Cuprins

Microsoft Word - Tabele............................................................................................................2

Crearea tabelelor....................................................................................................................2
Transformarea unui text în tabel.......................................................................................2
Trasarea tabelului prin desenare.......................................................................................2
Inserarea unui tabel ..........................................................................................................3
Organizarea tabelelor.............................................................................................................3
Bara de unelte Tables and Borders....................................................................................3
Selectarea entităţilor dintr-un tabel..................................................................................4
Reunirea şi divizarea celulelor............................................................................................4
Liniatura unui tabel............................................................................................................4
Dimensionarea liniilor şi coloanelor...................................................................................5
Dimensionare din rigle.......................................................................................................5
Dimensionare cu mouse-ul................................................................................................5
Comanda Cell Height and Width........................................................................................5
Anteturi de tabel....................................................................................................................6
Formatarea informaţiilor din tabel........................................................................................7
Sortarea informaţiilor.............................................................................................................7
Numerotare în tabele.............................................................................................................8
Calcule în tabele.....................................................................................................................8
Referirea celulelor..................................................................................................................8
Funcţii uzuale.........................................................................................................................9
Operaţiuni diverse..................................................................................................................9
Eliminarea unei linii/coloane/celule..................................................................................9
Eliminarea unui tabel.........................................................................................................9
Eliminarea informaţiei........................................................................................................9
Divizarea unui tabel............................................................................................................9
Adăugarea de linii/coloane/celule.....................................................................................9
Navigarea într-un tabel....................................................................................................10
Editorul de ecuaţii....................................................................................................................10
Activitate practică....................................................................................................................11
Enunţ....................................................................................................................................11
Indicaţii.................................................................................................................................13

1
Microsoft Word - Tabele
Un tabel reprezintă un ansamblu de celule aranjate în linii şi coloane. Fiecare celulă
poate să conţină text şi grafică.
Deşi nu este esenţial, este de dorit ca mai înainte de inserarea unui tabel în document,
structura de coloane a tabelului să fie bine precizată. Numărul de linii este mai puţin
important în sensul că adăugarea unei noi linii este imediată, în timp ce adăugarea unei noi
coloane într-un tabel complex este o operaţiune mai delicată.
Problemele importante care privesc tabelele, din punctul de vedere al procesării
textelor sunt:
• crearea şi organizarea tabelelor,
• formatarea informaţiilor,
• numerotări automate,
• sortarea informaţiilor,
• inserarea formulelor de calcul.

Crearea tabelelor
Sunt mai multe moduri de a obţine un tabel: din text deja scris, desenând tabelul în
mod liber sau utilizând comanda Insert Table.

Transformarea unui text în tabel

– Se scriu informaţiile în paragrafe uzuale, urmărind, de obicei dar nu neapărat, ideea că un
paragraf corespunde unei linii de tabel.
– Informaţiile care trebuie să aparţină la coloane diferite se separă în mod consecvent prin
caractere TAB sau alt caracter fixat (neutilizat în text).
– Se selectează toate paragrafele care formează tabelul.
– Se dă comanda Convert Text to Table, din meniul Table.
– În dialogul afişat, Convert Text to Table, se precizează, pentru început, separatorul de
coloane în grupul Separate text at:
• Paragraphs – separare la nivel de paragraf,
• Tabs – separare la nivel de caracter TAB
• Commas – separare la virgule
• Other – separare la caracterul tastat de utilizator în zona text alăturată.
– Pentru primele acţiuni de încadrare a unor informaţii într-un tabel (şi nu numai) se
recomandă utilizarea butonului AutoFormat care iniţiază un dialog de alegere a unui
format predefinit de mediul Word. Modelele
propuse sunt la un nivel profesionist de
prezentare şi merită a fi studiate.
– Este de preferat, ca punct de pornire, să se lase
pentru dimensiunea unei coloane (Column
Width) opţiunea Auto, care produce coloane de
lăţimi egale, tabelul ocupând întreaga lăţime
dintre margini. Dimensiunile se pot modifica
ulterior.

