata" (Tesaur de mon. ist., II, p. 324). Din
acest hrisov, care nu face decăt a reintări privilegiile «campanii cei vechi tot oraşu Cra-
iovii» rezultă, ni se pare, destul de clar cele susţinute de noi, că comerciul era mărginit
numai pentru trecëtori ; ba, tot in acest document se spune desluşit, că oricare «ar vrea
să se aşeze in ţeară» poate intra in campanie după oarecare formalităţi.—Aşezământul de
la 1771 al lui Mavrocordat pentru Moldova, precizează anume ca: «Târgurile să fie volnice
şi slobode la orice fel de ori şi cine cu ce va vrea să se hrănească ne oprii să fie» (Urica-
.-riul, IV, p. 397—98).
a
) Hrisoavele lui Ion Sandu Stürza, ca Evreii să nu fabrice lumânări de ceară, întrebu­
inţate cu deosebire in biserici, oprire ce se face prin intervenţia Mitropolitului; şi de a nu
face pane pentru creştini (Uricariul V, p. 32 şi 166) ; mai era oprit Evreilor de a ţine far­
macii, după tipicul legislaţiei austriace (Monit. of. al Moldovii, 4 Dec. 1858).
„") Man. II, adm. p. 8 şi 8—9 (încheieri de la 1843 şi 1847 ale Sfatului, cari par a se înte­
meia pe un obiceiu vechiu). — ') Uricariul IV, p. 405.
 Evreii puteau locui liber atăt in oraşe cât. şi in tërgun şi s a t e ;
până acum noi nu am găsit vr'o urmă de «ghetto» evreesc. In a 2-a
j u m ă t a t e a veacului al XVIII incepe a li se opri in Moldova de a mai
locui şi a se mai indeletnici cu v r ' u n negoţ la sate, nici de a mai
ţine mo§ii in arendă. Ordinele date in acest senz se repetă d e mai
mulţi domni şi această împrejurare ne a r a t ă îndeajuns, că nu se
prea ţineau in seamă, fiind in opoziţie cu interesele boerilor, pe cari
1
hrisoavele aceste pretindeau a le ocroti ).
Case şi locuri in oraşe le e r a in Moldova deadreptul ingăduit de
a cumpëra şi stăpâni ; in Muntenia ânsê pare a nu se fi bucurat,
niciodată de acest drept decât prin tacita trecere asupra legisla­
ţiei şi obiceiul pămentului. La 1764 Ştefan Mihail Racovită hotă-
re.şte pentru toţi streinii {Greci, Albaneji, Sorbi şi alţi) : «nimeni
din streini, afară din Moldoveni, ce sä vor aşăza aici in ţ a r ă , să
nu aibă voe a cumpăra nici moşie, nici vie, nici casă, nici moară,
nici prăvălie, nici nimica alte lucruri nemişcătoare, ear pe cele ce
până acum vor fi cumpărat, să le stăpânească, anse rămâind la su­
punerea şi orèndueala ce sau zis mai sus», adecă să nu vie cu pre­
2
tenţie de nici un fel ). In Moldova li se răpeşte in treacët acest
drept printr'o anafora de la 1827, al lui Sandu Stürza provocată,
de boerii Ţerei : «locuri de veci in oraşe şi in târguri, Jidovii şi
3
Armenii de acuma inainte să n u m a i fie slobozi de a c u m p ă r a » ) .
E r a oprit Evreilor după un vechiu obiceiu al pămentului, in a m b e l e
Principate, de a cumpëra moşii; faţă cu ceilalţi streini acest obi-
') Brezoianu, op. cit., p. 144, crede cà aşezămentul lui Grigorie Ghica din domnia inteia
(1764—67) s'a reintàrit de acesta in a doua demnie (1774—77) şi apoi şi de alţi domni «dupa
uzul din acest secol». Această credinţă e de tot greşită : 1) că hrisovul nu s'a intărit d"e
toţi domnii cari s'au succedat, ci numai de unii şi in diverse intervale şi cei din secolul
nostru nici nu se mai referă la hrisoavele cele dintei, 2) că chiar singurul hrisov din se­
colul trecut, care se cunoaşte, al lui Alexandru Const. Mavrocordat de la 1782 (Archiva
romanească ed. a 2-a II, p. 179—182) nu reintăreşte hrisoavele precedente, ci sfatul, care i
cere a da acest hrisov, se bazează pe ordinele precedente, 3) că era in adevër obiceiul de
a reintări hrisoave vechi, anse numai cănd oamenii stăpânirii voiau să atace privilegiile
cuprinse in eleşipersoana interesată cerea anume reintărirea hrisoavelor sau dacă vre-o po-
roncă domnească ajunsese a cădea in părăsire sau nu S 9 implnise de loc. Exemple nume­
roase si desluşite in Cronicele Episc. Melchisedek ; 4 ) un ordin de Ia 1830 (Man. adm. I,
p. 526) arată că «mulţi din stăpânitorii moşiilor neindeletnicindu-se insuşi cu densele, da,u
dreptăţile sale in posesie jidovilor cu deosebite a.cturi spre a primi mai multă plată», deci
in adevër interesul boerilor menţinea vechiul obiceiu, trecënd peste ordonanţele domneşti
şi deaceea se reinoiau necontenit.
Dacă boerii ar fi vëzut că Evreii nu se ţin niciodată de «tocmelele şi zapisele» ce incheeau
cu ei cum pretinde actul de la 1782, ei cu de la sine putere i puteau mai uşor goni din sa­
tele lor, ne mai renoind cu ei contractele şi nedându-le voe a negustori in satele lor, untfe
aveau un monopol intins.
') Magazinul istoric, ed. Laurian şi Bălcescu Buc. 1846, II, No. 4, p. 179.
') Uricariul, II, p. 206.
ceiu, care trecu apoi in codicele civile ale lui Calimah al Moldo­
vei (1816) si Ion Caragea al Munteniei ( 1 8 1 7 ) n ' a fost nici­
l
odată păzit cu scumpătate, nici chiar fată c u A r m e n i i ) , d e a c e e a
2
cu drept cuvent, d. M. ZeniÛe ) , pune in opoziţiune pe «streinii
creştini» cu «streinii necreştini»; poziţia de fapt a acelora diferind
intotdeauna de cea legală.
Evreii nu puteau poseda nici vii, deşi ele se află adesea in r a ­
a
ionul o r a ş e l o r ) . Ici colo anse in cursul vremilor ei ştiau să-şi a p r o ­
4
pie acest d r e p t ) şi să-şi menţie stăpânirea neintrerupt, nesuperaţi,
5
cu toate ordinele c o n t r a r e ) .

Din punctul de vedere religios restrictiunele şi prescripţiunele sunt

mai insemnate.
6
Ei nu-şi puteau ridica sinagogi de zid, ci numai de l e m n ) şi
nu u n d e voeau ; căci t r e b u e a u să fie la anumite distanţe de la biserici,
c a r i din totdeauna erau foarte numeroase ; bazat pe vechiul obiceiu,
se fixează la 1844 in Moldova, că distanţa ce trebue păzită intre
sinagogi şi biserici să fie de 500 stânjeni din toate părţile, pentru
că altfel ar aduce «scandal relighiei» ; totodată se hotăreşte, că si­
nagogile t r e b u e să fie proporţionale cu numërul Evreilor şi cele găsite
prisositoare să se desfiinţeze, ca şi acelea cari nu se află la distanţa
fixata. Singura favoare de c a r e se b u c u r a u Evreii in astă privinţă
consta in aceea, că se făcea deosebire intre sinagogă şi casă de rugă­
7
ciune, deosebire ce in realitate exista şi mai există la E v r e i ) . P e
cănd cele din u r m ă se puteau instala oriunde, cea dinteia nu e r a
8
ingăduit a o clădi decât cu învoirea d o m n e a s c ă ) , care se d a cu m a r e

') Numeroase dovezi in Melchisedek, op. cit.

s
) In «Capacitatea civilà a streinilor», discurs, in Mon. of., 22 August 1884.
') Această restricţiune, ca şi celelalte ce trecură in jurisprudenţa de materie civilă şi
fură apoi confirmate şi in codicele lui Caragea şi Calimah au, după cum dovedeşte An-
dronache Donici, drept origină Basilicele (o prescurtare a Institutelor, a Codului şi a Di-
gestelor). Astfel după o nuvelă a impëratului roman cel betrăn : «Jidovii nu au voie a
cumpëra moşii de veci, ear case, dughene pe la térguri au voe a cumpëra, anse Armenii
pot cumpëra şi vii» şi aceasta, cnm vëzurâm trecu Întocmai in obiceiurile şi legislaţia
română. (Codul Calimah, art. 1430 şi 1431.)
*) Man. adm. I, p . 527 (decret de la 1843).
') I. Psantir, Dibre haiamim, Iaşi, 1871, p. 22.
*) D. Cantemir, op. cit., 1. c.
') Hrisoavele de la 1844 şi 1852, in Man. adm., I, p. 529-30.—Hrisovul privitor la sina­
goga din Niamţ de la 1855 (Frat. IV, p. 31), ne dă exemplul unei sinogogi desfiinţate din
capriciu preoţesc.
s
) «prin prozvălirea ocărmuirei» cum se exprimă citatul hrisov de la 1844. La aceste do­
cumente suni a se adaugă şi cele privitoare la Niamţ, Piatra, Bucureşti, ce le vom cita
aci îndată.
scumpătate, in u r m a unor mari stăruinţe ; şi se intêmpla chiar
ca permisiunea dată să se retragă in u r m a unor intrigi ).
Caracteristic pentru netolerarea sinagogilor israelite e pasajul ur­
2
mător din Andreas Wolff, cuprins in opul seu tipărit la 1805 ).
El afirmă că «cu toate că numërul sectatorilor legei mozaice este
foarte insemnat şi se află respândiţi peste toata Moldova avénd
drept ocupaţie comerciul şi locuesc cu deosebire in Iaşi, totuşi nu
dăm nicăire de o sinagogă a lor. Ei se mulţumesc a-şi severşi servi­
ciile religioase şi rugăciunele lor, alternativ, cănd intr'o casă parti­
culară, când intr'alta, la cei mai insemnaţi membri ai comunită­
3
ţilor l o r » . — D e ş i spusele aceste nu corespund tocmai cu realitatea ),
dar ne poate servi ca dovadă, că sinagogile e r a u in adevèr foarte
4
r a r e , totdeauna departe de centru şi neinsemnate ca clădiri ), căci
altfel un b ă r b a t ca Wolff, care a stat. mult timp ca medic in Mol­
dova, trebuea să aibă neapêrat cunoştinţă de existenţa lor.
Ici colo Evreii ştiu să dobândească voie de a-şi clădi o sinagogă
de piatră, dar n u m a i ici colo, şi in caz de necesitate a reclădirii,
ei intămpină din nou greutăţi şi t r e b u e să se mulţumească chiar
5
a-şi d u r a sinagoga din nou de l e m n ) .
Justiţia cu oarecari restricţiuni, era aceeaş pentru toţi locuitorii,
aparţinând aceleaşi clase. Evreii e r a u in aceasta privinţă mai tot
d e a u n a puşi alături cu ter'goveţii negustori ; d a r pe când gruparea
locuitorilor după ocupaţie, sub a n u m e şefi, e r a un obiceiu al pâ-
méntului şi chiar Armenii aveau in Moldova din vechime capi ai
6
lor recunoscuţi de Domn, numiţi şoltuzi ( p r i m a r i ) ) , cari i d i r i g e a u ş i -
puteau ocroti la caz de nevoie, ferindu-i de abuzurile numeroşilor
funcţionari ambulanţi ce mişueau prin Ţară ; Evreii capătă un statut
propriu abia in timpul fanarioţilor.
Evreii nu puteau să figureze c a marturi in contra creştinilor ;

') Vezi hrisovu de la 1766 al Jui Grigorie Alexandru Ghica al Moldovei (in Frat. IV., p. 377);
actul ebraic delà 1776 privitor Ia Niamţfin Frat., VI, p. 550) şi Pinkesul Sinagoge; mari din
Bucureşti (copie la Societatea istorică).
2
) op. cit., p. 173.
*) Baltimore, in ziarul sëu de căletorie pomeneşte de una in Iaşi (Arch. ist. I, 1, p. 184) ;
pentru alte oraşe vezi documentele citate cu privire la sinagogi.
*) Engel, op. cit., I, p. 378 arată că in Bucureşti sinagoga atunci unică sta intr'un loc
retras (in einem Winkei).
') Citatul act ebraic de la 1776; hrisoavele privitoare la aceeaşi sinagoga din Niamţ de
la 1823, unde se pomeneşte si de documente anterioare (Frat.,VII, p. 31); Pinkesul şi celelalte
doc. inainte citate.—Observăm aci, că şi Românii ortodocşi clădeau adesea biserici de lemn,
cari se numeau simplu biserici in opozite cu cele de piatră numite mănăstiri, chiar cănd nu
erau destinate pentru călugări sau călugăriţe ; urme de aşa biserici se mai vëd pe lăsat»
') Hasdeu, 1st. toi., p. 64.
 1
când Evreul se j u d e c a cu un creştin nu avea drept la jurăment ).
Abia condica lui Caragea al Munteniei (1817) suprimă incapaci­
tatea de a sta ca m a r t u r contra creştinilor.'. In Moldova a c e a s t a
i'estricţiune se menţine până la Regulamentul organic.
Jurămentul Evreilor a fost şi a r e m a s diferit de a-1 creştinilor.
Creştinii, după gravitatea cazului j u r a u la judecător pe cruce sau in
biserică ; Evreii anse, cel puţin din timpul fanarioţilor, erau şi sunt
supuşi la formule grele şi absurde, născocite de rëutatea şi fana­
tismul evului-mediu şi poreclite in d er âd er e : more judaico, adecă
j u r ă m e n t după obiceiul legiuirii evreeşti. — Dacă jurămentul diferit
2
perzistă, formula a variat de câteva o r i ) .
Omorul făptuit asupra unui Evreu se privea in Principate, ca şi
3
in Polonia ), ca o crimă, şi se r e s b u n a prin diverse pedepsi precum
4
şi cu m o a r t e a ) .
In caz când omorul se severşea in cuprinderea unui sat, u n d e
ţeranii, conform obiceiului păstrat până azi, aveau paza, şi ucigaşul
n u se prindea, obştea satului sau «locuitorii ţerei din apropierea
ucisului se impuneau cu o sumă enormă ca amendă», in folosul fa­
miliei ucisului ; adecă sângele Evreului se r e s b u n a şi se despăgubea
5
la fel ca a tuturor celorlalţi o a m e n i ) .
Fiindcă noi relevăm acum pentru prima oară aceste obiceiuri
ale pàmëntului in cadrul unui studiu, cată să le şi explicăm, să
vedem c a r e a fost noima lor.
îndeletnicirea cu comerciul nu e r a lucru aşa lesne in veacurile
trecute, b a chiar şi in primele decenii al acestui veac ; aceasta c e -

') Pravila Iul Vasile Lupu de la 1646 pricina a XVI şi Pravila lui Matei Basarab de la
1652, glava X X I V şi CXXVI.
') Cea mai veche formulă de jurăment cunoscută e decretată de Divanul moldovenesc
la 18 Nov. 1786, vezi Dr, E. Schwarzfeld, Aşezâmintele Evreilor din Moldova, in An. p. Is.,
VIII, p. 1 5 - 1 6 .
*) Grătz, op. cit. IX, p. 482 bazat pe privilegii foarte vechi; aceasta se confirmă şi prin
resp. din Mas. Benj. No. 66 c. (din 1610), unde s e arată pedepsirea cu moarte a unui polon
(creştin) ce ucisese pe un Evreu din Galiţia in Moldova.
*) Mas. Benj., resp No. 44 din 1596, spune că ucigaşii au făcut mărturia cuvenită «cănd
au fost scoşi la moarte».
s
) Chaim Cernovitzer, Sedura şei Şabbat, resp. No. 3 din 1790, trad, in Rev. isr., I, p. 410 ;
«Până acum cât ţara (Bucovina) a fost sub suzeranitatea Turciei trebuea să se tăinuească
orice caz de ucidere, căci după cum e cunoscut obiceiul pàmëntului lor este, că dacă se gă­
seşte un ucis şi nu se ştie cine e făptuitorul, trebue ca locuitorii terii din apropierea uci­
sului să plătească o sumă enormă ca amendă şi deaceea oricine da peste un ucis, el
arunca in apă ca Vodă să nu afle despre aceasta»
Tăinuirea ucisului se adevereşte şi prin celelalte respp. citate aci adesea.
Pentru amendarea satului avem două documente romane, unul de la 1553 din Valachia
(in Românul 10 luni 1879) şi altul din 1708 din Moldova (in Rom. lib., 19 Oct. 1886). Suma
e aşa de enormă ăncăt locuitorii «spâimăntaţi» fug incotro pot spre a scăpa d'e gloabă.
rea u n eroism in deciziune; căci dacă o stabilitate propriu zisă şi d e ­
finitivă in comerciu nu poate exista, apoi cu atât m a i mult in v r e -
mile trecute esenţialul comerciului era o mişcare perpetuă. Cine
era comerciant trebuea sâ-şi procure singur de toate şi să fie deci
vecinie la d r u m .
Organizarea defectă a pazei, pădurile cele multe seculare, in a c ă r o r
labirint a b e a puteai găsi o ieşire, şi cari acopereau Ţ a r a in cruciş şi
curmeziş, precum şi siguranţa hoţilor de a d a mereu de negustori i n c â r -
caţi cu avuţii, făceau ca drumurile mari să fie eu totul nesigure; mai
ales că situaţia cea tristă a ţăranului, c a r e era intr'o adevôratâ
sclavie şi totuşi incârcat cu mai toate sarcinele statului şi vecinie
obiect de spoliare, el predispunea la haiducie. Mii de hoţi impopulau
Ţerile romane, exercitându-şi trista lor meserie pe sama acelor ce
erau nevoiţi a câlêtori.
Paid de Aleppo povesteşte cu privire la Moldova, că «registrul de
judecăţi constată, că in cei aproape 23 de ani ai domniei beiului (Va-
sile Lupu) fură pedepsiţi cu moartea peste 40,000 tâlhari, şi cu toate
astea pentru prima crimă el nu omora, ci numai pedepsea cu b ă ­
taie, torture şi punere la stălp şi apoi i lăsa liberi ; pentru a d o u a
crimă tăia o u r e c h e ; pentru a treia crimă cealaltă ureche şi abia
pentru a patra crimă punea la moarte. Noi inşi-ne vezurâm aci
un lucru de oroare. Moldovenii osândesc l a moarte pe preoţii lor.
Şi cu toată asprimea beiului, reul tot nu se mai indreaptâ» ; ceeace
ël face a zice că «D-zeul atotputernic n ' a creat pe faţa p â m ë n -
tului u n alt popor mai viţios decât Moldovenii, cari toţi sunt ucigaşi
1
şi furi» ).
Intr'un cântec popular intitulat «Badiul haiducul», se inşirâ n e a ­
murile, ce cad sub sabia acestui vestit şi neindurat haiduc, c a r e
râvneşte la m a r i bogăţii. El este numit :
Cârciumarul Francilor,
Măcelarul Turcilor,
Spaţiul Ovreilor
8
Şi găzdui holteilor )
Câţi Evrei nu-şi pierdură viata prin intreprinderile l o r ? Ei cădeau,
când sub sabia haiducului, când işi găseau moartea pe câmpul de
3
luptă, u n d e se trezeau pe neaşteptate, in drumul l o r ) .

') Arch. ist. I, i, p. 68-69.

') G.Dem. Teodorescu, Poesii populare, Buc. 1875, p. 538.—Frănc=Veneţian, Spatiu=tăetor
cu spata.
*) Vezi citatele response din Sirkes şi Mas. Benj. (No. 45).
 Era dar un act de bărbăţie a acestui neam zis de fricoşi, de a
se h a z a r d a aci cu întreprinderi comerciale.
Care om anse s'ar fi putut decide a colinda Ţerile romane, dacă ar
fi ştiut, că omorătorul nu v a suferi nici o pedeapsă şi deci işi poate
liber şi cu indrăzneală exercita trista-i profesiune ? Cine ar fi fost
imprudentul de a se duce intru intămpinarea unei morţi sigure ?
Pedepsirea cu moarte a vinovatului nu a r fi fost anse suficientă de a
stăvili u n rëu a ş a de mare şi a linişti pe comercianţi ; căci, după tra­
diţia întărită prin exemple vii din acest veac şi prin reminiscenţele
poeziei populare, haiducii, ieşiţi cei m a i mulţi din popor, nu atacau
pe ţerani, ci dimpotrivă ocroteau şi ajutau pe cei nevoiaşi din ei şi
aţineau numai calea ciocoilor şi a negustorilor.
Ţeranii, c ă r o r a era incredinţatâ paza satelor şi a drumurilor m a r i ,
erau d a r mai mult interesaţi a tăinui pe hoţi şi faptele lor decât
a-i d a pe m â n a ocârmuirii, după cum s'a şi intëmplat ades in reali­
tate. R e m ă n e a d a r numai u n mijloc, spre a nu face iluzorie p r e s ­
cripţia pedepsirii şi stărpirii hoţilor, acela de a sili pe săteni c a să n u
facă cu ei cauză comună, ci dimpotrivă să fie interesaţi la descope­
rirea lor ; in acest scop d a r s'a introdus globirea locuitorilor din
imprejurimele ucisului, ori de căteori se va fi descoperit crima, fără
a se fi putut da de ucigaş.
Dacă s'ar fi făcut deosebire intre ucis şi ucis, c a moartea Evreu­
lui să nu fie r e s b u n a t ă la fel c a a creştinului, scopul principal e r a
pierdut din vedere, crimele nu s'ar fi putut intru nimica stăvili, căci
Evreii avënd u n port perfect asemuitor cu al băştinaşilor romani,
poloni şi turci, fiind imposibil a-i deosebi după exterior, u r m a să
se deschizâ o poartă mare crimelor, s u b scuza totdeauna posibilă,
că crezuse, câ a u avut inainte-le un Evreu ; deosebit deaceea, câ
Evreul era u n factor comercial, indispenzabil Principatelor.
E r a dar o lege ce t r e b u e a sâ fie u n a pentru toţi.

Pozitiunea legală a Evreilor incepe oarecum a se egala cu a c r e ş ­

tinilor abia la inaugurarea epocei fanariote.
Curtea suzerană voind a resplăti pe un favorit al ei, pe R. Naf-
tali Cohen din Francfurt, cunoscut ca m a r e inveţat şi coborâtor
1
din o familie ilustra, mort in Constantinopole la 1 7 2 4 ) , impuse
Domnilor Români instituirea Hahambasiei şi numirea u n u i fiu al
acestuia in inalta demnitate de H a h a m b a ş a (Mare Rabin) peste a m -
') Această dată figurează pe piatra de pe mormântul seu, copia la Soc. istorică.
bele Principate"). Această inaltâ funcţie se modelă după cea simi­
l a r ă din Turcia, acordând înaltului prelat un rol insemnat şi privi­
legii productive. H a h a m b a s a işi a v e a reşedinţa in Iaşi şi un im-
puternicit, vechil, in Bucureşti şi in toate celelalte oraşe din P r i n ­
cipate. Peste puţin pare că autoritatea lui H a h a m b a s a din Iaşi se
mărgini numai la Moldova, şi Evreii din Muntenia incep a-şi alege pe
unul deosebit. Pe la mijlocul acestui veac această funcţie se desfi­
inţează ; pentru Moldova cunoaştem data precisă, ea este 4 Sept.
2
1834. In Muntenia această inaltâ demnitate m a i exista la 1 8 3 2 ) .
Toţi H a h a m b a s a din Moldova erau descendenţii direcţi ai Rabinului
3
Naftali Cohen şi se cunoşteau sub numele de Naftulovici ). Căde­
rea Hahambaşiei in Moldova se datoreşte ignoranţei celui din urmă
H a h a m b a s a (Şaim), şi purtării abuzive şi reufâcêtoare a acestui
degenerat descendent dintr'o familie ilustră Evreii-poloni noi ve­
niţi neputénd tolera supremaţia unui om inferior faţă cu cei m a i mulţi
din ei, unui om c a . e e r a un flagel şi o batjocura pentru Evreii
şi religiunea lor ; intervenirâ cu toată energia şi puterea lor, spre
4
a surpa această inaltâ funcţie ).
Tot din vremea fanarioţilor Evreii incep a constitui in mod oficial
6
o breaslă deosebită «breasla jidovilor» sau «breasla ovrească» ) cu
couductorii lor proprii in fiecare comunitate, numiţi Starosti, cari se
renoesu din timp in timp, prin alegeri la cari participa numai
') Aceasta rezulţi din un document de la 1764 al lui Raeoviţă al Moldovei, prin care se
dă drept lui Isac Hahambasa de a avea un vechil in Bucureşti şi din o inscripţie mormentală
de pe cimitirul cel vechiu din Bucureşti cu data 1763, care ne arată mort aci pe un flu al
lui Hahambasa Bezalel Cohen, locuind in Iaşi ; va să zică că o ramură a acestei familii
se aşezase in Bucureşti, negreşit spre a indeplini funcţiunea de lociţiitor. — Această
inscripţiune e preţioasă şi prin faptul că numeşte pe Bezalel (Bitzel) Rabi-şef in Iaşi
.DX* 'pi tttnrn» »"T, q-n m aw T'2N*
2
) In aşezămentul Evreilor-munteni de la 1832 se zice la art. 4 : «ear Hahambasa şi das­
călii lor vor fi ear dintre Ovrei raele», deci această funcţie mai exista intactă (vezi citatele
Statute, p. 4).
s
) Documentele cunoscute despre Hahambaşia sunt innumër de 8, datând de la 1753—1834
vezi Dr. E. Schwarzfeld, Aşezămintele etc., p. 3—9.—Cea mai veche pomenire documentată
despre Hahambasa o aflăm in Cronica lui Enake Kogălniceanu in capitolul despre domnia
lui Ion Mavrocordat (1743—1747), in Cronicele României ed. M. Kogălniceanu, Buc. 1874,
III. p. 210. Eacă acel pasaj: «Si indată l-au ridicat (e vorbă de un Evreu) ducëndu-1 in capul
tërgului de gios (Iaşi), lângă Hahambasa şi l-au spânzurat la o dugheană, ţiindu-1 trei zile
spânzurat».—Acest pasaj ne mărturiseşte cu siguranţă, că Hahambaşia funcţiona atunci
deja de mult in Moldova.
') M. Cămpiann (Feldmann), Capii Comunităţii, Iaşi.
*) M. Kogălniceanu, op. cit., p. 391, spune, că la inceputul acestei epocefsec. al XVIII) se
regulă prin reforma lui Nie. Mavrocordat ca comercianţii din Bucureşti, companiile de
negustori din Craicva, din Silistra, din Braşov, Armenii şi Evreii să fie sub privigherea
intendentului listei civile, adecă a Marelui Câmăraş, şi la p 4*9, că clasa de mijloc se im­
parti in mai multe bresle (corporaţii) şi fiecare avea un staroste ales de densa şi intărit
de Marele Cămăraş. Evreii forma breasla a 12.
Evrei-pâmënteni. In Muntenia găsim figurând in Bucureşti şi un
Mare Staroste (Roş sau Manhig Medinah), cu privilegii şi drepturi
speciale, cari se intindeau peste toate comunităţile intocmai ca ale
1
H a h a m b a ş i e i ) . Pare-se, câ primul ce ocupă acest inalt post, a fost
Mordechai ben Iehuda, pe care o inscripţie mormëntalâ de pe ci­
mitirul cel vechiu din Bucureşti, ni-1 a r a t ă mort prin asasinare
(C~p-) la 1715 şi u n d e e titulat «Domnul primat, cârmuitorul comu­
2
nităţilor Terii» ) :r,:nr, imr, -"pN-
Aceştia, alături cu Rabinii, cari se n u m e a u prin autorizarea Ha­
hambaşiei, formau autoritatea civilă şi religioasă a Evreilor ; ânsë nu
o autoritate absoluta, cum de ex. a Episcopilor ortodocşi şi a proto­
popilor şi starostilor dependenţi de ei ; pe când Episcopii j u d e c a u in
ultima instanţă pe preoţii, poşluşnicii (locuitorii primiţi pe proprie­
tăţile Episcopiei) şi stărostiile cari e r a u sub oblăduirea lor, excepţie
făcend n u m a i j u d e c a t a pentru m o a r t e a de om ce m e r g e a deadrep-
tul inaintea lui Vodă, H a h a m b a ş a j u d e c a toate pricinile cu dreptul
de r e c u r s la Câmăraşul cel m a r e şi apoi la Vodă ; in Muntenia
autoritatea lui H a h a m b a ş a pare a fi fost şi mai mărginită şi aşeză­
mentul de la 1832 c a r e schimbă ceva din statornicitele «vechile lor
obiceiuri» hotăreşte la punctul I, ca « Toate pricinile ce vor avea intre
denşii, ce se caută intei de Câmăraşul cel mare să se caute şi să
se săvârşească deacum inainte de cel in lucrare Vornic de politie in-
dreptându-le pe la locurile cuvenite spre desvărşitâ isbrânire după duhul
regulamentului» şi art. 4 spune câ H a h a m b a ş a şi Dascălii şi Starostii
«să fie supuşi a merge după chemările ce li se vor face de către
felurite dregătorii, a să afla faţă spre înlesnirea şi grabnică percur-
3
m a r e a tutulor pricinilor» ), deci u n rol de tot secundar.
Orice funcţie in comunitate se statornicea prin hrisoave domneşti,
alegerea titularilor se făcea in condiţiele prescrise şi se confirma
4
de Vodă sau diverşi demnitari înalţi de stat, după importanţa e i ) .
H a h a m b a ş a era numit deadreptul de domn, probabil tot astfel
Marele staroste din Muntenia.
') 1. Şapira, Com. Ploeştii, la adaus.
*) Aceasta inscripţie, ca şi celelalte, sunt scoase de comisiunea adhoc a Soc. isiorice ; din
O inscripţiuni copiate pană acum, aceasta e cea mai veche.—Intre aceste mai figurează
3 mari starosti ; unul mort la 1745: Mordechai ben Tevi; 1775 : Abraham ben Haim; 1812,
moartă fica lui David Manhig-Medina; intr'un act ebraic de la 1830, datat Bucureşti, ce se
află in copie in posesia Soc. istorice, figurează: Ţevi Herş ben Israel ca Manhig-Medina, cel '
din urmă cum pretinde tradiţia.
s
) Statutele, p. 3 şi 4.
') Vezi Hrisoavele Hahambaşiei, Statutele ; Anaforaua lui Nie. Suţu al Moldovei de la
1601, in Uricariul IV, p. 125—26 şi pasajul mai sus citat din Kogalniceanu.
 Sudiţii erau sub jurisdictiunea consulilor lor, ei nu puteau fi aleşi
in vr'o funcţie de comunitate şi nu puteau să aibă Rabini, h a ­
1
hami sau măcelari deosebiţi ). In Muntenia, in u r m a unor stăruinţi
mari, se acoardâ l a 1849 Evreilor-ruşi şi austriaci de a-şi forma o
administraţie proprie şi a-şi alege Starosti deosebiţi, după plac, şi
să aibe drept la parte din gabelă, fără a putea avea trunchiere
2
deosebite ) .
Numerul sudiţilor se imulţise in acel timp foarte in ambele P r i n ­
cipate, n u numai prin imigraţii, d a r şi prin desele treceri la supuşi e
a pămentenilor ; căci supuşii sau sudiţii se b u c u r a u de multe privi­
legii şi e r a u feriţi de asuprele şi de falanga poliţiei ; deaceea o mul­
ţime de Evrei-pămenteni trec sub scutul puterilor streine, precum
3
o fac şi mulţi R o m â n i ) . Abuzurile Hahambaşiei, a Starostilor, şi a
implinitorilor (pârcălabilor) Evrei, cari, aduc de multe ori la disperare
pe cei progresişti şi i fac uneori a alerga chiar la botez, i imping
la această schimbare de supuşie, ce slăbeşte Israelitismul-român.
S c h i m b a r e a supuşiei se făcea de multe ori n u m a i intr'un moment
4
decisiv ), bine inţeles in schimb cu orice sacrificii băneşti.
Odatâ cu introducerea Regulamentului organic (1832), s e intro­
d u c e mai ales in Moldova un şir de mesuri vexatoare c o n t r a Evrei­
lor pentru a ş a zisa stăvilire •• a vagabondajului ; se reinoiesc goa­
nele din sate şi caracteristic pentru această influenţă e următorul
pasaj dintr'o «oficia a Ecs. sale Domnului Viţe-prezident din 1830,
Sept. 6 sub No. 6856, către Divanul giudecătoresc»: «ceeacese atinge
de moşiile date in posesie, D. General Adiotant Kisselev m ë insâr-
cinează a lua sama, că dacă asupra vre unui din jidovi s'ar ivi vr'o
jalbă de strâmtorire sau de luări cu nedreptul, o aseminea sâ se
cerceteze cu cea mai mai mare asprime şi la intămplare dacă se
va dovedi cea mai mică călcare a contractului, pe cei vinovaţi
indată sâ se depărteze din posesie.
Această influenţă rusească fu fatală pentru Evreii-romăni. Graţie
ei se născu in Ţ a r ă a ţ â ţ a r e a şi vrajba contra Evreilor; influenţei ei se
datoreşte naşterea chestiunii Israelite in Moldova, de unde trecu şi in

*) Hrisovul de la 1823 al lui Stürza al Moldovei, in Man. adm., II, p. 43.

8
) Statutele, p. 16.
ä
) Aceasta s'a relevat adesea de mulţi scriitori şi in Camere.
*) Aceasta este un fapt prea bine cunoscut şi reese chiar din «circularea logofeţiei la
consulatele puterilor streine» din 13 Noembrie 1844 (in Adunare completă de aşezămintele
şi deslegările date in ramul decanic in curs de 12 ani, culese de Scarlat Pastia, Iaşi 1865,
II, p. 19).
Valachia. Aci, influenta fatala neputëndu-se desfăşura cu acea forţă ca
in Moldova, u n d e Evreii e r a u deja in numêr mult mai insemnat, inimele
cele mai alese, tinerimea cea mai dotată u r m ă a intreţine relaţiuni
strânse cu Evreii şi, când isbucni revoluţia la 1848, guvernul ei
provizoriu decreta odată cu libertăţile poporului şi emanciparea E-
1
vreilor ). Cu căderea acestui guvern, care avu loc in acelaş an,
după trei luni de funcţionare, căzend şi legile decretate de el, Evreii
r e m ă n in starea dinainte, deşi dăduse cu acest prilej eminente do­
vezi de iubire pentru Ţ a r ă .
Spre a incheea acest, capitol, să relevăm prescripţiile cuprinse in
codicele religioase ale lui Mathei B a s a r a b şi Vasile Lupu din prima
jumătate a veacului al XVII, cari sunt lucrate după tipicul celor
greceşti. Ambele codici ale lui Matheiu Basarab opresc căsătoria
intre evrei şi creştini, prescripţie r e m a s ă in vigoare până azi, şi
sancţionată in codicele civile ale ambelor Teri ; mai opreşte a se
vizita sinagogile lor ; a serba cu ei Sâmbăta sau orice altă s e r b â -
t o a r e ; a ţine posturile lor ; a prăznui sau a m a n c a remâşiţele de la
praznicele lor, necum azimele lor de Paşti ; b a se poronceşte in
special c a : «Aluaturile sau azimele Ovreailor să fie scuipate»; nici de
a m â n c a impreună cu denşii; «earâ ce se vâ spurca m â c a r ă ce de
m â n a Ovreailor (se va atinge de ei), ori vin, ori unt sau altceva
d e n t r u aceastia, nu se cade creştinul să le guste, ce să vie preotul
s ă l e sfinţească şi după aceaia să se guste».
Călcarea acestor prescripţiuni atrage după sine mătănii, pocăaniă
sau anatema. Preotul işi pierde darul pentru orice trecrere peste
aceste dispoziţii sau işi atrage chiar şi anatema.
Codicele lui Matei Basarab mai opreşte sub a n a t e m ă intrebuin-
t a r e a medicului evreu şi imbăiarea i m p r e u n ă cu ei, pe când Co­
dicele lui Vasile Lupu prevede : «Orice va zice vraciul (doctorul),
vom creade pentru r a n ă , m ă c a r de nu s'are giura sau de are fi v r a ­
ciul şi jidov s a u şi de altă leage, atunce vom creade mai mult».
După Codicele lui Mathei-Basarab creştinul care trece la Judaism
şi se intoarce apoi ear la creştinism, trebue să aibă pocăanie noue ani
şi apoi să se primească prescura lui in biserică şi apoi să mai fie
in pocăanie şi abia in al 10-lea an «să se preceştuiascâ cu sfânta
2
priceştenie» ). După codicile din ambele Principate Evreul ce trece
la creştinism este socotit ca nou născut, a ş a că pentru greşelile ce
va fi făcut inainte sau că nu va fi judecat de loc sau va fi judecta
') Art. 21 al proclamaţiei. — *) Pravila de Govora, glava X X X I .
«mai puţin»; va fi considerat ca curăţat de toate pécatele şi «nici o
spurcăciune n ' a u lăsat intr'énsul, drept aceia ia preoţia neapêrat» de
o voeşte
Se inţelege, că preoţimea de rend şi poporimea analfabetică sau
p r e a puţin citeaţâ chiar in vremile noastre, m a i ales in trecut, trec din
parte-le indeobşte peste aceste prescripţiuni medievale ; cele a n s e cu
u n caracter legal, cum cele despre căsătorie, mărturie, etc., işi a v u r ă
desigur puterea şi autoritatea lor deplină.

IV
R E S T R I Ş T E L E

Cum au fost trataţi Evreii in aceste Teri şi ce soartă au a v u t ?

Eacâ întrebări grele de respuns cu preciziunea şi detaliile n e c e ­
sare, fiind o lipsă aproape totală de documente directe cu privire l a
Evreii-români. In orice caz, din datele ce posedăm p a n ă acum, pu­
tem deduce cu siguranţă, că ei n ' a u trăit aci in o linişte şi fericire
adeverată. Multiplele suferinţe ale Românilor au fost şi suferinţele
lor. Ei pătimiră, ca şi denşii, cănd de pe u r m a novoilor Ţerei,
2
resboaelor vecinice şi a năvălirilor de tot f e l u l ) ; cănd de pe u r m a
Domniei şi a slujbaşilor ei şi cănd de pe u r m a populaţiei băştinaşe
sau a alţi locuitori ai Terii.
Să cităm cu privire la aceasta un pasaj din Pinkesul Sinagogei
m a r i din Bucureşti, in c a r e se află o schiţă a trecutului până l a
data intemeiârii ei, 1 8 4 7 .
«Multe intemplări şi incidente a u trecut peste ei (Evreii din Bu­
cureşti), multe nevoi, necazuri şi dureri fără numêr a u pătimit, ziua
n ' a u avut linişte, noaptea n ' a u avut odihnă, răgaz pentru sufletul
lor n ' a u găsit, cu inima in dinţi a u trăit, fiind d ' a p u r u r e a m o a r t e a
inaintea lor, de multe silnicii, hărtueli, nenorociri, resboae şi ciume,
de multe mêsuri aspre şi silire la apostoazie din partea acelora, ce
au căutat a le răpi viaţa, pănâ s'a sculat u n mântuitor al Israeli-
3
ţilor Caragea-Vodă la 1815 ) .
') Citam aci in şir articolele din cari am extras aceste dispoziţiuni. Pravila tipărită la
Oovora sub Mathei, glava 81, 44. Pravila sf. Apostoli ibid, glava 7, 24, 29 87, 38, 69, 88, 369,
Pravila lui Vasile Lupu ed. Sion, p. 64 şi 154.
*) U n act de la 1804, in Rev. Isr., I, p. 569—70, ne arată că Evreii cădeau adesea in ro­
bia tătară.
') După versiunea existentă şi reprodusa in notiţa finală a Com. din Ploeşti, Cargea şi-a
datorit tronul intervenţiei unui Evreu foarte influent din Constantinopole numit Basar-
ghen-paşa, care făcendu-i acest serviciu, i-a pus ca condiţie de a proteja pe Evreii de sub
stăpânirea sa, ear el s'a ţinut in mod cinstit de cuvëntul dat.
 In genere vorbind, pare că Evreii-munteni au trecut prin mai
aspre incercâri ca cei moldoveni. Ei au fost intr'această parte tot­
d e a u n a mai puţin numeroşi, d a r totuşi mai mult expuşi la h ă r ţ u e -
lile domnilor şi ale populaţiunei. Geeace ne spune Pinkesul, o m ă r ­
turisi şi Mendel Wisner, fost Staroste al Evreilor din Bucureşti '), o afir­
2
m ă deasemenea şi istoricul Drăghici ), că in Bucureşti «i tratau (pe
Evrei)mai r è u decăt Ţiganii». E r a u multe uliţi şi mahalale in cari
de rëul populaţiei nu se puteau h a z a r d a sâ treacă decât travestiţi, fiind
3
siguri de păţaniile cele mai m a r i la caz de r e c u n o a ş t e r e ) . Cu pri­
lejul Sf. Ion Botezătorul se da afund in Dâmboviţă pe orice evreu,
peste c a r e din intèmplare se putea da in apropierea locului, in care
se severşea ceremonia solemnă, religioasă, in prezenţa lui Vodă*).
P e n t r u motive cu totul neînsemnate se iveau t u r b u r ă r i sau revolte
contra lor şi c ă d e a u multe jertfe. Se cunosc deja cinci cazuri in
care populaţiunea bucureşteană se ridica fără motiv, cu mânie
5 6 7 8 9
contra Evreilor. La 1 7 7 0 ) , cam la 1 7 8 5 ) , 1 8 0 1 ) , 1 8 0 6 ) şi 1 8 2 0 ) .
10
Masa fanatică ) avea in aceste atacuri drept ţintă principală si-
lirea Evreilor la botez. Această ţintă apare cu totul lămurită in r e ­
voltele de la 1770 şi 1806, despre cari ni s'au păstrat detalii mai multe.
0 scenă din cele mai romantice din martiriul israelit se petrecu
in revolta de la 1770.
0 Evreica cu patru copii caută să se scape, ca multe alte familii,
intr'o casă boereascâ din Podul Galiti ; anse in apropierea locului
de mântuire, o ajunseră un roiu de resvrătitori. Când puseră m â n a
pe ea şi copilaşii ei, ëi hotârâră sâ aleagă intre m o a r t e şi botez.
Atunci le zise e a : «Eu sunt gata la botez, d a r copiii nu-i botez sub
nici u n chip, mai bine omoriţi-i». De cuvent ei i j u n g h i a r ă odraslele
u n a după alta ; copilaşul cel mai mic primi moartea lăngă sinul ei ;
apoi nemiloşii c e r u r ă nefericitei eroine sâ-şi implinească promisiunea,
primind botezul. «0, proştilor, le respunse ea, mie imi e r a frică,
că mè veţi ucide n u m a i pe mine şi pe copii i veţi duce la botez cu

') Psantir, Corot haiehudim be-Romanie, 1873, p. 113-14. - •) op. cit., I, p. 112.
') M. Asiei, in Hajoetz. No. din 21 Ianuarie 1884. — ') ibid., in No. din 28 Ian., 1884.
s
) Psantir, Corot haiehudim, p. 5 9 - 6 1 . - ' ) M. Schwarzfeld, Divicion Bally, An. p. Is. IX, p. 4,
s
*) Vezi mai jos. - ) lucr. cit. la nota 2, p. 5. - •) ibid, la nota l, p.99-100.
") In Muntenia religiozitatea şi fanatismul erau stăpâne peste toate clasele sociale, n u .
ca in Moldova unde numai clasa de sus ţinea la lege, cum arată Paul de Aleppo (Ar.ist.I
2, p. 69) : «in ţara românească, pe care D-zeu s'o păzească, e cu totul altfel (ca in Moldova):
religiozitatea locuitorilor, moderaţiunea lor şi buna purtare (moralitatea lor), sunt estreme>.—
Kogăl, op. cit., p. 457 şi 468, accentuează anume faptul, câ Muntenii erau mai puţin to­
leranţi ca Moldovenii faţă cu toţi streinii de alt rit sau de altă lege ; din astă cauză, zice
d-sa, Evreii erau mai puţin numeroşi acolo.
s ă l a ; deacum puţin imi pasă de voi» şi cu ochii spre c e r a d a u s e stri­
gând: «Ascultă Israel», e a r â ucigaşii i tăiară sinul, o trântiră la păment
şi u m b l a r ă cu caii pe corpul ei, pană işi dădu sufletul.
Pe cănd masa, poporul, se năpustea a s u p r a Evreilor, b o e r i m e a in
relaţii strânse de prieteşug şi de afaceri cu ei, le ţinea partea şi in
toate aceste cazuri ni se arată pe Evrei refugiându-se in curţile b o e -
reşti, ce erau in trecut ca nişte cetăţi, u n d e erau primiţi şi o s p ă ­
taţi până la liniştirea spiritelor. In schimb, in caz de restrişte, boerii
aveau un adăpost sigur la Evrei, la care ei r e c u r s e r ă mai ales in
timpul volintirilor, la i n t r a r e a Turcilor in Ţerile r o m â n e ; şi-şi i n t r e -
b u i n ţ a u in diverse ocazii influenţa lor la paşale, spre a-i scăpa de
rele şi nefericiri. Fapte care nu odată se repeţiră şi in Moldova ' ) .
Moldovenii deşi socoteau c ă : «A ucide sau a p r ă d a pre Turci,
3
pre Tătari şi pre Evrei.... nu este păcat sau u c i d e r e » ) , deşi e r a u
8
de felul lor «gata la j a c » ) , totuşi se mulţumeau n u m a i a se aţine
in calea lor la drumul m ă r e , a-i ucide şi jăfui, fără a-şi face din
asta vr'un scrupul de conştiinţă, dar n ' a u simţit pornirea de a se
ridica impotriva lor in masă, cu gândul de a-i converti la c r e ş ­
tinism.
In adevër, in Moldova n u se cunosc cazuri de revoltă impotriva E v r e i ­
4
lor decăt unul la 1835 in Tèrgul-Ocna din u n motiv religios ) şi câteva
0
in Galaţi' ), unde populaţiunea e r a din totdeauna foarte pestriţă şi mai
ales greaca ; chiar repeţitele acuzări de singe n u au in Moldova acele
consecvente grave ca in Muntenia ; b a şi aceste le găsim de m u l t e
ori provocate şi conduse de streini, cu deosebire de Greci şi Bul­
gari, cari au poftă de a vedea pe Evrei schingiuiţi şi casele lor
jefuite de ei şi ai lor. O t r ă s u r a nobilă şi caracteristică p e n t r u ve­
chiul cler r o m â n ni s'a conservat in revolta de Ia 1797 din Galaţi.
Se povesteşte că preotul Ignat de la biserica sf. Archangheli, a d ă n c
pëtruns de far' delegile ce se severşeau a s u p r a Evreilor, se prefăcu că
aproba pe fanaticii resvrătitori Greci şi că are a r z ë n d a dorinţă d e a
trimete el insuşi in cealaltă lume pe căt de mulţi Evrei, prin mijloace
cât de crunte. Resvrâtitorii jăfuitori i a d u s e r ă i n d a t ă 7 0 ; e l i a s c u n s e

•) Ptantir, Corot haiehudim, p. 121-32 j Dr. E. Schwarzfeld, Evreii sub Zavera, in An. p.
Is., VII, p. 13—34, unde se citează mai multe cazuri; M. Schwarsfeld, Divicion Bally, p. 10 ;
I. Şapira, in citata Com. Ploesti.
2 3
) Cantemir, op. cit., p. 260. ~ ) Oron. rom., III, p....-*) Psaidir, Corot haiehudim, 145-47.
5
) La 1797, 1842, 1848, in Psantir, Corot haiehudim, p. 139-40,150, 150-51 şi la 1846 motivată
prin o acuzare de sănge; la 1850 Fevruarie, in Allg. Ztg. d. Jud., acel an, p. 259.— Toate
aceste resculări avură consecvenţe grave pentru locuitorii Evrei. După 1850 revoltele se
înteţesc ancă in astă localitate.
a t u n c i in biserică şi le dete cele necesare pentru h r a n ă , şi voia de
a şi le găti acolo.
In toate cazurile de resculare a populaţiei, fie indigene sau streine,
in Valachia şi in Moldova, Evreii nu avură de inregistrat n u m a i
o m o r u r i şi răniri, ci şi jafuri făcute in toată voia şi libertatea .şi
c u acel nesaţiu, c a r e e propriu oricărei bande, purtate de o u r ă
s a u mânie întemeiată sau n u ; la aşa ocazii triste loviturile se în­
dreptau şi contra sinagogilor israelite şi a sulurilor legii, cu deo­
sebire in Galaţi.
O serie întreagă de fapte cu consecvenţe triste şi dureroase pentru
comunităţi intregi sau cel puţin pentru o parte din populaţia i s r a e -
lită din anumite localităţi, fură provocate prin calomnia luărei
singelui, acea hidoasa calomnie, care de la ivirea ei a secerat mii
de nevinovaţi in mai toate statele europene. In Principatele române
e a incepe a prinde rădăcini pe timpul domniei fanariote. O p r o ­
pagandă religioasă r ë u inţeleasă, cu tendenţa de a isbăndi conver­
t i r e a Evreilor la creştinism, importează in Ţ a r ă o sumă de opere,
c a r i furnică de poveşti şi calomnii oribele contra Evreilor şi intre
c a r i calomnia luării singelui ocupă un loc de căpitenie şi aceste
opere spre a fi mai cetite şi m a i gustate, se publică pe rumănie
i n t r ' o formă şi un stil cu totul de gustul poporului şi apropiate de
mintea şi priceperea lui ; tipărite pe spezele Mitropoliţilor, ele găsesc
o respăndire mare prin intermediul organelor lor. Astfel se încui­
b e a z ă şi in Ţerile române această odioasă fabulă in contra căreia
in zadar luptară apoi chiar cele mai nobile spirite r o m a n e şi Evreii
cad, in numeroase ronduri, ca jertfe pe altarul unui fanatism hrănit şi
provocat de cler.
Prima acuzare din câte se ştiu p a n ă acum, s'a ivit prin un apos­
t a t evreu in Niamţ la 5 Aprilie 1710, la care ocazie se jăfuirâ
casele evreeşti, se omorără 5 evrei şi se incarcerară 22 pretinşi vino­
v a ţ i ' ) . Al doilea caz avu loc la Oniţcani (Basarabia) şi provoca
o mare senzaţie, ăncăt fu inregistrat cu toate detaliile in Cronica
3 8
anonimă a Ţărei Moldovei ) şi in a lui N e c u l c e a ) . Vodă Mihai
Racoviţâ in dorinţa de a stoarce de la Evrei bani sub aparenţă
de dreptate, «făcut-a divan şi a chemat pe toţi Jidovii din Iaşi şi
Turcii şi pe toţi boerii cu mare cu mic» ; şi cum afirmă Cronica-
*) Un document ebraic din acast an, azi in posesiunea d-lui Dr. E. Schwarzfeld, textul
original reprodus de d-sa cu adnotaţiuni in «Revue des études juives» XXIII, No. 25,
1886, p.128.
3
") Cronicele României, III, p. 142-44. - ) Ibid., II, p. 3 6 2 - 6 3 .
r u l anonim, deşi cel desemnat ca omorător al copilului perzista a tă­
gădui presupusa să vină, totuşi, cine ştie prin ce presiuni, Evreii
â n s â ş i au strigat «cum au făcut să-şi ia plata», ear Vodă n ' a pus
s ă se omoare pe cei vinovaţi, ci lăsând să se aducă copilul Evreu­
lui, care perzista a-şi susţine nevinovăţia, voi să-1 silească să-şi
o m o a r e propriul copil in acelaş inchipuit mod crunt şi orbii, cum a
omorât pe acel copil de creştin din ordinul hahamului din Cracovia, şi
n u osândi la moarte nici apoi pe niciunul din acuzaţi, ci i a r u n c a in
•temniţă. A trebuit ca Evreii să-şi indrepte plingerile Ia Constan-
tinopole şi să intervină H a h a m b a ş a deacolo, pentru ca prin influenţa
l u i să se dobândească liberarea lor, prin u n Aga trimes inadins la Iaşi.
In Bucureşti, in 8 Aprilie 1 8 0 1 , in u r m a unei atari a c u z ă r i cad
128 morţi şi răniţi, cu toate că boerii se silise a ocroti şi scăpa
pe căt de mulţi
La 1847 Decembre 26 şi -27 in Galaţi, fără a exista m ă c a r o
a c u z a r e de un presupus omor ritual, ci u n simplu caz de sângerare,
constatată indatâ ca intemplătoare, totuşi avu loc o rescoală formală
şi furioasă contra Evreilor. Bătăi, omoruri, spargeri, jafuri colosale
generale şi profanarea sinagogilor, fără ca autorităţile să le opreas­
că. Abia intervenirea consulilor pe lângă autorităţi puse capët
2
marei n e f e r i c i r i ) .
Totalul cazurilor de singe cunoscute ca intëmplate până la 1850,
3
sunt 9 in Moldova ) şi 3 in M u n t e n i a V i c t i m e l e fură numeroase,
cazurile toate dovedite de falşe, dar calomnia in loc de a s c ă d e a luâ
apoi un avênt mai mare.

Să trecem de la acest ordin de fapte ce privesce populaţiuneo,

la un alt ordin de fapte privind stăpânirea, c a r e atunci se con­
c e n t r a in manele Domnului.
Cel mai vechiu act de violenţă contra Evreilor din partea unul
Voevod român se rapoartă la Vlad-Ţepeş al Valachiei (secolul ai
XV) ; despre acesta se spune, că a t r a s in ţeapă «un m a r e numër
5
de creştini, evrei şi p ă g â n i » ) .
') Engel, op. cit., II, p. 69. şi Frat., VI, p. 175, unde se lămureşte şi complectează cazul
a
) Buk-deutsehe Ztg., 1847, p. 10,16 şi 211, All. Ztg. d. Jud., p. 130-31 şi 146, etc.-Celelalte
cazuri se află descrise in L. Şaineanu, Calumma luării sângelui, in An. p. lsr., V, p.66—71,
unde se indică şi isvoarele, mai toate din I. Psantir, Corot haiehudim ; la tratarea acestui
punct am admis vederile d-lui Şaineanu.
s
) Unul din aceste 3 cazuri priveşte Ploestii, 1815, descris de Şapira, in citata Corn. din
Ploeşti; alt caz de la 1836 din Răpciuni se află pentru prima oară descris in Kaufmann
•Com. Piatra, in Frat., V, p. 221.
*) Kogălnicianu, op. cit., p. 102, ca deobiceiu fără indicare de Isvoare.
 In Cronica imperiului Otoman de R. Elia Capsali, se povestesc
următoarele despre acest D o m n , cari nu credem să aibă legătură
cu tragerile in ţeapă pomenite. La 1476 pe cănd Turcii se v e z u r ă
strămtoraţi prin un resboiu cu o imperâţie m a r e , se rezvrâtire toţi
in contra lor şi intre aceştia nefăţiş «şi Domnul Valachiei mici». In
vremurile acele se aflau neguţători Evrei, cari cutreerau Valachia,
pe aceştia poronci Domnul sâ-i strângă la u n loc şi-i ţinu inchis trei
zile ; apoi bolind i c h e m a la el şi mustrăndu-i le ceru câte 1000
bucăţi de arginţi drept rescumperare, la din c o n t r a le scoate câte
u n ochiu, şi le va face ruşine inantea intregului Israel. In z a d a r
protestul lor că sunt supuşi turceşti, in zadar şi rugăminţile, ei
t r e b u i r ă să plătească şi acei ce n u a v u r ă b a n i de rescumperare, li
se scoase câte u n ochiu, sau li se tăia o ureche sau li se ciunti
o m â n ă şi li se făcură neajunsuri m a r i ').
Petru Rares al Moldovei (1527—1546) avea obiceiul de a dis-
poia pe neguţătorii Turci, Armeni şi Evrei de caii, ce voiau să-i dis-
facâ in Polonia. El fu mustrat pentru aceasta de Sigismund August
2
al Lituaniei ).
La 1579 u n consiliu de boeri de tară şi «toţi neguţătorii mol­
doveni» convocat de Petru-Şchiopul hotâresc, intre alte, cu privire
la relaţiunele comerciale cu Polonia, de a se isgoni pe toţi Evreii
din Moldova şi aceasta după motivarea lui Vodă către neguţătorii
din Lemberg, «nu din simplu capriciu ci din cauza desperaţiunii
neguţătorilor noştri, cari işi pierd timpul aşteptând la hotar sosirea
cumpărătorilor de vite, pe cănd Evreii trecënd alăturea şi aducënd
la noi postavurile leşeşti, după ce le desfac, işi cumperă şi işi scot
vite din interiorul Terii, lăsând pe neguţătorii noştri de la hotar
cu buzele umflate : noi nu le-am refuza să-şi cumpere vite şi in in­
teriorul Terii, dacă nu le-ar ajunge cele de la hotar ; dară c a să
!i
ruineze pe neguţătorii noştri, u n a ca aceasta n'o putem ingâdui» ).
Această motivare, reprodusă aci in mod complect, n e arată pe
deoparte dorinţa totdeauna vie a negustorilor de a evita lupta con­
curenţei, de alta desconsiderarea interesului poporului, care negreşit
că profita mai mult prin cumperările directe ale exportatorilor, in
căminurile lor.

') Dr. M. Gaster, Vlad-Tepeş şi Evreii, An. p. Is„ VIII, p. 160—62, unde reproduce textul
după Dbei Eliiau, ed. M Lattes. — Cum că faptul acesta trebue referit in adevër la Vlad-
Tepeş, cum presupune d. Dr. Gaster, reese deacolo, că in adevër se găseşte că a domnit
in acest an (vezi A. D. Xenopol, Istoria Romanilor pentru gimnasii şi licee, Iaşi 1886, p. 63).
'), Archiva ist., I, 1, p. 84. — ') Archiva ist., I, 1, p. 174.
 Acest act, monstruos ca fapt şi monstruos ca motivare, n e aduce
aminte de nerozia negustorilor nemţi din Cracovia, cari, in al 3-lea
p ă t r a r al veacului al XVI, adecă tot c a m pe v r e m e a lui P e t r u Şchio­
pul, voind a se scăpa de concurenţa Evreilor, se jâluiră la craiul
Poloniei contra activităţii lor comerciale şi-i invinovăţiră mai ales
pentru că aduc producte din Valachia (Moldova şi Muntenia) şi
]
scot astfel banii din Ţ a r ă ) .
Adecă, deoparte i osândesc Romanii deatunci de ce le activează
comerciul, dealta negustorii Germano-poloni se plâng de ce indes-
tulează şi ieftenesc poporului polon obiecte de prima t r e b u i n ţ ă .
Cum ştim anse, această hotărire de isgonire a remas neexecutatâ
sau se suprima i n d a t ă — p r i n ce imprejurări şi influenţe ? e o in-
t r e b a r e la care nu putem ancă r e s p u n d e .
Mihai-Viteazul suindu-se in scaunul Munteniei şi găsind secată
visteria Statului, şi pe poporul impilat de Turci şi Ieniceri ajuns la o
nespusă serăcie, spre a-1 câştiga in parte-i, concepe planul de
a mântui şi Ţ a r a şi visteria de toţi datornicii Turci, Greci şi Evrei.
El face pe toţi să se adune la 1 3 N o e m b r e 1593 in Bucureşti la casa
visternicului Dan şi la prezentarea poliţelor le respunde cu focuri
de tunuri şi pune să se aprindă casa, spre a-i prăpădi cu desë-
verşire ; cei ce se cearcă a fugi, cad sub ascuţişul sâbieler armatei
şi a poporimei a d u n a t e la acest m a r e alaiu. Doué mii d e oameni
pier astfel, intre c a r i şi o sumă de Evrei.
Poporul incurajat p r i n pilda lui V o d ă continuă din parte-i cu omo­
rurile, pierzênd pe orice T u r c sau E v r e u peste care putea d a .
La 1594 ostile victorioase ale lui Mihai, «după ce a r s e r ă R u s -
ciucul şi-1 p r â d a r ă , se întoarseră in Ţ a r a românească, u n d e se pu­
s e r ă să u r m ă r e a s c ă şi să fugărească pe inimici, tăind pe Turci şi
pe Evrei şi dăndu-i pierzării».
Tot la 1594 Aron-Vodă al Moldovei maniat pe Turci, că hotâriserâ
destituirea lui, înscenează u n măcel general contra acestora şi a
Evreiior-Turci, din cari s'au dat peste 19 persoane.
Acest Aron-Vodă, tiran de fel, predete in m ă n a d u ş m a n ă , pe u n
medic evreu influent din Constantinopole, care i ajutase a căpăta
scaunul Moldovei, când veni să-i c e a r ă suma de 4 0 0 0 taleri, promisă
pentru această slujbă ; lipsa sentimentului de recunoştinţă şi rëu-
t a t e a lui rafinată merse până acolo, că «cu toate că numitul Evreu

') Czacki, op. cit, p. S3, ap. Grätz, IX, p. 462.

s'a preţuit de bunăvoie c a lu. 45,000 taleri 1-a prezentat totuşi c a
pe un prizioner Voivodului Transilvaniei» ' ) .
Sub domnia lui Mihai Racoviţă al Moldovei (1704—1705, 1 7 0 8 -
1710, 1716—1727) Evreii avură multe de indurat alături cu c e i ­
2
lalţi streini şi locuitori băştinaşi, el i jăfuia de bani, e t c . ) .
Stefan Cantacuzin al Valachiei ( 1 7 1 4 - 1 7 1 6 ) , Domn acârui reu-
tate o resimţiră toţi, făcu pe Evrei să sufere mult. El, spre a-şi d a
a p a r e n ţ a unui domn prea cuvios, d â r ă m â sinagoga de lemn a
Evreilor din Rucureşti, cu toate că stetea intr'un colţ r e t r a s al o r a ­
şului şi le opri orice intrunire pentru severşirea rugâciunelor lor (alle
8
gottesdienstliche V e r s a m m l u n g e n ) ) . Acest domn «era omul cel mai
nestatornic şi atăt de aplecat la răpire şi nedreptate, âncât n ' a r e ­
nias preut sau mirean, boeriu sau comerţ&nt mare sau mic, fără a
fi jăfăuit sau strâmbâţit» de el
Ne mai remăne a releva din căte se ştiu păţite de Evrei prin
horde streine, cari au reuşit a se introduce in Principate, spre n e ­
norocirea tuturor locuitorilor ei, d a r m a i ales a Evreilor.
La 1 6 5 3 , venind in Moldova h o r d a de Cazaci a lui Chmelnicki,
c a r e a lăsat o pagina infiorătoară in istoria Evreilor-ruşi şi poloni
(1648—1649), spre a alunga din domnie pe Gheorghe Stefan şi a
r e a ş e z a in scaun pe Vasile-Lupu, ieşind victorioasă, incepe a se i m -
prăştia prin Ţ a r ă şi a jăfui şi o m o r a pe oricine adăpostise n u m a i
pe vr'un potrivnic al Domnului, «atunci, ne spune Paul de Aleppo
insoţitorul patriarchului Antiochiei, atunci o m a r e spaimă şi t e ­
r o a r e căzu pe Evrei şi Turci, pe cari Cazacii ëi jăfuiră şi-i t r a ­
t a r ă cu o cruzime atăt de mare, ăncăt a r fi perit cu deseverşire, să
nu-i fi susţinut Domnul nostru Patriarchul (Macarie). Nici nu era de m i ­
r a r e o asemene p u r t a r e de la nişte duşmani atăt de inverşunaţi. î n ­
suşi Moldovenii fură tractaţi poate şi mai rëu. P e Evrei Cazacii i
b ă g a u in t u r n u r i şi-i torturau acolo nopţi intregi, pentru ca să facă
să le spună averile lor. Inimele noastre se umpleau de a m ă r ă c i u n e
6
la plânsul atâtor familii şi copii» ) .
La 1789, Ruşii impresurănd Ismailul şi isbăndind să intre in c e ­
tate au făcut u n măcel general, n e c r u ţ â n d nici pe copii şi p r â d ă n d
tot şi toate. Numërul Turcilor, Armenilor şi Evreilor periţi atunci
6
se u r c ă la 60,000 ) .
La 1812 veni la Bucureşti cu a r m a t a rusă o oaste de n e a m u l

') Dr. E. Schwarzfeld, Măcelul Evreilor sub Mihai-Viteazu al Munteniei şi Aron-Vodă al

Moldovei, 1593—1594, in An. p. Is. IX, p, 70—83, unde se citează isvoarele contimporane,
tipărite in Tesaur de mon. ist., p. 13, 218, 287; Doc. Hurmuzache, III, p. 465, 24 - 25, 228. -
In această lucrare se combate in mod victorios acuzarea trăăărei, dată de Walter ca motiv
al ucidirii Evreilor de Mihai Viteazu. Aceasta era unprejudeţ al timpului contra Evreilor,
îndeobşte o credinţă oarbă şi neîntemeiată ca si luarea singelui, etc.—Nu putem anse ad­
mite părerea autorului acestui studiu, că întreaga comunitate din Bucureşti a căzut victimă
8
acestui măcel. — ') Cronica Neculcea la cazul Oniţcani. — ) Engel, op. cit., I, p. 377—78. '
5
*) Fotino, op. cit., II, p. 145.— ) Archiva ist., I, 2, p. 77. Data reiese prin faptul, că in acel
an a avut loc scoaterea din scaun al lui Gheorghe Stefan.
*) Dionisie Eclesiarcu, Cronograful ţerei romaneşti, in Tes. de mon, 11,182
tătăresc, ce le zicea Galumci. Ga adeveraţi sélbatici «manca orice
vedea si le ieşea inainte ancă şi carne de om au fost m â n ­
când pentru că la venirea lor au fost dat poroncă Camenski să-şi
păzească oamenii copiii şi fetele de c â t r â ei ; d a r ei dovedind uli­
ţele pe unde locuesc Ovrei mergea pe poduri repede cu cai, şi dacă
vedea vr'un copil sau feţişoară de Ovrei, se slobozia ca uliul ple-
căndu-se de pe cal, adecă de călare i răpea şi-1 băga in traista
calului ce o avea la oblânc şi fugia ieşind afară la ordie, noaptea
el frigea intreg şi él m â n c a cu tovarăşii ce-i avea. Deci gelindu-se
Ovreii câ le m ă n â c ă copii şi dând bani mulţi lui Camenski i-au
ridicat din Bucureşti şi i-au trimes la ordia de la Cogea-Valtac»
şi n u m a i astfel scăpară Evreii de această nenorocire ' ) .
Un şir mai jalnic şi mai lung de suferinţe grele i n d u r a r ă Evreii
in ambele Principate de la 1821, tot timpul duratei zaverii greceşti.
Mai n'a rëmas un loc nepăngărit de această a d u n ă t u r ă fanariotică
şi toată furia o r e v ă r s a u asupra Evreilor, ca odinioară Cruciaţii. Uci­
d e a u bărbaţi, femei, copii in chip crunt şi nemilos. Numai de frica lor
le ingheţa Evreilor singele. Aşa in laşi, pe cănd se serba o nuntă in
curtea Sinagogei mari, se svonise apropierea eteriştilor. De spaimă
m o a r e perechea ce se c u n u n a şi o parte din azistenţi. Sute de
Evrei işi găsiră m o a r t e a sub ascuţişul săbiei eteriştilor, sute m u r i r ă de
spaimă şi mai toţi, ce nu apucaseră să fugă, ajunseră la o m a r e
sëràcie de pe u r m a prădâciunelor sistematizate şi a stagnaţiunei ge­
nerale ce provocaseră in comerciu. Turcii scăpară p3 Români şi pe
Evrei de acest flagel teribil şi-i r e s b u n a r ă cu prisos contra intre-
2
gei aceste horde de resvrătitori sélbatici' ).

C U V E N T . F I N A L
Dacă ne vom găndi u n moment la norii cei negri şi in veci in-
cârcaţi, ce planau asupra capetelor nefericiţilor Evrei in mai toate
statele ajunse azi la o inaltă cultură ; dacă vom trece in revistă acel
şir infîorător de mësuri şi fapte sëvërsite asupra lor mai p a n ă in
era modernă, cănd de potentaţi fanatici sau tirani, şi cănd de mase
excitate şi vom reflecta apoi la soarta Evreilor in Principatele r o m a n e ,
vom trebui să recunoaştem, că starea lor e r a aci incomparabil mai
b u n ă ; că judecând din punctul de vedere comparativ —singurul drept
şi cerut de critică in mod imperios—ajungem la neclintita conclu-
ziune, că Românii s'au arëtat toleranţi faţă cu Evreii.
Factorii, cari au contribuit la această toleranţă, sunt multipli :
1) Ireligiozitatea poporului ele jos §i ignoranţa seculară a
clerului roman, mărturisită şi de scriitori pămenteni şi streini şi
8
confirmată chiar prin d o c u m e n t e ) . Românul Moldovan m a i cu
') Dionisie Eclesiarcv, Cronograful, in Tes. de man., II, p.222.
') Dr. E. Schwarzfeld, Evreii sub Zavera, in An. p. Is., p. 13—34, unde se ailă toate deta­
liile cu indicarea isvoarelor.
s
) Paul de Aleppo, Ar., ist., I, 2, p. 69 şi 88 ; Matei de Pagoniania, in Tesaur de mon., I
p. 34 şi 370; D. Cantemir, op. cit., p. 259, 261, 283 ; Melchisedek, op. cit., II ; Un documeut al
lui Grigorie Ghica al Moldovei, de la 1764, in Uricariul I, 1 4 7 - 5 7 .
seamă, nu se pasiona pentru chestii religioase, i păsa puţin de modul,
c u m se inchina omul şi preoţii fiind alături cu el, negreşit
că n u s'au putut petrece excese de acele, ce s'au petrecut in m a i
multe teri catolice, de o religiozitate adâncă, de un fanatism exce­
siv, unde preoţii de rend credeau a face o faptă plăcută lui D-zeu,
prin excitarea maselor la revoltă contra necredincioşilor Evrei.
2) Influenţa mediului înconjurător. Turcii, Polonii şi chiar Un­
gurii, sub a c ă r o r suzeranitate Principatele se aflau succesiv, s'au purtat,
c u blândeţe şi b u n ă t a t e faţă cu Evreii ; b a aceştia se b u c u r a u la ei, in
acele timpuri, chiar de privilegii intinse şi de o m a r e trecere la curte
şi magnaţi.
3) Influenţa însemnată ce o exercitau Evreii-turci in Constantino-
pole mai ales in veacul al XV şi al XVI şi favoarea de c a r e s'au
b u c u r a t mulţi la Sultani, Viziri şi Paşale pană in timpul de
faţă, ceeace a fost o vecinică stavilă in calea oricărui a r b i t r a r por­
nit de la Domnie sau b o e r i m e ; deoparte, cum am vézut, că la caz
d e restrişte sau dorinţi ambiţioase aveau să r e c u r g ă la ajutorul
Evreilor favoriţi din Gonstantinopole, de alta, pentru că Evreii din
Principate găseau la coreligionarii lor un sprijin puternic şi direct.
La orice lovitură mai m a r e , la orice năpaste ce cade pe capul lor
ei aleargă in Capitala Turciei şi dobândesc o r e p a r a ţ i u n e satisfâ-
c e t o a r e ' ) . Câteodată lovirea prea aspră a u n u i Evreu èl costă pe
d o m n chiar tronul sëu. Un asemenea caz ël avem in Vodă Ion
2
Mavrocordat al Moldovei ( 1 7 4 4 — 1 7 4 7 ) ) .
4) Lipsa oricărui motiv de ură şi nemulţumire contra Evreilor,
c a r i n u se indeletniceau, cum vezurăm, decăt cu ocupaţii a c ă r o r
necesitate era simţită şi duceau un traiu liniştit; n u t u r b u r a u pe nimeni
şi e r a u de m a r e folos Ţerei şi boerimei prin aptitudinele lor c o m e r ­
ciale. Nimeni nu putea avea nimic impotriva lor. Astfel sub Vasile
Lupu, când furia poporului se r e v ă r s a asupra Grecilor impilatori,
Evreii se putură plimba in plină libertate, nesuperaţi, şi neatăcaţi de
3
nimeni ) , căci nu le purta nimeni u r ă şi nu era cine să intârâte
populaţia contra lor.
Un fapt mai caracteristic ni-1 prezintă literatura populară ro­
mană. P e când ea mişue de cântece şi snoave, in cari se c o n d a m n ă
şi se blestemă pe Grec şi alte n e a m u r i streine, n u găsim u n singur
cântec, snoavă sau poveste, in c a r e să se descria in culori negre
pe Evrei.
Românii a u fost toleranţi faţă cu Evreii, dar ei a u binemeritat
această toleranţă, prin serviciile aduse Terii şi prin simpatiile ce şi-au
câştigat in popor.

') Astfel in cazul de acuzare de singe din Oniţeani, Niamţ etc., in cazul lui Vlad-Tepeş,
ce-1 arată Capsali (vezi la cap. III şi IV), etc.
') Cronicele Bomăniei, III, 209—210.
') Paul de Aleppo, in Archiva ist. I, p 83': «Turcii şi Evreii umblau in public fără nici o
frică sau bânueală, dară Grecii nu cutezau a se mişca din casele lor din cauza marii duş­
mănii a Moldovenilor».
 SCHITE ISTOEIC0-BIOGRAFICE
de ß. J. JIOSANIS

I. O E V R E I C Ă P E T R O N U L B U L G A R I E I

ţ a r i n a Teodora (sau Sarah)

1 3 8 8 - e . 1SSB

S u n t cinci v e a c u r i . B u l g a r i a s e î n t i n d e a a t u n c i i n t r e D u n ă r e şi
B a l c a n i şi f o r m a m a r e l e i m p e r i u b u l g ă r e s c ( B ô l g a r s k o - T s a r s w o t o ) ,
a v ë n d o n u m e r o a s ă p o p u l a ţ i e d e n a ţ i u n i diferite şi i n t r e cari
şi E v r e i . C a p i t a l a e r a M a r e a T ă r n o v a , o d i n i o a r ă c a n t a t ă d e s c r i i ­
t o r i i B u l g a r i şi T u r c i , p e n t r u i m e n z i t a t e a b o g ă ţ i i l o r şi a b u n ­
d e n ţ a p r o d u s e l o r s a l e , şi a c o l o e r a şi o m i c ă c o m u n i t a t e i s r a e l i t ă .
C a r e e r a s t a r e a E v r e i l o r la a c e a s t ă e p o c ă in B u l g a r i a ?
E a c ă p u n c t u l cel m a i î n t u n e c o s al i s t o r i e i B u l g a r e . P a n ă azi
n u s e c u n o a ş t e nici o l e g e , nici u n cod b u l g a r ; t o t u ş i p r e s u ­
p u n e m că Z a k o n i i U s t a v i ( L e g i l e şi u z a n ţ e l e ) p u b l i c a t e d e K r a l e
S e r b e S t e p h a n D u ş a n a la 1343 p e n t r u S e r b i a , B u l g a r i a * ) şi
M a c e d o n i a a fost r e s p e c t a t ă in B u l g a r i a , şi in a c e s t c a z e s i g u r
c ă E v r e i i s'au b u c u r a t in B u l g a r i a d e d e p l i n ă t a t e a d r e p t u r i l o r lor.
»
* *
L a 1330, c ă n d Ţ a r u l I v a n A l e x a n d r u se s u i p e t r o n u l B u l ­
g a r i e i e r a v ë d u v , căci soţia lui m u r i s e î n a i n t e c a el s ă fi d o ­
b â n d i t t r o n u l , l ă s ă n d u - i doi fii, p e Mihail A s s a n şi p e D o b r i c i ;
fiind i n s c a u n u l D o m n i e i , el s e c ă s ă t o r i d i n n o u la 1331 c u fica

l) Istoricul bulgar S. Bobeeff zice in a sa Istorie a Bulgariei (p. 127), că aceste legi fură
probabil respectate şi in Bulgaria. Serbii
şi Bulgarii erau in intime relaţiuni. Fratele Ţarului
Alexandru era guvernorul Albaniei, sora sa măritată după Krale Ştefan.

ANUAR PENTRU ISRAELIT!, jL, l886

lui I v a n c u B a s a r a b , V o e v o d u l V a l a c h i e i ; d a r ea n u a v u p a r t e
d e a se b u c u r a m u l t d e t r o n u l din T ă r n o v a şi m u r i d u p ă c ă ţ i v a
2
a n i d e c ă s n i c i e , l ă s ă n d u - i u n fiu, p e I v a n S t r a ş e m i r ) .
A c e a s t a e r a s t a r e a familiei r e g a l e , c ă n d u n n o u e v e n i m e n t
se prezenta.
P e v r e m e a a c e a s t a o t ë n ë r à copilă i n c e p u s ă s t r ă l u c e a s c ă i n
c a p i t a l a B u l g a r i e i . E r a d e o f r u m o s e ţ ă r ă p i t o a r ă , că istoricii
3
B u l g a r i , v o r b i n d d e ea o n u m e s c i n t r ' u n a « f r u m o a s a e v r e i c ă » ) .
Ţ a r u l n u lipsi a face c u n o ş t i n ţ a a c e s t e i r a r e f r u m o s e ţ i şi-i
oferi t r o n u l in s c h i m b u l a m o r u l u i ei.
D e t r e i o r i , zic istoricii B u l g a r i , n e i n t ă m p i n ă e p i z o d e r o ­
m a n t i c e la c u r t e a din T ă r n o v a . A m o r u l lui A s a n al I I - l e a p e n ­
t r u I r i n a ; a c e l al fiorosului S v e t o s l a v p e n t r u fica u n u i c o m e r ­
c i a n t P a n t a l e o n a şi a c e l al lui I v a n A l e x a n d r u p e n t r u f r u m o a s a
e v r e i c ă . — S a r a , fu p r i m a şi s i n g u r a E v r e i c ă , ce se s u i s e p e t r o n u l
B u l g a r i e i , p r e c e d a t ă fiind d e 20 d e R e g i n e , ce se u r m a s e p a n ă
a t u n c i d e la f u n d a r e a r e g a t u l u i b u l g a r din T ă r n o v a : 8 g r e c e ,
5 b u l g a r e , 3 s e r b e , 2 r o m a n c e , 1 c u m a n ă şi 1 t ă t a r ă .
L a a c e a e p o c ă c ă n d f e m e e l e j u c a u n r o l foarte i n s e m n a t I a
4
c u r t e a din T ă r n o v a , Ţ a r i ţ a S a r a ) n u se a r ë t â nici a m b i ţ i o a s ă
ca r e g i n a I r i n a , nici i n t r i g a n t ă c a M a r i ţ a , ci s e m u l ţ u m i n u ­
m a i a-i sta a l ă t u r i şi a-1 p o v ă ţ u i cu î n ţ e l e p t e l e ei s f a t u r i ,
d o t a t ă fiind d e la n a t u r ă cu o i n t e l i g e n ţ ă r a r ă .
Astfel Ţ a r u l I v a n A l e x a n d r u , c a r e p r i m i s e r e g a t u l in s t a r e a c e a
m a i critică din m ă n a p r e d e c e s o r u l u i s e u Mihai B d i n s k i , r e u ş i

•2) Dr. K. Jricek, Istoria na Bulgaria, Praga 1875 şi S. Bobceff in a sa Bölgarska is­
toria, Filipopol 1881, p. 125.
3) Ibid., p. 180.
4) Nici Jricek, nici Bobceff, nu ne dau numele Ţariţei, sunt sigur càl'am vëzut undeva
fără a-mi putea aduce aminte unde
(Din parte-ne putem adaugă că d. Eosanis v a fi putut găsi numele de Sara şi ca acest
nume să fi fost cel evreesc al Ţarinai ; dar numele ei creştin a fost Teodora, după cum arată
chiar Jricek. Geschichte der Bulgaren, Praga 1876, p. 812.—Cităm aci in traducere, in mod
complet, pasajul ce-i consacră, in care vom vedea câteva date puţin diferite de cele in­
dicate de autor:
„Ţarul loan Alexandru fu atăt de fermecat de frumoseţea unei fete evreice ăncăt s e
hotăra cu or ce preţ a o lua de soţie. Femeea-i legitimă Teodora, fica prinţului Vala-
hiei, trebui să schimbe splendoarea palatelor din Tărnova cu singuritatea monastică, unde
işi sfârşi zilele ca călugăriţa Teofana. Evreica se converti primind numele de Teodora şi
ca novoprosvëtena carica (neuerleuchtete) Ţarină se căsători cu Alexandru. Vechi monu­
mente bulgare relatează despre densa, că deşi roda je evreisca (de obârşie israeliţă), avea to­
tuşi o credinţă curată, restaura multe biserici şi chiar mănăstiri. După moarte-i i se cânta
in Bisercă «veeinica pomenire». M. S.
a-1 r i d i c a la r a n g u l c e l u i m a i p u t e r n i c stat al p e n i n s u l e i b a l ­
c a n i c e . E a i n ă s c u p e I v a n Ş i ş m a n I I I şi p e T a m a r s a u Mara..
L a 1355 Ţ a r u l fiind deja b e t r ă n şi S a r a v o i n d a a s i g u r »
s o a r t a copiilor ei, sfătui pe I m p ë r a t ca s ă - ş i i m p a r ţ ă i m p e r i u l
i n t r e copii s e i . N u t r e b u e s'o s p u n e m , că Ş i ş m a n , deşi cel m a i
tener, primi partea cea mai m a r e a imperiului de «hatârul»
f r u m o a s e i e v r e i c e , c u m o s p u n istoricii b u l g a r i ; Dobrici căpăta
D o b r o g i a (care p r i m i n u m e l e seu); I v a n S t r a ş e m i r p r o v i n c i a
V i d i n , şi Ş i ş m a n al I I I - l e a r e s t u l B u l g a r i e i şi T ă r n o v a .
A c e s t e x c e s d e i u b i r e p e n t r u fiul ei, a v u c o n s e c v e n ţ e t r i s t e
p e n t r u i m p e r i u ; e s t e s i n g u r a g r e ş a l ă c e se i m p u t ă Ţ a r i ţ e i , e s t e
s i n g u r a d a t ă , c ă n d s i m ţ i m e n t u l d e m a m ă i n v ê l u i de î n t u n e r i c
ochii c l a r v ë z ë t o r i ai a c e l e i a , ce n i c i o d a t ă n ' a r fi a l e r g a t la
a c e s t e x p e d i e n t d e i-ar fi p u t u t p r e v e d e a c o n s e c v e n ţ e l e . î m p ă r ­
ţ i r e a i m p e r i u l u i t r e b u i să-i c ă ş u n e z e c ă d e r e a , faţă c u a t ă ţ i
d u ş m a n i m a r i şi n e s ă ţ i o ş i . B u l g a r i i slăbiţi p r i n i m p ă r ţ i r e n u s e
m a i p u t u r ă a p ë r a nici c o n t r a T u r c i l o r , nici c o n t r a G r e c i l o r , nici
contra Maghiarilor.
L a 1365, a d e c ă 10 ani d u p ă s u i r e a p e t r o n a lui Ş i ş m a n ,
muri Ţarul Ivan Alexandru.
N o u l Ţ a r Ş i ş m a n fiind p r e a t ë n ë r e a ël c ă l ă u z i t o a t ă viuţa
ei c u b u n e l e ei sfaturi, p o v ă ţ u i n d u d a l ă s a la o p a r t e o r i c e a m ­
biţia d u p ă o n o r u r i , şi a-şi jertfi c h i a r viaţa i n i n t e r e s u l p a ­
triei ; a n s e t o a t e o p i n t i r i l e n u i n s e m n a n i m i c faţă cu p u t e r e a
c r e s c e n d ă a T u r c i l o r , cari s e r e s p ă n d e a u pe a c e a v r e m e p e s t e
R u m e l i a . L a 1377 a v u loc p r i m a c i o c n i r e i n t r e t r u p e l e t u r c e şi
b u l g a r e ; l u p t a fu fatală p e n t r u Ş i ş m a n , c a r e s p r e a i n d u p l e c a
p e S u l t a n u l M u r a d la p a c e , s e v ë z u silit a se p l e c a la c e r e r e a
lui şi a-i d a , lui b ă r b a t in v e r s t ă d e 51 a n i , in c ă s ă t o r i e p e m i c a
5
sa s o r ă M a r a s a u T a m a r ) .
D o i s p r e z e c e ani a p o i , v i z i r u l A l i - P a ş a r e i n o i r e s b o i u l c u B u l ­
g a r i i ; Ţ a r u l I v a n Ş i ş m a n s e r e f u g i a la Nicopoli cu familia s a
6
şi c ă n d se v ë z u cu t o t u l p i e r d u t i s e i n c h i n â (la 1389) ) .
N u p u t e m s p u n e ori Ţ a r i ţ a , m u m a l u i , fa m a r t u r ă c ă d e r i i s a l e ,
s i g u r à n s ë e s t e , că e a e r a o i m p e r ă t e a s ă d e v o t a t ă ţerei s a l e şi

5) Istoricul turcesc Raşid in al sëu «Taarih Osmanie» şi M. Jouannin et Van Gaver

(Turquie, l'Univers pittoresque, p. 34), zice că fîca Ţarului Şişman fu dată in căsătorie
Sultanului, ear istoricii bulgari, că aceasta fu sora sa, fica frumoasei evreice (Bobceff, op..
cit. p. 131).
6) Jouannin et Van Gaver, op. cit., p. 36.
o m u m ă bună ; cântecele populare i-au păstrat o amintire din
cele mai frumoase. S ă cităm de e x e m p . versurile atăt de dure­
roase ale celebrului poet bulgar L ü b e n Caraveloff, ultimele cu­
vinte ale nefericitului Ţar Ivan Şişman adresate m u m e i sale şi
cari incep cu cuvintele :
O f kak' se e, mila moïa m a ï k o le 7)
Fie ca Bulgarii aducendu-şi aminte de Ţariţa lor evreică de
a c u m cinci secole, să invete a aprecia d e v o t a m e n t u l Evreilor
pentru patria lor.
Rusciuc in 1886.

