Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Prezentarea potentialului turistic si a


si a cereii turistice

1.1 Conditii naturale

Borsa este o localitate in nordul extrem al Romaniei (Judetul


Maramures), in partea rasariteana a Depresiunii Maramuresului inchisa de
Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului (Carpatii Orientali), situata la 700-850
m altitudine, pe Valea Viseului, in apropierea Pasului Prislop (altitudine 1.414
m), care leaga Transilvania de Bucovina.
Relieful zonei Borşa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi şi
diferenţe mari de nivel. Înălţimile care se întâlnesc în zonă ţin de trei formaţiuni
muntoase: Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibău. Aceşti munţi
înconjoară o depresiune şi sunt aşezaţi ca adevărate ziduri naturale de cetate, aici
se poate aminti o ramură industrială importantă a regiuniii mineritul din zona
Baia Borşa.
Munţii Rodnei se intind pe o distanţă de 40 km de la est la vest şi au
două vârfuri principale: Puzdrele (2188m) si Pietrosu (2303m fiind cel mai inalt
din Carpaţii Orientali).
Cel mai inalt vârf din Munţii Maramureşului, este vârful Toroiaga
(1929,9 m) la poalele căruia este situat cartierul Băile Borşa (aparţinând
oraşului).
La sud, hotarul oraşului Borşa este mărginit de culmile Munţilor Rodnei,
cu vf. Pietrosul, vf.Negoiescul Mare si vf. Repezii. Vf. Pietrosul (2303 m)
desparte Borşa de judeţul Bistriţa Năsăud.In partea de răsărit se află Carpaţii
Răsăriteni, prin râul Tibou, Borşa are hotar cu Bucovina, mai precis cu judeţul
Suceava.
In partea nordică, dincolo de vf. Toroiaga, Borşa are hotar cu Ucraina, iar spre
N-V hotar cu Vişeu de Sus despărţiţ de acesta prin Valea Vaserului - Valea
Răului , iar de comuna Moisei o desparte Izvorul lui Dragoş.

1.2 Bogatia cultural-istorica

Atestarea documentară a localităţii datează din 1365, de când regele


Ludovic dăruieste Borşa lui Balc, fiul lui Sas şi fratelui său. Este locul unde în
1717 au fost înfrânţi tătarii de către locuitorii maramureşeni conduşi de Popa
Lupu Sandor. Biserica din localitate a fost arsă în aceasta incursiune şi refacută
în anul 1800. Aproape la un secol distanţă (1895) a fost construita una noua, din
piatră, existentă şi azi. În 1774 Borşa era comună şi parohie.