Trasarea tabelului prin desenare

Un tabel se poate forma şi prin trasarea
relativ liberă a liniaturii tabelului. Se începe cu
conturul exterior al tabelului, dreptunghiular, după care se continuă cu divizarea acestuia în

2
celule. Unirea corectă a liniilor trasate liber este automată, iar ansamblul de celule formate
sunt accesibile pentru completarea cu informaţii.
Procesul descris este iniţiat prin comanda Draw Table din meniul Table. Se afişează
bara de unelte Tables and Borders, cursorul se schimbă într-un creion şi prin tragerea în
diagonală se trasează mai întâi conturul exterior iar apoi liniile interioare. Utilizarea uneltelor
din bara Tables and Borders este explicată separat, la editarea tabelelor.

Inserarea unui tabel

Comanda Insert Table din meniul Table iniţiază dialogul Insert Table în care se
precizează numărul de coloane (în zona Number of columns), numărul de linii (în zona
Number of rows) şi lăţimea unei coloane (în Column width). Lăţimea poate fi Auto
(dimensiunea dintre marginile hârtiei este împărţită egal în coloanele specificate) sau se poate
tasta o dimensiune.
Butonul AutoFormat iniţiază un dialog pentru alegerea unui format de tabel
predefinit.
În scopul inserării unui tabel se poate utiliza şi unealta Insert Table, reprezentată
grafic prin , care deschide pe loc o grilă în care se trage cu mouse-ul numărul dorit de linii
şi de coloane. Lăsarea butonului mouse-ului produce inserarea unui tabel de dimensiune
specificată.

Organizarea tabelelor
În aceasta secţiune se discută modul în care se pot unifica sau diviza celule, trasarea
chenarelor, a umbririlor etc.

Bara de unelte Tables and Borders

Afişarea barei de unelte Tables and Borders se poate efectua prin:
• comanda Draw Table din meniul Table, sau
• comanda Toolbars din meniul View, selectând bara respectivă, sau
• unealta Tables and Borders, de pe bara de unelte Standard, reprezentată grafic
prin .
Uneltele de pe această bară nu sunt specifice doar tabelelor propriu-zise. Multe dintre
ele au valabilitate mai mare întrucât se referă la comenzi de fixare a stilului şi grosimii
liniilor, umplerea fundalului cu o culoare, sortarea unei liste, shortcut către Borders etc.
Acestea pot fi utilizate pentru încadrarea paragrafelor, sublinierea textului prin culoarea de
fundal etc., chiar dacă nu este implicat nici un tabel.

Eraser Line Style Line Weight Border Color

Draw Table Shading Color

Merge Cells Borders

Split Cells AutoSum

Sort Sort
Align Top
Ascending Descending
Center Align Bottom
Distribute Change Text
Vertically
Distribute Columns Direction
Rows Evenly Evenly
3 Table
AutoFormat
Selectarea entităţilor dintr-un tabel
Anumite operaţiuni necesită o selectarea prealabilă a obiectului care se procesează.
Într-un tabel se pot selecta obiecte după cum urmează:
Obiect Moduri de selectare
selectat
Întregul tabel Comanda Select Table din meniul Table
O linie – Comanda Select Row din meniul Table
– click pe zona liberă din stânga liniei (similar
selectării unui paragraf)
– tragerea mouse-ului peste întreaga linie
– utilizarea combinaţiei de taste SHIFT + săgeţi
– uneori este suficient ca cursorulsă fie în linia dorită
O coloană – comanda Select Column din meniul Table
– apropierea mouse-ului de linia superioară până
când pointerul se schimbă într-o săgeată. Un click
în acel moment selectează întreaga coloană
– tragerea mouse-ului peste întreaga coloană
– utilizarea combinaţiei de taste SHIFT + săgeţi
– uneori este suficient ca cursorulsă fie în coloana
dorită
O celulă – click în zona liberă din stânga, din interiorul
celulei
– tragerea mouse-ului peste celulă, până la selectarea
întregii celule
– utilizarea combinaţiei de taste SHIFT + săgeţi
– uneori este suficient ca cursorulsă fie în celulă