2 R A B I E L I ' E Z E R P A P O

e. 1 7 8 3 - 1 8 2 8

Isac Papo născut in Seraieva (Bosnia-Serai) in mijlocul v e a ­

cului al X V I I I - l e a s e trăgea din c e l e mai vechi şi mai nobile fa­
milii din capitala vilaetului B o s n i a . A c e s t a avu doi fii, pe Iacob
1
şi pe E l i e z e r ) .
R. Eliezer s'a născut cam la 1783 ; el incepu de cu v r e m e
a frecventa şcolile rabinice din S e r a i e v a şi-şi insuşi cunoştinţi
2
intinse in această materie ) .
Aci incepu a lucra la prima sa operă r e m a s ă inedită, care
poartă titlul de «Chodeş haaviv», adică lunile primăverei, pentru
c ă era atunci in a d e v ë r primăvara vieţei sale.
El luâ in căsătorie o copilă «frumoasă, bună, c u educaţie
religioasă, renumită prin evlavia ei şi prin actele ei de b i n e ­
facere şi care ştia ceti şi seri» in acel timp, cănd Erveii o -
3
rientali neglijau cu totul instrucţia fetelor ).
Abia căsătorit, că s e v ë z u silit a părăsi locul s ë u de naştere,
spre a-şi găsi aiurea o e x i s t e n ţ ă ; el întreprinse in acest s c o p
o călătorie in oraşele D u n ă r e n e ; la B e l g r a d , Vidin, N i c o p o l e
şi Silistra. P e s t e tot locul comunităţile s e grăbiră a-i oferi ra-
binatul, el a n s e r e s p i n s e statornic orice ofertă şi r e s p u n d e a ca
altă dată R. I o s e p h b e n K i s m a : «Dacă irai veţi da tot aurul
din l u m e tot vë v o i u refuza» *).

l) Nova-plsnopoika (literatură nouă), Tărnova 1878.

1) Pele-joeţ, prefaţă, p. 2.
2) Chesed-l'alafim, prefaţă de E. Iuda Papo, p. 8.
3) ibid. p. 2.
4) Pirke-aboth, VI, § 9.
 E l p r e f e r i s ă r e m ă i e !a S i l i s t r a , d e ş i e r a c o m u n i t a t e a c e a
m a i s e r a c ă şi cea m a i n e i n s e m n a t ă la a c e a e p o c ă , t o c m a i p e n t r u
c ă E v r e i i din a c e s t loc e r a u p r e a d e m o r a l i z a ţ i , lipsiţi fiind
l u n g ă v r e m e d e u n b u n c o n d u c t o r . R . E l i e z e r i n d u r a m u l t e in
t i m p u l p e t r e c e r i i s a l e la S i l i s t r a , d e o p a r t e că n u - ş i a c o p e r i a t r e ­
b u i n ţ e l e c u leafa, d e a l t a c ă v e d e a p e unii t i n e r i a b ă t ă n d u - s e d e
6
la p o v e ţ e l e şi i n v e ţ ă t u r a l u i ) .
V o r b i n d in p r e f a ţ a din P e l e - j o e ţ d e s p r e n e c a z u r i l e c e t r ă ­
s e s e in S i l i s t r a , s e e x p r i m ă a s t f e l : «Şi d a c ă a ş t r e b u i s ă p o ­
v e s t e s c p ă ţ a n i i l e m e l e şi t o a t e b u n ă t ă ţ i l e d e cari D - z e u m i - a
f ă c u t p a r t e , e u n ' a ş g ă s i d e s t u l e c u v i n t e , p e n t r u că s u n t p r e a
m i c faţă c u t o a t e b u n ă t ă ţ i l e şi p l ă c e r i l e , de c a r i a i m p ă r t ă ş i t
D - z e u p e cel m a i u m i l din o a m e n i , c u m s u n t e u , o s e r m a n â
c r e a t u r ă . E u b i n e c u v ë n t e z p e D - z e u , c a r e m ' a călăuzit şi aju­
t a t pană a c u m ; fie c a să v o e a s c ă a m ë sprijini in v i i t o r , s p r e
mărirea numelui sêu».
R . E l i e z e r e r a foarte pios şi t r e c e a c h i a r d r e p t sfănt. I n p r e ­
faţa o p e r e i « C h e s e d l'alafim» s c r i s ă d e fiul s ë u , aflăm c ă t e v a
6
detalii foarte c u r i o a s e in a c e a s t ă p r i v i n ţ ă ) . « E l n u t r ă e a d e
căt p e n t r u d r a g o s t e a lui D - z e u ; t o a t e plăcerile şi d o r i n ţ e l e sale
se m ă r g i n e a u i n t r u c ă u t a r e a u n u i n o u p r i l e j , s p r e a-şi p u t e a
i m p l i n i d a t o r i e l e c ă t r e c r e a t o r şi a sfinţi n u m e l e s ë u , c u t o a t ă
i n i m a sa, cu tot sufletul s ë u şi cu t o t b i n e l e s ë u şi t o a t e c h i ­
n u r i l e şi s u f e r i n ţ e l e a c e s t e i l u m i , s e p ă r e a u n i m i c u r i i n ochii
sei, c ă n d e r a v o r b ă d e a-si face d a t o r i a . E l p o s t e a m a i t o t d e a ­
u n a şi-şi p e t r e c e a s e r i l e cu c e t i t u l ; el s e i m b ă i a d e d o u ă ori
p e zi, c h i a r in zilele d e e a r n ă şi s p ă r g e a g h i a ţ a s p r e a s e a-
funda in a p ă , e t c . , e t c . P e căt i e r a n u m a i cu p u t i n ţ ă , n u l i p s e a
d e l a nici o d a t o r i e p i o a s ă şi sfăntă e t c . , el e r a chiar f o a r t e
v e s t i t p e n t r u p i o z i t a t e a sa in c e r c u r i l e c u n o s c u ţ i l o r sëi şi t o t
p o p o r u l ol s t i m a şi a d o r a ca p e u n s f ă n t » . S e s p u n e că v e s t e a
c u c e r n i c i e i lui R . E l i e z e r s e r e s p ă n d i in tot o r i e n t u l şi c h i a r
in R u s i a . U n vestit R a b i n d i n M o s c v a , p r o b a b i l R . A b r a h a m
d e K r o z , zice, că a venit s ă v a z ă p e p i o s u l c u p r o p r i i sëi
ochi, şi s o s i n d la S i l i s t r a , se p r e z e n t a la ş c o a l a lui R . E l i e z e r fără
a-şi d e c l a r a n u m e l e , şi avu astfel prilej a-1 s t u d i a p r e c u m e r a

6) Pele-joeţ, II, p. 337.

6) Chesed-l'alafim, p. 2.
a e v e , p i o s , s i m p l u şi d r e p t , şi-i zise, ca altă d a t ă r e g i n a S a b a
lui S o l o m o n : « A i î n t r e c u t n u m e l e t ë u » .
E l i e z e r P a p o p o a t e fi c o n s i d e r a t c a M e n d e l s o h n al E v r e i l o r
s p a n i o l i . E l fu p r i m u l R a b i n din O r i e n t in u l t i m u l s e c o l , c a r e
s e i n c e r c â a s c r i e i n t r ' o e b r a i c ă p u r ă şi g r a m a t i c a l ă ; e s t e p r i ­
m u l R a b i n , c a r e a n i m a c o m u n i t a t e a p r i n b u n e l e s a l e sfaturi şi
d i s c u r s u r i p l i n e d e m o r a l ă . î n v ă ţ ă t u r i l e sale e r a u clin c e l e m a i
a d m i r a b i l e şi din c e l e m a i j u s t e ; el cel intëi p r e d i c a e g a l i t a t e a
i n t r e t o a t e n e a m u r i l e şi s t i m a ce I s r a e l i t u l e d a t o r d e a a v e a
p e n t r u a p r o a p e l e s ë u . El zise *) : « C u m t r e b u e s ă t e p o r ţ i c u
d r e p t a t e faţă c u u n I s r a e l i t , tot astfel t r e b u e s ă fi faţă c u u n
N e - E v r e u ; a fura s a u a i n ş e l a p e u n s t r ë i n , e p ë c a t m a i m a r e
ca a fura s a u i n ş e l a pe u n c o r e l i g i o n a r ; căci in cazul intei
dai loc a s e d e f ă i m a r e l i g i a lui I s r a e l şi l e g e a lui M o i s e . A c e l a
c e fură s a u i n ş a l ă p e u n N e - E v r e u , n ' a r e i s b ă n d ă in î n t r e p r i n ­
8
d e r i l e sale» ) .
« S e ştie, că p r i m a i n t r e b a r e ce s e p u n e o m u l u i in ziua j u ­
d e c a t e i înfricoşate e s t e : « N e g u ţ ă t o r i t - a i cu c i n s t e ?», d a r d i n n e ­
n o r o c i r e in v e a c u l n o s t r u d r e p ţ i i s e p i e r d , căci d a u m o t i v e r ë u
i n t e m e i a t e , căci in v r e m i l e n o a s t r e c â ş t i g u l e a n e v o i e şi a c e l a
c a r e v o e ş t e să u m b l e cu d r e p t a t e şi c i n s t e n u - ş i p o a t e a g o n i s i
nici m ă c i r p a n e şi s a r e , a ş a că-şi i n g ă d u e d e a falsifica, de a
i n ş e l a , d e a m i n ţ i , d e a t r a g e p e sfoară, d e a c o n c u r a şi m a i
a l t e r e u t ă ţ i , ca şi c u m n ' a r fi d e a j u n s c ă n e g l i j e a z ă r u g ă c i u n i l e
in o b ş t i e şi că p r o f a n e a z ă S ă m b ă t a » .
S e v e d e d a r , c ă p e n t r u R . E l i e z e r a inşela s a u a t r a g e p e
sfoară p e a p r o a p e l e s ë u , fie c h i a r n e i s r a e l i t , e u n p ë c a t m a i m a r e
ca p r o f a n a r e a S â m b e t e i . Mai zică v r ă j m a ş i i n o ş t r i , că l e g e a l u i
I s r a e l i n g ă d u e a se i n ş e l a p e s e m e n u l s ë u şi că î n v ă ţ ă t o r i i ei
nu propovăiuesc o morală curată!
9
R . E l i e z e r s e a d r e s e a z ă a s e m e n i la R a b i n i i s c r i i t o r i ) : «Ce
b i n e şi n e c e s a r e d e a s e r i o p e r e m o r a l e , s p r e a le d a in m ă n a
p o p o r u l u i şi R a b i n u l a r e m a i m a r e m e r i t , c ă n d se î n d e l e t n i ­
c e ş t e a alcătui a s e m e n e a o p e r e in loc d e c ă r ţ i d e s t u d i i , d e
critici şi de r e s p o n s e , cari s e g ă s e s c a d e s e a a c o p e r i t e c u praf,
•ca s e m n căt d e p u ţ i n au i n t r a t in c i r c u l a ţ i u n e p u b l i c ă » .

7) Chesed-l'alafim, p. 87.
8) Pele-joeţ, I, pp. 158 şi 205.
9) Ibid. II.
 L a 1819 s e d u s e l a B u c u r e ş t i i n t r ' u n s c o p n e c u n o s c u t şi lăsa
u r m e d e ş e d e r e a l u i in a c e s t o r a ş , p r i n u n a c t s e m n a t i n t r ' u n
10
t r i b u n a l r a b i n i c d i n 21 S i v a n 5579 ( 1 8 1 9 ) ) .
L a 1828 c ă n d i s b u c n i c i u m a in S i l i s t r a , R Eliezer Papo,
fu d i n v i c t i m e l e s e c e r a t e d e a c e s t flagel, fiind in v e r s t ă n u m a i
de 45 d e a n i . O i n s c r i p ţ i e p ă s t r a t ă in c o n d i c a c o m u n i t ă ţ i i din
S i l i s t r a s u n ă astfel :
.msj» namtn na"p nn rav noa bv lyian b\n nojoa no b"i IBHB ntyS« "i
«R. E l i e z e r P a p o a m u r i t de c i u m ă in C h a l a m o d P e s a h in
a n u l „şi c i u m a a i n c e t a t " (5583)».
I n prefaţa d i n C h e s e d - l ' a l a f i m (1. c.) g ă s i m u r m ă t o a r e l e d e ­
talii a s u p r a m o r ţ i i s a l e : «Din n e n o r o c i r e , el (R. E l i e z e r ) fu
c h e m a t (de D-zeu) i n floarea v e r s t e i s a l e p r i n t r ' u n e c o u c e r e s c ,
s p r e a s e b u c u r a d e b u n ă t a t e a d i v i n ă ; a c e s t pios fu p e r d u t
p e n t r u lume^; el p l e c a in ţ a r a r e p a u s u l u i , l ă s ă n d u - n e i n p r a d a
celei mai mari dureri, etc.».
D u p ă dorinţa-ij e x p r i m a t ă i n a i n t e a m o r ţ i i s a l e , n u - i s e fă­
c u r ă d e o s e b i t e o n o r u r i Ia i n m o r m ë n t a r e ; c h i a r p i a t r a s e p u l -
c r a l ă d e p e m o r m ë n t u l s ë u , e u n m o n u m e n t fără i n s e m n ă t a t e ,
a l c ă t u i t d i n trei b u c ă ţ i n e r e g u l a t e , n e n e t e z i t e şi fără v r ' o in­
scripţie.
E l lăsa i n u r m a i u n n u m e v e n e r a t şi s t i m a t , p e r s o n i f i c â n d
p i e t a t e a , n u n u m a i la S i l i s t r a , ci şi in t o a t e o r a ş e l e v e c i n e ,
u n d e i s e zice o b ş t e ş t e Ton p i o s u l s a u wip uy iDnnan a c e l a c a r e
e r a pios c ă t r e c r e a t o r u l s ë u .
I n v e c h e a s i n a g o g ă d i n Silistra, d ă r â m a t ă l a 1 8 8 1 , s e a r a t a
l o c u l , ce-1 o c u p a d e o b i c e i u R . E l i e z e r , c ă n d işi făcea rugă-
c i u n e l e şi i n t o a t e s i n a g o g i l e din o r a ş e l e d u n ă r e n e s e fac r u ­
g ă c i u n i in t o t a n u l in s e a r a d e Kipur d u p ă Col Nidre, pentru
n
o d i h n a sufletului s ë u ) .

R E l i e z e r a fost foarte activ p e c ă m p u l l i t e r a r . O p e r i l e sale

s u n t n u m e r o a s e şi m e r i t ă o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă ; e l e s e d i s t i n g prin
calităţi a l e s e d e idei şi de stil. N o i i n ş i r ă m aci t o a t e a c e l e o p e r e
c e n e s u n t c u n o s c u t e , c r e d e m in m o d c o m p l e c t .

10) Acest acta fost in posesiunea mea in original si l-am dăruit «Societăţii istorice luliu
Barasch» din Bucureşti.
11) R. Eliezer avu un fiu, pe R. luda, care se insurâ cu flca lui R. Maier Haju sau
Faju din Seraieva, cu care avu mai mulţi copii ; el muri acum câţiva ani in Ierusalim,
unde işi petrecuse cea mai mare parte din viaţa sa.
 D'SN nniK c u l e g e r e d e b u c ă ţ i r a b i n i c e , t i p ă r i t ă la C o n s t a n t i -
n o p o l e la 5580 (1820), o p e r ă r a r i s i m ă şi d e n e d o b ă n d i t .
pant|S« c o m e n t ă r i a s u p r a p e n t a t e u c u l u i . A c e l a ş loc a u t i p ă r i t
in p u ţ i n e e x e m p l a r e , a j u n s e g r e u d e g ă s i t .
j»p> nhe sfetnicul c u r i o s , o o p e r ă d e m o r a l ă f o a r t e in uz in
O r i e n t . R a b i n i i , c a r i n u se s i m t in p u t e r e d e a i m p r o v i z a d i s ­
c u r s u r i , a l e a r g ă t o t d e a u n a la a c e a s t ă f a i m o a s ă l u c r a r e . «Nu­
m e l e d e P e l e - j o e ţ ; c a r e l - a m d a t operii m e l e —• zice el in
p r e f a ţ a a c e s t e i a , — e că c u v ë n t u l P e l e c o n ţ i n e l i t e r e l e n u m e l u i
m e u E l i e z e r P a p o şi «joeţ» p e n t r u că e u d a u a c e s t e sfaturi la
prietenii mei.
E l i s p r ă v i a c e a s t ă l u c r a r e î n s e m n a t ă la S i l i s t r a in l u n a lui
N i s s a n , a n u l 5571 (1811) şi fu t i p ă r i t ă in t i m p u l v i e ţ e i s a l e la
C o n s t a n t i n o p o l e in 5584 (1824) şi la B u c u r e ş t i c u c h e l t u e l i l e
fiului s ë u R. I u d a şi s u b p r i v i g h e r e a lui Moise D a v i d A l k a l a y *)
in tipografia z i a r u l u i N a ţ i o n a l u l in 1860, in 8 ° . — A p ă r u şi
in t r a d u c e r e in g r a i u l j u d e o - s p a n i o l , l u c r a t ă d e •fiul s ë u .
D'BSNS tan s a u r e g i m u l vieţei m o r a l o - r e l i g i o a s e , d u p ă Şul-
c h a n - A r u c h , t i p ă r i t la S a l o n i c s u b p r i v i g h e r e a fiului s ë u in t i p o ­
grafia B e z a l e l L e v y E s k e n a s y fils i n 5611 (1851), in 4°.
B"ÎIK»^ DHIDS s a u r u g ă c i u n i p e n t r u aniversarea morţii cuiva
t r e b u e s ă o b s e r v ă m că v o r b a « J a h r z e i t » d e o r i g i n ă g e r ­
m a n ă fu i n t r e b u i n ţ a t la S p a n i o l i ) , p e n t r u p r i m a o a r ă d e R .
E l i e z e r t i p ă r i t s u b î n g r i j i r e a lui R . I a c o b S a l e m K a l d e r a n la
B e l g r a d , la E l u l i 5 6 2 0 (1860), in 8 ° .
itj^K pvot in g r a i u l j u d e o - s p a n i o l , t r a c t a t d e legi şi d e
o b i c e i u r i c a s n i c e , s p r e u z u l c a p i l o r d e familie ; c o n ţ i n e i n t r e
alte u n c a p i t u l d i n fisiologia m ă r i t i ş u l u i . B e l g r a d 5620 (1860),
in 8 ° .
O p e r i l e i n e d i t e ale a c e s t u i R a b i n e r u d i t s u n t : ,»MK pi (1
.o'Ton ît^n (4 ,3'3»n vtn ( 3 ,nSen n o (2 ( c o m e n t a r l a r u g ă c i u n i ) şi
r e s p o n s e , niawni m W
T i t l u r i l e a c e s t o r o p e r e n e a r a t ă căt d e f e c u n d fu el ca scrii­
t o r , şi in ce m o d s u b l i m işi i n ţ e l e s e i n a l t a sa m i s i u n e d e p ă s ­
t o r şi d e i n v e ţ ă t o r al p o p o r u l u i .
• s©

*) Acesta e autorul unei gramatice ebraice scrisă in graiul popular spaniol şi tipărită
in Bucureşti la 1860. M. S.
 CRONICA ISRAELITĂ IN ROMÂNIA
de i a î n c e p u t u l veacului actual p â n ă la d ă r â m a r e a t e m p l u l u i din Bucureşti

(1801-1866)

de PR- ßCHWARZFELD

V ë l u l de i n t u n e c i m e aruncat asupra stărei t r e c u t e a Evreilor din ţara

n u se v a risipi aşa de curënd. Lipsa t o t a l a de scrieri e x - p r o f e s s o , care
s ă ne indice c a l e a c e trebue s ă a p u c ă m pentru studiul istoriei, concu­
renta fatală a e l e m e n t e l o r naturei, cari a u mistuit multe şi n e n u m ë r a t e
acte de valoare, d e s i n t e r e s a r e a d e s e v e r ş i t ă a publicului şi a antimer-
gëtorilor noştri, s u n t tot a t ă t e a pricini c e ne p u n azi, pe noi, in n e ­
putinţă de a l u m i n a t r e c u t u l c u făclia criticei, şi nici chiar a ne da
pentru m o m e n t s o c o t e a l ă dreaptă măcar asupra u n e i singure e p o c e .
N u este dar de mirat dacă in locul studiilor t r e b u i e ancă r e c u r s la
c u l e g e r e a faptelor, la c e r c e t a r e a isvoarelor primitive, la resfoirea cărţi­
lor, ziarelor şi broşurelor, spre a aduna c u m poţi, şi pe unde poţi, m a ­
terialele n e c e s a r e , şi a pregăti cu i n c e t u l t e m e l i a istoriei viitoare;
A c e s t e sunt pricinele ce n e - a u indemnat de a infăţoşa astăzi c e t i t o ­
rilor «Anuarului» cronica n o a s t r ă , care n u este altă c e v a d e c ă t o simplă
inşirare a faptelor c u l e s e de no'. P r o c e d â n d astfel, am crezut a aduce
u n s e r v i c i u scriitorilor de mai apoi şi a arunca totodată b a z a unei
cronici d e s e v e r ş i t e , c e ne propunem a întreprinde c u timpul, c ă n d prin
cercetările noastre sirguitoare şi m u l ţ u m i t ă tinerei şi valoroasei s o c i e ­
tăţi «Iuliu Barasch», d o c u m e n t e l e se vor acumula in numër m a i mare.
Dar a c e s t e nu sunt s i n g u r e l e pricini ce n e - a u i m b i e t la l u c r a r e a de
faţă, unde meritele scriitorului c o n s t a u mai mult in răbdarea c e r c e -
tărei şi in imbinarea faptelor c u l e s e , d e c ă t in s a g a c i t a t e a şi pătrunde­
rea sa individuală. A m fi dorit a c o n t i n u a cu studii asupra u n o r anu­
mite materii, c u m a m făcut in anii trecuţi, şi pentru cari şi u l e m esta
mai multe notiţe ; dar exilul in care am fost t r i m e s ne-a s t a t şi ne stă
m o m e n t a n in cale. ,Lipsit de propria-ne bibliotecă, unde a m aduna
ANUAR PENTRU ISRAL-ITI, X, 1887. 7
scrierile c e ar trebui să ne s l u j e a s c ă ca bază, fiindu-ne peste poate de
a cerceta cărţile, broşurele şi ziarele, cari se află neapărat in mai mare
numër in bibliotecele din Jaşi şi B u c u r e ş t i ca in cele de aci, n e p u t ë n d
nici c o n s u l t a A r c h i v e l e statului, n e - a m îndreptat paşii spre lucrarea
de faţă, g ă s i n d in preţioasa şi v o l u m i n o a s a bibliotecă a «Alianţei i s r a e -
lite» din Paris c e l e n e c e s a r e spre a continua cercetările noastre asupra
unor studii, la cari n e - a m dedicat mai bine de un d e c e n i u .
Tot a c e s t fapt e x p l i c ă pentru ce n e - a m slujit in m a r e parte de i s -
voare streine. î n t r e b u i n ţ â n d p e n t r u i s v o a r e l e r o m a n e ş t i numai notiţele
c e le c u l e s e s e m a n c ă in ţară, a m fost siliţi pentru restul de a r e c u r g e
in special la notiţele adunate aci. Dar şi ele işi au importanţa lor. Ziare
israelite l i p s e a u c u d e s e v e r ş i r e in ţară. Abia la 1856 s'a înfiinţat in Iaşi
primul ziar e v r e e s c scris in jargon, dar care n'a fost de l u n g ă durată,
c u m n'a avut traiu Jung nici «Israelitul-Romăn», nici «Timpul» din
B u c u r e ş t i ; aşa că pană la 1866 toate isvoarele tipărite de care dispu­
n e m sunt c o n s e m n a t e sau in ziarele romaneşti, cari n u s'au ocupat
mai de loc c u chestiile privitoare la Evrei, sau in ziarele din străină­
tate şi mai ales c e l e speciale israelite, din cari c e l e mai multe a v e a u
in Iaşi şi Bucureşti, mai cu s e a m ă , corespondenţi speciali.
Ca şi toate lucrările noastre istorice de pană a c u m , şi lucrarea de
faţă n u e s t e decăt provizorie. A m spus-o deja mai sus, pană c e d o c u ­
m e n t e l e v o r veni in n u m ë r mai m a r e , preparăm d e o c a m d a t ă c a n a v a o a ,
pe care s ă se brodeze mai apoi tot restul ; v o i m , c u alte c u v i n t e , să
t r a g e m a n c ă c ă t e v a brazde pe o g o r u l istoriei Evreilor din ţară, şi a
mai forma un strat, după care noi ă n ş i - n e . sau alţi după noi, să c o n ­
tinue brăzdarea, d e s ţ e l e n i n d o g o r u l in întregul seu.
Ţinem a s e m e n e a r e m a r c a c ă am fost r e d u ş i numai la c ă t e v a ziare,
deşi a fost şi este intenţia noastră de a c e r c e t a toate pentru un c o n ­
trol mai s i g u r , şi pentru că c u t a r e fapt c o m u n i c a t a d e s e o r i unui ziar
n u s'a mai c o m u n i c a t celuilalt; dar n e - a m lovit de un r e g u l a m e n t con­
stant, care popreşte bibliotecei Alianţei de a lăsa să se s c o a t ă ziarele şi
périodicité din sală. Aşa că, pe c ă n d ni s'a pus la dispoziţie cu multă
amabilitate orice carte, nu am putut decăt a ne inclina şi a c e r c e t a zia­
rele in ănsăşi biblioteca, pentru care c u v e n t ri'am p u t u t c o n s a c r a un
timp util, spre a întinde, de la p e t r e c e r e a noastră aci, cercetările
noastre asupra tuturor ziarelor israelite.
Am ţinut a s e m e n e a nu da d e c ă t cronica de la 1801 — 1866, atăt spre
a nu t r e c e cadrul unui articol de Anuar, căt şi pentru că faptele din
această e p o c ă sunt d e o c a m d a t ă mai n u m e r o a s e .
Anul 1866, la care n e - a m oprit nu este nici el ales in mod arbitrar.
Pedebparte i n c e p e pentru R o m a n i a o e p o c ă n o u ă prin c h e m a r e a la tron
a Princepelui, r e s p e c t i v al R e g e l u i Carol I ; ear pe de altă parte, şi
mai c u s e a m ă , fiindcă odată c u v o t a r e a actualei constituţii se oboară
tot aparatul legiuirei vechi şi toate urmele privilegiilor din trecut ; ba
in mod definitiv facultatea ce a v e a u Evreii de a forma comunităţi reli­
g i o a s e , r e c u n o s c u t e de stat.
Sfirşind, fie-ne ingăduit de a rosti o dorinţă, a c e e a a d e c ă ca cetitorii
«Anuarului» cel puţin, încurajaţi prin lucrarea de faţă, să-şi puie sir-
g u i n ţ a lor in a aduna amintirile din t r e c u t şi actele ce le-ar p o s e d a şi
a ni le t r i m e t e n o u ă s a u «Societăţii istorice Iuliu Barasch», spre a îm­
plini astfel l a c u n e l e lăsate de ziare şi scriitori şi a repara indolenţa
s t r ă m o ş i l o r . Ei vor fi astfel colaboratori bineveniţi pentru intocmirea
istoriei Israeliţilor din ţară.

L a a n u l 1801, Aprilie in 8, se i n t ă m p l â u r m ă t o a r e a n ă p a s t e
a s u p r a E v r e i l o r din B u c u r e ş t i : I n uliţa F o i ş o r u d e foc, astăzi
c a l e a M o ş i l o r , in faţa c a s e i d - r u l u i C a p s a , ş e d e a u n b r u t a r E v r e u
l a c a r e l o c u e a u n m o ş n e a g c r e ş t i n , c a r e i făcea d i f e r i t e slujbe
in c a s ă .
C ă t e v a s ë p t ë m a n i i n a i n t e d e P a ş t i m o ş n e a g u l se î m b o l n ă v i ,
f ă r ă a c h e m a p e v r e u n m e d i c , şi fiindcă e r a u zile d e p o s t , el
s e h r ă n i c u d e a l e p o s t u l u i . In a j u n u l P a ş t e l u i , S ă m b ă t ă la o a ­
r e l e 12 d e n o a p t e , se d u s e la o c â r c i u m ă v e c i n ă şi-şi i n d o p â
s t o m a h u l c u o u ă roşii şi m ă n c â şi c a r n e d e p o r c . Apoi s e
u r c a p e c u p t o r u l cel cald, r e m a s e a c o l o c ă t e v a v r e m e , şi-şi d ă d u
s u f l e t u l a d o u a zi d u p ă m a s ă , i n t e i a zi d e P a ş t i , A p r i l i e in 8.
C ă n d b r u t a r u l c o n s t a t a m o a r t e a c r e ş t i n u l u i fu lovit d e s p a i m ă
§i s e g r ă b i a d a d e ştire d e s p r e a c e a s t a i p i s t a t u l u i c e l u i m a i a-
p r o p i a t , c a r e a v u d e altfel c u n o ş t i n ţ ă d e b o a l a m o ş n e a g u l u i .
C ă c i d u p ă obiceiul d e a t u n c e a o c ă r m u i r e a , d i n p r i c i n a b o a l e l o r
m o l i p s i t o a r e , î n t o c m i s e n i ş t e v ă t ă ş e i , cari u m b l a u d i n c a s ă in
c a s ă s p r e a şti d e s u n t b o l n a v i , şi-şi d ă d e a u apoi r a p o r t u l ipis­
t a t u l u i , c a r e ël t r a n s m i t e a o c ă r m u i r e i . D a r n o r o d u l s e a l a r m a
•de faptul, c ă un c r e ş t i n m u r i s e in c a s a u n u i E v r e u , c u a t ă t m a i
m u l t , că P a s t e l e e v r e e s c c ă z u s e t o c m a i in aceleaşi zile. O muW
ţ i m e d e c r e ş t i n i s e a d u n a r ă c u r ë n d din c ă r c i u m e l e v e c i n e , s p r e
a v e d e a p e m o r t , şi p r i n t r e a c e ş t i a e r a şi u n b ă r b i e r , c a r e făcu
c a d a v r u l u i c ă t e v a t ă i e t u r i cu b r i c i u l , s p r e a a c r e d i t a s v o n u l , că
E v r e i i I a u o m o r ă t in s c o p d e a-i l u a s ă n g e p e n t r u P a ş t i . Şi
a ş a , cu t o a t e că in a c e l e v r e m i u l i ţ e l e e r a u p u s t i e in zile d e
s ă r b ă t o a r e , v e s t e a că E v r e i i au o m o r ă t u n c r e ş t i n s p r e a-i l u a
s ă n g e s e r e s p ă n d i cu i u ţ e a l ă d e la o c â r c i u m ă la a l t a , făcend
r a i t a in î n t r e g u l o r a ş .
S p e r i a ţ i d e a g i t a r e a n ă s c e n d ă E v r e i i c ă u t a r ă să s e p u i e in
s i g u r a n ţ ă . Acei c e e r a u d e s t u i d e n o r o c o ş i d e a p u t e a fugi şi
a s e a s c u n d e la v r e u n b o i e r , r e m a s e r ă n e v ă t ă m a ţ i , d e v r e m e
ce alţii, a p u c a ţ i p e uliţă, fură bătuţi c u c r u z i m e p a n ă işi d ă ­
d u r ă s u f l e t u l . N u s e p o a t e şti cu s i g u r a n ţ ă d a c ă E v r e i i s'au
p u s î m p o t r i v a c e l o r ce-i a t a c a u , d a r s i g u r e s t e c ă o f e m e e d i n
v e c i n ă t a t e a b r u t a r u l u i r e s p i n s e c u o frigare a s c u ţ i t ă n o r o d u l
ce-i s p a r s e g e a m u r i l e şi v o i a să r ă s b e a s c ă in c a s ă , şi că a c e a s t a
i n v e n i n â s p i r i t e l e şi m a i m u l t şi spori şi m a i c u t ă r i e a g i t a r e a .
N o r o d u l se p o r n i apoi d e la o c a s ă e v r e e a s c ă la alta, u c i s e
p e E v r e i i ce-i i n t ë l n i a in c a l e , le jefui a v e r i l e şi a r u n c a o b i e c ­
tele pe u l i ţ ă ; şi fiindcă in m a i t o a t e c a s e l e i s r a e l i t e s e g ă s e a
o d o n i ţ ă d e b o r ş r o ş de sfeclă, m u l ţ i m e a e r a şi m a i c o n v i n s ă
d e t e m e i n i c i a a c u z ă r e i şi se i n t ă r i t â u n u l p e a l t u l , a r e t ă n d d o ­
n i ţ a şi s p u i n d : « e a t ă s ă n g e l e c r e ş t i n e s c » . F u r i a s e m ă r i , c r e s c u
şi 128 E v r e i c ă z u r ă ca v i c t i m e fiind m ă c e l ă r i ţ i , e a r alţi m u l ţ i
răniţi.
V o d ă , S p ă t a r u l , C ă m ă r a ş u l şi V o r n i c u l v ë z ë n d p r o p o r ţ i i l e c e
l u a s e a c e a s t ă a g i t a r e , ieşiră in p e r s o a n ă in t ë r g şi făcend s ă
f u n c ţ i o n e z e t u l u m b e l e cu a p ă şi s t r o p i n d m e r e u in m u l ţ i m e ,
i s b u t i r ă in fine a î m p r ă ş t i a n o r o d u l c u d e s ë v ë r s i r e şi a p u n e
capët măcelului.
N u s e ştie ce u r m ă r i a r m a i fi a v u t acel m ă c e l şi nici d a c ă
vinovaţii şi-au l u a t c u v e n i t a o s ă n d ă , d a r atăta se ştie, că b o e r i i
a u o c r o t i t m u l t p e E v r e i in acel m o m e n t d e m a r e r e s t r i ş t e
pentru denşii.
Fraternitatea*) VI; 1884, pag. V75 ;—Hajoets X, No. 604, 6 Aprilie 1884; compară asemenea
Engel Allgemeine Welthistorie, etc. Tom. 49, Vol. Il, Partea II, Halle, 1804, p. 69.
*

Doi ani mai t ă r z e u c a l o m n i a s â n g e l u i se r e p e ţ i in N e a m ţ s u b

V o d ă M o r u z , la 1803. F a p t u l a ş a se p o v e s t e ş t e . U n c a s a p E v r e u
.cu n u m e l e d e Iţic ş e z e n d in v e c i n ă t a t e a u n u i c r e ş t i n cu n u m e l e
d e Mihai B o s t a n , s e î n t o a r s e a c a s ă i n t r ' u n r e n d n o a p t e t ă r z e u
d e la c ă s ă p i e , şi a d u s e cu s i n e u n m i e l tăiat, p e care-1 j u p u i .
N e v a s t a lui B o s t a n v ë z ë n d u - 1 că j u p u e ş t e c e v a şi v e n i n d b ă r ­
b a t u l ei a c a s ă i s p u s e , că a v ë z u t cu ochii ei c u m d e v e c i n u l E v r e u
a j u p u i t u n copil d e c r e ş t i n . A c e s t a se d u s e d e s d e d i m i n e a ţ ă la
agie, u n d e d e n u n ţ a faptul, m a i a d a u g ë n d , că el s i n g u r a v ë z u t
in p e r s o a n ă a c e a s l a . E a r s p r e n e n o r o c i r e a E v r e u l u i d i s p ă r u s e
t o c m a i a t u n c e a un copil din satul G r u m ă z e ş t i , fiind r ă p i t d e o
fiară din p ă d u r e .

*) Deacuma inainte "Fraternitatea» vom insemna prin Fr.; ear Hajoetz prin Haj.
 A g a p r i m i n d d e n u n ţ a r e a t r i m e s e d e - i s e ackise p e c a s a p u l
E v r e u , şi d u p ă ce-1 b ă t u c u m p l i t , ël p u s e in fiare i m p r e u n ă cu
d o i c u m n a ţ i ai l u i , şi-1 t r i m e s e s u b e s c o r t ă la i s p r ă v n i c i a d i n
P i a t r a . Aci t u s t r e i fură schinjuiţi m a i b i n e d e o l u n ă d e zile,
pană ce in fine u n ţ e r a n d i n G r u m ă z e ş t i , i e ş i n d l a c ă m p ,
g ă s i c a d a v r u l c o p i l u l u i d i s p ă r u t şi d e t e d e v e s t e o c ă r m u i r e i . S e
o r ă n d u i o n o u ă c e r c e t a r e , şi, c o n s t a t ă n d u - s e a d e v ë r u l , c e i trei
n e n o r o c i ţ i fură sloboziţi d i n t e m n i ţ ă .
Comunitatea Niamţ"), descriere istorică;de I. Kaufmann (Piatra) in Fr, VII, 1885, pag. 94.

. I n t r â n d R u ş i i in ţ a r ă la a n u l 1806, g e n e r a l u l M i c h a e l s o h n s e
p o r n i la 2 D e c e m v r i e cu 8000 ostaşi Ia B u c u r e ş t i şi s e opri
la Colentina. E a r g u v e r n u l provizor primind ordinul d e a găti
p r o v i z i i şi c v a r t i r u r i p e n t r u a r m a t a r u s e a s c ă , p o p u l a ţ i a i n t r e a g ă
d i n B u c u r e ş t i s e r o c o ş i , s u n a t o c s i n u l şi g o n i p e toţi T u r c i i
d i n o r a ş . R u ş i i s e l u a r ă d u p ă ei fără a m a i t r e c e p r i n o r a ş , i
a j u n s e r ă la r i u l A r g e ş , şi d u p ă u n r e s b o i u c r â n c e n i b i r u i r ă
ş i - i fugăriră pană la G i u r g i u .
I n a c e a s t ă r ă s c o a l ă c o n t r a T u r c i l o r nici E v r e i i n u f u r ă daţi
u i t ă r e i . N o r o d u l s e n ă p u s t i a s u p r a l o r , i jefui şi u c i s e m a i
m u l ţ i din e i . U n e v r e u Iosif M a i e r C p h a n , c a r e ş e d e a l ă n g ă
F a r m a c i a d i n faţa Sf. G e o r g e , v ë z ë n d n ă v a l a ce s e d a a s u p r a
E v r e i l o r , s e s c ă p ă i n c a s a l u i , u n d e s e şi i n c h i s e ; e a r n o r o d u l
s e l u ă d u p ă e l , s p a r s e u ş a şi i n t r a d u p ă d e n s u l , aga c ă s e v ë z u
n e v o i t a s ă r i p r i n f e r e a s t r ă d e la c a t u l al doilea, d e u n d e scăpa
nevătămat ca prin m i n u n e .
D a r n o r o d u l n u s e m u l ţ u m i n u m a i c u jafuri şi p m o r u r i , el
a d u n ă la u n l o c p e E v r e i i ce-i g ă s i , şi-i i n c h i s e in C u r t e a
D o m n e a s c ă u n d e l e d e t e c ă t e v a zile d e c h i b z u i r e , d u p ă c a r e
s a u s ă s e b o t e z e , s a u s ă fie m ă c e l ă r i ţ i cu toţii. Şi a c e a s t ă a g o n i e
m o r t a l ă s e p r e l u n g i pană la i n t r a r e a R u ş i l o r in B u c u r e ş t i .
Şi in a d e v ë r , c u m d e a c e ş t i a s e î n t o a r s e r ă d i n G i u r g i u şi i n ­
t r a r ă in t ë r g , v e z u r ă c u m u l t ă m i r a r e că n u i n t ë l n e s c nici u n
E v r e u in o r a ş ; şi a ş a i n t r e b ă n d d e p r i c i n a . l i s e s p u s e , că toţi
s t a u inchişi la u n l o c s p r e a p r i m i b o t e z u l . G e n e r a l u l M i h a e l -
s o h n aflănd u n a ca a s t a d e t e p o r o n c ă d e a s e slobozi toţi Evreii-

*) Deacuma inainte pentru prescurtare vom cita numai Corn. Neamţ, şi anul şi pag, ziarului
d e s i r g , c e e a c e s e şi i n t ë m p l â . In a c e s t c h i p s c ă p a r ă şi d e a -
ceastă năpaste, ce căzuse pe c a p u l lor.
I. Psantir, Corot haiehudim berumenie, Lemberg 1873 *), pag. 99-100.
*

L a a n u l 1 8 1 2 - i n t r a r ă R u ş i i e a r ă ş in ţ a r ă , şi o n ă p a s t e n o u ă
p e capul E v r e i l o r din B u c u r e ş t i , că a ş a s c r i e D i o n i s i e . E c l i -
s i a r c u l : « S p u s u m i - a u u n i i , carii fzicea că a u v ă z u t şi c u ochii
c u m c ă a u fost v e n i t la B u c u r e ş t i o o a s t e , ce l e - a u fost z i c ë n d
C a l m u c i i , cu m a s d r a c e şi alte a r m e tot ca ale C a z a c i l o r , şi călări,
in s t a r e a t r u p u l u i s c u n d a t e c i şi g r o ş i , c u c a p u m a r e şi f r u n t e a
l a t ă şi o b r a z u l m a r e , e a r ochii şi u r e c h i l e m i c i . A c e s t n e a m d e
o a m e n i s p u n e a toţi, că n ' a u nici o l e g e şi n u c r e d nici i n t r ' u n '
c h i p , n u m a i d e p o r u n c a i m p ă r a t u l u i a s c u l t ă şi s e s u p u n . A c e ş t i a
s p u n că m a n c a o r c e v e d e a şi le eşia î n a i n t e , şi d o b i t o a c e n e ­
c u r a t e şi j i g ă n i i , n u a l e g e a n i m i c , ancă şi c r u d şi g o l f ă r ă
p ă i n e s a u m ă l a i u , a n c ă şi c a r n e d e o m a u fost m ă n c ă n d , p e n t r u
c ă la v e n i r e a l o r a u fost d a t p o r u n c ă K a m e n s k i s ă - ş i p ă z e a s c ă
o a m e n i i copiii şi fetele d e c ă t r e ei ; d a r ei d o v e d i n d uliţele p e
u n d e l o c u e s c O v r e i i , m e r g e a p e p o d u r i r e p e d e cu caii şi d a c ă
v e d e a v r e u n copil s a u f e ţ i ş o a r ă d e O v r e i , s e s l o b o z e a c a u l i u l
p l e c ă n d u - s e d e p e cal, adică d e c ă l a r e i r ă p e a şi-i b ă g a in t r a i ­
s t a c a l u l u i ce o a v e a la o b l ă n c şi fugea, şi e ş i n d afară la o r d i e ,
n o a p t e a - 1 frigea i n t r e g şi-1 m a n c a cu t o v a r ă ş i i ce-i a v e a . D e c i
g e l u i n d u - s e O v r e i i , că le m ă n ă n c ă copiii, şi d ă n d b a n i m u l ţ i
lui K a m e n s k i , i a u ridicat din B u c u r e ş t i şi i-au t r i m e s la o r d i e a
d e la C o g e a - V a l t a c » .
Cronografu lui Dionisie Eclisiarcul in «Tesaur de monumente istorice» Bucureşti 1863
T. II. pag. 222. '

In P l o e ş t i la 1815 v e n i u n c r e ş t i n la d. Ş m i e l G h e d a l e , z i c e n d u - i :
« D - l e , ştiu că v ë t r e b u e s ă n g e c r e ş t i n e s c . E u a m s ă n g e d e
v ë n z a r e , să v ë a d u c ? » . Da, r ë s p u n s e d. G h e d a l e , v i n o m ă i n e l a
12 o r e şi s e invoi să-i a d u c ă p e n t r u t r e i g a l b e n i . A d o u a zi
a u t o r i t ă ţ i l e i n ş t i i n ţ a t e a ş t e p t a p e R o m a n u l in c a s a lui G h e d a l e .
A c e s t a v e n i şi s e . c o n s t a t a c r i m a , c a r e o făptuise s i n g u r s p r e
a părâ pe Evrei.
Comunitatea din Ploeşti de Israel Şapira, manuscript in posesia Soc. istorice luliu Ba-
rasch.

•) Acest uvragiu formând al doilea volum din Istoria Românilor, ël vom cita deacuma.
înainte sub II, 1S73, şi pagina respectivă.
 I n v r e m e a lui C a l i m a h - V o d ă , l a a n u l 1816,- p e t r e c u t u - s - a u
u r m ă t o a r e l e in N i a m ţ . L a u n e v r e u Michel C r o i t o r u ş e d e a u n
c e r ş e t o r c r e ş t i n , c a r e - i făcea m a i m u l t e s l u j b e in c a s ă . I n t r ' o
V i n e r e s e a r ă a l u n e i N i s s a n , c e r ş e t o r u l s e i m b ă t â şi s u i n d u - s e
p e c u l c u ş u l s ë u i n p o d , işi d e t e o b ş t e s c u l sfirşit.
V ë z ë n d c r o i t o r u l că n u s e m a i c o b o a r ă a d o u a zi, s e sui i n
p o d unde-1 g ă s i m o r t ; şi a ş a d e t e v e s t e a g i e i , c a r e s e t r a n s ­
p o r t a la faţa l o c u l u i , şi puindu-1 p e o s c â n d u r ă p l i n ă d e c u i e ,
ël s c o b o r â j o s d e p e p o d , ël t r a n s p o r t a la a g i e , u n d e - 1 r e ţ i n u
m a i i n t e i c ă t e v a c e a s u r i şi d i s p u s e apoi i n m o r m ë n t a r e a , c a r e
s e p e t r e c u fără nici u n i n c i d e n t .
A d o u a zi s e ivi d e o d a t ă u n b ă c a n c r e ş t i n c u n u m e l e d e
S t e f a n V e l e , c a r e r e s p ă n d i s g o m o t u l , că E v r e i i a u l u a t s ă n g e
d e la c e r ş e t o r şi că a u c u m p ë r a t t ă c e r e a poliţiei p r i n b a n i . E l
işi făcu u n p a r t i d n u m e r o s şi d e n u n ţ a faptul i s p r a v n i c u l u i P e -
t r a c h e S t ü r z a d i n P i a t r a . E a r pană a n u a p u c a i s p r a v n i c u l s ă
s o s e a s c ă la N i a m ţ , S t e f a n V e l e c u ai lui d e s g r o p a r ă p e m o r t
şi-1 s t r ă p u n s e r ă cu c u ţ i t e .
I s p r a v n i c u l fiind d u ş m a n al E v r e i l o r , d e o a r e c e a c e ş t i a i r e ­
fuzară i n diferite r ë n d u r i d e a-1 i m p r u m u t a c u b a n i , g ă s i a t u n c i
p r i l e j u l d e a s e r e s b u n a . S o s i n d i n N i a m ţ , profita d e a l a r m a
d a t ă d e Stefan V e l e şi ai l u i şi p o r o n c i d e s e f e r e c a r ă i n l a n ­
ţ u r i Michel C r o i t o r u şi toţi r e p r e z e n t a n ţ i i c o m u n i t ă ţ e i in n u ­
m ë r d e ş e a s e p e r s o a n e şi-i t r a n s p o r t a la i s p r ă v n i c i a d i n P i a t r a .
E i fură a d u ş i apoi acolo i n t r ' o zi d e S ă m b ă t ă , u n d e , d u p ă c e
li s e l u a r ă d e p u n e r i l e , fură a r u n c a ţ i i n t r ' u n b e c i u , c e l e s l u j e a
ca t e m n i ţ ă .
Populaţia creştină din P i a t r a intra din astă pricină in m a r e
f e r b e r e , şi E v r e i i v ë z ë n d u - s e a m e n i n ţ a ţ i d e furia p o p o r u l u i s e
a s c u n s e r ă , c a r e m a i d e c a r e . C e t e d e G r e c i şi d e ţ e r a n i întă­
r â t a ţ i c u t r e e r a u s t r a d e l e şi l u a u l a b ă t a i e p e acei c e - i i n t ë l n e a u
in s t r a d ă , i t r ă g e a u d e p e r c i u n i , l e s m u l s e r ă p e r i i b a r b e i , i
l o v e a u c u p i e t r e in c a p şi n u s t e t e a u l o c u l u i cu c r u n t e l e l o r
m a l t r a t ă r i pană n u a d u c e a u v i c t i m a la b e c i u , u n d e a r u n c a u n
E v r e u p e s t e a l t u l s a u ël p r e d a i n m ă i n e l e u n u i P e t r e A r n ă u t u ,
p ă z i t o r u l i n c h i s o a r e i , v e s t i t pe a t u n c e p e n t r u b r u t a l i t a t e a s a
faţă cu E v r e i . N u m a i o s i n g u r ă v i c t i m ă , F r o i m L u n g u , c o ­
m e r c i a n t d e l ă n ă i s b u t i s ă s e s c a p e cu f u g a din m ă i n e l e l o r ,
d u p ă ce s u s ţ i n u o a r e c a r e l u p t ă c u a g r e s o r i ; e a r o a l t ă v i c t i m ă
n u m e I e h u d a D a s c ă l u l fu a t ă t d e t a r e s c h i n j u i t şi tarât in
b ă t ă i , că a j u n s la b e c i u işi d ă d u sufletul p e s t e c ă t e v a c e a s u r i .
N o r o d u l , in frunte c u căţiva n ă t ă r e i croi deja d i v e r s e pla­
n u r i cum să aducă peirea E v r e i l o r ; cănd resări acestora d e ­
o d a t ă u n m â n t u i t o r in p e r s o a n a lui N e c u l a i G o t c o l , al d o i l e a
i s p r a v n i c din P i a t r a , u n c h i u l lui V o d ă C a l i m a h . A c e s t a fiind
d e fire o m m a i b l ă n d şi m a i d r e p t , fiind i n c u n o ş t i i n ţ a t d e c e l e
c e se p e t r e c e a u in t ë r g şi d e r e s v r ă t i t o r i i cari ţ i p a u in g u r a
m a r e , că v o r m ă c e l ă r i p e E v r e i , s e d u s e la i s p r ă v n i c i e , u n d e c e r u
l ă m u r i r i c o l e g u l u i s ë u S t ü r z a . D a r v ë z ë n d c ă n u o va p u t e a
s c o a t e la c a p ë t cu d ë n s u l p u s e să se i n h a m e caii şi se p o r n i
s p r e Iaşi, s p r e a d e n u n ţ a lui V o d ă faptele c o l e g u l u i s e u şi a
obţine dreptate.
V ë z ë n d S t ü r z a că l u c r u l d e v e n i s e s e r i o s şi că a r p u t e a să-i
a d u c ă r e l e , t r i m e s e p e s a m e ş u l D u m i t r a c h e F e ş t i l ă , de-1 a j u n s e
p e Gotcol in d r u m şi-l i n t u r n â inapoi d u p ă m u l t ă r u g ă m i n t e .
D u p ă a c e e a toţi E v r e i i fură l i b e r a ţ i din i n c h i s o a r e şi s e r e ţ i ­
n u n u m a i p e Michel C r o i t o r u şi p e u n v e c i n al s ë u , li se p u s e r ă
b u t u r u g i la picioare şi fură d u ş i p r i n t o a t e u l i ţ e l e o r a ş u l u i ,
d ă n d u - s e la fiecare r e s p ă n t i e m a i m u l t e l o v i t u r i d e h a r a p n i c ,
la toţi 300 h a r a p n i c e .
Abia d u p ă i n t e r v e n ţ i a m e m b r i l o r c o m u n i t ă ţ e i , c a r e c h e l t u i s e r ă
s u m e de b a n i , fură l i b e r a ţ i m a i t ă r z e u şi Michel C r o i t o r u cu
t o v a r ă ş u l s ë u d e s u f e r i n ţ ă . Michel C r o i t o r u fu a d u s a p r o a p e
m o r t in c a s a lui L e i z e r R a c o v e r , u n d e c u toţii a ş t e p t a u să-şi
d e a o b ş t e s c u l sfirşit ; d a r p r i n c ă u t a r e a şi l e a c u r i l e u n u i b ă r ­
b i e r , care-1 îngriji p e furiş p a t r u luni d e zile, el s c ă p a cu v i a ţ a ,
d u p ă c a r e fu a l u n g a t din N i a m ţ şi se a ş e z a la V a s l u i unde
m u r i p e s t e p u ţ i n d e pe u r m a c a z n e l o r .
Psantir IL 1878, pag. 108-105 ; Com. Piatra, Fr. V 1883, pag. 215, 216, 220 şi 221.

Mihail G r i g o r i e S u ţ u , cel d e p e u r m ă d o m n f a n a r i o t in Mol­

d o v a , u n i n d u - s e la 1819 in t a i n ă cu e t e r i ş t i i , a r a n j a in Iaşi u n
spionaj o r g a n i z a t la c a s e l e b o e r i l o r , p r i n A r n ă u ţ i i ce-i t o c m i s e
in slujba lui şi le p o r o n c i a se t o c m i p e la c a s e b o e r e ş t i p a n ă la
o c h e m a r e . Şeful p r i m a r al e t e r i ş t i l o r , u n u l D u c a , g r e c o -
b u l g a r , p e c a r e D r ă g h i c i ël n u m e ş t e « c r o i t o r d e n o u t ă ţ i , v ă n -
t u r ă t o r d e l u m e , c u r t i z a n e m i s a r şi i n z e s t r a t insfărşit cu t o a t e
t a l e n t e l e a d e m e n i t o a r e d e r ë u » , crezu cu cale a î n s c e n a deo-
c a m d a t ă u n m ă c e l Î m p o t r i v a E v r e i l o r , c a r e a r fi p u t u t n u m a i
m ă r i capitalul e t e r i ş t i l o r : «Aceste m ă s u r i insă o r i c ă t d e t a i ­
n i c să face, l u c r u l n u e r a d e fire ca s ă r e m ă e n e d e s c o p e r i t m u l t ă
v r e m e , m a i a l e s că a v e a face cu c l a s a d e g i o s , cu cel m a i
d i s g r ă m a t p o p o r a s l u g i l o r şi a a r n ă u ţ i l o r v a g a b o n z i din t o a t ă
l u m e a . A c e ş t i a c u m s'au v ë z u t c u b a n i in m ă n ă şi sprijiniţi
d e u n lafazan ca D u c a , c e s ă zice c ă a r e lăzi d e g a l b e n i , au
p r i n s a se d a la b e ţ i e , a face b l ă s t ă m ă ţ i i , c a r e u n a c ă t e u n a
r e s p ă n d i n d u - s e i n t r e l o c u i t o r i a u i n c e p u t a s e lăţi v o r b a că
i n t r ' o zi a u să taie p e j i d o v i ca s ă n u m a i fie p o p o r u l a c e s t a
i n t r e c r e ş t i n i şi să le iee a v e r i l e , s e c r e t dizvălit la d u g h e a n a
u n u i j i d o v d e la o s l u g ă ce se t r e c u s e cu b e ţ i e a şi n u - 1 mai
c r e d i t a e v r e u l d u p ă s ă v â r ş i r e a m o n e d i i . î n d a t ă deci a u i n c e p u t
a f e r b e v o r b a a s t a in Iaşi, şi fruntaşii n e g u ţ i t o r i de n a ţ i e a lor
a d u n ă n d u s e p a r t e la c o n s u l a ţ i d e a c ă r o r a p r o t e c ţ i e a t ă r n a ,
p a r t e la c ă m a r a g o s p o d , c a r e a p ă r a in a c e a v r e m e jidovii r a e l e ,
a u c e r u t c e r c e t a r e şi s i g u r a n ţ i e a e c s i s t e n ţ i e i l o r d e la g u v e r n .
A p o i c ă m ă r a ş u l p o s t e l n i c u l I a n c u S c h i n a fiind c u m n a t c u S u ţ u ,
i-au î n c r e d i n ţ a t să n u a i b e nici o g r i j e d e v o r b a u n o r b e ţ ă v i şi
c ă v a p u n e la cale p r i c i n a s t â r p i n d p r i n cele m a i a s p r e m ë s u r i
v a g a b o n z i i din ţ a r ă . D a r A g a , d u p ă n o t e l e c o n s u l a ţ i l o r a u p r i n s
a c e r c e t a cu e n e r g i e l u c r u l , u r m ă r i n d v o r b e l e din loc in l o c ,
p a n ă au înfundat obărşiea lor i n c a s a D. Duca, unde a contenit
a m a i m i ş c a c e v a , fiindu-i r u ş i n e d e i n s u ş i el să g â n d e a s c ă
a s e m i n e l u c r u p e n t r u M o n s i e u D u c a , şi s ă c ă e a că s ' a u p o t r i ­
vit s t ă r u i t u r i l o r j i d o v e ş t i p e v o r b a b e ţ ă v i l o r , p r e c u m s ' a u şi
liniştit d u p ă î n ţ e l e g e r e a ce a u a v u t cu d e n s u l , f ă g ă d u i n d u - i că
v a infrăna p e a r n ă u t u l lui, ce s'ar fi l ă u d a t c ă t r e u n p r i e t i n ia
chef asupra jidovilor, indatorindu-1 să nu mai îndrăznească a
r ë s u f l a a c e s t fel d e v o r b e t u r b u r ă t o a r e , d o j e n i n d i n s ă tot o
d a t ă şi pe A g a in p u t e r e a p r i e t e ş u g u l u i ce a v e a , ca s ă n u mai
d e i e a t ă t a o b r a z I u d e i l o r p e c a r e la B u c u r e ş t i i t r a t a u m a i r ë u
d e căt Ţ i g a n i i .

«Cu t o a t e a c e s t e Monsiu D u c a in u n e l t i r e a lui n ' a u lipsit a

l u a o s e b i t e m ă s u r i , v ë z ë n d că t r e a b a n u m e r g e b i n e c u m au
fost a p u c a t , t e m ă n d u - s e m a i ales s ă n u vie şi la u r e c h i l e T u r ­
c i l o r , deci a u c o n g é d i â t p e cei c u u r m ă r i r e l e , p r i n c e l e mai
i n ţ e l e p t e m ë s u r i s c o ţ ă n d u - i din r e g i s t r u l s e u , a s e m i n e a şi Aga,
d u p ă p o r o n c a Ş u t u l u i , p e c a r e ël s u p ă r a s e foarte m u l t m i ş c a r e a
b r e s l i i j i d o v i l o r , n u c o n t e n e a zi şi n o a p t e a u m b l a p r i n c a f e ­
n e l e şi c r ă ş m e s t r i g â n d v a g a b o n z i i şi i n c h i z ă n d u - i la v a r t ă , o
t e m n i ţ ă , d e u n d e apoi n u s ă m a i ştie ce s ' a u făcut. U r m ă n d u - s e
l u c r u l a c e s t a t o t cu a ş a r ă n d u e a l ă d e l a S e p t e m v r i e a a n u l u i
1820 c ă n d a u v e n i t in Iaşi D u c a pană i n n o a p t e a d e 21 F e -
v r u a r i e a a n u l u i 1821, ce s ' a u t ă e a t T u r c i i la b e i l i c şi in t o t
coprinsul Principatului».
M. Drăghici, Istoriea Moldovei pe timp de 500 ani pană in zilele nöstre, Iaşi 1857, voi.
II, pag. 111-113.

Z a v e r a c a r e i s b u c n i s e i n M o l d o v a la 1821 a d u s e c u s i n e m u l t e şi
n e n u m ă r a t e nenorociri pe capul Evreilor din ţară. I n Iaşi, de u n d e
p o r n i s e m n a l u l r e v o l t e i , E v r e i i e r a u a m e n i n ţ a ţ i cu u n m ă c e l o b ş t e s c
şi n u s c ă p a r ă d e el d e c ă t m u l ţ u m i t ă s t ă r u i n ţ e l o r c o n s u l i l o r pu-
t e r e l o r s t r e i n e . D a r c e l e m a i m u l t e n e c a z u r i şi m ă c e l u r i l e a v u r ă
d e i n d u r a t E v r e i i d i n P i a t r a , N i a m ţ , F ă l t i c e n i , H e r ţ a , F o c ş a n i şi
alte o r a ş e , u n d e fură tăiaţi cu s u t e l e şi schinjuiţi c u a m a r , m a i
a l e s in m ă n ă s t i r i d e c ă l u g ă r i g r e c i . Şi in M u n t e n i a a n c ă a v u r ă
m u l t e d e s u f e r i t , pană c ă n d i n t r a r ă in fine T u r c i i in P r i n c i p a t e
la 1822 şi p u s e r ă c a p ë t a c e s t o r m a r i v e r s ă r i d e s ă n g e * ) .

In v r e m i l e t r e c u t e , şi n u m a i d e p a r t e a c u m 60 s a u 70 d e a n i
e r a u s t r a d e i n B u c u r e ş t i , in c a r e E v r e i i n u n u m a i că n u p u t e a u
s ă l o c u e a s c ă , d a r n i c i s ă t r e a c ă , c u m a fost b u n ă o a r ă s t r a d a T a ­
baci (azi V ă c ă r e ş t i ) , D o b r o t e a s a şi alte. E a r d a c ă u n E v r e u a v e a
v r e o t r e a b ă i n t r ' a c o l o s e i m b r ă c a t u r c e ş t e şi-şi a s c u n d e a b a r b a
şi p e r c i u n i i s p r e a n u fi r e c u n o s c u t ; d a r c h i a r i n a c e s t caz d e
s e h a z a r d a in T a b a c i n u c u t e z a s ă m e a r g ă m a i d e p a r t e ca pană
la b i s e r i c a Sf. N i c u l a i , nefiind s i g u r cu v i a ţ a .
L a a n u l 1822, e r a in B u c u r e ş t i o f e m e e b o g a t ă c u n u m e l e
d e R u j e fîca lui I a c o b C o h a n , c ă r e i a s e o r ă n d u i s e s ă b e a l a p t e
p e n t r u c u r ă , şi a ş a s p r e a a v e a l a p t e c u r a t , c u m p ă r ă o v a c ă
p e c a r e o d e t e in p a z a u n u i c r e ş t i n c e ş e d e a in T a b a c i . A v ë n d
in slujbă p e u n " E v r e u cu n u m e l e d e R u b i n , s u p r a v e g h i e t o r u l
casei s a l e , a c e s t a m e r g e a in fiece zi s p r e a m u l g e v a c a şi i
a d u c e a l a p t e l e ; e a r s p r e a n u fi r e c u n o s c u t s e t r a v e s t i ca d e o -
b i c e i u . D a r i n t r ' o zi creştinii p u s e r ă m ă n a p e el şi d u p ă ce ël
b ă t u r ă , ël u m f l a r ă ca p e u n viţel tăiat s p r e j u p u i r e , şi-1 l ă s a r ă

*) Asupra Zaverei vezi pe larg scrierea noastră «Evreii sub Zavera» publicată in Anu­
arul VI, pag. 14—24, pentru care ne dispensăm a reveni aci mai pe larg.
a p o i fără c u n o ş t i n ţ ă i n t i n s la p ă m e n t şi a p r o a p e m o r t ; in a c e a s t ă
s t a r e el fu a d u s a c a s ă la s t ă p ă n a - s a , u n d e d u p ă m u l t ă c ă u t a r e
s e c u r a r i s i in fine.
Psantir, II, 1873, pag. 61.—Haj., XI, No. 583,21 Ianuarie, 1884.

In v r e m e a lui V o d ă l o a n S t ü r z a , v e n i s e i n B a c ă u , la 1824,
u n h a h a m M e e r Z a l m e n K a i s e r , c a r e fusese c h e m a t d e obstea>
s p r e a fi t o c m i t in f u n c ţ i e . S o s i n d ' in t ë r g c ă t e v a zile i n a i n t e
d e R o ş h a ş a n a (anul nou) t r a s e in g a z d ă la u n g o s p o d a r Ş l o i m e
H a i e s , u n d e - ş i a t ë r n à ca d e o b i c e i u c u ţ i t u l p e p e r e t e . I n aju­
n u l a n u l u i n o u h a h a m u l s e simţi i n d i s p u s şi t r i m e s e d u p ă u n
felşer e v r e u ca să-i ia s ă n g e , p e c a r e ël v ë r s â apoi i n l a t r i n ă ,
u n d e se d e p u s e r ă şi o b i e c t e l e in c a r e s e s c u r s e s ă n g e l e .
C a m in a c e e a ş v r e m e doi n e g u ţ ă t o r i t u r c i p r o p u s e r ă u n e i vë-
d a n e c r e ş t i n e din t ë r g ca să le v e n d ă fetiţa ce e r a d e p a t r u
ani şi se i n v o i r ă a s u p r a p r e ţ u l u i . Mai a v ë n d a p o i a-şi r e g u l a o a r e -
c a r i t r e b i in o r a ş ei c o n d u s e r ă fetiţa in a f a r ă din t ë r g şi o
d ă d u r ă in paza u n u i c ă r c i u m a r c r e ş t i n p a n ă la i n t o a r c e r e , d u p ă
c a r e e r a să o d u c ă cu s i n e in T u r c i a .
In a c e s t t i m p v ô d u v a s e g ă n d i , c ă vecinii a r p u t e a s ă o î n ­
t r e b e d e fetiţă şi aşa c h i b z u i că, s p r e a p r e î n t â m p i n a o r c e b ă -
n u e a l ă a r fi n i m e r i t să a l e r g e p r i n s t r a d ă şi s ă d e a a l a r m ă , că-i
s'a p i e r d u t f e t i ţ a ; c e e a c e şi făcu, m a i a d a u g ë n d că a r fi r ă p i t - o
E v r e i i s p r e a-i l u a s â n g e p e n t r u t r e b u i n ţ e l e l o r r e l i g i o a s e .
A f l ă n d agia d e s p r e a c e a s t a t r i m e s e u n c o m i s a r c u m a i m u l ţ i
j a n d a r m i ca să c u t r e e r e c a s e l e i s r a e l i t e şi s ă c a u t e c o p i l a d i s ­
p ă r u t ă , şi aga d ă n d d e c a s a n u m i t u l u i Ş l o i m e H a i e s , u n d e e r a
h a h a m u l in g a z d ă şi r ă s c o l i n d in t o a t e u n g h i u r i l e d ă d u r ă in
latrină de covăţica unde se scursese sângele h a h a m u l u i . N u m a i
i n c ă p e a d a r i n d o e a l ă p e n t r u ei, că fetiţa a fost u c i s ă Écolo, şi
p e d a t ă i m p r e j m u i r ă c a s a şi r i d i c a r ă p e s t ă p â n u l c a s e i , p e ne­
v a s t a şi copiii l u i , şi d u c ë n d u - i la a g i e i s c h i n j u i r ă c u c r u z i m e ,
s p r e a le s t o a r c e m ă r t u r i s i r e a d e s p r e o m o r u l copilei. E a r n o ­
r o d u l s e t a b ă r ă a s u p r a E v r e i l o r şi-i b ă t u şi schinjui.
D a r c u t o a t e c a z n e l e ce le i n d u r a s e , H a i e s n u d e c l a r ă d e c ă t
a d e v ă r u l şi a r ë t â î m p r e j u r a r e a c u m d e h a h a m u l a c h e m a t p e
u n felşer ca să-i ia s ă n g e . A g a t r i m e s e să s e c a u t e p e felşerul
şi h a h a m u l ; d a r a c e s t a d i n u r m ă n u se m a i putu g ă s i , căci e l
se a s c u n s e de frică, şi n u se d ă d u d e c ă t d e c u ţ i t u l c e a t ă r n a
p e p ë r e t e . A t u n c i a g i a c e r u E v r e i l o r p e h a h a m , in c a r e caz v a
d a d r u m u l la a r e s t a ţ i , e a r la d i n c o n t r a a m e n i n ţ a p e toţi cu u n
măcel obştesc.
E v r e i i ël c ă u t a r ă p r e t u t i n d e n e , ,dar nu-1 p u t u r ă g ă s i . H a h a ­
m u l ştiind p r i m e j d i a ce-1 a m e n i n ţ a se refugia in c a p o t u l t ë r -
g u l u i , işi l e p ă d a h a i n e l e , işi p u s e u n b r ă u , işi a s c u n s e b a r b a
şi p e r c i u n i i , şi ieşi d e s c u l ţ din o r a ş s p r e a r ă t ă c i p r i n m u n ţ i
şi văi in v o i a s o a r t e i , fără a şti m ă c a r i n c o t r o să a p u c e .
A c e a s t a se p e t r e c u in a j u n u l a n u l u i n o u e v r e e s c , zi d e j a l e
şi p l a n ş e t e p e n t r u e v r e i , in c a r e p e t r e c u r ă t o a t ă n o a p t e a intăiei
zile d e s e r b ă t o a r e . A d o u a zi a n s e l u c r u l s e s c h i m b a . U n m o r a r
n e a m ţ i n t r e p r i n z ë n d o l u c r a r e in a p r o p i e r e a c ă r c i u r n e i , u n d e
fetiţa fu d e p u s ă d e c o m e r c i a n ţ i i t u r c i , i n t r a a c o l o p e n t r u t ë r -
g u e a l ă . C u n o s c ë n d fetiţa ca şi p e m a m a ei, şi fetiţa c u n o s c ë n -
du-1 d e a s e m e n e . c u m de-1 zări, ël r e c u n o s c u şi a l e r g a in bra­
ţ e l e l u i , r u g ă n d u - 1 c u m a r e p l ă n s ca s'o d u c ă i n a p o i la m a m a .
N e a m ţ u l ştiind d e n ă p a s t e a c e c ă z u s e p e E v r e i din p r i c i n a
ei, o luâ in b r a ţ e şi d u c ë n d - o in o r a ş o d e t e in m ă n a u n u i
e v r e u b ö g a t c ü n u m e l e d e A r o n , z i c e n d u - i că a c e a s t a e c o ­
pila p e n t r u c a r e a r fi învinuiţi E v r e i i şi că e s t e g a t a d e
a s p u n e agiei l o c u l u n d e a g ă s i t - o . Şi aşa d ă n d E v r e u l fuga
la a g i e , a d u s e u n c o m i s a r şi-i d e s e m n a p e n e a m ţ , c a r e la r ë n -
d u l sëu ël c o n d u s e la c â r c i u m a d e u n d e l u a s e copilita, u n d e
s e afla şi c h i p u l c u m d e a a j u n s a c o l o . A t u n c i s e r e c u n o s c u şi
n e v i n o v ă ţ i a E v r e i l o r , cari fură l i b e r a ţ i . E a r g o s p o d a r u l la c a r e
h a h a m u l işi s c h i m b a s e h a i n e l e se d u s e de-1 c ă u t a in m u n ţ i , şi
d ă n d u - i v e s t e a i m b u c u r ă t o a r ă , ël a d u s e inapoi in t ë r g , la B a c ă u .
Psantir, II, 1873; pag. 142-144.

I v i n d u - s e , la 1 8 3 1 , h o l e r a p e n t r u intăia o a r ă la B u c u r e ş t i ,
e a s e c e r a p r i n m u l ţ i m e , şi o a m e n i i c ă d e a u ca s n o p i m u r i n d pe
fiece zi c ă t e 4 — 500 suflete. E a r a m i n t i r e a c i u m e i din anii t r e ­
cuţi a r u n c a şi m a i m u l t ă g r o a z ă p r i n l u m e , fiindu-i t e a m ă ca
s ă n u se r e p a ţ ă din n o u ; şi a ş a fiecare se izola şi se r e t r ă ­
g e a in c a s a l u i , n u p r i m e a p e n i m e n e şi n u s e d u c e a nicăiri
d e frica m o l i p s i r e i .
N o r o d u l şi c â r m u i r e a c h i b z u i n d c a m c a r e p o a t e fi p r i c i n a a-
cestei boli, g ă s i că m u r d ă r i a din t ë r g c o n t r i b u e a o s p o r i . Şi
cu t o a t e că n e c u r ă ţ e n i a e r a p e a t u n c i o b ş t e a s c ă , v i n a se a r u n c a
a s u p r a E v r e i l o r şi Ţ i g a n i l o r , a ş a că se h o t ă r i i s g o n i r e a E v r e i -
l o r din B u c u r e ş t i , şi in u r m a p o r o n c e i d a t e d e o c ă r m u i r e , to­
b o ş a r i i v e s t i r ă h o t ă r i r e a in t o a t e c o l ţ u r i l e o r a ş u l u i .
S p e r i a ţ i d e a c e a s t ă f u n e s t ă h o t ă r i r e , E v r e i i a l e r g a r ă Ia a g ă şi
la alţi b o i e r i , s p r e a i n l ă t u r a p r i m e j d i a ce-i a m e n i n ţ a ; şi n u ­
m a i d u p ă m u l t ă s t ă r u i n ţ ă , a d u n â n d şi b a n i m u l ţ i i n t r e ei,
i s b u t i r ă a o b ţ i n e î n v o i r e a d e a m a i r e m ă n e trei, p a t r u s e p t e ­
m ă n i in o r a ş , d u p ă c a r e a v e a u s ă s e m u t e in nişte b a r a c e in
a f a r ă d i n o r a ş , şi u n d e a v e a u a fi inteţiţi toţi l a o l a l t ă .
B a r a c e l e se r i d i c a r ă p e locul u n d e se făcu u n c i m i t i r p r o v i -
z o r p e n t r u î n g r o p a r e a c e l o r h o l e r i c i , şi m a r e l e s t a r o s t e I s r a e l
B a r a t z se o c u p a cu i n t o c m i r e a l o r , c h e l t u i n d v r e - o 2000 lei
vechi, s u m ă e n o r m ă p e n t r u v r e m e a de atunci. Totodată comu­
n i t a t e a i s r a e l i t ă t o c m i v ă t ă ş e i E v r e i , cari d u p ă c h i p u l celor
c r e ş t i n i u m b l a u din c a s ă in c a s ă in l o a t e zilele, s p r e a î n t r e b a :
«sănătos ?» şi a p r i m i r e s p u n s u l c u v e n i t , p e c a r e ël r a p o r t a u
agiei, şi p e n t r u c a r e p r i m e a u c ă t e d o u ă p a r a l e d e la fiecare
locuitor.
D a r E v r e i i n u se m u l ţ u m i r ă n u m a i cu a t ă t a . D e o a r e c e h o ­
l e r a t r e c u s e m a i î n a i n t e p r i n M o l d o v a , i m p o r t a t ă fiind din R u s i a
şi A u s t r i a , u n d e s e g ă s i r ă u n e l e l e a c u r i , cei din B u c u r e ş t i t r i -
m e s e r ă s c r i s o r i la c o r e l i g i o n a r i i din n u m i t e l e t e r i , şi aceştia
le i n d i c a r ă ca l e a c frecările cu o ţ e t , u s t u r o i u şi alte a s e m e n e a
s u b s t a n ţ e , ce a v e a u efect s a l u t a r m a i ales a s u p r a p e r s o a n e l o r ,
cari n u e r a u a n c ă a t i n s e d e flagel. Şi in a d e v ë r m o r t a l i t a t e a
i n c e p u să s c a d ă , c u m o şi c o n s t a t ă o c ă r m u i r e a din listele c e
E v r e i i le i n a i n t a u zilnic ; fapt ce o i n t r i g a foarte ca şi p e i n -
treaga populaţie creştină.
D a r in a c e l a ş t i m p şi s u p e r s t i ţ i a r e l i g i o a s ă işi c r o i s e calea
p r i n m u l ţ i m e . F i e c a r e E v r e u işi f ă c u s e u n t a l i s m a n in t i m p u l
h o l e r e i ; e a r t a l i s m a n u l cel m a i i n d r ă g i t c o n s t a in i n e l e î m p l e ­
tite din frunze d e lulav. Pioşii c ă u t a r ă p r e t u t i n d e n e , şi u n d e
d ă d u r ă d e u n lulav, copiii, d e p r i n ţ i la î m p l e t i r e , ël şi transfor­
m a r ă in i n e l e , ce le v i n d e a u ca t a l i s m a n e c o n t r a m o r ţ e i . D a r
nici l e a c u r i l e p r e s c r i s e n u e r a u l ă s a t e ]a o p a r t e . P ă r i n ţ i i fre­
cau zilnic pe copiii lor c u n u m i t e l e m a t e r i i , şi e p i t r o p i a şi
s t a r o s t i i c o m u n i t ă ţ e i t o c m i r ă a n u m e o a m e n i , cari s e v e r ş i r ă in
s i n a g o g i şi in t o a t e l o c u r i l e funcţia d e trecători, c u m şi fură
p o r e c l i ţ i . C e e a c e n u i m p e d e c â ca l u m e a să fi fost c o n v i n s ă , că
talismanul severşise singur minunea scăderei mortalităţii.
 T o c m a i in a c e a v r e m e u n l ë n ë r e v r e u , a v ë n d o a r e c a r i da-
r a v e r i ' i n c a s a u n u i b o e r , s e d u s e la el şi fu poftit s ă ş e a z ă
in c u r t e p e u n s c a u n d e l e m n , s u p u s m a i p u ţ i n m o l i p s i r e i .
B o e r u l şi familia lui o b s e r v a r ă in c u r ë n d i n e l e l e c u r i o a s e , ce le
p u r t a t ë n ë r u l p e d e g e t e , şi i n t r e b ă n d u - 1 d e i n s e m n a r e a l o r , le
s p u s e că a r fi t a l i s m a n e c o n t r a m o r ţ e i . B o e r u l ştiind că m o r ­
t a l i t a t e a s c ă z u s e in a d e v ë r p r i n t r e E v r e i , şi d u p ă ce se sfătui
cu cei din c a s ă , i n t r e b â d e p r e ţ u l u n u i i n e l . T ë n ë r u l i c e r u
u n g a l b e n şi g a l b e n u l i fu d a t ; b a i s e m a i c e r u să a d u c ă şi
alte i n e l e , c e e a c e şi făcu.
Din a c e l m o m e n t o m u l ţ i m e d e b o e r i a l e r g a u la E v r e i ca
s ă c u m p e r e i n e l e d e frunze d e lulnv şi g a l b e n i i c u r g e a u s u m ă
in p u n g i l e E v r e i l o r . P o p o r u l i m i t a pilda d a t ă d e b o e r i şi m u l ţ i
c e r u r ă c h i a r v o i e la E v r e i d e a p e t r e c e n o a p t e a in c a s e l e lor,
c o n v i n ş i că a c e s t e e r a u a p ë r a t e d e furia h o l e r e i ; chiar şi m ă ­
celarii c r e ş t i n i se r u g a u d e t o v a r ă ş i i lor E v r e i şi d e F r o i m h a ­
h a m ca să-i p r i m e a s c ă in c a s e l e l o r p e t i m p u l n o p ţ e i . E v r e i i
i p r i m i r ă p e toţi, d a r le r e c o m a n d a r ă şi f r e c a t u l cu diferite
s u b s t a n ţ e , c u m făceau şi e i . F r e c ă t o r i i E v r e i şi i m p l e t i t o r i i d e
i n e l e făceau a v e r e , şi n i m e n e n u se m a i g ă n d i la i s g o n i r e a
E v r e i l o r din B u c u r e ş t i .
Fr. IV, 1882, pag. 811.

