Sunteți pe pagina 1din 127

Referenfi:

Conf.univ.dr. Bogdan Danciu


Prof.gr.I. Elena Lucia Balan PROF. FLORICA DUMITRESCU PROF. MARIETA IORDAN
Autori: Prof.dr. Fiorica Dumitrescu:
Capitolele - Psihicul $i ipostazele lui, Atenfia, Voinfa,Personalitatea,
Temperamentul, Aptitudinile, Caracterul, lnteligenfa $i Creativitatea
Prof.gr.I. Marieta Iordan:
Capitolele - Clasificareafenomenelor psihice, Senzafiile, Percepfiile,
Reprezentarile, Gandirea, Memoria, lmaginafia, Motivafia, Afectivitatea,
PSIHOLOGIA
Comunicarea $i limbajul.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei


PRIN SINTEZE
DUMITRESCU, FLORICA
Psihologia prin sinteze ~i grile pentru bacalaureat ~i admiterea in
invatamantul superior I Fiorica Durnitrescu, Mariela Jordan; ref.: conf.
SIGRILE
univ. dr. Bogdan Danciu, prof. gr. I Elena Lucia Balan. - Bucure~ti :
Semne, 2016
'
ISBN 978-606-15-0913-3
PENTRU
I. Iordan, Marieta
TI. Danciu, Bogdan (ref. ~t.) BACALAUREAT
II. Balan, Elena Lucia (ref. ~L)
SI
159.9 ' "
ADMITEREA IN
Copyright © 2019 " ..., ..., "
Toate drepturile ~i responsabilitatile INVATAMANTUL SUPERIOR
asupra continutului apartin autorilor. '
Editura SEMNE
Str. Barbu Delavrancea nr. 24 Editie adaugita ~i revizuita
Sector 1, Bucure~ti
Tel./Fax: 021 318 83 44
email: office@semneartemis.ro, web: www.semneartemis.ro
Difuzare: Tel./Fax: 02122341 16, 021 311 49 36
email: semneartemis@yahoo.ro,
difuzare@semneartemis.ro

Tiparul executat la S.C. SEMNE '94 SRL


Tel./Fax: 021 667 08 20
Bucure~ti, 2019 EDITURAE
Semn
CUPRINS

PREFATA .............................................................................................................. 7

CLASIFICAREA FENOMENELOR PSIHICE ................................................ 8

PSIHICUL ~I IPOSTAZELE LUI .................................................................... 11


Grile ...................................................................................................................... 14

SENZATI ILE ...................................................................................................... 21


Grife ....................................................................................................................... 28

PERCEPTIILE ................................................................................................... 35
Grife ........................................................................................... ............................ 41

REPREZENT ARILE .......................................................................................... 48


Grife ....................................................................................................................... 51

GANDIREA .............................................................................. ............................ 58


Grife ...................................................................................................................... 62

MEMORIA ............................................................................... ............................ 69


Grife ...................................................................................................................... 74

IMA GINA TIA ...................................................................................................... 81


Grife ...................................................................................................................... 85

MOTIVATIA ........................................................................................................ 92
Grife ...................................................................................................................... 95

AFECTIVITATEA ............................................................................................. 102


Grife .................................................................................................................... 106

COMUNICAREA ~I LIMBAJUL. .................................................................. 113


Grife .................................................................................................................... 11 7
6 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN

ATENTIA ........................................................................................................... 124


Grife .................................................................................................................... 127