1.3. Potentialul turistic

Statiuninea dispune de numeroase atractii turistice ca cele enumerate


mai jos.
Peisajul montan deosebit de pitoresc, oferit de Munţii Rodnei (în sud) cu
vârfurile Pietrosu (2303m), Rebra (2225m) şi Munţii Maramureşului (în nord),
cu pădurile de conifere, păşuni şi fâneţe (peisaj mai puţin spectaculo, dar mai
umanizat);
Formele spectaculoase de relief cum ar fi: abrupturi glaciare (Piatra Rea),
creste semeţe (Turnu Roşu şi Piciorul Moşului) chei (Cheile Bistricioarei),
canioane, cascade (Cascada Cailor, în Râpa Piatra Rea, cu o cădere de peste
80m), peşteri (între care cea mai cunoscută este Peştera de la Izvorul
Tăuşoarelor, aflată în bazinul superior al pârâului Gersa, lângă localitatea
Rebrişoara), circurile glaciare (Buhăiesc – care adăposteşte şi lacul glaciar cu
acelaşi nume – Izvorul Cailor – cel mai pitoresc – Puzdrele).
Pasurile alpine deosebit de pitoreşti, care uşurează accesul prin zona
montană şi înspre staţiune: Pasul Prislop (1416 m alti.) ce face trecerea între
bazinul Vişeului şi cel al Bistriţei Aurii; pasul Rotunda (Rodna 1277 m), situat
mai spre sud, care leagă Bucovina, Ţara Năsăudului şi Maramureş, considerat
cea mai pitorească trecătoare înaltă din ţară; pasul Şetref (826 m alti.), care oferă
o privelişte încântătoare asupra Ţării Maramureşului, venind dinspre Ţara
Năsăudului;
Domeniul schiabil potenţial de largă extindere către Poiana Ştiol (1550
m alti, parţial amenajat) şi sub Puzdrele (între 1500 şi 2000 m alti), unde zăpada
se menţine până în luna mai; pantele sunt orientate spre nord, lingi, despădurite
şi uşor amenajabile.
Factorii naturali de cură (pe Valea Fântânei, la circa 1 km de staţiune),
ape minerale (feruginoase, bicarbonatate, sodice, clorurate, carbogazoase,
hipotone), bioclimat tonic-stimulativ, cu aeroionizare ridicată – de mare valoare
şi eficienţă în tratamentul afecţiuni digestive, cardiovasculare, neurologice,
reumatismale, metabolice, la nevrozelor astenice, al surmenajului fizic şi
intelectual.
Climatul submontan şi montan, umed şi răcoros, cu temperaturi medii
anuale de 5,5-4,5°C, asigurând persistenţa stratului de zăpadă de 3-4 luni pe an
(în circul Puzdrele, 4-5 luni), cu grosimea medie de 40-50 cm.
Fondul cinegetic (urs, mistreţ, cerb, căprior, cocoş de munte capra neagră) şi
piscicol (păstrăv, lipan) bogat
Rezervaţiile naturale: Pietrosu (3300 ha, incluzând o zonă ştiinţifică de
protecţie absolută; adăposteşte o multitudine de specii rare, ocrotite: guşa
porumbelului, şopârliţa, mierea ursului, floarea de colţ, ghintura, tisa, zâmbrul,
precum ursul, râsul, capra neagră, marmota, acvila de stâncă, cocoşul de munte,
cocoşul de mesteacăn etc.); Izvorul Albastru al Izei, în apropierea localităţii
Moisei (100 ha; denumirea acestei rezervaţii geologice şi peisagitive provine de
la nuanţa verzui-albăstrire a izvorului care ţâşneşte la suprafaţă, la 1040 m altit.,
după ce parcurge o porţiune de 2,5 km în subteran, printr-un aven situat la 1270
m altit.); Bila-Lala (1000 ha, în nord-estul Munţilor Rodnei, sub vf Ineu);
Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor (în partea sudică a Munţilor Rodnei). Bisericile
de lemn, datând din sec. al XVII-lea în oraşul Borşa sau în localităţile din
apropiere;
Gospodăriile de tip rural montan, grupate în jurul staţiunii sau dispersate
pe înălţimii, care etalează elementele de veche tradiţie maramureşeană (porţi
sculptate în lemn, cergi, covoare ţesute manual din lână, port popular păstrat de
generaţii întregi şi purtat în fiecare duminică sau de sărbători religioase,
meşteşuguri diverse, folclor bogat).
Sărbătoarea folclorică „Hora de la Prisop”, care se desfăşoară anual în a
doua duminică a lunii august, cu participarea populaţiei şi a ansamblului
folcloric din Maramureş, Bistriţa Năsăud şi Suceava.
Peisajele Vulcanice din Munţii Maramureşului şi ineditele peisaje de pe Valea
Vaserului şi Valea Vişeului (străbătută de DN 18 şi calea ferată Borşa – Sighetu
Marmaţiei).
Monumentul de la Moisei, simbol al rezistenţei românilor în faţa trupelor
hitleriste, reprezentând 13 siluete uriaşe de bărbaţi, sculptate în travertin de
artistul renumit al locurilor, Vida Gheza, sau ceramica roşie de Săcel, cu
elemente arhaice, amintind de cea dacică.
1.4. Cererea turistica

Zona Borşa nu este valorificată pe măsura potenţialului său antropic şi


natural; acest lucru este dovedit nu numai de valoarea modestă a echipamentului
turistice construite, ci şi de circulaţia turistică înregistrată în ultimii ani. Astfel
staţiunea este frecventată îndeosebi de turiştii veniţi la tratament, de pe plan
local sau regional; pentru practicarea sporturilor de iarnă, cererea se manifestă
mai ales din partea băimărenilor şi aceasta în week-end, dar, sporadic, se
înregistrează şi turişti unguri.