I n a c e l a ş an in c a r e n ă p a s t e a h o l e r e i c ă z u s e p e s t e E v r e i i din
B u c u r e ş t i , in P i a t r a u n individ cu n u m e l e d e F a i v i ş derPoilişer
(leahul) f r ă m â n t a p o p u l a ţ i a i s r a e l i t ă d e a c o l o c u idei m e s i a n i c e ,
f ă g ă d u i n d că va a d u c e pe m e s i a in v i r t u t e a u n o r p e r g a m e n t e
sfinte ( ş e m o t h a c d o ş i m ) , c e p r e t i n d e a că p o s e d e şi c u cari
făcea m a i m u l t e m i n u n ă ţ i i ; mai fiind i s c u s i t in c e t i r e a n o r o ­
cului in p a l m ă . P o p u l a ţ i a i s r a e l i t ă ë! l u â d r e p t u n o m fâcëtor
d e m i n u n i , şi m u l t o r a le e r a t e a m ă d e el, fiindcă s p u n e a că
a r fi in c o n t a c t c u i n g e r i i . D e n s u l işi l u a s e d e a j u t o r p e u n
t ë n e r s e r m a n şi p i o s Stole der Ingeries (al u n g u r o a i c e i ) , care-şi
r e g u l a s e v i a ţ a d u p ă p r e s c r i p ţ i i l e cărţei R a z i e i , şi c a r e a v e a să-1
ajute in î n t r e p r i n d e r i l e sale c a b a l i s t i c e .
I n t r ' o zi a c e s t F a i v i ş a d u n â la c a s a sa a p r o a p e j u m ă t a t e din
rpopulaţia i s r a e l i t ă şi f ă g ă d u i , că cu a j u t o r u l r u g ă c i u n e l o r sale
şi a n u m i r i l o r sfinte va a d u c e p e m e s i a , u n s u l D o m n u l u i .
I n o d a e l u m e a e r a î n g h e s u i t ă şi p e afară o a m e n i i s t ă t e a u
clae p e s t e g r ă m a d ă in a ş t e p t a r e c u c e r n i c ă . F a i v i ş , in u n i r e
c u t ë n ë r u l , se p u s e p e l u c r u , se invëli cu t a l e t u p e c a p şi i n -
c e p u s ă o p e r e z e c u p e r g a m e n t e l e sfinte. E l p u n e a t ë n ë r u l u i în­
t r e b ă r i şi a c e s t a i d ă d e a r e s p u n s u r i a i u r ă t o a r e . D a r d e o d a t ă
c a s a i n c e p u a s e s g u d u i şi s e a u z i u n s g o m o t infricoşat, aşa
c ă m u l ţ i c u p r i n ş i d e s p a i m ă se c u t r e m u r a r ă , e a r alţi c ă z u r ă
fără s i m ţ i r e la p ă m e n t . U n foc i s b u c n i n ă p r a s n i c in o d a i a şi
d e v e n i i n t r ' o clipă a t ă t d e i n t e n s , c ă a m e n i n ţ a să m i s t u e tot
t ë r g u l . T o ţ i cei d e faţă o l u a r ă la fugă şi n u m a i F a i v i ş c u
t ë n ë r u l r e m a s e r ă p e l o c in e x a l t a r e a lor şi p e r i r ă p r a d a flăcă­
r i l o r in c e l e m a i m a r i c h i n u r i . O d a t ă cu ei se d i s t r u s e r ă şi
p e r g a m e n t e l e c e l e sftine.
Corn. Piatra, in Fr. V, 1883, pag. 284.
*
L a a n u l 1834, in v r e m e a lui A l e x a n d r u G h i c a - V o d ă , o n ă ­
p a s t e n o u ă c ă z u a s u p r a E v r e i l o r din B u c u r e ş t i . C ă t e v a zile m a ­
i n t e d e P a ş t i , slujnica ce e r a in c a s a fratelui lui M e n d e l W i s n e r
s e i n b o l n ă v i , d e o a r e c e s e lovise c u o b u c a t ă d e l e m n ce-i
căzu p e picior. U n b ă r b i e r c r e ş t i n d i n v e c i n ă t a t e , c a r e o î n d r ă ­
g i s e , o p o v ă ţ u i a t u n c i ca să-şi l a s e s ă n g e şi să m e a r g ă apoi
la a g i e şi s ă s p u e , că E v r e i i a u v r o i t să-i ia s ă n g e d e P a ş t i .
S l u j n i c a d e t e u r m a r e p o v e ţ e i r e u t ă c i o a s e a b ă r b i e r u l u i şi in
c u r ë n d o a m e n i i a g i e i i m p r e j m u i r ă c a s a lui W i s n e r şi-1 d u s e r ă
p e el la î n c h i s o a r e . F r a t e l e s ë u M e n d e l , aflând de p r i m e j d i a
ce-1 a m e n i n ţ ă , s e d u s e la V o d ă , c u c a r e c r e s c u s e î m p r e u n ă din
c o p i l e r i e , şi V o d ă t r i m e s e i n d a t ă d e s e a d u s e s l u j n i c a , c a r e
l u a t ă d e s c u r t m ă r t u r i s i c ă b ă r b i e r u l o p ă v ă ţ u i s e la a c e s t p a s ,
spre a provoca u n măcel contra Evreilor din Bucureşti.
I n u r m a p o r o n c e i lui V o d ă b ă r b i e r u l fu t r i m e s la o c n ă p e
v i a ţ ă , e a r n o r o d u l u i i se făcu c u n o s c u t u n e l t i r i l e n e l e g i u i t e
ale a c e s t u i a . D a r s p i r i t e l e e r a u a g i t a t e f o a r t e , aşa că E v r e i i pe-
t r e c u r ă zilele d e P a ş t i c u frică şi m ă h n i r e şi n i m e n e n u c u t e z a
să iasă pe uliţă.
Psantir, II, 1873, pag. IH.
*
T o t in a c e l a n , m a i m u l ţ i G r e c i din G a l a ţ i ieşind in n o a p t e a
d e î n v i e r e , a j u n u l P a ş t e l u i c r e ş t i n , din b i s e r i c a Sf. N e c u l a i ,
s e n ă p u s t i r ă a s u p r a casei E v r e u l u i c e l u i m a i b e t r ă n d i n o r a ş ,
c u n u m e l e d e B u r e c h b e t r ă n u l , s u b c u v e n t că el a r fi fost
u c i g a ş u l lui C h r i s t o s . Ei p r ă d a r ă t o a t ă p r ă v ă l i a sa şi o d e s -
p o i a r ă d e m a r f ă şi l-ar fi ucis fără d o a r şi p o a t e p e el şi
familia sa, d a c ă n ' a r fi făcut uz d e a r m e l e ce le a v e a in c a s ă ,
şi d e c a r e e r a u p e a t u n c i p r e v ă z u t e t o a t e c a s e l e i s r a e l i t e s p r e
a se p u t e a a p ë r a la v r e m e d e n e v o e . E a r p r i c i n a a d e v ă r a t ă a
fost, că ei a u v r u t să-şi r e s b u n e in c o n t r a lui p e n t r u că-şi a v e a
casele clădite pe locul unui g r e c .
Fr., VI, 1884, pag. 842, nota din scrisoarea d-lui R. Flachs.

In z i u a d e S â m b ă t ă , c e a d e p e u r m ă zi d i n P a s t e l e a n u l u i
1835, E v r e i i din T ă r g u l - O c n a se d ă d u r ă p e t r e c e r e i , şi d u p ă c e
s e a m e ţ i r ă c u b ă u t u r ă şi-şi e x c i t a r ă s p i r i t e l e , f ă c u r ă u n c h i p
d e pae, u n u l din ei se i m b r ă c â in h a i n e d e p r e o t , s e p u s e s ă
p s a l m o d i e z e şi făcu şi alte c a b a z l ă c u r i .
Creştinii din v e c i n ă t a t e v ë z ë n d a c e a s t ă s c e n ă , d e t e r ă fuga la
c o m i s i e şi v e s t i r ă a c o l o , că E v r e i i işi b a t j o c d e ei şi d e m â n ­
t u i t o r şi p a r o d i a z ă p r e o ţ i m e a . N u t r e c u m u l t ă v r e m e la mijloc
şi o r ă s c o a l ă i s b u c n i c o n t r a E v r e i l o r , p o p u l a ţ i a c r e ş t i n ă s e a-
r u n c â a s u p r a l o r , i b ă t u c u m u l t ă c r u z i m e şi le jefui tot
a v u t u l . Apoi i n t e r v e n i r ă şi a u t o r i t ă ţ i l e , a r u n c a r ă p e toţi E v r e i i
in t e m n i ţ ă şi-i s c h i n j u i r ă c u m u l t a m a r ; d u p ă c a r e i t r i m e -
s e r ă in l a n ţ u r i la Iaşi, u n d e fură o s â n d i ţ i la s p â n z u r ă t o a r e .
N u m a i m u l ţ u m i t ă d ă r n i c i e i E v r e i l o r din tot r e s t u l M o l d o v e i ,
cari c h e l t u i r ă s u m e î n s e m n a t e d e b a n i , li se r e m i s e p e d e a p s a
de m o a r t e şi fură t r i m e ş i la o c n ă p e v i a ţ ă . D a r nici aci n u
r e m a s e r ă m u l t ă v r e m e şi d u p ă s t ă r u i n ţ i î n d e l u n g a t e fură s u r ­
g h i u n i ţ i in T u r c i a .
D i n t r e toţi n u m a i u n u l s i n g u r cu n u m e l e d e L e i z e r O c n e a -
n u l , m a i p u ţ i n i m p l i c a t in a c e a s t ă a f a c e r e , i s b u t i a s e s c ă p a
c u fuga la B a c ă u , u n d e r e m a s e p a n ă la m o a r t e . E a r Michel
D a n i e l din Iaşi, c a r e c h e l t u i s e s i n g u r din p u n g a lui v r e o d o ă
mii d e g a l b e n i , s t ă r u i m u l t p e n t r u cei î n t e m n i ţ a ţ i .
Psantir, II, 1873, pag. 146-47.
*

In c o m u n a Răpciuni, judeţul Neamţ, locuitorii satului vëzënd

la a n u l 1836, la u n E v r e u R o m a ş c a n , Iosif al P s a l m i s t u l u i o
sticlă cu pelin r o ş , r e s p ă n d i r ă s g o m o t u l că a u g ă s i t la el o
sticlă c u s ă n g e c r e ş t i n e s c . Şi aşa i n t r ' o zi d e S ă m b ă t ă , p e la
c e a s u r i l e 10 d i m i n e a ţ ă , p e c ă n d E v r e i i e r a u a d u n a ţ i la r u g ă ­
c i u n e in s i n a g o g a cea m i c ă din sat, locuitorii R o m a n i , in c a p
cu slujbaşii s a t u l u i şi cu V o r n i c u l in frunte, î m p r e s u r a r ă sina­
g o g a . V o r n i c u l şi d i a c o n u l b i s e r i c e i i n t r a r ă in s i n a g o g ă , l e g a r ă
p e Iosif al P s a l m i s t u l u i , p e D a v i d R ă p c i u n u şi p e alţi căţiva E v r e i ,
in n u m ë r d e 12 inşi şi-i t r a n s p o r t a r ă la P i a t r a . A c i fură a r u n ­
c a ţ i in i n c h i s o a r e a c e a m a r e , fiecare i n t r ' o c e l u l ă d e o s e b i t ă şi
ţ i n u ţ i p a t r u s ë p t ë m a n i d e a r ë n d u l , fiind b ă t u ţ i şi căzniţi c u m u l t ă
c r u z i m e . C o m u n i t a t e a i s r a e l i t ă din P i a t r a , c o n v i n s ă d e a l o r nevi­
n o v ă ţ i e , i n t e r v e n i in f a v o a r e a lor şi c h e l t u i n d m u l ţ i b a n i , fă'".u ca
cei a r e s t a ţ i s ă fie sloboziţi d i n î n c h i s o a r e şi a se p u n e c a p ë t
suferinţelor lor.
Corn. Piatra, Fr. V, 1883, pag., 221.

I n B ë r l a d l o c u e a u n c i z m a r E v r e u din O d e s a , la c a r e e r a in
s l u j b ă o calfă d e Ţ i g a n . I n s e a r a d e P u r i m a a n u l u i 1837, calfa
şi c u b ă i a t u l c i z m a r u l u i , işi f ă c u r ă o p ă p u ş ă d e p a e şi c u t r e e -
r a r ă s t r a d e l e ca d u p ă o b i c e i u , făcend m a i m u l t e c a r a g h i o z l ă c u r i .
A p o i cei doi copii i n t r a r ă in c a s a u n u i a n u m e E i s i g Ţ i p r e s , u n d e
i n v e s e l i r ă l u m e a c u j o c u r i l e lor. C o m i s a r u l t ë r g u l u i v o i n d şi
el s ă i n t r e in c a s ă , n u - i s e d e t e d r u m u l , şi d e n s u l , s p r e a şi r e s -
b u n a , făcu r a p o r t c ă t r ă o c ă r m u i r e , c ă a v ë z u t pe E v r e i făcend
c h i p u l lui C h r i s t o s şi b ă t e n d u - ş i j o c d e e l . D a r l u c r u l n u avu
nici o u r m a r e in a c e l m o m e n t , şi n u n u m a i că n u s e făcu n i -
m e r u i a nici u n r ë u , ci a n c ă s e r ë n d u i p a z ă s t r a ş n i c ă , s p r e a
n u se intëmpla n e o r ë n d u e l i .
D a r c ă t e v a zile d u p ă P a ş t i sosi in B ë r l a d o c o m i s i u n e din
I a ş i , c a r e p o r u n c i d e a s e p u n e in obezi 23 b ă r b a ţ i şi 3 femei,
p r i n t r e cari doi m e m b r i ai c o m u n i t ă ţ e i şi a n u m e Ş m i l P e n c h a s
şi B e e r I e h u d a , c ă u t ă n d u - s e a s e m e n e şi p e r a b i n u l M o i s e S a d a -
g u r a , d a r c a r e s e s c ă p a s e c u fuga la G a l a ţ i , u n d e m u r i d e
s p a i m ă . T o a t e p e r s o a n e l e d e m a i s u s fură apoi d u s e in l a n ­
ţ u r i la Iaşi şi a r u n c a t e acolo in î n c h i s o a r e , u n d e r e m a s e r ă mai
m u l t ă v r e m e . A t u n c i M i c h e l D a n i e l şi Naftali K a u f m a n n in u n i r e
c u c o n s u l i i p u t e r i l o r s t r e i n e i n t e r v e n i r ă p e l ă n g ă V o d ă Mihai
S t ü r z a , şi E v r e i i c h e l t u i n d m u l ţ i b a n i , cei inchişi fură liberaţi
din t e m n i ţ ă .
Psanlir, II, 1873, pag. 148-49.
*
O s l u g ă din p r ă v ă l i a u n u i E v r e u d i n P i a t r a , c u n u m e l e d e A -
v r a m al h a h a m u l u i , d ă d u s e u n u i p r e o t m a r f ă c o n t r a u n u i a m a n e t .
L a 13 T h a m u z 1839, p r e o t u l i n t ë l n i p e n u m i t u l A v r a m p e s t r a d ă
şi-i r e c l a m a z ă l o g u l , fără a-i oferi p l a t a d a t o r i e i . E v r e u l refu-
z ë n d a-i satisface c e r e r e a , p r e o t u l ël p ă l m u i , şi a c e s t a a p e r ă n -
d u - s e c o n t r a n e a ş t e p t a t e i b r u t a l i t ă ţ i , i căzu p r e o t u l u i p o t c a p u l
din c a p . A t u n c i p r e o t u l făcu m a r e l a r m ă d e s e s t r â n s e r ă o m u l ­
ţime de creştini, care m a l t r a t a r ă pe mai mulţi Evrei ce erau
a c o l o faţă, e a r p e A v r a m , d u p ă ce-1 l ă s a r ă m a i m o r t in b ă t ă i
ël l e g a r ă şi 1 d u s e r ă la a g i e , u n d e fu a r u n c a t i n t r ' u n b e c i u şi
din n o u b ă t u t . T r i m i ţ e n d u - 1 i n a i n t e a j u d e c a t e i , el fu m a i tăr-
z e u o s ă n d i t la o c n ă p e viaţă. C o m u n i t a t e a fiind c o n v i n s ă d e
n e v i n o v ă ţ i a lui, i n t e r v e n i a t u n c i şi d u p ă m u l t e s t ă r u i n ţ e , chel­
t u i n d şi m u l ţ i b a n i , t r i m e ţ e n d şi p e s t a r o s t e l e B e r e u L e i b la
Iaşi, V o d ă S t ü r z a d ă d u p o r o n c ă d e a s e slobozi n e n o r o c i t u l din
î n c h i s o a r e . E l zăcu apoi m u l t ă v r e m e b o l n a v din p r i c i n a b ă ­
tăilor c e i n d u r a s e .
Corn. Piatra, Fr. V, 1883, pag. 236.
•
I n Galaţi e x i s t a a n c ă din v e c h i m e o b i c e i u l ca in S â m b ă t a din
a j u n u l P a s t e l o r c r e ş t i n e , n o r o d u l s ă a r z ă in p u b l i c u n o m d e
p a i e , Î n c h i p u i n d u n E v r e u î m b r ă c a t in h a i n e j i d o v e ş t i , şi la c a r e
a z i s t a m a i t o a t ă p o p u l a ţ i a . L a a n u l 1840 s p i r i t e l e fiind foarte
i n f e r b ă n t a t e in u r m a c e l o r i n t ë m p l a t e in D a m a s c , i e r a t e a m ă
p ă r c ă l ă b i e i ca a c e a s t ă s c e n ă s ă n u d e g e n e r e z e in a c t e d e v i o ­
l e n ţ e c o n t r a E v r e i l o r şi p o p r i p r a c t i c a r e a p o m e n i t u l u i o b i c e i u .
E a r ca n u c u m v a n o r o d u l s ă s e i m p o t r i v e a s c ă a c e s t e i p o r o n c i ,
p â r c ă l a b u l s e p u s e in f r u n t e a miliţiei şi p e r c u r s e o r a ş u l , s p r e a
m e n ţ i n e l i n i ş t e a şi o r d i n e a p u b l i c ă .
Archives israélites, Paris, 1,1840, pag. 297.
*
I n j u d e ţ u l N i a m ţ ş e ivi la 1841 u n h o ţ , c a r e s c ă p a s e din
o c n ă şi-şi f ă c u s e h ă l ă d u i n ţ a i n t r ' o g r o t ă din D o r n a . P l ă c e r e a
s a c e a m a i m a r e e r a d e a p r i n d e copii d e c r e ş t i n i , şi c h i a r
o a m e n i in v e r s t ă , să-i p r a d e , să-i u c i d ă şi s ă l e s u g ă apoi s â n ­
g e l e . Mai in t o a t e zilele s e g ă s e a p e t o a t e c ă r ă r i l e căte u n c a ­
d a v r u al v r e u n e i p e r s o a n e u c i s e , şi i n t r ' o n o a p t e h o ţ u l n ă v ă l i
c h i a r in c a s a u n u i c ă l u g e r din B u h a l n i ţ a şi d u p ă ce-i t ă i a ca­
p u l , i s p i n t e c a b u r t a , i s c o a s e m a ţ e l e şi-şi b ă t u j o c d e e l , p r ă d a
toate de prin casă.
V ë z ë n d l o c u i t o r i i din î m p r e j u r i m e , că o m o r u r i l e n u s e m a i
c u r m ă şi că v i c t i m e i i se s u g e a p u r u r e a s ă n g e l e , a r u n c a r ă n ă -
p a s t e a a s u p r a E v r e i l o r , că d e n ş i i ar s e v e r ş i a c e s t e c r i m e s p r e
a-şi p r o c u r a s ă n g e c r e ş t i n e s c .
S g o m o t u l a c e s t a s e î n t ă r i din zi in zi mai m u l t , aşa că u n
h a h a m t r e c ë n d p r i n t r ' u n sat c u o sticlă d e m u s t r o ş d e m e r i -
(

s o a r e d e m u n t e , locuitorii ël î n h ă ţ a r ă p e d r u m , el l e g a r ă şi-1
d u s e r ă la P i a t r a , u n d e fu a r u n c a t in t e m n i ţ a cea m a r e , s u b
c u v e n t că sticla a r c o n ţ i n e s ă n g e d e c r e ş t i n ; e a r î m p r e u n ă c u
el s e m a i b ă g a r ă in l a n ţ u r i B e r e u P ă n g ă r i c e a n u cu u n frate şi
u n fiu al s ë u , Iosif H e r ş d e la H a n g , H a i m B e e r d i n I a p a , u n
E v r e u Naftali şi alţi, in n u m ë r d e 48 p e r s o a n e , o r i g i n a r e din
B r o ş t e n i , R ă p c i u n i , H a n g şi s a t e l e m e g i e ş e şi fură c u toţii t r a n ­
s p o r t a ţ i in t e m n i ţ a c u n o s c u t ă p e a t u n c e a s u b n u m e l e d e H a n u l
B r a ş o v e n e s c , şi s e p u s e o g a r d ă d e soldaţi in j u r u l i n c h i s o a -
r e i , s c h i n j u i n d u - i c u m p l i t t i m p d e d o u ă luni d e zile.
L a u n u l din a c e ş t i n e n o r o c i ţ i , H a i m B e e r , e r a u n s e r v i t o r
c u n u m e l e d e U ş e r ; a c e s t a v e n i i n t r ' o zi d e J o i c u p i e i in t ë r g
u n d e le v e n d u , şi s e d u s e apoi l a u n b ă r b i e r c r e ş t i n s p r e a
s e b ă r b i e r i şi a s e c u r a ţ i d e m u r d ă r i i l e c u c a r e s e u m p l u s e .
B ă r b i e r u l v ë z ë n d c ă h a i n e l e a c e s t u i a s u n t p l i n e d e s ă n g e , ël d u s e
la a g i e şi s p u s e c ă el a r fi i n d i v i d u l c a r e s u g e s â n g e l e c r e ş ­
t i n i l o r . E l fu d a r a r u n c a t in î n c h i s o a r e a l ă t u r e a cu ceilalţi, şi
fiindcă b ă n u e a l a a s u p r a lui e r a şi m a i m a r e , fu s c h i n j u i t şi
c u m a i m u l t ă n e o m e n i e . É1 l e g a r ă d e p e r c i u n i c u c a p u l in
s u s , ël s p ă l a r ă c u s a l a m u r ă şi-i d ă d e a u in fiecare zi m a i
m u l t e l o v i t u r i d e h a r a p n i c . Şi c u t o a t e că i a r n a e r a g r e a şi
g e r u r i l e m a r i , ël s c o a s e r ă a f a r ă d e s b r ă c a t p a n ă la p i e l e i tur­
n a r ă a p ă p e c o r p , şi-1 b ă t u r ă c u n u i e l e p a n ă i ţ i ş n i s â n ­
g e l e , c a r e fu apoi l ă s a t s ă i n g h e ţ e , şi a c e a s t a in s c o p d e a-i
s t o a r c e m ă r t u r i s i r e a , că E v r e i i l-au p u s să s u g ă s ă n g e l e c r e ş ­
tinilor.
Ceilalţi fură a s e m e n e a t o r t u r a ţ i , d e ş i m a i c u p u ţ i n ă c r u z i m e
şi n u li s e î n c u v i i n ţ a d e c ă t o l i t r ă d e păine şi o oca d e apă p e
zi ; d e v r e m e ce n o r o d u l a g i t a t a m e n i n ţ a p e toţi cu m ă c e l , aşa
c ă p o p u l a ţ i a i s r a e l i t ă t r ă e a in o p a n i c ă c o n t i n u ă şi o r ă n d u i s e zile
d e p o s t , e a r n e v e s t e l e işi p e t r e c e a u zilele in b o c e t e şi p l ă n s .
I n fine sosi şi m o m e n t u l d e s c ă p a r e . A d e v ë r a t u l făptaş a t u ­
t u r o r n e l e g i u i r i l o r fu (prins d e c ă ţ i v a l o c u i t o r i din C r a c o a n i ,
d u p ă ce tăiase o b u c a t ă d e c a r n e d i n t r ' u n b o u d e p e c ă m p şi
se d u s e s ă şi-o frigă in p ă d u r e . P r o p r i e t a r u l b o u l u i g ă s i n d u - 1
m o r t , d e t e a l a r m ă p r i n t r e l o c u i t o r i i c e l u c r a u la ş i n d r i l ă şi toţi
laolaltă p u s e r ă m ă n a pe m o n s t r u . Acesta era u n om sdravăn,
n a l t şi a p r o a p e u r i a ş . S g o m o t u l p r i n d e r e i s a l e se lăţi in P i a t r a
şi t o a t ă l u m e a ieşi la b a r i e r ă ca să-1 v a d ă . F i e c a r e a f i r m a că
a r fi E v r e u , p e c ă n d el s i n g u r d e c l a r a a fi c r e ş t i n d i n j u ­
d e ţ u l T u t o v a , m ă r t u r i s i n d şi c r i m e l e c e s e v e r ş i s e . î n t r e b a t d e
ce a ucis n u m a i c r e ş t i n i , s p u s e c ă d e c ă t e ori s e d u c e a la o câr­
c i u m ă e v r e e a s c ă g ă s e a l u m e m u l t ă ; d a r că a o m o r ă t t o t u ş şi
u n E v r e u şi o E v r e i c ă p e d r u m u l d e la G r ă u t i ş , şi in a d e v ë r
c a p e t e l e c e l o r d o u e v i c t i m e s e g ă s i r ă in g r o t a l u i .
Şi fiindcă n o r o d u l p e r z i s t a i n t r ' u n a d e a-1 l u a d r e p t E v r e u ,
el fu d e s b r ă c a t şi a d e v ë r u l s e c o n s t a t a . E l fu m a i t ă r z e u t r i m e s
la Iaşi şi s p â n z u r a t , şi cu t o a t e a c e s t e E v r e i i n u fură sloboziţi
din î n c h i s o a r e . Şi a ş a o b ş t e a i s r a e l i t ă d i n P i a t r a t r i m e s e p e
fostul s t a r o s t e B e r e u L e i b s ă s t ă r u e a s c ă l a I a s i , u n d e o b ţ i n u
p o r o n c a D o m n e a s c ă p e n t r u e l i b e r a r e a l o r ; c e e a c e şi a v u l o c
i n d a t ă d u p ă r e î n t o a r c e r e a s a ; şi s e p u s e c a p ë t c r u z i m e l e r c e
le i n d u r a s e a t ă t a a m a r d e v r e m e * ) .
Psantir II, 1878, pag. 149; Corn. Piatra, Fr. V, 1883, pag. 228—29.
*
L a a n u l 1842 e r a in Galaţi u n E v r e u cu n u m e l e d e Ş m i l
M e l a m e d ( d a s c ă l u l ) , c a r e i n s t r u e a copii in s i n a g o g a c e a m i c ă d e -
a c o l o . I n t r ' o zi t r e c u r ă p e a c o l o m a i m u l ţ i copii c r e ş t i n i , cari
se î n t o r c e a u a c a s ă d e la ş c o a l ă şi a r u n c a r ă c u p i e t r e i n g e a ­
m u r i , şi Ş m i l D a s c ă l u ieşi afară ca s ă - i g o n e a s c ă . A b i a ieşi a -
fară, că n i ş t e G r e c i s ă r i r ă a s u p r a l u i şi-1 b ă t u r ă pană i ţ i ş n i
s ă n g e l e , şi-1 t ă r ă r ă apoi pană la c o m i s i e . P e u r m ă s e p o r n i r ă
d o u ă c e a s u r i d e a r ë n d u l p e j a f in c a s e l e i s r a e l i t e şi b ă t u r ă c u m ­
plit p e E v r e i i c e - i i n t ë l n e a u in s t r a d ă . — D u p ă c e G r e c i i s e m a i
p o t o l i r ă p u ţ i n c u jafuri şi b ă t ă i , z e c e n e g u ţ ă t o r i fruntaşi E v r e i ,
i n t o v ă r ă ş i ţ i d e alţi mulţi s e d u s e r ă la u n u l d i n ai l o r Iosif Ba-
r a s c h şi s t ă r u i r ă p e l ă n g ă el ca s ă s e p o r n e a s c ă n e i n t ă r z i a t n o a p t a
la I a ş i , s p r e a a j u n g e acolo S â m b ă t ă d e d i m i n e a ţ ă , d e o a r e c e
le e t e a m ă ca n u c u m v a s ă s e i n t ë m p l e v r e u n m ă c e l şi-şi
s e m n a r ă cu toţii i n v o i r e a d e a p u t e a c ă l e t o r i S ă m b ă t ă i n t r ă ­
s u r ă . E l s e p o r n i in a d e v ë r ancă in a c e a s e a r ă şi sosi S ă m b ă t ă
la p r ă n z in Iaşi, u n d e s e d u s e la Michel D a n i e l , c ă r u i a r a p o r t ă
t o a t e . D u p ă i n t e r v e n i r e a a c e s t u i a toţi fruntaşii E v r e i d i n Iaşi
se d u s e r i la a g e n t u l a u s t r i a c W a l o r b e r g , şi c e r u r ă o a u d i e n ţ ă

*) Archives Israélites, IV, 1843, pag. 379, citează Gazeta de Lipsea, care pretinde că un
corespondent al ei de la hotarele Moldovei, i-ar fi scris că Evreii dintr'un sat, ce nu-1 nu­
meşte, ar fi spânzurat 30 ţerani şi le-au scurs săngele. Ne pare că aci trebue să fie vorba
de acuzarea sângelui aci expusă.
la V o d ă Mihail S t ü r z a . A c e s t a t r i m e s e pe p â r c ă l a b u l l o a n Cuza
la G a l a ţ i , s p r e a potoli f i e r b e r e a ce s e d e c l a r a s e p r i n t r e G r e c i ,
şi l u c r u l n u m a i a v u altă u r m a r e d e z a s t r o a s ă .
Psantir, II, 1873, pag. 150.
*

S o c i e t a t e a m i s i o n a r i l o r scoţiani işi î n d r e p t a s e d e m u l t p r i v i ­
r e a a s u p r a E v r e i l o r din M o l d o v a , şi s p r e a-i p u t e a m a i l e s n e
c o n v e r t i i n f i i n ţ a s e r ă in Iaşi d o u ă şcoli p r e s b i t e r i a n o - e v a n g h e l i c e ,
u n d e p r i m e a u o r i c e copil fără nici o p l a t ă . I n lipsă d e a l t e şcoli,
E v r e i i işi t r i m e s e r ă copiii l o r i n t r ' a c o l o , şi ei e r a u d e t r e i ori
m a i n u m e r o ş i ca copiii d e celelalte c r e d i n ţ e . D a r fiindcă misio­
n a r i i u r m ă r i r ă m a i a l e s s c o p u l d e a-i c o n v e r t i , r e u ş i r ă la 1844
c a s ă b o t e z e u n copil d i n t r ' a c e ş t i a . A t u n c i r a b i n u l d i n Iaşi, c a r e
era sub protecţia austriacă, arunca anatema asupra tuturor pă­
r i n ţ i l o r , cari işi t r i m e t e a u copiii in p o m e n i t e l e şcoli, e x c o m u -
n i c ă n d u - i d e la s i n a g o g i , p r o p r i n d u - l e c u m p ë r a r e a c ă r n e i c u ş e r e ,
p b r e z u i r e a copiilor şi a. m. d., a ş a că t o ţ i p ă r i n ţ i i a m e n i n ţ a ţ i
işi r e t r a s e r ă p e l o c copiii din ş c o a l e l e m i s i o n a r i l o r şi n u r e m a -
s e r ă p e s t e tot d e c ă t p a t r u s a u cinci copii c r e ş t i n i .
Misionarii s u p ă r a ţ i d e a c e a s t a , şi n e p u t ë n d nici s u p o r t a n e ­
r e u ş i t a p l a n u r i l o r l o r , s c o a s e r ă m a r i ţ i p e t e de t â n g u i r e şi
a r u n c a r ă i n v i n o v ă ţ i r i , cari d e cari m a i a b s u r d e c o n t r a E v r e i l o r ,
c a şi c u m n ' a r fi fost n a t u r a l p e n t r u E v r e i i d e a t u n c e c a să r e ­
c u r g ă la a t a r i m ë s u r i . D a r ei n u s e m u l ţ u m i r ă n u m a i cu t â n ­
g u i r i , ci m a i i n t e r v e n i r ă p e l ă n g ă c o n s u l u l e n g l e z şi la g u v e r ­
n u l s u b a c ă r o r o c r o t i r e s e aflau, şi d u p ă m u l t e şi î n d e l u n g a t e
s t ă r u i n ţ i r e u ş i r ă a o b ţ i n e o p o r o n c ă d e la o c ă r m u i r e a M o l d o ­
v e n e a s c ă p r i n c a r e s e c e r u R a b i n u l u i cu s e v e r i t a t e c a să r e ­
t r a g ă a n a t e m a c e o a r u n c a s e s u b c u v e n t , c ă c e t i r e a şi s c r i e r e a
c e se p r e d a in şcoli, n u a u n i m i c a c o m u n c u afacerile r e l i g i o a s e .
R a b i n u l r e t r a s e e x c o m u n i c a r e a r o s t i t ă ; d a r copiii n u se m a i
r e i n t o a r s e r ă in ş c o a l ă .
Neigebauer, die Donau-Fürstenthümer, edit. II, Breslau 1859, pag. 100-101 ; — Ällg. Ztg
d. Jud, III, 1844, pag. 324, 644 şi 645.
*
T o t in a c e l a ş a n s e m a i î n r e g i s t r e a z ă şi faptul u r m ă t o r ; Ancă
la 1838 u n E v r e u fu o m o r ă t in I a ş i , şi fiindcă f u s e s e c h e m a t
l a u n b o e r , c a r e - i c e r u s e u n î m p r u m u t d e o m i e d e g a l b e n i , ce-i
a v e a cu s i n e s p r e a-i le p r e d a , b ă n u e a l a c ă z u n e g r e ş i t a s u p r a
b o e r u l u i . D a r b o e r i i e r a u in a c e l e v r e m i d e a s u p r a l e g e i şi o m o -
m l r e m a s e baltă. Ba o slugă a boerului impinse cutezanţa
p a n ă a-şi b a t e j o c d e a c e s t o m o r faţă cu mai m u l ţ i E v r e i , şi
căţiva d i n t r e d e n ş i i fură o s â n d i ţ i la o g l o a b ă d e căţiva g a l b e n i .
L a a n u l 1844 s l u g a b o e r e a s c ă fu î n a i n t a t ă la b o e r i e , şi adu-
c e n d u - ş i a m i n t e d e b ă t a i a d e a c u m ş e a s e ani ce o a v u s e c u
E v r e i i , c e r u d e la a u t o r i t ă ţ i c a s ă i p e d e p s e a s c ă c u a s p r i m e , c a
u n i i c e s'au a t i n s d e cinstita faţă a u n u i b o e r . F ă r ă a s e m a i
c e r c e t a l u c r u l d e a p r o a p e , E v r e i i fură d e s i r g o s â n d i ţ i la b ă t a i a
c u h a r a p n i c u şi n u s c ă p a r ă d e ea, d e c ă t in u r m a i n t e r v e n i r ei
c o n s u l i l o r streini s u b a c ă r o r a p r o t e c ţ i e e r a u . D a r faptul făcu
m u l t ă s e n z a ţ i e şi n o r o d u l n u p u t u p r i c e p e c u m d e s'au m a i l ă ­
sat teferi n i ş t e E v r e i , ce a u o c ă r ă t a t ă t d e t a r e faţa l u m i n a t ă
a unui boer.
Allg. Ztg. d. Jud., VIII, 1844, pag. 698 ; Archives israelites, V., 1844, pag. 871-72.

L a a n u l 1845 u n epizod v r e d n i c d e i n s e m n a t in i s t o r i a s u ­
p e r s t i ţ i i l o r p o p u l a r e a v u loc in P i a t r a şi N i a m ţ . In l u n a lui
I u n i e s e a r ë t â o c o m e t ă p e c e r şi l u m e a din P i a t r a şi din N i a m ţ
zicea că la 17 a l u n e i , in z i u a d e S â m b ă t ă la o a r e l e 12 din zi,
v a fi u n c u t r e m u r g r o z a v şi l u m e a s e v a r e s t u r n a din t e m e l i e .
O r a ş e l e e r a u in m a r e f i e r b e r e şi v e s t e a d e s p r e s f â r ş i t u l l u m e i
m e r g e a din g u r ă in g u r ă , a r u n c ă d s p a i m ă şi d e s n ă d ă j u i r e in
inimele tuturora.
Şi aşa s o s i n d z i u a fatală d e 17 I u n i e , toţi l o c u i t o r i i , e v r e i şi
c r e ş t i n i d i n p o m e n i t e l e o r a ş e i e ş i r ă cu zor p e c ă m p cu ce p u ­
t e a u s ă a p u c e , şi n u l ă s a r ă in o r a ş d e c ă t pe b o l n a v i i , l e h u z e l e , .
p e căţiva b e t r ă n i şi o a m e n i m a i c u r a j o ş i , cari s e î n s ă r c i n a r ă a le
p u r t a d e g r i j ă . E v r e i i s c o a s e r ă din c u p t o a r e m â n c ă r i l e p r e g ă t i t e
p e n t r u ziua d e S â m b ă t ă şi l u a r ă cu ei şi p ă i n e p e t i m p d e o
s e p t e m ă n ă , a ş t e p t â n d i v i r e a catastrofei a n u n ţ a t e . D a r c e a s u r i l e
12 t r e c u r ă şi catastrofa n u s e m a i a r ë t â . A t u n c i l u m e a î n c e p u
a se m a i linişti, a p a i m a i n c e p u s ă d i s p a r ă şi in locul m ă h n i r e i
v e n i v e s e l i a . O a m e n i i se î n t o a r s e r ă la v a t r e l e l o r , şi in a m ­
b e l e o r a ş e s e d ă d u r ă p e t r e c e r i , cari ţ i n u r ă 3 zile d e a r ë n d u l
şi in c a r e p r ă v ă l i e l e r e m a s e r ă î n c h i s e .
Corn. Piatra, Fr. V, 1888, pag. 279;— Corn. Neamţ, Fr. V, 1835, pag. 111.
*

L a a n u l 1843 o fetiţă i s r a e l i t ă a u n e i femei F e i g h e M a n d e l ­

b a u m fu r ă p i t ă in Iaşi d e u n p r e o t o r t o d o x , b o t e z a t ă fără v o i a
m a m e i s a l e şi d u s ă la m ă n ă s t i r e d e c ă l u g ă r i ţ e . D e o a r e c e
b ă r b a t u l f e m e i e i fusese s u p u s p r u s i a n , m a m a copilei s e a d r e s a
c a v a l e r u l u i d e N e i g e b a u e r , c o n s u l p r u s i a n , ca să i n t e r v i e şi
s t ă r u e a s c ă a-i s e r e s t i t u i fetiţa. Mai m u l t e d e m e r s u r i d i p l o m a t i c e
a v u r ă loc in a c e a s t ă p r i v i n ţ ă şi o c ă r m u i r e a m o l d o v e n e a s c ă d e ­
c l a r a , că deşi b o t e z u l copilei s'a f ă c u t cu silă şi in m o d c r i m i ­
n a l , fetiţa n u p o a t e t o t u ş fi r e s t i t u i t ă m a m e i sale, fiindcă a pri­
m i t b o t e z u l . C o n s u l u l p r u s i a n a d r e s a in u r m a a c e s t e i a o n o t ă
e n e r g i c ă c ă t r e e g u m e n u l m ă n ă s t i r e i in c a r e d e c l a r a , c ă in t r a c ­
t a t u l d i n t r e g u v e r n u l p r u s i a n şi P o a r t ă n u s e face d e o s e b i r e
d e r e l i g i e şi că nici n u i n ţ e l e g e a s e a m e s t e c a in a f a c e r i r e l i ­
g i o a s e , ci d e a o b ţ i n e l i b e r t a t e a u n u i s u p u s p r u s i a n . D a r şi aci
s e lovi d e u n refuz a b s o l u t .
D a r c o n s u l u l i n z i s t ă n d din n o u la g u v e r n cu o p e r z i s t e n ţ ă
c o n t i n u ă p r i m i la 10 I a n u a r i e 1844 u r m ă t o r u l r e s p u n s : « S e ­
c r e t a r i a t u l d e s t a t a r e c i n s t e a d e a r e s p u n d e la n o t a d - l u i con­
s u l g e n e r a l d e s u b N o . 1652, in c o n f o r m i t a t e cu o r d i n u l p r i ­
m i t d e l a Măria S a V o d ă , că deşi d u p ă p r i n c i p i i l e b i s e r i c e i o r ­
t o d o x e copila b o t e z a t ă a F e i g h e i M a n d e l b a u m n ' a r t r e b u i să s e
m a i r e m i t ă ; t o t u ş s p r e a d a d-lui c o n s u l g e n e r a l o n o u ă d o ­
v a d ă d e b u n e l e dispoziţii şi d e b u n a i n ţ e l e g e r e d o m n i t o a r e , p e
c a r e d o r e ş t e a le c o n t i n u a , a dat o r d i n ca copila M a n d e l b a u m o a -
iei să s e p r e d e a u n u i e p i t r o p . T o t o d a t ă s u b s e m n a t u l s e c r e ­
t a r d e s t a t v ë pofteşte ca s ă i n d i c a ţ i p e e p i t r o p , s p r e a-i p u ­
t e a p r e d a copila. — Teodor Balş».
D a r c u t o a t ă c u r t u a z i a o c ă r m u i r e i m ë s u r e l e p r o p u s e d e ea n u
a d u s e r ă la n i c i u n r e z u l t a t , a ş a c ă m a m a copilei s e v ë z u silită
d e a s e a d r e s a d i n n o u , la 1846, d i r e c t la r e g e l e P r u s i e i , c a r e
d ă d u i m e d i a t o r d i n c o n s u l u l u i g e n e r a l din Iaşi de a s t ă r u i e n e r ­
g i c p e n t r u r e m i t e r e a c o p i l e i , d a r i n loc d e o r c e r e s p u n s g u ­
v e r n u l ël i n ş t i i n ţ â , că n u ştie c e a d e v e n i t n u m i t a c o p i l ă .
Archives israélits, IV, 1843, pag. 761,,şl VII, 1846, pag. 652-53 ;-Allg. Ztg. d.Jud. VI, 844,
pag. 165, şi X, 1846, pag. 464.
*

L a a n u l 1846 in zilele d e C r ă c i u n , 26 şi 27 D e c e m b r i e , c ă ­
z u s e o n ă p a s t e a s u p r a E v r e i l o r d i n Galaţi, c a r e s e t e r m i n a p r i n
o g o a n ă s e l b a t i c ă c o n t r a l o r . E a r l u c r u r i l e s e p e t r e c u r ă astfel. A
d o u a zi d e C r ă c i u n , 26 D e c e m v r i e , l u m e a i n c e p u s ă u m b l e c u
irozi şi u n E v r e u , c a r e s e afla p r i n m u l ţ i m e , fiind l u a t in bătaie
d e j o c , s e s u p ë r â şi d e aci s e iscà g â l c e a v a şi b ă t a i e . P o l i ţ i a
i n t e r v e n i şi a r e s t a m a i m u l t e p e r s o a n e . D a r n o r o d u l i n t ă r ă t a t
s e i n d r e p t â s p r e o c â r c i u m ă e v r e e a s c ă , u n d e v o i n d s ă i n t r e , căr-
c i u m a r u l d e t e a m ă i n c h i s e u ş e l e şi refuza oroui i n t r a r e a . C u
t o a t e a c e s t e doi indivizi t i n e r i , fură şi ei i n c h i ş i in c â r c i u m ă
şi, n e p u t ë n d ieşi, s t r i c a r ă u n g e a m s p r e a se s e m n a l a t o v a r ă ­
şilor l o r , d a r s t r i c â n d g e a m u l işi f ă c u r ă o t ă e t u r ă l a r g ă la
mănă.
L a v e d e r e a s â n g e l u i cei d i n afară s e e x c i t a r ă şi m a i m u l t şi
r e s p ă n d i r ă s g o m o t u l , că u n E v r e u a v o i t s ă ia s ă n g e u n u i c r e ş ­
tin, cu t o a t e că poliţia î n t o c m i s e u n p r o c e s - v e r b a l p r i n c a r e
c o n s t a t a faptele d e m a i s u s . C a şi c u m a r fi e x i s t a t o i m p r e u n ă
inţelegere de mai inainte, o m u l ţ i m e n e n u m ă r a t ă de oameni se
a r u n c a a s u p r a E v r e i l o r , i n h ă ţ â p e cei din s t r a d ă , i b a t j o c o r i
şi-i m a l t r a t a . Apoi se i n d r e p t â s p r e c a s e l e i s r a e l i t e , s p a r s e g e a ­
m u r i l e , d ă r ă m â t a r a b e l e cu m a r f ă c e e r a u i n a i n t e a caselor,
s p a r s e u ş e l e şi p o r ţ i l e , jăfui şi s f ă r ă m â o b i e c t e l e din c a s ă , m a l ­
t r a t a pe toţi cu c r u z i m e fără d e o s e b i r e d e s e x şi d e v e r s t ă .
S p r e s e a r ă n o r o d u l a c e s t a s e m a i spori c u c ă ţ i v a m i i d e i n ­
divizi, din cari u n i i r e m a s e r ă s p e c t a t o r i , e a r alţi l u a r ă şi ei
p a r t e la e x c e s e . P r i n t r e a c e ş t i din u r m ă e r a u şi a d e v ă r a ţ i rëi-
făcetori d i n t r ' a c e i , cari la 1845, fură i s g o n i ţ i din G r e c i a şi din
C o n s t a n t i n o p o l e , şi cari se a ş e z a s e r ă in G a l a ţ i . S u b c o n d u c e ­
r e a a c e s t o r a n o r o d u l d e v e n i din ce in ce m a i i n d r ă z n e ţ . L a
o r e l e 10 s e a r a o m u l ţ i m e s e i n d r e p t â s p r e s i n a g o g ă , s p a r s e u ş a ,
b ă t u m ë r p e c e a u ş , s t r i c a g e a m u r i l e şi t o a t e o b i e c t e l e din i n ­
t e r i o r , jăfui t o a t e l u c r u r i l e d e v a l o a r e , tăia şi i m b u c ă ţ ă l i t o a t e
c ă r ţ i l e d e r u g ă c i u n e , şi p u s e m ă n a p e s u l u r i l e l e g e i , p e c a r e le
făcu b u c ă ţ i , p u r t ă n d foile ca t r o f e e d e i s b ă n d ă p r i n t o a t e c ă r -
ciumele.
In d i m i n e a ţ a zilei a t r e i a d e C r ă c i u n , 27 D e c e m v r i e , e x c e ­
s e l e a j u n s e r ă la c u l m e . D e c u zorii zilei n o r o d u l s e i n d r e p t â
din n o u la s i n a g o g ă , p r o f a n â n d şi d ă r ă m ă n d t o a t e ; şi, d e v e ­
n i n d din ce in ce m a i a m e n i n ţ ă t o r , d e g e n e r a in c r u z i m i . T o ţ i
E v r e i i , cari s e a r ë t a u pe s t r a d ă fură din n o u m a l t r a t a ţ i n e o -
m e n e ş t e ; alţii fură scoşi din a s c u n z ă t o a r e l e l o r şi călcaţi in pi­
c i o a r e . C ă ţ i v a G r e c i s p a r s e r ă u ş a d e la o c a s ă i s r a e l i t ă , s m u l s e r ă
u n copil m i c din b r a ţ e l e m a m e i s a l e şi-1 o m o r ă r ă t r ă n t i n d u - 1 p e
c a l d a r â m u l d e p e s t r a d ă . U n b e t r ă n , c a r e se i n t r e p u s e , v o i n d a
 CRONICA I S R A E L I T ! IN EOMĂNIA 105

r e ţ i n e b r a ţ e l e u c i g a ş i l o r , fu r ă n i t d e m o a r t e . P r e t u t i n d e n e c a ­
s e l e şi p r ă v ă l i e l e fură s p a r t e e a r l u c r u r i l e d i n ele f ă c u t e praf.
J a f u l şi h o ţ i a s e s e v o r ş i r ă in t o a t e l o c u r i l e şi r e s v r ă t i t o r i i u m -
b l a r ă c h i a r c u g ă n d u l d e a d a foc c a s e l o r s p r e a p u t e a jăfui
cu mai m a r e înlesnire.
A u t o r i t ă ţ i l e n u l u a r ă nici o m e s u r a s p r e a p r e i n t ë m p i n a a c e s t e
n e l e g i u i r i ; poliţia e r a n e d u m e r i t ă şi n u făcea n i m i c a s p r e a
n ă b u ş i r e u l . N u m a i c ă n d c o n s u l i i a u s t r i a c şi e n g l e z v e z u r ă pri­
m e j d i a a m e n i n ţ ă t o a r e s p o r i n d h o t ă r ă r ă a-i p u n e c a p ë t şi m u l ­
ţ u m i t ă iniţiativei lor liniştea p u t u fi r e s t a b i l i t ă in s p r e s e a r ă .
E i s e a d r e s a r ă a u t o r i t ă ţ i l o r locale, o s p r i j i n i r ă cu a u t o r i t a t e a l o r ,
şi d u c ă n d u - s e in p e r s o a n ă la l o c u r i l e u n d e m u l ţ i m e a e r a mai
r e s v r ă t i t ă şi m a i a m e n i n ţ ă t o a r e , ţ i n u r ă in frău p e a g i t a t o r i i prin
a t i t u d i n e a l o r b ă r b ă t e a s c ă . S e p r o c e d a a s e m e n e a , la faţa locului,
la m a i m u l t e a r e s t ă r i şi a c e s t e p r o d u s e r ă un efect s a l u t a r . S p r e
s e a r ă n o r o d u l fu in fine î m p r ă ş t i a t şi o r d i n e a n u mai fu t u r ­
burată.
C o n s u l u l p r u s i a n din Galaţi a d r e s a şi el, la r ë n d u l s ë u , u n
r a p o r t c ă t r e c o n s u l u l g e n e r a l din I a ş i , b a r o n u l d e R i c h t h o f e n ,
in c a r e ël v e s t i d e n e o r ë n d u e l i l e şi n e l e g i u r i l e s e v e r ş i t e , p r e ­
c u m , şi d e s u f e r i n ţ e l e i n d u r a t e şi r ă n i l e p r i c i n u i t e s u p u ş i l o r pru-
s i a n i . A c e s t a s e p o r n i fără z ă b a v ă la Galaţi in I a n u a r i e 1847,
u n d e p r i m i o d e p u t a ţ i u n e din cei m a i î n s e m n a ţ i n e g u ţ ă t o r i evrei
şi c r e ş t i n i , care-1 r u g a r ă s ă i n t e r v i e l a g u v e r n , c a r e a n c ă n u
f ă c u s e in acel m o m e n t v r e - o c o n s t a t a r e . El făgădui s p r i j i n u l
s ë u c e l o r n e n o r o c i ţ i şi p o r n i apoi la B u c u r e ş t i , u n d e sosi la
25 I a n u a r i e .
Mulţumită stăruinţei neobosite a consulului general prusian
pe lăngă ocărmuirea moldovenească, aceasta rëndui o cercetare
s e v e r ă , d u p ă c a r e toţi a g i t a t o r i i s u p u ş i m o l d o v e n e ş t i işi p r i m i r ă
o s ă n d a in l u n a Iui I u n i e 1847, n u m e r ă n d u - l i - s e la r ă s p â n t i i l e ora­
ş u l u i Galaţi m a i m u l t e l o v i t u r i d e h a r a p n i c .
Bukarester deutsche Zeitung d.in 1847, pag. 10,16 si2Xl;—Allg. Ztg. d. Jud. VIII, 1847, pag.
130-181 şi 146;—Archives Israelites VIII, 1847, pag. 517 şi 225-26;—La Paix, revue reli­
gieuse, morale et littéraire, etc. Paris, 1847, pag. 241-43.

I n s e a r a d e 9 Mai 1847 i s b u c n i u n m a r e foc in P i a t r a , in

t i m p u l i a r m a r o c u l u i , c a r e n i m i c i i n t r ' o clipă t o a t ă m a r f a d e pe
b ă l c i u , p r e f ă c e n d in c e n u ş ă a v e r i l e l o c u i t o r i l o r . S p r e a s e s c ă p a
cu v i a ţ ă , o a m e n i i fură siliţi a se r e t r a g e p e d e a l u r i l e Cozla ş i
P e t r i c i c a , d i n c o l o d e B i s t r i ţ a ; m u l ţ i anse s e i n e c a r ă in fum şi
flăcări, şi o m u l ţ i m e d e E v r e i r e m a s e r ă p e d r u m u r i .
V ë z ë n d E v r e i i c ă focurile şi m a i a l e s i n u n d ă r i l e a m e n i n ţ a r ă
p e r i o d i c o r a ş u l se h o t ă r i r ă a s e m u t a d i n c o l o d e b a r i e r a R o ­
manului. E a r boerii, geloşi de d-na Balş, proprietara tër-
g u l u i , i s u s ţ i n u r ă in h o t ă r i r e a l o r , f ă g ă d u i n d u - l e a r i d i c a u n
n o u o r a ş şi a le î n c u v i i n ţ a m a i m u l t e f o l o a s e .
C r e ş t i n i i î n d e m n a ţ i d e E v r e i , şi in u n i r e c u a c e ş t i a , îşi î m ­
p a c h e t a s e r ă d e j a l u c r u r i l e s c ă p a t e d e foc, şi s e g ă t i r ă a p ă r ă s i
oraşul, cănd d-na Balş, care sleise toate mijloacele spre a re­
ţ i n e p e E v r e i , c e r u sfatul c r e d i n c i o s u l u i ei M a r c u l a ş a n u , o m u l ei
d e c a s ă . A c e s t a o sfătui d e a i m p u n e E v r e i l o r ca s ă - ş i r i d i c e şi
m o r ţ i i d e p e c i m i t i r u l din d e a l u l P e t r i c i c a , la caz c ă n d a r
voi s ă p ă r ă s e a s c ă t ë r g u l . P o v a ţ a fiind p r i m i t ă , E v r e i i , s p r e a
nu-şi p r o f a n a m o r m i n t e l e , fură siliţi a r e n u n ţ a la h o t ă r i r e a l o r .
E i se p u s e r ă să-şi r e c l ă d e a s c ă din n o u c a s e l e şi d n a B a l ş l e
v e n i in a j u t o r i m p r u m u t ă n d u - i cu b a n i , e a r lui M a r c u I a ş a n u
i clădi d r e p t r e s p l a t ă , o c a s ă in p i a ţ a o r a ş u l u i , e a r p e B e r e u
P ă n g ă r ă c e a n u , din c a s a c ă r u i a s e p o r n i s e focul, ël i s g o n i
din t ë r g .
Com. Piatra, Fr. V, 1883, pag. 284.
*

In l u n a lui I u n i e 1848 i s b u c n i in B u c u r e ş t i r e v o l u ţ i a p e n t r u
e m a n c i p a r e a p o p o r u l u i . E v r e i i l u a r ă şi ei p a r t e la t o a t e v i c s i -
tudinele e i ; că aşa scrie « P r u n c u l R o m a n » : «Ştim de sigur
şi o p u t e m d o v e d i , că o m a r e p a r t e din I s r a e l i ţ i i n o ş t r i a u l u a t
p a r t e la t o a t e i n t e m p l ă r i l e r e v o l u ţ i e i n o a s t r e , i-am v ë z u t la 19
şi la 30 I u n i e şi c u n o a ş t e m u n u l , c a r e m a i p o a r t ă s e m n u l o n o ­
r a b i l al u n e i r ă n i ce a căştigat-o la 19, t r e b u e a n s e s ă o m ă r t u ­
r i s i m , că acei I s r a e l i ţ i a u fost toţi g e r m a n i şi p o l o n e j i , in v r e m e
ce cei spanioli, c e a m a i m a r e p a r t e cel p u ţ i n , a u r ë m a s p e la
c a s e l e l o r r e m ă i n d nişte p r i v i t o r i fără a lua o p a r t e a c t i v ă » .
D a r ă p a t r i o t i s m u l E v r e i l o r n u s e m u l ţ u m i n u m a i cu a t ă t a , ci
l u a r ă p a r t e la t o a t e p e r i p e ţ i i l e şi p a t r u E v r e i c ă z u r ă la d e a l u l
S p i r e i , i n t r e c a r e şi l i p s c a n u l I e k e l F r a e n k e l , o m n a l t şi v o i ­
n i c , c a r e r ë m a s e m o r t in ş a n ţ . E a r ă R o s e n t h a l , I s c o v e s c u , L a -
zărila şi D a v i c i o n Bally in i n t i m i t a t e cu fruntaşii r e v o l u ţ i e i
î m p ă r t ă ş i r ă t o a t e d u r e r i l e şi b u c u r i i l e a c e s t o r a , a d u c ë n d u - l e ser­
vicii î n s e m n a t e *).
Pruncul Roman, red. C. A. Rosetti, 184?, Iulie 27, pag. 74;—Revista israelitd, 1, 1886, pag.
630-31.
*

I n a c e l a ş t i m p ca r e v o l u ţ i a din M u n t e n i a i s b u c n i h o l e r a in
M o l d o v a . E v r e i i din P i a t r a fură siliţi a t u n c i d i n o r d i n u l isprăv-
niciei d e a-şi p ă r ă s i c a s e l e şi a ieşi p e c ă m p u l l i b e r , u n d e ca­
n a l u l î n t o c m i c o r t u r i p e n t r u e i . O p a r t e din E v r e i se a ş e z a r ă in
s p r e b a r i e r a B a c ă u l u i ; e a r alta s p r e b a r i e r a R o m a n u l u i . Aci
r e m a s e r ă cu toţii c u familiile l o r v r e o 3 l u n i d e zile, u n d e
a v u r ă m u l t e d e i n d u r a t din p r i c i n a c l i m e i ; căci i s p r ă v n i c i a r i ­
d i c a s e u n m a r e g a r d la b a r i e r ă , n e a v ë n d d e c ă t o s i n g u r ă p o a r t ă ,
la c a r e s e p o s t a s e s o l d a ţ i cari s ă o p r e a s c ă i n t r a r e a o r c ă r u i e v r e u .
P e l ă n g ă a c e s t e m a i v e n i r ă l ă c u s t e l e şi făcură m u l t e s t r i c ă c i u n i
p e c â m p u r i şi s c u m p i r ă o b i e c t e l e d e h r a n ă . E v r e i i n u s e în­
t o a r s e r ă in o r a ş d e c ă t d u p ă t r e c e r e a c e l o r t r e i l u n i şi s e a p u c a r ă
c u h ă r n i c i e d e l u c r u , s p r e a r e s t a b i l i a v e r e a p i e r d u t ă . E a r socie­
t a t e a locală G e m i l u t - H a s s a d i m in u n i r e cu o b ş t e a i s r a e l i t ă , a d u s e
g r ă u şi p o r u m b din alte p ă r ţ i şi a c o r d a î m p r u m u t u r i la t o ţ i l o ­
c u i t o r i i din o r a ş , fără d e o s e b i r e d e r e l i g i e .
I n N i a m ţ h o l e r a s e c e r a g r o a z n i c p o p u l a ţ i a t i m p de 4 l u n i d e
zile şi E v r e i i s e r e t r a s e r ă a s e m e n e a p e c ă m p in l u n c a B l e b e i ,
l ă n g ă fabrica d e p o s t a v d e astăzi a d-lui Alcaz, in u r m a u n u i
o r d i n al i s p r ă v n i c i e i .
Corn. Piatra, Fr. V, 1883, pag. 279 şi 326-27; Corn. Niamţ, Fr. VII, 1885, pag. 111.
*

T o t in a c e l a ş an in zilele d e C r ă c i u n , G r e c i i m ă s c ă n d u - s e
d u p ă o b i c e i u , c u t r e e r a r ă s t r a d e l e din G a l a ţ i . î n t â l n i n d p e d r u m
p e u n E v r e u , a n u m e I a n c h e l T u r c u , ël l u a r ă la b ă t a i e , şi d e
aci se isca o b ă t a i e o b ş t e a s c ă c o n t r a E v r e i l o r . Grecii b ă t u r ă p e
toţi căţi i i n t e l n i r ă in d r u m şi-i şi p r ă d a r ă . T o t o d a t ă s p a r s e r ă
u ş a s i n a g o g e i , r u p s e r ă in b u c ă ţ i s u l u r i l e l e g e i şi le a r u n c a r ă
in z ă p a d ă . A b i a a d o u a zi l i n i ş t e a s e p u t u r e s t a b i l i ; d a r nici
u n E v r e u n u c u t e z a s ă se a r a t e in u l i ţ ă .
Psantir II, 1873, pag. 150-51.

L a a n u l 1850, o r a ş u l G a l a ţ i fu e a r ă ş t e a t r u l u n o r s c e n e vio-

*) Asupra revoluţiei de la 1848 ne rezervăm a scrie mai pe larg cănd toate documen
tele vor fi adunate ; deocamdată am ţinut a nu o trece cu vedere in şirul cronologic al
faptelor.
l e n t e . C â ţ i v a E v r e i c e r u r ă in a j u n u l d e P u r i m i n v o i r e a a g i e i
d e a p u t e a r e p r e z e n t a in c o s t u m u r i m a s c a t e a ş a n u m i t a d r a m ă
a lui « A h a s v e r o ş » , c e e a c e li s e î n c u v i i n ţ a . Actorii E v r e i m a s ­
caţi c o l i n d a r ă apoi u l i ţ e l e din c a s ă in c a s ă , u n d e igi da r e ­
p r e z e n t a ţ i a l o r t e a t r a l ă . D a r c ă n d t r e c u r ă p r i n uliţa g r e c e a s c ă ,
locuitorii d e a c o l o li s e p u s e r ă in c a l e şi d u p ă ce p r e s c h i m ­
b a r ă c u v i n t e d e sfadă, G r e c i i p r o v o c a r ă o b ă t a i e . P o l i ţ i a i n ­
t e r v e n i şi, r e c u n o s c â n d n e d r e p t a t e a G r e c i l o r , a r e s t a p e u r z i t o r i i
b ă t ă i e i . A t u n c i G r e c i i , s p r e a-şi r e s u f l a n e c a z u l şi a-şi r e s b u n a
a s u p r a E v r e i l o r , d e c l a r a r ă că a c e ş t i a şi-ar fi b ă t u t j o c şi a r fi
m a l t r a t a t i c o a n a t r i n i t ă ţ e i . D e a c i sr isca u n p r o c e s , şi E v r e i i
fură p r e d a ţ i in m ă i n e l e j u s t i ţ i e i ; e a r c u m s'a t e r m i n a t p r o c e s u l
n u a m p u t u t afla.
Aug. Ztg. d. Jud., XIV, 1850, pag. 259.
*

I n F ă l t i c e n i s'a p u s la 30 Mai 1852 p i a t r a f u n d a m e n t a l ă a

n o u e i s i n a g o g i , s u b o m a r e afluenţă a p o p u l a ţ i e i i s r a e l i t e şi s u b
s u n e t u l t r o m p e t e l o r şi a d a r a b a n e l o r , a d u n ă n d u - s e şi 100 g a l ­
b e n i s u b s c r i p ţ i i v o l u n t a r e in a c e a zi. D a r a b i a i n c e p u r ă cu c l ă ­
d i r e a , c ă l u c r a r e a fu d e o d a t ă o p r i t ă din p o r o n c a o c ă r m u i r e i ,
s u b c u v e n t că s i n a g o g a n u se află la o d e p ă r t a r e d e 150 s t â n ­
j e n i d e la b i s e r i c ă . C o m u n i t a t e a n u m i a t u n c i o c o m i s i u n e , c a r e
să s e o c u p e c u a c e a s t ă a f a c e r e şi s ă s t â r n e a s c ă la o c â r m u i r e .
A b i a d u p ă m u l t ă t r u d ă , şi in u r m a s t ă r u i n ţ e l o r lui C a h a n e din
Iaşi, s e invoi c o m u n i t ă ţ e i ca s ă c o n t i n u e cu c l ă d i r e a , in v e d e r e
că s i n a g o g a d e m a i i n a i n t e s t ă t u s e p e a c e l a ş loc c u m u l ţ i ani
mai i n a i n t e .
Allg. Ztg. d. Jud. XVI, 1852. pag. 890, 443, 444 şi 586.
*

L a finele a c e l u i a ş a n s e fundă in Iaşi cea dintăi ş c o a l ă i s r a e -

lită p u b l i c ă d e b ă e ţ i in u r m a s t ă r u i n ţ e l o r şi s u b s u p r a v e g h i e r e a
u n o r m e m b r i i activi, M i n t z e r şi B . S c h w a r z f e l d , p l ă t i n d fiecare
copil c ă t e u n g a l b e n pe l u n ă . D a r p a r t i d u l r e t r o g r a d , şi m a i
cu s e a m ă c h a s i d i m i i , v e z u r ă cu o c h i rei f u n d a r e a u n u i a t a r e
a ş e z ă m e n t d e i n s t r u c ţ i e şi c o n s i d e r a r ă faptul i n t e m e i ă r e i s a l e
ca o c r i m ă . R a b i n u l ţ i n u in zilele d e P a ş t i ale a n u l u i 1883 o
p r e d i c ă in s i n a g o g ă şi d o j e n i d e p e a m v o n p e inovatorii, pore-
c l i n d u - i d e b o t e z a ţ i şi d e făcători d e prozeliţi, şi c e r u ca s ă n u
s e o b r e z u e a s c ă copiii a c e s t o r a p o s t a ţ i . D a r nici a c e s t e a g i t ă r i şi
nici t o a t e c e l e l a l t e a m e n i n ţ ă r i n u d e s c u r a j a r ă p e zeloşii p r o p a -
 1
g a t o r i ai i n s t r u c ţ i e i şi ai p r o g r e s u l u i şi şcoala işi c o n t i n u a exis-
t e n t a sa*).
Ally. Ztg. d. Jud. XVII, 1853, pag. 332.

I n M a r t i e a n u l u i 1853, s e p e t r e c u in L e s p e z i u n fapt d e a d e -
v e r a t ă b a r b a r i e . Doi a n t r e p r e n o r i e v r e i din F ă l t i c e n i : M. G r ü n ­
w a l d şi A. E d e l s t e i n a v ë n d in a n t r e p r i z ă t a x a c ă r n e i c u ş e r e
din t e r g u ş o r , a b u z a r ă in m o d u l cel m a i n e r u ş i n a t şi j o s n i c de
î n t r e p r i n d e r e a in p a g u b a clasei s ë r a c e d e a c o l o . S p r e a s e p u n e
c a p ë t o p r e s i u n e i l o r , E v r e i i h o t ă r i r ă a se a b ţ i n e de la c u m p ë -
r a r e a c ă r n e i , şi f ă c u r ă p r i n a c e a s t a o p a g u b ă s i m ţ i t o a r ă a n t r e ­
p r e n o r i l o r , c a r i , s p r e a-şi r e s b u n a , se a d r e s a r ă la a u t o r i t a t e a l o ­
c a l ă . Şi aşa din p o r o n c a a c e s t e i a u t o r i t ă ţ i , toţi E v r e i i m a i notabili
şi m a i cu v a z ă din t e r g u ş o r fură a r u n c a ţ i in o i n c h i s o a r e in­
fectă şi d e ţ i n u ţ i t r e i zile c u p ă i n e şi c u a p ă . O p a n i c ă c u p r i n s e
t o a t e s p i r i t e l e şi m a i m u l t e femei a v o r t a r ă d e s p a i m ă . D a r a u ­
t o r i t ă ţ i l e n u se m u l ţ u m i r ă n u m a i cu a t ă t a ; e l e , b ă t e n d u - ş i j o c
d e r e l i g i a , a m e s t e c a r ă in m â n c ă r i l e l o r de S â m b ă t ă s l ă n i n ă ,
p u s e r ă pe c e i s e r m a n i la e x e r c i ţ i u m i l i t a r f o r ţ a t in a c e e a ş i zi
şi s e v e r ş i r ă şi alte n a t r e b n i c i i . U n s t r i g ă t d e i n d i g n a r e s e r i ­
dică in t o a t a ţ a r a M o l d o v e i , şi c h i a r m u l ţ i c r e ş t i n i se i n d i g n a r ă
şi s e r e v o l t a r ă la a u z u l a c e s t o r ilegalităţi ; a ş a că o c ă r m u i r e a
se v ë z u silită a t r i m e t e o a n c h e t ă , c a r e să p ă ş e a s c ă cu a s p r i m e
la c e r c e t a r e a a b u z u r i l o r s e v e r ş i t e . A n c h e t a s e d u s e la faţa l o ­
c u l u i şi c o n s t a t â n d t o a t e c e l e d e m a i s u s , le s u p u s e la c u n o ş ­
t i n ţ a o c ă r m u i r e i ; d a r a c e a s t a in loc d e a p e d e p s i pe cei v i n o ­
vaţi, se m u l ţ u m i in a d e s t i t u i p e f u n c ţ i o n a r u l c a r e le o r ă n d u i s e ,
şi a c e a s t a a b i a in l u n a lui I u n i e , fără a lua m ë s u r i c o n t r a t u ­
t u r o r celorlalţi f u n c ţ i o n a r i .
Allg. Ztg. d. Jud. XVII, 1853, pag. 237 şi 373.
*
T o t in a c e l a ş an in zilele d e P a ş t i c r e ş t i n e u n g r e c d i n Iaşi
t r a s e cu p u ş c a in doi copii e v r e i la l u m i n a zilei, s u b o c h i i tre-
c ë t o r i l o r . C r i m i n a l u l n u p r i m i nici o p e d e a p s ă p e n t r u c r i m a sa.
Allg. Ztg. d. Jud., XVII, 1853, pag. 479.
* '

I n B o t o ş a n i , ca şi in c e l e l a l t e localităţi din ţ a r ă l u m e a se
i d e l e t n i c e a c u m u l t ă a r d o a r e cu e x p e r i e n ţ a m e s e l o r b ă t ă t o a r e

*) Autorul Cronicei de faţă este mândru de a putea înregistra această nobilă faptă a
tatălui seu. Constată numai că dacă s'ar fi dat curs cerinţei fanaticilor ar fi remas neo-
brezuit, şi atunci guvernul n'ar fi avut prilejul de a-1 exila din ţară ca strein.
şi p r o r o c i t o a r e . Şi fiindcă u n i i E v r e i p u s e r ă i n t r e b ă r i c a p t i v ă -
t o a r e d e s p r e v e n i r e a lui Mesia, r a b i n u l din B o t o ş a n i a r u n c a
a n a t e m a a s u p r a t u t u r o r a c e l o r a , cari a r m a i face e x p e r i e n ţ e d e
a s e m e n e a n a t u r ă , a s i m i l â n d atari e x p e r i e n ţ e cu î n c h i n a r e la
bozi (idoli).
AUg. Ztg. d.Jud., XVII, 1858, pag. 332.
*
L a sfârşitul a n u l u i 1852 s e r i d i c a p e n t r u i n t ă i a o a r a c h e s t i a
r e o r u t ă r e i E v r e i l o r in o a s t e a m o l d o v e n e a s c ă , d r e p t e c h i v a l e n t
p e n t r u î n v o i r e a c e li s e î n c u v i i n ţ a s e d e a p u t e a ţ i n e a c ă r c i u m e
la s a t e . D a r c o m u n i t ă ţ i l e i s r a e l i t e i n t e r v e n i r ă p e l ă n g ă g u v e r n ,
şi m u l ţ u m i t ă m a i a l e s u n u i a n u m e B a c k , p e r s o a n ă d e c o n s i d e ­
r a ţ i e din C o n s t a n t i n o p o l e , c a r e i n t e r v e n i la P o a r t ă , r e c r u t a r e a
E v r e i l o r fu î n l ă t u r a t ă .
P u ţ i n d u p ă a c e e a P r i n ţ u l G h i c a r e t r ă g e n d u - s e p r o v i z o r d e la
c ă r m a ţ e r e i şi i n s t i t u i n d o c ă i m ă c ă n i e , d e n s a a d u s e e a r ă ş p e
t a p e t p r o i e c t u l in c h e s t i e şi d ă d u p o r o n c ă i s p r a v n i c i l o r d e a
păşi la r e c r u t a r e . D a r P r i n ţ u l G h i c a r e l u a p u ţ i n apoi e a r ă ş frănele
o c ă r m u i r e i , şi in u r m a s t ă r u i n ţ e l o r c o l e c t i v e a m a i m u l t o r c o ­
m u n i t ă ţ i , l e g e a fu din n o u s u s p e n d a t ă . N u t r e c u a n s e m u l t şi
fu e a r s c o a s ă la i v e a l ă , s p r e a fi din n o u î n l ă t u r a t ă .
I n l u n a lui O c t o m v r i e 1853 se p r o c e d a p e n e a ş t e p t a t e la o
r e c r u t a r e n ă p r a s n i c ă p r i n t r e E v r e i i din Iaşi şi a n u m e i n t r ' u n
c h i p c a r e p r o d u s e o m a r e s e n z a ţ i e . Mai m u l ţ i t i n e r i fură scoşi
din p a t u r i l e l o r in t i m p u l n o p ţ i i , li se c ă l c a r ă l o c u i n ţ e l e şi fură
p u ş i in fiare, p e d a t ă ce s e b ă n u e a c ă v r e u n u l a r c ă u t a să s e
s c a p e c u fuga. E v r e i i treziţi din s o m n p r i n a c e a s t ă n ă p r a s n i c ă
p r o c e d a r e , s e a d u n a r ă in n u m ë r n e s p u s de m a r e in c u r t e a b a n ­
c h e r u l u i L . C a h a n e , e p i t r o p al c o m u n i t ă ţ e i , şi-i c e r u r ă s ă i n -
t e r v i e . M u l ţ i m e a e r a atăt d e a m e n i n ţ ă t o a r ă , c ă a t r e b u i t să i n -
t e r v i e a r m a t a ca să o i m p r ă ş t i e . A t u n c i atăt C a h a n e c ă t şi f r u n ­
taşii c o m u n i t ă ţ e i i n t e r v e n i r ă d i n n o u la g u v e r n şi r e u ş i r ă d e a
opri p e n t r u m o m e n t r e c r u t a r e a , p a n ă s e v a o b ţ i n e şi p e n t r u
E v r e i d r e p t u l d e a s e p u t e a folosi d e l o c ţ i i t o r i . P e d e a l t ă
p a r t e , fiindcă r e c r u t a r e a s e făcuse d i n p o r o n c a g u v e r n u l u i r u ­
s e s c , E v r e i i t r i m e s e r ă o c o m i s i u n e la B u c u r e ş t i la g e n e r a l u l
B a r o n d e B u d b e r g , p e a t u n c i g u v e r n a t o r al a m b e l o r p r i n c i p a t e ,
c a r e să s t ă r u e a s c ă şi p e l ă n g ă el ; d a r c o m i s i u n e a n u p u t u r e u ş i
in c e r e r e a e i . Şi aşa c ă n d B a r o n u l d e B u d b e r g v e n i la Iaşi
 CBONICA I8BAELITA IN BOMĂNIA 111

in l u n a l u i M a r t i e 1854, E v r e i i s e m a i i n c e r c a r ă d e a o b ţ i n e
c a r e c r u t a r e a s ă fie t r a n s f o r m a t ă i n o t a x ă d e r e c r u t a r e , d a r
fără nici u n s u c c e s . B a , s e p r o c e d a la u n n o u r e c e n z ă m e n t al
populaţiei israelite, spre a se putea cunoaşte num.ërul recruţilor
ce aveau a da p e n t r u oştire.
S p r e a z ă d ă r n i c i şi p a r a l i z a a p l i c a r e a n o u e i m ë s u r i , E v r e i i
l u a r ă r e f u g i u la u n n o u m i j l o c . P r i n t r ' u n afipt lipit pe z i d u r i l e
s i n a g o g i l o r s e popri t u t u r o r E v r e i l o r , s u b a m e n i n ţ a r e a celei
m a i g r e l e e s c o m u n i c ă r i , d e a m a n c a c a r n e , pană n u s e v a o b o r i
legea recrutărei. Această proprire pricinuind antreprenorilor
t a c s e i i s r a e l i t e o p a g u b ă d e 8 — 10000 lei v e c h i p e zi, ei se
v ă z u r ă in i m p o s i b i l i t a t e d e a-şi i n d e p l i n i o b l i g a ţ i a l o r faţă cu
o c ă r m u i r e a . G u v e r n u l , t a c s ă n d afiptul d e r e v o l u ţ i o n a r , n u m i o
a n c h e t ă , la c a r e s e a d a u g ă u n d e l e g a t al a g e n ţ i e i a u s t r i a c e , p e n ­
t r u cazul c ă n d a r fi n e v o i e d e a s e a s c u l t a d e p u n e r e a v r e u n u i
E v r e u s u p u s a u s t r i a c , c a r e s ă c e r c e t e z e p e a u t o r u l afiptului. Şi
fiindcă a m o r u l s ë u p r o p r i u fu p u s in j o c , p o r o n c i in a c e l a ş t i m p
d e a s e p r o c e d a fără z ă b a v ă la r e c r u t a r e , i n v o i n d c h i a r sila c o n t r a
i n d e r ă t n i c i l o r ; şi a ş a r e c r u t a r e a s e s e v e r ş i in z i u a d e 17 Mai 1854
iară nici o i m p o t r i v i r e d i n p a r t e a E v r e i l o r şi fără ca l i n i ş t e a să
fi fost i n t r u c ă t v a t u r b u r a t ă .
A g e n ţ i a a u s t r i a c ă s p r e a p u t e a o c r o t i şi m a i e n e r g i c p e s u ­
p u ş i i s e i , p r e v e n i p e E v r e i i aflători s u b o c r o t i r e a ei, d e a se
ţ i n e liniştiţi i n t o t t i m p u l r e c r u t ă r e i şi a n u s t i n g h e r i a u t o r i ­
t ă ţ i l e ; m a i a l ă t u r â n d u n subofiţer a u s t r i a c p e l ă n g ă c o m i s a r u l de
d e s p ă r ţ i r e , s p r e a n u s e i n t ë m p l a n e o r ë n d u e l i in c a s e l e u n d e
s u d e ţ i i a u s t r i a c i l o c u e a u i m p r e u n ă c u cei p ă m e n t e n i .
Evreii mai tăcură in acest interval ultima încercare, t r i m e -
ţ e n d o petiţie P r i n ţ u l u i P a s k i e v i c i , d a r a ş t e p t a u in d a r n r e z u l ­
tatul, recrutarea merse spre realizare.
I n B ë r l a d , in t i m p u l r e c r u t ă r e i , s e f o r m a u n c o r p d e v o l u n ­
t a r i . C ă ţ i v a d i n a c e ş t i a d e c l a r a r ă că s u n t g a t a a s e i n r o l a i n o a s t e ,
d a r c u c o n d i ţ i e ca s ă li s e i n v o e a s c ă d e a s e v e r ş i e x c e s e i n con­
t r a E v r e i l o r i n a i n t e d e a p o r n i la r e s b o i u . Ofiţerul d e r e c r u ­
t a r e l e - o f ă g ă d u i ; d a r d u p ă c e c u toţii fură d e j a inscrişi şi i n -
r o l a ţ i , p u s e d e - i i n c o n j u r â c u a r m a t ă , şi-i t r a n s p o r t a i n b u n ă
o r d i n e in M u n t e n i a .
A u t o r i t ă ţ i l e r u s e ş t i a n s e t r a n s f o r m a r ă o s i n a g o g ă d e a c o l o in-
t r ' u n spital.
 A b i a d u p ă p l e c a r e a R u ş i l o r din ţ a r ă , la sfârşitul a n u l u i 1854
şi c ă n d a c e ş t i a u m b l a r ă cu g ă n d u l d e a se t r e c e i n t r e a g a o a s t e
m o l d o v e n e a s c ă p e s t e P r u t , a r m a t a s e i m p r ă ş t i â p a r t e d u p ă sfa­
tul şefilor sei, p a r t e din p r o p r i a ei iniţiativă, şi m u l ţ i t i n e r i
evrei r e c r u t a ţ i se î n t o a r s e r ă la familiile l o r .
P u ţ i n m a i a p o i i n t r a şi D a v i ş - P a ş a in Iaşi şi t o a t ă p o p u l a ţ i a
i s r a e l i t ă i m e r s e i n t r u i n t ă m p i n a r e Ia b a r i e r ă in h a i n e d e s e r b ă -
t o a r e , p u r t ă n d la t r e c e r e a c o r t e g i u l u i t a b e r n a c o l e l e şi c a n d e l a ­
b r e l e s i n a g o g i l o r . L a a p r o p i e r e a c o m i s a r u l u i o t o m a n , ei s e p r e ­
c i p i t a r ă a s u p r a t r ă s u r e i , d e s h ă m a r ă caii şi s e i n h ă m a r ă p e ei
ă n s e ş i . D u p ă c a r e P o a r t a , in î n ţ e l e g e r e cu V o d ă G h i c a , s p r e
a r e s p l ă t i p e E v r e i , e l i b e r ă p e toţi t i n e r i i , cari f u s e s e r ă i n r o -
laţi d e R u ş i c u sila in a r m a t ă , m i c ş u r ă n d u - l e şi d ă r i l e d e c a r e
erau împovăraţi.
Allg.Ztg. d. Jud„ XVII, 1853, pag. 110, 332, 479, 652 şi XVIII, 1854, pag. 182, 183, 404, 405
şi 645 ; - Archives Israélites, XV, 1854, pag. 56, 119, 361, 718 şi XVI 1855, pag. 61 ; -
Univers Israélite, X, 1855, pag. 227.