Reunirea şi divizarea celulelor

Pentru o aranjare mai bună a textului sau pentru inserarea unor titluri în capul de tabel
este necesară reunirea unor celule atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Această reunire
trebuie să producă o nouă celulă, recunoscută ca atare de procesorul de tabele. Operaţiunea se
efectuează prin:
– selectarea celulelor care se doresc reunite
– acţionarea comenzii Merge Cells din meniul Table sau a uneltei Merge Cells de
pe bara de unelte Tables and Borders.
Operaţiunea inversă, de divizare a unei celule, se execută prin:
– selectarea celulelor care se divizează (în mod unitar)
– acţionarea comenzii Split Cells din meniul Table sau a uneltei Split Cells de pe
bara de unelte Tables and Borders.

Liniatura unui tabel

Trebuie făcută distincţie între liniile de ghidare (gridlines), caroiajul afişat la inserarea
unui tabel în document cu rolul de a delimita vizual celulele în timpul editării, şi liniatura
imprimată a tabelului.
Pentru ca tabelul să apară liniat pe foaia tipărită, se va forma liniatura prin uneltele
barei Borders (iniţiată şi prin Borders de pe bara Tables and Borders) sau prin comanda
Borders and Shading (meniul Format). Aplicarea oricărei metode necesită selectarea
celulei, liniei, coloanei sau tabelului, după cum se doreşte stabilirea liniaturii (chenarului).

4
 Afişarea caroiajului de ghidare este controlată de comanda Gridlines din meniul
Table.

Dimensionarea liniilor şi coloanelor

Datorită modului egalitar de construire primară a unui tabel, este necesar să se
redimensioneze liniile şi coloanele acestuia pentru a se potrivi mai bine cantităţii de
informaţie conţinute sau pentru a arăta mai bine etc.
Se recomandă ca această operaţiune să aibă loc după ce s-a completat informaţia
esenţială din tabel, mai ales pentru că înălţimea liniilor este ajustată automat după informaţia
conţinută.
Redimensionarea se poate efectua
– din riglele documentului,
– cu mouse-ul
– apelând comenzi de dimensionare.

Dimensionare din rigle

Atunci când cursoruleste într-un tabel, pe rigle sunt delimitate zonele alocate liniilor
(pe rigla verticală) şi coloanelor (pe rigla orizontală). Trăgând cu mouse-ul una din limitele
liniei/coloanei dorite are loc redimensionarea acesteia.
Momentul când operaţiunea este posibilă este indicat de modificarea mouse-ului
într-o săgeată dublă.

Dimensionare cu mouse-ul
Apropierea mouse-ului de una dintre liniile tabelului (de ghidare sau definitivă)
transformă pointerul într-o linie dublă (orizontală sau verticală) încadrată de săgeţi. Agăţarea
şi dragarea liniei respective modifică dimensiunile în tabel.
Operaţiunea depinde de celulele reunite/divizate, prin urmare este recomandată
înainte de modificarea structurii de linii/coloane prin reunire sau divizare.
În operaţiunea de tragere a liniilor verticale (care separă coloane), acţionarea
simultană a unor taste de control are efecte diferite:
– ALT, se afişează dimensiunile şi nu se modifică lăţimea totală a tabelului;
– CTRL, coloanele următoare sunt redimensionate proporţional;
– SHIFT, coloanele următoare sunt păstrate şi se modifică lăţimea tabelului.

Comanda Cell Height and Width

Atributele de dimensionare, indentare a liniilor tabelului, aliniere şi altele sunt grupate
în comanda Cell Height and Width din meniul Table. Comanda necesită poziţionarea în
tabelul care se modifică şi afişează dialogul sinonim. Cell Height and Width are două fişe
Row şi Column pentru operaţiuni asupra liniilor, respectiv coloanelor.
Fişa Row, reprezentată în
figura alăturată, are următoarele
funcţiuni:
Height of rows… – se alege din
listă tipul de înălţime. Auto –
după conţinut, Exactly –
mărimea specificată în zona
At, At least – cel puţin
mărimea specificată în zona
At.