Evoluţia circulaţiei turistice în staţiunea Borşa

Nr. persoane cazate Număr înoptări


Anul
Judeţ Borşa % Judeţ Borşa %
2003 240006 1820 0,7 499012 2550 0,5
2004 238946 4365 1,8 549576 4567 0,8
2005 245875 3231 1,3 565512 4019 0,7
2006 253005 5674 2,2 635512 6240 0,9
2007 257493 7410 2,8 684523 8149 1,2

Se observă cu uşurinţă ponderea redusă a circulaţiei turistice din staţiune


faţă de total judeţ, exprimată cu ajutorul celor doi indicatori; acesta este
rezultatul slabei echipări a staţiunii, din punct de vedere cantitativ şi calitativ,
dar şi promovării reduse a acesteia.
Din circulaţia turistică totală a staţiunii, turiştii străini au înregistrat
ponderi reduse 5-6% la persoane cazate şi 4-5% la înnoptări; de asemenea,
durata medie a sejurului are valori scăzute, respectiv 1,04-1,5 zile. Conform
D.J.S Maramureş, gradul de ocupare a fost în ultimii cinci ani de 30-33% în
Borşa, destul de scăzut, dar superior celui obţinut în celelalte staţiuni ale
judeţului (Izvoare 27-29%, Ocna Şutang 32%, Mogoşa 23-25%).
2. Prezentarea infrastructurii generale si a
infrastructurii turistice

2.1 Infrastructura generala

Staţiunea Borşa este situată în estul Depresiunii Maramureşului pe DN1


(Sighetu Marmaţiei – Iacobeni - Suceava), la 91 km de Sighetu Marmaţiei, 156
km de Baia Mare şi a circa 10 km de Pasul Prislop, care face legătura între
Maramureş şi Bucovina. Faţă de Bucureşti e află la o distanţă de 540 km, pe
şosea.
Accesul în staţiune se face astfel:
 Pe calea rutieră:
• Din Baia Mare, pe DN 18, spre Sighetu Marmaţiei şi de aici,
fie pe Valea Vişeului, tot pe DN 18 (în total 18 km), fie pe
Valea Izei, pe drum judeţean modernizat (în total 162 km);
există şi curse auto regulate care fac acest traseu, de două ori
pe zi;
• Din Bucureşti, pe E 60 (Bucureşti – Braşov – Târgu Mureş)
apoi pe DN 15 (Reghin) şi DN 15 (Bistriţa), urmând pe DN
17C până la Moisei, după care se intră pe DN 18 până în
staţiune (în total 540 km);
• Dinspre Suceava, pe E 571 până la Câmpulung
Moldovenesc, apoi pe DN 17 până la Iacobeni şi DN 18 prin
Pasul Prislop, până în staţiune (în total 178 km);
• Din punctul de frontieră Petea (dinspre Ungaria, Polonia), pe
DN 19 (Satu Mare – Sighetu Marmaţiei), apoi pe DN 18 (în
total 207 km) sau pe DN 16 până în Baia Mare, apoi pe
traseul descris mai sus;
 Pe calea ferată:
• Sighetu Marmaţiei – gară oraş Borşa (80 km), după care cu o cursă
locală (11 km) până în staţiune;
• Bucureşti – Braşov – Miercurea Ciuc – Topliţa – Beclean – Salva –
Vişeu de Sus (tren direct, cu vagoane de dormit şi cuşete), apoi
Vişeu de Sus – Borşa cu o cursă feroviară locală sau cu o cursă auto
până în staţiune;
 Pe calea aerului:
• Bucureşti – aeroport Baia Mare, curse interne, de două ori pe
săptămână; de aici drumul în staţiune poate fi continuat cu o
cursă auto locală.

2.2 Infrastructura turistica

Statiunea dispune de o bază de cazare formată din 3 hoteluri de două


stele – Cascada (100 locuri), Stibina (76 locuri) şi Brădet (84 de locuri). În
oraşul Borşa funcţionează încă un hotel – Iezer, cu categoria de confort o stea şi
o capacitate de 60 de locuri. De asemenea pe Valea Fântânei, funcţiona o cabană
(„Puzdrele”, care în prezent este scoasă din circuitul turistic).
Luând în calcul şi echipamentele din apropiere, putem aminti cabana
„Capra Neagră” din Moisei (la 20 km de staţiune), neclasificată cu 20 de locuri
de cazare; de asemenea putem adăuga circa 100 locuri de cazare disponibile în
pensiunile şi fermele agroturistice ale sătenilor.