In T ë r g u l - F r u m o s c i m i t i r u l i s r a e l i t fu p r o f a n a t la î n c e p u t u l
a n u l u i 1854 ; m a i m u l t e c a d a v r e fură s c o a s e din m o r m i n t e şi
m u t i l a t e . N u s e d ă d u d e u r m a c r i m i n a l i l o r , d a r s v o n u l se lăţi
că p o p u l a ţ i a in s u p e r s t i ţ i a s a a r fi s e v e r ş i t p r o f a n a r e a , s p r e a-şi
p r o c u r a m e m b r e l e c a d a v r e l o r , cari, d u p ă s u p e r s t i ţ i a , a r sluji ca
l e a c s i g u r c o n t r a lăţirei p e s t e i b o v i n e .
Allg. Ztg. d. Jud., XVIII, 1854, pag. 182.

P e c ă n d R u ş i i s e aflau in B u c u r e ş t i la a n u l 1 8 5 4 . le e r a m a r e
t e a m ă a u t o r i t ă ţ i l o r ca in a j u n u l P a s t e l o r , cu p r i l e j u l i n v i e r e i ,
c ă n d toţi creştinii v o r m e r g e l a b i s e r i c ă să n u s e i n t ë m p l e es-
ç e s e c o n t r a E v r e i l o r . P o l i ţ i a v e s t i d a r p e fiecare s ă l a s e cel
p u ţ i n u n o m a c a s ă p e n t r u s u p r a v e g h e r e a e i , şi t r i m e s e p a t r u l e
n u m e r o a s e in u l i ţ e l e l o c u i t e d e ei, s p r e a face s t r a j ă şi a ţ i n e
o pază s t r i c t ă la caz d e v r e o i n t ë m p l a r e ; căci v o l o n t i r i i fana-
tizaţi a m e n i n ţ a u c u e x c e s e p e E v r e i . E a r c o m i t e t u l s i n a g o g e i
s p a n i o l e t r i m e s e invitări la t o a t e familiele, p r i n c a r e pofti t o a t e
f e m e e l e şi fetele ca s ă n u m a i iasă p e s t r a d ă in zile d e s â m ­
b ă t ă şi s e r b ă t o a r e , d u p ă o b i c e i u l l o r , c u p o d o a b e , n e s t i m a t e şi
bijuterii r u g ă n d m a i a l e s a n u s e a r ë t a cu c o l a n e l e la g ă t şi
fruntariile d e g a l b e n i , căci v o l o n t i r i i a m e n i n ţ a u a s e m e n e a c u
jaf p e s t r a d ă . Ş i aşa n u m a i s e e v i t a r ă e x c e s e l e d e p e s t r a d ă .
Ostdeutsche Post apud Allg. Ztg. d. Jud., XVIII, 1844, pag. 285.
 L a a n u l 1855 i n f i i n ţ ă n d u s e a c t u a l u l c i m i t i r in T e r g o v i ş t e şi
i n g r o p ă n d u - s e i n t e i u l m o r t , c o m u n i t a t e a p u s e s ă se facă u n
ş a n ţ in j u r u l c i m i t i r u l u i . M a h a l a g i i clin a p r o p i e r e şi m a i c u
s e a m ă acei din O b o r u l - v e c h i u s e i n t ă r ă t a r ă , s u b c u v e n t că ci­
m i t i r u l e i n a p r o p i e r e d e tărg- şi c ă locul a r fi al l o r , fiind
b u n d e a r ă t u r ă . Ei s e s t r â n s e r ă m a i m u l ţ i la u n loc şi i n ă r -
m ă n d u - s e c u c i o m e g e b ă t u r ă c u m p l i t p e toţi a c e i ce l u c r a u la
ş a n ţ . E v r e i i r e c l a m a r ă la t r i b u n a l , şi a b i a d u p ă o c h i b z u i r e d e
c ă t e v a l u n i , şi in u r m a u n u i p r o c e s u r m a t i n t r e ei şi m a h a l a ­
gii, o b ţ i n u r ă voia d e a i s p r ă v i ş a n ţ u l şi a a v e a c i m i t i r u l p e
acel l o c , cu c o n d i ţ i e ca c o m u n i t a t e a s ă p l ă t e a s c ă s t a t u l u i 12 lei
vechi pe an.
Corn. Tirgocixte, de A, Türen, Fr. VI, 1881, pag. 11S-19.

In l u n a lui O c t o m v r i e al a c e l u i a ş a n s e p e t r e c u faptul u r ­
m ă t o r in Iaşi : TJn E v r e u d i n t r ' o m a h a l a fu i n c h i s la c o m i s i e
s u b c u v e n t , că s'a g ă s i t la el n i ş t e o b i e c t e f u r a t e , p e c a r e le
a r fi c u m p ă r a t de la furi. S p r e a-i s t o a r c e m ă r t u r i s i r e a şi c ă ţ i v a
g a l b e n i , c o m i s a r u l p u s e de-i se d e t e in ziua i n t e i a 60 d e h a ­
r a p n i c e şi a d o u a zi 5 8 , a ş a că işi d ă d u sufletul s u b l o v i t u r i in
u r m a c r u d e l o r s u f e r i n ţ e ce i n d u r a s e . S p e r i a t , c o m i s a r u l se
i n c e r c â să-1 r e c h e m e in v i a ţ ă t u r n â n d u n i n t r e g b u t o i u c u apă
p e c o r p u l n e î n s u f l e ţ i t u l u i ; d a r v è z ë n d u - 1 m o r t p u s e d e ^se t r a n ­
s p o r t a c a d a v r u l in i n c h i s o a r e , u n d e i n t r a apoi s i n g u r şi-i lega
o f r â n g h i e d e g ă t , d u p ă c a r e r e s p ă n d i s v o n u l c ă E v r e u l s ' a r fi
s p â n z u r a t d e p r o p r i a s a v o i e . Şi p e n t r u ca s ă n u fie nici u n
m a r t o r la i n d e m ă n ă , d e t e d r u m u l in p r i p ă la toţi ceilalţi a r e s -
t a n t i , ce e r a u acolo in n u m ă r m a r e .
Mai mulţi E v r e i b o g a ţ i , sudiţi a u s t n a c i , aflănd d e a c e s t o m o r ,
c a r e c o n s t e r n a p o p u l a ţ i a i s r a e l i t ă din I a ş i , se d u s e r ă l a c o n ­
s u l u l g e n e r a l a u s t r i a c d e n u n ţ ă n d u - i faptul şi i m p l o r ă n d u - i i n -
t e r v e n i r e a sa. V i c t i m a nefiind s u p u s ă p r o t e c ţ i e i a u s t r i a c e c o n ­
s u l u l n u p u t u face n i m i c a ; d a r m i ş c a t d e c r u z i m e a s e v ă r ş i t ă
t r i m e s e i n d a t ă doi g a l b e n i p e n t r u î n g r i j i r e a c e l o r cinci orfani
ai săi şi î n ş t i i n ţ a a g i a d e s p r e o m o r . A g a se d u s e s i n g u r l a l o ­
cul c r i m e i , u n d e se c h e m a r ă şi m a i m u l ţ i m e d i c i . D a r p u ţ i n
apoi c o m u n i t a t e a i s r a e l i t ă fu poftită a i n g r o p a p e m o r t in a c e a
n o a p t e , şi n u m a i d u p ă c e d e n s a r e f u z a a c e a s t a cu e n e r g i e ,
u c i s u l fu t r a n s p o r t a t la spitalul Sf. S p i r i d o n , u n d e - i s e făcu
a u t o p s i a la 8 O c t o m v r i e . D a r cu t o a t e că c a d a v r u l e r a atăt d e
sfăşiat, că se v e z u r ă u r m e l e m a l t r a t ă r e i n e o m e n o a s e , medicii
declarară că m o a r t e a se datorea sinuciderei ; ba chiar medicul
e v r e u , c a r e , la p r i m a v e d e r e a c a d a v r u l u i , d e c l a r a că moartea
t r e b u e a t r i b u i t ă r e l e l o r t r a t a m e n t e , fu silit a ş i s c h i m b a depune­
r e a d u p ă c h i p u l c o l e g i l o r lui c r e ş t i n i .
A u t o r i t ă ţ i l e se m u l ţ u m i r ă c u a c e s t r a p o r t şi n u m a i p r o c e ­
d a r ă la nici o altă a n c h e t ă ; b a n u a s c u l t a r ă nici p e funcţionarii
s u b a l t e r n i şi nici p e soldaţii, cari s e v e r ş i s e r ă c r u z i m e a din p o -
r o n c a c o m i s a r u l u i , şi cari t o r t u r a ţ i d e c o n ş t i i n ţ ă , d e c l a r a r ă s p o n -
t a n e u , că E v r e u l a fost s u p u s la c a z n ă in t e m n i ţ ă şi apoi s p â n ­
zurat. Autorităţile refuzară chiar de a asculta pe mai mulţi
m a r t o r i c r e ş t i n i ca şi p e alte p e r s o a n e , cari s e oferiră d e b u n ă ­
v o i e d e a-şi d e p u n e m ă r t u r i i l e lor.
N u m a i in u r m a i n t e r v e n i r e i u n u i s i n g u r b a n c h e r e v r e u , c o ­
m i s a r u l fu in fine scos din slujbă, d a r n u m a i s u b c u v e n t că
p u b l i c u l a r fi n e m u l ţ u m i t d e el. El s e p r i m b l a l i b e r p e s t r a d ă
şi o m o r u l fu făcut m u ş a m a .
AU. Ztg. d. Jud„ XX, 1856, pag. 517-18.
*
I n G i u r g i u , ca şî in Galaţi, exista o b i c e i u l i n t r o d u s d e G r e c i
d e a face in a j u n u l P a s t e l o r u n c h i p d e p a i e p e c a r e ël i m -
b r ă c a u in h a i n e e v r e e ş t i , şi d u p ă ce-1 s p â n z u r a u i d ă d e a u foc.
L a a n u l 1857, in ziua d e V i n e r i , in a j u n u l P a s t e l o r , m a i m u l ţ i
m a t e l o ţ i g r e c i i n t o c m i n d u n chip d e paie c u p o r t u l evreesc', ël
s p â n z u r a r ă p e c a t a r t u l c o r ă b i e i l o r la p o r t u l din G i u r g i u şi in
D u m i n i c a P a s t e l o r v e n i r ă in o r a ş s p r e a-1 a r d e i n a i n t e a b i s e -
r i c e i , a m e n i n ţ â n d şi p e E v r e i , aşa c ă a t r e b u i t i n t e r v e n i r e a
a d m i n i s t r a ţ i e i şi d e s f ă ş u r a r e a p u t e r e i p u b l i c e , s p r e a s e ocroti
pe E v r e i contra acestor ameninţări violente. P r i n ţ u l Caimacam,
fiind i n ş t i i n ţ a t d e a c e a s t a d e c u v r e m e , d ă d u s e o r d i n e s e v e r e
şi e n e r g i c e , şi e x c e s e l e fură î n l ă t u r a t e .
s
Arhites israelites, XVIII, 1857, pag. 539—40 ; Israelitul Roman, 1857, /is Mai.
*

T o t in a c e l a ş a n d e s c h i z ë n d u - s e la 4 O c t o m v r i e d i v a n u l Ad-
h o c al M o l d o v e i , la Iaşi, c u o c e r e m o n i e r e l i g i o a s ă , se s e v ë r -
şiră b r u t a l i t ă ţ i p e s e a m a E v r e i l o r . I n mijlocnl zilei, s u b ochii
P o l i ţ i e i , a o ş t i r e i şi a f u n c ţ i o n a r i l o r s u p e r i o r i , in ă n s e ş i c u r t e a
M i t r o p o l i e i , u n d e s e c e l e b r a slujba d i v i n ă , n o r o d u l excitat se
n ă p u s t i a s u p r a E v r e i l o r , cari e r a u faţă la s e r b a r e , i b ă t u şi-i
j ă f u i . A c e s t e e x c e s e c o n t i n u a r ă a p o i p a n ă n o a p t e , fără a fi fost
impiedecate de autorităţi. încurajat de această nepăsare noro­
d u l s e a r u n c a a s u p r a c a s e l o r i s r a e l i t e si—şi s e v e r ş i n e s u p ë r a t
j a f u l . O r a ş u l fiind f r u m o s i l u m i n a t , p a t r u l e n u m e r o a s e c i r c u l a u
p e s t r a d e s p r e a m e n ţ i n e o r d i n e a p u b l i c ă ; d a r şefii fiind m u ţ i ,
l u ă n d a n c ă p a r t e a c t i v ă la m i ş c a r e a c o n t r a E v r e i l o r , o ş t i r e a n u
interveni de loc.
A d o u a zi v i c t i m e l e î n t o v ă r ă ş i t e d e epitropii c o m u n i t ă ţ e i se
•duseră la a g a S t ü r z a , s p r e a s e p l ă n g e d e c e l e p e t r e c u t e ; d a r
a c e s t a le d e t e u r m ă t o r u l r e s p u n s : «Aceea ce-mi s p u n e ţ i n u e s t e
c e v a n o u p e n t r u m i n e , d e o a r e c e a m fost e u ă n s u - m i m a r t o r
o c u l a r la cele p e t r e c u t e . Sfatul m e u e s t e ca E v r e i i s ă p ă r ă ­
s e a s c ă i n d a t ă ţ a r a , altfel li s e v a i n t é m p l a c e v a şi m a i r ë u d e
azi in trei zile». S p e r i a ţ i d e a c e a s t ă a m e n i n ţ a r e a u n u i f u n c ­
ţ i o n a r inalt şi s u b i m p r e s i a s c e n e l o r p e t r e c u t e , E v r e i i s e a d r e ­
s a r ă la c o n s u l i i p u t e r e l o r s t r e i n e , cari prin sforţările l o r u n i t e
i s b u t i r ă a p u n e c a p ë t a c t e l o r d e v i o l e n ţ ă şi a d e j u c a a m e n i n ­
ţ ă r i l e lui A g a .
Ostdeutsche Post apud Univers Israelite, XIII, 1858, pag. 234 ;—Archives Israelites, XIX,
1858, pag. 179-80.
#

L a a n u l 1858 ş e d e a i n F o c ş a n i i n p a r t e a M u n t e n e a s c ă , in
-strada, m a r e , u n i n d i v i d cu n u m e l e d e Zamfir A n g h e l , i n v e ­
c i n ă t a t e a u n u i e v r e u I. L . F o c ş a n e r . I n l u n a l u i S e p t e m v r i e
c o p i l u l lui A n g h e l d i s p ă r u d e o d a t ă şi p ă r i n ţ i i a l e r g a r ă să-1 c a u t e
in t o a t e p ă r ţ i l e . V ë z ë n d că nu-1 p o t g ă s i in o r a ş , s e r u g a r ă d e
F o c ş a n e r , c a r e a v e a o c ă r ă m i d e r i e in afară d e o r a ş ca să m e a r g ă
să-1 c a u t e i n t r ' a c o l o , c r e z ë n d că c o p i l u l s'ar fi p u t u t l u a d u p ă
u n l u c r ă t o r c u n u m e l e d e M u s t a ţ ă , c a r e i u b e a m u l t c o p i l u l şi
c a r e s e alipise a s e m e n e a d e el, l u ă n d u - s e in d i v e r s e r ë n d u r i
•după d e n s u l . F o c ş a n e r f ă g ă d u i a le satisface c e r e r e a ; e a r soţia
sa le s p u s e c u v i n t e d e m ă n g ă e r e , a s i g u r ă n d u - l e că v o r r e g ă s i
copilul.
P o r n i n d u s e la c ă r ă m i d ă r i e F o c ş a n e r i n t ë l n i doi o a m e n i cu
n u m e l e d e A l e x e şi D o n c i u , c ă r o r a l e s p u s e d e d i s p a r i ţ i u n e a
c o p i l u l u i . N u a p u c a s e anse a i s p r ă v i , că a c e ş t i a ël î n t r e r u p s e r ă
s p u i n d u - i : « D a c ă e s t e a ş a , apoi n ' a r e a l t u l v i n ă ca Moise Cota­
rul». Inţelegend aluzia lor, Focşaner se incercâ a le arëta absurdi­
t a t e a î n v i n o v ă ţ i r i i , şi, fără a m a i s c h i m b a altă v o r b ă c u ei,
p o r n i i n a i n t e . C a r e n u fu a n s e s p a i m a l u i , c ă n d auzi, l a r e i n -
t o a r c e r e a sa in o r a ş , că d i s p a r i ţ i u n e a c o p i l u l u i s e p u n e p e
s e a m a E v r e i l o r , c a r e l-ar fi u c i s in s c o p d e a-i l u a s ă n g e , şi
că cei doi c r e ş t i n i a r fi d e c l a r a t , că a u auzit din g u r a lui m ă r ­
t u r i a , că a r fi u c i g a ş u l c o p i l u l u i d i s p ă r u t .
L a r e s p ă n d i r e a a c e s t u i s g o m o t el p e t r e c u t o a t ă n o a p t e a i n
griji şi frică, şi d e s d e d i m i n e a ţ ă s e p o r n i la c ă r ă m i d ă r i e s p r e a
se pitula u n d e v a a c o l o şi a s e s u s t r a g e d e furia m u l ţ i m e i , c a r e
î n c e p u s e a se a g i t a . Căt p e n t r u ceilalţi E v r e i , p e t r e c u r ă şi ei
0 n o a p t e d e s p a i m ă şi de g r o a z ă .
I n t r ' a c e s t e copilul fu g ă s i t m o r t l ă n g ă o g r o a p ă d e lut in
afară d e o r a ş p e d r u m u l din s p r e O d o b e ş t i şi C o t e ş t i . U n vă­
c a r din D o m n e ş t i t r e c ă n d cu t u r m a s a p e l ă n g ă g r o a p ă v ă z u
căinii a d u l m e c â n d p e acolo şi a p r o p i i n d u - s e zări şi c a d a v r u l
c o p i l u l u i t r a s d e c â i n e . El c h i e m â doi c ă r u ţ a ş i cari işi i n c ă r -
c a u c a r e l e cu l u t gi-i ruga s ă ia c o p i l u l ; d a r a c e ş t i a r e f u z â n d
el l u â el s i n g u r şi-I d u s e la c ă r ă m i d ă r i e , u n d e el d a s e p e mâi­
nile l u c r ă t o r i l o r . Copilul e r a m u t i l a t la m â n a şi p i c i o r u l stăng,.
1 l i p s e a u c a p u l , şi faţa e r a cu t o t u l d e s f i g u r a t ă , c a r n e a lipsea
şi c o r p u l in i n t r e g e r a in s t a r e d e p u t r e j u n e .
L a aflarea a c e s t u i a m u l ţ i m e a d e v e n i furioasă s e i n a r m â cu
t o p o a r e , h ă r l e ţ e şi c i o m e g e , s t r i g â n d că E v r e i i l-au u c i s , şi s e
p o r n i r ă a s u p r a l o r . D a r a c e ş t i a se b a r i c a d a r ă in c a s e l e lor şi
p o p u l a ţ i a , d u p ă ce m a l t r a t a p e câţiva, s p r e a-şi resufia n e c a z u l
a r u n c a o d r o a i e d e p i e t r e in c a s e şi r ă n i p e m a i m u l ţ i , clar
fără a p r i c i n u i m o a r t e d e o m . E a r poliţia, s p r e a p u l e a o c r o t i
şi m a i s i g u r p e E v r e i a d u n ă m a i m u l ţ i la u n l o c , si l u â c u v e ­
n i t e l e m ë s u r i ca e x c e s e l e să n u ia p r o p o r ţ i i m a i m a r i . D ă n d şi
m e d i c i l o r p e copil, s p r e a-i face a u t o p s i a .
G u v e r n u l din B u c u r e ş t i aflănd d e c e l e p e t r e c u t e e x p e d i a i n -
d a t ă , in n o a p t e a d e 12 s p r e 13 S e p t e m v r i e , p e a g a C a r a g e a
din B u c u r e ş t i şi p e c o l o n e l u l miliţiei, cu a u t o r i z a r e a n e c e s a r ă ,
alăturăndu-le un detaşment de soldaţi, spre a r e p r i m a exce­
s e l e . E x c e s e l e fură in a d e v ë r r e p r i m a t e şi agitatorii a r e s t a ţ i .
. D e s c h i z ë n d u - s e intăia a n c h e t ă , ea n u d u s e la nici u n r e ­
zultat s a t i s f ă c ă t o r , s u s p o m e n i ţ i i A l e x e şi D o n c i u p e r z i s t a r ă in
d e c l a r a ţ i a l o r , că F o c s a n e r s'ar fi d e c l a r a t fată c u ei d e u c i g a ş u l
c o p i l u l u i , deşi el le a r ă t a s e a b s u r d i t a t e a i n v i n o v ă ţ i r i i . Şi fiindcă
e r a t e a m ă a n c h e t e i ca lui F o c s a n e r s ă n u - i se i n t ă m p ' e v r e u n
r ë u t r i m e s e o pază c a r e să 1 a p e r e d e furia p o p o r u l u i .
 F a p t u l a c e s t a făcend u n m a r e s v o n in s t r ă i n ă t a t e , m a i a l e s
i n u r m a v e s t i t e i afaceri M o r tara din S t a t u l P a p a l , c o n s u l i i
s t r e i n i i n t e r v e n i r ă la r ë n d u l lor şi m u l ţ u m i t ă a s e m e n e a cornu-
n i t ă ţ e i i s r a e l i t e din B u c u r e ş t i , c a r e , d u p ă i n z i s t e n ţ a c e l e i din
Focşani, interveni pe lăngă g u v e r n , se trimese o a n c h e t ă , a l ­
c ă t u i t ă din u n r e p r e z e n t a n t al g u v e r n u l u i m u n t e n e s c şi d i n r e ­
p r e z e n t a n ţ i i c o n s u l a t u l u i p r u s i a n , r u s e s c , f r a n c e z , e n g l e z şi
a u s t r i a c , cari p r o c e d a r ă la i n t e r o g a t o r in ziua d e 1 (13) O c t o m -
vrie aceluiaş an.
D i n c o n s t a t ă r i l e a c e s t e i a r e e ş ' , că c o p i l u l f u s e s e u c i s d e ă n -
săşi u n c h i u l , fratele t a t ă l u i s ë u , p e n t r u c ă m a m a lor p r e v ă z u s e
in t e s t a m e n t , că p r o p r i e t a t e a ce a v e a in o r a ş v a a p a r ţ i n e Ja ta­
tăl c o p i l u l u i . U n c h i u l u c i g a ş fu t r i m e s la î n c h i s o a r e d u p ă d e ­
r i z i u n e a a n c h e t e i , şi astfel i n v i n u i r e a c o n t r a E v r e i l o r s e d o ­
v e d i şi d e a s t ă d a t ă c a falşă. J u s t i ţ i a p e d e p s i p e făptuitor şi p e
a c e e a ce i n d u s e r ă a u t o r i t ă ţ i l e in e r o a r e . D a r E v r e i i işi p e t r e c u r ă
z i l e l e in j a l e şi frică, in t o t t i m p u l c ă t t r e c u d e la s e v e r ş i r e a
o m o r u l u i p a n ă la i e ş i r e a la i v e a l ă a a d e v ë r u l u i . D r . W e i n e r işi
d o b â n d i s e m u l t e m e r i t e in a c e a s t ă a f a c e r e ca a p ă r ă t o r al E -
"vreilor.
Fr. IV, 1882, pag. 278;—Journal des Débats din 24, 28 si 30 Ianuarie. 1 şi 2 Fevruarie şi 10
Martie 1859, unde se se afla detailat actele anchetei consulare şi polemica condusă
cu ziarele catolice din Paris; Archives Israélites, XX, 1859, pag. 72, 78, 180, 181 şi 229—30;
-univers israelite, XIV, 1858, pag. 106, 107, 336, 398 şi 400; - Allg. Ztg. d. Jud., XXII,
1858, pag. 572-73 şi XXIII, 1859, pag. 98.
*

T o t in a c e l a ş a n s e p e t r e c u faptul u r m ă t o r in B ë r l a d . U n
b e ţ i v c ă z u in b e c i u l u n e i c a s e , c a r e a p a r ţ i n e a u n u i E v r e u , şi
fiind r ă n i t , fu r i d i c a t d e o r u d ă a s a şi t r a n s p o r t a t la s i n e a-
c a s ă . D e a c i t r i m e s e "pe u n m i j l o c i t o r , c a r e s ă c e a r ă E v r e u l u i
p r o p r i e t a r al b e c i u l u i , o s u m ă o a r e c a r e d e b a n i d r e p t i n d e m -
n i z a r e , a m e n i n ţ ă n d u - 1 la d i n c o n t r a că-1 va d e n u n ţ a a u t o r i t ă ţ i ­
lor, că a v o i t să-1 u c i d ă , s p r e a-i l u a s ă n g e . E v r e u l r e f u z â n d c e ­
r e r e a b e ţ i v u l u i , a c e s t a p u s e a m e n i n ţ a r e a in a p l i c a r e , şi i n c u -
r ë n d s e s t r ă n s e o m a r e m u l ţ i m e d e o a m e n i la poliţie, c e r ë n -
<lă-i r e s b u n a r e c o n t r a E v r e u l u i . P o l i ţ i a fiind n e p u t i n c i o a s ă d e
a m e n ţ i n e o r d i n e a p u b l i c ă i n m u l ţ i m e , t e l e g r a f i a la I a ş i ca
să-i s e t r i m e a ţ ă a r m a t ă in a j u t o r . Şi a ş a s o s i n d a j u t o a r e dea-
c o l o o r d i n e a s e r e s t a b i l i şi s e c o n s t a t ă şi falsitatea a c u z ă r e i .
N u m a i u n u l s i n g u r d i n a g i t a t o r i i n z i s t â in a s u s ţ i n e d e t e m e i n i c ă
a c u z a r e a , s u b c u v e n t oă c e t i s e in c a r t e a u n u i e v r e u b o t e z a t , că
E v r e i i o m o a r ă p e c r e ş t i n i s p r e a le l u a s ă n g e p e n t r u c e r e m o ­
niile l o r r e l i g i o a s e , d a r a c e s t a i n t o r c ë n d u - s e a c a s ă la s i n e fu
lovit d e n e b u n i e şi p o p o r u l v ë z u in a c e a s t a o p e d e a p s ă c e ­
r e a s c ă , a ş a că n ă p a s t e a n u m a i a v u nici o u r m a r e f u n e s t ă p e n ­
tru Evrei.
Archives Israelites, XIX, 1858, pag. 750.

L a a n u l 1859 s e p e t r e c u r ă n i ş t e s c e n e i n g r o z i t o a r e in G a l a ţ i .
In ziua d e 31 M a r t i e , la o a r e l e 6 s e a r a u n c o m i s a r d e p o l i ţ i e ,
î n t o v ă r ă ş i t d e c ă t e v a a j u t o a r e şi u r m a t d e u n p u b l i c n u m e r o s ,
intra in c ă t e v a c a s e i s r a e l i t e şi in s i n a g o g ă , şi fără a p r o c e d a
la v r e u n i n t e r o g a t o r , a r e s t a p e m a i m u l ţ i E v r e i , cari s e o p r i r ă
acolo in c ă l e t o r i a l o r s p r e P a l e s t i n a , s u b c u v e n t c ă t o c m a i in
a c e l a ş t i m p s ' a r fi g ă s i t u n copil d e 1 2 — 1 3 a n i , pe c a r e
E v r e i i a u v r u t să-1 o m o a r e , s p r e a-i l u a s ă n g e . Cu t o a t e a c e s t e a
n o a p t e a t r e c u in l i n i ş t e şi m u l ţ i d i n E v r e i nici n u b ă n u i r ă n ă ­
p a s t e a şi s c e n e l e i n g r o z i t o a r e c e - i a ş t e p t a u .
A d o u a zi d i m i n e a ţ ă , 1 A p r i l i e , s e lăţi d e o d a t ă s g o m o t u l , că
s'a g ă s i t i n t r ' o g r o a p ă d i n a p r o p i e r e a s i n a g o g e i u n copil c ă r u i a
E v r e i i a u s c u r s s ă n g e l e . S e s p u n e a a d e c ă , că copilul ar fi fost
a d i m e n i t c u m e ş t e ş u g la s i n a g o g ă d e câţiva E v r e i , că u n u l d i n
ei ar fi ieşit a r e t ă n d u - i o m o n e d ă d e a u r cu r u g ă m i n t e a ca s ă
s e d u c ă s ă o s c h i m b e , şi că c o p i l u l p u n ë n d n u m a i m ă n a p e m o ­
n e d ă , E v r e u l l-ar fi t r a s i n t r ' o p i v n i ţ ă s a u b a i e , a ş e z a t ă l ă n g ă
s i n a g o g ă , şi a c o l o , fiind m a i m u l ţ i E v r e i r e u n i ţ i , a r fi t u r n a t
p e s t e el a p ă c a l d ă s p r e a-1 z ă p ă c i , e a r r e v e n i n d u - ş i in fire ar
fi c o n s t a t a t o t ă i e t u r ă la m ă n ă , ce i - a r fi făcut-o E v r e i i . U n
c r e ş t i n , c a r e a t r e c u t in a p r o p i e r e a r fi auzit ţ i p e t e l e c o p i l u l u i
şi a l e r g â n d i n t r ' a c o l o 1-a luat şi 1-a r e a d u s la p ă r i n ţ i i l u i .
B a s m u l a c e s t a fiind r e s p ă n d i t , o b a n d ă d e G r e c i alcătuit_ă d i n
d r o j d i a p o p o r u l u i , i n f r u n t e c u c o m i s a r u l d e poliţie s u s p o m e -
nit, c o n d u s e l a o r e l e 9 d i m i n e a ţ ă copilul in p r ă v ă l i a u n u i t e -
lal i o n i a n , R o b a di V e n e z i a , c u n o s c u t p r i n r e n u m e l e s ë u cel
r ë u , şi—I e x p u s e acolo la f e r e a s t r ă s p r e a a ţ ă ţ a p e p o p o r , s c o -
ţend c u v i n t e e x c i t ă t o a r e c o n t r a E v r e i l o r şi c e r ë n d r ë s b u n a r e .
A c e s t fapt s e lăţi in c u r ë n d i n t o t o r a ş u l cu i u ţ e a l a f u l g e r u l u i
şi m u l ţ i m e a c u r s e i n m a r e n u m ë r i n a i n t e a p r ă v ă l i e i , d e u n d e
s e c o n d u s e apoi copilul la c o n s u l a t u l g r e c e s c , s p r e a-şi face
acolo d e p u n e r e a . I r i t a r e a m e r g e a c r e s c ë n d şi G r e c i i a p e l a r ă
a s e m e n e a la M o l d o v e n i ca s ă r e s b u n e s ă n g e l e c o p i l u l u i , a p e l
la c a r e r e s p u n s e r ă t o a t e s t r a t e l e d e j o s ale p o p u l a ţ i e i . Şi a ş a
i n a i n t e ca E v r e i i s ă fie a v u t t i m p u l d e a c e r e i n s t i t u i r e a u n e i
a n c h e t e , c a r e să s e c o n v i n g ă d e z ă d ă r n i c i a i n v i n o v ă ţ i r e i , c e
c ă z u s e din s e n i n p e capul l o r , p o p o r u l infuriat se r e s l ă ţ i in
t o a t e u l i ţ e l e şi se n ă p u s t i din t o a t e p ă r ţ i l e a s u p r a l o r . E r a v a i d e
E v r e i i d e o r c e c o n d i ţ i e , v e r s t ă sau s e x , pe c a r e i i n t ă l n i a u i n
c a l e ; furioşii se a r u n c a u a s u p r a lor c a fiarele din p ă d u r e , i
m a l t r a t a u şi nu-i s l ă b e a u din b ă t a i e , p a n ă n u - i r ă n e a u şi fă­
c e a u ca s ă n g e l e să l e ţ i ş n e a s c ă din c o r p .
I n s p a i m a l o r m o r t a l ă o p a r t e din E v r e i s e b a r i c a d a r ă in
l o c u i n ţ e l e l o r , e a r altă p a r t e c a u t ă , c a r e m a i d e c a r e d e a s e
r e f u g i a la c o n s u l a t e l e a u s t r i a c e şi p r u s i a n e , cari le d e s c h i ­
seră porţile, sau pe vapoarele agenţiei austriace de p e D u ­
n ă r e , p u i n d u - ş i cel p u ţ i n v i a ţ a la a d ă p o s t . A t u n c i r e s v r ă t i t o r i i
in u n i r e cu m a t e l o ţ i i c o r ă b i i l o r g r e c e ş t i , in n u m ë r d e 6 — 8 0 0
se i n d r e p t a r ă s p r e s i n a g o g a n o u c l ă d i t ă , şi s p r e alte d o u ă c a s e
d e r u g ă c i u n e , s p a r s e r ă u ş e l e , s m u l s e r ă cu furie g r a t i i l e d e fer
ale f e r e s t r e l o r , b ă t u r ă p e toţi E v r e i i c e - i g ă s i r ă acolo, s t r i c a r ă
u r n e l e sfinte, j ă f u i r ă l u c r u r i l e cele p r e ţ i o a s e , sfăşiară in b u c ă ţ i
c ă r ţ i l e d e r u g ă c i u n e in n u m ë r d e v r e o 40—50 şi a r u n c a r ă o p a r t e
in uliţă d e le c ă l c a r ă in p i c i o a r e . Apoi i n v ă l u i n d u - s e in t a l a r e l e
c e l e p r ă d a t e , s c o a s e r ă c h i o t e d e b u c u r i e şi c u t r e e r a r ă s t r a d e l e
a r e t ă n d s u l u r i l e legii, p e c a r e l e î n t r e b u i n ţ a u ca p e n i ş t e s t i n d a r d e ,
şi-şi c o n t i n u a r ă e x c e s e l e p e s t r a d ă .
G a r n i z o a n a , ce e r a a n c ă c u c ă t e v a zile m a i i n a i n t e la G a l a ţ i ,
se p o r n i s e din o r a ş s p r e M u n t e n i a d i n o r d i n u l g u v e r n u l u i , şi n u
r e m a s e r ă d e c ă t v r e o 80 d e soldaţi şi e c h i p a j e l e v a p o a r e l o r d e
r e s b o i u « A v e r n a » şi « G o w l e r » . D a r şi P r i n c i p e l e C a n t a c u z i n ,
p â r c ă l a b u l t ë r g u l u i afecta o n e p ă s a r e c o n d a m n a b i l ă faţă c u jaful
s i n a g o g i l o r şi a e x c e s e l o r ce s e s e v e r ş i r ă . E l s e d u s e la p ă r c ă -
l ă b i e abia d u p ă c ă t e v a c e a s u r i şi a t u n c i d ă d u o r d i n g a r n i z o a ­
n e i d e a r e s t a b i l i l i n i ş t e a , c u toate c ă e r a in n u m ë r n e î n s e m n a t ^
d a r s o l d a ţ i i , d e p a r t e d e a-şi face d a t o r i a , f r a t e r n i z a r ă c u a g i ­
t a t o r i i , şi, in loc d e a ocroti p e E v r e i , i l o v i r ă c u s t r a t u l p u s t e i
şi-i b a t j o c o r i r ă .
N o r o d u l favorizat şi î n c u r a j a t d e a c e a s t ă a t i t u d i n e a a u t o r i -
t ă ţ e i s e lăţi a t u n c i in m a h a l a l e , a t ă c â d e a s t ă d a t ă d i r e c t m a i
 m u l t e c a s e i s r a e l i t e , s p a r s e u ş e l e , b ă t u p e cei din c a s ă cu m u l t ă
s ă l b ă t ă c i e şi jăfui t o a t e fără o s e b i r e .
C o n s u l a t u l a u s t r i a c , c a r e s e i n t e r e s a cu m u l t ă c ă l d u r ă d e
c e i n ă p ă s t u i ţ i şi-i a p ë r â , c u t o a t ă a b s e n ţ a c o n s u l u l u i , făcu sfor­
ţări z a d a r n i c e , căci cele d o u e v a p o a r e a u s t r i a c e d e r e s b o i u
s t a ţ i o n a u t o c m a i a t u n c i in S u l i n a . D a r v ë z ë n d , că e x c e s e l e n u
m a i iau sfârşit t r i m e s e o r d i n t e l e g r a f i c ca v a p o a r e l e să p o r n e a s c ă
i m e d i a t cu soldaţii m a r i n e i , şi i n z i s t â p e l ă n g ă p â r c ă l a b ca s ă d e a
şi el o r d i n t e l e g r a f i c la B r ă i l a c a să-i s e t r i m e a ţ ă a j u t o a r e din
p a r t e a g a r n i z o a n e i m u n t e n e ş t i d e a c o l o ; p u i n d u - i in a c e s t s c o p
la dispoziţie u n v a p o r al a g e n ţ i e i d u n ă r e n e , c a r e să le t r a n -
s p o a r t e . S p r e s e a r ă , la o a r e l e 7, s o s i r ă in fine 250 s o l d a ţ i , cari
in unire cu mateloţii corăbiilor de resboiu, restabiliră liniş­
t e a şi r e s f i r ă n d u - s e ca s t r ă j e r i p r i n uliţi m e n ţ i n u r ă o r d i n e a p u b l i c ă .
A d o u a zi sosi clin S u l i n a şi v a p o r u l a u s t r i a c d e r e s b o i u ,
« S c h i c k » , a d u c ë n d şi p e c o n s u l u l t i t u l a r , d u p ă c a r e m a i v e n i r ă
şi alte v a p o a r e , d e o a r e c e m u l ţ i m e a a m e n i n ţ a c u t u r b u r ă r i n o u e
şi cu p u n e r e d e l a c ; RSÜ Cel, d e s i liniştea e r a r e s t a b i l i t ă , n i ­
m e n e a nu cuteza să-şi deschidă prăvălia.
P e căt e r a v r e d n i c ă d e l a u d ă p u r t a r e a t u t u r o r c o n s u l i l o r şi mai
a l e s a c o n s u l u l u i a u s t r i a c şi p r u s i a n , cari d e s c h i s e r ă l o c u i n ţ e l e
consulatelor celor prigoniţi ; pe atăt de condamnabilă era a
c o n s u l u l u i g r e c e s c ; a c e s t a favoriza pe r e s v r ă t i t o r i p r i n a t i t u d i ­
n e a sa. E l p r i m i pin c a s a sa p e copilul g r e c , ce slujise ca p u n c t
d e p l e c a r e al e x c e s e l o r , şi p e c a r e a g i t a t o r i i ël p u r t a r ă p r i n u l i ţ e
in t r i u m f şi n ' a v o i t să-1 d e a a f a r ă d e c â t d u p ă t r e i zile in u r m a
d e m e r s u l u i colectiv al t u t u r o r c e l o r l a l t e c o n s u l a t e , e a r d u p ă t r e ­
c e r e a c e l o r t r e i zile p u b l i c â n d o p r o c l a m a ţ i e c ă t r ă s u p u ş i i s ë i ,
făcu r e m o n s t r ă r i căt m a i s l a b e a g i t a t o r i l o r , cari s e v e r ş i s e a t ă t e a
nelegiuiri.
D a r şi a u t o r i t ă ţ i l e r o m a n e ş t i n u p u s e r ă nici o r ă v n ă , şi n u
f ă c u r ă nici u n p a s p e n t r u a r e s t a r e a f ă p t u i t o r i l o r , c u t o a t e că
m u l ţ i indivizi le e r a u ' c u n o s c u ţ i şi se p r i m b l a u l i b e r p r i n s t r a d ă ;
b a m a i m u l ţ i ipistaţi l u a r ă p a r t e in m o d făţiş la jafuri şi a ţ â ţ a r ă
n o r o d u l . A b i a d u p ă ce e x c e s e l e c o n t i n u a r ă c ă t e v a zile p a n ă la
P a s t e l e c r e ş t i n e , s e p u s e m ă n a p e cei m a i c o m p r o m i ş i , s p r e
a-i l i b e r a d u p ă s e r b ă t o r i .
B ă i a t u l fu e x a m i n a t d e m a i m u l ţ i m e d i c i şi r a p o r t u l l o r fu
u n a n i m a d e c l a r a , că n u a u p u t u t c o n s t a t a d e c ă t o s i m p l ă s g ă -
r i e t u r ă p e b r a ţ u l s t â n g şi nici d e c u m o r a n ă p r o p r i e p e n t r u
sustragerea sângelui.
A c e s t e b a r b a r i i a v u r ă u r m ă r i f u n e s t e , peste 200 Evrei fură.
maltrataţi, vre o patruzeci răniţi mai grav şi 6 inşi isidädurä
sufletul puţin apoi. Mulţi alţi, in n u m ë r d e 40 familii, r e m a -
s e r ă c u d e s e v e r ş i r e p e d r u m u r i , jăfuiţi d e t o a t ă a v e r e a l o r .
P a g u b a s e e v a l u a la 50000 g a l b e n i . U n c o m i t e t s e c o n s t i t u i in-
d a t ă p e n t r u a j u t o a r e , şi c o m u n i t a t e a , i n d e s n ă d e j d u i r e a s a , se
a d r e s a la c o m u n i t a t e a din B u c u r e ş t i , la c o m u n i t ă ţ i l e din V i e n a
şi L o n d r a şi la c o n z i s t o r i u l d e P a r i s , c e r ë n d i n t e r v e n ţ i a l o r .
C o m u n i t a t e a din V i e n a s e a d r e s a , la r ë n d u l ei, i n d a t ă , c o n t e l u i
d e B u o l , c a r e d ă d u n e î n t â r z i a t o r d i n c o n s u l u l u i a u s t r i a c din G a l a ţ i
d e a i n t e r c é d a in f a v o a r e a v i c t i m e l e r şi a s e i n t e r e s a fără z ă b a v ă d e
e l e . D e v r e m e c e c o m u n i t a t e a din B u c u r e ş t i t r i m e s e o d e p u -
t a ţ i u n e la P r i n c i p e l e C u z a . c a r e o p r i m i cu m u l t ă b u n ă v o i n ţ ă
dăndă-i asigurarea, că a luat cuvenitele mësuri pentru p e d e p ­
s i r e a f ă p t u i t o r i l o r şi r e p r i m a r e a pe viitor a o r c e e x c e s e d e a s e ­
menea natură.
Dar toate demersurile r e m a s e r ă neroditoare, cruzimi n o u e nu
s e m a i s e v e r ş i r ă , o fierbere anse a v u l o c in t o a t e u n g h i u r i l e
ţ e r e i . P e c ă n d făptuitorii e x c e s e l o r s e p r i m b l a u l i b e r pe s t r a d ă ,
15 E v r e i a r e s t a ţ i s u b i n v i n u i r e a l u ă r e i s â n g e l u i , z ă c e a u in î n ­
c h i s o a r e , şi n u m a i d u p ă v r e o ş e a p t e s e p t e m ă n î , 11 din ei fură
l i b e r a ţ i . Ceilalţi patru n u fură sloboziţi d e c ă t d u p ă d o i a n i ,
fără nici u n p r o c e s şi fără v r e o d e c l a r a ţ i e oficială din p a r t e a
a u t o r i t ă ţ i l o r , c u t o a t e că n e v i n o v ă ţ i a l o r e r a d i n c a p u l l o c u l u i
dovedită. Despăgubiri nu se încuviinţară nimeruia.
Mai m u l t e ziare r o m a n e din cele m a i i n f l u e n t e , a v u r ă in t o t
acest interval o atitudine d u ş m a n ă ' Evreilor, afară de «Con­
s t i t u ţ i o n a l u l » u n d e Heliade Rădulescu s t i g m a t i z a e x c e s e l e şi
m a s a c r e l e . M i t r o p o l i t u l din I a ş i r o s t i o p r e d i c ă , in c a r e in-
fierâ a c u z a r e a s â n g e l u i , a r e t ă n d - o d e m o n s t r u o a s ă şi u n g r e c
d e c l a s ă m a i b u n ă d i n G a l a ţ i , p u b l i c a u n a r t i c o l in f a v o a r e a
E v r e i l o r , s p r e a r e s t a b i l i b u n e l e r a p o r t u r i i n t r e G r e c i şi E v r e i .
Aug. Ztg. d. Jud., XXIII, 1869, pag. 277, 278, 279, 807, 308, 309, 822, 365 şi ziarele Oesterr.
Ztg., Oesterr. Blatt, Journal de Constantinople, ce le citează :—Wiener Mittheilungen, 1869,
pag.65 — 67, 71 şi 72 si Th. Zeitung citata de e l e ; —Arhives Israélites, XX, 1859, pag.
292, 293, 562, 590—93, 599, 641-45 şi XXIII, 1862, pag. 421 Univers israelite, XIV şi
XV, 1859, pag. 441-42, 487, 5'27 şi XV, 186U, pag. 167-68 ; - Frater.Vl, 1884, pag. 238,
239, 246 şi 247.
 I n F o c ş a n i , in u r m a e x c e s e l o r din G a l a ţ i , s p a i m a E v r e i l o r
e r a foarte m a r e ; d i n p r i c i n a a m e n i n ţ ă r i l o r p o p u l a ţ i e i c r e ş t i n e ,
E v r e i i nici n u s e h a z a r d a u să m e a r g ă la s i n a g o g ă in cele d i n t e i
zile ale P a s t e l o r ; e a r cei m a i c u r a j o ş i , c a r i se d u s e r ă la s i n a ­
gogă, nu-şi p u t u r ă sevorşi rugăciunile, decăt sub straşnica pază
a politiei. U n c o m p l o t s e f o r m a s e acolo in c o n t r a E v r e i l o r şi
u r z i t o r i i u m b l a u c u g â n d u l d e a s e n ă p u s t i a s u p r a l o r in s i n a ­
g o g ă in t i m p u l r ă g ă c i u n e i .
AU. Ztg. d. Jad., X X I I I , 1859, p a g . 322.

I n P i a t r a Grecii se î n c e r c a r ă a s e m e n e a in zilele P a s t e l o r c r e ş ­
t i n e de a p r o v o c a o a c u z a r e d e s ă n g e in i n ţ e l e g e r e cu c o n ­
s u l u l lor. I n a c e s t s c o p c o n v e n i r ă cu u n Ţ i g a n d e la o c u r t e
b o e r e a s c ă , d ă n d u - i n i ş t e b a n i , ca să î n g ă d u i e să-i s e l a s e p u ­
ţ i n s ă n g e , şi să a r u n c e apoi p a r a a s u p r a E v r e i l o r . D a r Ţ i g a n u l
r e s p ă n d i s e p r e a d e v r e m e i n v o e a l a făcută şi aşa s e d e t e a l a r m a
pintre E v r e i , ăncăt obştia israelită însărcina pe Zalmen Folti-
c i n e a n u şi F i ş e i T a x i e r u d e a d e n u n ţ a a c e a s t ă u r z e a l ă i s p r a v ­
n i c u l u i C o z a d i n i . A c e s t a c h e m a p e Ţ i g a n şi deşi se c o n v i n s e
d e a d e v ë r u l s v o n u l u i , n u l u â nici o m ă s u r ă .
Grecii i n c u r a j a ţ i d e a c e a s t ă n e p ă s a r e a a u t o r i t ă ţ i i , p ă ş i r ă in
alt chip la r e a l i z a r e a ţ i n t e i l o r . Ei f ă c u r ă o p ă p u ş ă m a r e d e
p a i e , o u m p l u r ă c u p r a f d e p u ş c ă şi cu g l o a n ţ e , o î m b r ă c a r ă
c u h a i n e j i d o v e ş t i , i p u s e r ă u n t a l e t p e c o r p şi filactere p e
f r u n t e şi p e o m ă n ă , şi o c a r t e d e r u g ă c i u n e in c e a l a l t ă m â n ă .
Apoi in i n t e i a zi d e P a ş t i p u s e r ă p ă p u ş a in t r ă s u r ă şi f ă c e n d
a l a i u m a r e in j u r u l ei, t r e c u r ă p r i n uliţa m a r e şi p r i n c e l e l a l t e
s t r a d e , u n d e p o p u l a ţ i a i s r a e l i t ă e r a mai n u m e r o a s ă ; d e v r e m e
c e u n u l din i n s c e n ă t o r i se p u s e l ă n g ă p ă p u ş ă , p a r o d i ă n d r u g ă ­
ciunile evreeşti.
E v r e i i fiind i n t i m i d a ţ i d e a c e s t alaiu şi d e s c e n e l e p r o v o c a ­
t o a r e , î n c h i s e r ă d e s i r g p r ă v ă l i i l e şi u ş e l e d e la c a s e şi s e a s ­
c u n s e r ă in p o d u r i , d e u n d e u r m ă r i r ă c u t e a m ă s c e n e l e p r o v o ­
c a t o a r e ; d e v r e m e c e Grecii a ş t e p t a u c a E v r e i i s ă fie a d i m e -
niţi in uliţi, s p r e a s e n ă p u s t i a s u p r a l o r . E v r e i i anse, v ë z ë n d
că a c e s t e n u m a i i a u sfirşit şi că c o n s u l u l P r a c t e şi alţi doi
indivizi S t r i n g h i l l o şi M i h a l o p u l o s e află i n c a p u l m i ş c ă r i i , t r i -
m e s e r ă p e B e r e u L e i b la i s p r a v n i c , c a r e , sculat d i n s o m n , s e
h o t ă r i in fine a l u a m ë s u r i c o n t r a a g i t a t o r i l o r . EI t r i m e s e j a n -
d a r m i c o n t r a l o r şi Grecii v ë z ë n d u - s e u r m ă r i ţ i o l u a r ă la fugă-
peste B i s t r i ţ a , u n d e d ă d u r ă foc p ă p u ş e i , c a r e făcu e x p l o z i e .
. I s p r a v n i c u l m e r g ë n d s i n g u r la B i s t r i ţ ă , d ă d u o r d i n j a n d a r ­
m i l o r s ă t r e a c ă riul ; d a r G r e c i i li s e î m p o t r i v i r ă . A t u n c i i s ­
p r a v n i c u l p o r o n c i să s e f o r ţ e z e t r e c e r e a p o d u l u i , şi d u p ă o l u p t ă
foarte i n d e r ă t n i c ă toţi fură prinşi, ferecaţi in l a n ţ u r i şi a r u n c a ţ i
pe c ă t v a t i m p in i n c h i s o a r e , d u p ă c a r e f u r ă i s g o n i ţ i d i n o r a ş .
Aug. Ztg. d. Jad., XXIII, 1839, pag. 322-23 ;-Com. Piatra, Fr. V, 1883, pag. 236.

T o t in a c e l a ş a n s e p e t r e c u u r m ă t o r u l fapt i n V a s l u i . I n
s e a r a d e V i n e r i a P a s t e l o r e v r e e ş t i , u n c r o i t o r e v r e u cu n u ­
mele de Nâitule chema pe un păzitor de noapte de pe stradă
ca s ă - i s t i n g ă l u m â n a r e a , d u p ă o b i c e i u l d e a t u n c e . P ă z i t o r u l
intra in c a s ă şi d u p ă c e s t i n s e l u m â n a r e a i n c e p u s ă s t r i g e a j u ­
t o r d i n t o a t e p u t e r i l e , z i c ë n d că E v r e u l v o e ş t e s ă - i ia s ă n g e .
L u m e a s e a d u n a g r ă m a d ă in c a s a c r o i t o r u l u i şi n u m a i cu m a r e
g r e u t a t e i s b u t i r ă i s p r a v n i c u l şi o a m e n i i poliţiei, cari s o s i s e r ă a s e ­
m e n e a la faţa l o c u l u i , d e a r e ţ i n e p e n o r o d c a s ă nu-1 o m o a r e p e
loc. I s p r a v n i c u l p u s e apoi s ă s e a r e s t e z e a t ă t p e c r o i t o r căt şi p e
p ă z i t o r u l d e n o a p t e . A c e s t u i a d i n u r m ă i s e d e t e p u ţ i n apoi d r u ­
m u l , d e v r e m e c e E v r e u l fu r e ţ i n u t in i n c h i s o a r e . N u m a i d u p ă
m u l t ă s t ă r u i n ţ ă d i n p a r t e a m e m b r i l o r c o m u n i t ă ţ e i şi in s p e c i a l
a lui S i m e n P e i s e c h ( S o l o m o n P a s c a l ) , c a r e s e b u c u r a d e m u l t ă
i n f l u e n ţ ă , o c u p ă n d şi o funcţie in j u d e ţ , s e ï s b u t i a o r ë n d u i
o anchetă severă, care constata nevinovăţia Evreului, d u p ă
c a r e şi fu l i b e r a t .
Aii. Ztg. d. Md., XXIII, 1859, pag. 322 ; - F r . VI, 1884, pag. 157.
*

P e l a sfirşitul lui A p r i l i e 1859, m i n i s t e r u l e l a b o r a o c i r c u ­

l a r ă , c e t i t ă in t o a t e s i n a g o g i l e şi in u l i ţ e , s u b s u n e t u l d a r a ­
b a n e i , p r i n c a r e E v r e i i fură poftiţi d e a s e i m b r ă c a d u p ă p o r t u l
e u r o p e a n . P o p u l a ţ i a c r e ş t i n ă şi ă n s e ş i o ş t i r e a l u ă n d in r e a î n ­
ţ e l e g e r e a c e s t o r d i n , s e i n a r m â cu foarfeci, a t ă t i n Iaşi, c ă t
şi in a l t e localităţi, c u t r e e r â s t r a d e l e , şi u n d e i n t ë l n i pe v r e u n
e v r e u , i s c u r t a c a f t a n u l , i tăia p e r c i u n i i , şi n u - i c r u ţ a n i c i
b a r b a . Unii m e r s e r â c h i a r şi m a i d e p a r t e şi m a l t r a t a r ă p e E v r e i
in m i j l o c u l s t r a d e i . E v r e i i p l ă n g e n d u - s e l a a u t o r i t ă ţ i , c o m a n d a
m i l i t a r ă a m e n i n ţ a c u 25 l o v i t u r i d e h a r a p n i c p e o r c e m i l i t a r ,
c a r e a r m a l t r a t a pe u r i E v r e u s u b o r c e p r e t e x t şi s e v ë z u c h i a r
silită a r e ţ i n e a r m a t a in c a z a r m ă t i m p d e c ă t e v a zile ; d u p ă c a r e
 se puse capët acestor scene n e u m a n e si l i n i ş t e a s e restabili
din nou.
Allg. Ztg. d. Jud., XXIII, 1859, pag. S64-65.
*

L a a n u l 1860 i n m o r m e n t ă n d u - s e pe c i m i t i r u l d i n T e r g o v i ş t e
u n e v r e u d e c e d a t H e r ş L e i b c ă l d ă r a r din D r a g o m i r e ş t i ; d o u ă
zile d u p ă i n m o r m ë n t a r e a l u i , m a h a l a g i i din a p r o p i e r e a c i m i t i ­
r u l u i p r o f a n a r ă m o r m ë n t u l l u i , l u a r ă p i a t r a m o r m e n t a l ă , ël
d e s g r o p a r ă , i t ă i a r ă m ă i n e l e si, r e z ă m ă n d u - 1 d e o p i a t r ă , ël a ş e ­
z a r ă cu u n c i u b u c in g u r ă . E l r e m a s e a ş a c â t e v a zile p a n ă ce
v e n i r ă E v r e i i şi-1 i n g r o p a r ă d i n n o u .
Corn. Tergovişte, Fr. VI, 1884, pag. 119.

D i n c o m u n a F ă l c j u , p o p u l a ţ i a i s g o n i Ia 5 M a r t i e 1861 pe
e v r e u l M o i s e W i d d e r din s a t , s u b c u v e n t că i n a i n t e de 1848
e r a i n t e r z i s E v r e i l o r d e a s e stabili in s a t e l e d e l ă n g ă g r a n i ­
ţ e l e m i l i t a r e . I n a c e s t s c o p toţi l o c u i t o r i i c o m u n e i in n u m ë r
d e 2000 s e s t r i n s e r ă î n a i n t e a c a s e i lui W i d d e r , p u s e r ă m o b i l e l e
şi o b i e c t e l e d i n c a s ă p e c a r e c u b o i , şi s u n ă n d c l o p o t e l e c u
m u l t ă t ă r i e , ël c o n d u s e r ă p e W i d d e r cu familia lui in afară din
s a t . C ă r u ţ a ş i i şi m a i m u l ţ i l o c u i t o r i c ă l a r e p e cai, p r i n t r e cari
d o i E v r e i a d u ş i c u d e a s i l a din alte s a t e , i t r a n s p o r t a r ă apoi in
o c o m u n ă d e p ă r t a t ă şi i p r o p r i d e a s e m a i stabili in c o m u n a
l o r . Şi fiindcă in u r m a lui m a i r e m a s e r ă h a m b a r e cu g r ă u ,
l e p u s e r ă z ă v o a r e şi doi o a m e n i cari s ă le p ă z e a s c ă .
Archives Israélites, X X I I , pag. 571, şi Gazette de Danube ce citează.

L a 17 I u n i e 1861, m i n i s t r u l d e i n t e r n e t r i m e s e u r m ă t o a r e a
c i r c u l a r ă c ă t r e toţi prefecţii d e j u d e ţ e din ţ a r ă :
«Mi s'a r a p o r t a t că in m a i m u l t e c o m u n e r u r a l e Israeliţii
p ă m e n t e n i şi s t r e i n i s e s t a b i l e s c l u ă n d c u a r e n d ă d e b i t e l e d e
b ë u t u r i , h a n u r i şi a r e n d e . E v r e i i se i n m u l ţ e s c la ţ a r ă şi a r
p u t e a r e z u l t a d e a c i conflicte c u l o c u i t o r i i c r e ş t i n i , ce a r a v e a
u r m ă r i d e z a s t r o a s e s u b r a p o r t u l r e l i g i o s . Cu t o a t e că e x i s t ă
a n c ă din a n u l 1849 s u b N o . 8748 u n e d i c t al P r i n ţ u l u i , c a r e
i n t e r z i c e E v r e i l o r c u d e s e v ë r s i r e d e a s e d e d a la a c e s t e î n d e ­
l e t n i c i r i in s a t e , a c e s t e d i c t n u n u m a i că a r ë m a s din n e n o ­
r o c i r e n e e x e c u t a t p a n ă in m o m e n t u l d e faţă, d a r n u m e r a l E-
v r e i l o r c r e ş t e c o n s i d e r a b i l d e la a c e a v r e m e in c o m u n e l e r u r a l e .
«Më a d r e s e z d a r la d v . pentru ca deacuma inainte să nu
m a i î n g ă d u i ţ i nici u n u i E v r e u d e a s e d e d a Ia a c e s t s o i u d e
î n d e l e t n i c i r e la ţ a r ă . C ă t p e n t r u indivizii, cari s u n t d e j a s t a ­
biliţi a c o l o , fără d e o s e b i r e d e t i m p , d e c a t e g o r i e 'şi d e n u m e
şi c a r i e s e r c i t ă i n d u s t r i i l e m a i s u s p o m e n i t e , i v e ţ i p r e v e n i că.
au a p ă r ă s i a c e s t e localităţi in t i m p d e 15 zile şi să n u r e m ă i e
nici o u r m ă d e e i .
« S p e r că v e ţ i i n ţ e l e g e i m p o r t a n ţ a a c e s t e i c h e s t ü , şi că v e ţ i
v e g h e a s t r i c t la e x e c u t a r e a zisului edict, p e n t r u ca să n u fiu
o b l i g a t d e a v ë a m i n t i din n o u î m p l i n i r e a d a t o r i e i dv.» *)
C i r c u l a r a a c e a s t a p r o v o c a o p r o t e s t a r e u n a n i m ă in s t r ă i n ă ­
t a t e şi m i n ' s t e r u l G o l e s c u , c a r e o s c o a s e la i v e a l ă căzu p u ţ i n
a p o i , fără a o p u n e in a p l i c a r e . M i n i s t e r u l D . G h i c a c a r e - i s u c ­
ceda o relua p r e l u n g i n d t e r m e n u l p e n t r u vre o patru luni p a n ă
la Sf. D i m i t r i e , 26 O c t o m v r i e . I n a c e s t t i m p in u r m a s t ă r u i n ţ e i
E v r e i l o r şi a p r e s e i din s t r ă i n ă t a t e , c a r e s t i g m a t i z a m e s u r a , m i ­
n i s t e r u l r e n u n ţ a a o p u n e in a p l i c a r e .
Univers israelite, XVII, 1861, pag. iô-i7;-Archives isrcte'lites, XXII, 1861, pag. 600, 627-30.
*
L a 8 A p r i l i e 1862 a v u loc u n e v e n i m e n t d e z a s t r o s in B o t o ­
şani. P e c ă n d o m u l ţ i m e d e E v r e i s e aflau in b a i a d e a b u r i
a c o m u n i t ă ţ e i , a c o p e r i ş u l se p r ă b u ş i d e o d a t ă şi i n g r o p â s u b
d ă r â m ă t u r i l e s a l e p e toţi căţi e r a u a c o l o . L u m e a se d u s e cu
g r ă m a d ă la l o c u l d e z a s t r u l u i şi b o c e t e l e m a m e l o r şi a s o ţ i i l o r
e r a u g r o a z n i c e . Abia d u p ă o j u m ă t a t e d e o r ă , o a m e n i i r e u ş i r ă
a î n l ă t u r a m o l o z u l şi s c o a s e r ă 4 m o r ţ i şi o m u l ţ i m e , cari e r a u
m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n g r e u r ă n i ţ i . D a r deşi căţiva o a m e n i
mai serioşi i n t e r v e n i r ă s p r e a n u se i n g r o p a m o r ţ i i atăt d e c u -
r ë n d şi a-i l ă s a c ă t e v a zile, p e n t r u cazul d e e p i l e p s i e , t o t u ş c a ­
d a v r e l e fură i n m o r m ë n t a t e c h i a r in a c e a zi, d u p ă c ă t e v a o r e ,
c o n f o r m cu d a t i n a d e a t u n c e .
Ally. Ztg. d.Jnd., XXVI, 1862, pag. 2 9 1 A r c h i v e s Israelites, XXIII, 1862, pag. 413.
*
C u c ă t e v a zile i n a i n t e d e P a s t e l e a n u l u i 1863 se r e s p ă n d i
d e o d a t ă s g o m o t u l in F o c ş a n i , că E v r e i i a r fi l u a t s ă n g e d e la
u n copil c r e ş t i n . P o p u l a ţ i a c r e ş t i n ă s e a r u n c a a s u p r a E v r e i l o r
şi m a l t r a t a p e m a i m u l ţ i din ei ; e a r poliţia t o t a t ă t d e i g n o ­
r a n t ă şi s u p e r s t i ţ i o a s ă ca p o p u l a ţ i a , d ă d u c r e d i n ţ ă s g o m o t u l u i
şi i n t e m n i ţ â p e m a i m u l ţ i din E v r e i .

") Reproducem această circulară după traducerea franceză publicată in Univers Israé-
ite, neavënd sub mână originalul din Monitorul oficial.
 I n d a t a ce ş t i r e a sosi in B u c u r e ş t i , g u v e r n u l t r i m e s e la F o c ­
ş a n i o r d i n e s e v e r e ca E v r e i i î n t e m n i ţ a ţ i sä fie p u ş i i m e d i a t in
l i b e r t a t e şi a s e p r o c e d a c u a s p r i m e c o n t r a a c e l o r a ce a r t u r ­
b u r a l i n i ş t e a p u b l i c ă . O r d i n e l e fură e x e c u t a t e şi E v r e i i p u t u r ă
c e l e b r a P a s t e l e in l i n i ş t e .
Archives Israélites, XXIV, 1863, pag. 382-83.

T o t in a c e l a ş a n s e p e t r e c u faptul u r m ă t o r in j u d e ţ u l I s m a i l .
I n l u n a lui I u l i e s e r ă p i u n u i E v r e u cu n u m e l e d e H e r ş c u B e r -
covici, ş e z e t o r in c o m u n a Muriflovca o fetiţă m i c ă ; e a r b ă n u e a l a
c ă z u a s u p r a u n u i p r e o t l i p o v a n . I n t r ' o zi E v r e u l i n t r a p e n e a ş ­
t e p t a t e in c a s a p r e o t u l u i şi v ë z ë n d doi copii ce d o r m e a u p e
a c e l a ş p a t , l u â u n u l in h r a ţ e , p e c a r e d e c l a r a că e al l u i , şi o
l u à la fugă. L i p o v e n i i se p u s e r ă pe u r m a lui, d a r şi el p r i m i s e
a j u t o r d e la E v r e i ; s e i n c i n s e o b ă t a e şi L i p o v e n i i i s b u t i r ă a
r e l u a fetiţa. S o m a ţ i d e a se p r e z e n t a i n a i n t e a j u s t i ţ i e i L i p o v e n i i
p r e z e n t a r ă u n copil, z i c ë n d că e a c e l a ş , p e c a r e E v r e u l a voit
să-1 r ă p e a s c ă ; d a r a t ă t t a t ă l c o p i l e i , căt şi ceilalţi E v r e i decla,-
r a r ă că copila a fost s c h i m b a t ă . I n s t r u i t d e a c e s t fapt, p r e f e c t u l
d e I s m a i l d ă d u o r d i n şefului d e p o l i ţ i e de a i n t i m a L i p o v e ­
n i l o r o r d i n u l d e a r e d a c o p i l a in 24 c e a s u r i şi că la din c o n t r a
v o r c ă d e a in g r e a r e s p u n d e r e . D a r şeful d e poliţie in loc d e
a e x e c u t a o r d i n u l , făcu u n r a p o r t c ă t r ă prefect, in c a r e d e c l a r a
c ă n u s'au p u t u t c o n s t a t a c e l e s u s ţ i n u t e d e E v r e i şi că L i p o ­
v e n i i a r fi n e v i n o v a ţ i . I n u r m a r e c l a m a ţ i e i p ă r i n ţ i l o r c ă t r ă
m i n i s t e r u l de i n t e r n e , acesta dete ordin a se destitui pe p o -
liţaiu şi a-1 d a in j u d e c a t ă p e el şi p e L i p o v e n i i .
Archives Israelites, XXV, 1864, pag. 1 0 1 2 - 1 3 ; - ^ ^ . Ztg. d.Jud., XXVIII, 1864. pag. 800.
*
L a a n u l 1863 e p i t r o p i a d i n B u c u r e ş t i a n g a j a s e ca r a b i n al
c o m u n i t ă ţ e i p e M. L . Malbin, n ă d ă j d u i n d a g ă s i in el u n o m
m o d e r n , d e ştiinţă şi p r o g r e s , c u căt fusese m a i i n a i n t e r a b i n
in K e m p e n ( P r u s i a ) . D a r a b i a i n t r a in funcţie c ă , s t ă p ă n i t d e
a m b i ţ i e , işi c r e a n u m e r o ş i a d e p ţ i şi a r u n c a d e s b i n a r e a in s â n u l
comunităţei. S e formară două partide strict o p u s e , care se d u ş ­
m ă n i r ă r e c i p r o c , pană a d u s e r ă s i m b u r e l e c e r t e i in s i n u l fami-
l i e l o r . E l d e s a p r o b â e n e r g i c ş c o a l a i s r a e l i t ă n o u f u n d a t a ca şi
o r i c e i n o v a r e e s t e t i c ă in s l u j b a d i v i n ă ; infiinţănd in locul şcoa-
lei u n a d e v ă r a t c h e d e r ; b a s e i n c e r c â a s e m e n e a a d e s o r g a n i z a
şi C h e v r a C h e d o ş a şi a-i s u b s t i t u i c r e a t u r e l e s a l e . E v r e i i r e -
c l a m a r ă in m a i m u l t e r ë n d u r i l a a u t o r i t a t e şi e l fu c h i a r s u s ­
p e n d a t p e c ă t v a t i m p ; c ă n d u n v o r n i c n o u n u m i t in c a p i t a l ă ,
î n s ă r c i n a t c u a c e a s t ă a f a c e r e , ël r e i n t e g r a in p o s t u l s ë u . Sfezile
i n c e p u r ă d i n n o u şi r e c l a r h a ţ i i l e s e a d r e s a r ă e a r ă ş l a g u v e r n ,
pană c ă n d a c e s t a i d ă d u in â n e o r d i n u l d e a p ă r ă s i ţ a r a i n t e r -
z i c ë n d u - i d e a m a i r e v e n i . L a 18 M a r t i e 1864, e l fu r i d i c a t d i n
l o c u i n ţ a s a şi t r a n s p o r t a t p e s t e g r a n i ţ ă *).
Allg. Ztg. d.Jud., XXVIII, 1864, pag.278 j-.4rc/nres Israélites, XXIII, 1862, pag. 680-81 şi
XXV, 1864, pag. 325.

In satul P u n g e ş t i , j u d e ţ u l Vaslui, u n E v r e u încredinţând pen­

t r u P a s t e l e a n u l u i 1 8 6 5 , m i c a s a b ă c ă n i e u n u i c r e ş t i n p e tim­
p u l c e l o r 8 zile d e s e r b ă t o a r e , a c e s t a p u s e o c a n t i t a t e d e v a r
p i s a t in făină şi o v e n d u p e n t r u c o z o n a c i l o c u i t o r i l o r , cari
c o n s t a t â n d faptul, d e n u n ţ a r ă a u t o r i t ă ţ i l o r d i n V a s l u i , c ă E v r e u l
a v r u t s ă - i o m o a r e c u făină o t r ă v i t ă , m a i a d a u g ë n d şi a l t e a c u ­
z ă r i . B ă c ă n i a fu i n d a t ă i n c h i s ă ; e a r E v r e u l a d u s la V a s l u i şi
a r u n c a t in î n c h i s o a r e , u n f e a stat m a i b i n e d e o j u m ă t a t e d e
a n , pană c e i n s t r u c ţ i a c o n s t a t ă in fine n e v i n o v ă ţ i a l u i .
Fr. VI, 1884, pag. 157-58.
*
T o t in a c e l a ş a n i n m o r m e n t ă n d u - s e p e c i m i t i r u l d i n T i r g o -
vişte u n a n u m e Moise R o s e n b e r g ceasornicar din Bucureşti ;
căteva luni după i n m o r m ë n t a r e veniră mahalagii de traseră
f o c u r i i n p i a t r ă , a ş a c ă p i a t r a m o r m e n t a l â fu c i u n t i t ă in p a r t e a
d r e a p t ă , şi s e m a i v ë d şi astăzi s e m n e l e făcute d e g l o a n ţ e l e
pustelor.
Corn. Tergmişte, Fr. VI. 1884, pag 119.
*
L a 30 I u n i e 1866, s e p e t r e c u r ă u r m ă t o a r e l e in B u c u r e ş t i ,
c u m r e l a t e a z ă Archives israélitesf) : «17 T h a m u z , zi n e f a s t ă
c a r e a m i n t e ş t e d e d o u ă o r i l u a r e a o r a ş u l u i I e r u s a l i m şi d i s ­
trugerea templului s ë u , o revoltă isbucni contra Evreilor
din Bucureşti, care se t e r m i n a cu d i s t r u g e r e a noului t e m p l u ,
c l ă d i t d u p ă d o i a n i d e sacrificii, d e n e c a z u r i şi sforţări c o n ­
t i n u e , şi a c ă r e i i n a u g u r a r e t r e b u e a s ă a i b e l o c i n zi d e Sabat

*) Am dat aci expunerea pe scurt numai după ziarele aci indicate, spre a nu trece
faptul sub tăcere. Ne rezervam a reveni când vom fi cercetat toate documentele con­
tradictorii.
t) Dăm aci numai versiunea zisului ziar. Când vom relua cronica definitivă vom com­
para toate ziarele.
Nachrni ( S ă m b ă t a m ă n g ă e r e i ) . N o r o d u l e x c i t a t şi fanatizat, î n ­
c e p u p r i n a s c o a t e z e b r e l e l e a ş e z a t e in faţa c l ă d i r i i , s t r i c a
g e a m u r i l e , s p a r s e u ş i l e , r e s t u r n â şi a r u n c ă la p ă m e n t t a b l e l e
legii şi p r o f a n ă s a n c t u a r u l . C a s a D o m n u l u i , al c ă r u i a s p e c t m o ­
numental îmbucura vederea, inchipueşte o mină devastată.
«O d i v i z i u n e din a c e e a ş i v a n d a l i , p l e c a s p r e s i n a g o g a v e c h i e ,
s t r i c a cele d o u ă t a b l e ale l e g e i , sfăşiâ s u l u r i l e legei şi a r u n c a
b u c ă ţ i l e in n o r o i u . A c e s t jaf d u r ă o o a r ă î n t r e a g ă . I n fine o
campanie înarmată a gardei naţionale sosi, împrăştia n o r o d u l
a d u n a t şi se m u l ţ u m i d e a r e t r i m e t e p e r e v o l t â n d la v e t r e l e l o r .
«Aceste a c t e d e c r u z i m e şi b a r b a r i e a u fost p r o v o c a t e p r i n
o discuţie a Camerei asupra paragrafului Constituţiei, care în­
c u v i i n ţ e a z ă d r e p t u r i e g a l e la toţi s u p u ş i i fără o s e b i r e d e c u l t .
G u v e r n u l , c a r e p r o f e s e a z ă principii l i b e r a l e a l ă s a t n e p e d e p s i t ,
sub pretextul specios de libertatea presei, ziare ostensibil d u ş ­
m a n e E v r e i l o r şi p a m f l e t e , cari d e t r e i ani p r o p o v ă d u e s c in
p u b l i c p e r s e c u ţ i a şi s t ă r p i r e a E v r e i l o r . I n fine in m o m e n t u l
c ă n d e x c e s e l e au i s b u c n i t , el s'a v ë z u t in n e p u t i n ţ ă d e a r e m e ­
dia şi a p u n e frău furiei p o p o r u l u i , ce se n u m e ş t e aci o p i n i e
p u b l i c ă , si c ă n d p r e f e c t u l d e poliţie a a p ă r u t in fine, d u p ă d ă ­
r â m a r e a t e m p l u l u i , el s'a a d r e s a t in t e r m i n i i u r m ă t o r i c ă t r ă
m u l ţ i m e a d e v a n d a l i : « F r a ţ i l o r , liniştiţi-ve, n u v o m d a d r e p ­
t u r i jidanilor». A c e s t din u r m ă t e r m e n n u e u z i t a t a c i , d e c ă t
ca t e r m e n d e i n s u l t ă .
« N o r o d u l s'a î m p r ă ş t i a t a t u n c i , d u c ë n d cu s i n e t r o l e e l e v i c ­
t o r i e i s a l e , r e m ă ş i ţ e l e a l t a r u l u i ( u r n e i sfinte), d u p ă c e a m a l ­
t r a t a t p e femei, copii şi b e t r ă n i . E v r e i i au t r e b u i t s ă - ş i i n c h i z ă
c a s e l e şi p r ă v ă l i e l e şi a s e a d r e s a la consulii p u t e r i l o r s t r e i n e » .

In exil,-Paris, in Aprilie 1887.