VOINTA ............................................................................................................. 134


Grife .................................................................................................................... 137
PREFATA
STRUCTURA ~I DEZVOLTAREA PERSONALITATII ............................ 144 '
PERSONALITATEA ........................................................................................ 144
Grife .................................................................................................................... 148
Prezenta lucrare, "Psihologia prin sinteze $i grile ", autoare prof dr. Fiorica
TEMPERAMENTUL ....................................................................................... 155 Dumitrescu ~i prof. gr. I Marieta Iordan, are marele merit de a raspunde unei necesirati
Grife ........................................................................................................... :........ 161 de instrumente de lucru pentru elevii care doresc sa se pregateasca pentru examenul
de bacalaureat ~i pentru examenul de admitere la Facultatea de Psihologie, ump land
APTITUDINILE ............................................................................................... 168 astfel un go! resimtit atat de elevi cat ~i de profesori.
Grife .................................................................................................................... 172 Continutul culegerii respecta cu fidelitate programele de bacalaureat ~i de
admitere la facultate, reu~ind sa acopere toata materia care trebuie pregatita de elevi
CARACTERUL................................................................................................ 179 asistati de profesori.
Grife .................................................................................................................... 183 Abordarea fiecarei teme se caracterizeaza prin o structura clara, alcatuita din
urmatoarele componente: I) un plan al temei - bine sintetizat, cuprinzand intr-un mod
INTELIGENTA................................................................................................. 190 sintetic cele mai relevante repere de continut, de mare folos elevilor; 2) unset de 40
Grife .................................................................................................................... 193 de grile bine gandite, cu referire la principalele aspecte de confinut; 3) riispunsuri
pentru cele 40 de grile, a caror prezenta ofera un instrument de siguranta elevilor
CREATIVITATEA ............................................................................................ 200 care se pregatesc dupa aceasta culegere.
Grife .................................................................................................................... 203 Continutul invatarii este abordat riguros ~i cu multa creativitate. Rigurozitatea
este asigurata prin caracterul sintetic al "planului lectfilor", prezent la fiecare tema,
RASPUNSURI GRILE ..................................................................................... 210 care prezinta cele mai relevante infonnatii care trebuie intelese de elevi. Continutul
gri lelor (itemi cu alegere multipla) este de asemenea riguros ~i cu o abordare creativa.
250 GRILE PENTRU ADMITERE FACULTATE ........................................ 213 Infonnatiile prezente In sintezele cu care debuteaza fiecare tema sunt logic
RASPUNSURI GRILE ..................................................................................... 255 ~i didactic organizate. Grilele elaborate pentru fiecare tema lncearca ~i, de cele
mai multe ori , chiar reu~esc sa acopere cu itemi de evaluare toate informatiile
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 259 relevante. Finalul lucrarii contine raspunsurile corecte, oferind elevilor un feed-back
imediat, confirmand reu~ita/nereu~ita rezolvarii grilelor ~i posibilitatea corectarii cu
promptitudine acolo unde este cazul.

Elena Lucia Balan, profesor de ~ti i nte socio-umane


grad didactic I
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE j 9

III. Conditii care stimuleazii ~i faciliteazii procesele, activitiifile ~i insu~irile


psilzice:

1. Motivafia
2. Deprinderile
CLASIFICAREA FENOMENELOR PSIHICE 3. Atentia

IV. Insu~iri psihice:


• sunt formaf1uni psihice sintetice noi, care definesc $i caracterizeazii
A. Clasificarea fenomenelor psihice personalitatea;
conform psihologiei tradifionale: • diferii de la individ la individ;
• sunt particularitiifi de personalitate.
I. Procese psihice
Categorii:
Caracteristici ale proceselor psihice: 1. Temperamentul
• au confinut informafional-refiectoriu; 2. Aptitudinile
• au o formii specifzcii de refiectare; 3. Caracterul
• dispun de mecanisme psihofiziologice de reflectare. 4. Inteligenta
5. Creativitatea
Categorii de procese psihice
I. Procese psihice cognitive
a. senzoriale: senzafii, perceptii, reprezentari B. Clasificarea fenomenelor psihice
b. logice: gandire, memorie, imaginatie
conform psihologiei moderne
Ele formeaza intelectul uman, impreuna cu limbajul.

2. Procese psihice reglatorii:


Mecanisme psihice:
a. afective ( emotii, sentimente, pasiuni, s. a. )
• concept care surprinde mai bine aspectele structural-functionale ale
b. volitive (vointa)
fenomenelor psihice;
• accelereaza sau incetinesc funqionarea psihicului, determina ritmuri
II. Activitati psihice
existenfiale ~i perfo::mantiale diferite;
•permit realizarea adaptiirii la mediu • se mi~ca de-a lungul unui continuum cu doi poli: stabilitate, rigiditate,
• sunt constituite dintr-un $ir de opera/ii $i acfiuni orientate spre realizarea incremen ire, versus mobilitate, dinamism, flexibilitate.
unui scop
Categorii:
Forme:
a. jocul I. Mecanisme psihice informational-operationale:
b. invatarea
c. munca a. de prelucrare primarii a informafiei: senzatii, percep1;ii, reprezentari.
d. creatia b. de prelucrare superioarii a informafiei: gandire, memorie, imaginatie.
10 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN

II. Mecanisme psihice stimulator- energizante: motivatia, afectivitatea.

III. Mecanisme psihice reglatorii: comunicarea ~i limbajul, atentia, vointa.


PSIHICUL SI IPOSTAZELE LUI
IV. Mecanisme psihice integratoare: personalitatea cu cele cinci laturi ale
ei: temperamentul, caracterul, aptitudinile, inteligenta, creativitatea. Planul lectiei
I. Sistemul psihic uman
II. Psihicul ~i caracteristicile sale
III. Ipostazele psihicului ~i relafiile dintre ele.