5
Indent from left – se specifică mărimea deplasării întregii linii faţă de marginea stânga a
hârtiei. Linia de tabel se comportă ca un paragraf obişnuit.
Allow row to break across pages – se marchează dacă se admite ca linia să se rupă între
pagini.
Alignment – specifică tipul de aliniere al întregii linii între marginile laterale ale foii de hârtie.
Left – aliniere stânga, Center – aliniere centrată, Right – aliniere dreapta. Linia de tabel se
comportă ca un paragraf, deci poate fi aliniată independent de celelalte linii ale tabelului.
Previous Row, Next Row – butoane de navigaţie între linii pentru a le formata în moduri
diferite.
Fişa Column are funcţiunile:
Width of column… – se trece dimensiunea exactă a coloanei indicate.
Space between columns – se trece dimensiunea exactă a spaţiului dintre coloane (netipărirea
liniaturii necesită un spaţiu
mai mare).
Previous Column – trece la
formatarea coloanei pre-
cedente.
Next Column – se trece la
formatarea coloanei urmă-
toare.
AutoFit – are ca efect stabilirea
automată a lăţimii coloanei
după informaţia conţinută în
toate celulele coloanei.
Este de observat că aplicarea comenzii atunci când sunt selectate celule poate produce
unele efecte doar asupra celulelor respective, ceea ce poate strica alinierea dorită cu celelalte
linii sau coloane.
Pentru a dimensiona identic mai multe linii sau coloane trebuie urmată secvenţa:
– selectarea liniilor/coloanelor
– aplicarea comenzii corespunzătoare, Distribute Rows Evenly sau Distribute
Columns Evenly, din meniul Table sau utilizarea uneltelor sinonime din bara
Tables and Borders.
Pentru a aplica un format profesional predefinit în mediul Word se va situa
cursoruloriunde in tabel şi
– se aplică Table AutoFormat din meniul Table sau
– se acţionează unealta Table AutoFormat din bara Tables and Borders.
Formatarea automată presupune selectarea unui model dintre cele propuse, alegerea
opţiunilor de formatare automată (ce anume să se modifice), ceea ce conduce şi la o
redimensionare corespunzătoare a liniilor/coloanelor.

Anteturi de tabel
La ruperea unui tabel între pagini este uneori necesară copierea capului de tabel în
faţa porţiunii de tabel de pe pagina nouă. Acest lucru poate fi realizat automat prin definirea
unui antet de tabel din liniile care constituie capul de tabel. Pentru aceasta
– Se selectează liniile capului de tabel. Acestea trebuie să fie primele linii din tabel
şi să fie consecutive.
– Se dă comanda Headings din meniul Table.

6
Formatarea informaţiilor din tabel
Se pot utiliza aproape toate comenzile şi uneltele de formatare a textului dintr-o celulă
de tabel. Poziţionarea punctului de inserţie într-o celulă permite selectarea unor porţiuni de
text din acea celulă, selecţie care se formatează uzual. În cazul selectării mai multor celule,
comenzile de formatare se vor aplica conţinutului fiecărei celule din selecţie.
Apar formatări noi de aliniere a textului în cadrul celulei:
– de aliniere pe verticală (Alignment) şi
– de direcţie a textului (Text Direction).
Comenzile respective se regăsesc în meniul contextual (activat la click dreapta) sau în
unelte ale barei Tables and Borders:
– Align Top, textul este aliniat la limita superioară (opţiunea implicită);
– Center Vertically, textul este aliniat la mijlocul celulei, pe verticală;
– Align Bottom, textul este aliniat la marginea de jos a celulei.
– Comanda Text Direction sau unealta Change Text Direction, textul poate fi
orientat pe orizontală, vertical de sus în jos, vertical de jos în sus.
Alinierea pe orizontală se realizează în mod obişnuit.