 E V E E I I I » LUPTA INTERNAŢIONALA
STUDIU

de PR. C. _LIPPE

I
Lupta crâncenă intre naţiunile europene, o caracteristică a t i m -
t i m p u l u i n o s t r u , a r e i n v i a t şi c h e s t i u n e a i s r a e l i t ă . A c e a s t a , c e a
m a i v e c h e c h e s t i u n e d e o r i g i n ă r e l i g i o a s ă , şi-a s c h i m b a t m o t i ­
v e l e s a l e in m a i m u l t e r o n d u r i , d e v e n i n d şi politică şi s o c i a l ă .
E a şi-a s e r b a t a r m i s t i ţ i u l ei d e c ă n d s p i r i t e l e l u m i n a t e s ' a u
s c u t u r a t d e j u g u l b i s e r i c e s c şi in a m o r u l l o r p e n t r u p r o g r e s
şi a d e v ë r a u r u p t l a n ţ u r i l e d o g m e l o r n e i n ţ e l e s e şi ş i - a u l u a t
d r e p t u l d a a critica şi r e l i g i u n e a . s u p u i n d - o l i b e r e i d i s c u ţ i u n i .
C e r c e t ă r i l e ştiinţifice şi i s t o r i c e d e t e r ă d r e p t r e z u l t a t u n c u ­
r e n t i r e l i g i o s şi u n i n d i f e r e n t i s m r e l i g i o s . D e a t u n c i n u s'a m a i
i n t r e b a t in E u r o p a d e c o n f e s i u n e a i n d i v i d u l u i , afară d e c e a
m o z a i c ă , n u i n s ă in scop c u r a t r e l i g i o s , ci n u m a i ca s i m p l u
s e m n c a r a c t e r i s t i c , c a r e d e s e m n ă p e J u d e u , s p r e a s e şti d a c ă
u n a n u m e individ t r e b u e s a u n u p r i m i t in s o c i e t a t e . O d a t ă c e
.toţi e r a u c o n j u r a ţ i c o n t r a lui I s r a e l şi v e d e a u , că r e l i g i u n e a n u
le m a i oferă u n m o t i v suficient d e p e r s e c u ţ i u n e , ei a u c ă u t a t
u n altul şi l-au g ă s i t in principiul naţional. S'au g r ă b i t d a r
a d e c l a r a p e J u d e i ca n a ţ i u n e si fiindcă a c e a s t ă n a ţ i u n e n u s i - a
s c h i m b a t n u m e l e , nici n u şi-a n e g a t o r i g i n a s a i l u s t r ă şi v e c h e ,
nici r e l i g i u n e a , s p r e a s e p i e r d e i n t r e n a ţ i u n i d e o o r i g i n ă r e ­
c e n t ă şi fiind p r e t u t i n d e n e a in m i n o r i t a t e (prin n u m ë r , n u p r i n
spirit); deaceea nimic mai uşor decăt a o declara inferioară
şi v ă t ă m ă t o a r ă i n t r ' a t ă t a , i n t r u c ă t locul ei a r p u t e a fi o c u p a t
ANUAR PENTRL- ISHABLITI, X, 1887. ] Q
d e alţi. S u b a c e a s t ă firmă li s e i m p u t ă tot felul d e d e f e c t e , d e ­
c l a r â n d ca a t a r i c h i a r u n e l e calităţi, c e la alţi s e c o n s i d e r ă ca
v i r t u ţ i şi s e d e c l a r ă u n e l e fapte ale lor d r e p t c r i m e , p e c ă n d la
alţi s e d e c l a r ă c a l ă u d a b i l e .
S e î n ţ e l e g e d e s i n e , c ă d e f e c t e l e ce p o s e d in c o m u n cu alte
p o p o a r e , a v ë n d i s v o r u l l o r in n a t u r a u m a n ă , s e r e d i c ă la i n ă l -
ţ i m e a c e r u l u i . Deaici p r o v i n e l u p t a d e 4000 d e ani in c o n t r a
p o p o a r e l o r a n t i c e , m e d i e v a l e şi m o d e r n e , d e s p r e cari v o m v o r b i
şi c a r e d e p a r t e de a fi i n c e t a t , a l u a t din c o n t r a d i m e n s i u n i
m a i m a r i , i n t i n z ë n d u - s e m a i p e t o a t ă s u p r a f a ţ a E u r o p e i . Spi­
r i t u l l i b e r a l , in s c u r t a sa d o m n i e in E u r o p a , c e r c â n d a n i v e l a
t o a t e c l a s e l e societăţii, a t r e b u i t să r i d i c e si p e J u d e i din i n ­
f e r i o r i t a t e a in c a r e e r a u p u ş i pe n e d r e p t ; d a r spiritul E u r o p e i l o r
d i n s e c o l u l n o s t r u l u m i n a t , n ' a a j u n s a n c ă la î n ă l ţ i m e a i d e e i
c e l e i m a i s i m p l e şi m a i n a t u r a l e a egalităţii t u t u r o r o a m e n i l o r
de pe păment. Abia a u r o r a incăntătoară a liberalismului a t r e ­
c u t d i n a i n t e a o c h i l o r n a ţ i u n i l o r e u r o p e n e şi a u şi o b s e r v a t c u
s p a i m ă că I s r a e l i ţ i i , p e cari i-au e m a n c i p a t in c r e d i n ţ a , că le v o r
t r e b u i secoli i n t r e g i p â n ă să s e u r c e la i n ă l f i m e a lor, s p r e a
le p u t e a face c o n c u r e n ţ ă in a f a c e r i l e sociale şi politice, că şi
ei s t a u a l ă t u r e a c u d e n s e l e , in r ë n d u r i l e c e l e d i n t ë i , in t o a t e
r a m u r i l e o c u p a ţ i i l o r o m e n e ş t i , b a că u n e o r i ëi i n t r e c c h i a r . P e
l ă n g ă a c e s t e a pojsulaţiunea i n m u l ţ i n d u se r e p e d e , n u a m a i pu­
t u t i n c ă p e a p e p à m ë n t u l E u r o p e i şi a t r e b u i t să c a u t e p ă m e n -
t u r i n o u e s a u a-şi u ş u r a p r i s o s u l p r i n e m i g r a r e . In G e r m a n i a
mai a l e s e m i g r a ţ i u n e a a luat d i m e n s i u n i i n s p ă i m ă n t ă t o a r e , d e
o a r e c e i n s ă E v r e i i a u l u a t , r e l a t i v , p r e a p u ţ i n ă p a r t e la e m i -
g r a ţ i u n e , au a t r a s a s u p r a - l e a t e n ţ i u n e a , fiind priviţi d e toţi c a
u n n e a m s t r e i n , deşi fac p a r t e din cei m a i v e c h i l o c u i t o r i ai
E u r o p e i şi a u d r e p t u l d e a fi priviţi ca a u t o h t o n i , şi se o s â n d e s c
a c o l o , că o c u p ă l o c u r i ce le-ar p u t e a o c u p a A r i a n i in loc d e a
e m i g r a . A c e a s t ă p e r c e p ţ i u n e a d u s la e x p u l z a r e a E v r e i l o r şi
P o l o n i l o r r u ş i din G e r m a n i a . E a a d a t n a ş t e r e m o n s t r u o z i t ă ţ i i
n u m i t ă A n t i s e m i t i s m . E s t e u n o b i c e i u s t r ă v e c h i u al A r i a n i l o r
d e t o t soiul d e a i n c u l p a p e S e m i ţ i p e n t r u p r o p r i e l e l o r g r e ş e l i
şi a-i face r e s p o n z a b i l i d e m i z e r i a in c a r e ei i n s e ş i , Arianii,
i-au b ă g a t . U n a din c r i m e l e ce li se i m p u t ă e s t e , că i n d r ă s n e s c
a se t ă n g u i d e p e r s e c u ţ i u n i l e şi n e d r e p t ă ţ i l e ce s u f e r , l u ă n d
a c e a s t ă t â n g u i r e şi i n c u l p a r e d r e p t s e m n d e o s t i l i t a t e a I s r a e l i ţ i l o r
in c o n t r a a tot c e n u e s t e i s r a e l i t , l u ă n d i s t o r i a i s r a e l i t ă d e 4000
d e ani d r e p t m a r t u r , că E v r e i i n u s'au p u t u t i n i p ă c a s a u trăi i n
p a c e nici c u n a ţ i u n i l e a n t i c e , nici cu c e l e m e d i e v a l e s a u m o d e r n e .
D e a i c e a d e d u c , c ă m o r a v u r i l e .Iudeilor n u s e pot a c o m o d a c u
n i c i u n s i s t e m social, c u n i c i u n fel d e g u v e r n şi că m o d u l d e
g â n d i r e şi d e p e r c e p ţ i u n e al J u d e i l o r diferă şi e in c o n t r a z i c e r e
cu al r e s t u l u i o m e n i r e i .
N i m i c m a i a d e v ă r a t , d a r şi n i m i c m a i n a t u r a l ca l u p t a c o n ­
t i n u ă cu n a ţ i u n i l e i n t r e c a r i s e g ă s e s c E v r e i i d e 4000 d e a n i .
Nici o altă n a ţ i u n e n u s'a p u t u t l u p t a aga d e m u l t , p e n t r u c ă
nici o n a ţ i u n e n ' a t r ă i t a ş a d e m u l t . D a r e u n ce in a d e v ă r d e m n
d e a d m i r a t , că n ' a u p e r i t in l u p t a u r i a ş ă şi infintă i m p o t r i v a
zeilor, d r a c i l o r , şi i m p o t r i v a t u t u r o r p u t e r i l o r i n f e r n a l e , ce b i ­
s e r i c a le i n v o c a i m p o t r i v a lor in i n s u ş i n u m e l e D u m n e z e u l u i
E v r e i l o r , a n i m a t ă fiind d e infinita i u b i r e c r e ş t i n e a s c ă . T r e b u e
m a i i n a i n t e d e t o a t e să o b s e r v ă m , că l e g i l e s o c i e t ă ţ i i u m a n e ,
l e g d e n a ş t e r e i şi d e s v o l t ă r i i o m e n i r e i , n u s u n t d e c ă t l e g i l e na­
t u r e l d u p ă c a r e n i m i c n u s e n a ş t e , n i m i c n u se d e s v o l t ă şi n u
p i e r e fără l u p t ă . I n s i n u l o m e n i r e i i d e e l e n u se n a s c şi n u
p i e r d e o d a t ă . T o t astfel şi p o p o a r e l e p u r t ă t o a r e d e idei s a u
p u r t a t e d e d e n s e l e , se n a s c , s e d e s v o l t şi p i e r cu i d e e l e a c ă ­
r o r a r e a l i z a r e e m i s i u n e a lor v i t a l ă ; a t a r i idei s u n t p e n t r u
v i a ţ a u n u i t r i b t o t a c e e a c e e s t e şi sufletul p e n t r u v i a ţ a u n u i
i n d i v i d . E l se n a ş t e şi s e d e s v o l t ă cu d e n s u l , d a r n u m o a r e
o d a t ă cu e l . T r i b u l p u r t ă t o r al u n e i idei m a r i , vitale p e n t r u
o m e n i r e , n u piere decăt după realizarea ei. Atunci cadavrul
lui se d e s c o m p u n e şi p ă r ţ i l e lui i n t r ă in o r g a n i z m e n a ţ i o n a l e
s t r e i n e , d e o p u t e r e v i t a l ă d e p l i n ă , se asimilează,, devenind
p a r t e i n t e g r a n t ă , c o n s t i t u t i v ă a a c e s t o r organizme. n a ţ i o n a l e .
O n a ţ i u n e i a r ă i d e e v i t a l ă s a u fără p u t e r e d e a r e a l i z a o ase
m e n é i d e e , p i e r e i n a i n t e d e t i m p , făcănd l o c altei n a ţ i u n i c u
o i d e e s ă n ă t o a s ă şi cu p u t e r e d e a o realiza, c a r e n u se a s i ­
m i l e a z ă c u alta t o c m a i din cauza p u t e r e i s a l e v i t a l e p r o p r i i .
Ferdinand Lassale zice : « N a ţ i u n i l e cari n u s u n t in s t a r e a-şi
asigura o existenţă i n d e p e n d e n t ă istorică, sau chiar acelea
cari a u r ë m a s in m i j l o c u l d e s v o l t ă r i i l o r , a s i m i l a ţ i u n e a , a d e c ă
p e i r e a şi a b s o r b i r e a d e a l t e n a ţ i u n i este in i n s u ş i i n t e r e s u l l o r .
S t i n g e r e a s a u a s i m i l a ţ i u n e a u n u i p o p o r s u p u s , poate s e r v i ca o
d o v a d ă palpabilă d e s p r e i n c a p a c i t a t e a sa p e n t r u o e x i s t e n ţ ă i s -
t o r i c ă » . N o i n u s u n t e m d e p ă r e r e a s a . O d o v a d ă a v e m in i n s u ş i
n e a m u l lui I s r a e l , c a r e d e 18 secoli n u m a i d u c e o e x i s t e n ţ ă
n a ţ i o n a l ă i n d e p e n d e n t ă şi cu t o a t ă s l ă b i c i u n e a s a , c u t o a t ă d i s -
p e r s i u n e a s a m a i p e t o a t ă s u p r a f a ţ a p ă m e n t u l u i , t o t u ş i n'a d e ­
v e n i t c a d a v r u n a ţ i o n a l , s p r e a fi a s i m i l a t d e alte n a ţ i u n i . Din
c o n t r a , a a r ë t a t şi a r a t ă d e s t u l ă forţă v i t a l ă şi p u t e r n i c ă r e z i s ­
t e n ţ ă , s p r e a s u s ţ i n e o l u p t ă fără e x e m p l u in i s t o r i a n a ţ i u n i l o r .
F i i n d a n i m a t d e o i d e e s ă n ă t o a s ă , i n z e s t r a t cu o forţă n e i n v i n ­
c i b i l ă şi n e d e s t r u c t i b i l ă , I s r a e l işi v a p ă s t r a r a ţ i u n e a s a d e e x i s t e n ţ ă
pană la d e p l i n a ei r e a l i z a r e , in c i u d a t u t u r o r p e r s e c u ţ i u n i l o r ,
l u p t ă n d u - s e şi d e a c u m i n a i n t e in c o n t r a u n e i l u m i o s t i l e , î n a r ­
m a t , n u c u s a b i a , n u cu focul, a r m e l e c u c a r e s e s u s ţ i n e i d e e a
c r e ş t i n ă , ci c u t ă r i a i d e e i şi a c o n v i n c ţ i u n i l o r s a l e . I d e e a i s r a e ­
lită a r e d e s t u l ă forţă vitală, s p r e a se p u t e a s u s ţ i n e şi fără t e ­
rorism !
N i m i c m a i i n t e m e i a t d e c ă t a v o r b i d e J u d a i s m ca d e u n ce r e a l
şi existent, deşi d u p ă p ă r e r e a lui L a s a l l e el a r fi p e r i t deja d e
m u l t . Legile, prescripţiunile, sărbătorile, posturile, etc. ale
c u l t u l u i m o z a i c a u t o a t e o bază r e a l ă , a d e c ă i s t o r i c ă şi nici d e
c u m m i s t i c ă ; i d e e a d i v i n ă i n s ă e cea m a i i d e a l ă , c e a r p u t e a
fi baza u n e i r e l i g i u n i . O r c ă t d e p e r s o n a l a r fi D u m n e z e u l B i ­
b l i e i , t o t u ş preoţii şi inveţaţii (Rabinii) l-au p e r c e p u t in m o d
ideal, i m p e r s o n a l şi a n o n i m . E v r e u l nici n ' a r e o d e n u m i r e p r o ­
p r i e p e n t r u fiinţa s u p r e m ă , p e n t r u c u v ë n t u l « D u m n e z e u » . C u ­
v ë n t u l Iah, p r o v e n i n d din c u v ë n t u l hajoh sau havoh «a fi» n u
semnifică nici o d i v i n i t a t e , ci p u r şi s i m p l u « e x i s t e n ţ a » ; s u b
c u v ë n t u l d u p l i c a t Iehovah se i n ţ e l e g e e x i s t e n ţ a m a i e x p r i m a t ă ,
« e x i s t e n ţ a infinită». A c e s t c u v e n t e s t e o p r i t E v r e u l u i a-1 p r o ­
n u n ţ a , fiindcă e x p r i m ă n d u - 1 s u b f o r m a u n u i n u m e a r semnifica
o a r e c u m o p e r s o a n ă . D e n u m i r e a «El» a r e î n ţ e l e s u l d e f o r ţ ă ;
p r i n « E l o h a » , s e i n ţ e l e g e u n i r e a forţei şi .a e x i s t e n ţ e i infinite ;
« E i o h i m » in p l u r a l e x p r i m ă r e u n i r e a t u t u r o r p u t e r i l o r u n i v e r ­
s u l u i in e x i s t e n ţ ă infinită. R a b i n i i i n t r e b u i n ţ e a z ă a n c ă c u v ë n t u l
Macom, locul, a d e c ă in c a r e se g ă s e ş t e t o a t ă e x i s t e n ţ a u n i ­
versului

') Citim in Bereşit Raba : Rabi Huna zice in nnmele lui Rab Ami : «Pentru ce pore­
clim pe D-zeu «Locul», pentru că el este locul universului». Rabi Iosi flul lui Rabi Ha-
laplita zice : «Noi nu ştim dacă D-zeu este locul lumei, sau lumea este locul lui D-zeu,
fiindcă este scris; «Eată locul este cu mine», deaceea zic- «D-zeu este locul lumei şi lu­
mea nu este locul lui D-zeu».
 P r e c u m e l e m e n t e l e u n i v e r s u l u i c l e s v o l t ă n d u - ş i forţele s e gă­
s e s c i n t r ' o l u p t ă c o n t i n u ă , aşa şi e l e m e n t e l e sociale ale c ă r o r a legi
n u s u n t d e căt tot l e g i n a t u r a l e . O m u l s e află i n t r ' o l u p t ă c o n ­
t i n u ă , din m o m e n t u l n a ş t e r i i sale p a n ă al m o r ţ i i , in c o n t r a
forţelor ostile n a t u r a l e şi s o c i a l e . L u a ţ i istoria o m e n i r e i , şi Veţi
v e d e a că e a e s t e n u m a i u n şir d e l u p t e şi in a c e s t e l u p t e r ë u l
i e s e a d e s e a o r i v i c t o r i o s . I n t e i u l fapt social p e c a r e ni-1 a r a t ă
Biblia e s t e l u p t a i n t r e p r i m i i fraţi, Cairi şi A b e l . Abia s e p r e ­
z i n t ă doă fiinţe u m a n e p e s c e n a i s t o r i e i şi d e j a p a s i u n e a i m ­
p i n g e p e fratele cel r ë u d e a-şi o m o r a pe p r o p r i u l s ë u frate
b u n . Nimic mai n a t u r a l dar, că inmulţindu-se genul u m a n ne­
d r e p t a t e a s ă vie la o r d i n e a zilei. I n a c e a s t ă s t a r e socială s e afla
s o c i e t a t e a in t i m p u r i l e a n t e d i l u v i a n e , a ş a că a c e a s t a e r a c a u z a
d e s b i n ă r i i la z i d i r e a t e m p l u l u i b a b i l o n i c . T o t din a c e s t m o t i v
se isca n e i n ţ e l e g e r e i n t r e c i o b a n i i lui A v r a m şi acei ai n e p o ­
t u l u i s e u L o t şi a ş a m a i d e p a r t e .
Ajunşi p e t ë r ë m u l Bibliei v o m c e r c a a c o m b a t e a t a c u r i l e ce
s e fac v e c h i u l u i T e s t a m e n t , din c a u z ă , că a r c o n ţ i n e m u l t e
r e s b o a i e c r â n c e n e şi e x t e r m i n a t o a r e , p e d e p s e c u m o a r t e şi nişte
istorii d e n e d r e p t a t e şi a l t e p ë c a t e a l e s t r ă m o ş i l o r n o ş t r i , d e
v r e m e ce n o u l T e s t a m e n t a r c o n ţ i n e n u m a i p r e c e p t e u m a n e ,
d o c t r i n e m o r a l e şi p o v e ş t i d e m ă r i n i m i e . N o i din c o n t r a t o c m a i
aicea g ă s i m s u p e r i o r i t a t e a v e c h i u l u i T e s t a m e n t , că fiind o c o -
l e c ţ i u n e d e i s t o r i e (cu r e s b o a i e şi r e v o l u ţ i u n i ) , de l e g e n d e ,
p o e z i i , p r e d i c i , p r o v e r b e , legi civile şi p e n a l e , p r e s c r i p ţ i u n i Ri-
g i e n i c e , r e l i g i o a s e şi m o r a l e , n e p r e z i n t ă t o a t e a c e s t e a i n m o ­
d u l cel mai n a t u r a l , n a i v şi a d e v ë r a t . N o u l T e s t a m e n t d i n c o n ­
t r a n e a v ë n d nici d e c u m c a r a c t e r u l u n e i istorii sau l e g i s l a ţ i i ,

Misterul conţinut in cuvintele luiRabi Iosi IX D M bffi l»lp?2 .TSpn OX ŢSt'" MU 'fH
,"?21p?5 cblJJ C N au ajuns să fie conţinutul unei poezii, care se reciteazâ in sinagoga de Aş-
kenasim sub . numele de Cheduşa la rugăciunea de Musaf, care incepe cu cuvintele : Te
glorificăm şi te sfinţim după misterul convorbirii Seraphimilor din Sanctuar, care sfin­
ţeşte numele tëu in sanctuar etc. Fantazia poetului işi reprezintă un Sanctuar ceresc in
care stau coruri de Seraphimi şi de ingeri slujitori (DTnffilî ,3Tffin \ 5 x b ) 0 ) avënd
următoarea convorbire: Un cor strigă la altul, zicënd: OMNI ,"lî 7>N ~î JDpl) "Con­
ţinutul (xb?2) pămentului (lumei materiale) este majestatea sa, adecă lumea este locul lui
D-zeu.Celalt ' respunde: Majestatea sa este plină (tfbtt) (conţine) universul ( O b l i > ) -
T
adecă, D-zeu este locul lumei — corul îngerilor servitori se întreabă: Unde este dară
locul majestăţii sale (lui D-zeu insuş)?-Cei dinaintea lor (Cn?21i>7>) neavënd ce respunde
strigă numai cuvëntul Baruh (binecuvëntat). — In fine tot corul strigă deodată : Binecu-
vëntat este majestatea lui D-zeu din locul lui (ori unde ar fi).
Această discuţiune s'a mai ivit astăzi sub alte denumiri, adecă ideea de emanenţă
D-zeu şeade in lume), şi ideea de transcendenţă (D-zeu afară din lume).
e t c . , a ş t e a p t ă pană a s t ă z i in z a d a r d e a fi c o n f i r m a t ă p r i n i s ­
t o r i e . El e s t e n u m a i o c o l e c ţ i u n e a u n o r p r e d i c i r a b i n i c e , şi
a u n o r s c h i ţ e biografice a p r e d i c a t o r i l o r j u d e i , cari u m b l â n d
i n t r e p o p o a r e a u lăţit idei j i d o v e ş t i din Biblie şi T a l m u d , fără
d e c a r e n o u l T e s t a m e n t nici nu p o a t e fi i n ţ e i e s . Cé-i d r e p t , i n -
t r ë n s u l n u g ă s i m nici p o v e s t i r i d e r e s b o a i e , nici l e g i , i n s ă el
a d e v e n i t c h i a r c a u z a fatală a u n o r legi i n u m a n e şi a u n o r
r e s b o a i e n e m a i a u z i t e ; el n u i n v a ţ ă p e d e a p s a cu m o a r t e a , i n s ă
a d e v e n i t p e u r m ă b a z a incviziţiunii şi a t o r t u r e i , a u n u i i n ­
s t i t u t d e o m o r in m a s ă , u n i c i n i s t o r i a u m a n ă . C a u z a a c e s t u i
f e n o m e n p a r e - n i - s e a fi, că n o u l T e s t a m e n t s u b t i l i z e a z ă p e eroii
sei o m e n e ş t i , făcăndu-i din o a m e n i zei s a u s e m i z e i infailibili, şi că
d o c t r i n e l e lui p u n o m u l u i p o s t u l a t e n u c o r e s p u n z ă t o a r e n a ­
t u r e l s a l e , ci u n e i n a t u r i d i v i n e . Deaci p r o v i n e , n u n u m a i
c ă a u r ă m a s l i t e r e m o a r t e , ci i n a p l i c a b i l i t a t e a l o r o d a t ă c u n o s ­
c u t ă , b i s e r i c a a fost c e a d i n t e i a , c a r e le-a n e g a t , i n t r o d u c â n d
in s i n u l s ă u l e g i şi d o c t r i n e c u t o t u l c o n t r a r i e v e s t i t u l u i a m o r
c r e ş t i n , cu c a r e s e f ă l e ş t e .
Afară d e c u c e r i r e a celor ş e a p t e p o p o a r e ale C a n a a n u l u i , s p r e
a r e d o b â n d i ţ a r a s t r ă m o ş i l o r şi s p r e a funda p e p ă m ă n t u l p ă r i n ­
t e s c u n c u l t c u r a t m o n o t e i s t i c , c a r e n u s u f e r ă a l ă t u r e a cu s i n e
n i c i u n alt c u l t p ă g ă n p o l i t e i s t i c ; m a i t o a t e r e s b o a i e l e v e c h i ­
l o r I s r a e l i t i e r a u r e s b o a i e d e f e n s i v e p e n t r u a a p ă r a p a t r i a in
c o n t r a a t a c u r i l o r d u ş m a n i l o r , p r e c u m e r a u cele c u C h a l d e e n i i ,
P e r ş i i , E l e n i i şi R o m a n i i . D u p ă c e a u p e r d u t patria lor şi au m e r s
in exil, in ţ ă r i l e u n d e p r i n o l u n g ă ş e d e r e d e m a i m u l ţ i s e -
coli au d e v e n i t a d o u a lor p a t r i e , n ' a u î n c e t a t a s e l u p t a , i n s ă
lupta era spirituală pentru conservarea tradiţiunilor părinteşti,
p e cari le ţ i n p a n ă in ziua d e a s t ă z i . A c e a s t ă forţă s p i r i t u a l ă
a u i n t r e b u i n ţ a t - o cu s u c c e s in a p ă r a r e a l o r , o r i u n d e au a v u t
l i b e r t a t e a a o d e s v o l t a n e i m p i e d e c a t , c e e a ce se d o v e d e ş t e p r i n
o m u l ţ i m e d e d i s p u t a ţ i u n i p u b l i c e şi d i s c ţ i u n i l i t e r a r e din diferite
e p o c e i s t o r i c e , p e cari l e - a u a v u t cu p ă g â n i i s a u c r e ş t i n i i . T r e -
b u e să m e n ţ i o n ă m m a i intăi d e t o a t e , că E v r e i i n ' a u p r o c e d a t nici
o d a t ă a g r e s i v , p e n t r u că n ' a u î n c e r c a t n i c i o d a t ă a-şi i m p u n e
c u l t u l s a u i d e e l e şi m o r a v u r i l e l o r n a ţ i o n a l e o r a l t o r n a ţ i u n i , p r e ­
c u m nu ş i - a u l u a t m i s i u n e a d e a face prozeliţi, nici cu d e a s i l a
(ca catolicii), nici p r i n intrigi (ca p r o t e s t a n ţ i i ) . D o u e s e n t e n ţ e
r a b i n i c e m a i s u n t o b i c i n u i t e in g u r a i n v ă ţ a ţ i l o r t a l m u d i ş t i , a d e c ă :
«Şi d r e p ţ i i a l t o r n a ţ i u n i au p a r t e d e l u m e a v i i t o a r ă » ; « P r o z e ­
liţii s u n t n e s u f e r i ţ i in I s r a e l ca l e p r a p e p i e l e » . O r e l i g i u n e s e
d o b â n d e ş t e p r i n e d u c a ţ i e din c o p i l ă r i e , in v e r s t ă i n a i n t a t ă n i c i
o d a t ă s a u r a r e o r i s e p r i m e ş t e p r i n c o n v i n g e r e , i n s ă m a i tot­
d e a u n a din u n i n t e r e s m a t e r i a l , c e e a c e n u s u f e r ă j u d a i s m u l .
Aceasta a cauzat cangrena cea mai adâncă bisericei, care in-
g h i t e t o a t e fără e x c e p ţ i u n e şi c o n d i ţ i u n e .
I s r a e l n u c r e d e a face u n b i n e p r o z e l i t u l u i d e s c h i z ê n d u - i
p o a r t a r a i u l u i p r i n s i n a g o g a sa, fiindcă el a l ă s a t p o a r t a d e s ­
c h i s ă şi p e n t r u cei n e i s r a e l i ţ i . L u p t a lui şi p e t e r ă m u l r e l i g i o s
s e m ă r g i n e ş t e la d e f e n s i v a , in c o n t r a i m p u n e r i i zilnice a c e ­
l o r l a l t e c u l t e s t r e i n e . N u m a i in s i n u l s ë u e s t e i n t o l e r a n t şi
cere executarea minuţioasă a prescripţiunilor mozaico-talmu-
d i c e , n e a d m i ţ e n d nici o a l t ă i d e e d i v i n ă afară d e I e h o v a .
F a ţ ă cu alte p o p o a r e e s t e f o a r t e t o l e r a n t , n e i m p u n ë n d n i -
m e r u i a c u l t u l s e u , t o l e r â n d c h i a r la d e n s u l şi a l t e c r e d i n ţ e p e
l ă n g ă c e a in fiinţa s u p r e m ă (şituf, t o v ă r ă ş i e ) . N u m a i h i d o s u l
p a g a n i s m i e s t e u r ă t , a v ë n d m i s i u n e a a-1 ş t e r g e d e p e faţa
pămentului.
î n c o n v o r b i r e a i n t r e p r e o t u l p ă g ă n M a l c h i Ţ e d e c şi A v r a m
(I. M. 14), cel d ă n t e i b i n e c u v e n t e a z ă p e cel din u r m ă in n u m e l e
lui D u m n e z e u cel s u p e r i o r , c r e a t o r u l c e r u l u i şi al p ă m e n t u l u i .
A b r a m , m ă c a r că ştia, că p r e o t u l m a i r e c u n o a ş t e şi alte d i v i ­
nităţi i n f e r i o a r e , t o t u ş i a p r i m i t b i n e c u v ë n t a r e a , a n s e el i n s u ş
p r e s t â n d j u r ă m e n t u l (ibidem) a zis : «Iehova D u m n e z e u l cel
s u p e r i o r , c r e a t o r u l c e r u l u i şi al p ă m e n t u l u i » .
P r o c e d u r a lui I o s u a in c o n t r a c e l o r ş e a p t e p o p o a r e ale C a n a a -
n u l u i n u m a i p r i n r e a î n ţ e l e g e r e s'a l u a t d r e p t t o t a l ă e x t i r p a r e a
a c e s t o r p o p o a r e . Şi d e la d e n ş i i n u s'a s'a c e r u t , s p r e a p u ­
t e a r e m ă n e a in ţ a r ă , d e c ă t a s e l e p ă d a d e m â r ş a v u l cult p ă g ă n ,
fără c o n d i ţ i u n e a d e a p r i m i c u l t u l m o z a i c . D i n c o n t r a I s r a e l
n u a v e a n i c i d e c u m m i s i u n e a d e a le e x t e r m i n a , ci a le a l u n g a
din ţ a r ă , p e n t r u că c u l t u l l o r p o l i t e i s t i c n u p u t e a sta a l ă t u r e a
cu cel m o n o t e i s t i c . E r o a r e a a c e a s t a s'a p r o d u s prin falşa t r a ­
d u c e r e a s e n t e n ţ e i : « L o tehaie col neşama» c a r e s'a t r a d u s :
T
«A u lăsa in viaţă nici un suflet», luăndu-se cuvëntul «ne­
ş a m a » suflet in s e n z d e individ s a u p e r s o a n ă (suflet), p r e ­
c u m in fraza : « N ' a m g ă s i t a c a s ă nici u n suflet» (individ, p e r ­
s o a n ă ) , pe c ă n d l i m b a e b r a i c ă n u a d m i t e a c e s t s e n z la c u v ë n t u l
« n e ş a m a » , ci s u b a c e s t c u v e n t v r e a să i n ţ e l e a g ă e x c l u s i v n u m a i
s p i r i t u l , c a r e a n i m e a z ă fiinţa v i e ţ u i t o a r ă (anima). P e n t r u c u -
v ë n t u l suflet in s e n z u l d e « p e r s o a n ă s a u i n d i v i d » , E v r e u l a r e
c u v ë n t u l «nefeş» ( s u b c a r e s e i n ţ e l e g e c h i a r u n o m m o r t ) . V e r ­
b u l «tehaie» e s t e f o r m a a c t i v ă a 2 s a u forţă (piei) şi a r e s e m -
nificaţiunea t r a n s i t i v ă , a d e c ă a d a viaţa, a insufla viaţa, a pro­
c u r a m i j l o a c e d e v i a ţ ă , a i n v e s e l i a i n c u r a g i a , a i n s ă n ă t o ş i , şi cu
p a r t i c u l a n e g a t i v ă «lo» se t r a d u c e «a n u d a v i a ţ a » , i n s ă n u «a
l u a v i a ţ a » . F o r m a s a activă 1 (col) « b a i o » , a t r ă i , e s t e i n t r a n -
sitivă. A d e v ă r a t a traducţiune a susnumitei s e n t e n ţ e este dar :
«Nu da viaţa la nici un spirit», s a u «.Nu inlesni viaţa», a d e c ă
I s r a e l i t u l a t r e b u i t s ă o b s e r v e o n e u t r a l i t a t e a b s o l u t ă faţă c u bi­
n e l e sau p r o s p e r a r e a a a c e s t o r ş e a p t e p o p o a r e p ă g ă n e , sau c u m
s e e x p r i m ă m a r e l e I b n E s r a : «Nu le procura hrana».
S p r e d o v a d a c e l o r zise m a i s u s v o m a d u c e a m i n t e că a c e a s t ă
s e n t e n ţ ă s'a r e p e t a t d e trei ori in l e g e a lui M o i s e şi acolo e s t e
•pur şi s i m p l u v o r b ă n u m a i d e e x p u l z a r e şi n i c i d e c u m d e e x t e r ­
m i n a r e . A ş a I I , M. 34, 1 1 , II, M. 2 3 — 3 2 , u n d e e s t e v o r b ă c h i a r
d e o alungare i n c e a t ă , s p r e a n u pustii ţ a r a , ca s ă n u s e i n -
c u i b e z e i n t r ë n s a fiare s ă l b a t i c e . I n fine V , M. 7, 1, 2, 3 u n d e
a s p r a p r o c e d u r ă a alungării l o c u i t o r i l o r din ţ a r ă se e s p l i c ă
c h i a r p r i n d e t a l i a r e a p r o c e d u r e i «să-i afuriseşti, s ă nu i n c h e i
o alianţă cu d ă n ş i i , s ă n u - i favorizezi să intri in c ă s ă t o r i e cu
d e n ş i i » , p r e s c r i p ţ i u n i m o t i v a t e p r i n a c e e a , ca I s r a e l s ă nu fie con­
d u s p r i n ei la i d o l a t r i e . R e m ă n e a n s e b i n e i n ţ e l e s că a t a r i p r e s ­
c r i p ţ i u n i n ' a r a v e a nici u n s e n z in c o n t r a u n o r p o p o a r e c o n ­
d a m n a t e la n i m i c i r e totală. A c e i ce n u se v o r m u l ţ u m i i n d e s -
t u l nici c u a c e s t e d o v e z i , n ' a m d e c ă t a-i t r i m i t e la c a r t e a lui
I o s u a (17, 12, 13), u n d e e s t e d e s c r i s ă e x e c u t a r e a a c e s t e i sen­
t e n ţ e , şi u n d e v o r ceti: « G a n a a n i t u l u i i p l ă c e a a r e m ă n e a in ţ a r ă ,
şi c ă n d m ă n a fiilor lui Israel a fost pe d e a s u p r a ( i n v i n g ă t o a r ă )
i-au făcut t r i b u t a r i , insa nu i-au alungat (vezi şi I o s u a 3, 10).
T o t aşa a u i n ţ e l e s şi R a b i n i i a c e a s t ă s e n t e n ţ ă . In M i d r a ş se z i c e :
« I o s u a a t r i m e s m a i i n a i n t e o c i r c u l a r ă la cele ş e a p t e p o p o a r e
ale C a n a a n u l u i in c a r e le p r o p u n e a : O r i să se l a s e d e i d o l a
t r i e şi să r ă m ă i e in ţ a r ă , ori s ă e m i g r e z e , ori să s e p r e g ă t e a s c ă
p e n t r u r e s b o i u . G h i r g a ş i i a u e m i g r a t , şi Ghiboniţii a u i n c h e i a t
p a c e » . R a b i I e h u d a z i c e a : «Trei p o r o n c i a p r i m i t I s r a e l i n t r â n d in
ţ a r ă , a şi a l e g e u n r e g e , a n i m i c i s e m ă n ţ a lui A m a l e c , şi a zidi
u n s a n c t u a r i u » ( S i n h . c a p , II) ; d e s p r e e x t e r m i n a r e a celor g e a p t e
popoare nu se p o m e n e ş t e nimic. S i n g u r a poroncă de e x t e r m i ­
n a r e e s t e d a t ă in c o n t r a lui A m a l e c , c a r e nefiind din cele ş e a p t e
p o p o a r e ale C a n a a n u l u i , I s r a e l nici n u a v e a d e g ă n d a-1 a t a c a .
C u t o a t e a c e s t e a el a v e n i t p a n ă la R e f i d i m , făcend u n d r u m d e
400 m i l e e n g l e z e (după Midraş), s p r e a a t a c a pe I s r a e l (pe furiş),
in m o d n e a ş t e p t a t , o s t e n i t a n c ă d e l u p t a s a p e n t r u l i b e r t a t e in
c o n t r a a r m a t e i p u t e r n i c e a lui F a r a o n . A c e a s t ă perfidie a m e ­
r i t a t o p e d e a p s ă s e v e r ă . C a u z a a t a c u l u i fără d e v e s t e se e s p l i -
că a s t f e l . C a s t a pontificală din E g i p e t , p r e c u m şi cea a lui
A m a l e c a v e a o r e l i g i u n e i n d o i t ă , cea politeistă p e n t r u p o p o r şi c e a
m o n o t e i s t ă p e n t r u ei. V ë z ë n d că I s r a e l a ieşit a fonda u n s t a t
in care religiunea monoteistă să devie proprietatea g e n e r a l ă a
i n t r e g u l u i p o p o r ; v ë z ë n d că i n c e r c ă r i l e d e a-1 opri e r a u z a d a r ­
n i c e , şi că e r a u periclitaţi in p r o p r i u l lor i n t e r e s a p r o v o c a t p e
A m e l e c , al c ă r u i a i n t e r e s e r a tot aşa lovit, la l u p t a cea m a i per­
fidă in c o n t r a lui I s r a e l . D e a c e e a zice S t . S c r i p t u r ă : «O m ă n ă
(a scris) p e t r o n u l lui I e h o v a , l u p t a lui I e h o v a in c o n t r a lui A m a ­
l e c din n e a m in n e a m » . M o n o t e i s m u l (credinţa in D u m n e z e u unic)
şi p o l i t e i s m u l ( c r e d i n ţ a in D u m n e z e u imulţit) n u s e i m p a c n i c i ­
odată, p a n ă ce m e m o r i a c e l u i d e pe u r m ă va fi d i s p ă r u t d e
sub cer.
C u c e r i r e a o r a ş u l u i I e r i h o , d e v a s t a r e a lui, e x t e r m i n a r e a t u ­
t u r o r l o c u i t o r i l o r şi n i m i c i r e a t o t a l ă a a v e r i i l o r , e s t e in a d e ­
v ë r u n fapt b a r b a r . D a r a v e n d u - s e in d e s c r i e r e a i n c o m p l e c t ă a
a c e s t u i fapt, o p r i r e a d e a-şi i n s u ş i c e v a din p r a d a , p u t e m de­
d u c e cu d r e p t c u v e n t , că m o t i v u l n u e r a pofta d e p r a d ă , şi
c ă I o s u a e r a c o n d u s d e o i d e e m a i i n a l t ă , ca d u p ă 500 d e a n i
T i t u , c a r e c u c e r i n d I e r u s a l i m u l a u r m a t tot aşa c u d e v a s t a r e a
o r a ş u l u i , i n c ă r c ă n d u - s e i n s ă cu o b o g a t ă p r a d ă . Cu t o a t e a c e s t e a
I o s u a e s t e c o n s i d e r a t ca b a r b a r d e v r e m e c e T i t u p o a r t ă şi p a n ă a s ­
tăzi titlul d e « a m o r ac d e l i c i a e g e n e r i s h u m a n i » . P ë c a t n u m a i că
n ' a fost b o t e z a t , căci in a c e s t caz e r a d e s i g u r să fie d e c l a r a t
d e sfănt, şi a r g u s t a v e c i n i c a b e a t i t u d i n e a l ă t u r e a cu ceilalţi
u c i g a ş i iii m a s ă a J u d e i l o r , c u m T o r q u e m a d a , C a p i s t r a n o , Ar-
b u e s , e t c . A d r i a n a c o m i s , o i m p r u d e n ţ ă , că u c i z ë n d m i l i o a n e
d e J u d e i a u c i s şi pe unii a d e r e n ţ i ai lui C h r i s t o s , căci n u m a i
d a t o r i t ă a c e s t e i e r o r i a fost d e c l a r a t d e b a r b a r .
I n c l i n a ţ i u n e a la i d o l a t r i e p a r e a fi fost p e a t u n c e a enormă,
 d o v a d ă că I s r a e l a c ă z u t d e m a i m u l t e ori in r e c i d i v ă . A b i a in
e x i l u l b a b i l o n i c , J u d e i i fiind in c o n t a c t cu fracţiuni a l e a l t o r n a ­
j
ţ i u n i , c u a l t , m o d u r i d e p e r c e p ţ i u n e şi d e g ă n d i r e , o b s e r v â n d
diferitele lor c u l t e şi c o m p a r ă n d u - l e cu cel al lor a u r e c u n o s c u t ,
c ă i d e e a d i v i n ă şi l e g i s l a ţ i u n e a n e a m u l u i l o r e s t e s i n g u r a c e a
adevărată. O legendă talmudică ilustrează această predilecţiune
p e n t r u i d o l a t r i e . S e zice i n t r ë n s a , că r e g e l e M e n a s e , c a r e a p u s
u n idol in S a n c t u a r u l din I e r u s a l i m , i s'a a r ë t a t in v i s lui R a b i
Aşi. R a b i n u l c u n o s c ë n d din c o n v o r b i r e a , c ă e r a o m î n ţ e l e p t , ël
i n t r e b â : « D a c ă eşti a ş a d e i n ţ e l e p t c u m ai p u t u t c o m i t e p r o s t i a
d e a a d o r a idoli ?» M e n a s e i r e s p u n s e : « D a c ă ai fi fost t u in
a c e l t i m p ai fi s ă r u t a t m a r g i n e a m a n t a l e i i d o l u l u i ( S y n h e d r i n ) » .
S ' a r i n ş e l a c i n e v a c r e z ë n d , că p ă g ă n i s m u l a d i s p ă r u t d e p e s u ­
p r a f a ţ a p ă m e n t u l u i , din c o n t r a ël i n t ë l n i m la fiecare p a s in insăşi
s o c i e t ă ţ i l e n o a s t r e , n u m a i c u l t u l p ă g ă n e s c a i n c e t a t . C r e d i n ţ a in
p u t e r e a unui idol, adorarea soarelui, a lunei, a planetelor, etc.
e r a o s u p e r s t i ţ i e , c a r e in zilele n o a s t r e e s t e i n l o c u i t ă p r i n o
m u l ţ i m e d e a l t e n u m a i p u ţ i n fără d e s e n s . A m fost i n s u ş faţă,
c ă n d doi b ă r b a ţ i l u m i n a ţ i din i n a l t a s o c i e t a t e s e d u c e a u la o
z o d i a ş ă . Mi-am p u s a t u n c e a î n t r e b a r e a , d a c ă a p r o r o c i v i i t o r u l
d i n cărţi s a u fasole e s t e a l t c e v a , ca a p r o r o c i din i n t e s t i n e l e
animalelor jertfite, p r e c u m au făcut-o preoţii păgăni ? Oare a
c o n s u l t a p e b a b a c e a s t u p i d ă d e s c ă n t ă t o a r ă , c a r e din p l u m ­
b u l topit iţi s p u n e ce ai s ă faci, n u e s t e o s u p e r s t i ţ i e la fel
c a a c o n s u l t a p e P y t i a , p r e o t e a s a o r a c u l u l u i delfic ? P r o f e t u l
o a r e e x c l a m a a t u n c e a : « P o p o r u l m e u işi c o n s u l t ă l e m n u l s ë u ,
şi t o i a g u l s ë u i r e s p u n d e » , a r p u t e a c u d r e p t c u v e n t r e p e t a
a c u m a a c e a s t ă e x c l a m a r e n u m a i c u alte c u v i n t e « P o p o r u l m e u
işi c o n s u l t ă p l u m b u l şi c a r t e a s a i r e s p u n d e » . C ă n d A l e c s a n d r u
din M a c e d o n i a s e d u c e a cu flota s a in S i r i a s o l d a ţ i i lui a u
p r o r o c i t din s b o r u l u n e i p a s e r i r e u l r e z u l t a t al e x p e d i ţ i u n i i .
U n s o l d a t j u d e u , n u m i t Ş a l o m , d ă n d cu s ă g e a t a in p a s e r e , e a
c ă z u m o a r t ă i n a i n t e a s o l d a ţ i l o r . Aceştia, vroind a pedepsi pe
camaradul lor evreu, pentru c ă a ucis pe Dumnezeul lor,
el le zise : « C u m a p u t u t ea şti s o a r t a n o a s t r ă v i i t o a r ă , d a c ă
n ' a ştiut s o a r t a ei p r o p r i e , nici m ă c a r u n m o m e n t i n a i n t e , s p r e
a s e feri d e s ă g e a t a u c i g e t o a r ă » ?
Istoria judaică cunoaşte n u m a i puţine cazuri de intoleranţă
f l a g r a n t ă , şi a c e s t e a a u eşit t o a t e in d e t r i m e n t u l n e a m u l u i j u d e u .
E s r a n e a d m i ţ e n d p e S a m a r i t a n i , p e n t r u c ă n u au fost d e o r i ­
g i n e c u r a t j u d a i c ă d e a l u a p a r t e la z i d i r e a t e m p l u l u i , i-a p r e ­
făcut in d u ş m a n i î n v e r ş u n a ţ i şi d e n u n ţ i a n ţ i p e r i c u l o ş i ai n e a ­
m u l u i i s r a e l i t . şi p r i n d i v o r ţ u l s i l n i c al c o n u b i i l o r m i x t e , i n t r e
J u d e i şi A ş d o z i , a p r o v o c a t u r ă şi d i s p r e ţ in c o n t r a n e a m u l u i
sëu, intre popoare vecine.
Regele Hircan a comis o greşală de intoleranţă, i m p u n ë n d
Edomiţilor religiunea mozaică cu deasila, a d u c ë n d prin aceasta
u n e l e m e n t s t r e i n şi d u ş m a n in s i n u l j u d a i s m u l u i , fără s i m ­
p a t i e p e n t r u n a ţ i u n e şi p e n t r u r e l i g i u n e . P r i n a c e a s t a a d a t
o c a z i u n e a u n u i s e r v al c u r ţ i i r e g a l e din a c e s t n e a m e d o m i t c a
s ă se s u i e cu a j u t o r u l şi i n t r i g a g u v e r n u l u i r o m a n pe s c a u ­
n u l m i n i s t e r i a l , şi d u p ă o m u l ţ i m e de c r i m e in c o n t r a d i n a s ­
tiei şi n a ţ i u n i i a i s b u t i t t o t p r i n v i c l e n i a R o m a n i l o r de a r i ­
dica p e fiul s ë u H e r o d e s (Irod) p e t r o n u l j u d a i c , e a r a c e s t a
din u r m ă a t r ă d a t şi v ë n d u t ţ a r a R o m a n i l o r , p u n ë n d c a p ë t s t a ­
t u l u i j u d a i c . O a t r e i a şi c e a m a i g r a v ă g r e ş a l ă a u c o m i s - o R a b i n i i
in e p o c a in c a r e c r e ş t i n i s m u l şi-a l u a t o r i g i n e a sa. P ă g ă n i s m u l
fiind in d e c a d e n ţ ă şi l u m e a s e t o a s ă de u n a d e v ë r divin m a i
ideal şi m a i m o r a l , i d e e l e j u d a i c e a u i n c e p u t a t u n c e a a s t r ă ­
b a t e p a n ă in s p i r i t e l e n a ţ i u n i l o r civilizate, l e g e a m o z a i c o - t a l -
m u d i c ă i n s ă n ' a p u t u t afla d e c ă t n u m a i puţini a d e r e n ţ i d i n
c a u z a dificultăţilor c o n ţ i n u t e in n u m e r o a s e l e sale p r e s c r i p ţ i u n i
prea severe. Acest Judaism sever era păstrat numai pentru nea­
m u l - l u i I s r a e l , p e n t r u c e l e l a l t e n a ţ i u n i s'a p r o c l a m a t u n J u ­
d a i s m r e f o r m a t , bazat p e 7 p o r o n c i din c e l e m a i p r i m i t i v e , f ă r ă
d e cari s o c i e t a t e a u m a n ă n ' a r p u t e a e x i s t a : 1) L e p ă d a r e a i d o ­
l a t r i e i . 2) A n u b l e s t e m a p e D u m n e z e u . 3) A n u p r ă d a . 4) A
n u u c i d e . 5) A n u c o m i t e i n c e s t . 6) A n u m a n c a c a r n e d e
a n i m a l e vii. 7) A i n t r o d u c e j u s t i ţ i a . U n o m s t r e i n d e n e a m u l i s - ,
r a e l i t , d e o b s e r v ă a c e s t e p o r u n c i se c o n s i d e r ă ca o m d r e p t ,
c a r e p o a t e a v e a p a r t e d e l u m e a c e r e a s c ă . Dacă R a b i n i i a r fi
t r i m e s apostoli i n t r e n a ţ i u n i , s p r e a p r o c l a m a a c e s t J u d a i s m ,
t o a t e n a ţ i u n i l e civilizate d e a t u n c i a r fi a c c e p t a t şi a r fi c o n s i ­
d e r a t i n t r e g u l n e a m i s r a e l i t ca u n n e a m d e p r e o ţ i . N e g l i j â n d
a c e a s t a s'a s c u l a t o s e c t ă m i s t i c ă n e i n s e m n a t ă n u m i t ă E s e -
eni şi a t r i m e s pe p r e d i c a t o r i i ei (loan I e s u , P e t r u , P a v e l
etc.), cari a u p r o c l a m a t u n J u d a i s m r e f o r m a t m i s t i c , din c a r e a
eşit c r e ş t i n i s m u l şi b i s e r i c a . Aceşti p r e d i c a t o r i , d a c ă a r fi i n v ë -
ţ a t d o c t r i n a l o r n u m a i p e p o p o a r e l e s t r e i n e , R a b i n i i ar fi p r i v i t - o
cu s i m p a t i e , d a r fiindcă ei a u c e r c a t a lăţi d o c t r i n a lor m i s ­
t i c ă , c a r e u n e o r i e in c o n t r a z i c e r e c u c e a t a l m u d i c ă şi i n s i n u l
lui I s r a e l i n s u ş , a u c o m i s o g r e ş a l ă i r e p a r a b i l ă c a u z â n d p r i n
a c e a s t a un conflict i n t r e j u d a i s m u l o r i g i n a r şi p l o d u l s e u creş­
tinism.
E s t e i n v e d e r a t , că c r e ş t i n i s m u l n u şi a l u a t o r i g i n e a dintr-o
s i n g u r ă p e r s o a n ă , nici d i n t r ' o c a s t ă pontificală. O d e s v o l t a r e
d e m a i m u l ţ i secoli 1-a p r e c e d a t i n s i n u l j u d a i s m u l u i . î n c e ­
p u t u l a c e s t e i d e s v o l t ă r i m e r g e p a n ă la cei d i n t ë i H a s i d i m i
<o»3i»«"in nH'Dn), o s o c i e t a t e r e l i g i o a s ă fanatică, o r g a n i z a t ă in felul
m o n a h i s m u l u i (Nasirei), s t r e i n ă ' j u d a i s m u l u i . A c e s t a t o l e r e a z ă
p e N a s i r u l , d a r n u - 1 r e c o m a n d ă , din c o n t r a ël o b l i g ă a a d u c e
o j e r t f ă ca u n r ë u f a c ë t o r . I n u r m ă , m a i s u n t c u n o s c u ţ i şi s u b
n u m e l e d e B a p t i z a t o r i d e d i m i n e a ţ ă ( H a e m e r a b a p t i ş t i nnntp ^ a i a
s a u B a n a i m (Masoni) s a u E s e e n i ( I o s e p h u s F l a v i u s ) . A c e ş t i a e r a u
o r g a n i z a ţ i in f o r m ă c u r a t m a s o n i c ă , şi m a i s e v e r a n c ă , a v ë n d
deosebite prescripţiuni de primire, grade de avansare, s e m n e , etc.
C h i a r u n e l e c u v i n t e t e c h n i c e s e a m ă n ă cu a c e l e a din f r a n c m a ­
s o n e r i a m o d e r n ă p r e c u m a m a r ë t a t in A l l g . Oester. F r e i m a u r e r
Z e i t u n g din a n u l 1876, N o . 1 şi 2. U n l i b e r zidar din loja
eseeană, Rabi Perihas b e n lair, a formulat esenţa eseanismu-
lui in c u v i n t e l e u r m ă t o a r e : « D o c t r i n a (tora) d u c e la c i r c u m -
s p e c ţ i u n e , a c e a s t a la z e l , a c e s t a la c u r ă ţ i r e a (corporală), a c e a s t a
la m o d e r a ţ i u n e , a c e a s t a la p u r i t a t e a (morală), a c e a s t a la e v l a v i e ,
a c e a s t a la m o d e s t i e , a c e a s t a l a frică d e p ë c a t , a c e a s t a la sfin­
ţ i r e a , a c e a s t a la sfanţul spirit, a c e s t a la s u r e c ţ i u n e a m o r ţ i l o r .
I n s ă e v l a v i a le i n t r e c e p e t o a t e » . In a c e s t e p u ţ i n e c u v i n t e a v e m
i n a i n t e - n e tot c o n ţ i n u t u l p r e d i c e l o r n o u l u i T e s t a m e n t .
Actele d e p e r s e c u ţ i u n e , d e cari p o m e n e s c e v a n g h e l i i l e şi h a -
geografii s u n t n e i n t e m e i a t e , n e c o n s t a t a t e p r i n i s v o a r e i s t o r i c e .
Istoriografii i m p a r ţ i a l i ar fi t r e b u i t a lua in c o n s i d e r a ţ i u n e şi
isvoarele talmudice, spre a vedea, dacă ambele isvoare sunt
d e a c o r d . Altfel i n s a m n ă t o t a t ă t a căt d a c ă s ' a r seri istoria
resboiului germano-francez numai după informaţiunile a unei
singure părţi beligerante.
I s v o r u l , d i n c a r e noi t r a g e m i n f o r m a ţ i u n i l e n o a s t r e e s t e Tal­
m u d u l , Iosef F l a v i u şi alţi s c r i i t o r i din n e a m u l n o s t r u . I n t i m ­
p u l d e s v o l t ă r i i i n t e i u l u i c r e ş t i n i s m m i z e r i a n a ţ i o n a l ă şi m ă n a
d e fer a R o m a n i l o r a p ă s a a ş a d e g r e u n a ţ i u n e a , d o c t r i n a şi
r e l i g i u n e a sa p r e c u m n u m a i c u g r e u i s t o r i a n e - a r p u t e a a r ë t a
u n ai d o i l e a e x e m p l u . P e n t r u d i s p u t a ţ i u n i a n i m a t e şi p e n t r u
a c t e d e i n t o l e r a n ţ ă t i m p u l n u e r a favorabil. D o c t r i n a (Tora) şi
e x e r c i ţ i u l legii j u d a i c e e r a u o p r i t e s u b p e d e a p s a d e m o a r t e .
D i s p u t a ţ i u n i i n t r e diferite o p i n i u n i n u s e ţ i n e a u d e frica p o l i ­
ţiei r o m a n e , p r i n u r m a r e a lipsit t o t t ë r ë m u l p e n t r u l u p t ă .
T o a t e a c e s t e a a t i n g e a u şi p e c r e ş t i n i , fiind j u d e i şi denşii ; d a r
n u e r a u n a d e v ă r a t m o t i v p e n t r u p e r s e c u ţ i u n e a a d e r e n ţ i l o r lui
I s u s d i n E v a n g h e l i e , j u d e i s a u p ă g ă n i , fiindcă R a b i n i i nici n u - 1
c u n o ş t e a u . A c e l e d o u e p e r s o a n e cu n u m e l e d e I e ş u (Isus) d e
c a r e p o m e n e ş t e T a l m u d u l in l o c u r i l e ş t e r s e d e c e n z u r ă , şi c a r i
e r a u a c u z a ţ i d e f e r m e c ă t o r i e şi d e c o n d u c e r e a p o p o r u l u i la
i d o l a t r i e , nu s u n t nici i d e n t i c i , nici c o n t i m p u r a n i , nici cu I s u s
al lui Matei, nici cu a c e l a al lui L u c a . A c e ş t i a par a fi fost n i ş t e
p r e d i c a t o r i in p o p o r u l d e j o s , a c ă r o r o r a ţ i u n i s u n t b a z a t e p e
d o c t r i n a m o z a i c ă şi r a b i n i c ă , fără a c o n ţ i n e c e v a o r i g i n a l . C h i a r
P a u l n ' a desfiinţat l e g e a lui M o i s e in m o d a b s o l u t , ci n u m a i
că a p u s c r e d i n ţ a asuprii i d e c l a r ă n d - o t o t o d a t ă in a r m o n i e c u
s e n t e n ţ ă r a b i n i c ă r e s p e c t i v ă , că l e g e a m o z a i c ă n u e o b l i g a t o a r ă
pentru păgăni.
Din s e c o l u l al I I - l e a T a l m u d u l p o m e n e ş t e m a i m u i t e d i s p u ­
taţiuni i n t r e E v r e i şi p ă g ă n i şi i n t r e E v r e i şi C r e ş t i n i . C e l e
dintei s e u r m a u t o t d e a u n a şi p r e t u t i n d i n e a in p a c e şi linişte, p r e ­
c u m a c e l e din sala d e c o n v o r b i r e c u n o s c u t ă s u b n u m e l e d e
Bei N i t r e p h i ( S a b a t 116); in d i s p u t a ţ i a i n t r e filosofii din R o m a şi
R a b i n i , c ă n d cei d i n t ă i u p u n e a u î n t r e b a r e a , d e c e D u m n e z e u
n u desfiinţează l u c r u r i l e divinizate şi a d o r a t e d e p ă g ă n i , d a c ă
acestea nu-i plac, precum soarele, luna, planetele, Rabinii r e s -
p u n d e a u l i b e r : D u m n e z e u n u v a strica c r e a ţ i u n i l e s a l e din c a u z a
u n o r p r e ş t i . D i s p u t e l e lui R a b a n G a m l i e l c u u n filozof şi c u
A g r i p a s (Aboda S a r a ) , d i s p u t e l e i n t r e R a b i I e h u d a c u î m p ă r a t u l
A n t o n i n u s ( S y n h e n d r i n , Helec), şi m u l t e a l t e l e . Mai puţin p a c i -
nic s e u r m a u d i s p u t e l e i n t r e I u d e i şi C r e ş t i n i , p r e c u m a c e l e a
ce a v e a u loc in sala d e c o n v o r b i r e la B e i A v i d o n , n n d e C r e ş ­
tinii t e r o r i z a u p e J u d e i . D e j a a t u n c e a , la i n c e p u t u l d e s v o l t ă r i i
c r e ş t i n i s m u l u i , a r g u m e n t u l principal p e n t r u d o c t r i n a c r e ş t i n ă
e r a t o r ţ a b r u t a l ă . Din s u s p o m e n i t u l pasaj ( S a b a t 116), d u p ă
r e s t a b i l i r e a p a s a g i i l o r s c o a s e d e c e n z u r ă , se v e d e , că R a b i n i i
aveau o opiniune mai favorabilă despre păgăni decăt despre
c r e ş t i n i , zicënd : «Aceşti din u r m ă c u n o s c l e g e a şi o l e a p ă d ă ,
cei dintei n u o c u n o s c şi o l e a p ă d ă » S a l o n u l d e Bei A v i -
d o n e r a g r o a z a R a b i n i l o r . R a b a i n t r e b a t d e c e nu v i n e la
B e i A v i d o n , zicea : « U n a r b o r e din d r u m imi face g r e u t ă ţ i (doc­
t r i n a m o z a i c ă nu m ë iartă). — S ă o d e s r ă d ă c i n ă m (prin d i s c u ţ i u n e ) .
A t u n c e a c e a p u s ă in loc ( E v a n g h e l i a ) i m i face g r e u t ă ţ i . M a r -
b a r Iosef s e l a u d a , că se b u c u r ă d e a m i c i ţ i a l o r , d e a c e e a n u
se t e m e , cu t o a t e a c e s t e a d u c ë n d u - s e acolo i n t r ' o zi a a j u n s
in p e r i c o l . I n t r a c t a t u l A b o d a S a r a se p o v e s t e ş t e : S a u i n t r e b a t
p e m o ş n e a g u l E l i e z e r b e n P o r t o , p e n t r u ce n u v i n e la Bei A v i ­
d o n ? E l r e s p u n s e : « S u n t b e t r ă n şi m ë t e m să n u m ë călcaţi
in p i c i o a r e » . A c e s t E l i e z e r z i c e : « U n d e e s a b i e , n u i d o c t r i n ă ,
unde e doctrină nu e sabie». Rabi Iehoşua ben Hanania, care
a a v u t o m u l ţ i m e d e d i s c u ţ i u n i cu p ă g ă n i , cu R o m a n i i n v e ţ a ţ i
( S y n h . 90) cu i n v e ţ a ţ i a l e x a n d r i n e n i (Nila 69), cu i m p ë r a t u l A d r i a n ,
şi fica s a (Hulin 60) s e t e m e a d e Bei A v i d o n . L a i n t r e b a r e a
lui A v i d o n , d e c e n u v i n e la Bei A v i d o n , r e s p u n s e I e h o ş u a :
« S u n t u n m u n t e d e o m ă t (cap s u r ) , î m p r e j u r u l m e u g h e a ţ ă ;
s u n t ca cănii cari n u latră, a c ă r o r m ă s e l e n u m a c i n ă » . Cu alte
c u v i n t e n u m a i a r e p u t e r e a , nici c u r a j u l d e a i n t e r p r i n d e p e ­
r i c u l o a s a d i s c u ţ i u n e la Bei A v i d o n .
P o v e s t e a lui P a v e l (Saul), că in c a l i t a t e a d e d i s c i p u l al lui
R a b a n G a m a l i e l ( F a p t e l e A p o s t o l i l o r 22, 3) e r a i n s ă r c i n a t d e
c ă t r e R a b i n i a p e r s e c u t a p e c r e ş t i n i i - j u d e i , n u s e p o a t e con­
s i d e r a ca d o v a d ă , că R a b i n i i a u p e r s e c u t a t in a d e v ë r pe c r e ş ­
tini, p o v e s t e a ă n s ă ş i n e ß i n d c u t o t u l afară d e i m p r o b a b i l i t a t e a .
I n s u ş G a m a l i e l d u p ă F a p t e l e A p o s t . (5 38) n u e r a d u ş m a n al
c r e ş t i n i l o r . P r o t e g i ă n d şi a p e r ă n d p e P e t r u i n a i n t e a t r i b u n a ­
l u l u i , p r e ş e d a t d e el i n s u ş ca P r i n ţ , a d e c l a r a t : « D a c ă c o n s i l i u l
s a u fapta este insuflată d e u n o m , a r e s a s e p e a r d ă ; d a c ă e s t e
d e la D u m n e z e u n u - l puteţi s u p r i m a » . D u p ă o b i c e i u l d e a t u n c e a
in a c a d e m i i l e i s r a e l i t e discipolul n ' a v e a d r e p t a p r o c e d a in c o n ­
tra principiilor inveţătorului sëu.
U n alt o b i c e i u r a b i n i c e r a , că nici u n i n v e ţ a t n ' a p u t u t să se
c o n t r a z i c ă , d e a c e e a n u p u t e m d e d u c e din c u v i n t e l e a p e r ă r i i
lui G a m a l i e l , in f a v o a r e a lui P e t r u , p e n t r u că c o n ţ i n u n fel d e
d u b i u s a u n e d u m e r i r e , c e e a c e e r a in c o n t r a p r i n c i p i u l u i s u -
p r e m al lui Gamaliel i n s u ş , care invaţă : «Aţine-te de dubiu»
(Abot. 1). Dar şi i n s u ş faptul că P e t r u sau Stefan sau i n s u ş
I s u s au fost daţi in j u d e c a t ă de către un tribunal I s r a e l i t nu e s t e
ancă constatat ; din contra tribunalele a c e s t e nici nu mai j u ­
d e c a u a t u n c e a p r o c e s e p e n a l e (vezi G e s e t z s a m l u n g d e s J u d e n ­
s p i e g e l s , p. 232).
(Al d o i l e a articol in «Anuarul» viitor).

SI F
Ă RĂDE SIMŢIRE...

Şi fără de simîire lungit vei fi p e scănduri

Cu g u r a încleştată, c u capul fără gânduri
Şi m u t şi surd şi r e c e .
Apoi la g r o a p a udă cadavrul t ë u ţi-or d u c e ,
Ţi-or pune d e a s u p r a u n s e m n s a u p o a t e - o cruce
Jos viermii vor petrece !

Ce viaţă s b u c i u m a t ă şi chin atăt de mare

Ai dus in astă lume, şi cătă frământare
S ă fi măni fericit.
La ziua c e a de pace c u m mintea ta s'avăntă
Un c e a s d e fericire e v e ş n i c a t a ţintă,
Gândeşte! ce sfârşit...

B . Giordano.
 ÂBRÂIÏI COHEN-BUCURESTEÂNU
1840 - 1 8 7 7

SCHIŢA BIOGRAFICA

deJM- ß C H W A R Z F E L D

A b r a m C o h e n zis şi B u c u r e ş t e a n u a fost din p u ţ i n i i b ă r b a ţ i

m o d e ş t i şi zeloşi, cari a d u s o v i a ţ ă d e l u p t ă şi activitate p e n ­
t r u b i n e l e şi p e n t r u p r o s p e r a r e a şi r e g e n e r a r e a I s r a e l i ţ i l o r
din ţară.
B u c u r e ş t e a n u a fost u n b u n p a t r i o t r o m â n . E l , l u c r ă n d m a i
c u s t ă r u i n ţ ă in c e r c u l E v r e i l o r , n u i n ţ e l e g e a , că l u c r e a z ă n u m a i
p e n t r u ei, ci că-şi s e r v e ş t e d e a d r e p t u l p a t r i a , c a r e t r e b u e s ă fie
t o t d e a u n a i n t e r e s a t ă la d e s v o l t a r e a şi i n t ă r i r e a t u t u r o r f o r ţ e ­
l o r ei, la p r o p ă ş i r e a şi l u m i n a r e a t u t u r o r fiilor e i , p e n t r u a-şi
f o r m a o p l e i a d ă d e b u n i şi v r e d n i c i p a t r i o ţ i din t o a t e c l a s e l e
s o c i a l e , fie ele cu ori ce v e d e r i s a u c r e d i n ţ e r e l i g i o a s e .
Afară d e a c e s t e B u c u r e ş t e a n u , c a r e e r a in r e l a ţ i i l e cele m a i
s t r ă n s e cu R o m a n i i , e r a a n i m a t d e u n e n t u z i a s m n o b i l p e n t r u
m ă r i r e a n u m e l u i d e R o m a n şi p o r n i t d e s e n t i m e n t e i n t i m e , şi
m ă n a t d e m i ş c a r e a g e n e r a l ă n a ţ i o n a l ă , el fu activ şi p e c ă m p u l
cel vast şi f r u m o s al l i t e r i l o r .
E l a fost p r i m u l E v r e u , c a r e a scris v e r s u r i in l i m b a r o ­
m a n ă şi n u o c u p ă locul din u r m ă in r o n d u r i l e t i n e r i l o r din a c e a
g e n e r a ţ i e c a r e c r e d e a , că t r e b u e s ă s c r i a c ă t ă v r e m e s u n t R o ­
m a n i şi p a t r i o ţ i .
Din i m p r e j u r ă r i l e r e l e v a t e , el m e r i t ă d e s i g u r a-i s e r e î m p r o s ­
p ă t a m e m o r i a , c u căt viaţa lui r e z u m ă o p a g i n ă din i s t o r i a
recentă a Evreilor-romăni.
 I

B u c u r e ş t e a n u s'a n ă s c u t in B u c u r e ş t i la 1840 d i n p ă r i n ţ i c u
s t a r e , p ă m e n t e n i r o m a n i . P r i m a i n s t r u c ţ i e a căpătat-o la o ş c o a l ă
particulară, dirigeată de u n dascăL sefardit. P u ţ i n răbdător din
fire, el nu-si c o n t i n u a m u l t ă v r e m e s t u d i i l e si s e d e t e c a r i e r e i
c o m e r c i a l e . C ă n d m a i apoi i s e prileji s ă i n t r e in m a i d e a p r o a p e
relaţii cu artiştii n o ş t r i d r a m a t i c i , p r i n s e g u s t p e n t r n s c e n ă şi
s e i n r o l â i n t r ' o t r u p ă r o m a n ă . C a a c t o r el c u c e r i s u c c e s e , d a r
n u t r e c u m u l t şi î n d e m n a t d e familia s a , s e r e t r a s e d e la t r u p ă
şi s e d e d i c a d i n n o u c a r i e r e i c o m e r c i a l e .
B u c u r e ş t e a n u e r a m i c d e s t a t , p l e ş u v şi n u t o c m a i cu t r ă ­
s u r i r e g u l a t e , n u m a i ochii i a v e a frumoşi şi e x p r e s i v i ; a ş a c ă
la p r i m a v e d e r e n u i n s p i r a m u l t ă s i m p a t i e ; c i n e anse a v u s e s e
ocazie a-1 c u n o a ş t e , i c a u t ă s o c i e t a t e a , p e n t r u c ă v o r b e a c u r g ë -
t o r şi c u m u l t spirit şi e r a i n t e l i g e n t , p ë t r u n z ë t o r şi cu idei n i ­
m e r i t e la m o m e n t u l o p o r t u n ; b o g a t in c a l a m b u r u r i , el î n t r e ţ i ­
n e a o s o c i e t a t e in m o d u l cel m a i p l ă c u t .
I p l ă c e a v i a ţ a p u b l i c ă şi e r a d o r i t o r d e a l u c r a p e n t r u b i n e l e
o b ş t e s c ; d e a c e e a el figura in m a i m u l t e s o c i e t ă ţ i , ce u r m ă r e a u
s c o p u r i filantropice şi p r e o c u p a t d e d o r i n ţ a d e a realiza o o p e r ă
s t a t o r n i c ă şi u n c e n t r u p e n t r u Israeliţii d i n ţ a r ă , c o n c e p u , el
cel dintei, i d e e a i n t e m e i ă r i i u n e i s o c i e t ă ţ i s i m b o l i c e i s r a e l i t e in
R o m a n i a , d u p ă m o d e l u l c e l o r f r a n c m a s o n i c e ; şi, in u r m a stă­
r u i n ţ e l o r d e p u s e , r e u ş i a p u n e in B u c u r e ş t i , in M a r t i e 1872, b a ­
zele societăţii «Zion». V e n i t ă i n t r ' u n m o m e n t , c ă n d c o m u n i t ă ­
ţile e r a u c ă z u t e i n o c o m p l e c t ă a n a r c h i e şi c ă n d m a i in t o a t e
l o c u r i l e , m a i t o a t e i n s t i t u ţ i u n i l e de c a r i t a t e şi i n s t r u c ţ i e a j u n ­
s e s e a fi i n d e r ă p ă n a r e şi p ă r ă s i r e , c ă n d d o m i n a a n c ă c r e d i n ţ a
că p r i n s t r ă d u i n ţ e la fapte p a t r i o t i c e , şi dovezi d e r o m a n i z a r e ,
E v r e i i işi v o r a t r a g e b u n ă v o i n ţ a R o m a n i l o r ; s o c i e t a t e a c o n c e ­
p u t ă p e a c e s t p l a n , t r e b u i s ă g ă s e a s c ă e c o u in t i n e r i m e a i n t e ­
l i g e n t ă şi s i m ţ i t o a r ă şi d e a c e e a mai toţi aceştia s e g r ă b i r ă a s e
g r u p a s u b steagul «Zionului».
Bucureşteanu in d o r i n ţ a d e a d a societăţii u n a v ë n t m a i m a r e
şi o niai m a r e putere de trăinicie se găndi a câştiga p e n t r u
c a u z a ei, p e d. Benj. F. Peixotto, c a r e v e n i t d e c u r ë n d ca
consul general al S t a t e l o r u n i t e in R o m a n i a , ş t i u a-şi c â ş t i g a
o s t i m ă şi c o n s i d e r a ţ i e î n a l t ă d i n p a r t e a t u t u r o r ; B u c u r e ş t e a n u
i n t e r v e n i n d p e l ă n g ă a c e s t b ă r b a t e n t u z i a s t şi z e l o s , n u fu g r e u
a-1 c â ş t i g a p e n t r u u n s c o p a ş a d e b u n şi f r u m o s . E l a c c e p t a
p r o p u n e r e a c u p l ă c e r e , d ă n d societăţii o o r g a n i z a r e a n a l o g ă c u
a c e e a a m a r e i înfrăţiri i s r a e l i t e a m e r i c a n e «B'nei B r i t h » . V a z a
d e c a r e s e b u c u r a a c e s t e m i n e n t b ă r b a t şi o r g a n i z a r e a ei c a
s o c i e t a t e s i m b o l i c ă i a s i g u r a s u c c e s u l ; in s c u r t t i m p ea s e r a ­
mifică in m a i t o a t e o r a ş e l e d i n ţ a r ă şi s e v e r ş i a c t e d e i n a l t ă
c a r i t a t e ; s e opinti l a r e i n f i i n ţ a r e a ş c o a l e l o r s a u s p i t a l e l o r î n ­
c h i s e şi d ă d u u n , i m p u l z d i r e c t şi i n d i r e c t la î m p l i n i r e a m u l t o r
fapte n o b i l e şi f r u m o a s e , p r o d u c â n d u n s t i m u l i n t r e c o r e l i g i o ­
n a r i şi p r o v o c â n d astfel înfiinţarea u n u i i n s e m n a t n u m ë r d e
s o c i e t ă ţ i , d i n t r e cari, c e l e zise f r a t e r n e p e n t r u c ă u t a r e a m e m ­
b r i l o r b o l n a v i işi m a i c o n t i n u ă e x i s t e n ţ a şi î m p r ă ş t i e m u l ţ i
1
b i n e in c l a s e l e d e mijloc şi c e l e s e r m a n e ) .
S o c i e t a t e a «Zion» Î n s u ş i s'a a f i r m a t cu t ă r i e , ea a c h e l t u i t pană
azi peste un milion de lei p e n t r u s c o p u r i d e b i n e f a c e r e , d e in­
s t r u c ţ i u n e şi d e p a t r i o t i s m , c u m p e n t r u a m b u l a n ţ a «Zion» in
r e s b o i u l r u s o - r o m ă n o - t u r c d e la 1877 ; la cari s e a d a u g ă o s e ­
r i e d e a j u t o a r e d e o s e b i t e d i n u n fond a n u m e p e n t r u d o t a r e a
v ë d u v e i m e m b r u l u i d e c e d a t , c u o t a x ă c a r e , pană l a o v r e m e ,
e r a fixată l a 1000 l e i , e a r f o n d u l g e n e r a l al societăţii a t i n g e
s u m a d e 40,000 l e i , afară d e f o n d u r i l e s p e c i a l e a l e s e c ţ i u n i l o r
2
zise «şcoli» ) .
D a c ă deja o iniţiativă f r u m o a s ă şi b u n ă in s i n e e s t e u n m e r i t ,
c u a t ă t m a i m u l t c ă n d i n s t i t u ţ i a p l ă n u i t ă s'a r e a l i z a t , p r o -
d u c ë n d r e z u l t a t e fericite. A c e a s t a e s t e s p r e v e c i n i c a o n o a r e a
a c e l u i ce a u r z i t - o i n t e i .
B u c u r e ş t e a n u a fost i n t e i u l p r e ş e d i n t e al socielăfii, apoi o
v r e m e v i c e - p r e ş e d i n t e şi a c o n c u r a t m u l t la î n t ă r i r e a şi d e s -
v o l t a r e a e i , a t ă t p r i n a c t i v i t a t e a ce d e s f ă ş u r a a t u n c i c ă n d o a c ­
tivitate v i e e r a m a i d e t r e b u i n ţ ă , căt şi p r i n a n i m a ţ i u n e a c u -
v ë n t u l u i s ë u . A l ă t u r e a c u a c e s t e calităţi p r e ţ i o a s e , el a v e a s l ă ­
b i c i u n e a a c r e d e , c ă i d e e l e s a l e s u n t c e l e m a i j u s t e şi c ă v o ­
i n ţ a lui t r e b u e s ă fie t o t d e a u n a t r i u m f ă t o a r ă . E l s e p a s i o n a l a

1) Explicarea acestui fapt l-am dat in al meu «Studiu asupra societăţilor simbolico»
«An. p, Is.» 1879, III, p. 105.
2) Vezi Buletinele societăţii şi in special Buletinul din 1884, care conţine Raportul pre­
zentat la .Adunarea generală a Soc. de fostul ei secretar general d. Dr, E. SchwarafeUl.
a ş a ocazii atăta, că p e r d e a din v e d e r e s c o p u l p r i n c i p a l , c r e ­
z ë n d , ca m u l ţ i alţi, c ă t o a t e a r c u l m i n a i n t r ' o i d e e s a u c h e s t i e
c a r e t e p r e o c u p ă i n t r ' u n m o m e n t d a t . E l işi c u r m a z e l o a s a s a
activitate din a ş a p r i c i n i , p r o v o c a t c h i a r in p a r t e la a c e a s t a ,
p r i n a s t u ţ i a a c ă ţ i v a n u m a i p u ţ i n i « Î n c ă p ă ţ â n a ţ i » ; d a r a b i a la
1874, c ă n d e x i s t e n ţ a societăţii e r a d e j a a s i g u r a t ă p r i n m u l t e e l e ­
m e n t e n o u e şi s p o r n i c e .
M e r i t u l , ce şi 1-a d o b â n d i t B u c u r e ş t e a n u p r i n c r e a ţ i u n e a s o ­
cietăţii «Zion» e s t e u n m e r i t d u r a b i l , e s t e u n m o m e n t i m p o r ­
t a n t in istoria r e c e n t ă a E v r e i l o r - r o m ă n i , c e n u v a p u t e a fi
trecut cu v e d e r e a .
D a c ă n a m d i s p u n e d e a ş a p u ţ i n e forţe a d e v ă r a t a c t i v e , inteli­
g e n t e şi c u s i m ţ a l e s şi d e a m fi a v u t in m o d s t a t o r n i c in f r u n t e a
societăţii v r ' u n b ă r b a t in a d e v ă r s u p e r i o r şi in afară d e influ­
e n ţ e j o a s e , s o c i e t a t e a a r fi făcut e p o c ă , a r fi i n s e m n a t o e r ă
n o u ă in istoria n o a s t r ă m o d e r n ă .

B u c u r e ş t e a n u a fost c ă s ă t o r i t , d a r n u fu fericit in c ă s n i c i a sa,

d e ş i işi i u b e a soţia şi e r a i u b i t d e e a . E! e r a c h i n u i t d e o fu­
r i o a s ă g e l o z i e , şi a m ă r a fără c u v e n t t i n e r e ţ e l e n o b i l e i , g i n g a ­
ş e i , f r u m o a s e i şi b l â n d e i s a l e soţii, a c e a L u ţ i c ă p e c a r e o
c â ş t i g a s e p r i n v e r s u r i l e ce e a i i n s p i r a . N e f e r i c i t a f e m e e a t i n s ă
i n m o d p r o f u n d d e s c e n e l e lui d e g e l o z i e , işi p e r d u e c h i l i b r u l
?
m i n ţ i i ; e a r e l , c a r e n u i n c e t a s e a o iubi c u a r d o a r e a t i n e r e ţ i i ,
suferi a m a r s u b a c e a s t ă l o v i t u r ă a s o a r t e i şi d e v e n i t o t m a i
l ă n c e d , t o t mai v e ş t e d , ă n c ă t işi sfirşi zilele p r i n t r ' o ftisie p u l ­
m o n a r ă , in B u c u r e ş t i , la 24 I a n u a r i e 1877, l ă s ă n d in u r m ă
d o i copilaşi, fără v r e o a v e r e .
I n m o r m ë n t a r e a a v u l o c c u o zi in u r m ă . C o n v o i u l e r a s u ­
p e r b . O l u m e n u m e r o a s ă şi d i s t i n s ă s e i n t r u n i s e la a c e a t r i s t ă
s o l e m n i t a t e , s p r e a-i d a u l t i m u l c o n d u c t pană la c i m i t i r u l con­
g r e g a ţ i e i s p a n i o l e d e la F i l a r e t , u n d e işi a r e u l t i m u l l ă c a ş .
S o c i e t a t e a «Zion» e r a in c o r p o r e ; d e n s a , apoi, s p r e a-şi m a n i f e s t a
s e n t i m e n t e l e ei d e g r a t i t u d i n e , h,otărî a-i o n o r a m e m o r i a prin
litografiarea portretului seu intr'un n u m ë r i n s e m n a t d e e x e m ­
p l a r e , cu i n s c r i p ţ i a : A. C. Bucureşteanu, prim-fundator al
societăţii «Zion».
 II

A c t i v i t a t e a l i t e r a r ă a lui B u c u r e ş t e a n u , a l t m i n t e r e a m o d e s t ă ,
c o n s t a din c ă t e v a poezii l i r i c e , c u p l e t e c o m i c o - s a t i r i c e , s c e n e l e
t e a t r a l e şi o c o l e c ţ i e d e a n e c d o t e .
T r ă i n d i n t r ' u n t i m p c ă n d s i m ţ u l n a ţ i o n a l i n c e p e a să v i b r e z e
c u p u t e r e in i n i m a fiecărui R o m a n , el c r e d e , ca a t ă ţ i a alţii,
c a o d a t o r i e p a t r i o t i c ă d e a s e s t r ă d u i la m ă r i r e a b a g a j u l u i a n c ă
m i c al l i t e r a t u r e i r o m a n e , s p r e a d o v e d i E u r o p e i civilizate, c ă
la p o a l e l e C a r p a ţ i l o r t r ă e ş t e u n p o p o r c u l t , t a l e n t a t şi plin d e
v i a ţ ă . In t e n d e n ţ a c a n t i t ă ţ i i , c a l i t a t e a c ă z u p e p l a n u l din u r m ă
şi g r ă u l a b i a s e m a i v e d e a d i n n e g h i n ă . Miile şi m o d e l e r e l e ,
a v u r ă d r e p t c o n s e c v e n ţ ă firească c o r u p e r e a b u n u l u i s i m ţ al p u ­
b l i c u l u i c e t i t o r şi t r e b u i r ă s ă s e d u c ă p e poeţii cei m a i d o t a ţ i .
D a c ă g l o r i a se p o a t e c â ş t i g a a ş a d e ieftin, la ce a t ă t a o s t e n e a l ă
d e a-şi a p r o f u n d a s u b i e c t u l , d e a a l e g e idei i n t r e idei şi ale
a c o m o d a o h a i n ă t r a i n i c ă şi f r u m o a s ă ?
N u n e p u t e m dar, a ş t e p t a in a c e a s t ă e p o c ă d e f r ă m â n t a r e şi
t r a n z i ţ i e , la p r o d u c ţ i u n i m a e s t r e din p a n a u n u i t ë n ë r e n t u z i a s t ,
ce-i d r e p t d o t a t d e n a t u r ă , d a r fără s p r i j i n u l u n o r c u n o ş t i n ţ i
s e r i o a s e , d e f e c t u l p r i n c i p a l al g e n e r a ţ i e i t r e c u t e .
B u c u r e ş t e a n u a fost din r ë n d u l a c e s t e i j u n i m i şi p r o d u c ţ i u -
n i l e sale p o e t i c e deşi p o r n i t e din s e n t i m e n t e r e a l e şi vii, p o a r t ă
p e c e t e a t i m p u l u i şi a m e d i u l u i in c a r e s ' a u n ă s c u t . E l e a u fost
g u s t a t e d e p u b l i c şi o c u p a r ă u n l o c d e o n o a r e in d i v e r s e l e şi
n u m e r o a s e l e e d i ţ i u n i ale m u l t r e s p ă n d i t e l o r colecţii d e «cân­
t e c e n a ţ i o n a l e » i n t i t u l a t e « D o r u l » şi « A m o r u l » . P u s e in m u ­
zică d e c o m p o z i t o r i t a l e n t a ţ i , c a r i l e - a u d a t m e l o d i i f r u m o a s e
ş i u n colorit a d e v ă r a t n a ţ i o n a l , poeziile lui B u c u r e ş t e a n u a u a v u t
1
m a r e r e s u n e t şi d e s f ă t e a z ă a n c ă astăzi m u l t ă l u m e ) .
P o e z i i l e sale lirice s u n t s c r i s e s u b i n s p i r a ţ i a c e a mai fru­
m o a s ă , d a r n u a j u n g la i n ă l ţ i m e a s e n t i m e n t e l o r c e - l a n i m a u .
C e l e m a i r e u ş i t e şi m a i d e s c a n t a t e s u n t : «S'o vezi m a m ă n ' o
m a i uiţi» şi «Căt t e - a m i u b i t » , deşi la a c e s t e a v ë n t u l n u e
d e s t u l d e m a r e şi s u f e r ă d e p ă c a t u l g e n e r a l al t i m p u l u i in c a r e
a u fost c r e a t e , d e n e g l i g e n ţ a in î n t r u p a r e a i d e e i . C i t ă m aci u n a

') Talentele muzicale stand pe atunci la dispoziţia fabricatorilor de versuri, asupra

lor cade mai ales vma, căci prin o muzică frumoasă contribueau la perpetuarea unui gust
corupt şi predilecţia pentru versuri proaste.
din aceste poezii, ca cetitorii să poată j u d e c a prin ei insuşi intru
căt a reuşit in poezia lirică :
Mii de steluţe strălucitoare Mai vrei dovadă d'a m e a iubire?
Iţi poate spune căt t e - a m iubit, Citeşti-mi fruntea c e s'a încreţit,
Şi luna dalbă şi mândrul soare, Intreabă-ţi m i n t e a şi-amea simţire
Căci lor a d e s e a m'am tăinuit ; . Căci e l e - s c a u z a de t e - a m iubit;

Şi flori şi frunze şi iarba v e r d e Ear inimioara-mi cu lungi s u s p i n e

Iţi poate s p u n e căt t e - a m iubit, Iţi v a respunde c u căt amor.
Şi cătă plantă pe c ă m p se v e d e Pre căt şi ochi-mi iţi pot spune
1
Cu-a m e l e lacrimi eu le-am stropit. Că pentru t i n e - s gata să m o r ) .

P e cănd făcea parte din teatru, el scrise mai m u l t e cuplete-

c o m i c o - s a t i r i c e , cari au fost ades aplaudate şi cu entuziazm
primite de publicul amator de mărunţişuri şi doritor d e dis-
tracţiuni uşoare, in v e d e r e a cărora au şi fost scrise. U n e l e din
a c e s t e căntice mai desfată şi azi pe publicul c e caută distrac-
iiuni in cafenele căntănde şi mai alimentează cu s u c c e s unele
s c e n e din provincie. Astfel parodia cântecului «Găndul m e u la
t i n e sboară» ce poartă titlul «Cu g o l o g a n u l » ; cupletele «E vorbă
de chimir», «Mai rëu te strici cănd vrei să te dregi», e t c . , etc.,
bucăţi cari işi au şicul lor şi s e disting chiar prin u n e l e strofe
reuşite.
S ă cităm ultima strofă din «Găndul m e u la tine sboară» :
In astă ţară de pocinoguri,
U n d e m i n c i u n a o duce 'n s t o g u r i ,
Era un m a r e p a l a v r a g i u ,
U n om prea ţanţoş şi moftangiu,
El a v e a ţara v a c ă lăptoasă,
V o e a s'o v a z ă căt mai mult stoarsă,
A c u m a a n s e i s'a 'nfundat,
Dar nu 'ncetează el de cântat:
Găndul m e u la tine ssboară
Portofoliu r e g r e t a t ,
A m e a glavă-i mai uşoară
Vai, de cănd m'ai alungat ').