I. Sistemul psihic uman - definire ~i caracterizare

a. Definifie: Sistemul psihic uman este un ansamblu defunc/ii !ji procese


psihice senzitive, cognitive !ji reglatorii ce se aflii fn interac/iune !ji sunt dispuse
ierarhic, sistemul activand cu toate componentele Lui simultan.

b. Caracteristici:
• caracterul informational-energizant, psihicul are o natura informationala, omul
traie~te intr-un univers informational, un rol semnificativ ii are modul cum este
utilizata cantitatea de energie;
• caracterul interactiv-interactionist, sistemul psihic uman este un sistem dinamic,
elementele sistemului capata sens numai in procesul interactiunii;
• caracterul ambilateral orientat (orientare dubla), asimileazii informatii atat din
interior cat ~i din exterior;
• caracterul evolutiv, functionarea ~i interactiunea proceselor de cre~tere,
maturizare, dezvoltare au ca rezultat consolidarea unor structuri psihocomportamemale
din ce Ince mai evoluate;
• caracterul antiredundant, sunt eliminate informatiile care ~i -au pierdut utilitatea
sau care dezorganizeaza sistemul;
• caracter adaptativ, functii de reglare, autoreglare ~i autoorganizare.

II. Psihicul ~i caracteristicile sale

a. Definifie: Psihicul este o formii specificii de reacfie a organismului la


solicitiirile mediului cu scopul adaptiirii la acesta.
b. Caracteristici
• Psihicul este expresie a vietii de relatie;
12 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 13

• Psihicul este o functie a creierului ; (amintiri, automatisme, ticuri). El poate fi considerat o ··con.~tiin/ii implicita "deoarece
• Psihicul este o constructie subiectiva mintala, care se exteriorizeaza In arc anumite grade de transparenta.
comportament; Rolul subcon$fien!ufui este de a media trecerile de la incon~tient spre con~tient
• Psihicul este conditionat ~i determinat social-istoric. ~i invers.