Sortarea informaţiilor
Pentru cazul când liniile unui tabel trebuie să fie ordonate după informaţiile scrise în
una sau mai multe coloane se procedează în secvenţa:
1. Se poziţionează cursorul în tabel
2. Se dă comanda Sort din meniul Table
3. Se aleg opţiunile de sortare în dialogul afişat.
Sort by – stabileşte prima coloană considerată la ordonare (cheia primară).
Then by – fixează a doua, a treia coloană considerată, dacă există (cheile secundare de
sortare).
Type – stabileşte tipul informaţiilor (numeric, text, dată calendaristică).
Ascending, Descending – fixează ordinea crescătoare, respectiv descrescătoare.
My list has – indică prezenţa (Header row) sau absenţa (No header row) unei linii antet (care
nu se ia în considerare la sortare).
Options – deschide un dialog cu opţiuni suplimentare, valabile pentru sortări de paragrafe în
general.

7
 Pentru o sortare directă, fără deschiderea dialogului, se pot utiliza butoanele Sort
Ascending (crescătoare), Sort Descending (descrescătoare) de pe bara Tables and Borders.
Observaţie. Comanda poate fi utilizată şi în alte situaţii, de exemplu ordonarea
unei selecţii de paragrafe. De asemenea, dacă operaţiunea nu produce rezultatul
dorit, a nu se uita comanda Undo.

Numerotare în tabele
Pentru a efectua o numerotare automată într-un tabel
– se selectează celulele dorite (prima coloană dacă se doreşte numerotarea liniilor în
prima coloană)
– se activează unealta Numbering de pe bara de unelte Formatting sau comanda
Bullets and Numbering din Format.
Dacă se utilizează Bullets atunci se obţine o marcare cu buline a celulelor respective.
Pentru ca numerotarea să fie a liniilor, trebuie ca fiecare celulă să conţină un singur paragraf.

Calcule în tabele
În orice celulă a unui tabel se pot insera formule (asemănătoare celor din calculul
tabelar) care să realizeze calcule uzuale: sume, produse etc. Acest lucru se obţine prin
– poziţionare în celula care va conţine rezultatul;
– comanda Formula din meniul Table;
– în lista Paste function se alege funcţia dorită (de exemplu SUM);
– între parantezele funcţiei, în zona Formula, se specifică argumentele, prin referiri
la celule ale tabelului;
– în boxa Number format se construieşte un model pentru afişarea rezultatului.
În zona Formula, pe măsură ce se alege funcţia şi se completează argumentele se
construieşte formula utilizată pentru calcul.
Word inserează rezultatul unui calcul ca un câmp. Pentru a-l actualiza se va selecta
câmpul şi se va acţiona tasta funcţională F9.
Pentru a şterge o formulă, se selectează mai întâi câmpul respectiv şi abia apoi se
şterge.

Referirea celulelor
Coloanele tabelului se identifică cu litere A, B, C, … iar liniile tabelului prin numere
1, 2, 3, … O construcţie de tipul A1 constituie referinţa la celula situată în coloana A pe linia
1, deci prima celulă din tabel. O zonă dreptunghiulară se identifică prin referinţele la colţul
din stânga sus şi cel din dreapta jos, separate prin caracterul ":".
O coloană se identifică total prin construcţii de tip A:A, iar o linie prin 1:1.
Dacă există mai multe referinţe într-o listă de argumente, acestea se separă prin
virgule.
Exemple:
A1:C2 identifică primele două linii din coloanele A, B, C.
A1,B3,D4 identifică mulţimea celulelor A1, B3 şi D4.
A:A,D:D se referă la coloanele A şi D.
Sunt posibile şi referinţe la celule din alte tabele, dar subiectul necesită cunoştinţe mai
avansate. Există, de asemenea, denumiri generice pentru domenii de celule: LEFT – celulele
din stânga, RIGHT – celulele din dreapta, ABOVE – celulele de deasupra, BELOW –
celulele de dedesubt.