N u c u n o a ş t e m toate cântecele satirice şi g l u m e ţ e ale lui B u ­

cureşteanu, dar ştim că trec cu m u l t peste numërul de trei,
căte a m pomenit mai s u s .
T o t de pe v r e m e a participării sale la teatru datează şi căteva

') Muzica de Flechtenmacher. Publicate mal toate in colecţii de «Dorul» sau «Amorul»
*) Extrasă din «Dorul junimeir, Focşani 1865, p. 75.
şansoxiete c o m i c e , r ë m a s e n e t i p ă r i t e , şi o m i c ă c o m e d i e « U r -
d u b e l e a şi n o r o c u l » , c a r e a v ë z u t l u m i n a a b i a la 1873 ( B u c u ­
r e ş t i , t i p . L a b o r a t o r i l o r r o m a n i , 12°, 2 3 p g ) .
A c e a s t ă c o m e d i e - f a r s ă e s t e l u c r a r e a lui c e a m a i r e u ş i t ă , s c r i s ă
anse a s e m e n e a intr'o limbă cam împestriţată, c u m se mai obici-
n u e a p e a t u n c i . F i g u r a lui U r d u b e l e a e s t e a d e v ë r a t c o m i c ă ,
d a r u n t i p n u t o c m a i scos d i n v i a ţ ă . C u m i n t r ă p e s c e n ă acesta,
s e r e c o m a n d ă astfel :
S u n t om cu carte Dulap de carte
Sunt inveţat E capul m e u
Dar... din pëcate Şi pe rost toate
Amploiat, Le c u n o s c e u .

Caligrafie Alexandrie
P r e a bine ş t i u , Şi Halima
Cirilic fie- Şi istorie
S ă citesc ş t i u , Canturi de s t e a ,

Jălbi şi c o n t r a c t e S u n t om cu carte
De fel de fel, S u n t inveţat,
L e - a m copiate Dar .. din p ë c a t e
In portofel, Amploiat.

D u p ă a c e s t e s t r o f e , cari c a r a c t e r i z e a z ă foarte b i n e s t a r e a c u l ­
t u r a l ă a m a j o r i t ă ţ i i foştilor f u n c ţ i o n a r i r o m â n i , U r d u b e l e a , a c e s t
b u r d u f d e c a r t e , işi t r ă d e a z ă i d e a l u l , s u g e r a t d e l e c t u r a s a , c e
n u i e ş e a din c e r c u l l i t e r a t u r e i p o p u l a r e . E l v o e ş t e a fi c a :
Şahambama, Şahambamâ
A c e l vestit din Halima,
Carele orice dorea,
î n d a t ă i se şi împlinea.

D o m i n a t d e o a t a r e d o r i n ţ ă , U r d u b e l e a se a v e n t u r e a z ă i n t r ' o
c a s ă s t r e i n ă , p e t e m e i u l u n e i a d r e s e fără n u m e , c e o g ă s i i n ­
t r ' o g r ă d i n ă p u b l i c ă . E l d e t e a c o l o d e o m a s ă p u s ă şi s e a ş e z ă
p e m ă n c a r e şi b e u t u r ă şi-şi p e t r e c u in linişte ca şi c u m a r fi
i n c a s a l u i . P e c ă n d el i n o a t ă in iluzii, se v e d e întrerupt
p r i n s o s i r e a g a z d e i cu a m a n t u l ei, c a r e şi-a p u s d e g ă n d s'o
p ă r ă s e a s c ă şi c a u t ă s'o î n d u p l e c e d e a l u a p e u n a l t u l in c ă ­
s ă t o r i e , p r i m i n d d e la el o s u m ă d r e p t z e s t r e . P r e z e n ţ a lui
U r d u b e l e a d e s c o p e r i t ă , a m a n ţ i i r e u ş e s c a s e i n ţ e l e g e şi U r d u ­
belea devine logodnicul gazdei.
A c e s t a e c u p r i n s u l p i e s e i , c a r e in i n t r e g l u a t ă , n u e l i p s i t ă
d e efect. A d e s e a v o r b e n e s i l i t e , s p i r i t u a l e , işi a u h a z u l lor şi
provoacă un ris involuntar. Dialogul amanţilor a n s e e cam
s l a b şi d e s n o d ă m e n t u l , d e ş i n u silit, nu p r e a c o r e s p u n d e i n -
templărilor de pe scena reală.

B u c u r e ş t e a n u fiind din n a t u r ă u n s p i r i t v e s e l şi i n ţ e p ă t o r , el c u l ­
t i v a c u p r e d i l e c ţ i e anecdota şi p u b l i c a o m i c ă colecţie d e a t a r i
producţiuni intelectuale, parte scornite de el, parte prelucrate.
E l e a p ă r u r ă i n t r ' u n C a l e n d a r p e a n u l 1874 ') şi c a b r o ş u r ă
s e p a r a t ă in a c e l a ş a n , s u b titlul : « B u c h e t u l , c u l e g e r e d e a n e c ­
d o t e , e t c . d e A. C. B.»
Nu toate aceste anecdote sunt povestite cu o indemănare
e g a l ă ; m a i a l e s a r fi g r e u să j u d e c ă m d u p ă ele d a r u l lui d e
a p o v e s t i . U n e l e s u n t in a d e v ë r b i n e p o v e s t i t e — u n m e r i t m a r e
in a c e s t g e n l i t e r a r — şi n u l i p s e s c a p r o d u c e efectul d o r i t .
S ă c u l e g e m şi n o i c ă t e v a floricele din a c e s t b u c h e t , s p r e a
le putea aprecia noi inşi-ne valoarea.
Doi l e n e ş i , v o r ß e a u intre ei, unul î n t r e b ă pe c e l a i t :
— Ce-ţi place mai mult, s o a r e l e s a u l u n a ?
«Ce întrebare ! L u n a jmi place mai m u l t .
—' De c e ?
«Fiindcă e a imi l u m i n e a z ă noaptea, şi m ë î m p i e d i c ă s ă - m i sparg
c a p u l ; pe cănd s o a r e l e n u apune d e c ă t numai cănd se face z i u ă , cănd
n u mai a v e m nevoe de el.
*

Doi advocaţi se c e r t a u cu furie.

— N u v ë temeji, zise unul din c u n o s c u ţ i către cei ce-i p r i v e a u , căci
advocaţii sunt ca tăişurile foarfecilor: unul pe altul nu s e t a e , dar vai
de cel ce intră in mijloc !

O domnişoară, inimă e s c e l e n t ă , ca toate d o m n i ş o a r e l e , se v ă i t a intr'o

seară că se g ă s e ş t e s i n g u r ă pe lume :
— Ah ! s c u m p a m e a , zise e a către o a m i c ă a sa s t r ă n g e n d u - i m ă i n e l e
c e ne v o m face fără m u m e ?
«Vom deveni şi noi m u m e la rondul n o s t r u .

Pe Nastratin H o g e a ël d e ş t e p t ă c i n e v a o d a t ă din somn pe la miezul

nopţii, pentru a-1 inconoştiinţa despre m o a r t e a n e v e s t e i sale. El adoarme
e a r ă ş i . z i c e n d : «Ah! căt de î n t r i s t a t v o i u fi m ă i n e , cănd më v o i u s c u l a » .

1) Calendarul anecdotelor noi şi vechi compuse, traduse si culese pe anul 1875 de A.

. B., tip. Anton Măneseu, 12°, 46 p. . „\ v t , —,-.
 U n u l s'a i m b ă t a t intr'o c â r c i u m ă şi, c ă z e n d fără simţire pe un s c a u n ,
adormi. Dupăce se d e ş t e p t a şi c e r u s o c o t e a l a , cărciumarul i pretinse
pentru 6 o c a de vin 12 franci. «E p e s t e putinţă, r e s p u n s e muşteriul,
stomacul m e u n u ia mai mult d e c ă t 5 oca» — Tocmai d e a c e e a ţi s'a
u r c a t a d'a 6-ea in c a p , zise cărciumarul.
Beutorul rise şi plăti.

U n confesor intrebâ pe un soldat c e se confesa, dacă postise. — Ba

m u l t ancă, r e s p u n s e el : am petrecut a d e s e a şi căte 8 zile fără s ă m ă ­
n â n c c e v a . — «Dar dacă ai fi avut. z i s e confesorul, ai fi m â n c a t ? » —
N e g r e ş i t , r e s p u n s e soldatul. — «Insă, a d a u s e confesorul, lui D - z e u n u - i
place a s e m e n e a posturi sforţate». — Zëu, r e s p u n s e soldatul, mie şi mai
m u l t nu-mi plac, părinte.
* *
U n inveţat, deranjat mai t o t d e a u n a in c a l c u l e l e lui, prin ţipetele co­
piilor, e s c l a m â : Aş iubi foarte mult copii, dacă n'ar a v e a g r e ş a l a de a
v e n i pe l u m e aşa de tineri.

O vizitatoare a balurilor de la s a l a S l ă t i n e a n u a fost c o m p l i m e n t a t ă

p e n t r u a l b e ţ e a dinţilor ei.
— Oh, a c e a s t a nu e de loc de m i r a r e , zise o amică intimă a d o m n i ­
şoarei, fiindcă i scoate in fiecare s e a r ă inainte de a se c u l c a , ea are
mare uşurinţă de a-i ţine in stare b u n ă .

Un tată s e intorcea a c a s ă d i n p r e u n ă c u fiul s ë u , care m ă n a caii de

la căruţă. Ou t o a t e p o v e ţ e l e tatălui s ë u , fiul g o n e a foarte tare. T a t ă l
pierzënd răbdarea, zise fiului s ë u : «Să më fiu purtat şi e u c u părinţii
m e i tot astfel, m'ar fi inveţat ei minte».—Cine ştie ce fel de părinţi de
ispravă vei fi avut şi d-ta, respunse fiul neascultător.—«Mai de ispravă
d e c â t ai tëi., b l e s t e m a t u l e , i respunse tatăl necăjit».
*

— Pentru c e sunt hoţii mai cu m i n t e decăt m e d i c i i .

«Pentru că, c ă n d p l e a c ă ' de u n d e v a , ştiu c e le l i p s e ş t e celor din
c a s ă , pe cănd Doctorii n u ştiu.

U n amic bun de c a s ă intrebâ odată pe o m i c ă fetiţă de ş e a s e ani:

— Pe cine iubeşti mai mult, pisica s a u păpuşa ? Mititica sta pe g â n ­
duri şi nu c u t e z a să r e s p u n z ă ; apoi e a zise foarte incet la u r e c h e a
intrebătorului : «Uite, i u b e s c mai m u l t pe pisica, dară, să n u spui ni­
m i c păpuşei».
*

— Bine Ioane, er ţ i - a m dat 2 franci, ce ai făcut cu ei ?

«Vezi că.... unul datoram cuiva şi....
— Şi u n u l ?
«Şi unul.... unul.... unul l-am băut, căci m i - a fost frică c a să nu-1
cheltuesc.
 AB BAM COHEN-BPCUBEŞTEANP 153

— D o m n u l e director, e u rup contractul, c ă c i a m ajuns bătaie de j o c ,

după ce j o c de 35 de ani amoreze, astăzi d-nu regisor imi dă un rol
d e bucătăreasă şi la o flecariţă de 15 anişori pe amoreaza. E u , artistă
betrănă, să ajung să j o c b a b e l e ? ! !
*

Oarecine a zis către u n v e c i n al s ë u : «Dece insori a ş a de t i m p u r i u

pe fiul d-tale ? T r e b u e a lăsat s ă se mai c o a c ă la minte». — Dar tocmai
asta n u v o i u s'o aştept, réspunse tatăl, că d a c ă işi va veni fiul m e u
iu minte, atunci d e s i g u r c ă n u se va mai insura niciodată.
*

O fată betrănă care voia să fie tot t ë n ë r a la 40 de ani, zicea c ă e

n u m a i de 25 de ani.—O ştiu, respunse un g l u m e ţ , căci sunt 15 ani de
cănd o tot spui aceasta.

U n amploiat de la minister se certa c a m tare cu fiul s e u .

— A m făcut toate pentru a te a d u c e aci ! striga t a t ă l fiindcă el era
r

surd (nu fiul ci tatăl). A m cheltuit tot ce t r e b u e a pentru a-ţi da e d u -

cajiune strălucită V o e a m să te trămit la vro-o şcoală in s t r e i n ă -
tate, eară t u nu î n ţ e l e g e a i nici de c u m ! tu eşti un m ă g a r ! . . . . T u nu
vei fi niciodată b u n de c e v a Voiu stărui să intri la vre-un post
aci in minister!...
*

S e ştie că l i m b e l e orientale s e scriu de la dreapta la stănga, pe cănd

ale. noastre de la s t ă n g a spre dreapta. U n bibliotecar ignorant, gă«i o
carte ebraică, şi neştiind c u ce titlu să o pună in c a t a l o g u l sëu, s c r i s e
pe listă :
«O carte, la care î n c e p u t u l este la finit».
*

Fiul unui ţeran t r e b u e a să se insoare, i era grozav de frică de i n s u -

rătoare şi p l â n g e a de foc. Tatăl voi să-1 î n c u r a j e z e şi-i zise :
— Da bine, nătărăule, ia p r i v e ş t e - m e , e u n u m'am insurat ?
«Da, suspina j u n e l e , tata a luat pe mama, asta o î n ţ e l e g şi e u , dar
să ia c i n e v a o femee s t r e i n ă ? . . .

C u m v e d e m B u c u r e ş t e a n u a fost un bărbat dotat de natură,

folositor umanităţii, şi moartea lui prematura a deşteptat c u
drept regrete g e n e r a l e .
 RÂNDUNICA
N A R A Ţ I U N E T R A D U S A D I N L I M B A G E R M A N A

de J. p . J3ALLY.

I n t r ' o c a s ă v e c h e d i n s t r a d a P a n t o f a r i l o r din C o l o n i a p e R i n
s e s t a b i l i s e r ă n i ş t e r ă n d u n e l e , c a r i , in c i u d a s t ă p â n e i c a s e i , f ă ­
c e a u m a r e n e c u r ă ţ e n i e ; d e a c e e a e a işi r u g a p e b ă r b a t u l ei,
c i n s t i t u l p o s t ă v a r B a l d r i a n S c h m i t t ca s ă s t r i c e c u i b u l r ă n d u -
nelelor. Acesta era tocmai să implinească dorinţa soţiei sale,
c ă n d se simţi a p u c a t d e b r a ţ .
—• D o m n u l e S c h m i t t , c e vrei s ă faci ? ël i n t r e b â o v o c e t e n e r ă .
D. Schmitt se intoarse supărat.
« A ! zise e l , d - t a e ş t i , d-le P o h l . R ă n d u n e l e l e fac a t ă t a n e ­
c u r ă ţ e n i e , i n c ă t soţia m e a d o r e ş t e ca s ă le g o n e s c .
— S ă n u faci u n a ca a s t a , d - l e S c h m i t t . Cel v i r t u o s a r e m i l ă
şi d e a n i m a l e zice R e g e l e î n ţ e l e p t . L a s ă r ă n d u n e l e l e in p a c e !
«Căt d e s p r e m i n e , aş fi foarte m u l ţ u m i t s ă le l a s , d a r s o ­
ţia m e a
— Iau a s u p r ă - m i r e s p u n d e r e a . D - n a s o ţ i a d-tale n u va r e s ­
p i n g e r u g ă c i u n e a m e a , d a c ă v o i u i n t e r v e n i la d-ei p e n t r u r ă n ­
dunele.
D - n a S c h m i t t c a r e a u z i s e din b u c ă t ă r i a t o a t ă c o n v o r b i r e a , i e ş i
a f a r ă . — D - t a ai o i n i m ă b u n ă , d - n ă S c h m i t t , zise P o h l , aibi d a r
m i l ă d e s ă r m a n e l e p ă s ă r e l e ! Voiu p u n e o s c ă n d u r i c ă s u b c u i b ,
p e n t r u ca t i n d a d - t a l e s ă n u fie m u r d ă r i t ă .
— F i e , r e p l i c ă d - n a S c h m i t t , p e n t r u că t e r o g i a t ă t a p e n t r u
r ă n d u n e l e , s ă n u le s u p ă r ă m , ci s ă le l ă s ă m in p a c e .
« V ă m u l ţ u m e s c , d - n ă S c h m i t t , şi v e ţ i v e d e a c ă m ë v o i u
arëta odată recunoscător pentru aceasta !
 D - n u l S c h m i t t l ă s a d i n m ă n ă p r ă j i n a c u c a r e v o e a să s t r i c e
c u i b u l şi soţia sa, s a l u t â n d in m o d a m i c a l p e t ê n ë r u l P o h l , s e
r e t r a s e in b u c ă t ă r i e .
B e n i a m i n P o h l , u n j u n e d e v r ' o 20 d e a n i , e r a orfan d e
t a t ă şi d e m a m ă . T a t ă l s ë u , o d a t ă a v u t , i d ă d u s e o c r e ş t e r e
f o a r t e î n g r i j i t ă . C ă n d b ă i a t u l e r a d e 15 a n i , v o r b e a şi s c r i a
p e r f e c t e n g l e z e ş t e , f r a n ţ u z e ş t e şi i t a l i e n e ş t e şi d o b â n d i s e şi d i ­
ferite a l t e c u n o ş t i n ţ e . D a r e a t ă că-i m u r i r ă u n u l d u p ă a l t u l p ă ­
r i n ţ i i . A v e r e a ce l ă s a r ă n u e r a c o n s i d e r a b i l ă şi a b i a a j u n s e ,
s p r e a a c o p e r i c h e l t u e l i l e î n t r e ţ i n e r i i lui B e n i a m i n in t i m p u l
c e l o r 3 a n i , căt d u r ă u c e n i c i a lui. B e n i a m i n d e v e n i in c u r ë n d
favoritul p a t r o n u l u i s ë u , astfel i n c ă t a c e s t a , d u p ă c e t ë n ë r u l
şi-a d o b â n d i t n o v i c i a t u l , ël o p r i ca c o r e s p o n d e n t şi i fixa u n
s a l a r i u î n d e s t u l ă t o r . D a r din n e f e r i c i r e d u p ă doi ani m u r i s t ă ­
p â n u l s ë u şi p r ă v ă l i a s e î n c h i s e . Cu t o a t ă a b i l i t a t e a sa, B e n i a ­
m i n n u p u t u d o b â n d i u n alt p o s t , in c a r e să-i fie p e r m i s a o b ­
serva odihna Sâmbetei, după poronca D o m n u l u i . Deaceea tre­
b u i s ă t r ă e a s c ă din e c o n o m i i l e sale şi i n t e r v e d e a cu g r o a z ă
t i m p u l , c ă n d a c e s t e a a r fi d e t o t c o n s u m a t e .
I n n o a p t e a ce u r m ă zilei in c a r e B e n i a m i n a p ë r a s e c u i b u l
r ă n d u n e l e l o r , i se p ă r u in vis că s t a d i n a i n t e a c u i b u l u i d e
r ă n d u n e l e privind păserelele c u m d o r m e a u . Deodată se deştepta
m a s c u l u l , privi p e j u n e l e cu ochii lui c u m i n ţ i şi-i v o r b i : « P r i n
m i n e vei dever.i f e r i c i t ! » D e ş t e p t ă n d u - s e d i m i n e a ţ ă , B e n i a m i n
n u s e p u t u apoi opri d e a n u s u r ă d e a d u c e n d u - ş i a m i n t e d e
v i s u l s ë u , anse, l u c r u c u r i o s , a c e s t vis n u v o e a să-i i a s ă d i n
minte.
V a r a e r a p e sfârşite şi se a p r o p i a t i m p u l in c a r e r ă n d u n e l e l e
o b i c i n u e s c a i n t r e p r i n d e c ă l ă t o r i a lor s p r e s u d .
I n n o a p t e a u r m ă t o a r ă , B e n i a m i n n u p u t u să d o a r m ă , ël u r ­
m ă r e a n e î n c e t a t g ă n d u l la acel v i s . S e s c u l a d a r , l u ă o f ă ş i o a r ă
d e h ă r t i e şi s c r i s e p e e a cu o s c r i e r e m i c ă in l i m b a i t a l i a n ă :
« U n j u n e d e 20 d e a n i , d e r e l i g i u n e m o z a i c ă , s ă n ă t o s şi v o i ­
n i c , i n s t r u i t in ale c o m e r c i u l u i , d a r fără m i j l o a c e , d o r e ş t e a s e
d u c e c a r ă n d u n e l e l e in ţ e r i l e s u d u l u i , la l o c u r i l e t o t d e a u n a m â n ­
g â i a t e d e d u l c e l e r a z e ale s o a r e l u i . — Beniamin Pohl, s t r a d a
P a n t o f a r i l o r N o . 11 in C o l o n i a p e R i n , G e r m a n i a » .
Dupăce scrise a c e s t e a înfăşură hârtia, o legă cu un şiretei
r o ş u şi s e d u s e in p r i d v o r la c u i b u l d e r ă n d u n e l e . I i s b u t i in
a d e v ë r a p r i n d e p e m a s c u l u l , c a r e d o r m e a şi a l e g a b i n e mi
c u i sul d e p i c i o r u ş u l a c e s t u i a . P u ţ i n e zile d u p ă a c e e a p o r n i r ă
răndunelele spre sud.
B e n i a m i n P o h l işi u r m ă fără i n c e t a r e c ă u t ă r i l e s a l e s p r e a
c ă p ă t a u n post, in c a r e să-i fie p e r m i s a n u p r o f a n a sfinţenia
S â m b e t e i , d a r toţi paşii ce făcea i n t r ' a c e a s t a , i a d u c e a u n u ­
m a i d e s a m ă g i r i . E r a a p r o a p e d e s p e r a t . C u n o s c u ţ i i sei i s p u ­
n e a u să se s u p u i e n e c e s i t ă ţ i i şi s ă c e d e z e la c u r e n t u l t i m p u l u i .
El anse remase nestrămutat.
— Më i n c r e d in D - z e u ; A t o t p u t e r n i c u l a r e m u l t e mijloace
şi căi s p r e a m ë s u s ţ i n e şi a - m i d a f e r i c i r e .
I n t i m p u l căt a s t a t fără t r e a b ă , B e n i a m i n P o h l n u se d e t e
l e n e i ; el studia c u a r d o a r e l e g e a s î ă n t ă şi c a u t ă a-şi i n t i n d e şi
p e alt t ë r à m c e r c u l c u n o ş t i n ţ e l o r s a l e .
E r a i n t r ' o V i n e r e şi B e n i a m i n citea, p r e c u m e s t e p r e s c r i s , pe-
rasa.ua s ë p t ë m a n e i , d e d o ă ori in o r i g i n a l şi o d a t ă in f a d u c -
ţ i u n e a a r a m a i c ă a lui O n k e l o s . I n t r ă a t u n c i la d e n s u l u n c u ­
r i e r şi-i a d u s e , s p r e m a r e a lui m i r a r e , o s c r i s o a r e r e c o m a n d a t ă
din S m i r n a . Mirarea sa crescu cănd, deschizënd scrisoarea, luă
d i n t r ' ë n s a u n b i l e t d e b a n c ă in v a l o a r e d e o m i e d e franci.
S c r i s o a r e a e r a in l i m b a italiană şi s u n a l î r e c u m u r m e a z ă :

Domnul meu, _ .
Mica d-tale scrisoare ce ai incredinţat-o unei r ă n d u n e l e , a ajuns in
mâinile unei d a m e j u n e şi frumoase, o coreligionară, c a r e se i n t e r e ­
s e a z ă acum in mod v i u de d-ta. Ea m'a i n d e m n a t să-ţi ofer un loc in
prăvălia mea, şi tot ea iţi trimete c a c h e l t u e a l ă de drum cei 1000 de
franci, ce-i vei găsi in a c e s t plic. Juna damă iţi face prin mine u r m ă ­
t o a r e a propunere. D-ta vin-o aci şi intră in prăvălia mea. Ea şi c u n o s ­
cuţii ei vor a v e a astfel o c a z i u n e a să te o b s e r v e . Dacă purtarea d-tale
v a c o r e s p u n d e aşteptărilor damei, vei a v e a p e r s p e c t i v ă de a deveni s o ­
ţ u l ei. N o t e a z ă - ţ i anse bine. Dama r e m ă n e deplin liberă in hotărârile
ei, pe cănd d-ta, prin primirea a n e x a t u l u i bilet de bancă, eşti deja le­
g a t şi fără p e r m i s i u n e a dăruitoarei n u te vei p u t e a căsători. De c o n ­
simţi la a c e a s t ă invoeală, te rog a-mi c o m u n i c a indată şi a-mi hotărî^
z i u a plecării d-tale. In c a z contrar, aştept inapoiarea b a c n o t e i a n e x a t e
Primiţi, d o m n u l m e u , a s i g u r a r e a distinsei m e l e time

Smirna, 15 Novembre 1865. Cridcomo Napoli.

L a i n c e p u t B e n i a m i n r e m a s e Î n m ă r m u r i t de m i r a r e ; apoi i s -
b u c n i i n t r ' u n s t r i g ă t d e b u c u r i e şi m u l u m ţ i lui D - z e u , c a r e i
 a j u t a s e i n t r ' u n m o d a t ă t d e m i n u n a t . N u s t e t e nici u n m o m e n t
l a i n d o e a l ă a c o n s i m ţ i la c o n d i ţ i u n i l e c e - i s e p u n e a u . D a c ă pana
a c u m zise e l , v i s u l m e u s'a a d e v e r i t i n t r ' u n m o d a t ă t d e a d m i ­
r a b i l , şi c e l e v i i t o a r e s e v o r p r e f a c e s p r e f e r i c i r e a m e a , c u aju­
t o r u l lui D - z e u ! O n e s p u s ă a g i t a ţ i e d o m i n a p e j u n e l e , o d a i a
i s e p ă r e a p r e a s t r ă m t ă ; c u tot t i m p u l u r i t şi c u t o a t e fur­
t u n i l e lui N o v e m b r e , s e v ë z u i m p i n s a se p r e u m b l a pe a f a r ă .
V ë n t u l cel r e c e linişti in c u r ë n d s i m ţ u r i l e s a l e , si s e i n t o a r s e
inapoi a c a s ă , s p r e a-şi p u n e h a i n e l e d e S ă m b ă t ă .
I n p r i m e l e zile ale s e p t e m ă n e i v i i t o a r e , işi făcu p r e g ă t i r i l e
p e n t r u călătoria. Deoarece se prezentase autorităţilor militare
a n c ă din p r i m ă v a r a t r e c u t ă şi f u s e s e d e s e m n a t p e n t r u a I l - a
r e z e r v ă , n u e r a n i m i c c a r e s ă s e o p u i e căletoriei s a l e . T ë r -
g u e l i l e lui fură n u m a i d e c â t făcute şi d u p ă p u ţ i n e zile işi p ă ­
r ă s i p a t r i a . E r a p e la î n c e p u t u l l u n e i lui D e c e m b r e c ă n d sosi
la S m i r n a . D . N a p o l i ël p r i m i foarte b i n e şi-i î n c r e d i n ţ a p o s ­
t u l d e c o r e s p o n d e n t d e o c a m d a t ă cu o leafă d e 1500 franci pe
a n , d e o s e b i t d e m â n c a r e şi l o c u i n ţ ă .
Beniamin nu îndrăznea să se informeze d e s p r e j u n a d a m ă
şi nici d. N a p o l i nu-i v o r b e a d e d e n s a . J u n e l e s e s i m ţ e a foarte
fericit, c ă c ă p ă t a s e u n p o s t a v a n t a g i o s şi o o c u p a ţ i u n e f o a r t e
p l ă c u t ă , e r a t r a t a t d e s t ă p â n u l s ë u in m o d u l cel m a i a m i c a l şi
i n t r o d u s in familia l u i . D . N a p o l i a v e a m u l t e fete m a r i , t o a t e
n i ş t e d o m n i ş o a r e f r u m o a s e , a m a b i l e şi i n s t r u i t e ; e r a deci f o a r t e
a p r o a p e p r e s u m p ţ i u n e a , că el a d u s e s e p e j u n e l e p e n t r u u n a din
e l e . D i n p a r t e - i , B e n i a m i n n u p u t e a g ă n d i altfel, şi s e î m p r i e t e n i
c u g ă n d u l , că v a d e v e n i o d a t ă g i n e r e l e s t ă p â n u l u i s ë u .
I n S m i r n a s e află u n n u m ë r c o n s i d e r a b i l d e c o m e r c i a n ţ i i t a ­
l i e n i , d e r e l i g i u n e m o z a i c ă , cari in s o c i e t a t e n u c o m u n i c ă d e
căt n u m a i i n t r e d e n ş i i . I n a c e s t c e r c fu i n t r o d u s j u n e l e g e r ­
m a n , şi astfel i n t r a e l a d e s e a in c a s a b o g a t u l u i b a n c h i e r S a -
l o m o n i . E s p e r a n z a fica u n i c ă a a c e s t u i a , e r a o t e n e r ă foarte fru­
m o a s ă , a m a b i l ă şi a b i a in v e r s t ă de 17 a n i . J u n e l e g e r m a n p ă r u
a face a s u p r a ei o i m p r e s i u n e p a r t i c u l a r ă şi, o h ! n e n o r o c i r e !
B e n i a m i n s i m ţ e a a s e m e n e a , c ă i n i m a lui s b u r a s p r e a c e e a a
g r a ţ i o a s e i v i r g i n e . C u t o a t ă p u t e r e a c ă u t a el a i n f r ă n g e iriclina-
ţ i u n e a c e î n c o l ţ e a in i n i m a lui : căci e r a l e g a t , căci n u p u t e a
s ă u r m e z e i m p u l z u l u i c e l d o m i n a , d a r şi fără d e a c e a s t a , i u ­
b i r e a lui a r fi fost fără d e n ă d e j d e . D . S a l o m o n i t r e c e a d e u n
b ă r b a t de m a i m u l t e ori m i l i o n a r şi E s p e r a n z a e r a u n i c a s a
copilă, moştenitoarea tuturor bogăţiilor sale. Voi-va măndrul
b o g a t italian să-şi ia d e g i n e r e - m o ş t e n i t o r p e s ë r a c u l j u n e
german ?
D i n ziua a c e e a c ă n d B e n i a m i n c u n o s c u a f e c ţ i u n e a i n i m e i sale
s e feri de a m a i vizita c a s a b o g a t u l n i b a n c h i e r . I n t r ' o S ă m b ă t ă
d u p ă i e ş i r e a din s i n a g o g ă , h a z a n u l r u g a pe j u n e l e g e r m a n să-1
u r m e z e in l o c u i n ţ a lui, căci a r e să-i facă o c o m u n i c a r e p e a t ă t
d e i m p o r t a n t ă , pe căt de v e s e l ă : « S e n o r B e n i a m i n , zise c h a z a n u l
c ă n d a m â n d o i s e aflau in s a l o n u l d e vizită a a c e s t u i din u r m ă ,
iartă-me că t e - a m n u m i t n u m a i cu p r o n u m e l e , n u pot ţ i n e a m i n t e
n u m e l e - ţ i de familie. A ş a d a r , S e n o r B e n i a m i n , a m să-ţi d a u o
v e s t e foarte fericită. Cel m a i a v u t b ă r b a t din o r a ş u l n o s t r u ,
S e n o r S a l o m o n i , e s t e a t ă t de e n t u z i a z m a t d e d-ta i n c ă t v r e a
s ă - ţ i d e a de soţie pe u n i c a luifică şi cu d e n s a a d m i n i s t r a ţ i a t u t u r o r
a v e r i l o r s a l e . E s p e r a n z a , u n i c a lui copilă t e i u b e ş t e pe d-ta».
B e n i a m i n s ă r i in s u s . O n e s p u s ă agitaţie ël s t ă p â n i . O d e s ­
f ă t a r e c e r e a s c ă u m p l u la a c e a s t ă c o m u n i c a r e i n i m a l u i , d a r in-
d a t ă ël a p u c a şi u n s i m ţ i m e n t d e n e e x p r i m a b i l ă m â h n i r e . T r e ­
b u e a să r e n u n ţ e la fericirea v i e ţ e i s a l e . El e r a l e g a t şi î n c ă t u ­
ş a t p r i n v o r b a ce d e d e s e . C h a z a n u l ël privi plin d e a ş t e p t a r e .
C ă n d B e n i a m i n voi s ă v o r b e a s c ă g a t u l i e r a s t r â n s ca cu o
f r â n g h i e şi l a c r i m i i p i c a r ă din o c h i .
« T e p r e d o m i n ă m ă r i m e a fericirei, zise c h a z a n u l .
B e n i a m i n c ă u t ă cu m u l t ă o s t e n e a l ă să-şi vie in s i n e .
— Oh ? zise el abia, e u s u n t o m u l cel m a i nefericit d e pe p â ­
m e n t . D - t a , S e n o r , imi oferi c e a m a i m a r e fericire şi e u n u
p o c i u să o a p u c . S u n t l e g a t .
«Eşti i n s u r a t ?
— N u , i n s ă a m dat c u v ë n t u l m e u , d e a n u m ë c ă s ă t o r i cu alta
d e c ă t cu a c e e a , c ă r e i a i - a m d a t c u v ë n t u l m e u .
«Caută de d e s f a c e l e g ă t u r a ! P r o m i t e - i o s u m ă m a r e !
— N u p o t . O eu n e f e r i c i t u l . N u b o g ă ţ i i l e d - ş o a r e i E s p e -
r a n ţ a m ë a t r a g ; c h i a r de ar fi fost o fată s ë r a c à , a ş fi ferice
de a o numi a mea.
« P r o p u n e a c e a s t a d a m e i c ă r e i a t e - a i făgăduit ; d o a r n u v a
a v e a ea o i n i m ă a t ă t d e i m p e t r i t ă .
— N u se p o a t e u n a c a a c e a s t a .
« D e ce ?
 — P e n t r u că n u o c u n o s c , p e n t r u că n u ştiu c i n e e, n i c i
unde este.
«Esti n e b u n , s e n o r .
— N u ancă, dar s'ar putea prea c u r ë n d să deviu.
« I e r t a ţ i - m e t r e b u e eă m ë d u c , m ë v ë d silit s ă s t a u p u ţ i n
singur. .
B e n i a m i n s e r e t r a s e r e p e d e . C h a z a n u l p r i v i in u r m ă - i d ă n d
din cap.
D u p ă p r ă n z , s e d u s e la d o m n u l S a l o m o n i şi-i p o v e s t i p a s u l
s e u pe lăngă j u n e l e . B u n u l o m nu se m i r a puţin, că bogatul
b a n c h i e r p r i m e a r a p o r t u l s e u c u u n s u r i s foarte b i n e v o i t o r .
— S u n t m u l ţ u m i t d e d-ta, zise S a l o m o n i , şi la t i m p te v o i u
r e s p l ă t i b o g a t . C u a c e s t e v o r b e c h a z a n u l fu c o n c e d i a t .
«Mi s e p a r e , zise el in s i n e p e c ă n d s e d u c e a , că s m i n t i ­
r e a e s t e a c u m la m o d ă . Şi s e n o r S a l o m o n i p a r e a-şi fi p i e r ­
d u t m i n t e a . Mai i n t ă i . i m i r e c o m a n d ă cu t o t d i n a d i n s u l să c a u t
a c ă ş t i g a p e j u n e l e G e r m a n , şi a c u m c ă n d a u d e c ă j u n e l e e s t e
legat aiurea, se b u c u r ă peste m e s u r a . Asta să o priceapă, cine
poate ! Eu unul nu !
Un an trecuse.
L a zioa n a ş t e r e i u n i c e i sale copile, d - n u l S a l o m o n i t r i m i s e s e
n u m e r o a s e i n v i t a ţ i u n i p e n t r u o m a r e s e r b a r e . Şi B e n i a m i n P o h l
s e afla i n t r e o a s p e ţ i .
E l n ' a r fi p u t u t lipsi, fără a d e ş t e p t a o m a r e s e n s a ţ i e . D e
a c e e a nici că r e f u z a i n v i t a ţ i a .
D u p ă p r ă n z s e d u s e r ă in f r u m o a s a g r ă d i n ă c e e r a l ă n g ă
casă. Soarele a p u s e s e . O m u l ţ i m e de lămpi de diferite culori
e r a u a t ë r n a t e d e p o m i şi r e s p ă n d e a u o l u m i n ă f e e r i c ă . D o m ­
n i ş o a r a d e g a z d ă invită pe j u n e l e g e r m a n să s e p l i m b e c u
d e n s a p r i n g r ă d i n ă , şi el d u s p e g ă n d u r i , p ă ş e a l ă n g ă d e n s a ,
l ă s ă n d ei c o n d u c e r e a c o n v o r b i r i i . Din c ă n d in c ă n d u n oftat
a d ă n c i s c ă p a din p i e p t . . . J u n a fată p ă r e a i n s ă a n u o b s e r v a
nimic.
E a s e opri in fine l ă n g ă u n stufiş d e dafin.
— A c i , zise e a , m i s'a i n t ë m p l a t a c u m u n a n , c e v a foarte extra­
o r d i n a r . O r â n d u n i c ă r e m ă s e s e a g ă ţ a t ă d e stufiş prin u n şiretei c e
a v e a la picior. A m t ă i a t ş i r e ţ e l u l şi a m d a t astfel l i b e r t a t e a p a
s e r e i . D e şiretei a t ë r n a o b a n d ă d e h ă r t i e .
 — Senorina, o intrerupse B e n i a m i n , care o ascultase cu cea
m a i m a r e i n c o r d a r e posibilă, d - t a , d - t a .
J u n a fată él privi c u g i n g ă ş i e
« D a , e u zise e a , s u r i z ë n d şi p l e c ă n d u - ş i o c h i i . S e n o r N a p o l i ,
cel m a i i n t i m a m i c al t a t ă l u i m e u a l o s t a t ă t d e a m a b i l d e a
c o n s i m ţ i t la g l u m a m e a şi a mijlocit p e n t r u m i n e a c e a s t ă
afacere.
T r e b u e s ă r e n u n ţ ă m la d e s c r i e r e a n e s p u s e i fericiri a j u n e l u i
g e r m a n şi a b i a a v e m t r e b u i n ţ ă s ă s p u n e m , că s e r b a r e a aniver­
s ă r i i n a ş t e r i i d e v e n i in a c e l a ş t i m p şi s e r b a r e a l o g o d n e i şi o
n u n t ă s t r ă l u c i t ă c u m n u se m a i vëzu in S m i r n a u r m ă in c u r ë n d
logodnei.
Căţiva ani d u p ă a c e e a B e n i a m i n P o h l c u j u n a l u i , s o ţ i e vizi­
t â n d p a t r i a g e r m a n ă , n u l i p s i r ă d e a m e r g e in s t r a d a P a n t o f a ­
rilor, u n d e se găsi incă n e v ă t ă m a t cuibul r ă n d u n e l e i .
D - n a B a l d r i a n S c h m i t t p r i m i o r o c h i e foarte f r u m o a s ă d e
m ă t a s e din S m i r n a pentru că r e n u n ţ a s e la stricarea cuibului.
 SITUAŢIA EVREILOR I N ROMANIA
PRIVIRE RETROSPECTIVA ASUPRA ANULUI 1886

de. JVI. S CHWARZFELD

S i t u a ţ i a E v r e i l o r in R o m a n i a c o n t i n u ă a fi p r e c a r ă . L a n ţ u l
m ă s u r i l o r e x l u z i v i s t e şi al faptelor a r b i t r a r i e c o n t i n u ă m e r e u
a s e m ă r i . Agitaţiile u n o r suflete m i c i şi i n r e u t ă ţ i t e c o n c u r ă ,
in v e d e r e a i n t e r e s e l o r lor m e s c h i n e , i n t r u a r e s p ă n d i şi î n r ă d ă ­
c i n a tot m a i m u l t v e c h i l e şi a b s u r d e l e p r e j u d e ţ e ce e x s i t ă c o n ­
t r a Evreilor. Se inţelege că c u r e n t u l ar lua u n m e r s cu totul
a l t u l d a c ă a r lipsi c a m p a n i e i u n u l din factorii ei ; d a r t r o i ţ a
s t ă n e d e s p ă r ţ i t ă şi c o n t i n u ă a se n u m i : g u v e r n , a d m i n i s t r a ţ i e
şi p a r t i c u l a r i , a g i t a t o r i d e m e s e r i e .

LEGI ŞI OEDONANŢE MINISTEBIALE ŞI MODUL LOB DE APLICABE

Alungările din sate c o n t i n u ă m e r e u , căci o r d o n a n ţ e l e d e

g o a n e s e e x e c u t ă s u c c e s i v , c ă n d i n t r ' o localitate c ă n d i n t r ' a l t a
s p r e a le r e i n c e p e apoi in v e c h i l e localităţi, căci o p a r t e d i n cei
g o n i ţ i se r e p r i m e s c d u p ă u n t i m p in s a t e l e in cari a u l o c u i t ,
in u r m ă a fel d e fel d e i n f l u e n ţ e şi i n t e r v e n i r i , cari li r e d u c e
a v u t u l in m o d s i m ţ i t o r .
J u d e ţ u l Dorohoiu fu şi d e a s t ă d a t ă t e a t r u l c e l o r m a i c r u n t e
s c e n e ; s e s c o a s e e a r din d i f e r i t e s a t e « o a m e n i stabiliţi d e m u l ţ i
a n i şi c u v o i a c o n s i l i e l o r , c o m e r c i a n ţ i , m e ş t e ş u g a r i şi î n t r e p r i n ­
z ă t o r i o n e ş t i » şi n u p r i n s i m p l e s o m a ţ i i cel p u ţ i n q u a s i - l e g a l e ,
ANUAR PENTRU ISRABUTI, X, l383>
ci « c u s i l ă » , f ă c e n d u - i «a i n d u r a s u f e r i n ţ e g r o a z n i c e » şi « p r ă -
l
pădindu li-se averile» ) .
I n j . Niamţ g o a n e l e a v u r ă u n c a r a c t e r şi m a i a c u t , d a c ă
n u prin procedările violente la scoaterea din sate, d a r prin mij­
l o a c e l e rafinate d e cari s ' a s e r v i t a d m i n i s t r a ţ i a şi m a i a l e s p r i n
r e n o i t a e x t e n z i u n e a g o a n e l o r a s u p r a orăşelului Buzoieni.
P r i m a r u l g ă s i ocazia a p r o v o c a aci g o a n e l e in u r m a u n u i c o n ­
flict c e a v u s e l o c l a 8 I u l i e , i n t r e 2 n e g u s t o r i E v r e i şi u n R o ­
m a n vënzëtor de s a r e , care caută u n chilipir. După c e r e r e a
a c e s t u i a s e a r e s t a r ă n e g u s t o r i i şi a p o i p e t a t ă l u n u i a d i n a r e s -
t a n ţ i , ce v e n i s e s ă s e i n f o r m e z e d e c e s'a i n c h i s p e fiul s e u .
N o a p t e a r e s t a n ţ i i fură b ă t u ţ i i n m o d n e o m e n o s , a ş a că ţ i p e t e l e
l o r s c u l a r ă p e v e c i n i i d i n s o m n şi v e n i r ă s ă afle c e s e p e t r e c e ;
in i n v ă l m ă ş a l ă , ş e a s e a r e s t a n ţ i s c ă p a r ă d i n a r e s t . P r i m a r u l fu­
r i o s d r e s e a z ă u n p r o c e s - v e r b a l şi i m p l i c ă p e m a i m u l ţ i E v r e i
in o i n c h i p u i t ă r e v o l t ă şi s p a r g e r e a a r e s t u l u i , şi e x p e d i a z ă la
p r e f e c t u r a P i a t r a p e ş e a p t e E v r e i şi p e u n R o m a n , d i n t r e c a r i
d e s p r e d o i s e ş t i e , c ă nici n ' a u fost faţă la fuga a r e s t a n ţ i l o r .
Acei ce i n a d e v ë r a u d a t a j u t o r la s c ă p a r e a lor, i m p ă c ă n d u - s e
2
cu primarul, remaseră nesuperaţi ).
T o t o d a t ă soma şi g o n i p e 9 e v r e i r o m a n i şi p r o p r i e t a r i in
o r ă ş e l . A c e ş t i a c e r ë n d d r e p t a t e d e la g u v e r n , p e t i ţ i a l o r s e
î n a i n t a la prefect, u n d e r e m a s e n e b ă g a t ă in s a m ă . U n u l d i n
e i , I a n c u L e v e r , s e p l i n s e a t u n c i d i n n o u la m i n i s t e r , şi d e
a s t ă d a t ă p e t i ţ i a işi făcu d r u m u l i e r a r c h i c , d e la m i n i s t e r l a
prefect, a p o i la s u p r e f e c t s p r e a n c h e t a r e . A c e s t a g ă s i anse
mai nimerit a d e s e m n a , după calapodul n a ţ i o n a l , pe alun­
g a ţ i i ca s u p u ş i , c a r e s v r ă t i t o r i , şi ca s p e c u l a t o r i ai ţ ă r a n i l o r .
P r i m a r u l voi apoi a m a i g o n i p e alţi z e c e , d a r p r o t e s t u l r i ­
d i c a t d e l o c u i t o r i i r o m a n i , a d u n a ţ i la p r i m ă r i e şi s t ă r u i n ţ e l e
d e p u s e , ë l o p r i r ă in c a l e .
Apoi veniră impliniri de nefacere a strajei, s u b care pretext
s e l u a r ă d e e x . p e n t r u 5 lei, o b i e c t e d e 6 0 , cari fură v ë n d u t e c u
t o a t e că o m u l voi s ă p l ă t e a s c ă in n u m e r a r .
P r i m a r u l V. C o n d r e a , c a r e i n s c e n a s e a c e s t e t o a t e , t r e b u i
a p o i s ă fie s u s p e n d a t şi d a t j u d e c a t e i , căci v e n i s e i m p o t r i v a - i

1) "Revista israelità» I, p. 456. Observăm că orice citat ulterior din acest ziar ël vom (ace
cu simpla indicare a paginei. Anul I inoepe de la 1 Februarie 18S6 şi s e sfârşeşte in Fe­
bruarie 1887.—1) p. 402-8, 437-9.
6 0 de denunţări de la locuitorii romani; totuşi el fu crezut pe
c u v e n t in chestia pretinsei revolte ') şi Curtea cu juri din P i a t r a ,
in şedinţa din 20 Octombre, pronunţa un verdict afirmativ, fără
circumstanţe atenuante, contra a patru din v i c t i m e l e sale, cari
a u şi fost osândite la căte 2 luni inchisoare, şi achită n u m a i
2
pe doi ) .
In plasa Mijlocul g o a n e l e nu s e mărginiră la Bozieni, ci e l e
avură loc şi in alte c o m u n e . In Budeştii-Ghica trei fură g o n i ţ i ,
dintre cari unul, s'a născut el şi tatăl s ë u in această c o m u n ă ,
are un frate naturalizat şi un fiu in armată, o autorizaţie a c o n ­
siliului c o m u n a l ancă de la 1881, certificat de b u n ă purtare ;
un al doilea, Iancu sin L e i b u , e s t e in condiţii a n a l o a g e , a v ë n d
şi păment luat de la săteni pe 10 ani, p e care ël cultivă el şi c u
ai sei. A c e s t e fapte fură relevate in petiţiele adresate m i n i s ­
terului şi avură drept efect un raport identic ca acel d e s p r e
goniţii b u z o e n i , deşi t i m p de 50 de ani au tot dus-o frăţeşte
c u sătenii. Dacă cei stabiliţi a c o l o au suferit g o a n a , Evreii ce
v e n e a u in treacët cu afaceri o păţeau mai reu ; perceptorul
Botez, după obiceiul ce-şi l u a s e , le da in cap cu m u c h e a t o ­
porului, şi astfel o păţi intrf alţi, H a s k e l sin Herşcu din B o z i e n i .
In Mărgineni un e v r e u fu g o n i t (o ironie a soartei !) pe t e ­
meiul propriei sale cereri anterior făcută ; acesta adecă e s t e
un n o u mijloc introdus pentru nenorociţii g o n i ţ i * c a r i , cănd s e
roagă a mai fi îngăduiţi in sat, li s e dă de iscălit declaraţii, că
vor a mai sta un timp mărginit.
In pl. Piatra s e severşiră mai m u l t e goniri din B u d e ş t i -
3
Precista ) şi Cracoani. In acest din u r m ă l o c , graţie agitărilor
învăţătorului Nicolau, care ţine predici in biserică şi sat e x c i ­
tând populaţia contra Evreilor, se trimise somaţii pe t e r m e n
de 24 ore contabilului, administratorului pădurii moşiei şi la alţi
trei, tot vechi locuitori in sat, somaţii executate cu o d e o s e ­
4
bită r i g o a r e ) . A s e m e n e a la Bălţăteşti, pl. de S u s , avură loc
5
goane ) .
In j . Putna, pl. Zăbrăuţi, suprefectul N i c u V l ă d o i a n u , înainte
suprefect in pl. Răcăciuni cu reşedinţa la Adjud, u n d e p r i g o n e a şi
6
maltrata cu străşnicie pe E v r e i ) , işi arëtâ voinicia sa şi in a c e a s t ă

1) p. 469, 531—84 (acte), 595. — 2) «Corespondenţa provincială» (Piatra 26 Oct.) — 3) p.

534—38 (mai multe acte).—4) p. 660—61. — 6) «Vocea dreptăţii» (Buc. 25 Apr.).—De acum
vom cita acest ziar cu iniţialele V. d.—6) «Telegraphul» (Buc. 25 Feb.).
p a r t e . I n a j u n u l sf. D u m i t r u , s o m a pe t o ţ i E v r e i i din t o a t ă ' p l a s a
7
ca să-şi p ă r ă s e a s c ă l o c u i n ţ e l e in 48 o r e şi e x e c u t ă p o r o n c a c u
o d e o s e b i t ă r i g o a r e . I n c. R ă c o a s a u n a n u n c i u la p r i m ă r i e c u
d a t a d e 24 O c t o m b r e s u n ă , c ă « E v r e i i in calitate d e Israeliţi»
t r e b u e să p ă r ă s e a s c ă c o m u n a . Mai toţi e r a u n ă s c u ţ i acolo, ünii
ä
din m o ş i , s t r ă m o ş i şi in c o r d i a l e relaţii cu R o m a n i i ) .
In j . Bacău c. D e r m ă n e ş t i 6 familii r e p r e z i n t ă n d 38 suflete
fură din n o u s o m a t e a-şi p ă r ă s i v e t r e l e şi abia c u m a r i s t ă ­
2
r u i n ţ e o b ţ i n u r ă o n o u ă p r e l u n g i r e d e ş e d e r e in s a t ) .
In j . Vaslui a u i n c e p u t g o a n e m a r i in a c e s t a u , e x e c u t a t e
cu asprime timp de căteva luni.
Ca c o n t r a s t c i u d a t , s e ivi o g l u m ă n e s ă r a t ă in « V o c e a B o ­
t o ş a n i l o r » d i n 1 A p r i l i e . E a a n u n ţ a in t o n s e r i o s , că p r e f e c t u l
s c o a t e p e R o m a n i din sate şi-i i n l o c u e ş t e c u E v r e i .

P r e t e x t u l cărciumarilor E v r e i d e la sa»e n u m a i a r e r o s t ;
d a r că t e n d e n ţ a a fost d e a lovi n u m a i in ei şi n u d e a s t ă r p i
a c e s t e zise c u i b a r e d e c o r u p ţ i u n e şi d e d e g r a d a r e a i n t e l i g e n ţ e i
R o m a n u l u i , s e v ë z u a c u m m a i m u l t ca o r i c ă n d . I n a c e s t a n
fiind la o r d i n e a zilei m o n o p o l u l b ă u t u r i l o r s p i r t u o a s e , c a r e d ă d u
loc la m u l t e discuţii c o n t r a d i c t o r i i , p r e s a g u v e r n a m e n t a l ă şi
a g e n ţ i i g u v e r n u l u i , g ă s i r ă c a a r g u m e n t final şi s u p r e m , că
m o n o p o l u l n u l o v e ş t e in i n t e r e s e l e c ă r c i u m a r i l o r r o m a n i , ci
din c o n t r a le o c r o t e ş t e d e c o n c u r e n ţ a c ă r c i u m a r i l o r evrei ; p r e ­
fectul Capitalei vesti p e c o m e r c i a n ţ i i r o m a n i , ce s e r i d i c a u cu
p r o t e s t e c o n t r a i m p o z i t u l u i c e l u i n o u a s u p r a b ă u t u r i l o r spir­
t u o a s e , că ele s'au i m p u s « s p r e a lovi in E v r e i , cari in M o l ­
3
d o v a a u d e p o z i t e d e s u t i m i d e mii d e v e d r e » ) .
Că c ă r c i u m a r i i c r e ş t i n i pot fi in a d e v ă r t o l e r a ţ i in l i n i ş t e ; c u m
că ei in a d e v ă r n u c o r u p şi n u se d u c p e p o p o r la b e ţ i e , n e d o ­
v e d e ş t e u n n o u e x e m p l u d i n c. Săceni, pl. T e l e o r m a n . Aci
p r i m a r u l - c ă r c i u m a r i m p u n e a la cei cu t r e b u i n ţ ă la p r i m ă r i e d e
a cinsti cu el, in c â r c i u m a lui *:.
A c u z a r e a , că E v r e i i a r falsifica d i n a d i n s b ă u t u r i l e cu m a t e r i i
v ă t ă m ă t o a r e şi c h i a r o t r ă v i t o a r e , e s t e o p o v e s t e ce c h i a r z i a r e
r o m a n e s e silesc a d e s m i n ţ i . Astfel u n ziar p r e a p u ţ i n favo­
r a b i l E v r e i l o r s c r i e : «Nu n u m a i J i d a n i i falsifică b ă u t u r i l e . Din
1) p. 661-2. - 2) «V. d.» (28 Marte). - 3) «Liberalul» (Iaşi 20 Feb.). - «Resboiul» (Buc,
Marte).-4) «Epoca» (Buc. 19 Iuli).
•contra, putem afirma cu siguranţa, că comercianţii români
sunt cei mai mari şi aprigi falsificatori de orice beutură
1
spirtuoasă» ).
Cu t o a t e că toţi c u n o s c a d e v ă r u l a c e s t a , t o t u ş i a c e s t e n u - i
î m p i e d i c ă ca r i g o a r e a c o n t r a c ă r c i u m a r i l o r e v r e i s ă s e i n t i n d ă
pană şi a s u p r a naturalizaţilor. Ästfei in Podul-Turcului, se
c o n f i s c a r ă b ă u t u r i l e lui S t r u l M o i s e , i n l i p s a luţ, p e n t r u că f e -
m e e a lui... n e i m p ă m ă n t e n i t ă a r ă m a s ca vănzătpare; jurisdicţiune
2
•ce. a a d m i s - o t r i b u n a l u l d e T e c u c i ) .
O d e c i z i u n e foarte c u r i o a s ă a d a t C u r t e a d e c a s a ţ i e , s e c ţ i a a
I I . E a a d e c l a r a t ilicită o s o c i e t a t e f o r m a t ă i n t r e I s r a e l i ţ i p e n t r u
exploatarea taxelor spirtuoaselor, «deoarece Israeliţii nu au
3
libera practică a comerciului băuturilor» ).
Şi r e z u l t a t u l a c e s t o r m ă s u r i şi a c u z ă r i ? Ni le m ă r t u r i s e ş t e
c h i a r u n ziar r o m a n *) :
Se c r e d e a un m o m e n t c ă prin s c o a t e r e a Evreilor din mijlocul c o m u ­
nilor rurale, şi prin proibiţia lor de a mai face o a r e c a r e mici c o m e r -
ciuri c u m erau deprinşi, s'ar putea ridica c o m u n e l e rurale la o stare
mai înfloritoare decăt a c e e a in care se aflau, c ă n d Evreii erau m i c i
negustori sau accizari in c o m u n e . E s p e r i e n ţ a a u dovedit c o n t r a r i u l :
C o m u n e l e sufer cele m a i ' m a r i scăderi in venitul lor, şi p u n noi c o n -
tribuţiuni ; crâşmele nu mai sunt pe manile Evreilor, dar sunt pe manile
Primarilor şi a Perceptorilor, Consilierilor şia altor favoriţi dincomune;
locuitori, mai sëraci d e c ă t atunci, ear Evreii muritori de foame şi siliţi
a emigra. — La R o m a n , Ia N e a m ţ şi la Iassi s'au v ë z u t p e strade d e
aceşti nenorociţi i n t i n z ë n d u - s e de foame şi c e r ş i n d hrană s a u mijloace
d e drum pentru a părăsi ţara.

E x p u l z ă r i l e d i n s a t e fură s e c u n d a t e d e n o u e exilări din Ţara.

I n a c e s t a n c ă z u r ă ca v i c t i m e c ă ţ i v a t i n e r i i n t e l i g e n ţ i , d i n t r e c a r i
doi cu o e d u c a ţ i e p e r f e c t ă . Iosef E l l m a n n d i n T u l c e a la 6 I u n i e ,
S i m i o n L a b i n d i n B o t o ş a n i şi u n s a m s a r S p e e r d i n acelaş l o c
la N o e m b r e . C a r e a fost c a u z a a c e s t o r m ă s u r i e x t r e m e ? D .
Iosef E l l m a n n c o m i s e s e a n u l t r e c u t p ă c a t u l d e a p r o p a g a c o n t r a
voinţei prefectului de T u l c e a , ca Evreii să n u iscălească p r o ­
t e s t u l ce-1 c o m p u s e s e p e n t r u a s e a d r e s a p r i m u l u i - m i n i s t r u e n ­
g l e z ; p r e t e x t u l fu, «că s'a d o v e d i t a fi u n a g e n t s e c r e t al u n u i
societăţi i s r a e l i t e din s t r ă i n ă t a t e , c a r e î n c e a r c ă a t u r b u r a or­
5
d i n e a p u b l i c ă » g o n i r i i ). C a z u l d - l u i E l l m a n n e c u a t ă t m a i

l) «Poporul» (Buc. 14 Sept.). - 2) «V. d.» (10 Ian. 1887). - S) «Eomănia liberă» (Buc. <
Dee.).-4) «Egalitatea» (Bacău 7 Sept.).-5) «Telegraphul» (16 Mai).
grav, cu căt el era cetăţean r o m a n . Prefectul p u s e s e să-i s e
conteste cetăţenia, pe motiv că tatăl s ë u s e făcuse s u p u s a u s ­
triac provizor la 1877 şi E l l m a n n nefiind atunci major (după
l e g e a romană ce c e r e 21 ani, căci era deja trecut de 19, majoratul
austriac) a trebuit să aibe naţionalitatea tatălui s ë u —deşi era
de fapt R o m a n de la venirea R o m â n i l o r in Dobrogia ; el a v u ­
s e s e atunci paşaport turcesc şi nici nu e m i g r a s e la supuşia
austriacă. D o v e z i l e nu folosiră la n i m i c ; Tribunalul şi Curtea
i răpiră drepturile sale şi imediat apoi — i s e inmănâ decretul
1
de e x p u l z a r e ) . — S i m i o n L a b i n şi M . L . S p e e r trebuiră s ă ia
drumul exilului pentru vina opoziţiei din Botoşani, care făcuse
un scandal c u ocazia alegerilor ; pretextul fu, că au făcut j o c u l
opoziţiei, fiind in serviciu la şefii ei ; şi in g e n e r e s e s v o n i
că Evreii deacolo s u n t complicii ei ; s e d e s e m n a ca vinovaţi
pe Evrei, ce nici n'au fost in Botoşani in ziua revoltei s a u
nici nu apăruse atunci pe stradă şi deşi Evreii n'au niciun i n t e r e s
imediat la schimbarea g u v e r n u l u i , g u v e r n u l şi ai sëi aretară
totuşi, că ştiu a s e folosi de orice împrejurare extraordinară
pentru a face pe Evrei să s i m t ă gravitatea situaţiei lor extra-
l e g a l e ; s e i n ţ e l e g e , că administraţia locală insuşi nu tinse in
realitate decăt de a pescui in apă turbure. Chiar ziarul g u ­
vernamental din Botoşani trebui să r e c u n o a s c ă că « S . Labin
2
e o jertfă nedreaptă şi inutilă» ) . — Tatăl d-lui Labin fiind c e ­
tăţean roman şi g u v e r n a m e n t a l , putu obţine r e c h e m a r e a fiului s ë u ,
pe cănd ceilalţi r e m a s e r ă instreinaţi. Şi totuşi « L e g e a din 1881
nu a avut in v e d e r e decăt p e acei streini, cari s o s e s c şi s e
opresc ca simpli voiagiori, trecëtori in ţara noastră şi s e adă­
postesc intr'un m o d provizoriu, anse adăpostindu-se ar pro-"
paga nişte idei pernicioase, distrugëtoare principielor noastre
3
fundamentale» ).—Afară de cei exilaţi, mai erau mai mulţi amenin­
4
ţaţi cu exilul, unul dintr'acei fu bancherul B . M o s c o v i c i ) , care
are un frate impămentenit ; acesta, ca şi ceilalţi, s e v ë z u
silit a veni să stărue la B u c u r e ş t i , ear d-sa trebui să mai
declare prin ziarul oficios că : «niciodată n'a căutat să combată
5
g u v e r n u l » ) , ca şi c u m Evreii din ţară n'ar fi liberi in procedări

l) «V. d.» (6 Iuni).-2) «Curier. Kom.» (1 Dec.).-S) D. Mărzescu in Senat cu ocazia dis­
cutării propunerii de a se suprima legea contra streinilor in şed. din 22 Februarie. — D.
Mărzescu a fost raportorul acestei legi la 1881.— 4) «Vocea Botoşanilor» (22 luni); «Naţiu­
nea» (16 Nov.); «Romanul» (22 Dec. ( 4 N o v . ) . - 5 ) «Voinţa Naţională» (15 Nov.).
l e g a l e . — Mai ales anse ameninţările de exilare tindeau n u m a i la
stoarceri, căci «nu s e v o r b e a decăt de oameni bogaţi», şi «nu
pentru prima oară exploatează (administraţia) prin astfel de
]
neadevëruri» pe E v r e i ) .
In şedinţa Camerei din 18 Februarie d. Ianoli, in unire c u
alţi deputaţi, propuse abrogarea legei contra streinilor din 7
Aprilie 1 8 8 1 , din cauza abuzurilor ce s'a făcut cu* e a ; c e e a c e
bine i n ţ e l e s nu s e a d m i s e . In Senat propunerea identică a d-lui
Mărzescu şi a altor senatori avu aceeaşi soartă in şedinţa din 22
F e b r u a r i e . D e remarcat e a n s e , că in desbaterile furtunoase ce
a v u s e r ă loc deabia că s e p o m e n i de exilaţii evrei.
Ş i c a n e l e cu paşapoarte şi bilete de liberă petrecere se re-
noiră şi a c u m . In Focşani prefectul «a dat ordine s e v e r e » ca
2
streinii să se prezinte pentru a lua b i l e t e ) ; ear in Bucureşti
s e organiza un adevërat vënat după E v r e i , sub pretext de strë-
ini-vagabonzi, ce nici bilete nu pot infăţişa. S c e n e l e înfioră­
toare şi desgustătoare din Iaşi de la 1868 se repetară aci, cu
d e o s e b i r e că nu avură acel r e s u n e t şi durata prigonirilor de acest
soiu fu mai scurtă. S u t e de oameni fură prinşi şi tescuiţi in
închisorile secţiilor şi apoi ale poliţiei; prieteni sau r u d e ce
v e n e a u să afle despre arestanţi fură imhăţaţi şi arestaţi şi ei ;
ear in închisori suferiră tot felul de torturi; erau ţinuţi zile
infregi lără apă şi toată hrana îngăduită era un sfert de pane
neagră pe z i . — O a m e n i i nu s e apucau numai pe uliţe, ci s e ridi­
cau chiar din casele lor, din sinagogi, din hală, din prăvălii.
«Oameni născuţi in ţară din tată in fiu, dar cari au n e n o ­
rocirea de a nu plăcea d-lui comisar respectiv», erau ridicaţi şi
duşi la poliţie ca vagabonzi. In strada Udricani numai s'a strins
intr'o zi 25 Evrei, intre cari şi un student de la poduri şi ş o ­
3
s e l e , care abia scăpa in urma unei opuneri e n e r g i c e ) ; din strada
Dudeşti fu dus la închisoare Ioel Haham cu o droae de v e ­
cini ; alară de aceasta persoane izolate, c u m un curelar din
B ë r l a d , L e o n R o s e n , 2 chelneri din hotelul Union, doi fraţi B l a n c ,
Aron Gerber, cărciumar, un betrăn l o c u i n d in Asilul « E l i s a -
beteu» şi atăţia alţi avură s u c c e s i v această soartă tristă. A r e s ­
tările sub pretext de vagabondaj ţinură p e s t e o lună, i n c e p ê n d
intre 10—12 Iuli. O parte din oameni fură trimeşi la urma

1) «V. Bot.» (14 Dec.).—2) «Adevërul» (Focşani 31 A u g . ) . - 3 ) «V. d.» (17 Aug.).
l o r . . . in o r a ş e r o m a n e , d e u n d e e r a u o r i g i n a r i , e r a r e s t u l l ă s a t
a p o i p u r şi s i m p l u l i b e r ; i n t e r v e n ţ i i i n f l u e n t e şi c o s t i z i t o a r e a u
fost n e a p ă r a t n e c e s a r e .
Paşapoartele c o n t i n u ă a se d a cu o n e m a i p o m e n i t ă s c u m p ă -
t a t e ; şi in c e l e m a i m u l t e c a z u r i o d a t ă d a t e , ele n u pot s e r v i
d e c ă t p e n t r u i e ş i r e a din ţ a r ă , fiindcă a d n d t a ţ i a ce c o n ţ i n e
s u n ă n u m a i «bun p e n t r u ieşire», ear dealta pentru c ă : «în­
d a t ă ce se p r e z i n t ă cu d e n s u l l a v r ' u n c o n s u l a t , in loc să-1
i n s c r i ă ca s u d i t s a u p r o t e g i a t , ëi ia p a ş a p o r t u l şi p e u r m ă ël
a r u n c ă afară». î n t r e b a r e a firească «in v i r t u t e a c ă r e i legi d - s a
l e i a p a ş p o a r t e l e , cari s u n t p r o p r i e t a t e a l o r d e v r e m e ce a u
plătit căte 10 fr. u n u l ?», a r e d r e p t r e s p u n s «că astfel e p o ­
r u n c a s t ă p â n i r i i » . In a d e v ë r , « g u v e r n u l a d a t a g e n ţ i l o r sëi din
S t r ă i n ă t a t e i n s t r u c ţ i u n i , s u s ţ i n â n d că p a ş a p o r t u l n u c o n s t i t u e
u n d r e p t la sudiţia r o m a n ă ! ! ! Ca să t e poţi b u c u r a d e p r o -
t e c ţ i u n e a r o m â n ă in s t r ă i n ă t a t e , t r e b u e s ă p r o b e z i , afară d e
p a s p o r t , că eşti n a t u r a l i z a t s a u c ă t e b u c u r i d e d r e p t u r i l e p o ­
litice». R e z u l t a t u l firesc al a c e s t o r m ë s u r i a r b i t r a r e , e a l e r g a r e a
la s u p u ş i e s t r e i n ă . Ai p l e c a t ca R o m a n şi eşti silit s ă t e i n t o r c i
ca strein
T e n d e n ţ a d e a lovi in comercianţii şi industriaşii evrei
m e r g e c r e s c ë n d . P r o e c t u l d e l e g e al d-lui C o s t i n e s c u p e n t r u
î n c u r a j a r e a i n d u s t r i e i , s i n g u r a l e g e l i b e r a l ă p r o p u s ă , t r e c u in
C a m e r ă cu m a r i g r e u t ă ţ i . D - s a ca r a p o r t o r m ă r t u r i s i , că e s t e
o p r e j u d e c a t ă foarte r e s p ă n d i t ă , « c a r e n e face m a r e r ë u şi
o p r e ş t e e m a n c i p a r e a n o a s t r ă e c o n o m i c ă . M u l ţ i işi i n c h i p u e s c ,
c ă i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă e s t e e s c l u s i v a c e a , c a r e s e face n u n u m a i
2
i n ţ a r a r o m a n e a s c ă , d a r şi n u m a i d e c a p e t e şi b r a ţ e d e R o m a n i » ) ,
t o t u ş i a c e a s t ă l e g e suferi apoi i n S e n a t o m o d i f i c a r e f o a r t e
fină, d a r f u n d a m e n t a l ă , c a r e v a p e r m i t e e x c l u d e r e a E v r e i l o r
de la concesiunile prescrise pentru întreprinderile industriale.
I n p r i v i n ţ a c o m e r c i u l u i , C a m e r i l e s e o c u p a r ă in a c e s t a n c u
m a i m u l t e p r o e c t e d e legi şi n u l i p s i r ă a lovi in c o m e r c i a n ţ i i
s t a b i l i p r i n v o t u r i l e d a t e . I n ş e d i n ţ a C a m e r e i din 26 F e b r u a r i e
s e v o t a p r o e c t u l d e l e g e m o d i f i c a t o r a s u p r a Camerilor de co-
merciu şi industrie. A r t . 6 din l e g e p r e v e d e c a a l e g ă t o r i i şi a r t .
7 c a aleşii s ă fie R o m a n i s a u n a t u r a l i z a ţ i , p e c ă n d a r t . 16 c o r e s -

1) «România. (25—2« luni) intr'o corespondenţă din Constantinopole, altminteri cu ten-

denţe cu totul anti-evreeşti.—2) Şed. Camerei din 11 Iunie.
 p u n z ë t o r , din v e c h e a l e g e d e la 1864, n u c o n ţ i n e a c e a s t ă r e s ­
t r i c ţ i e (care a l t m i n t e r i a fost d e fapt) ; C a m e r i l o r s'a rezervat
numai dreptul de a numi m e m b r i corespondenţi după voe, pe
o r i c e o m capabil (art. 16), căci a c e ş t i a a u n u m a i u n v o t c o n s u l ­
tativ.
Noul codice de comerciu s u p u s v o t u l u i C a m e r i l o r c o n ţ i n e şi
e l u n şir d e r e s t r i c ţ i u n i n o u e . S e n a t u l in ş e d i n ţ a d i n 26 A p r i ­
lie modifica a r t . 122 d e s p r e s o c i e t ă ţ i l e a n o n i m e astfel : « U n i ­
c u l a d m i n i s t r a t o r s a u cel p u ţ i n j u m ă t a t e p l u s u n u l din n u m ë -
r u l a d m i n i s t r a t o r i l o r v o r fi R o m a n i » ; la a r t . 185 d e s p r e c e n z o r i
S e n a t u l f u m a i l i b e r a l ca g u v e r n u l , p r e v ë z ë n d ca n u m a i j u m ă t a t e
3
p l u s u n u l să fie R o m a n i , in loc d e /s ca in p r o e c t ; in ş e d i n ţ a
din 29 April a r t . 2 4 7 , că « S o c i e t ă ţ i l e s t r e i n e n u p o t a v e a m a i
m u l t e şi m a i i n t i n s e d r e p t u r i d e c ă t a u i n d e o b ş t e s t r e i n i i » , l a
c a r e p u n c t cu d r e p t d. M ă r z e s c u p u s e i n t r e b a r e a : «De ce d r e p ­
t u r i s e b u c u r ă s t r e i n i i in ţ a r a a c e a s t a ? » . — L a C a m e r ă in ş e d .
d i n 5 D e c e m b r e la a r t . 29 p r i v i t o r la l i m b a in c a r e p o t fi p u r ­
t a t e r e g i s t r e l e s e n ă s c u d o r i n ţ a d e a se o p r i d i r e c t s c r i e r e a
r e g i s t r e l o r cu l i t e r e e v r e e ş t i , d a r a c e a s t ă r e s t r i c ţ i u n e s e v o t a
in c i r c u m s c r i e r e a , ca s ă s e facă u z n u m a i d e «limbile m o d e r n e
e u r o p e n e » . L a 11 D e c e m b r e c ă z u a m e n d a m e n t u l d - l u i P o r u m -
b a r u ça s o c i e t ă ţ i l e c o o p e r a t i v e s ă fie p e r s o a n e civile, căci d.
. B u t c u l e s c u ël c o m b ă t u c u i n v e r ş u n a r e , d e t e a m ă ca să n u s e
f o l o s e a s c ă d e a c e s t d r e p t şi u n e l e s o c i e t ă ţ i e v r e e ş t i şi ca s o ­
c i e t ă ţ i l e s a l e c o o p e r a t i v e s ă a i b e m ă n a c u t o t u l l i b e r ă in t e n ­
d i n ţ e l e lor a n t i s e m i t i c e .
Legea, burselor modificată, s a n c ţ i o n a t ă la 24 I u n i e *) p r e v e d e
la a r t . 21 j ca m i j l o c i t o r u l d e s c h i m b s a u d e m ă r f u r i s ă fie R o ­
m a n s a u n a t u r a l i z a t şi e x c e p ţ i u n e a d e t r e i ani ce e x i s t a p e n t r u
o r a ş e l e Galaţi şi B r ă i l a e r e d u s la u n u l , d u p ă m o d i f i c a r e a C a ­
m e r e i din 3 A p r i l i e . A r t i c o l u l m a i p r e v e d e c a «In a c e s t i n t e r ­
val (de u n an), mijlocitorii s t r e i n i n u se v o r p u t e a s e r v i d e c ă t
d e m a n d a t a r i r o m a n i » . M o t i v u l c e se d e t e in C a m e r ă p e n t r u
a c e a s t ă n o u ă r e s t r i c ţ i u n e a fost, c ă « m i j l o c i t o r u l e s t e u n i n t e r ­
m e d i a r i n v e s t i t c u u n c a r a c t e r oficial». D u p ă l e g e a v e c h e p r o ­
c u r a t o r i i n u a v e a u n e v o e d e mijlocitori d e m ă r f u r i , d u p ă c e a
n o u ă a r t . 95 a c e a s t a e s t e o c o n d i ţ i u n e s i n e q u a n o n . D . M a n i u

1) «Monitorul Oficial» (24 Iunie).

motiva această obligaţiune şi alte, prin a c e e a c ă : « S c o p u l n o s t r u ,
e s t e , ca acei cari contribuesc la nevoile ţerei cu s ă n g e şi c u
bani, a c e e a să fie stăpăni pe soarta şi pe mersul c o m e r c i u l u i
nostru», cu toate că, Evreii contribuesc, proporţional, mult m a i
mult ca alţi şi cu s ă n g e şi cu bani.
L a votarea tarifului autonom in Camere, o m u l ţ i m e de p e ­
tiţii de industriaşi Evrei şi streini cerură protejarea ramurei cui- *
tivate de ei. A c o l o a n s e unde era vorbă de a proteja prin l e g e
pe industriaşii E v r e i , Adunările n u voira a s e arëta protectoare
şi in şedinţa Camerei din 8 Mai s e născu o discuţie animată
cu privire la « l e m n e l e şi industria l e m n e l o r » , pentrucă E v r e i
ca d. T h e i l e r din Moineşti, fac c u aceste un n e g o ţ intins ; chiar
d. Costinescu, in principiu pentru c e a mai largă protejare a
oricării intreprinderi industriale, d u s e cruciada. In zadar pre­
ş e d i n t e l e Camerei, d. L e c c a , declara că «preferă pe Evreii din*
ţară», şi «că mai de grabă trebue să preferim pe cei cari s t a u
aci cu noi, decăt pe acei, cari iau numai banii deaici şi-i
d u c aiurea»; protejarea acestui articol nu fu admisă.
D u p ă m u l t e şi repeţite asalturi, g u v e r n u l dete o circulară,
prin care ordonă prefecţilor ca să intervie ca primăriele co­
munelor rurale să «uzeze căt s'ar putea mai rar» de darea in
antrepriza a veniturilor lor şi dacă pentru consideraţiuni de n e ­
tăgăduite avantaje, l-ar prefera aceluia practicat de Stat (prin
perceptori), să s e ia hotărâtoarea dispoziţiune ca cel puţin ase*
m e n e a intreprinderi să n u s e mai lase a fi căpătate d e p e r s o a n e
care nu s e bucură in ţară la noi d e exerciţiul drepturilor p o ­
litice, fiind c u d e s e v e r ş i r e decis a nu mai aproba pe viitor nici o
adjudecaţiune d e a s e m e n e a natură» ; şi aceasta pentru motivul,,
că intreprinderea «adunării veniturilor publice, dată pe măna
u n o r capitalişti streini de localitate şi de ţară(?), fără drepturi
politice, mai are ca urmare neevitabilă rëul de a inunda c o ­
m u n a cu o armată intreagă de împlinitori, toţi streini» şi a s t ­
fel s e va feri populaţiunea de u n reu imaginar, pentru care
«există m ë s u r i a n a l o a g e in l e g e a poliţiei rurale şi mai ales in
l e g e a licenţelor la art. 8, unde condiţiunea de alegëtor e s t e im­
perios cerută oricărui ar voi să înfiinţeze stabilimente de b ë u -
1
turi spirtoase prin c o m u n e » ) .

l) «Voinţa naţ.» (17 Iunie).