3. Incon$lientul este nivelul primar, bazal, de profunzime a organizarii psihicului


care, de~i acon~tient, influenteaza psihismul.
III. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele Un ii autori, incl us iv Freud, au definit incon$tientul intr-o maniera restrictiva $i
exclustivistii: rezervorul tendintelor lnfranate, lnlantuite, reful ate, frustrate,
a. lpostazele psihicului eel care explica lapsusurile, pseudoamneziile, actele ratate, visele etc.
• Con~tientul Altii II definesc lntr-o manierii negativii: haos, irational, pulsiuni oarbe, cu efecte
• Subcon~tientul dezorganizatoare ~i inhibitive asupra vietii psihice.
• lncon~tientul Psihologia conternporana II define$te intr-o maniera extensiv-pozitiva ca
formatiune ce cuprincle tendintele ascunse, conflictele emotionale generate de
I. Con$tiinfa este o forma suprema de psihic prin care se realizeaza integrarea resorturile intime ale personalitatii.
subiectiv-activa a tuturor fenomenelor vietii psihice ~i care permite adaptarea continua
a individului la mediu. Formele incon~tientului
• lncon$tientul individual: concentrat pe experienta indi viduala (Freud).
Caracteristici • Incon$tientul colectiv: cuprinde ansamblul tendintelor, trasaturilor $i tipurilor
• procesare cu $liinfii: presupune includerea particularului In general ~' comportamentale ancestrale (arhetipuri) transmise de la o generatie la alta.
identificarea generalului In particular;
• procesare cu scop: activism crescut al subiectului, autonomia Jui relativa in Rolul incon~tientului
acord cu influentele mediului; - de energizare ~i dinamizare a intregii vieti psihice;
• procesare anticipativii: con~tiin\a este o re-producere anticipativa a realitatii, - de facilitare a lntregului sistem creator;
- de asigurare a unitatii Eului.
diferita de animale;
• procesare planificatii: fragmentarea activitatii in elemente ~i stabilirea
b. Tipuri de relatii intre con~tient ~i incon~tient
succesiunii desta~urarii ~i realizarii !or;
• Relafii circulare dintre con~tient ~i incon~tient: constau in faptul ca oricare
• procesare transformativii: omul nu reproduce realitatea in sine doar pentru a
dintre continuturile con~tientului trece in incon~tient, pentru ca In urma gerrninatiei
ore-produce, ci cu scopul de a o modifica, schimba, adapta la nevoile sale. sa treaca din nou, nu neaparat toate, in con~tient.
in activitatea psihocomportamentala, con~tiinta mdepline~te un rol de conducator • Relafii de integrare $i dominare a incon~tientului de catre con~tient: con~tientul
~i ocupa un Joe dominant. tinde prin actiunile sale sa lnteleaga, sa stapaneasca ~i sa domine incon~tientul.
• Relafii de dominare a con$fientului de ciitre incon$fient, relatii care apar in
Funcfiile con$tiinfei starile de afect sau In ~.tarile propriu-zis patologice, incon ~tientul fiind principalul
• lnformafional-cognitivii reglator al conduitei.
• Finalistii • Refafii de echilibrare dintre con~tient ~i incon~tient: presupun realizarea unui
• Anticipativ-predictivii u~or balans intre starile con~tiente ~i cele incon~tiente. Este vorba despre acele stari
• Reglatoare psihice in cadrul carora individul nu este nici total con~tient, dar nici total incon~tient
• Creativa (starile de atipire, reverie, somnolenta).
in dinamica vitala a con~tientului ~i incon~ti entului, principalul sistem de
2. Subcon$tientul este un nivel al psihicului care cuprinde toate actele care au referinta ramane con~tiinta, deoarece prin intermediul ei omul reproduce realitatea a~a
fost candva con~tiente, dar care In prezent se desra~oara in afara controlului con~tient cum este ea ~i numai l'n virtutea acestui fapt el i~i poate regla corespunzator conduita.
14 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 15

c. functia cognitiva;
d. functia finalista.
Grife
7. Schema sistemului psihic uman cuprinde:
a. procesele psihice cognitive, afective ~i volitive;
1.Sistemul psihic uman este: b. insu~irile psihice;
a. un sistem informational; c. procesele psihice, activitatile psihice ~i insu~irile psihice;
b. un sistem energetic; d. procesele psihice cognitive ~i de reglaj superior.
c. un sistem evolutiv;
d. a, b ~i c. 8. Care dintre urmatoarele caracteristici nu pot fi atribuite psihicului?
a. este o expresie a vietii de relatie;
2. Caracteristica esentiata a sistemului psihic uman este: b. este conditionat ~i determinat de factori social-istorici;
a. caracterul interactiv; c. apare atat in stare latenta cat ~i manifesta;
b. caracterul hipercomplex; d. este o modalitate prin care omul exista numai ca fiinta biologica.
c. caracterul procesual;
d. caracterul mijlocit. 9. Identificafi enuntul fats:
a. psihicul este o forma superioara a cunoa~terii senzoriale;
3. Hipercomplexitatea sistemului psihic uman are la baza:
b. cu ajutorul psihicului omul cunoa~te, actioneaza ~i se conduce dupa valori
a. adaptarea la mediu;
~i norme sociale;
b. complexitatea creierului uman;
c. psihicul se formeaza ~i se dezvolta prin intermediul relatiilor interpersonale;
c. modalitati energetice ~i bioenergetice;
d. psihicul este o forma de reactie a organismului la solicitarile mediului cu
d. numai dispozitive antiredundante.
scopul adaptarii la acesta.
4. Sistemul psihic uman este un sistem informational deoarece:
a. se formeaza pe baza unor procese complexe de autoorganizare ~i autoprogramare; l 0. Diferenta dintre procesele psihice ~i insu~irile psihice consta in faptul ca:
b. in urma unui proces de codificare-decodificare se ajunge la un model de o a. procesele psihice dispun de mecanisme biologice ale realitatii, iar ins~irile
complexitate suprema al intregului organism; psihice sunt sintetice ~i instabile;
c. este un ansamblu de functii ~i procese psihice senzoriale; b. procesele psihice sunt formate din fenomene psihice ~i activitati psihice, iar
d. este un sistem inchis care asigura reglarea ~i echilibrul. insu~irile psihice au un continut informational reflectoriu;
c. procesele psihice au un continut informational reflectoriu, iar insu~irile psih ice
5. Evolutia sistemului psihic uman trebuie sa aiba in vedere: sunt mecanisme psihice, sintetice, globale, stabile ~i caracteristice omului;
a. selectia stimulilor cu care vine In contact; d. insu~irile psihice sunt conditii facilitatoare, pe cand procesele psihice nu se
b. faptul ca este un sistem deschis cu privire la schimburile energetice ~i exprima intr-o forma reflectorie.
informationale cu mediu;
c. este un sistem lnchis cu privire numai la echilibrul sistemului; 11. Determinismul psihicului uman este:
d. este un sistem lnchis cu privire numai la reglarea sistemului. a. de natura substantiala;
b. de natura biologica;
6. Care dintre urmatoarele funcpi exprima caracterul adaptativ al sistemului c. preponderent cultural;
psihic uman? d. preponderent social-cultural.
a. functia anticipativa;
b. functia de reglare ~i autoreglare;
16 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 17