8
Funcţii uzuale
SUM – realizează suma argumentelor: =SUM(ABOVE) calculează suma numerelor de pe
coloană (dacă formula este situată în ultima linie a coloanei).
AVERAGE – realizează media aritmetică a argumentelor
COUNT – numără argumentele: =COUNT(LEFT) realizează numărarea intrărilor din stânga,
pe linie
MAX, MIN – calculează valoarea maximă, respectiv minimă
PRODUCT – realizează produsul argumentelor.
Este însă de observat că inserarea unei formule se efectuează prin intermediul
comenzii Formula din Table şi nu prin scrierea directă a formulei în celulă (cum s-ar efectua
în Microsoft Excel).

Operaţiuni diverse
Eliminarea unei linii/coloane/celule
Se selectează entitatea dorită, se dă comanda corespunzătoare din meniul Table:
Delete Rows, Delete Columns sau Delete Cells.
În cazul ştergerii unei celule se va alege opţiunea dorită pentru reorganizarea tabelului
(acesta nu poate rămâne cu goluri): Shift cells left sau Shift cells up însemnând, respectiv,
mutarea celulelor din dreapta peste locul rămas liber sau mutarea celulelor de dedesubt peste
locul rămas liber. Există şi opţiuni privind ştergerea întregii linii sau coloane.

Eliminarea unui tabel

Se selectează întregul tabel (Select Table din meniul Table) şi se dă apoi comanda Delete
Rows (din meniul Table).
Se poate utiliza, după selectarea întregului tabel, comanda Cut (din meniul Edit) sau
unealta Cut corespunzătoare. Dezavantajul (sau avantajul) este că tabelul rămâne în
Clipboard şi poate fi readus pe acelaşi loc sau în altă parte (până la o nouă operaţiune de
copiere care modifică zona Clipboard).

Eliminarea informaţiei
Se selectează celulele/liniile/coloanele dorite şi se apasă pe tasta DEL sau
BACKSPACE (cu rol de ştergere). Structura tabelului rămâne intactă, ca şi formatul
celulelor (alinieri, chenare etc.).

Divizarea unui tabel

Un tabel se poate diviza la nivelul unei linii în două tabele, astfel încât să se poată
introduce un text explicativ între cele două părţi. Pentru aceasta, se plasează cursorulîn linia
care devine prima din al doilea tabel şi se dă comanda Split Table.

Adăugarea de linii/coloane/celule
Pentru adăugarea de linii se plasează cursorulunde este necesară adăugarea şi se dă
comanda Insert Rows (care apare atunci în meniul Table). Dacă sunt selectate mai multe
linii, atunci se vor insera atâtea linii câte sunt selectate. Dacă cursoruleste în ultima celulă din
tabel, tasta TAB produce inserarea unei noi linii, astfel tabelul se poate completa pe măsură
ce se introduc informaţiile.
Pentru adăugarea de coloane se selectează coloana unde se efectuează adăugarea şi se
dă comanda Insert Columns (care apare atunci în meniul Table). Dacă sunt selectate mai

9
multe coloane, se vor insera tot atâtea coloane noi. Coloanele noi măresc lăţimea tabelului,
deci tabelul trebuie să fie redimensionat global sau coloană cu coloană.
Pentru adăugarea de celule se selectează atâtea celule câte se doresc inserate şi se dă
comanda Insert Cells (care apare atunci în meniul Table). Apare dialogul Insert Cells în
care se optează pentru deplasarea celulelor existente (Shift cells right – celulele existente se
deplasează spre dreapta, Shift cells down – celulelel existente se deplasează în jos) sau pentru
inserarea unor linii sau coloane întregi.

Navigarea într-un tabel

Pentru a se deplasa cursorulîntr-un tabel se pot utiliza mai multe procedee:
– Click în celula ţintă
– TAB pentru a trece din celulă în celulă de la stânga la dreapta şi de sus în jos
Acţionarea săgeţilor de direcţie (caz în care se parcurge şi informaţia din fiecare
celulă parcursă).