Oferta de cazare

Localitatea Denumire unitatea Categ. Nr. loc


Staţiunea Hotel Cascada 2 100
turistică Hotel Sibiu 2 76
Borşa Hotel Brădet 2 84
Oraş Borşa Hotel Iezerul 1 60
Cab. Capra Neagră Neclasif. 20
Loc. Moisei
Pensiunii - 100
Total 440

Din totalul de 440 de locuri, în staţiunea propriu-zisă funcţionează doar


260 . în plus se observă nivelul scăzut de confort al acestei baze de cazare. Şi
încă un aspect negativ ar fi cedarea, în urmă cu câţiva ani, spre administrarea
Ministerului Sănătăţii, a celor două hoteluri , ceea ce face mai dificilă
coordonarea eforturilor şi strategiilor de dezvoltare a staţiunii.
Pentru asigurarea serviciilor de masă, în staţiune funcţionează trei
restaurante (în cadrul hotelurilor Cascada, Stibina şi Brădeţ), cu o capacitate de
280 de locuri la mese, de categoria I şi trei baruri de zi (tot în cadrul hotelurilor),
cu 76 locuri.
Acestora li se adaugă restaurantele hotelului Iezer din Borşa, de
categoria a II-a, cu 80 de locuri la, mese şi cel al cabanei Capra Neagră din
Moisei, de categoria a II-a, cu circa 60 locuri la mese. De asemenea, în aceste
două localităţi mai funcţionează o serie de restaurante, bufete şi baruri private,
de mici dimensiuni. Sintetic situaţia echipamentelor de alimentaţie pentru turism
în zona Borşa este prezentată în tabelul următor:

Oferta de alimentaţie pentru turism în zona Borşa

Tip unitate Categoria


Localitate Nr. loc
Restaurant Bufet Bar I II
a
Staţ, Borşa 365 280 - 76 356 -
Oraş Borşa 656 509 35 112 589 67
Moisei 300 300 - - - 300
Total 1312 1089 35 188 945 367

Agrementul în staţiune este reprezentat mai ales de dotările pentru


practicarea sporturilor de iarnă:
Două pârtii de dificultate medie:
 Prima – cu o lungime de 2000 m, lăţime 30 m, altitudine maximă 1375 m,
minimă 880 m (coboară până în spatele hotelului Brădet), diferenţă de
nivel 495 m, suprafaţa 6 ha, debit max/optim: 360/270 pers/h.
 A doua – cu o lungime de 700 m, lăţime 30 m, altitudine maximă 1545 m,
minimă 1365 m (în zona Ştiol), cu o diferenţă de nivel de 180 m,
suprafaţă de 2,1 ha debit max/optim: 360/270 pers/h;
 Două instalaţii de transport pe cablu, care deservesc aceste pârtii;
În staţiune mai există un teren de sport (fotbal, tenis). Oferta de
agrement este întregită de posibilităţile de drumeţie pe care le oferă cele 6 trasee
turistice marcate care pornesc din staţiune sau din oraş în Munţii Rodnei, cărora
li se adaugă altele, nemarcate, în aceeaşi direcţie sau în Munţii Maramureşului.
Staţiunea dispune de o bază de tratament, cu 250 de locuri, dotată cu
instalaţii cu aerosoli, instalaţii pentru electroterapie, bazine cu ape minerale
pentru băi şi aero-helioterapie, bazine pentru băi cu esenţe de plante sau cu sare
de Bazna, săli de gimnastică medicală recuperatorie, saună, masaj, mofete
naturale, dotări împachetări cu parafină, laser-terapie.

3. Propuneri de amenajare turistica a zonei

O mai buna amenajare a zonei este necesara deoarece nu este valorificat


in totalitate potentialul turistic al acestei zone.
Printre propuneri se numara:
• Amenajarea rezervelor de apa minerale si dioxid de carbon
pentru utilizarea lor in tratamentul balnear;
• Amenajarea unei zone de echitatie;
• Amenajarea unui complex de 4 stele in interiorul statiunii
pentru o atragerea unei noi categorii de turisti;
• Amenajarea unui patinoar;
• Amenajarea unor facilităţi pentru înot, saună, masaj;
• Modernizarea trambulinelor de sărituri cu schiurile şi
aducerea acestora la cerinţele impuse de federaţia
internaţională de profil;
• Securitatea maximă pentru schiori şi asistenţă medicală
adecvată şi rapidă;
• Asigurarea tuturor mijloacelor şi utilajelor pentru
întreţinerea pârtiilor, inclusiv pentru fabricarea zăpezii
artificiale;
• Asigurarea iluminării pârtiilor şi crearea, astfel a unei oferte
de schi pe timp de noapte.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA
FACULTATEA DE STIINTE
ECONOMICE

Proiect Amenajarea Turistica a Teritoriului

Amenajararea turistica a localitatii Borsa

Student: Lemnaru Alexandra


Grupa:8272
An: III

S-ar putea să vă placă și