12. Psihicul uman este un sistem: 19. in conceptia _psihologului german W.M.Wundt, con$tiinta este:
a. !nchis; a. un ansamblu de functii $i procese psihice;
b. static; b. rezervorul unde se conserva amintirile $i deprinderile;
c. dinamic; c. o sinteza creatoare de procese psihice care prin ele lnsele nu sunt con$tiente,
d. dinamic-evolutiv. dar contribuie la con$tiinta;
d. specifica numai omului.
13. Evolufia psihicului este dependenta de:
a. structura celulara intema a creierului; 20. Expresia "Memoria sta la baza con$tiintei" apartine lui:
b. adaptarea la conditiile $i solicitarile mediului lnconjurator; a. A.Cosmovici;
c. activitatea reflexa a creierului; b. S.Freud;
d. cauzele din exterior. c. H.Bergson;
d. P.P.Neveanu.
14. Nivelurile psihicului sunt:
a. con$tientul, subcon$tientul $i incon$tientul; 21. Con$tiinta re:ftexiva are o structura:
b. sinele, con$tientul $i eul; a. logico-verbala;
c. subcon$tientul, precon$tientul $i superegoul; b. analitica;
d. incOn$tientul, con$tientul $i pulsiunile. c. sintetica;
d. operator-concreta.
15. Printre componentele activitatii psihice se enumera:
a. automatismele; 22. Campul de con$tiinta presupune:
b. ideile; a. suprapunerea pcste campul semantic a unui camp perceptiv;
c. trebuintele; b. suprapunerea peste campul perceptiv a unui camp semantic;
d. actiunile. c. un efort involuntar;
c. numai dimensit:.ni emotionale.
16. Un rol important in realizarea con$tiintei ii au:
a. analizatorii; 23. Functia informational-cognitiva a con$tiintei consta in:
b. functiile $i procesele psihice; a. presupuneri ale omului in legatura cu desla.$urarea evenimentelor;
c. caracterul necreator al reflectarii con$tiente; b. stabilirea raporturilor optime lntre motive, scopuri, mijloace;
d. pulsiunile. c. constituirea notiunilor, cuno$tiintelor, operatiilor, prin care omul i'$i detennina
atitudinea $i pozitia;
17. Datorita con$tiintei, omul este capabil: d. elaborarea in minte a proiectelor, programelor, planurilor de transfonnare a
a. sa !nteleaga $i sa explice sensul $i semnificatia obiectelor care ii inconjoara; realitatii.
b. sa nu se adapteze la necesitatile sale;
c. sa se izoleze de lume; 24. Dupa psihologul A.Cosmovici, con$tiinta reflexiva, con$tiinta de sine
d. sa desfa$oare activitati !ara a specifica scopul activitatii respective. reprezinta:
a. con$tiinta fata de ceva;
18. Reprezinta continuturi ale incon$tientului: b. con$tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale;
a. scopul, pulsiunile, amintirile; c. numai un act de lntelegere;
b. trebuintele, visele, automatismele; d. o forma de con~;tiinta implicita, primitiva.
c. tendintele ascunse, pulsiunile, deprinderile;
d. tendinte, pulsiuni, trebuinte.
18 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 19