Editorul de ecuaţii
Editorul de texte Microsoft Word oferă utilizatorului posibilitatea de a introduce
formule matematice complexe, de genul fracţiilor, radicalilor, integralelor, sumelor,
produselor etc. Ideea generală este de a introduce în textul „clasic” formule care nu pot fi
definite prin intermediul setului de caractere alfa-numeric uzual de la tastatură.
Pentru a introduce o astfel de formulă matematică, etapele care trebuie urmate sunt
relativsimple şi necesită doar o minimă capacitate de intuiţie. Mai întâi se apelează meniul
Insert şi dinsecţiunea Object se acţionează opţiunea Microsoft Equation 3.0.
Ca rezultat, în document apare o casetă de text specială. Acesta este locul în care vor
putea fi introduse semnele matematice speciale.
În acelaşi timp observăm că s-a modificat şi bara de instrumente din partea de sus a
editorului şi în felul acesta avem la dispoziţie mai multe categorii de simboluri matematice pe
care le vom putea utiliza. Zona specifică este Equation Tools/Design şi este activă atât timp
cât cursorul este poziţionat în interiorul casetei de text speciale.

10
Activitate practică
Enunţ
Scrieti un document ale căror pagini sa fie format A4, orientare Portrait, încadrat în
următoarele margini:
- Sus 2,5 cm
- Jos 1,5 cm
- Stânga 3,5 cm
- Dreapta 1 cm
şi care să conţină următoarele:
1. Definiţi antetul de pagină astfel:
- Prima pagină – fără antet;
- Pagini impare – Introducere in informatică economică, nr. pagină (aliniate
stănga, respectiv dreapta);
- Pagini pare – nr. pagină, numestudent (aliniate stânga, respectiv dreapta).
Antetul de pagină va fi delimitat de restul paginii printr-o liniatură dublă orizontală.

2. Să se scrie cu ajutorul editorului de ecuaţii formula următoare:

Cap. 1 Formule

3. Desenati schema de mai jos:

Cap. 2 Schema

11
4. Adăugaţi, în pagina 2, un tabel cu formatul de mai jos:
Cap. 3. Tabel cu hyperlinkuri

Nr. U Preţ
Denumire marfă Cantitate Valoare
Crt. M unitar
1 Coca Cola ½ l BC 3 2000
2 Fanta Porto ½ l BC 3 1500
3 Sprite 1 l BC 4 3000
4 Frutti Fresh 2 l BC 4 3500
5 Red Bull CT 5 66000

a) În tabel adăugaţi la sfârşit o linie pentru a calcula totalul şi scrieţi formulele

pentru a determina Valoarea.
b) Începând cu pagina 3 adaugati pentru fiecare marfă din tabel o descriere care să
conţină şi o imagine a produsului respectiv cu dimensiunea de 5 cm lăţime.
c) Creaţi hyperlinkuri de la denumirea mărfii, din tabel, către descrierea fiecărui
produs.

5. Introduceţi o notă de subsol în pagina 3 care face referire la îndrumarul de laborator.

6. Definiţi următoarele stiluri:
- Heading 1 pentru capitole;
- Heading 2 pentru subcapitole (fiecare descriere a produselor din tabel
reprezintă un subcapitol din capitolul 3) .
7. În ultima pagina construiţi cuprinsul pe baza stilurilor anterior definite şi rearanjaţi
textul încât ultima pagină să conţină numai cuprinsul.
8. Introduceţi două semne de carte (unul în pagina a doua şi altul în pagina a patra) care
se vor numi semn1 şi semn2.

12
Indicaţii
Pentru punctele 1, 5, 6, 7 şi 8 consultaţi îndrumarul de laborator. Pentru punctele 1 şi 2
consultaţi acest fişier, iar pentru punctul 3 folosiţ componenta AutoShape din bara de
instrumente Drawing.

13