 SITUAŢIA EVBEILOR IK BOMĂNIA 171

Regulamentul cel nou pentru constatarea, perceperea şi U r ­

m ă r i r e a veniturilor .comunale *) p r e v e d e la art. 2 1 , că « P e r -
cepţiunea veniturilor c o m u n a l e s e fac n u m a i prin perceptori
numiţi d e autoritatea c o m u n a l ă » , art. 23 c e r e ca serviciul d e
percepere va fi încredinţat cu precădere perceptorilor sau a g e n ­
ţilor d e percepţiune ai fiscului §i art. 39 c e r e condiţiunea d e
naţionalitate romană pentru a fi «numiţi in percepţiunea d e per­
ceptori şi de manipulatori d e bani publici ai c o m u n e i » .
Legea caselor de credit agricol d e la 10 Iunie 1881, deja
destul d e restrictivă, la modificările făcute in şedinţa Camerei
din 24 Martie a ieşit mai înăsprită. Art. 3 care prevedea, că «Ca­
s e l e d e credit agricol v o r procura agricultorilor şi industriaşi­
lor agricoli romani, s u m e l e n e c e s a r e agriculturii şi industriilor
derivate dintr'ënsa» a r ë m a s in p i c i o a r e ; la art. 12 şi 13, in
cari e vorba d e un administrator şi trei comisari, se a d a u s e
in condiţii ca aceştia s ă fie romani; art. 5 c e r e ca acţiunile s ă fie
nominative şi proectul suprimă restricţiunea că «nu s e v o r
cumpëra decăt d e agricultori s a u industriali agricoli romani».
Aci d. P . P . Carp propuind ea in loc d e acţiuni n o m i n a t i v e
să s e zică «la purtător» s e n ă s c u o incordată discuţie. D . I.
Stürza propuse in zadar numai adăugirea vorbei «sau la pur­
tător» ca c a s e l e agricole s ă nu fie puse intr'o poziţie falşă; in
zadar şi d. C o s t i n e s c u o b s e r v a că art. o din fostul şi actualul
proect de l e g e «face parte dintr'un s i s t e m foarte m u l t p r e c o ­
nizat la noi de cătva timp şi a n u m e sistemul după care s e c r e d e ,
că voinţa legislatorului poate s ă s e i m p u n ă contra naturel l u ­
crurilor, contra unor legi e c o n o m i c e , cari sunt mai tari decăt
noi toţi N o i a m voit s ă m e r g e m contra naturel lucrurilor
şi d e a c e e a n'a p u s n i m e n i niciun ban i n creditele agricole,
căci 30 de credite in ţară sunt făcute c u banii Statului. Eată
r e s p u n s u l cel mai e l o c v e n t la dispoziţiunea art. 5 din v e c h e a
l e g e şi chiar din proectul de azi. Experienţa e făcută, n u - ş i
pune n i m e n i banii acolo u n d e n u ştie c u m are să-i scoată
să-mi permiteţi s ă v ë spui că e u nu v ë z , care e s t e pericolul,
şi aci iau taurul d e coarne d e a d r e a p t u l — c u m s e zice—«are e s t e
pericolul, că ar veni banii evreeşti, cari s ă s e plaseze in a c e s t e
valori ale creditului a g r i c o l ? . . . . . A ş î n ţ e l e g e să v ë ingrijiţi d e

1) «Mon. of.» (28 April).

p e r i c o l p e n t r u cei cari işi a r p u n e b a n i i a c o l o , e a r n u p e n t r u
cei c a r i i i a u t o a t e g a r a n ţ i i i l e fiind p u s e in l e g e , a ş a c a nici
o d a t ă i m p r u m u t ă t o r u l să n u fie e x p l o a t a t şi n u m a i i m p r u m u -
t ă t o r u l s ă fie in pericol» şi d e alta a c ţ i o n a r u l E v r e u a r e n u ­
m a i d r e p t u l d e a a l e g e şi n u d e a fi a l e s . T o t u ş i la 27 M a r t e
s u p u s l a v o t , a m e n d a m e n t u l d-lui C a r p c ă z u .
Legea monopolului tutunurilor d i n 1880—81 s u p u s ă in S e ­
n a t la 7 I u n i e u n e i n o u e modificări, a r t . 13, c a r e d a d r e p t R e ­
giei d e a m e n ţ i n e p e vechii f u n c ţ i o n a r i s t r e i n i «pană s e v a
c o m p l e c t a c u R o m a n i t o a t e f u n c ţ i u n i l e s p e c i a l e » , s e modifica a s t ­
fel : « R e g i a p o a t e m e n ţ i n e n u m a i pană la 1 A p r i l i e 1887 p e
s t r e i n i i ce o c u p ă a c t u a l m e n t e funcţiuni d e p e n d i n ţ e d e d e n s a » ;
t o t u ş i a r t . 15 p r e v e d e că « P e n t r u c a z u r i e x c e p ţ i o n a l e şi in m o d
t e m p o r a r , a d m i n i s t r a ţ i u n e a p o a t e a n g a j a cu c o n t r a c t şi s t r e i n i
ca m a e s t r i d e a t e l i e r » .
L,a ş e d i n ţ a C a m e r e i d i n 5 D e c e m b r e d. C e r c h e z c e r u u r ­
g e n ţ ă p e n t r u v o t a r e a a c e s t o r modificări, c a r e s e şi a d m i s e , p e
m o t i v ca s ă s e p o a t ă in fine r e a l i z a «ca s t r e i n i i s ă fie e s c l u ş i
d e la d r e p t u l d e a v i n d e t u t u n » . — A l t m i n t e r e a pană şi l u c r ă ­
t o a r e l e e v r e i c e d i n Iaşi d e l a fabrica d e t u t u n , s e v e z u r ă s i ­
lite a s e p u n e in g r e v ă , v ë z ë n d că s e c a u t ă d e a le c o n c e d i a
s u c c e s i v '•).
Monopolul chibriturilor e r a şi el c ă t p e ce s ă c o n ţ i e o r e s ­
tricţie împotriva Evreilor. D. Butculescu s u b a p r o b a r e a multora
p r o p u s e in C a m e r ă la 25 F e b r u a r i e ca v ë n z ë t o r i i d e c h i b r i t u r i
şi d e c ă r ţ i d e j o c s ă fie n u m a i R o m a n i . A m e n d a m e n t u l a c e s t a
c ă z u a b i a d u p ă o p l e d o a r i e a r a p o r t o r u l u i d. C o s t i n e s c u : «căci
p r e c u m o r i c e i n d i v i d , fie r o m a n , fie s t r e i n , a r e d r e p t u l s ă fa­
b r i c e , t o t astfel a r e d r e p t u l s ă c u m p e r e şi s ă v e n d ă c h i b r i t u r i . . . .
S ă facem d-lor, patriotism intotdeauna, d a r să n u uităm nici­
o d a t ă , că p a t r i o t i s m u l r ë u e p e r i c u l o s » .
Regulamentul asupra comerciulvi cu substanţe medica­
mentoase p r e v e d e in c a p . al I I I , a r t . 5 -despre droghişti, ca
2
să n u se m a i imatriculeze ca atari decăt pe R o m a n i ) .
Regulamentul pentru organizarea interioară a farmaciilor
p r e v e d e la a r t . 14 c a «in farmaciile u n d e s e ţ i n e l e v i , d i r i -
g e n ţ i i s u n t obligaţi a ţ i n e c e l p u ţ i n u n e l e v r o m a n ; fără i n d e -

1) „Lupta" (Iaşi 5 Feb.).-2) «Mon. of.» (4 Iunie).

p l i n i r e a a c e s t e i c o n d i ţ i u n i ei n u pot ţ i n e alţi d e n a ţ i o n a l i t a t e
1
s t r e i n ă » ) ; a d e c ă E v r e i i s e e s c i u d cu totul d e la a c e a s t ă p r o f e ­
s i u n e , r a r fiind ca u n f a r m a c i s t să a i b ă m a i m u l ţ i e l e v i .
I n s c h i m b o l e g e d e s a r c i n i m o d i f i c ă n d u - s e cată să d e v i e mai
c l a r ă , ca E v r e i i să n u s e s u s t r a g ă c u m v a d e la ea. Legea presta-
ţiei modificată, p r e v e d e d a r a c u m că «orice l o c u i t o r a ş e z a t i n t r ' o
c o m u n ă r u r a l ă s a u u r b a n ă , d e cel p u ţ i n ş e a s e luni, fără d e o ­
s e b i r e d e n a ţ i o n a l i t a t e s a u p r o t e c ţ i u n e . . . . e d a t o r să l u c r e z e
5 zile pe a n la d r u m u r i l e c o m u n a l e şi v e c i n a l e » .
F a ţ ă cu a c e a s t ă s i s t e m ă să a d ă u g ă m p r o c e d a r e a Tribunalelor
de comerciu r e l a t i v la faliţii c r e ş t i n i . Un n e g u s t o r P . T ă -
n e s c u in Ploeşti î n c e t e a z ă c u p l ă ţ i l e . S e fac c e r e r i d e d e c l a ­
r a r e , d a r t r i b u n a l u l nici c ă se p o a t e p r o n u n ţ a , p e n t r u c ă a s e s o r i i
c o m e r c i a n ţ i n u v o r s ă r e s p u n d ă la c h e m a r e ; in a c e s t t i m p se d e -
r a p ă n ă a c t i v u l in d e t r i m e n t u l c r e d i t o r i l o r (evrei), p e c ă n d d.
2
T ă n e s c u , s i g u r d e n e d e c l a r a r e , işi r i d e d e c r e d i t o r i ) . — ' N e g u ţ ă ­
t o r u l H r i s t u D i n u in Turnul-Severin işi disface t o a t ă m a r t a
din p r ă v ă l i e şi d i s p a r e , l ă s ă n d p e d a t o r n i c i i cu b u z e l e u m f l a t e ,
dar autorităţile nu se sinchisesc de aceasta de loc, n e l u ă n d
nici o m e s u r a . C o n s u l u l a u s t r i a c , c a r e in r a p o r t u - i c o m u n i c ă
a c e s t fapt, p o m e n e ş t e a n u m e , că in t o t d e a u n a a u t o r i t ă ţ i l e r o m â n e
n u oferă in a s e m e n e a c a z u r i d e c ă t u n sprijin foarte m i c s a u
c h i a r n i c i u n u l ; b i n e i n ţ e l e s , că d e e v o r b ă d e E v r e i , l u c r u l
s e p e t r e c e c u t o t u l altfel. — A s t f e l u n n e g u s t o r din Bucureşti
P . I. B a r a s c h fu d e c l a r a t in s t a r e d e faliment, pe t e m e i u l u n e i
s i n g u r e poliţe p r o t e s t a t e (de 600 m ă r c i ) , deşi principalii c r e d i t o r i
E v r e i s e o p u s e r ă la a c e a s t ă d e c l a r a r e şi « e s t e de n o t o r i e t a t e
p u b l i c ă că in C a p i t a l ă se g ă s e s c o m u l ţ i m e d e n e g u s t o r i c ă r o r a
li se p r o ' e s t e a z ă m a i in t o a t e zilele p o l i ţ e , i n f i i n ţ ă n d u - l e şi sec-
v e s t r e a s i g u r ă t o a r e şi c u t o a t e a s t e a , g r a ţ i a u n o r i n f l u e n ţ e p o a t e
3
n ' a u fost d e c l a r a ţ i nici pană astăzi» ) .

S p i r i t u l ce d o m n e ş t e in c e r c u r i l e i n a l t e , G u v e r n şi C a m e r e ,
r e e s e şi m a i b i n e la v o t a r e a i n d i g e n a t e l o r şi la i n t e r p e l ă r i .
P e c ă n d u n u i c r e ş t i n se d ă indigenatul cu o u ş u r i n ţ ă m a i
m u l t ca s u r p r i n z e t o a r ă , E v r e i i o d a t ă aduşi la o r d i n e a zilei, s e
r e s p i n g n e g r e ş i t . In s e s i u n i l e a c e s t u i an n u t r e c u d e c ă t i n d i -

l) «Mon. of.» (6 Iunie).—2) «Lloydul roman» (l Marte).—3) «Lloydul roman» (1 Marte).

 1
g e n a t u l d-lui B . F r a n c h e t t i ) , compozitor şi profesor de muzică
care f u s e s e votat ancă in anul trecut in Cameră ; şi s e r e s ­
pinse indigenatele d-lor H e r ş Goldner şi M. F o c ş ă n e a n u in ş e ­
dinţa din 28 N o e m b r e a Senatului. N u m ë r u l indigenatelor c r e ş ­
tine votate in a m b e l e adunări s e urcă la sute, şi abia căţiva
respinşi. Intre cei votaţi figurează un d o m n T h . D . Mai,
in contra căruia ţeranii din Mitreni s e plinseră la Senat, c e r ë n d
«ca să fie respins a c e s t o m ca periculos societăţii rurale, căci
pe la toate c o m u n e l e , u n d e a stat, a ruinat pe plugari cu j a ­
2
furi, e s t e groaza ţeranilor» ) . — In D e c e m b r e s e vota pe un
farmacist din T e c u c i , care născut in Pisa, s e lepădase de s u -
puşia lui abia in Marte aceluiaş an şi pe un inginer din R o m a n
născut in Franţa, ce se lepădase de supuşia lui in acest an, in
F e b r u a r i e . Zelul exagerat la indignatele creştine, in opoziţie
c u reua voinţă extremă la i n d i g e n a t e l e israelite făcu pe d.
M. K o g ă l n i c e a n u a o b s e r v a in şedinţa Camerei din 7 F e ­
bruarie, că «cunoaşte pe mulţi, cari au drepturi r o m a n e ş t i ,
fără a avea şi simţimente romaneşti (aplause) şi cari v o r b e s c
limba lor maternă, fără să c u n o a s c ă pe cea romană» şi adause
că dă sfat ţerei sale, ca in caz de s'ar mai revizui constituţia
s ă s e introducă d o u ă l e g i , una pentru impămentenirea mare şi
alta pentrn i m p ă m e n t e n i r e a m i c ă » . — D . deputat Ciocazan la
rëndul s ë u indignat de n e r e g u l e l e c e predomină la «ducerea
indigenatelor, repetă propunerea deja votată de zeci de ori,
ca i n d i g e n a t e l e să fie luate după listă, in ordinea c u m vin de
3
la c o m i s i u n e a de i n d i g e n a t ) .
Faţă cu reuavoinţa manifestată de totalitatea membrilor Adunări­
lor nici mirare că s e pot ivi interpelări s\àpàia.te de la r e p r e z e n ­
tanţi izolaţi. — Inveţatul e c o n o m i s t P. S. Aurelian intrebâ in
Senat in şedinţa din 19 Marte pe ministru, dacă are c u n o ş ­
tinţă, că in 1885 Evreii au participat la creşterea populaţiunii prin
naşteri cu 47°/ şi Romanii numai cu 20°/ , şi ce mësuri crede că
0 0

trebue luate «pentru a s c h i m b a o stare atăt de a n o r m a l ă ? » . L a

7 Mai d. Isaia Lerescu repetă sub altă formă această întrebare
adecă despre «descreşterea populaţiei romaneşti prin invaziele
ovreeşti» şi la 14 Mai intrebâ pe g u v e r n , ce mësuri g ă s e ş t e
cu cale să ia pentru a ne feri de catastrofa c e ne ameninţă prin

1) Şed. din 7 Marte.-2) Şed. din 12 şi 13 F e b . - 8 ) Şed. 13 Dec.

•descreşterea populaţiei romane şi prin «invaziele ovreeşti, care
inundă ţara p e fiecare zi, fără niciun control d e vagabondaj ?»;
caracteristic e că datele c e găsi a indica m a r e l e statistic, spre
•confirmarea îngrijirii s a l e , fu buletinul naşterilor şi a morţilor
din Bërlad p e timpul d e la 2 4 — 3 0 Aprilie, a d e c ă de şeapte zile.
L a 17 Mai işi retrase totuşi interpelarea in v e d e r e a c e l e i m a ­
gistrale anunţate d e d. Eduard Gherghel(y), care şi fu o i n ­
terpelare m o n u m e n t a l ă . î n c ă la 20 Ianuarie intrebâ d-sa, care să
fie cauza c ă Romanii d e s c r e s c in oraşele unde creşte populaţia
e v r e e a s c ă şi c e m ë s u r i g ă s e ş t e ministerul cu cale să ia «spre a
feri populaţiunea r o m a n ă d e catastrofa ce o ameninţă», şi dacă
faţă cu a c e s t e direcţia sanitară a făcut bine d e a n u m i t p e doi
E v r e i medici d e plasă in j . D o r o h o i u . L a 5 Aprilie fâcu o altă
interpelare, de c e R o m a n i i s e recrutează pentru armata perma­
n e n t ă in n u m ë r mai mare in j u d e ţ e l e mai populate d e Evrei
şi ridica o acuzare contra evreului naturalizat Costiner, pe care
procurorul d e Botoşani o constatase d e m u l t ca o simplă n ă s ­
cocire spre a dovedi prin ea mişelia Evreilor in g e n e r e ; că
pe moşiile arendate d e Evrei cănd m o a r e un ţeran dator cu ceva
arendaşului, acesta işi e x e c u t ă s i n g u r datoria, mai afirma că «la
moşiile arendate jidovilor s e petrec lucruri teribile» şi că la
judecătoriile d e p a c e , Evreii sunt «adesea» favorizaţi in proce­
s e l e cu Romanii ; tot lucruri ce contrastează in m o d ciudat cu
realitatea. A c e a s t a nu-1 impiedicâ a l e repeta şi d e s v o l t a cu un
aer grav in şedinţa din 29 Mai. P r i m u l - m i n i s t r u , d. l o a n Bră-
tianu, in r e s p u n s u l s ë u găsi n e c e s a r a s e s c u z a şi iăcu astfel
mai multe destinuiri preţioase : «Noi a m făcut l e g e a sanitară,
şi noi a m făcut-o, ca să inlăturăm e l e m e n t e l e streine din cor­
pul medical al S t a t u l u i . . . . Statul n'a numit nici un" medic
s t r e i n (evreu), n'am putut anse opri c o m u n e l e ca să n u m e a s c ă
prin contract căte u n m e d i c strein, in lipsa unui R o m a n » ; r e ­
crutarea Israeliţilor a fost ordonată d e primul-ministru cănd a
fost la r e s b o i u , căci d-sale nu-i e t e a m ă , că v o r putea reclama
p e baza aceasta drepturile cetăţeneşti, căci «acest serviciu este
o obligaţiune, care n u implică drepturile p o l i t i c e . . . . Corpurile
legiuitoare nu cred e u , că au să v i e intr'o zi să d e a i n d i g e ­
natul tutulor Israeliţitor, cari au făcut serviciul militar». — Apoi

1) «V. d.» (17 Aug.).

m a i e s c l a m â : «In p r i v i n ţ a a r e n d a ş i l o r S t a t u l u i , veniţi la m i n i s -
t e r s ă l u a ţ i t a b l o u l şi să v e d e ţ i d a c ă noi i n c u r a g i â m p e a r e n ­
daşii israeliţi s a u ëi î n l ă t u r ă m » . I n p r i v i n ţ a l i c e n ţ e i b ă u t u r i l o r
s p i r t u o a s e « s u n t o r d i n e l e c e l e m a i pozitive c a s t r e i n i i (!), n u
n u m a i I s r a e l i ţ i i , s ă n u p o a t ă a v e a c â r c i u m i in c o m u n e l e r u ­
r a l e » . G u v e r n u l c o n d u s d e d-sa a r e in a c t i v u l s e u m u l t e m ă ­
s u r i a p ă r ă t o a r e c o n t r a E v r e i l o r , a c r e a t c r e d i t e p u b l i c e şi o s ă
«Mai c r e ă m şi alte i n s t i t u ţ i u n i c a să p u t e m c o m b a t e s t r ă i n i s ­
m u l » . — « E u cel intei c a r e a m l u a t iniţiativa in p r i v i n ţ a s p i ţ e ­
r i l o r ca s ă fac şi spiţeriile s ă fie r o m a n e şi s ă n e e m a n c i p ă m
şi in a c e a s t ă p r i v i n ţ ă » ; d a r in fine « D a c ă v r e m s ă s c ă p ă m d e
t o a t e r e l e l e t r e b u e să f a c e m c e e s t e m a i g r e u , să l u c r ă m » .
I n ş e d i n ţ a C a m e r e i din 8 Mai d. B r ă t i a n u f ă c u s e m ă r t u r i s i r i
in a f a c e r e a d e la B r u s t u r o a s a şi a d e v e r i astfel in mod d e p l i n
plingerile Evreilor deacolo.
D a r i n t e r p e l a r e a G h e r g h e l y n u a v u d e efect n u m a i i n t e r e s a n ­
t u l r e s p u n s al p r i m u l u i - m i n i s t r u , ci ca r e z u l t a t p r a c t i c d o u ă
c i r c u l a r i in p r i v i n ţ a a c u z ă r i l o r î n d r e p t a t e justiţiei, că a r păr­
tini p e E v r e i c o n t r a R o m a n i l o r şi deşi c h i a r d. B r ă t i a n u c a r e
işi c u n o a ş t e o a m e n i i , g ă s i a c u z a r e a c a u n « c e v a e n o r m » , t o ­
tuşi d. S t ă t e s c u , m i n i s t r u al j u s t i ţ i e i , c e r u t r i b u n a l e l o r din Mol­
d o v a « i n f o r m a ţ i u n i p o z i t i v e in p r i v i n ţ a exactităţii a c e s t e i afir-
m a ţ i u n i » , u n t a b l o u d e p r o c e s e l e j u d e c a t e i n t r e R o m a n i şi E r v e i
şi c ă t e din a c e s t e p r o c e s e a u fost r e z o l v a t e in f a v o a r e a E v r e i ­
lor şi c ă t e in a c e e a a R o m a n i l o r , şi ca r e s p u n s u l s ă fie c ă t
m a i g r a b n i c ; a d e c ă o p r o c e d a r e r i d i c u l ă şi u n n o n s e n z , c a r e
e s t e «o g r a v ă i n s u l t ă a d u s ă m a g i s t r a t u r e i » , c e c u d r e p t c u ­
v e n t n u şi-a p u t u t e x p l i c a c u m ea, in m a r e p a r t e cu u n p a t r i o ­
t i s m ş o v i n i s t şi c u u n m a r e e x c e s d e zel a n t i - e v r e e s c , a r p u t e a fi
î n v i n o v ă ţ i t ă d e a ş a c e v a . D . G. P a n u , c u s i m ţ u l s ë u cel fin şi
a l e s , j u d e c ă a c e a s t ă c i r c u l a r ă d u p ă g r a v i t a t e a ei. « P e n t r u ca
u n a s e m e n e a t a b l o u (ca cel c e r u t d e m i n i s t r u ) , zice d. P a n u ,
c a r e a r c o n ţ i n e astfel d e r e z u l t a t s ă p o a t ă face c o n v i n g e r e , t r e ­
b u e a d m i s a p r i o r i u r m ă t o r u l l u c r u : a n u m e că, E v r e i i fie c a
r e c l a m a n ţ i , fie ca p ă r ă ţ i n u a u n i c i o d a t ă d r e p t a t e şi oă d r e p ­
t a t e a e s t e t o t d e a u n a din p a r t e a R o m a n i l o r » , d a r « p e n t r u că c h e s ­
tia r i d i c a t ă d e d. G h e r g h e l s ă p o a t ă fi r e z o l v a t ă , a r t r e b u i s ă
s e l a s e d e o p a r t e cifrele g o a l e şi g e n e r a l e d e s t a t i s t i c ă d e fan-
tazie. A r t r e b u i s ă se s t u d i e z e d u p ă a c t e şi d o s a r e fiecare p r i -
c i n ă d i n t r e u n E v r e u şi R o m a n . N u m a i c ă n d s e v a d o v e d i , că
judecătorii au dat dreptate E v r e u l u i cu toate probele a d u s e de
1
R o m a n , n u m a i a t u n c i s'ar p u t e a t r a g e o c o n c l u z i e » ) .
O altă c i r c u l a r ă a d-lui S t ă t e s c u c ă t r e p r o c u r o r i i c e r e a a se
afla d a c ă E v r e i i s e î n d e s t u l e a z ă in a d e v ë r s i n g u r d e la sătenii
d a t o r n i c i şi e x p u s e in m o d s e r i o s g r a v i t a t e a u n u i a ş a fapt ex­
2
tra-legal ).
R e s p u n s u r i l e d a t e ^ s u n t a n c ă a c o p e r i t e cu v ë l u l t ă c e r i i , cea
m a i v ă d i t ă p r o b ă d e n e t e m e i n i c i a a c u z ă r i l o r şi a b ă n u e l i l o r g r a ­
t u i t e . A l t m i n t e r l e a m i n i s t r u l d e j u s t i ţ i e ştia d i n a i n t e cu s i g u r a n ţ ă ,
că r e s p u n s u r i l e v o r c o n t r a r i a cu t o t u l a f i r m ă r i l e d-lui G h e r g h e l y
şi d a c ă a e m i s c i r c u l ă r i l e , u n i c u l s e u s c o p a fost d e a b a t e t o b a
m a r e d e s p r e î n c h i p u i t e l e fapte g r a v e d e cari E v r e i i s u n t c a p a ­
bili, c u m p r o c e d a s e a l t ă d a t ă in c h e s t i a f a l i m e n t e l o r .
Recrutările, p e cari a m v ë z u t in ce m o d le c o n s i d e r ă g u ­
v e r n u l , s ' a u u r m a t in a c e s t an p e o s c a r ă f o a r t e i n t i n s ă , apli-
c ă n d u - s e la toţi s u p u ş i i . N u m a i in c u l o a r e a r o ş i e din Bucu­
s
reşti s'au r e c r u t a t 300 d e e v r e i ) , şi in I a ş i int oate d i s p ă r ţ i r i l e
4
m a j o r i t a t e a c e l o r r e c r u t a ţ i e r a u E v r e i ).

II

EXCESE ŞI ARBITRARIETĂŢI ALE AUTOEITĂŢILOB ADMINISTRATIVE

ŞI JUDICIARE.

S ă t r e c e m a c u m la fapte ce n ' a u d r e p t t e m e i u l e g e a s a u o r ­
d o n a n ţ e g u v e r n a m e n t a l e , ci v o i n ţ a funcţionarilor publici.
I n Bacău j u s t i ţ i a s e d o v e d i la i n ă l ţ i m e a mişcării şi a t e n d e n ţ e l o r
a n t i s e m i t i c e cu ocazia afacerii K a u f m a n n - P o r u m b a r u . A c e s t a
d i n u r m ă r ă p i s e celui dintăi m a i m u l t e b u t o a i e d e v i n , in
c o m p l i c i t a t e cu B i b e r e p r i m a r u l d i n L e t e a , t o t u ş i fu s c o s din
c a u z ă şi p r i m a r u l g ă s i t n e v i n o v a t la i n s t r u c ţ i e ; d a r h o t ă r i r e a
a c e a s t a se c a s a in Iaşi, şi p r o c e s u l a t r e b u i t să s e t r a t e z e
î n a i n t e a t r i b u n a l u l u i , u n d e fu o s â n d i t la o l u n ă r e c l u z i u n e şi
la r i d i c a r e a d r e p t u r i l o r c e t ă ţ e n e ş t i p e t e r m i n d e u n a n ; cu
t o a t ă m o d e r a ţ i u n e a o s ă n d e i , făcu r e c u r s la C a s a ţ i e , d a r C a s a ­
ţ i a ël r e s p i n s e in ş e d i n ţ a din 15 N o e m b r e . — A c ţ i u n e a civilă

1) «Lupta» (29 luni) ; vezi şi «Resboiul» (30 luni) şi «Buk. Tagbl.» (18 (6) Iuli). -
2) «Mon. of.» (27 Iunie). - 3) «Lupta» (Buc. in Dec). — 4) «Liberalul» (ibid),
p e n t r u d a u n e l e c a u z a t e p r i n r ă p i r e a v i n u l u i , cari s e u r c ă la 26,000
lei, s'a t o t t r ă g ă n a t , deşi m i n i s t e r u l a r e s p i n s r e c u r s u l d-lui P o -
r u m b a r u şi a a p r o b a t c o n c l u z i i l e r a p o r t u l u i c o m i t e t u l u i , că c o n ­
fiscarea şi l u a r e a v i n u l u i a fost i l e g a l ă . — I n s c h i m b a n s e d. S .
K a u f m a n n a fost s u p u s la c e l e m a i m a r i n e p l ă c e r i p r i n a c u z a ­
r e a d-lui P o r u m b a r u , că d i n c a u z a i a z u r i l o r s a l e s'a o p r i t c a ­
n a l u l şi i-a s t a t d i n l u c r u fabrica d e h ă r t i e t i m p d e 15 z i l e ; ia­
z u r i ce P o r u m b a r u p r e t i n d e a c ă a u fost a d - h o c f ă c u t e , p e n t r u ca
să-şi r e s b u n e d e r ă p i r e a v i n u l u i ; d a r c u t o a t ă p r e s i u n e a a s u p r a
m a r t u r i l o r s e d o v e d i , că ele a u fost c o n s t r u i t e c u 2, 3 s a u 4
ani in u r m ă . T r i b u n a l u l a l e s e e x p e r ţ i , c a r i s e p r e z e n t a r ă la faţa
l o c u l u i a b i a d u p ă d i s p a r i ţ i u n e a g h e ţ e i , c ă n d n u m a i a v e a u ce
c o n s t a t a . Ei işi a ş t e r n u r ă r a p o r t u l in t e r m e n i a ş a d e v a g i , că n u
s e putu t r a g e nici o c o n c l u z i u n e şi t r e b u i s ă s e n u m e a s c ă o
a n c h e t a s u p l i m e n t a r ă , aşa că a f a c e r e a n u s e p u t u t r a n ş a in tot
lungul anului
L a j u d e l e d e p a c e s e p r e z e n t a o p l ă n g e r e a doi d o m n i L .
G r ü n b e r g şi L . S c h w a r z , că a u fost g o n i ţ i din m o a r a c e o a r e n ­
d a s e d e la p r o p r i e t a r i i r o m a n i N . D r ă g o i a n şi G. P a v l i p e n t r u
o d a t o r i e d e 300 d e lei, l u ă n d u - l e a n s e t o t o d a t ă cu d e la s i n e
p u t e r e a v u t u l l o r , aflător la m o a r ă , in p r e ţ d e 1400 lei ; j u s t i ţ i a c e a
p ă r t i n i t o a r ă p e n t r u E v r e i (după s e n a t o r u l G h e r g h e l y ) a m ă n â p r o ­
cesul necontenit.
I n Bërlad u n p o p ă G h e o r g e P o h r i b i n t r a in afaceri d e tovără­
şie cu u n E v r e u şi-i jăfui a v e r e a . A f a c e r e a t r i m i s ă fiind î n a i n t e a
u n u i t r i b u n a l d e a r b i t r i , a c e ş t i a se a l e g pe s p r â n c e a n ă şi r e ­
z u l t a t u l e s t e c o n d a m n a r e a j ă f u i t u l u i ; a ş a că « R e s b o i u l » , ce r a ­
p o r t a p e l a r g a c e s t caz, n u s e p u t u opri d e a n u e x c l a m a :
3
«Nu-i n o s t i m d e tot ? P o p a d a t o r şi j i d a n u l c o n d a m n a t ?» ) .
In Botoşani v e r i f i c a t o r u l d e m ë s u r i B o b e i c a se p u r t a in
m o d b r u s c şi i n s u p o r t a b i l faţă cu n e g u s t o r i ; işi c a u t ă p r i c i n ă
3
şi b ă t e a p r e p r e t i n ş i i c o n t r a v e n i e n ţ i in s c o p d e s t o a r c e r e ) .
L a Brăila, la Lacul-Sărat, D r . Romniceanu avënd direcţiu­
n e a s a n i t a r ă , o r d o n a a n t r e p r e n o r u l u i c r e ş t i n d e a c o l o , ca in 24
o r e să d e a afară «pe t o a t e s l u g i l e o v r e i , cari l u c r e a z ă de ş a p t e
4
ani in a c e a s t ă l o c a l i t a t e » ) .
In Bucureşti afară d e g o a n a cea m a r e d u p ă v a g a b o n z i , se

1) »V. d.» (7 Marte şl 10 Ian. 1887) - 2) p. 486. - S) In No. din 10 August. - 4 ) «V. d.»
(7 Feb.) - 5) «Bomba» (Brăila Aug.); p. 427-2?.
m a i p r a c t i c a u a r e s t ă r i s p o r a d i c e n e m o t i v a t e şi m a i ales s e c o n ­
t i n u a c u a p u c a r e a o a m e n i l o r la g a r ă . U n fapt a r b i t r a r , c e a
revoltat toată presa independentă, ne va spune indeajuns căte
s e p o t p e t r e c e in t ă c e r e p e s e a m a u n o r o a m e n i n e î n s e m n a ţ i .
M a r e l e b a n c h e r S o l . H a l f o n , c e t ă ţ e a n r o m a n şi in l a v o a r e la
P a l a t , t r e b u i s ă s u f e r e a r e s t u l poliţiei, s ă s t e a la s e c r e t t i m p
•de o o r ă , s ă t r e a c ă p r i n s e n t i n e l e cu a r m a î n t i n s ă prin c u r t e a
poliţiei (ce s e află in c e n t r u l cel m a i f r e c v e n t a t ) şi « p r i n t r e a l t e
v e x a ţ i u n i i s'a p u s o g a r d ă s p e c i a l ă c u a r m ă » şi o p r i t a c o ­
m u n i c a cu o r i c i n e şi nici a seri familiei ; t o a t e a s t e a s u b p r e ­
t e x t , c ă n ' a plătit o a m e n d ă d e căţiva l e i , la c a r e a fost o s â n ­
d i t c u doi ani in u r m ă , d e s p r e c a r e n u ştia n i m i c şi c a r e e r a
1
•deja in o r i c e caz p r e s c r i s ă ) . P r i n d i v e r s e i n f l u e n ţ e şi i n t e r v e ­
nim a f a c e r e a s e c o c o l o ş i .
I n j . Buzău, la Mizil, a j u t o r u l d e c o m i s a r d e t e cu b a s t o n u l
î n A v r a m C r o i t o r u l , p e n t r u că-i c e r u s e l ă m u r i r i a s u p r a u n e i
h o t e r i r i j u d e c ă t o r e ş t i ; c o m i s a r u l , ce e r a faţă, p r i v e a ca s p e c t a t o r
indiferent, ear l u m e a ce vedea scena din cafenea era plină de
3
indignare ).
I n j . Dorohoiu «persecuţia contra Evreilor a ajuns apogeul
s e u . P r e f e c t u l n u c r u ţ ă n i c i u n mijloc p e n t r u a b ă g a d o l i u l in
s i n u l familiilor i s r a e l i t e . I n c h i z i ţ i a din e v u l - m e d i u n ' a i n v e n t a t
a n c ă a r m e a ş a d e i n f e r n a l e ca a c e l e a , c e l e î n t r e b u i n ţ e a z ă o n o r .
8
d. prefect actual» ).
P r i m ă r i a d e D o r o h o i u s p r e a c o n c u r a la a r b i t r a r i u l p o l i ţ i e i ,
h o t ă r a , fără a fi a u t o r i z a t ă d e v r ' o l e g e , a m o n o p o l i z a f a b r i c a ­
r e a p ă i n e i şi a o d a in a n t r e p r i z ă ; la licitaţia c e a v u loc, s e fa­
v o r i z a r ă d i n a d i n s n i ş t e G r e c i , ca astfel b r u t a r i i , in m a r e p a r t e
E v r e i , s ă r e m ă i e fără t r e a b ă .
I n Seveni s e opri E v r e i l o r d e a m a i v i n d e c a r n e şi in c.
Plopeni, s e i n t e r z i s e h a h a m u l u i d e a m a i tăia vite şi p a s e r i
ş i i n t r ' o zi d ă n d u - s e p e s t e el c ă n d tăia n i ş t e p a s e r i fu m a l t r a ­
4
t a t , i s e luâ c u ţ i t u l şi fu şi b u z ă n ă r i t d e 5 lei ).
I n j . Niamţ, la o r a ş u l Piatra, se făcu u n s g o m o t i n f e r n a l in
j u r u l u n e i i n t e m p l ă r i n e p l ă c u t e , dar fără v r ' u n efect fatal. U n
E v r e u b r u t a r i n s ă r c i n a t cu f u r n i s a r e a fainei p e n t r u r e g i m e n t u l
d e a c o l o o făcu i n t r ' o zi, in n e ş t i i n ţ a - i , din făină c e c o n ţ i n e a o b -

1) «Rom Liberă» (5 Iuli) ai mai toate ziarele dintre 5—8 Iuli; p. 378—74.-2) «Unirea»
.Buzeu 8 Mai).-3) «V. D.» (17* Aug.)-4) «înfrăţirea» (Buc. 31 Oct}.
s i g ă de v a r , ce c r e ş t e in g r ă u . Efectul fu, că soldaţii m ă n -
c ă n d p ă i n e a a u c ă z u t a m e ţ i ţ i ca d e b e ţ i e şi se d e s m e t i c i r ă
a b i a p e s t e c ă t e v a o r e ; c e e a c e p ă ţ i r ă şi m a i m u l ţ i p a r t i c u l a r i
c r e ş t i n i şi e v r e i , ce l u a s e r ă din a c e e a ş i p a n e . F a p t u l deşi clar,
d ă d u t o t u ş i ' l o c la a c u z a r e a u n e i otrăviri (?) i n t e n ţ i o n a t e , ce
p e r z i s t â o v r e m e şi făcu c o l i n d a c e a m a r e p r i n t o a t e z i a r e l e
din ţ a r ă ; e a r b r u t a r u l şi m o r a r u l t r e b u i r ă s e p e t r e a c ă o v r e m e
1
in i n c h i s o a r e ) .
L a 10 A u g u s t poliţia a d u n a pe toţi c o t u g a r i i o r a ş u l u i P i a t r a ,
cari s u n t e v r e i , şi le p o r o n c i ca s ă u m b l e şi S ă m b ă t ă cu c o -
t u g e l e l o r , la d i m p o t r i v ă li va fi o p r i t a u m b l a şi D u m i n i c ă
2
şi li se va aplica şi p e d e p s e ) .
In A u g u s t prunduindu-se şoseaua Petru-Rareş, nu putea
t r e c e p e a c o l o n i c i u n e v r e u . Şefii c a n t o n i e r i c o m a n d a u să-i
3
b a t ă şi s t r o p ş i cu p i e t r e ) .
U n i n s p e c t o r viind la j u d e c ă t o r i a d e p a c e p o r o n c i ca p e vii­
t o r să nu s e m a i t o l e r e z e c u m v a p e acolo j e l b a r i şi s c r i i t o r a ş i
i
evrei ).
I n j . Dîmboviţa u n u l , P e t r a c h e Z a h a r i a zis C i u p i t u l , făptui
u n o m o r a s u p r a s a m s a r u l u i E i s e n b e r g din T i r g o v i ş t e , i n t r ' u n
sat a p r o p i a t d e a c e s t o r a ş . O m o r i t o r u l p r e t i n s e că a făcut-o d i n
e r o a r e ; şi fiindcă f u s e s e r ă s i n g u r i in c a s ă , c ă n d făptuise c r i m a ,
se l u â d r e p t b u n ă d e c l a r a ţ i a lui — deşi e r a in r e c i d i v ă , o s â n ­
dit p e n t r u o m o r tot zis i n v o l u n t a r — d e a s t ă d a t ă a n s e n u fu
5
d e ţ i n u t m ă c a r o zi in p r e v e n ţ i e ) ; b a p r i m a r u l i a c o r d a privi­
l e g i u l d e a d u c e s i n g u r p r o c e s u l - v e r b a l i n c r i m i n a n t la p a r c h e t ,
u i t ă n d a n s e a r e m i t e şi a r a i a u c i g a ş ă .
In j . Iaşi, la Tomeşti o r u d ă a p r i m a r u l u i in c o m p l i c i t a t e
cu 3 indivizi a a s a s i n a t p e u n t ë n ë r i s r a e l i t ; e a r a s a s i n i i a u
6
remas neurmăriţi ).
I n j . Vaslui, a p r o a p e d e Codăeşti, doi R o m a n i i e s in c a l e a
u n u i e v r e u S r u l Veilic, ël j ă f u e s c şi b a t d e m o a r t e ; p r i n ş i «deşi
criminalii a u m ă r t u r i s i t in cele d e p e u r m ă s i n g u r i faptul, se
7
v ë d lăsaţi la c a s e l e l o r » , in c. P o i a n a C ă r n u l u i ) .

1) «Corespondenţa provincială» (Piatra 12 Ian.); p. 48—49. — 2) p. 470 — 3) 471 — 73. —

4) p. 472-6) p. 77-78 şi 426. — 6) ..Noua Revistă» (Iaşi, Dec). — 7) «Lupta» (27 luni).
 III

ŞCOALA, PABTICULABII, COMUNITĂŢILE

Ş c o a l a p u b l i c ă r o m a n ă c o n t i n u ă a fi u n loc i m p o r t a n t d e
p r o p a g a r e a a n t i s e m i t i s m u l u i . U n i i p r o f e s o r i n u s e sfiesc c h i a r
a afirma faptele c e l e m a i n e e x a c t e , n u m a i s p r e a r e u ş i să î n ­
r ă d ă c i n e z e u r a c o n t r a E v r e i l o r şi a c e a s t a c h i a r in C a p i t a l ă şi
chiar de carte profesorii din cursul superior de liceu. N u ajung
v o r b e l e d e o c a r ă , n o t e l e j o a s e ; s e mai a d a u g p e d e p s e a s p r e
p e n t r u lipsa in t i m p u l s e r b ă t o r i l o r c e l o r m a r i e v r e e ş t i ; la şcoala d e
c o m e r c i u din Bucureşti, ' p r o f e s o r u l C r a s s a n i p e d e p s i chiar p e
!
aşa m o t i v p e toţi cu e x c l u d e r e a d i n ş c o a l ă ) ; in Piatra, se aplica
a c e e a ş i p e d e a p s ă e x t r e m ă in ş c o a l a p r i m a r ă N o . 1 şi in g i m ­
2
n a z i u la 11 elevi ) .
D u p ă e d u c a ţ i a p r i m i t ă şi p u r t a r e a . I n Piatra elevii r e i n t o r ş i
d e v a c a n ţ ă , in familie, din d i v e r s e şcoli, işi p e t r e c u r ă t i m p u l
d ă n d c u b a s t o a n e l e in E v r e i şi u n i i m a i i n i m o ş i s e i n c u m ă -
t a r ă a d a p e u n E v r e u in C u e j d i u l , c e t r e c e p r i n s t r a d e l e
8
oraşului ).
P r o f e s o r i i g ă s e s c a c u m o d e o s e b i t ă i n c u r a j a r e in a t i t u d i n e a
c e a i n c e p u t s'o ia m i n i s t r u l d e c u l t e şi C a m e r i l e faţă cu E v r e i i
in i n s t r u c ţ i u n e p u b l i c ă . I n a c e s t a n m i n i s t r u l d e c u l t e p r e z e n ­
t â n d u n n o u p r o e c t d e i n s t r u c ţ i e p u b l i c ă , n u lipsi d e a p r e ­
v e d e a restricţiuni pentru streini. P e cănd Constituţia garantează
' i n s t r u c ţ i a g r a t u i t ă p e n t r u toţi, s e c e r e in p r o e c t ca streinii s ă
a i b ă a plăti d i v e r s e t a x e ; şi p e c ă n d l i b e r t a t e a c u l t u l u i e g a ­
r a n t a t ă , m i n i s t e r u l g ă s e ş t e n e c e s a r a i n ă s p r i poziţia e l e v i l o r
r e l i g i o ş i , o r d o n ă n d a n u m e d e a s e n o t a c u z e r o «pe toţi elevii
şi e l e v e l e i s r a e l i t e , cari s u b c u v e n t că n u l e - a r p e r m i t e r e l i g i u -
mea s ă s c r i e in zioa S ă m b ă t e i s e s u s t r a g in a c e a zi d e l u c r ă ­
4
rile şi e x e r c i ţ i e l e ce t r e b u e să facă in şcoală» ) .
Şi fiindcă a c u m , ici c o l o s e află c ă t e u n e v r e u c e t ă ţ e a n , a
i n c e p u t a s e p r e v e d e i n t r e c o n d i ţ i e l e d e a d m i t e r e la i n t e r n a t e
.«naţionalitatea r o m a n ă şi religiunea ortodoxă», cum e cazul
l a c o n c u r s u l a n u n ţ a t p e n t r u n o u a şcoală n o r m a l ă p r i m a r ă p e n ­
5
tru institutori ).
S p i r i t u l ce d o m i n ă in c e r c u r i l e d o m i n a n t e r o m a n e şi la a u t o -

1) p. 526.-2) p. 595.-3) p. 471.—4) p, 169 (circulara d-lui revizor şcolar Chiriţâ din Iaşi,
iimde spune că D. ministru a dispus aceste). - 5) «Mon. of » (20 luni).
r i t a t e a c e a m a i i n a l t ă c u p r i v i r e la i n s t r u c ţ i a E v r e i l o r , r e e s e
c l a r din d i s c u ţ i a u r m a t ă la ş e d i n ţ a C a m e r e i din 8 A p r i l i e . O p o ­
z a n t u l G . P a l a d e cu o c a z i a d e p u n e r i i u n u i p r o e c t d e l e g e p e n ­
t r u c l ă d i r e a a m a i m u l t o r l o c a l u r i d e şcoli, c e r e a s e s u p r i m a
a l i n e a t u l p r i v i t o r l a I a ş i , p e n t r u c ă «elevii din g i m n a z i i l e şi l i ­
c e e l e şi ş c o a l e l e din Iaşi s u n t j u m ă t a t e E v r e i » , e a r m i n i s t r u l
n u g ă s i la a c e a s t a alt r e s p u n s d e c ă t c ă « t r e b u e s ă d ă m aju­
t o r ca să p o a t ă r e z i s t a e l e m e n t u l r o m a n e s c » .

Acei ce d i r i g e a z ă m a s e l e i m b i b a t e d e o u r ă fără c u v e n t s a u l e
i n s p i r ă a t a r e u r ă , s u n t agitatorii de meserie. N u m ë r u l lor se
s p o r i şi in a c e s t a n c u doi capi n o i , c u G h e r g h e l ( y ) şi M o r o i u .
O p e r a c o m u n ă şi c e a m a i i m p o r t a n t ă a l o r din a c e s t a n fu r e a ­
l i z a r e a u n u i Congres antisemitic, zis i n t e r n a ţ i o n a l , in zilele
d e 26, 27 şi 28 A u g u s t . D e c i z i u n i l e lui s e p o t r e z u m a in a c e s t e :
silirea Evreilor de a părăsi ţara sau m o a r t e a prin foame ; or­
g a n e l e mijlocitoare afară d e g u v e r n s ă fie p r e o ţ i i şi p r o f e s o r i i ,
c a r i să p r o p o v ă d u e a s c ă in p o p o r şi ş c o a l ă ea să n u s e c u m ­
p e r e «nici u n obiect de, la j i d o v i , nici a n u - i î n t r e b u i n ţ a la nici
u n s e r v i c i u » . A c e s t c o n g r e s , c a r e d u p ă « V o i n ţ a n a ţ i o n a l ă » din
Vi* S e p t . «din n e f e r i c i r e n u v a p u t e a a v e a r e z u l t a t u l la c a r e
o r g a n i z a t o r i i sei e r a u in d r e p t s ă s e a ş t e p t e » , fiindcă a u l i p s i t
fruntaşii a n t i s e m i t i s m u l u i e u r o p e a n şi r o m a n — a v u fericirea
d e a a v e a in s i n u l s e u o d e l e g a ţ i u n e d e s t u d e n ţ i ; cu t o a t e
a c e s t e a şi p o p o r u l şi s t u d e n ţ i i a u stat i n d i f e r e n ţ i faţă c u a c e a s t ă
« m a n i f e s t a ţ i e r i d i c u l ă şi p r i m e j d i o a s ă » p e n t r u c a r e ziarele g u ­
v e r n a m e n t a l e a u făcut «o p r o p a g a n d ă e x t r a v a g a n t ă » , şi g u v e r ­
n u l «care i m p i e d e c ă i n t r u n i r i l e p o l i t i c e p r i n t o a t e m i j l o a c e l e ,
a i n c u r a j a t d i n t o a t e p u t e r i l e i n t r u n i r e a a c e s t u i c o n g r e s » şi
«a p e r m i s d e a se t r a t a a c e a s t ă c h e s t i e din p u n c t u l d e v e d e r e
1
r e l i g i o s şi ca să se e x a l t e z e u r e a n c ă p u ţ i n n ă b u ş i t e » ) .
D e l e g a ţ i u n e a s t u d e n ţ i l o r e r a a l e a s ă d e 13 ; un s t u d e n t A l e c -
siu «voind s ă v o r b e a s c ă i n c o n t r a i n i ţ i a t o r i l o r c o n g r e s u l u i fu
î m p i e d e c a t d e a lua c u v ë n t u l . U n s t u d e n t s t r i g a : S ă m e r g e m
s ă a p e r ă m r e l i g i a s t r ă m o ş i l o r n o ş t r i » . M u l ţ i s t u d e n ţ i a u fost in­
2
d i g n a ţ i p e n t r u p a r t i c i p a r e a d e l e g a ţ i u n i i ) , căci ei şi ziariştii n u
v o r ca c h e s t i a i s r a e l i t ă s ă fie p u s ă pe t ë r ë m u l ei cel m a i n a ­

il «L'indép. roumaine» Sept.) — 2) "Românul» (Sept).

t u r a l şi a d e v ë r a t . F i i n d c ă in B u c u r e ş t i C o n g r e s u l a v u u n r e ­
zultat c u t o t u l p a l i d , m o r t ; şefii m e r s e r ă l a c u i b a r u l a n t i s e m i t i ­
smului r o m a n , u n d e diaconul Elefterie P e t r e s c u , s e lefăeşte
in d r a g o s t e a a p r o a p e l u i . T o t u l fiind p r e p a r a t d i n a i n t e , d i s c u r ­
surile incendiare serviră mai m u l t ca p u n c t d e plecare, căci
« P u b l i c u l s e c o m p u n e a i n m a r e p a r t e d i n copii d e ş c o a l ă şi
aduşi in cete d e instigatorii seratei». Strigătele selbatice d e
«Moartea jidanilor» a l e acelor ce formau conductul eroilor
s e r e i p r i n s t r a d e l e o r a ş u l u i , a v u d e efect d i s p a r i ţ i u n e a t o t a l ă
a poliţiei şi c u d r e p t « t o a t ă l u m e a s e î n t r e b a s e c e s e f ă c u s e
poliţia, u n d e f u s e s e ?»
Masa aprovizionată cu pietre incepu intr'un m o m e n t d a t s ă
d e a i n c a s e l e ş i # p r ă v ă l i i l e E v r e i l o r şi n ' a r e m a s c a s ă n e b o m ­
b a r d a t ă , p r ă v ă l i e , c ă r e i a s ă nu-i s e fi a d u s s t r i c ă c i u n i p r i n p i e ­
t r e l e a r u n c a t e ; o t o r ţ ă a p r i n s ă işi făcu d r u m i n p r ă v ă l i a d - l u i
A b r . R o s e n z w e i g şi focul a b i a s e p u t u s t i n g e » Mult s u f e r i r ă
p r ă v ă l i i l e d e s t i c l ă r i i ; l a c a s a d-lui A b r . B . Iosef s e s p a r s e 4 0
d e g e a m u r i ; e a r t e m p l u l c o r a l şi ş c o a l a d e b ă e ţ i fură i n d e o -
s e b o b i e c t u l m a n i e i m a s e i i n t ă r ă t a t e . T o c m a i a d o u a zi s e in­
c e p u a r e s t a r e a t u r b u r ă t o r i l o r şi n u m a i g r a ţ i e e n e r g i e i P r i m a r u l u i ,
d-lui N i c o l a i d e , E v r e i i n u fură e x p u ş i a d o u a o a r ă u n o r s c e n e
2
mai triste, dinainte aranjate ) . U n m o m e n t n u m a i se mişcă
p a r c h e t u l şi poliţia, d a r « i n aceeaşi zi n u m a i e r a u n s i n g u r
o m i n c h i s » . E v r e i i s p e r i a ţ i işi i n c h i s e r ă p r ă v ă î i e l e d e v r e m e şi
3
a v e a u d e s t u l e m o t i v e s u s p e c t e , s p r e a fi i n g r i j i ţ i ) . P a g u b a s e
u r c ă l a p e s t e 16,000 l e i . — T o c m a i l a 9 S e p t e m b r e s e d e p u s e i n
a r e s t p e d i a c o n u l P e t r e s c u d e s e m n a t d e toţi ca c o m p l i c e şi i n ­
4
s t i g a t o r al t u r b u r a r ă ) ; el i n d e m n a s e şi i n c u r a j a s e a s e s p a r g e
g e a m u r i l e d e l a c a s e l e e v r e e ş t i , a-se b a t e p e E v r e i şi a s e p u n e
5
foc l a c a s e l e l o r ) , d a r deja l a 18 S e p t e m b r e fu l i b e r a t din î n ­
c h i s o a r e şi c o n d u s d e a c o l o a c a s ă c u a l a i u şi u r a l e d e t o a t e h a i ­
6
m a n a l e l e C r a i o v e i ) ; şi astfel s e a d e v e r i p ă r e r e a t a b e r e i a n t i ­
s e m i t e , c ă « g r a ţ i e u n o r i n a l t e sprijine l e g e a n u p o a t e n i m i c
7
c o n t r a d o m n i e l o r l o r » ) . — L a 18 D e c e m b r e c ă n d s'a j u d e c a t i n

l) «Românul» (17 Sept.). — 2) p. 504.-3) «Românul» (17 Sept.).—4) Cum că totul fudin-
nainte plănuit şi preparat, rezultă, că Polychroniade in o convorbire avută la Bërlad de­
clara, că s'a preparat un măcel contra Evreilor, ştire ce «V. d.» o vesti in No. ei din 31
August, două zile inaintea revoltei.—5) «V. d.» (14 Sept.). — 6) «V. d.» (4 Oct.), «Olteanul»
(Craiova,19 Sept.).—7) «Pruncul roman» (Sept.); p. 509. 1
C r a i o v a p r o c e s u l c e l o r i n c u l p a ţ i , in n u m ë r d e 7, t r i b u n a l u l
a c h i t a cu t o t u l pe p a t r u , d i n t r e c a r i p e d i a c o n u , p r i n c i p a l u l
i n s t i g a t o r , e a r p e t r e i i c o n d a m n a la a m e n d e d e 50 şi 25 lei ;
l
E v r e i l o r anse n u le a c o r d a nici o d e s p ă g u b i r e civilă ) . Şi ast­
fel s e c o n f i r m a p r i n a c e s t v e r d i c t , că « D e s o r d i n e l e din C r a i o v a
2
s u n t o p e r a g u v e r n u l u i , el e s t e a g e n t u l p r o v o c a t o r » ) , deşi 'cnici
u n g u v e r n c u m i n t e a s ă n ă t o a s ă n u a i n c u r a j a t şi n u v a i n c u -
3
raja e x c i t a r e a p a s i u n e l o r p o p u l a r e i n t r ' o a s e m e n e a m a t e r i e » ) .
D u p ă a f i r m a r e a u n u i i m p o r t a n t o r g a n al opoziţiei « R e z u l t a t u l
cel m a i clar al c o n g r e s u l u i » fură d e s o r d i n e l e din C r a i o v a din
4
2 S e p t e m b r e ) . — P a r t e a c o m i c a d i n a c e a s t ă a f a c e r e t r i s t ă fu,
a f i r m a r e a u n u i ziar local a n t i s e m i t i c pur sang, d e a d e s e m n a
s
p e E v r e i i ca p r o v o c a t o r i i d e s o r d i n e l o r ) . Şefii " c o n g r e s u l u i c o n -
t i n u a r ă apoi c u a g i t a ţ i a ; Eduard Gherghely demnul agitator
a n t i s e m i t i c din S e n a t , c a r e ştie a se a r è t a v r e d n i c şi in
afară d i n a c e a s t ă i n c i n t ă , i n c e p u o c o l i n d ă in M o l d o v a d e s u s
cu u n d e B i e z , c e a z i s t a s e la C o n g r e s in n u m e l e a n t i s e m i ţ i l o r
6
francezi şi c a u t a r ă a m â n d o i a-şi d a o m a r e i m p o r t a n ţ ă ) . — G h e r ­
g h e l y ţ i n u s ă d o v e d e a s c ă căt de a p r o a p e s t ă d e ş l e a h t a a n t i -
s e m i t i c ă din s t r e i n ă t a t e , p r i n a p u c ă t u r i a n a l o a g e ; b a d - s a s e
l u â c h i a r la î n t r e c e r e c u e a . N u m u l t i n a i n t e a i n t e r p e l ă r i i işi
p e r m i s e un m i c g h e ş e f t , p e c a r e d-sa şi ai d - s a l e l-ar p o r e c l i
d e « j i d o v e s c » . V ë n z ë n d e v r e u l u i H e r ş L e b A b r a m e s c u in Do-
r o h o i u r a p i ţ ă d e 6000 lei şi p r i m i n d b a n i i «işi i n s u ş e ş t e i n
m o d a b u z i v r e c e p i s e l e şi s e a p u c ă d e le v i n d e apoi a l t u i a ,
7
fără a s e g ă n d i m ă c a r d e a d e s p ă g u b i p e p r i m u l c u m p ă r ă t o r ) .
C i n e işi p e r m i t e a face u n g h e ş e f t , m ă c a r şi u n u l in c a r e
E v r e u l p l ă t e ş t e g l o a b a , n u p o a t e f ă r ă a face şi u n a l t u l p e
p i e l e a u n u i c o l e g in a n t i s e m i t i s m ; d e a c e e a i n u n i r e c u d e
Biez s e g ă n d i c ă p o a t e t r e c e p e s t e u n v o t d a t şi r e s c r o i şi c i o ­
p â r t i S t a t u t e l e s o c i e t ă ţ i i , fică a C o n g r e s u l u i , a d e c ă ale «Alianţei
a n t i - i s r a e l i t e u n i v e r s a l e » , fără a c o n s u l t a m ă c a r p e b i e t u l n e o ­
fit Moroiu, u n u l din cei m a i a g e r i l u p t ă t o r i ai p a r t i d u l u i şi
p r i m u l iniţiator al C o n g r e s u l u i . — A c e s t e r o u , e s t e a s e m e n e a o
figură i n t e r e s a n t ă din g a l e r i a a n t i s e m i t i c ă , c u n o s c u t c a fabri­
c a t o r d e « f r a n c m a s o n i » in s c h i m b cu o s u m ă căt d e m o d e s t ă ;

l) p. 721-22 şi «V. d.» (10 Ian. 1887). - 2) «L'indép. roum.» («/« Sept.).-3) «Eom. liberă»
('/» Sept.) articol semnat de d. T. Maiorescu. — 4) «Naţiunea» (8 Sept). — 5) «Dreptatea»
(Craioya 2 Sept.).-6) ibid. (7 Oct).-7) »V. d.» (17 Aug.) "
d - s a c r e a in a c e s t a n u n ziar « V e t e r a n u l » , in c a r e i n t r e p r i n s e o
c a m p a n i e m a i i n v i e r ş u n a t ă c o n t r a E v r e i l o r ca « D e ş t e p t a r e a » lui
4

P o l i c r o n i a d y ; c h i a r t i t l u r i l e a r t i c o l e l o r e r a u m a i i n d r ă z n e ţ e şi
i s b i t o a r e şi s u s c e p t i b i l i t a t e a sa e r a aşa d e n e ţ ă r m u i t ă , că fusese
d e a j u n s c a u n ziarist e v r e u , d. d r . B e c k , să-1 ia in z e f l e m e a i n
« R e v i s t a israelită» p e t e m e i u l u n u i act oficial, că ël şi c h e m a î n a ­
i n t e a j u r a ţ i l o r ; şi c ă n d s e p e r t r a c t â p r o c e s u l c e r u o s â n d i r e a a c e ­
l u i a , c e i a r fi a t a c a t o n o a r e a n u m i n d u - 1 «oficer in r e t r a g e r e s i ­
lită», d e o a r e c e u n m i n i s t r u al p a r t i d u l u i a c u m la p u t e r e ël r e ­
c h e m a s e in s e r v i c i u şi c e r u , şi i n s e m n a t e d e s p ă g u b i r i civile. J u ­
r a ţ i i , n i m e r i n d u - s e din cei d e o t e a p ă cu r e c l a m a n t u l d ă d u r ă , in
2 O c t o m b r e , u n v e r d i c t d e c o n d a m n a r e cu c i r c u m s t a n ţ e a t e n u ­
a n t e . D . d r . B e c k t r e b u i s ă p l ă t e a s c ă 700 lei p e n t r u c ă a t i n s e s e
1
o n o a r e a u n u i a n t i s e m i t s u p r a z e l o s , p l u s 200 d e lei a m e n d ă ) .
Şi a c e a s t ă s e n t e n ţ ă a Curţii «a fost p r i m i t ă d e p u b l i c p r i n a p l a u s e
2
ş i m u r m u r e » ) . P r o c u r o r u l şi d r . B e c k f ă c u r ă r e c u r s , fie-care
d i n c o n s i d e r a ţ i i d e o s e b i t e , p e c a r e secţia a I I , in ş e d i n ţ a d i n
5 N o e m v r e le a d m i s e ; p r o c e s u l e r a să s e î n f ă ţ i ş e z e l a C u r t e a
din P r a h o v a , c ă n d o î m p ă c a r e c o s t i z ă t o a r e i n t r e p ă r ţ i , c u r m a
p r o c e s u l . In a c e a s t ă a f a c e r e e d e o b s e r v a t , că p a c o s t e a d-lui
d r . B e c k , e r a . . . m o d e r a ţ i u n e a s a ; d sa i n loc d e a s e a g ă ţ a
d e partea cea mai tare a referatului ministrului de resboiu
F l o r e s c u c ă t r e D o m n , in c a r e c e r e a s e p u n e in d i s p o n i b i ­
litate p e d - n u M o r o i u p e n t r u c ă s'a făcut v i n o v a t d e « g r e ş e l i
g r a v e c o n t r a o n o a r e i » şi s'a s e m n a l a t p r i n « r e u a c o n d u i t ă » *),
fapte ce n u s e p o t clinti p r i n o r e c h e m a r e , d sa se m ă r g i n i a r e ­
leva n u m a i p a r t e a t r e c ă t o a r e . I n a c e s t p r o c e s z i a r i s t i c a a v u o
a t i t u d i n e m a i m u l t ca i n d i f e r e n t ă . N u m a i « N a ţ i u n e a » c r e z u că t r e -
b u e să c o n d a m n e s e n t e n ţ a ca u n a ce f o r m e a z ă « p r e c e d e n t e
t r i s t e in p r o c e s e l e d e p r e s ă » .
V e c h i u l m e m b r u d e v o t a t al a n t i s e m i t i s m u l u i , c a r e işi t ă g ă -
d u e a m e r e u a c e s t t i t l u , D. Butculescu, şi-a dat in fine v ă p -
s e u a p e faţă. Societăţile cooperative, f u n d a t e din iniţiativa l u i ,
n u e x c l u d p e E v r e i , c u m m ă r t u r i s i d-sa, c a s t r e i n i , ci n u m a i c a
E v r e i , e a r ceilalţi s t r e i n i stabiliţi in ţ â r ă l e d ă in a d e v ë r d r e p t
c a să ia p a r t e la a c e s t e a s o c i a ţ i u n i , p u r r o m a n e ş t i , c u m p a n ă m a i e r
5
p r e t i n d e a ) ; p e n t r u c ă ele « s u n t a r . t i - i s r a e l i t e şi i r e d e n t i s t e p e l ă n g ă

1) p. 551,549-57. — 2) «Romanul» (3 Oct.).- s)p. 618. — 4) «Mon. of.» C'i" luni e 1S71)
In sed. Camerui din 4 Aprilie.
s c o p u l lor d e o c r o t i r e a c o n s u m a ţ i u n i i şi p r o d u c ţ i u n i i n a ţ i o ­
nale» şi s e o p u s e a s e i n t r o d u c e in C o d u l c o m e r c i a l ca a ş a s o ­
cietăţi s ă t r e b u e a s c ă a fi p e r s o a n e civile, fiindcă a r fi «o p i e ­
1
dică» la d e s v o l t a r e a l o r ) . — D . B u t c u l e s c u v o i n d a a r a n j a o n o u ă
expoziţie şi a n u m e i n C r a i o v a , ţ i n u şi aici d e a v e d e a p e E v r e i
e x c l u ş i c u o r i c e p r e ţ . P r e ţ u l a n s e fu i n s u ş i e x p o z i ţ i a , c a r e n u
s e m a i p u t u r e a l i z a in a c e s t a n , E v r e i i c u m i n ţ i ţ i , r e f u z â n d
pentru acest scop orice credit sau concurs material.
Polichroniady, cari işi u r m e a z ă c a l e a a p u c a t ă in p r i v i n ţ a
E v r e i l o r , fu din n o u d e ş t e p t a t p r i n p u b l i c i t a t e p e n t r u afaceri
d e b a n i . D. N . G R ă d u l e s c u ël s o m a p r i n « R e s b o i u l » din 22
N o v . d e a a c h i t a o d a t o r i e , d e c a r e n u v o e ş t e a-şi a d u c e a-
m i n t e şi a d a u s e : « P ë c a t că t e m a i plingi zilnic î m p o t r i v a E v r e i ­
l o r că j u p o a i e p e R o m a n i , c ă n d i n s u - ţ i » Altminteri de
m u l t a fost c o n d a m n a t d e o a m e n i cu b u n s i m ţ . « E p o c a » d i n
31 A u g u s t , d u p ă ce-i c o n d a m n ă p u r t a r e a şi—1 r i d i c u l i z e a z ă la e x ­
t r e m , ël n u m e ş t e « p r e t e n ţ i o s şi umflat a p o s t o l al c r e ş t i n i t ă ţ i i » .
U n n o u tip a n t i s e m i t i c p r o v i n c i a l , e al u n u i d a s c ă l i g n o r a n t
Mina Savel din F ă l t i c e n i . A c e s t a s e d a a l t ă d a t ă ca a m i c al E v r e i ­
l o r şi fu p r e ş e d i n t e l e u n e i societăţi i s r a e l i t e ; a s e m e n e a s e fă­
2
l e a că a r fi a t e i s t ) .
Proectele contra Evreilor a u a j u n s a fi in a c e s t a n şi m a i
n u m e r o a s e şi m a i g r a v e ; se i n ţ e l e g e că t o t u l in t o a t e se c o n ­
c e n t r e a z ă in p r o g r a m a c o n g r e s u l u i a n t i s e m i t i c , s ă s e m n a l ă m
anse cele e m i s e in afară de c o n g r e s . D. G e g o r g e E m . L a h o -
v a r y p r o p u s e c a s ă s e modifice a r t . 7 al C o n s t i t u ţ i e i in s e n z r

c a s t r e i n i i c r e ş t i n i să fie s i n g u r i i in d r e p t d e a c u m p ë r a m o ş i i ,
e a r E v r e i i e x c l u ş i d i r e c t ; cei n a t u r a l i z a ţ i s ă c a p e t e a c e s t d r e p t
3
n u m a i 50 d e ani d u p ă n a t u r a l i z a r e a lor j. - D. L u p a ş c u , p r o p u s e
in S e n a t in ş e d . din 14 F e b r u a r i e , ca n u m a i R o m a n i i să a i b e
d r e p t u l d e a l u a m o ş i i in a r e n d ă , p r o e c t c a r e s e b u c u r a d e
a p r o b ă r i , d a r se i n l ă t u r â d e o c a m d a t ă , s p r e a n u p r o v o c a g u ­
4
v e r n u l u i g r e u t ă ţ i . — U n ziar din C r a i o v a « D r e p t a t e a » ) a v u c u ­
r a j u l c h i a r a p r o p u n e ca să n u s e p e r m i t ă E v r e i l o r i e ş i r e a la
b â l c i u r i , deşi ce-i d r e p t u l , a c e l a ş ziar p r o p u s e a s e d a in o r i c e
E v r e u cu p i e t r e . — P r o e c t e l e c e l e m a i î n g r i j i t o a r e , ca s i m p t o m e ,
s u n t cele cu p r i v i r e la i n s t r u c ţ i a p u b l i c ă , in cari m i n i s t r u l d e c u l t e

1) In şed. Camerei din 11 Dec—2) «V. d.» (7 Sept.) - 3) «L'indép. rourn." ("I» luni.—
4) No. din 26 August,
 a p r o p u s ca streinii s ă a i b e a plăti t a x e p e n t r u i n v e ţ ă m e n t u l
şcolar, incepënd cu clasele p r i m a r e .
Calomnia, luărei sângelui, n u m e r g e spre stărpire. In 8
Aprilie se ivi u n caz n o u in Bucureşti. U n copil d e c r e ş t i n d i s ­
p ă r u in c a l e a D u d e ş t i . I n d a t a se a c u z a p e E v r e i , c ă ei s u n t v i ­
n o v a ţ i d e a c e a s t a , c ă ei l-au r ă p i t c a să-i ia s ă n g e d e P a ş t i . U n
b ă c a n I a n c u , ce t r ă e a d e p e u r m a E v r e i l o r , d e s e m n a p e c ă r -
c i u m a r u l e v r e u I a n c u d r e p t făptaşul p r o b a b i l şi o l u m e d e
c r e ş t i n i s e g r ă m ă d i in j u r u l c a s e i lui, s g o m o t ă n d şi a m e n i n ­
ţ â n d . S t a r e a cea critică a b i e t u l u i o m l u â c a p è t n u m a i o d a t ă
c u r e v e n i r e a copilei, la o r e l e 6 s e a r a . A t u n c i s e d o v e d i c ă
i n s u ş i a c e l b ă c a n c r e ş t i n , I a n c u , o făcu s ă se p r i m b l e d e p a r t e
din o r a ş s p r e a p u t e a i n s c e n a u n s c a n d a l — Iancu băcanu
n u p ă ţ i n i m i c d e la j u s t i ţ i a ţ e r e i , d a r E v r e i i p ă r ă s i r ă cu t o t u
prăvălia.
L a i n c u i b a r e a a c e s t e i h i d o a s e c a l o m n i i l u c r e a z ă cu m u l t ă
r ă v n ă , P o l i c h r o n i a d y , c a r e şi d e P a s t e l e a c e s t e p u t u s e r i , fără
v r ' o î m p i e d e c a r e , ca R o m a n i i s ă - ş i p ă z e a s c ă copiii d e E v r e i ,
căci a c e ş t i a a u obiceiul d e a j u n g h i a la a c e a s t ă v r e m e pe copiii
2
de c r e ş t i n i , fiind «obl g a ţ i a s e i m p ă r t ă ş i c u s ă n g e d e copii» )

L o c u i t o r i i ţ e r e i i n c u r a j a ţ i p r i n e x e m p l e l e de s u s şi s i g u r i d e
i m p u n i t a t e işi p e r m i t şi ei fel d e fel d e fapte, c a r i a t e s t ă c ă t
d e m o l i p s i t o a r e s u n t e x e m p l e l e r e l e şi c u m s i t u a ţ i a E v r e i l o r
s'a a g r a v a t aşa d e m u l t .
In Bucureşti la 29 N o e m b r e , la fabrica d e s p i r t din F e r e s -
t r ă u , t r e i l u c r ă t o r i e v r e i r e f u z â n d d e a l u c r a p e u n p r e ţ fixat,
s
d i r e c t o r u l p u s e ca s ă - i b a t ă ) .
In j . Botoşani, in Bucecea, un domn N . Cugler bătu pe u n
c o m e r c i a n t e v r e u in m o d t o a r t e c r u n t şi d ă d u şi in vecinii lui
E v r e i , c a r e v e n i s e să-i s c a p e , p e n t r u c ă ei r e f u z a s e a-i a c o r d a
u n c r e d i t . B ă t ă u ş u l nu p u t u ti liniştit d e c ă t p r i n i n t e r v e n ţ i a u n o r
2
n e g u s t o r i c r e ş t i n i ) . — C a z u r i a n a l o a g e s e p e t r e c u r ă in Giurgiu,
4
din a c e l a ş m o t i v , p r o v o c a t e d e a d v o c a t u l C a r c a l y ) .
I n Ştefănesci se d e t e u n bal p u b l i c d e c r e ş t i n i ; s e v e n d u r ă
cu s t ă r u i n ţ ă b i l e t e la E v r e i , d a r apoi n u fură a d m i ş i d e a p a r t i -

1) «V. d.» (25 Apr.)-«Deştept.» (4 Marte). - 2) «V. d.» (21 Dec.) —8) «V. d.» (7 S e p t . ) . -
4) «V. d.» (31 Aug.).
cipa la el, b i n e i n ţ e l e s , fără a li s e m a i i n t o a r c e b a n i i sàu fură
t r a t a ţ i căt se p o a t e d e p r o s t , s p r e a fi siliţi să p l e c e ; ce-i m a i
trist, că apoi s e m a i sili pe u n u l d i n E v r e i m a i cu v a z ă d e a
1
desminţi adevërul celor referate ).
In Craiova., C ă l i n e s c u , u n u l din principalii a g i t a t o r i a n t i s e -
m i t i c i , făcu u n s g o m o t i n f e r n a l in j u r u l u n e i i n t e m p l ă r i al c ă r e i
a u t o r e r a e l . E l p r e t i n s e , că E v r e i i au v r u t să-1 o m o a r e la
12 O c t o m b r e . I n r e a l i t a t e l u c r u r i l e s e p e t r e c u r ă astfel : U n fost
corni al lui C ă l i n e s c u c e r u a c e s t u i a u n r e s t d e d a t o r i e ; şi r e s -
p u n s u l s e u fu cu b ă t a i e . T ë n ë r u l , s p r e a se s c ă p a , ël t r a s e din
p r ă v ă l i e şi l u m e a v ë z ë n d b ă t a i e iinco n j u r â . C ă l i n e s c u , s p r e a n u
fi d e r i s şi d e r u ş i n e , p r e t i n s e c ă E v r e i i s e a d u n a s e r ă , s p r e a d a
n ă v a l a a s u p r a lui şi a v u c h i a r c u r a j u l d e a d e s e m n a p e c ă ţ i v a .
P a r c h e t u l a n s e c e r c e t â n d faptul, c o n s t a t a m i n c i u n a şi d e t e
2
d r u m u l la cei t r e i ce f u s e s e r ă a r e s t a ţ i d u p ă c e r e r e a lui ) .
I n j . Dorohoi, in Darabani, v e s t i t u l C i m a r a , ş t i i n d că ţ ă r a ­
n u l şi e v r e u l n ' a r e cui s e p l ă n g e , p e n t r u că n u s u n t a s c u l t a ţ i ,
i m p u s e cu t a x e in folosul s e u p r o p r i u , c u d e la s i n e p u t e r e ,
t o a t e o b i e c t e l e ce s e v o r a d u c e in o r ă ş e l s p r e v ë n z a r e , c u m
s a r e a , p e t r o l e u l , p o r u m b u l t o a t e c e r e a l e l e , fructele, făina, lu­
m â n ă r i l e , e t c . S e r v i t o r i d e a i sei, ajutaţi d e o a m e n i i p r i m ă r i e i p e r c e p
s
a c e s t e t a x e şi j u p o a e astfel pe toţi fără j e n ă ) .
A c e l a ş d. C i m a r a , şi-a p e r m i s , d u p ă o b i c e i u l c o n f r a ţ i l o r sei
i n a n t i s e m i t i s m , u n m i c fals, s p r e a se d e d u l c i şi el din v e n i ­
t u r i l e s t a t u l u i ; a d e c ă făcu pe p r i m ă r i e d e a i n t o c m i o p e t i ţ i e
şi a s e m n a p e l o c u i t o r i , c e r ë n d g u v e r n u l u i r e s c u m p ë r a r e a o r ă ­
ş e l u l u i D a r a b a n i d e la p r o p r i e t a r u l ei, d. C i m a r a . L o c u i t o r i i
d e a c o l o aflând d e a c e s t geşeft p l ă n u i t şi a p r o a p e ticluit, a d r e ­
s a r ă o p l i n g e r e la S e n a t , c e r ë n d a n u se s e v ë r s i r e s c u m p ë r a r e a
şi cel p u ţ i n a n u o c o n s i d e r a ca v e n i t ă din p a r t e a l o r , d e o a r e c e
ei n ' a u s e m n a t - o . S e n a t u l a d m i s e a c e a s t a şi o r e c o m a n d a g u ­
v e r n u l u i in ş e d i n ţ a ei din 12 F e v r u a r i e .
I n j . Ialomiţa, c o m u n a Urziceni, D u m i n i c a la 20 Aprilie m a i
m u l ţ i R o m a n i d e t e r e m ă v a l ă in p r ă v ă l i a u n u i m a r e c o m e r c i a n t
şi i n s u l t a r ă şi m a l t r a t a r ă cu c r u z i m e p e f e m e e a c r o i t o r u l u i H a i m
Lazarovici, ce t ë r g u e a acolo. D ă n d u - s e aceasta de veste b ă r ­
b a t u l u i ei, a c e s t a i v e n i in a j u t o r , d a r fu şi el l u a t la b ă t a i e

1) «V. <J.» (14 Nov., 7 Dec. şi 21 Dec.-2) .V. d.« (12 Oct.).-3) «V. d.« (10 Ian. 1887).
şi in i n v ă l m ă ş a l ă i se ş t e r s e c e a s o r n i c u l şi p u n g a c u banii c e
a v e a asupra-şi ; abia că s c ă p a p r i n i n t e r v e n ţ i a f a r m a c i s t u l u i l o ­
c a l . P l i n d e s i n g e se p r e z e n t a la p r i m ă r i e , d a r aci in l o c d e a
s e l u a m ë s u r i c o n t r a făptaşilor, fu sfătuit ca să l a s e l u c r u r i l e
b a l t ă . B a n d a se m a i n ă p u s t i şi a s u p r a alţi doi E v r e i , ce-i i n t i m -
p i n â in d r u m . S c u z a b ă t ă u ş i l o r fu, că a u făcut b ă t a i e , s p r e a
r e s b u n a p e p ă r i n t e l e D u c a d e i n s u l t e l e ce-i a r fi a d u s L a z a r o v i c i , d a r
a c e s t a d e c l a r a câ n ' a s u f e r i t n i c i o d a t ă v r e o i n s u l t ă d e la a c e s t a s a u
d e la v r ' u n alt e v r e u , că a n c ă el 1-a a p ë r a t p e c r o i t o r in t o t d r u m u l
d e n o u ă a t a c u r i ale a c e s t o r b ă t ă u ş i . F e m e e a lui L a z a r o v i c i z ă c u
b o l n a v ă , d a r b ă t ă u ş i i r e m a ş i l i b e r i mai b ă t u r ă şi p e u n u l A v r a m
S i l b e r s t e i n , c a r e m e r s e s ă ia m e d i c a m e n t e p e n t r u d e n s a ; a ş a
c ă d e frică toţi s e r e f u g i a r ă l a C ă l ă r a ş i , c a p i t a l a j u d e ţ u l u i C a ­
r a c t e r i s t i c e, c ă z i a r e l e oficioase şi d u p ă ele a l t e z i a r e ,
d e t e r ă a l a r m ă in p r i v i n ţ a a c e s t e i afaceri, r e l a t â n d n e a d e v ă r u r i , ,
fără a le m a i rectifica.
In j . Ni&mţ, pl. Mijlocul, c. Uscaţi m a i m u l ţ i l o c u i t o r i r e s -
b ă t u r ă in s i n a g o g ă in t i m p u l n o p ţ i i , in a j u n u l a n u l u i n o u e v r e e s c
şi b ă t e n d u - ş i j o c d e sing-urul s u l sfănt ( T h o r a ) e x i s t e n t a c o l o ,
2
ël a r u n c a r ă in d r u m ), a ş a că E v r e i i s e v ă z u r ă siliţi in a c e a s t ă ,
zi d e s e r b ă t o a r e d e a m e r g e p e j o s la alt s a t , s p r e a şi face
rugăciunile.
In Roman, a c u m r e p o s a t u l d e p u t a t P . S t r ă j e s c u , b ă t u in g r ă ­
d i n a p u b l i c ă p e m a r e l e c o m e r c i a n t Max Schiffer, p e n t r u c ă - i
2
d o j e n i s e b ă i a t u l , ce b ă t u s e p e al s e u ) .
In j . Tecuci, in Podul-Turcului, E v r e i i a v e a u o b i c e i u l d e a*
ieşi S ă m b ă t ă şi la s e r b ă t o r i la p l i m b a r e in o l u n c ă a p r o p i a t ă d e
o r ă ş e l . P r o p r i e t a r u l n e m a i v r ă n d să s u f e r e a c e a s t a , in loc d e
a aviza p e E v r e i , p o r o n c i p ă d u r a r u l u i d e a-i g o n i d e a c o l o , d ă n d
8
in ei c u p u ş c a . E f e c t u l fu u n m o r t şi u n r ă n i t ) .

Atitudinea ziaristicei fu şi in a c e s t a n tot aşa d e t r i s t ă c a

şi in alţi a n i . O r g a n e l e a n t i s e m i t i c e d i r e c t e au s p o r i t cu c ă t e v a
ziare n o u e « D e ş t e p t a r e a » , « V e t e r a n u l » şi « D r e p t a t e a » se l u a u la
î n t r e c e r e i n t r u a î m p o d o b i p e E v r e i cu e p i t e t e de h o ţ i , v a m p i r i ,
m o n ş t r i . « D r e p t a t e a » in N o . din 26 A u g u s t a p e l a la ţ ă r a n i d e
a d r e p t u l ca să ia p e E v r e i cu p i e t r e şi a-i u c i d e « c u m s e u c i d
cei m a i d e f r u n t e c r i m i n a l i » . « V e t e r a n u l » din 24 N o e m b r e c r e z u ,

1) «L'étoile roumaine» (22 April) ; etc.—1) p. 595.-2) «V. d.» (31 Aug.)-3)«V. d.» (25 April)j
cu ocazia ştirei d a t e că u n ţ e r a n a g ă t u i t p e u n E v r e u , că d e
a r face Ia fel toţi ţ e r a n i i ţ a r a "s'ar s c ă p a u ş o r d e E v r e i .
A t i t u d i n e a z i a r e l o r g u v e r n a m e n t a l e fu din c e l e m a i p r o v o c a ­
t o a r e ; t r â m b i ţ a r ă m a i m u l t ca c e l e l a l t e v a l o a r e a o p u l u i i n c e n ­
d i a r al lui D r u m o n t , « L a F r a n c e j u i v e » , c r e z ë n d c u «Voinţa
n a ţ i o n a l ă » in f r u n t e , c ă a c u m şi-a î n f u n d a t « L u p t a » c u « b a s ­
m e l e » p r i v i t o a r e la p e r s e c u ţ i a E v r e i l o r in R o m a n i a , c ă a c e s t e
«nu vor mai găsi c r e z ă m e n t nicăiri»; incurajară congresul anti-
s e m i t i c ; n u g ă s i r ă c u v i n t e d e o s ă n d ă p e n t r u î n s c e n ă r i l e din
C r a i o v a ; d a r a c e a s t a nici n ' a r fi fost u n ce logic, c ă n d « T e l e -
g r a p h u l » , o r g a n u l p r i m u l u i - m i n i s t r u , a m e n i n ţ a p e E v r e i cu u n
m ă c e l a n c ă la 31 I u l i . «Dacă I s r a e l i ţ i i s u n t p r u d e n ţ i , zise
a c e s t ziar, c u m in g e n e r e s e s p u n e d e r a s a lor, ei v o r p r e f e r a
s ă c u r e ţ e t e r e n u l i n a i n t e d e i s b u c n i r e a f u r t u n e i , căci o r i c e r e ­
z i s t e n ţ ă e z a d a r n i c ă şi n u le p o a t e a d u c e d e c ă t p a g u b ă şi s u ­
ferinţă».— D u p ă a c e a s t ă «infamie» c u m o n u m i « T r ă s n e t u l » din
2 A u g u s t , p e c a r e c r e z u n e c e s a r d e a «o înfiera», n i m i c n u n e - a r
m a i p u t e a s u r p r i n d e c u p r i v i r e la a c e s t ziar ; să m a i r e l e v ă m
a n s e , că in N o . s e u din 26 I u n i e s u s ţ i n u in m o d s e r i o s , c ă
« R a b i n i i o r d o n ă E v r e i l o r s ă s u s ţ i e o p o z i ţ i a » , R a b i n i i c a r e ştim
c u toţii, că ş i - a u p i e r d u t a u t o r i t a t e a p a n ă şi in c h e s t i i r e l i g i o a s e .
Z i a r e l e opoziţiei la r è n d u l l o r n u se a r e t a r ă m u l t m a i d e m n e .
« R o m â n i a » s e făcu e c o u l u n o r c a l o m n i i p o r n i t e d e la c ă ţ i v a
E v r e i din m o c i r l a F o c ş a n i l o r şi m a i t o a t e z i a r e l e i ţ i n u r ă
i s o n u l ; a d e c ă că E v r e i i c u m p e r ă cu d u i u m u l favori şi d r e p t u r i
d e la g u v e r n ; cei 67 E v r e i i m p ă m e n t e n i ţ i s e t r a n s f o r m a r ă c u
b a g h e t a m a g i c ă in m i i . — C ă n d g u v e r n u l d e p u s e s e in C a m e r ă
u n p r o e c t d e C o n v e n ţ i e c o n s u l a r ă i n t r e G e r m a n i a şi R o m a ­
nia, a g i t a ţ i a opoziţiei s e î n t e m e i a m a i a l e s p e p r e t e x t u l , că
E v r e i i v o r t r a g e foloase d e p e u r m a ei ; c e e a c e z i a r e l e g u v e r ­
n a m e n t a l e c o n t e s t a in m o d u l cel m a i s o l e m n ; g r u p u l « J u n i m e i » ,
p r i n v o c e a a u t o r i z a t ă a d-lui M a i o r e s c u , afirma că s u n t « p a r ­
t i z a n i ai i n t ă r i r i i e c o n o m i c e şi n a ţ i o n a l e p e t o a t e căile l e g a l e
şi a m a p l a u d a t la t o a t e m ë s u r e l e d r e p t e m e n i t e a n e g a r a n t a
in c o n t r a c o t r o p i r i i E v r e i l o r » ') şi a l t ă d a t ă o r g a n u l g r u p u l u i ,
c a r e g ă s i cu cale a s e i n t e m e e a p e p l a t i t u d i n i l e din i n t e r p e ­
l a r e a lui G h e r g h e l y , a c u z a t d e j i d a n o f o b i e , i n t r e b â c u m d e

1) «Rom. literă» (5 Sept.).