25. Con§tiinfa obiectelor, con§tiinfa de sine, con§tiinfa altuia §i con§tiinta 31. Care dintre urmatoarele trasaturi nu pot fi atribuite subcon§tientului?
de grup sunt forme ale con§tiinfei: a. deserve$te permanent con$tiinta;
a. individuala; b. i'$i are propriile mecanisme;
b. sociala; c. este independent de con$tiinta;
c. biologica; d. este un nivel al psihicului;
d. individuala $i sociala.
32. lncon§tientul este:
26. Care dintre urmatoarele activitati intra in functia creativa a con§tiinfei? a. expresia activitatii lntregului sistem psihic uman ;
a. planificarea; b. un ansamblu de elemente, stari $i proprietati ce se afta lntr-o relatie;
b. scopul; c. nivelul psihicului care cuprinde actele con$tiente;
c. elaborarea de idei noi, originale; d. nivelul primar, bazal, de profunzime al psihiului care, de$i acon$tient
d. anticiparea. inftuenteaza psihismul.

27. Subcon§tientul reprezinta: 33. Printre confinuturile incon§tientului nu intalnim:


a. nivelul primar al organizlirii psihicului, structurat pe baza trebuintelor biologice a. tendintele infranate, inabu$ite, refulate;
lnnascute $i a mecanismelor reflexe de satisfacere a !or; b. pulsiuni, stari afective;
b. nivelul psihicului care nu are o organizare rationala; c. vise;
c. o forrnatiune psihica ce cuprinde tendintele ascunse; d. pulsiuni lucide, organizate din punct de vedere rational.
d. nivelul psihicului ce cuprinde actele care au fost candva con$tiente, dar care
In prezent se desfa$oara In afara controlului con$tient. 34. in concepfia lui Freud, cele trei componente ale personalitapi sunt:
a. sinele, eul $i supraeul;
28. J.Piaget concepea subcon§tientul ca: b. incon$tientul colectiv, incon$tientul individual $i supraeul;
a. o con$tiinta implicita; c. eul, supraeul $i eul material;
b. o cerebratie latenta; d. incon$tientul individual, incon$tientul colectiv $i sinele.
c. locul senzatiilor $i perceptiilor noastre, realitatea subiectiva a acestora;
d . o con$tiinta inferioara care coexista cu cea centrala. 35. Rolul incon§tientului este:
a. de facilitare a gandirii;
29. Rolul subcon§tientului este: b. de a conserva amintirile;
a. de a media trecerile de la incon$tient spre con$tient $i invers; c. de energizare $i dinamizare a intregii vieti psihice;
b. de a media trecerile numai de la con$tient la incon$tient; d. de a asigura continuitatea vietii psihice.
c. unul pozitiv, deoarece nu dinamizeazli viata psihica;
d. de a procesa informatiile acumulate pe calea simturilor. 36. ldentificati afirmatia falsa:
a. incon$tientul colectiv este preexistent individului, acesta din urma nascandu-
30. Punctul de vedere conform caruia subcon§tientul este "con§tiinfa se cu el ;
implicita" apartine: b. continutul subcon$ientului este format din elemente care provin din incon$tient
a. psihologului francez Th.Ribod; $i con$tient;
b. psihologului austriac S.Freud; c. incon$tientul colectiv cuprinde imagini ancestrale (arhetipuri) transmise de
c. psihologiei modeme; la o genera!ie la alta;
d. neuro$tiintei. d. intre con$tient $i incon$tient nu exista interaqiuni permanente $i treceri
reciproce.
20 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN

37. Psihologul roman Paul Popescu-Neveanu considera ca incon~tientul:


a. este lipsit de organizare;
b. accepta ordinea impusa de con$tiinta;
c. dispune de o organ izare foarte subiectiva, foarte personala;
d. nu contribuie la actele creatiei.
SENZATIILE
'
38. in viziunea lui S.Freud, nivelul esential al vietii psihice a omului era:
Planul lectiei
a. con~tientul;
I. Definire ~i caracterizare psihologica generala
b. incon$tientul;
II. insu~irile senzatiilor
c. subcon~tientul;
III. Mecanismele de producere a senzatiilor
d. con~tiinta reflexiva.
IV.Legile generale ale senzatiilor
V. Principalele modalitati senzoriale
39. Care dintre urmatoarele tipuri de relatii nu pot fi atribuite con~tientului
~i incon~tientului?
a. relatii de dominare a con$tientului de catre incon$tient;
b. relatii circulare; I.Definire ~i caracterizare psihologica generala
c. relatii de U$Or dezechilibru;
d. relatii de integrare $i dominare a incon$tientului de catre con$tient. I.I. Definitie: Senzafiile sunt procese psihice senzoriale prin care se
semnalizeazii separat, sub Jonna unei imagini simple ~i prima.re, insu~irile concrete
40. Arhetipurile sunt componente ale: ale obiectelor ~ifenomenelor ~i stiirile interne ale organismului in condifiile aq i-unii
a. incon$tientului individual; directe a stimuli/or asupra analizatorilor.
b. incon$tientului colectiv;
c. incon$tientului primar; 1.2. Caracterizare generala:
d. incon$tientului secundar. • fac parte din categoria proceselor cognitive senzoriale, lmpreuna cu
perceptiile ~i reprezentarile;
• sunt procese psihice elementare, cele mai simple dintre procesele
psihice;
• stau la baza tuturor celorlalte procese de cun oa~tere;
• sunt imagini primare, deoarece se produc numai In condi!iile actiunii
nemijlocite a stimuli lor asupra analizatorilor;
• asigura relatia omului cu ambianta, reprezinta prima legatura
informationala cu mediul;
• se desra~oara In timp scurt ~i due la aparitia unui produs psihic specific,
imaginea senzoriala, care este o imagine simpla, ce ofera informatii despre
o singura insu~ire;
• in cea mai mare parte, ele sunt integrate In procese mai complexe,
perceptiile;
• sunt o C(]lnditie a aparitiei perceptiilor ~i reprezentarilor.
22 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE j 23

• Calea de conducere:
II.insu~irile senzatiilor - specijicii, reprezentata de fibre nervoase sensitive ~i centri subcorticali care
fac o analiza primara a influxului nervos ~i o filtrare senzoriala prin care se transmit
• Calitatea este insu~irea care diferentiaza senzatiile; la creier numai anumite impulsuri;
-este un criteriu de clasificare a senzatiilor; - nespecijicii, prin care se transmit excitantii in mod difuz la nivelul intregii
-depinde de natura stimulilor ~i de specificul functionarii fiecarui analizator; scoarte cerebrale, mentinand gradul de activare a acesteia.
-diversitatea senzatiilor este rezultatul adaptarii analizatorilor de-a lungul • Veriga centralii: zona corticala specializata in decodificare, adica in
filogenezei la conditiile de viata. transformarea influxurilor nervoase in fapt psihic; dispune de un nucleu ~i de o
• Intensitatea senzatiei reprezinta puterea cu care ea se manifesta ~i depinde zona periferica.
de sensibilitatea subiectului, starea generala a organismului (oboseala, boala), ~i de • Conexiunea inversa, asigura autoreglarea analizatorului, adica transmiterea
puterea stimularii. de la creier Ia receptor a unor impulsuri care adapteaza ~i mai bine receptorul.
• Durata senzatiei corespunde, in general, duratei aqiunii stimulului. Senzatia Pentru ca sa se produca o senzatie, trebuie sa functioneze, impreuna, toate
apare dupa un interval de 100-150 miimi de secunda de la aparitia stimulului, numita verigile descrise mai sus.
perioada de latenta ~i se mentine cateva miimi de secunda ~i dupa incetarea acestuia,
acesta fiind fenomenul de postactiune. Aceste fenomene sunt importante in realizarea
perceptiilor. IV. Legile generale ale senzatiilor
• Tonalitatea afectiva se refera la faptul ca senzatiile sunt insotite de trairi
afective placute sau neplacute; asociem placerea sau neplacerea diferitelor gusturi, • Legea intensitapi (legea pragurilor senzoriale)
mirosuri, culori, sunete. Un excitant produce o senzatie, numai daca are o anumita intensitate. Acesta
-depinde de natura stimulului, de experienta subiectului, de anumite lege vizeaza mai multe praguri senzoriale:
atitudini culturale. Pragul minim abso/ut, reprezinta cea mai mica intensitate a unui stimul
• Valoarea informationalii se refera la natura informatiei reflectate; care poate determina o senzatie specifica. intre marimea pragului minim si cea a
Senzatiile pot reflecta: sensibiliti:i/ii, exista un raport invers.
-insu~iri ale obiectelor exterioare, acestea fiind senzatii exteroceptive: Pragul maxim absolut, reprezinta cea mai mare intensitate a unui stimul care
auditive, vizuale, gustative, olfactive, tactile; mai produce inca o senzatie specifica. Peste acest prag, apare senzatia de durere.
-gradul de incordare musculara ~i directia de orientare a mi~carilor: senzatii Valoarea pragurilor difera de la o pesoana la al ta.
proprioceptive, chinestezice ~i de echilibru; Pragul diferenfial, reprezinta cantitatea minima care adaugata la stimularea
-stari inteme, senzatiile interoceptive: foame, sete, durere viscerala. initiala, determina o noua senzatie.
• Caracterul con~tient al senzatiilor se realizeaza dupa 1-3 ani, cand apare Legea lui Weber ~i Fechner: "Stimulul cre~te in progresie geometrica iar
con~tiinta. sensibilitatea in progresie aritmetica".
Pragul operafional, este pragul diferential, realizat in condi!ii de rapiditate si
III. Mecanismele de producere a senzatiilor precizie.