 81TFAŢIA EVBEILOB IN ROMANIA 191

merită aşa invinovăţire, cănd nu cere decăt «mësuri indirecte

de apărare»?
N u m a i d. G. Panu, b ă r b a t u l d e i n i m ă , c a r e a r e c u r a j u l opi­
niilor s a l e , l u â şi in a c e s t a n c u v ë n t u l i n t r u a p ë r a r e a E v r e i ­
l o r , a t ă t in z i a r u l s ë u « L u p t a » , căt c e e a c e e m a i m u l t , la o
1
i n t r u n i r e e l e c t o r a l ă in I a ş i ) . Şi m u t ă n d u - ş i z i a r u l in Capitală şi
făcendu-1 s ă a p a r ă zilnic, d e c l a r a in p r o g r a m a e x p u s ă , c ă v o e ş t e
e m a n c i p a r e a e l e m e n t e l o r t i n e r e , a s i m i l a t e . D a r el a r ë m a s şi
a c u m u n l u p t ă t o r izolat !
In m i j l o c u l a g i t a ţ i i l o r g e n e r a l e o a t a r e v o c e a u t o r i z a t ă i n -
s a m n ă m u l t , c u c ă t p o p o r u l n u p a r e in i n t r e g i n f e c t a t . O d o ­
v a d ă d e s p r e a c e a s t a a v e m in s o c i e t a t e a « P r o g r e s u l j u n i m e i » d i n
F o c ş a n i , c a r e infiinţată d e R o m a n i , p r i m e ş t e fără piedici şi p e
2
E v r e i ) ; in « S o c i e t a t e a e c o n o m i c ă » din O l t e n i ţ a , u n d e E v r e i i
3
s e a d m i t c a m e m b r i şi f i g u r e a z ă c h i a r in C o m i t e t ) ; in s e r b ă ­
r i l e d a t e d e E v r e i in p r o v i n c i e , la cari v e d e m că R o m a n i i p a r ­
ticipă in n u m ë r i n s e m n a t ; şi in c o l e c t e l e c e s e fac d e E v r e i
l a d i v e r s e o c a z i u n i , la c a r i R o m a n i i n u s e r e t r a g şi unii e x ­
celează chiar cu ofrande m a r i .

Comunităţile i s r a e l i t e o d u c m e r e u in o s t a r e d e l â n c e z e a l ă ;
niciun p r o g r e s de n i c ă i r i ; intrigile m e s c h i n e mai agravează
s t a r e a l o r . I n Focşani, căţiva E v r e i cu u n t r e c u t c o m p r o m i s ,
i n unire cu R o m a n i reuvoitori Evreilor, intocmiră o petiţie
c o n t r a şefilor c o m u n i t ă ţ i i , in c a r e d e b i t a r ă fel d e fel d e c a ­
l o m n i i , m a i a d a u g ë n d la i s c ă l i t u r i l e lor şi c ă t e v a n u m e fictive;
a b e a a p ă r u p r e t i n s a p e t i ţ i e in « R o m ă n i a » din 30 M a i , că C o ­
mitetul comunităţii ănsuşi o denunţa procurorului, cerënd să
s e a n c h e t e z e faptul şi s ă s e d e a in j u d e c a t ă p e cei v i n o v a ţ i .
C h i a r ziarul « A d e v ë r u l » n i c i o d a t ă favorabil E v r e i l o r , găsi c ă
t r e b u e să s t i g m a t i z e z e p e p e t i ţ i o n a r i *). A c e a s t a n u i m p i e d e c â
p e a n t i s e m i ţ i d e a se r e f e r i m e r e u la a c e a s t ă p e t i ţ i e ; de a o
r e p r o d u c e in b r o ş u r i şi d e a n u rectifica n i m i c şi d e a s e m n a l a
p r o t e s t e l e celor i n v i n o v ă ţ i ţ i pe n e d r e p t .
E v r e i i cei r e d u ş i la m i z e r i e p r i n legile r e s t r i c t i v e c o n t i n u ă
a se d e d a o p a r t e la m u n c a c â m p u l u i şi c e a m a i m a r e p a r t e ia
d r u m u l p e s t e m ă r i şi t e r i . « R o m a n u l » d i n R o m a n d i n 2 I u l i
vesti că p r o p r i e t a r i i , d-nii A l e c u J o r a şi L u p u B o g d a n , a u

1) «Lupta» (26 Oct.)-2) «V. a.» (31 Oct.).-3) «V. d.» (9 Mai).-4) «V. d.» (6 luni); p. 294—7 .
a v u t cel i n t ë i v r ' o 40 E v r e i la s e c e r a r a p i ţ e i si a fost foarte
m u l ţ u m i t d e ei si cel din u r m ă 24 la m o r i ş c ă şi c ă ' e d i s ­
p u s a mai a n g a j a u n n u m ă r m a i m a r e p e n t r u s e c e r ă .
Emigrarea in a c e s t a n a l u a t p r o p o r ţ i u n i i n t i n s e ; p e s t e 2 0 0 0
ele familii a u p ă r ă s i t ţ a r a , fără a n s e s ă s e c u n o a s c ă n u m ê r u l
e x a c t ; cei m a i m u l ţ i e m i g r a n ţ i a u fost din Iaşi, P i a t r a , B o t o ­
şani, Bërlad, Ştefăneşti, etc. Unii de serăcie plecară chiar pe
]
j o s ) . Cei m a i m u l ţ i e m i g r a n ţ i s u n t m e ş t e ş u g a r i .
C u r i o s e, c ă cu t o a t e , că i n s e ş i z i a r e l e l o c a l e r o m a n e c o n ­
s t a t a m e r e u n u m ê r u l e m i g r a n ţ i l o r ce p l e c a u p r i n via C e r n ă u ţ i ,
t o t u ş i p r e t i n d e a u , c ă e m i g r a r e a n ' a r e l o c . că E v r e i i p l e a c ă
c u s g o m o t şi s e o p r e s c la Calafat, c u m se o p r e a u in alţi
2
ani la G i u r g i u ) . D a r n u n u m a i atăt, z i a r e l e n u i n c e t e a z ă a
s u s ţ i n e că E v r e i i s p o r e s c in ţ a r ă p r i n i m i g r ă r i , d e ş i faptul e
u n n e a d e v ă r p a t e n t . Astfel « R o m â n i a » a v u c u r a j u l d e a p r e ­
t i n d e , că u n r e d a c t o r al ei a v ë z u t s i n g u r o s u m ă d e E v r e i ,
s t r e i n i in B u c u r e ş t i f ă r ă c u n o ş t i n ţ a l i m b e i , d u ş i i n t r e b a i o n e t e
p e uliţe, şi t o t u ş i a c e e a , c u m i n s u ş i d e c l a r a s e r ă r e d a c t o r u l u i in.
faţa a m a i m u l ţ i m a r t o r i , in l i m b a r o m ă n ă , e r a u d i n ţ a r ă şi e-
m i g r a u cu p a ş a p o a r t e r o m a n e s p r e T u r c i a . « R o m ă n i a » c o m u ­
n i c â n d n e a d e v ă r u l a c e s t a se î n t r e a b ă : « A c e s t e a s ă fie e f e c ­
3
t e l e e m i g r ă r i i I s r a e l i ţ i l o r . P l e a c ă u n u l ca s ă vie z e c e ?» ) .
Un r e s p u n s indirect, dar elocvent primiră aceste ziare prin
ş t i r e a d a t ă d e « C u r i e r u l » din I a ş i , că a u sosit in Iaşi 4,000
felicitări din A m e r i c a cu ocazia a n u l u i n o u e v r e e s c şi că so­
s e s c m e r e u d e la e m i g r a n ţ i i E v r e i din A m e r i c a m a n d a t e cu
b a n i p e n t r u r u d e l e l o r din ţ a r ă .
E m i g r a n ţ i i o d u c i n d e o b ş t e b i n e ; o p a r t e a n s e e şi acolo-
in s u f e r i n ţ ă , deşi c u p e r s p e c t i v e d e b i n e . — N e n o r o c i r e a c e a
m a i m a r e lovi p e e m i g r a n ţ i i d i n N i a m ţ , cari in 1885, in n u m ă r
d e 170 p e r s o a n e , se d u s e r ă la i n s u l a C i p r u , s e d u ş i d e u n m i s i o ­
nar protestant Friedland.
P e c ă n d e m i g r a r e a ţ ă r a n i l o r din u n e l e localităţi făcu s e n z a ţ i e -
şi se privi d i n a d e v ă r a t u l ei p u n c t d e v e d e r e ; e m i g r ă r i i i s r a e l i t e
s e s u b s t i t u i c a u z e s t r e i n e şi cei ce v o e a u să e m i g r e z e s e v ă z u r ă
u r m ă r i ţ i cu a s p r i m e p e n t r u r e s t u r i d e b i r , c a la Piatra, u n d e fură.
a p u c a ţ i c h i a r la g a r ă s a u in afară d e o r a ş p e n t r u a-şi plăti toate^

1) «V. d.» (30 Mai). - 2) p. 613. - 3) «Romănia» (4-5) August); p. 434-:

i m p o z i t e l e , l u ă n d u - l e la c a z d e l i p s ă d e b a n i b u l e n d r e l e ce m a i
1
aveau cu ei ).
2
«Resboiul» ) chiar mărturisi prin un corespondent, de fe­
lul lui a n t i s e m i t , c ă « N i m e n i n u fuge d e b i n e şi d e f e r i c i r e ;
toţi acei n e n o r o c i ţ i , cari s e i n d r u m e a z ă s p r e A m e r i c a , s e d u c ,
fiindcă m o r d e foame in ţ a r ă a c i . . . a c e s t a e s t e u n fapt şi o r i
c â t s'ar s b i e r a p e c o a r d a p a t r i o t i c ă d e m e s e r i e , "nu e x i s t ă u n
alt a r g u m e n t » .

Spre a incheea să relevăm câteva pasage carateristice datorite

presei romane.
« R o m ă n i a » d i n 25—26 l u n i m ă r t u r i s e ş t e , că E v r e i i «nu s u n t
in r e a l i t a t e d e c ă t s i m p l i s u d i ţ i , cari au toate sarcinele cetă­
ţ e a n u l u i , fără a a v e a niciunul din avantagiile, cari conferă
d r e p t u l d e c e t a t e » şi t o t u ş i « A d e s e a d e n s u l ( E v r e u l ) in s t r ă i n ă ­
t a t e a d u c e servicii t e r i i , astfel s p r e e s e m p l u , E v r e i l o r d a t o r i m
faptul, că astăzi p i e ţ e l e O r i e n t u l u i s u n t i m p ă n a t e c u r a c h i u r i ,
v i n u r i şi s p i r t u r i r o m a n e ş t i » .
4
« L ' I n d é p e n d a n c e r o u m a i n e » din / i 6 S e p t e m b r e o b s e r v ă : « L a
1879 s ' a u î n d r u g a t ( R o m a n i l o r ) , c ă c h e s t i a i s r a e l i t ă e s t e r e z o l ­
v a t ă in m o d d e f i n i t i v ; d a r s e v e d e azi c ă e m a i p u ţ i n r e g u ­
l a t ă ca o r i c ă n d . D e zece a n i d e c ă n d e la p u t e r e d. I. B r ă t i a n u
n ' a făcut n i m i c , s p r e a d a u n sfirşit la o s i t u a ţ i e e c o n o m i c ă
şi socială, c a r e e c a u z a u n u i conflict p e r m a n e n t . E l s ' a s e r v i t d e
c h e s t i a i s r a e l i t ă ca d e o a r m ă d e p a r t i d şi n ' a c ă u t a t s ă t ă m ă -
duească u n reu de care sufere ţara».
« N a ţ i u n e a » d i n 5 S e p t e m b r e a r a t ă că « I n c u m b guvernului
m i s i u n e a d e a î n l e s n i O v r e i l o r m i j l o a c e l e d e a-şi a s i m i l a l i m b a
şi o b i c e i u r i l e ţ e r e i , d e a d e v e n i b u n i p a t r i o ţ i c u m s u n t in F r a n -
cia, A n g l i a şi in alte t e r i » , m a i c u s e a m ă , c u m a r a t ă şi « L i b e ­
r a l u l » d i n 21 O c t o m b r e , că E v r e i i s u n t a s i m i l a ţ i şi in R o ­
m ă n i a , că « S u n t n e g r e ş i t şi t i n e r i E v r e i , c a r i s u n t u n e l e m e n t
d e p r o g r e s in mijlocul n o s t r u » .
Căt d e s p r e m o d u l d e t r a t a r e a c h e s t i e i i s r a e l i t e d u p ă i n s u ş i
d e c l a r a ţ i a « R e s b o i u l u i » d i n 11 A u g u s t : «Pană astăzi n u m a i c u
i n j u r i i , cu trivialităţi şi r ă c n i t u r i d e u l i ţ ă s ' a u c o m b ă t u t pe I s -

1) p. 470.-2) No. din 11 August.

r a e l i ţ i » . « U n a e s t e o politică l e g a l ă d e a p ë r a r e n a ţ i o n a l ă , zice şi
d . M a i o r e s c u in « R o m . lib.» din 5 S e p t e m b r e , şi a l t a e s t e a g i ­
t a r e a , p e căt d e s g o m o t o a s ă , p e a t â t d e n e c o a p t ă , a u n o r d o m n i
c a M o r o i u , P o l i c h r o n i a d e şi G h e r g h e l » .
«A-i m a l t r a t a şi jăfui (pe E v r e i ) , zice şi « O l t e a n u l » d i n C r a ­
i o v a din 12 S e p t e m b r e , e s t e n e d e m n şi s e p e d e p s e ş t e d e l e g e . . .
A u E v r e i f a b r i c e , s ă le o p u n e m f a b r i c e , s u n t ei i n d r u s t i a ş i să
l e o p u n e m i n d u s t r i e . Vend ei e l t i n , s ă v i n d e m noi m a i eftin. S e
m u l ţ u m e s c ei c u cinci la s u t ă , n o i s ă n e m u l ţ u m i m c u trei» şi
d u p ă a c e s t e s f a t u r i i n ţ e l e p t e s e i n t r e a b ă ori să s e c o m b a t ă E -
v r e i i «cu a r m a ? N u , ci cu i n d e m n la l u c r u , la i n d u s t r i i , la
m e s e r i i , la c o m e r ţ şi t o t felul d e î n t r e p r i n d e r i p e cari le fac
E v r e i i . . . L u p t a in c o n t r a E v r e i l o r e s t e s ă n e i n v e ţ ă m m a i m u l t
a l u c r a , a n e î m b o g ă ţ i . N o i v o m face m a i m u l t şi m a i m u l t e
d e c ă t ei, p e n t r u că s u n t e m m a i m u l ţ i şi a v e m m a i m u l t e c a ­
p i t a l u r i d e c ă t e i . . . . A m a l t r a t a a n s e pe cel s l a b , c a r e n u s e
poate apëra este cea mai m a r e laşitate».
 V A R I A

P A G I N I DIN I S T O R I A C O M U N I T Ă Ţ I I DIN B U C U R E Ş T I
ELISABETHEU (ASIL PENTRU BETRANI)
Decişi a ne o c u p a cu descrierea tuturor aşezămintelor ce p o s e d e c o ­
m u n i t a t e a noastră, v o m incepe azi cu u n a din cele mai n o u e , dar care
^merită deja o atenţie deosebită. A v e m in a c e s t a ş e z ă m e n t e x e m p l u l fe-
'ricit al unei activităţi roditoare, din partea unor bărbaţi zeloşi, c a r e ne
arată căt de mult bine se poate face cu o a r e c a r e pricepere, b u n ă v o i n ţ ă
şi m u n c ă stăruitoară.

Societatea, căreia se datoreşte existenţa acestei frumoase instituţiuni

situate in strada Cotită No. 7 şi strada R o m u l u s N o . 30 işi datoreşte
ioceputul unor oameni simpli, modeşti şi plini de dorinţă de a face bine.
Era la 1875, timp in care Evreii din B u c u r e ş t i mai aveau o pornire
aprinsă spre a se grupa in s o c i e t ă ţ i ; a t u n c e a d. Anşel Rheinstein,
propuse d-lui L. Ianovicz, de a da fiinţă unei societăţi pentru c ă u t a r e a
şi ajutarea membrilor bolnavi ; acesta anse dorea s ă se facă o s o ­
cietate cu totul nouă, n e e x i s t e n t ă ancă in ţară, a cărei scop să fie de
toţi inţeles şi simţit ca o n e c e s i t a t e imperioasa. D. Rheinstein primi
p r o p u n e r e a şi după un timp se inţeleseră de a funda un «Asii pentru
ibetrăni». Graţie stăruinţelor lor prima întrunire p u t u avea l o c in 5
Iuli 1875, la d. R h e i n s t e i n , şi astfel se p u s e bazele acestei societăţi.
Acei cari au luat parte la prima întrunire d e fundare sunt d-nii : Anşel
Rheinstein, Leb Ianovicz, A.M. Israelovici, Iacob Psantir, M. L.Lan­
dau, I. Maersohn, M. Steinfeld, Şabse Maer, Moise Kupfermann, şi Is­
rael Rosenberg, toţi profesionişti de felul lor. Fiecare din aceşti zece
d e p u s e r ă căte 2 lei şi banii se inmănarâ d-lui R h e i n s t e i n , ales c a s i e r
provizoriu ; d. L. Ianovicz fu n u m i t secretar provizor şi d. Iacob Psan­
tir işi luâ sarcina de incasator gratuit pană la s u m a de 1000 lei şi re-
m a s e a se a l e g e Comitetul deplin indată c e s o c i e t a t e a va n u m ë r a 36
«de m e m b r i ; aceasta se realiză curênd şi primul Comitet cu titlu pro­
vizoriu avu pe d. Rheinstein de preşedinte, pe d. Iosif Salmonovici ca
casier, pe d. W o l f S t e r n , ca secretar şi pe d. Psantir, ca incasator fără
leafă. Acest comitet depuindu-şi toate silinţele şi s e c u n d a t de căţiva
membri zeloşi, u r c a c u r ë n d numërul asociaţilor cotizanţi la 80. La Ianuarie
1876 societarii se întruniră şi a l e s e r ă cu toţii un Comitet definitiv sub
A
•NUAR PENTRU IsRABLITI, X, 1887.
preşedinţia d-lui Dr. A. Blumenfeld (care a fost necontenit reales şi>
mai e şi azi preşedintele Societăţii) şi casieria d-lui Abraham Garfunkel;
ear d. Psantir continua a figura ca încasator gratuit. Cu toate că noul:
Comitet organiza S o c i e t a t e a in mod deplin votănd Statutul, şi tipărindu-L
in limba romană şi in graiul popular e v r e e s c , totuşi ea lăncezi v r e m e de
doi ani şi putem c u dreptul zice, că d a c ă d. Psantir, alăturea c u pri­
mii doi fundatori nu şi-ar fi dat silinţe deosebite şi n'ar fi c o n s e r v a t
e n t u c i a z m u l lor intei, insoţit de o c o n v i n g e r e intimă, că o s t e n e l e l e
lor n u v o r fi zadarnice, s o c i e t a t e a m u r e a in faşe. Şedinţe nu se ţinură
mai de loc in aceşti doi ani de zile şi cănd la 1877 d-nul Garfunkel işi
depuse demisia de casier, desinteresarea era aşa de mare, că d. Psantir
trebui din proprie iniţiativă s ă n u m e a s c ă pe un casier provizoriu. Pre­
şedintele i dete aprobarea şi toţi m e m b r i din Comitet vizitaţi de d-sa
la domiciliu, işi puseră iscălitura pe improvizatul p r o c e s - v e r b a l c e
le p r e z e n t a s e . Astfel ajunse d. Wolf Mihalovici a fi casierul societăţii,,
primind odată c u titlul şi s u m a de 1156 lei şi c ă t e v a poliţe in sume
mici. A l e g e r e a făcută in persoana d-lui Mihalovci fu o a l e g e r e feri­
cită, căci d-sa se d o v o t â c u toată inima, cu toată ardoarea pentru rea­
lizarea acestui a ş e z ă m e n t folositor. Astfel d. Psantir işi căştigâ un n o u .
merit, pe lăngă acela de fundator activ.
Membri platnici, c u neîncrederea obicinuită la Evrei, v ë z è n d că s e
t r ă g ă n e a z ă prea mult realizarea ideei pentru care contribueau c u t a x e
lunare de un leu, incepură a s g o m o t a şi a stărui ca să se facă un i n c e -
put. Deşi nicăiri n u ar avea c i n e v a curajul de a întreprinde o lucrare
mare şi costizătoare in condiţii aşa de nefavorabile, la noi s u c c e s u l se
datoreşte mai in toate unor incercări indrăzneţe şi hazardate. Se e u m -
përâ dar la 1879 terenul şi fiindcă banii nu se a j u n g e a u se i n c e p u cu
c o l e c t e . Odată anse locul cumpërat, se putu î n d u p l e c a pe d-na Hanny
Rosenzweig prin o c o m i s i u n e c o m p u s ă de d-nii Dr. Blumenfeld, G. M.
Brreyer şi Mihalovici de a incredinţa Societăţii s u m a de 500 galbeni,
lăsaţi de reposat'U ei fiu Daniil pentru un scop filantropic neho­
tărât şi pe care e a i administra un şir de ani. Pria a c e a s t ă donaţiuue
î n s e m n a t ă Societatea luâ un mare avënt şi cum c u drept s e exprimă.
Comitetul ia cel intëi al ei Raport tipărit la 1881 : «Venerabila d-nă.
Hanny R o s e n z w e i g are meritul cel mare de a fi o a r e c u m autorul acestei
instituţiuni. Ea, c u suma de 500 galbeni, c e binevoi a ni-o pune la dis­
poziţie, ne insufleţi de noue puteri şi servi drept impulz tuturor inimi­
lor g e n e r o a s e şi caritabile, pentru a n e ajuta la a c e a s t ă grea lucrare».
Fără fonduri suficiente, Comitetul c r e z u totuşi n e c e s a r de a incepe
cu clădirea şi cănd a c e a s t a i n c e p u , nu lipsiră a veni donaţiuni î n s e m ­
nate, cari a c o p e r e a u costul clădirii unei camere sau a mai multe.
Se i n ţ e l e g e că a c e a s t a nu se făcea numai din proprie iniţiativă, ci t r e -
b u e a indemnări şi înzistenţe. D. Mihalovici are cu deosebire m e r i t u l ,
seu insemnat şi intru a c e a s t a ; un alt mijloc de a spori venitul A s i l u -
lui fu introducerea unei rubrioi noue de membri, a d e c ă membri de veci^
cu taxa minimă de 150 lei. Astfel se putu realiza clădirea, la 1881, ou—
prinzënd noue c a m e r e . — P l e c ă n d de la principiul foarte just, că şi Damele
4 r e b u e provocate la lucru in interesul binelui o b ş t e s c , abia clădirea i s ­
prăvită, c ă s e d e c i s e a s e numi un Comitet de D o a m n e . Primul Comitet
s e constitui s u b preşidenţia d-nei Hanny Rosenzweig şi vice-preşedinţia
a c t i v ă a d-nei Bertha Wisner. Rolul ce-şi luă a c e s t Comitet fu d e a
stărui pentru dobândirea rufăriei n e c e s a r e şi de a s u p r a v e g h e a m e r ­
s u l Asilului, c ă n d vord fi primiţi betrănii. Totodată, conform c e r i n ţ e i
noului Statut modificat şi tipărit in 1881, se numi «comisiunea ad-hoc
pentru primirea betrănilor», sub preşidenţia d-lui Filip A. Focşaneanu.
In Aprilie, Asilul era deja impopulat cu betrăni, ear la 10 Mai 1881, cu
ocazia serbării încoronării, el s e i n a u g u r a in mod s o l e m n , luănd n u ­
mele de Elisabethen, in o n o a r e a M. S. R e g i n e i , care a binevoit a a c ­
c e p t a de a fi patrona a c e s t e i instituţiuni. D e a t u n c i n u m ë r u l c a m e r i l o r
s'a mărit n e c o n t e n i t , şi a c u m in 1886, numeră 18 c a m e r e , afară de a t e ­
n u a n t e şi un mic t e m p l u p ° n t r u betrăni c u vr'o 70 de locuri, clădit de
moştenitorii soţilor Zentler in m e m o r i a unui u n c h i u al m u m e i lor Asriel
Bot ; parochetul de pe urna sfăntă şi o thora prezintă un interes d e o ­
sebit prin v e c h i m e a lor şi inscripţia ce poartă cel intëi.
Numérul betrănilor c e se admit in Asii c r e ş t e cu i n c e t u l , odată c u
n u m é r u l camerelor şi mijloacelor Societăţii, c e sporeşte ou incetul dar
•fără p r e g e t ; Asilul a adăpostit la 1881 un n u m ë r de 18 betrăni, e a r
a c e s t an numërul se urcă la 28, cari se s u s ţ i n cu toate cele n e c e s a r e .
La i n c e p u t Comitetul silit a se supune presiunii publicului şi a i m -
popula c a m e r e l e înfiinţate, fără a dispune a n c ă de mijloacele n e c e s a r e ,
o f e r e a betrănilor numai l o c u i n ţ a c u iluminatul, incălzitul, spălatul r u ­
felor, şi avantajul unor ofrande in obiecte de hrană, c e g e n e r o a s e l e
n o a s t r e d o a m n e , oferă din cănd in cănd c u preferenţă in a c e s t l o c .
Tîra a n s e , p e n t r u Comitet un ce n e p l ă c u t de a ţinea pe betrăni in aşa
condiţii şi mai ales publicul g ă s e a loc să m u r m u r e . Graţie Comitetului
d a m e l o r se p u t u înlătura a c e s t m a r e neajuns, de la 1883. A c e s t e a a n c ă
c u un an inainte dobândise prin stăruinţele lor o s u m ă de m e m b r e c u
• cotizaţii v o l u n t a r e şi impărţeau s u m e l e strinse la betrăni, spre a le ajuta
la intreţinerea lor. Comitetul hoteri a a d a u g ă restul n e c e s a r pentru ca
betrănii să fie intreţinuţi in Asii şi d e a t u n c i lucrurile se urmează r e ­
g u l a t in a c e s t mod. E de observat, că ancă de la D e c e m b r e 1882 c e a
mai mare parte din măcelari s'au oferit a da fiecare c ă t e o cantitate de
•ocale d e carne gratis, ce variază intre l'/a—6 o c a pe lună de m ă c e l a r .
N u m ë r u l betrănilor c e au locuit in Asii de la inceput pană la 1887
e de 51 (30 bărbaţi şi 21 femei), din aceştia 22 a u incetat din v i a ţ ă şi
u n a s'a retras de b u n ă v o i e . A l e g e r e a a fost mai t o t d e a u n a nimerită.
Cheltuelile s'au repartizat astfel, 40,400 lei pentru c e l e 18 c a m e r e ale
Asilului şi a t e n u a n t e ; 13,000 lei t e m p l u l (deosebit de thora, etc. c e sunt
m o ş t e n i r e de la Asriel Bot) ; 7000 lei t e r e n u l pe care e clădit Asilul ;
'5000 lei un t e r e n i n v e c i n a t cu Asilul, care s'a c u m p ë r a t in u r m a unei
o p e r a ţ i u n i forţate, dar spornică; a c e a s t a g r a ţ i e stăruinţeler n e o b o s i t e
a l e d-lor A. M. Israelovicî şi Sol. Pulver; 7000 lei o c a s ă cumpărată
a n c ă la 1882 din donaţiunile m e m b r i l o r d e veci (strada Labirint N o .
4 0 J ; 3,272 aranjamentul camerilor Asilului şi alte m o b i l e ; 12,677 l u m i -
natul, inoălzitul şi imprimate ; 5,389 hrana ; 12,019 s e r v i c i u ; 9,764 d i ­
verse cheltueli m ă r u n t e ; t o a t e detaliate in raporturile a n u a l e ale s o ­
cietăţii, altminteri n u tocmai s i s t e m a t i c aranjate. In casă sunt bonuri de
10,401 lei şi c e v a n u m e r a r .
"La veniturile in bani se a d a u g ă n u m e r o a s e ofrande i n . o b i e c t e d e im-
b r ă c ă m i n t e , rufe şi hrană.
La zelul preşedintelui, d. Dr. A. B l u m e n f e l d , şi acel al d-lui W . Mi-
halovici se a d a u g ă in primul rang acel al d-lui G. M. Breyer, care, de
la 1884, de cănd a primit sarcina de Casier n'a incetat de a d e s v o l t ă
o activitate şi un zel admirabil, ce dă n o u ă tărie societăţii. N u mai
puţin merită a fi pomeniţi d-nii A. Schulimovici, £. Iänovicz, etc.
Din d o a m n e , n o u a v i c e - p r e ş e d i n t ă de la 1886, d-na Charlotte Foc-
schaner i n l o c u e ş t e perfect pe d-na Bertha W i s n e r , ce părea n e î n t r e ­
cută in stăruinţa ei pentru A s i i ; d-na Charlotte Gutttnann n'a contenit
a sta c u zel la postul ei de Casieră.

A c u m dupăce am fâcut istoricul naşterii şi desvoltării treptate a a-

cestei instituţiuni ; d u p ă c e am a c c e n t u a t meritele reale ale fiecăruia,
fie-ne permis a intra in c ă t e v a mici detalii, ce priveso pe dirigenţii A -
silului.
Intei vom c o n s t a t a cu m ă h n i r e , că Comitetul c o n d u s de vederi c i u ­
date, c r e d e a face un s e r v i c i u deosebit instituţiunii ce administrează,
perzistănd cu incăpăţinare de a nu r e c u n o a ş t e ca atari pe primii fun--
datori ai Asilului, pretextând că nu se poate desluşi de a d e v ë r şi c ă u ­
tând fel de fel de chichiţe şi ţiindu-se de fel de fel de mărunţişuri ri­
d i c u l e , pentru a trăgăni lucrul la infinit. N o u e din. fundatori, perfect
inţeleşi despre locul c'e se c u v i n e fiecăruia, au aşternut chiar un pro-
c e s - v e r b a l in care fac istoricul primilor ani, a c e s t p r o c e s - v e r b a l pe-
care noi şi atâţia alţii ël p u t e m a d e v e r i prin cunoştinţa personală a
lucrului, trebue s ă s e r v e a s c ă drept bază pentru notele c e sunt a se
introduce în Pinkesul (pomelnicul) s o c i e t ă ţ i i ; t o a t e c o m i s i u n i l e şi p a -
r a - c o m i s i u n i l e n'au nici u n i n ţ e l e s şi arată numai m i c i m e a . , , inteaţiu—
nilor. Obărşia riului e s t e acea care e s t e şi in zadar am t ă g ă d u i - o
adevărul se poate acoperi o v r e m e , dar el trebue să iasă odată măndru<
la i v e a l ă , ocărănd pe acei ce au c ă u t a t a-1 acoperi şi d e n a t u r a ;
Meritul iniţiativei este u n merit n e t ă g ă d u i t ; tot astfel al acelui ce-
intră intei in rëndul luptătorilor, căci işi dă timpul şi p u t e r e a pentru
un c e nehotărât. A lucra d e s i n t e r e s a t n u m a i c u nădejdea e mult mai
m u l t ca a lucra şi a fi sigur de roade şi: onoare. D a c ă anse recunoaştem-
meritul iniţiatorilor, n u v o i m a-1 e x a g e r a ; membrul activ ce luptă şi
stărue pentru m e n ţ i n e r e a şi d e s v o l t a r e a unei instituţiuni are d e s i g u r u n :
merit mult mai i n s e m n a t şi mai vëd'it ; dar se o u v i n e şi l a u d ă acelui c e
ţi-a dat prilej de a e x c e l a . — N u este- anse permis s u b niciun preţ u n o r
o a m e n i nobili de aface zarvă şi pentru ambiţii n e m o t i v a t e de a amăra
viaţa unui bărbat m e r i t u o s , pentru că stărue in dreptatea sa. C e e a c e
Comitetul Asilului face b e t r ă n u l u i Psantir, care © a d ă p o s t i t in Asii, şi;
oare are la ac. st institut u n merit aproape e g a l c u cei mai de frunte
din Comitet, v a fi pentru a c e s t a o v e c i n i c ă pată.
T r e c ë n d de la a c e a s t a ne mai r e m ă n e a s e m n a l a greşita direcţie a c ­
t u a l ă in administrarea Asilului. Intenţiile pot fi e x c e l e n t e , dar r e z u l ­
t a t e l e neflind b u n e , Comitetul t r e b u e să s e s i l e a s c ă a le înlătura. Cei
mai zeloşi din m e m b r i Comitetului, au g r e ş a l ă de a cofunda un asii
pentru betrăni c u un asii de copii sau institut de e d u c a ţ i u n e ; deaici
d e c u r g e reul : aceeaşi r i g o a r e , a c e e a ş i d e s c i p l i n ă soldăţească v o r s'o
aibă la betrăni, c e a u dus-o ani intregi in amărăciuni şi desnădejduire
şi caută a găsi aci liniştea la care in zadar râvnea. D a c ă deja a c e a s t a
e o g r e ş a l ă m a r e , apoi mai e alta mai r e g r e t a b i l ă , e c o n o m i a r e u în­
ţ e l e a s ă c e s e practică mai ales de la o v r e m e asupra hranei şi căl-
durei, deşi fondurile s u n t suficiente. A c e s t e fac din nenorocire c a A -
silul să fie m o m e n t a n o cazarmă şi nu un asii pentru betrăni s a u mă­
car un institut de e d u c a ţ i u n e .
Dar c u l m e a reului e s t e e c o n o m u l actual ; un e c o n o m cu un c a r a c t e r
violent, contra căruia m u r m u r ă toţi betrănii Asilului şi care s e m e n ­
ţine c u tot protestul a mulţi asociaţi şi chiar a mai multor m e m b r e din
Comitetul d o a m n e l o r , ăncăt se bănueşte c ă s'ar bucura de o protecţie
n e c o n d i ţ i o n a t ă a unui m e m b r u din Comitet ; pe cănd un e c o n o m t r e ­
b u e s ă fie inainte de t o a t e om de omenie şi supus la ordinele Comi­
tetului, o e e a c e u n puternic protejat nici odată nu poate fi.
N u se cade anse nimeruia de a ţine o a m e n i s u b o tortură m o r a l ă .
N o i s e m n a l â n d a c e s t e c u cele mai b u n e intenţii, c r e d e m a servi Asi­
lului, căci «apa t r e c e , pietrele remăn»...
M. S c h w a r z f e l d .

J
EVREI IN CRAO
I VA §1 TARGOVŞ
I TE PE LA 1657 ).
In c u r s u l secolului al V X I I - l e a , adică pe v r e m e a lui Mateiu Basarab
şi V a s i l e Lupu t r e c u Macarius Archiepiscopul din Antiochia prin Ţerile
romaneşti. Secretarul a c e s t u i a , Arhidiaconul Paul din Aleppo, descrise
a c e a s t ă călătorie c u d e a m ă n u n t u l . Textul arab, care nu s'a publicat
i n c ă , a fost insă t r a d u s in e n g l e z e ş t e de către d. E. C. Belfour, care
a publicat a c e a traducere in doue v o l u m e , Londra 1829.
Importanţa a c e s t e i scrieri pentru istoria Ţerei R o m a n e ş t i e s t e n e i n -
d o i o a s ă , şi totuşi nu s'a găsit pană a c u m a nimeni s ă traducă t o t ce
conţine despre viaţa şi obiceiurile romaneşti de pe a c e l e vremuri. N u ­
mai o parte, relativ m i c ă , a c e a din vol. I al traducerei e n g l e z e ş t i s'a
reprodus in t r a d u c e r e r o m a n ă , de d. H a s d e u , in Arhiva istorică a R o ­
mâniei.
A c e a s t ă scriere mai are importanţa ei şi pentru Evrei, de o a r e c e şi
a c e ş t i a sunt pomeniţi din cănd in cănd.
Notiţele privitoare la Evrei, ce se află in partea reprodusă r o m ă -

l) Din comunicările «Societăţii istorice Iuliu Barasch»,

 n e ş t e , ne sunt c u n o s c u t e ; v o m spicui dar a c u m a aci acele cari se g ă ­
s e s c in partea a doua ancă n e t r a d u s e in r o m â n e ş t e . Më m ă r g i n e s c n u ­
mai la a c e s t e din urmă, lăsând altora t r a d u c e r e a textului i n t r e g , i n t e ­
r e s a n t in special pentru istoria Valachiei, şi a Romăniei mici, care c o ­
prinde in t r a d u c e r e e n g l e z e a s c ă nu mai puţin d e c ă t 100 pagini in quarto
(p. 378—418).
P a u l din A l e p p o p o m e n e ş t e de Èvrei numai in d o u e locuri, şi in l e g ă ­
tură c u botezul. Din a c e s t e doué notiţe r e e s e , c ă Evreii t r ă e a u p e a c e l e
vremuri in Craiova şi c ă v e n e a u c u afaceri de n e g o ţ la T ă r g o v i ş t e .
El ne p o v e s t e ş t e (II, p a g . 366) că ei a u mers la o m ă n ă s t i r e in apro­
piere de acel oraş (adică Brăncoveni) a ş e z a t ă in mijlocul unei păduri
şi inchinată înălţării Maicei Domnului, pe care ei o chiamă m ă n ă s t i r e a
Branhofani (Brăncoveni) dnpă acel oraş. A c e a s t a este a s e m e n e a zidită
de răposatul Mateiu-Vodă».
«După ce a m citit Liturghia, in ziua schimbării la faţă, am b o t e z a t
c u m a r e plăcere pe un tănăr E v r e u [ a n d baptized a y o u n g J e w w i t h
great gladness)».
Ceva mai la v a l e , p r e c u m vom v e d e a , p o m e n i n d iarăşi de a c e s t E v r e u
zice c ă 1-a b o t e z a t in Craiova.
Mult mai intinsă este relaţiunea a d o u a , pe care o dau in întregul ei,
cu t o a t e că prezintă oarecari obscurităţi, mai ales la disputaţiunile şi
la t ă l m ă c i r e a c u v i n t e l o r ebraice. A c e s t e sunt date de autor cujlitere
ebraice, şi le reproduc intocmai şi eu.
Autorul p o v e s t e ş t e c e l e următoare (Pag. 368—370) :
«Portarul s a u c a p e g i u l care, a fost p u s de către Beg (adică Vodă)
c a s ă ne fie călăuză, a fost mai intăiu E v r e u , c u n u m e l e de Haham
(Khakham), şi s'a botezat pe vremea răposatului Mateiu V o d ă , d e v e n i n d
u n creştin foarte e v l a v i o s ; şi noi din parte-ne am observat la densul
a t ă t e a lucruri m e r i t o a s e , povestiri şi v o r b e isteţe şi atătea calităţi rare,
i n c ă t intrec orice descriere. Intre a c e s t e a voiu pomeni numai, că ne a
s p u s istoria originei s a l e , c u m că tatăl s e u născut in Aleppo, a fost un
E v r e u din neamul Obod, §i c ă s'a m u t a t d e a c o l o la Constantinopole.
D e a c o l o a venit el, fiul, aci in această, ţară. să facă negoţ, pană c ă n d
D-zeu 1-a dus la adevër. El are adesea convorbiri cu Evrei şi a făcut
pe mulţi din ei s ă c r e a z ă , p r e c u m am fost §i noi martori la una ca
a c e a s t a . Intr'o zi adică v e n i s e un n e g u s t o r E v r e u la Tărgovişte, şi c u m
el v e z u r ă m ziserăm in g l u m ă Portariului. nostru : «Poţi tu să intorci,
(botezi) pe a c e s t om?» El r ă s p u n s e : «Da, pociu !» şi d e o d a t ă fără ca
s ă ne aşteptăm noi la aşa ceva, chiar a doua zi 1-a adus pe acel E v r e u
la Patriarchul n o s t r u , unde c ă z u in g e n u n c h i şi-şi mărturisi păcatul zi-
c ë n d : N ă d ă j d u e s c c ă sfinţia ta m ê va b o t e z a ; m u l ţ u m e s c luj D - z e u ,
c ă m'a dus la adevërata credinţă printr'acest creştin, arătând tot o
d a t ă pe s u s n u m i t u l Athanasius (aşa s e c h e m a Portariul).
«Noi ne am mirat foarte m u l t de a c e a s t a , şi Patriarhul m'a trimes c u
a c e l om la B e g (Bei), care mai tărziu poronci de-1 b o t e z a r ă . Beiul i-a
făcut după a c e e a mult b i n e , 1-a inrolat in armată cu leafă, şi 1-a
insurat cu o fată tënëra.
 «Athanasius s p u n e a Evreilor : Cănd intraţi voi in s i n a g o g i l e v o a s t r e
îmbrăcaţi in Tailasan (Tales, haine c u fimbrii) flecare din voi s e i n -
toarce către resărit şi i n c h i n ă n d u - s e zice din Psalmii lui David p r o o ­
rocul : «intru in casa ta», i n t o r c ë n d u - s e apoi către apus zice : «şi m é
i n c h i n ţie in sălaşul sflinţiei sale», apoi către s u d z i c e : «prin frica t a
D o a m n e » , şi insfărşit către n o r d : « c ă l ă u z e ş t e - m e l a j u d e c a t a ta», c e e a
ce, c u m s p u n e a el, este întocmai chipul crucii. Tënërul Eţrreu, pe c a r e
l-am botezat la Craiova.a fost d e a s e m e n e a convertit de către d e n s u l ,
căci el i vorbise. El ne mai s p u n e a zicënd : Intr'o zi am întrebat p e u n
n u m ë r de Evrei : «Voi ziceţi că Mesia v a veni din n e a m u l lui D a v i d ;
dar triburile s u n t a c u m a nimicite, s p u n e ţ i - m i dar, de u n d e va veni?»
«Altă dată, zicea el, vorbind despre împărtăşire (àvûSuipa), Evreii imi
punea a c e a s t ă întrebare g r e a : «Voi creştinii ziceţi, c ă in fiecare a n a -
foră e s t e trupul lui Hristos intreg ; dacă a c u m mii de oameni s e î m ­
părtăşesc in bisericile v o a s t r e m ă n â n c ă fiecare din ei trupul intreg?»
A t h a n a s i u s le răspunse : Trupul lui Hristos e s t e ca o o g l i n d ă in c a r e
omul poate să-şi vază chipul cănd e î n t r e a g ă , şi cănd e sfărâmată in
mii de b u c ă ţ e l e , poate t o t u ş i să şi—1 vază in fiecare b u c ă ţ i c ă . A c e s t răs­
puns i-a a m u ţ i t — ş i intr'adevër e s t e un r e s p u n s admirabil.
i«El n e mai s p u n e a c ă in scrierile^evreeşti se zice că Evreii vor putea
să m ă n â n c e carne de porc cănd v a veni Mesia. De a c e e a el işi b ă t e a
m e r e u joc de ei zicënd : N o i creştinii m ă n c ă m porc, de oare ce c r e d e m
c ă D o m n u l Hristos, care e s t e Mesia a venit in lume şi c ă prezicerile
proorocilor s'au îndeplinit ; voi insă nu credeţi in s o s i r e a lui, d e a c e e a
m ă n c a ţ i in m â h n i r e şi restricţiune.
«El ne mai spunea c ă l e g e a lui Cashidiari (Diavol or Hasidim? mi
se pare - Şedim) şi a c e t e i sale s e c h i a m ă in e v r e e ş t e Habel ^an,
a d i c ă : deşertăciune H e s t e 5 c a numeral, B : 2 şi L : 30. H sunt c e l e
cinci rugăciuni pe cari Evreii le rostesc in fiecare zi. B s u n t cele 2 s e r -
bători c e ţin in fiecare an, iar 30 sunt c e l e 30 de zile ale lunei de post.
î n t r e g este dar Basamata şi Basafestis (?) in evreeşte : D'^OTOO, adică
«deşertăciunea deşertăciunilor».
«Vorbindu-ne despre Efrayisa, care era c u densul (se vede o f e m e e )
ne s p u n e a că a luat-o fără voia ei şi d e a c e e a ea i-a dat venin.
«Vëzëndu-1 aproape de moarte e a s'a dus de a c h e m a t pe Antropito
(Epitropito?) z i c ë n d u - i : Vin-o iute de-1 apucă, căci are de gănd să-ţi lase
-o diată (sau să vie la l e g e a voastră). Ei se g r ă b i r ă deci indată şi v e n i r ă
la d e n s u l , ear el i n c e p u s ă le facă s e m n e c u n o s c u t e Evreilor, d a r pe
c a r i noi nu le p u t e m d e s c r i e şi printr'această p r e v e d e r e a fost s c ă p a t .
«Numerile, ne mai s p u n e a el, sunt in e v r e e ş t e i n t o c m a i ca cele ară-
peşti ; şi că, intocmai p r e c u m d a c ă cineva din noi s e intălneşte c u un
prieten öl intămpina c u : «Assalamo Aleikom» aşa şi in e v r e e ş t e s a l u t a ­
r e a e s t e : «Aleikhom Salam».
«Multe lucruri de felul a c e s t a ne p o v e s t e a , şi n o u ă ne plăcea foarte
m u l t familiaritatea lui c u noi, căci ne făcea s ă p e t r e c e m (ne i n g l i n d i -
-seam) prin vorbele lui şi prin s o c i e t a t e a sa».
P a n ă aci v o r b e l e lui Paul din Aleppo, ce la am reprodus intocmai aci-
 Din a c e a s t ă povestire atlăm mai intëiu c ă exista pe v r e m u r i l e a c e l e a
c o m u n i t ă ţ i evreeşti sau epitropi (căci aşa i n ţ e l e g e u c u v é n t u l Antro-
pito, care fiind scris c u litere arabice se poate citi şi Epitropito), şi c ă
ingrijeau de morţi, căci »u fost chemaţi de către Efrajisa (citit de mine
Fraisa, n u m e c o m u n femeesc), cănd acel Athanasius se afla in c u m p ă n ă
de moarte. Mai v e d e m , c ă erau Evrei n e g u s t o r i in ţară m e r g é n d din
oraş in oraş nesuperaţi. Cu denşii v e n i s e şi Äthan isius şi c u denşii
a v e a intervorbiri.
Dar c e e a c e este mai c a r a c t e r i s t i c e s t e faptul, c ă Domnul t r e b u e a să
d e a voe, ca un E v r e u să fie botezat; fără v o e a Domnului nici Patriarhul
n u indrăznea să p r i m e a s c ă pe neofit.
De altă parte v e d e m c ă indată ce se boteza, Evreul s e b u c u r a de
toată favoarea d o m n e a s c ă Unul ajunse Capigi, altul fu inrolat in ar­
mată, ba Domnul ël asimila mai mult, d ă n d u - i o pământeană de soţie.
A c e a s t ă c o n s i d e r a ţ i u a e më face să-mi exprim o dorinţă, pe care ar
p u t e a - o imbrăţişa «Societatea istorică Iuliu Barasch», adică de a se
face o statistică a botezaţilor Evrei, şi a d e s c e n d e n ţ i l o r lor.
Rezultatul n u m ë i n d o e s c , că ar fi pe atăt de surprinzător pe căt de
interesant, şi incă odată ne ar aréta, c ă nu tot ce se chiamă R o m a n
e s t e intr'adevêr R o m a n .
Londra, Ianuarie 1887. Dr. M. G a s t e r

INFLUENTA BIBLIEI ASUPRA LITERATUREI ROMANE

In secolul al X V - l e a , pare căt se c u n o a ş t e , se i n c e p u t r a d u c e r e a căr­

ţilor sfinte din s l a v o n e ş t e in r o m â n e ş t e . A c e s t e traduceri fură d-o i n -
s e m n ă t a t e n e s p u s de mare pentru d e s v o l t a r e a intelectuală a poporului
r o m a n . Ele numai au păstrat şi au făcut posibilă c r e a r e a unei limbi
literare, c o m u n ă intregei Românimi. Intr'ënsele poporul g ă s e a , pe l ă n g ă
un izvor de intărire m o r a l ă , şi o m i n ă n e s e c a t ă pentru e x p r e s i u n e a
plastică a găndirei. N u de g e a b a n u m e a u betrănii Psaltirea cheea ce
deschide mintea : ea le m o d e l a a c e l e tipare măestrite, in cari denşii
işi turnau c u g e t ă r i l e , inaintea cărora nouă urmaşilor, n u ne r e m ă n e
d e c ă t o neputincioasă admiraţiune. Dintr'ënsele s'a inspirat un N e a g o e -
V o d ă spre a c o m p u n e acele minunate tractate de i n ţ e l e p c i u n e practică
c e le adresează către fiul s ë u T e o d o s i e . Şi tot spiritul biblic insufle-
ţ e ş t e măiastră epopeă naţională in proză «Căntarea României», izvorită
din patriotica inchipuire a lui A. R u s s o şi pe care nemuritorul B ă l c e s c u
a redat-o in a c e a r o m a n e a s c ă admirabilă, calchiată şi d e n s a pe v e ­
chiul stil biblic, care m ă n g ă i e auzul şi induioşează inima, ca un r ë -
s u n e t îndepărtat al graiului profetic.
Citite şi recitite de toate c l a s e l e s o c i e t ă ţ i i , a c e s t e scrieri sfinte au
trebuit fireşte să aibă o inriurire c u atăt mai puternică, c u căt n u

') Extras din «încercare asupra semasiologiei limbei romane», Buc. 1887, p. 68—69.
 p u t e a fi contra-balanţată de o literatură profană, care nici că e x i s t ă
pentru primele s e c o l e ale literaturei romane. Aci deci, ca şi p r e t u t i n -
denea, Biblia a conlucrat lă formarea unei culturi naţionali.
L. Şaineanra.

CHAZARII Ş I E V R E I I D I N ROMANIA
O c h e s t i u n e de mult pusă de inveţaţi, e s t e , ori Evreii actuali s u n t
descendenţii direcţi ai Evreilor antici, sau c ă se a l c ă t u i din e l e m e n t e
disparate din punctul de vedere e t n i c , unite intre d e n s e l e şi formând
un corp c o m u n prin o religiune şi o soartă c o m u n ă de veacuri.
A c e a s t ă c h e s t i u n e de o importanţă mare, sub multe puncte de v e d e r » ,
cere o deosebită atenţie şi un studiu mai aprofundat din partea n o a s t r ă ,
a Evreilor-romăni, p e n t r u c ă deoparte d o m i n a ţ i u n e a Chazarilor in vre­
m e a convertirii lor la Judaism, se intindea şi peste Ţerile romane, pană
la U n g a r i a de azi, de altă parte pentrucă a u fost şi popoare slave c e au
t r e c u t la Judaism, din mijlocul cărora s'au sporit apoi n e c o n t e n i t n u ­
mărul Evreilor-romăni.
N u p u t e m incurva a c u m de a privi a c e a s t ă chestie mai d e a p r o a p e ,
fiindcă ne l i p s e s c mai t o a t e e l e m e n t e l e n e c e s a r e , dar v o i m n u m a i a
indica aci c ă t e v a isvoare, pe cari l e - a r e l e v a t Carl Vogt in «Frank­
furter Zeitung» din 1881, tratând chestia a n t i s e m i t i s m u l u i .
La 17 luni 1880 d i s c u t ă n d u - s e in sinul Societăţii antropologice din
Paris, asupra punctului dacă t r e b u e a se nota confesiunea la r e c e n -
z ă m i n t e , Dr. G. Lagenau, un bărbat distins, «o adevărată mină de c u ­
noştinţe profunde in e t n o l o g i e şi in cercetările istorice ale acestei ra­
mure», se pronunţă contra, pentrucă religiunea nu d e s e m n ă n i c ă i r e a
naţionalitatea. «Se ştie prea bine — zise d - s a — c ă Evreii portugheji şi
spanioli, cei din B a y o n n e şi A v i g n a n sunt. c e - i drept, de rasă s e m i t i c ă ,
mai m u l t sau mai puţin a m e s t e c a t ă , că din contra, Evreii g e r m a n i ,
prusieni, poloneji şi u n g u r i , cu u n cuvent din Europa orientală şi cen-
i trală, sunt in c e a mai mare parte d e s c e n d e n ţ i din S l a v i şi Germani,
cari intre s e c o l u l al VI şi al IX a u trecut la Judaism, precum au do­
vedit-o aci d-nii Broca, Pruner-Bey şi Duchinshy».
In sinul aceleeaşi societăţi au avut loc in anii 1861 şi 1865 discuţii
asupra a c e l u i a ş s u b i e c t , reproduse in v o l u m u l II şi VI ale p u b l i c a -
ţiunii societăţii, pe cari V o g t le r e z u m ă a s t f e l : «Din desbaterile u r ­
mate r e e s e , c ă intre secolul al şeaseha şi al noulea, popoare întregi
s'au convertit la Judaism, ca Chazarii, cari de la Volga se intinserä
pana la Marea Neagră şi insßrsit până in Transilvania, unde s'au
a m e s t e c a t cu Maghiarii. Pruner-Bey nu n e spune apriat, dacă ei a u
fost convertiţi de misionarii Evrei, cari v e n i r ă din Ungaria, u n d e E -
vreii erau deja stabiliţi, ori de misionarii Cârâiţi, cari veniră din Cri-
m e e a , dar ei adoptaseră j u d a i s m u l . A c e a s t ă judaizare n u r e m a s e pe
Joc, in secolul al nouélea o parte din popoarele slave, cari locueau in
Polonia şi Rusia meridională, se convertiră la Judaism şi chiar după
victoria creştinismului, in secolul al X, inflor^au a c e ş t i judeo-slavi i n .
toată Polonia şi in ţerile Slave, cari se intindeau, p r e c u m se ştie, pană
in Germania de astăzi şi sunt l o c u i t e a c u m de urmaşii lor germanizaţi
şi convertiţi la creştinism. In v e a c u l al XI căsătoriile intre e v r e i şi
creştini erau aşa de d e s e , ăncăt regele Ladislav se v ë z u silit a pro­
m u l g a in 1092 un edict, care i n t e r z i c e a atari c ă s ă t o r i i ; dar chiar i n .
v e a c u l al XIII s e mai i n c h e e a u , c u toate interzicerile, atari c ă s ă t o r i i ,
convertindu-se la Judaism c r e ş t i n e l e , cari v o e a u să s e c ă s ă t o r e a s c ă c u
Evrei».
D. Renan a c o n s a c r a t de curënd acestui s u b i e c t un studiu s p e c i a l .
 foarte interesant dar sumar, in care c o n s a c r ă şi căteva rënduri Chaza-
rilor. (Le judaïsme c o m m e race et c o m m e religion. Paris 1883).
Ca toţi c e tratează un s u b i e c t nou, R e n a n , L a g e n a u , etc. trec pro­
babil peste limitele realităţii in ce priveşte mai ales concluziunea, dar
a c e a s t a nu t r e b u e să i m p i e d e c e pe nimeni, de a studia şi aprofunda acest
s u b i e c t , in interesul pur al ştiinţei, lăsând ca cercetările n e p r e c o n c e ­
pute să dea r e s p u n s u l hoteritor.
In a m e a «Ochire asupra istoriei Evreilor in România» am arëtat, că
a v e m urme i n t e r e s a n t e despre Chazari in R o m a n i a , in localităţile c e
poartă n u m i r e a de «Jidova» ; cu a c e a s t ă t e m ă s'a ocupat acum in
s p e c i a l d. L. Şavneanu şi studiul d-sale, ce promite a fi foarte intere­
ssant, va apare in curënd in «Convorbirile literare».
Noi am dori ca notiţa de faţă să fie un i n d e m n pentru membrii «So­
cietăţii istorice Iuliu Barasch» de a urmări a c e a s t ă temă in toate l i m ­
bile şi literaturile, sigur fiind, că vor aduce astfel un s e r v i c i u insem-
nat istoriei Israelite şi romane.
M. S c h w a r z f e l d .

NOTIŢE DIVERSE
lulius Popper, inginer (fiul d-lui N. C. Popper din Bucureşti, care are
u n trecut de activitate şi merite ca autor şi luptător al progresului)
fS'a făcut vestit c a explorator curajos şi iscusit. Ultima sa e x p e d i ţ i u n e
a fo3t in Ţara de foc (America de sud. in Patagonia) şi dete apoi s e a m ă
despre î n s e m n ă t a t e a rezultatelor o b ţ i n u t e , inaintea Institutului geografic
•din Argentina, intr'o conferenţă ce a apărut ca broşură in limba s p a ­
niolă şi apoi şi in o traducere franceză. Remarcabilă este iubirea ce a
c o n s e r v a t - o ţerei sale a c e s t eminent bărbat, cautănd a transplanta s u -
v e n i r e a patriei sale intr'un extrem al lumei. Astfel el dete numiri r o -
*măne la un şir de munţi, la părăuri şi la un cap : Carmen Sylva, Si­
naia, Rosetti şi Ureche sunt n u m e l e alese de explorator. S e î n ţ e l e g e
c ă a c e s t act de patriotism a trebuit să deştepte un viu interes in ţară.
«Societatea geografică romană» a cărei preşedinte e insuşi M. S. R e ­
g e l e , 1-a proclamat de m e m b r u c o r e s p o n d e n t in şedinţa-i din °|is luni
1 8 8 7 . — L a a c e a s t ă şedinţă, d. V. A Ureche, dete o relaţiune intinsă
a s u p r a activităţii exploratorului nostru :
«D. Julius Popper este n ă s c u t in 1857 in Bucureşti, unde ş i - a u făcut
in parte e d u c a ţ i u n e a ; animat de spiritul a v e n t u r o s al călătoriilor de­
părtate a părăsit ţara şi apoi din Constantinopole m e r s e de vizita pe
rend Japonia, India, China e t c . La 1881 s'a intors in Romania, cănd a
fost prezentat de d. U r e c h e , atunci Ministru al Instrucţiunii publice,
Majestăţilor Lor R e g e l u i şi Reginei la S i n a i a . — P e s t e puţin d-1 Popper
p l e c a la Suez, căletori in Siberia, trecu d e a c o l o in America de Nord,
la N o u v e l l e Orleans, unde a executat nişte importante lucrări technice;
m e r s e la Habana. şi ridica planul acestui oraş (1884), trecu peste puţin
in Brasilia, in R e p u b l i c a Argentina, şi in Patagonia. întreprinse pe
c o m p t u l unei Societăţi din Bu^nos-Ayres o expediţie la sudul R e p u -
>plicei Argentine la strimtoarea lui Magellan şi in fine in toamna anului
t r e c u t (1886) intreprinse sub auspiciile g u v e r n u l u i Argentin o noué e x p e ­
diţie de explorare, astădată in «Ţara de foc».— Memoriul adresat de
d-1 Popper d-lui Ureche e s t e plin de a m ă n u n t e interesante. D-1 U r e c h e
a promis că-1 va trpduce in e x t e n s o , spre a se publica in buletinul So­
cietăţii. D. Popper mai arată că a trimes Societăţii Geografice Romane
un album coprinzënd o c o l e c ţ i e de fotografii din Tierra de F u o g o , şi
detail i n t e r e s a n t : aoest a l b u m e s t e l e g a t en unu piei de foca marina,
c a r e focă servise exploratorilor por algun tiempo de aleimentacion ;
mai departe d-1 Popper arată că placa c u titlul după album e s t e făcută
•cu aurul găsit en laplaya comprendidaentre laPunta Sinaia y el Rio
Carmen Sylva. D-l U r e c h e c o m u n i c ă Societăţii mai multe j u r n a l e f r a n ­
c e z e s p a n i o l e şi e n g l e z e , ca : Le Courrier de la Plata, L I n d é p e n d a n t e
La Pressa, Le Diario, La Tribuna N a c i o n a l , La Patria, S u d - A m e r i c a ,
El Mosquito, The s t a n d a r d , The Southern Crossi etc., care t o a t e d a u
s e a m ă in modul cel mai elogios de expediţia d-lui I. Popper in Tierra.
del Fuogo—-La a c e s t e v o m adaugă din parte-ne, c ă d . P o p p e r a trăit o-
v r e m e şi in Mexico, a scos t u r t a a c e s t e i teri, p r e c u m şi a N e w - O r l e a n u -
lui, Havanei, etc. In Mexico redigiâ la 1884 un ziar sub titlul : «Diario
de los Forosteros» foarte m u l t apreciat. El are fără îndoială inainte-i
ancă un m re v i t o r .
Dr. IM. Gaster, exilat din ţară de la 23 Octombrie 1886, şi-a câştigat o po-
ziţiune foarte înaltă şi distinsă in Anglia. El fu ales la i88ti ca Mare Rabin
(Chief-Rabbi) a Comunităţilor spaniole şi portugheze din Anglia şi a posesiu­
nilor engleze, cu reşedinţa la Londra* Acest post bine remunerat, este cu
atăt mai ono'rător, cu căt d-nul Dr. Gaster. precum se ştie, nu face parte
din aceste rituri, şi a venit ca strein in mijlocul acestei comunităţi, care e
una din cele mai" vechi şi mai insemnate dm Europa. D, Dr. G-aster a
ţinut in ultimul timp mâi m u l t e conference in sinul societăţilor literare
din Londra, tratând subiecte din Folklor-ul israelit şi român şi'a figurat ca,
membru in comisiunea primei expoziţii de antichităţi evreeşti'engleze, care
era compusă din bărbaţii cei mai de frunte ai israelitismuiui englez.
Lazar Şaineanu, deja destul de bine cunoscut prin lucrările sale ştiinţifice,
a susţinut cu mare suces in acest an, la 3 Mai, teza sa da licenţă in litere
şi filosofie inaintea facultăţii din Bucureşti. Subiectul tratat este «încercare
asupra Semasiologiei limbei'române, studii istorice despre tranziţiunea sen­
surilor». D. Hasdeu preşedintele comisiunii, comunicând candidatului, că
a fost admis cu toate bilele albe (cu mare distincţiune) i zise in alocuţiu­
nea ce-i adresa : «Ca istoric, ca filolog, ca linguist, las şi eu trei ucenici
de care am tot dreptul de a i i mândru, unùl, d. Tocilescu, este astăzi coleg
a! meu şi aş dori ca şi cei alţi doi, d Bianu şi d-ta, să-mi fiţi deasemenea
colegi cu o zî mai curënd» ; apoi, arătând direcţiile greşite ce existau in cer­
cetările ştiinţifice cu privire la naţionalitatea r'omănă/adaugâ: «Dar ambele
au început să dispară, dând loc unei şcoli curat ştiinţifice, ce urmăreşte
adevërul şi numai adevërul. Cercetările d-tale de până acum şi mai a l e s
ultima lucrare asigură un ager luptător, in sinul acestei noue direcţiuni.»
Mai toate ziarele constatară cu elogii succesul d-lui Şaineanu semnalând, că
teza d-sale e opera cea mai originală şi mai de valoare din cate s'au pre­
zentat inaintea facultăţilor noastre.
H. Iscovescu din Bucureşti, nepot al pictorului şi revoluţionarului I s c o -
v.escu m o i t in exil, a fost' premiat la 1886 de Academia de medicină din
Paris, pentru eminenta sa operă asupra «Rachitismului şi sifilisului», lu­
crat in. unire cu Caz. Acest tenor, foarte talentat şi cu cunoştinţi v a s t e ,
promite mult pentru viitor. El este acum intern al spitalelor din° Paris, titlu
ce echivalează cu acel de medic secundar de la noi şi care in Franţa s e
obţine cu mare greutate.
Negrescu (Schwarz) din Bucureşti, tënër artist foarte talentat şi cu mare
viitor, a căpătat in 1886 o distincţiune mare. Şcoala de Bele-Arte din Pa­
ris, secţia architectonică, i-a acordat prima medalie la concursul ei anual.
Tacianît, alias Schweiger, este o familie intreagă de artiste talentate, ori­
ginare din Romania. Copilele in numër de 5 avônd o voce frumoasă, s'au
cultivat ca cântăreţe şi au fost aplaudate mai in toate capitalele con­
tinentului. La 1886 când'debuta laOrfeul din Pesta, s'a intëmplat acestei
mici trupe o mare nenorocire. In seara de 5 spre 6 Decembre, familia s e
afla intr'o cafenea cu mai mulţi prietini, un sublocotenent glumind cu cea
mai mică din surori, o fetiţă mică, cunoscută in Pesta sub n u m e l e de «co­
pilul minunat», iarëtâ revo'lverul ca şi cum ar voi să o împuşte; revolverul
luâ foc, mica copilă muri, ear locotenentul desperat se impuşcâ la mo­
m e n t in gură.
 Richard Bernard alias Bernard Menkes, crescut pentru comerciu şi care
la 1885 mai era angajat la o casă comercială din Bucureşti, avënd o pu- i
ternică pasiune pentru scenă se duse la Viena, unde fară'ştirea părinţilor
sei, se dedica studiului dramatic şi numai intr'un timp de "jumătate de an
işi insuşi atăta cunoştinţă in această artă, că fu angajat la 1886 pe trei
ani la «N°ues Stadttfieatèr» din Petersburg, unde joacă rolul de amant. Suc­
cesul seu pe scenă e foarte mare, vecinie aplaudat in modul cel mai viu,
e urmărit cu cordiale simpatii de presă, care vorbeşte de jocul seu cu
elogii. El este născut in ţară.
D-şoara Lebell din Iaşi, se afirmă ca distins talent muzical in America.
U n ziar din New-Yorc «The World» cu data de 10 Noembre anunţă suc­
cesul primului debut al D-şoarei Lebell «o tënôra şi frumoasă pianista, so­
sită din Viena, centrul celôr mai buni pianişti ; şl urmând tradiţiile cele­
brităţilor, care ne vin deacolo».
Isidore Blumeru, un eminent töner roman, care a ajuns la inalta demni­
tate de secretar al ministerului de comerciu şi agricultură în Italia, care
a primit mai multe distincţiuni pentru lucrările sale statistice, a murit in
acest an acolo de ftisie pulmonară.
Avram Blank-Schwarzmann, care fusese unul din cei mai mari angrosişti de
haine gata din ţară, a incetat din viaţă la 27 Aprilie 1886. El, in unire cu
fratele seu David Schwarzmann, au ridicat in Brăila, acum căţiva ani, o
admirabilă clădire şi au dăruit-o societăţii «Cultura», spre a instala acolo
şcoala israelito-romănă, ce se află sub dirigiarea ei.

A D A U S E Şl C O R I G I A R I
In «Anuarul- de faţă la «Ochirea asupra istoriei Evreilor in România» este a se rectifica:
la pag. 25 rend. 3 de sus in jos ceteşte : losef Salomo Delmedigo, in loc de Salome- Delmdigo.
Pag. 30, la nota 3 ceteşte : Dionisie Fotino, Istoria generală a Daciei, trad, de G. Sion
Buc. 1859, in loc de Fotino, op. cit.—Pag. 35 la nota 6 ceteşte : Sefer Hatham Şofer in loc de
Sefer Haham Şofer. (Pag. 46 la nota 6 ceteşte : Const. Mavrocordat in loc de Gr. Ghica.)
Pag. 54 rend. 10 de sus in jos este a se adaugă: Evreii aveau anse totdeauna dreptul, ca
si toţi ceilalţi streini, in ambele Principate, de a lua, ca creditori, in stăpânire provizorie
chiar proprietăţi rurale, spre a se despăgubi din venitul lor sau prin o vënzare a lor in
condiţii favorabile si deci nepripită, de suma angajată la debitor. Se inţelege, că aceasta
necesita o sancţiune legală, o hotărire a Divanului demnesc ').
') Un hrisov de la 1626 al lui Alexandru Ilias al Munteniei (in Toeilescu, Doamna Stanca,
p. 14) şi un act de vënzare al lui Cerbu jidovui'din 1710 intăritde oamenii stăpânirii in Iaşi

1
L I S T A A B O N A Ţ I L O R )
Bucureşti — Lista d-lui M. Schwarzfeld : Moritz Blau, Mathilde Spinghil,
Solomon Taubes, B. Taubmann, H. Machles, I Qänsel, Jacques Davidovici,
S. Gänsel, H. Iacobsohn, Fr. Bernfeld, Em. Haiman (laşi), Adolph N e ­
tzler (Piteşti), Elias Lebovici, Elias Marcus, M. E. Naclîmias, Salomon
Gross, D. M. Goldenberg, M. Feldmann, Regenstreif et Tomberg, Osias
Regenstreif, L Pinsler, M. Victor, Oscar Saphir, Iacob Schlesinger, I. R.
Calmy, H. Steinberg lib. a n t i c , Sal. Breyer. Ioseph Einhorn, Moritz Wech­
sler, M. AV. Mihalovici, M. Brandes, A. Lindenberg, Isidor Cohen. Esra
Israel, R. Goliger (Ploeşti), S. B. Silberstein, I. D. Benzal, Iacob Can­
del, 1. Pinath, üb. a n t i c , M."Hartenstein, Einhorn, M. Perester, Leop. Bach,
H. P. Wechsler, Adolph Gaster. A. S. Pollak
Lista d-lui Leon Levy : Isac Parchi, Gabriel Mazliach, Ioseph Freudmann,
David Adania.
Lista d-lui S E. Pappo; Moreno Eskenasy, S. E. Pappo, Benj. S. Arie,

') Se publică numai numele abonaţilor, cari au binevoit a se achita inaintea aparţiunii
«Anuarului» şi clin locurile de unde am reprimit listele trimese,
 LISTA ABONAŢILOR 207

Lista d-lui Aureliu Turcu: Elias Focschaner, Hirsch Goldstein, I. Foc-

şăneanu, farm.
* Lista d-lui Maier Şaineanu : Sol. Eothstein, Ludovic W e c h s l e r .
Piteşti.—Lista doamnei Charlotte Netzler născ. Schönfeld : Eosa H. Iosef, La­
sar Cohen, N e t t y S. Lebel (Ploeşti), E o s a Schwarz, Adolf Netzler, Israel Io-
sefovici, Herrn. Jacobsohn, Hélène Bercovici, L. Bercovici, Iosef L lose-
fovici, Moritz Iacob, Charlotte Netzler, Alex. Ioseph, I. Segaila, L. Abason,
Moscu Herdan
Lista D-soarei Rebecca M. Blank: E e b e c c a M . Blank, Abram Stern, stud.,
Isac M. Lasar, Iacob W . Bailer, Eachelle E. Bereşteanu (Slatina), Şabse Ia­
cob, S. Abeles, Rachelle M. Abramovici. M. Goïclstein, Fanny A. E o s e n
(Ploeşti), C. Mărăcine, inginer, D-şoara Marie Fişer, Marie Braunstein, Iulie
Finkêl stein.
Craiova.—Lista d-lui M. 'Stëureanu: N. P. Eomanescu, deputat, G. T. Bu-
zoianu, profesor, Fraţii Mendel fils, Fraţii Benveiüsti, Eafael S. Penchas
fils, M. 1. Iosef, M. Kôhn, Dr. Robinson, Heinrich Löbel, David Eaff, M.
Schönfeld, stud., M. »töureanu profesor.
Lista d-lui Mauriciu Samitca : P. Chiţu, Leon H. Tuvy, Isac L. Eskenasy,
Benedict Spindler, S. L. Pappo, Abr. Aşef Eskenasy, I. Fàreanu, Leop. Wein-
stock.
Lista D-şoarei Rebecca Ph. Lasar: Ph. Lasar, Maria S. Samitca, Ealian
Samitca, Mauriciu Samitca, M. F. Solomonide, Benvenisti & E s k e n a s y .
Tërgul-Frumos.—Lista d-lui Isidor Goldenberg: D-şoaraEachel Abramovici
(Drägesti, j . Vaslui), S. Schwarz, Adolf Mihailescu, Isidor Goldenberg,
Dr. Singer, Nathan Şapira, Aron Aronsohn (Cotnar), Meier Herşch Leiba
(Heleştie! i, j . Romaû), A. Grünstein, Isidor Strulsohn (Hodura),°M. Berco­
vici (Băiceni), Moritz Lazar, B. L. E ă ş c a n u (Belceşti), Bernh. Ghips (Brà-
eşti), I. Negru (Belceşti), Sigmund Zalînanovici. D. Braunstem (Euginoasa),
l o n a s Calcque, N. C...*Efraim Nacht, Carllsidor Haller (Podul-Iloaiei), Grün­
berg & Korn.
Constanţa.—Lista d-lui Maurice L. Salzmann: Constantin S. Degrimi, Leon
F a y o n , Anatole Magrin, Menelaus Triandafilos, George Kiriakidis, Ilie
Assimacopulos, Giani Panopulos, Elefterie Ivanoglos, Odissea N. Despottis,
P. Papajanopulos, Theodoros Violatos, Dumitrie Nicolaescu, N. D. Nicolau,
Meyer Frankel, Iacob Grünberg, Moritz Ornstein, Moise Ornstein, Moses
Eentzer, F. Freud, Goldstein bijoutieur, Maurice L. Salzmann.
Botoşani.—Lista d-lui Ch. Fischgold: Carl W e c h s l e r , Solomon Rosenberg,
Adolf Bendel, Bernh. W o h l b e r g , Karl Weintraub, I Bleicher, N. Eeich,
L. Olivenbaum, Max Löbel, Ch. Fiscligold.
Lista d-lui Gh. Ghinţer: B. Moscovici, A. Bekal, Ad. Landesberg, L. I. Stein­
berg, Mauriciu Abramovici, Adolf W a h r m a n n , Saul Bacal Zalkowitz, Prima
societate a morilor de aburi, 2 ex.
Galaţi.—Lista d-lui Elia Cahane: E. Dinerman, Max W e i s s b l ü t , B. Blei­
cher, Sam. Pineles, S. Rosenfeld, M. Loewenthal, M. Grünberg (Iveşti),
Pineas Canner (Bereşti), L. Focşăneanu, Israel Eosenberg (Bacău), H . * B .
Schloimovici, Ch. M* Seidner, S*. Speter, I. B. Brociner, Elia Cahane.
Sérlad. — Lista d-lui Samuel Silbermann : George Brünauer, A. I. Margu-
lies, Louis H i r s c h , G e r s o n K l e m p m e r , Adolf Eubinstein, I. F.Marcus, Emil
Kaufmann, Leon Kimmel, Sam. Silbermann.
Lista, d-lui H. Edelstein, stud : Basilius Abaza, Alter Grünberg.
Ploeşti.— Lista d-lui Max I. Şapira : Max I. Şapira, Isac Schwarz,Dr. Scherer,
Israel Şapira, A. Kornhauser, Salomon Feinmann, M. Kohan (Galaţi), L.
Kugel, *C. Silberstein (Brăila), Sig. Hornstein.
Hărlău. — Lista d-lui Berm. Hildebrand : Leon Juster (Movila-Euptă), M ex.,
Kaiman Fischer (Bădeni), Max Goldenberg (ibid.), Iulius Spottheim (Bros-
eäuti), I. Spottheim (ibid.), I. Kaufmann (Mitoc, jud. Dorohoiu), Berm. Hil-
debfand.
 Bacău. —Lista d-lui A. D. Birnberg: Moise Ehrlich (Caiuţi),A. Abasohn, Ioseph
Bermann, M. Braunstein, Dr. E Fischler, H. Grünberg, A . D Birnberg.
Turcea -Lista d-lui Daniel Salzmann : A. Bergmann, Daniel EUmann. Da­
niel Salzmann, Nissen Bermann,'M. H. Gottesmann, M. Seliger, Iancu W a i s .
Giurgiu. — Lista d-lui Wilh. Ellenbegen: Max I. Löbel, Salomon Becher,
M. D. Ciprut, Sami Helphant, Adolph M. Franco, Wilh. Ellenbogen.
laşi. — Lista d-lui Sigmund Schwarz : Sigmund Schwarz, Moses Spanier,
Aron Schreir.
Lista d-lui M. Braunstein: H. Solopkowitzer, Sigm. Lederhändler, Iacques
Belser.
Lompalanca. — Lista d-lui Jacques Elias : Jacques Elias, G. N. Nadelar, S. A.
Loewenţon, I. Piete.
Rimnicul-Vălcii. — Lista d-lui lacdb Fussmann : Stefan Zurescu, Simon
Maersohn, Iacob F u s s m a n .
Roman.— Lista d-lui Jacques Gross: Jacques Gross, L. Kopolovitz.

T A B L A D E M A T E R I I

PARTEA SUPLIMENTARA
Pag.
Calendar pe anul 5648 (1887-88) III
PARTEA LITERARA
Pr., JVI. Caster : Acuzările, de sănge inpotriva creştinilor, studiu is­
torico- cultural 1
L a z a r Şaineanu: Martiriu şi devotament, studiu istoric 10
jyi. S c h w a r z f e l d : Ochire asupra istoriei Evreilor in Romania din
" cele mai vechi timpuri până la jumătatea veacului al X I X . . . . 19
ß . -f. f t o s A N i s : Schite istorico-biografice: 1. O evreică pe tronul Bul­
gariei, Ţarina Teodora (sau Sarah) 1335—c. 25135.2. Kabi Eliezer
Papo c.° 1783—1828 78
P r . jî. Ş c h w a r z f e l d : Cronica israelită in Romania de la inceputul vea­
cului actual până la dărâmarea templului din Bucureşti (1801 — 1866) 81
P r , p . p p p E : Evreii in lupta internaţională, studiu 129
j3. p i o R D A N o : Şi fără de simţire, poezie 143
JVI. ß c H W A R Z F E L D : Abram Gohen-Bucureşteanu 1840—1877, schiţă bio­
grafică 144
JR.ANDUNICA, nariaţiune tradusă din limba germană de I. D. Bally 154
jvi. Ş c h w a r z f e d d * Situaţia Evreilor in Romania : Privire retrospec­
tivă asupra anului 1886 161
Y A R I A
jvi, Ş c h w a r z f e l d : Pagini din istoria comunităţii din Bucureşti : Elisa-
betheu {Asii pentru betrăni) 195
P r . JVI. P a s t e r : Evreii in Craiova şi Tărgovişte pe la 1657 (extrase din
Paul de Aleppo, vol. II) 199
J . . Ş a i n e a n u : Influenţa bibliei asupra literaturei romane. 202
JA. ß c H W A R Z F E L D : Ctiazarii şi Evreii din România. . . . . . . . 203
Notiţe diverse. 204
Adause şi corigiări 206
Lista abonaţilor 206
 ADOLF GASTER
H O L L A N D I S C H E S HA N D E L S - M U S E U M

IIYIPORTATIUNE S I E X P O R T A T I U N E
de orice ptoctinni intostriale holanùeze şi române.

Şl MISSION
COLONIALE, LIQUERURI,
ARACURIDE BATAVIA, MANUFACTURE, FIER/

şi u n e l t e a g r i c o l e
lin sistemele cele mai perfecţionate l i n

JPÎOLLANDA. Jj.NCLI.TER A' Si pERMANIA.

CORESPONDENŢĂ IN L I M B E L E : -
Holaudeză, Română. Encleîă, Germană, Franceză i Rusă.
 Z I . S À. Ş I CACAO IN P R A F PUR ŞI SOLUBIL

^ ; DE A C E S T F E L '

FABRICATA DE CĂTRE

li. & ai. G K O O T E S

W E S T Z A A N (HOLLAND A)

' FURNisoRH c u r ţ i l o r : ut. s. I i n e r a t u l t i i Austriei, E- s. Preşedintelui Repufiîicei Vene-

zaela, I, s. Regelui: M a n d e l - .

Permisiunea de a purta arnrele M- s. Reginei Holandei.

este recomandată de către toţi medicii şi ton' laudă mult calităţile sale nutritive | i în­
tăritoare precum şi puritatea ei. Ea se distinge de ori ce procedeu de acest fel prin:
I" puritatea sa perfectă. 2 " prin bogăţia sa in alimente nutritive şi proprietăţi
digestive şi binefăcătoare. 3 ' prin a r o m a sa delicată şi plăcută. 4° prin e c o n o m i a
ce prezintă., 5" prin- simplicitatea pre'paraţiunei şi puţinul timp ce necesită pre-
paraţiunea ei.
Chocolatina fiind un extract de C a c a o din cea mai fină calitate, nu conţine
nici substanţe grase, nici materii streine, ce se găsesc deobiceiu in Cacao ne-
şuriftcată şi in Chocolată in general.
Chocolatina este cu mult mai superioară şi preferabilă cafelei, ceaiului sau altor
^ék.uri analoage, mai cu seamă pentru persoanele debile, pentru aceie ce au
stomacul slăbit sau pentru acele cari suferă de boale intestinale. Lucrul principal
de observat e s t e : că nu irită de loc nervii.
Chocolatina G f o o t e s frères, care a fost medaliată la expoziţiunile următoare :
Londra 1862, Dublin 1865, Amsterdam 1866, Le Havre 1868, Arnhem 1868, Am--
sterdam 1869, Beauvăis i86y Naples i8yi, Lion i8j2, Paris, 1872, Vienne 1873,
t

Marseille 18 j 4, Amsterdam 1875, Paris 18y5, Philadelphia 18j6, Arnhem i8yo şi

Amsterdam 188 j .
S e vinde în cutii ciliudrice de tinichea albă de 'It, '/*) si V»' kgr- n e t o şi se
poate găsi la principalele magazine de coloniale din ţară:
In Bucureşti en de tail la D-nii l o a n Colţescu Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal.
Petrache l o a n Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal.
G. Dobriceauu Calea Victoriei 77 şi strada Smărdan.
l o a n P e n o p u l o strada Şepcari şi Gabroveni.
C. T . Christofor Calea Victoriei 1 0 0 .
D . Staicovici vis-a-vis de Teatrul Naţional.
l o a n Stiefler Strada Biserica Ienii H o t e l U n i o n şi en gros la D-nii C. P o l i c h r o -
niade & C o . Strada Pătraşcu-Vodă 5. •

Reprezentantul general pentru România e D - n u Adolf Gaster

Bucureşti, Strada Colţei N o . 2 4 bis.