Analizatorul este un ansamblu structural-functional care face posibila • Legea adaptarii senzoriale
aparitia senzatiilor. Sensibilitatea unui analizator se modifica sub actiunea repetata, mai indelungata,
Componentele analizatorului: a unui stimul de intensitate constanta.
• Receptorul este componenta aflata in legatura directa cu excitantii din mediu Stimulul putemic, scade sensibilitatea analizatorului; stimulul slab, determina
~i care transforma energia acestora in influx nervos (de exemplul ochiul, urechea, cre~terea sensibilitatii analizatorului. Ce! mai bine se adapteaza analizatorul vizual,
papilele gustative, etc.). bine eel tactil si olfactiv si mai slab, eel auditiv.
24 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE j 25

C. Senzatii care furnizeaza informatii despre modificarea mediulu i intern


• Legea contrastului senzorial (interoceptive):
Doi stimuli cu caracteristici opuse se scot reciproc In evidenta. • Senzatii organice (foame, sete, etc.);
Exista contrast succesiv ~i contrast simultan. • Senzatii de durere.
• Legea interactiunii analizatorilor (a sensibilizarii)
0 senzatie care se produce lntr-un analizator, influenteaza producerea senzatiilor V.2. Caracterizarea principalelor modalitati senzoriale
In alti analizatori, intensificandu-le sau diminuandu-le.
• Legea sinesteziei • Senzatiile vizuale apar In urma actiunii undelor electromagnetice
Un stimul care aqioneaza asupra unui analizator, produce efecte senzoriale (situate lntre 390-800 milimicroni) asupra analizatorului vizual.
secundare pentru un alt analizator care nu a fost stimulat. De exemplu, vorbim despre Senzatiile vizuale sunt de doua feluri :
sunete catifelate, culori dulci, culori calde, etc. - cromatice, prin care se sesizeaza cele ~apte culori ale curcubeului;
• Legea compensatiei - acromatice, prin care se sesizeaza nuantele alb-negru.
Insuficienta dezvoltare a unei modalitati senzoriale sau lipsa ei, due la Proprietatile senzatiilor vizuale:
-tonul cromatic, dat de lungimea de unda;
perfeqionarea alteia, care preia funqiile celei dintai.
-luminozitatea;
• Legea semnificatiei
-saturatia (puritatea culorii).
Daca un stimul este foarte important pentru o persoana, atunci el este mai bine
receptionat, chiar daca intensitatea lui este mai mica
Rolul senzatii lor vizuale:
- asigura cunoa~terea celor mai multe proprietati ale obiectelor: forma, culoare,
V. Principalele modalitati senzoriale distanta, pozitie, prin integrarea lor In perceptie;
- constituie un factor integrator al intregii experiente senzoriale de cunoa~tere;
V.1. Clasificarea modalitatilor senzoriale dupa tipul aparatului specializat - organizeaza ~i coordoneaza mi~carile voluntare, asigurand unitatea compor-
pentru receptie ~i natura continutului informational tamentului .

A.Senzapi care furnizeaza informatii despre obiectele ~i fenomenele lumii • Senzatiile auditiv1e au ca excitant undele son ore cuprinse lntre 16-20000
externe (exteroceptive): cicli/sec.
• Senzatii vizuale Sunt de trei feluri:
• Senzatii auditive - verbale;
• Senzatii cutanate (tactile ~i termice) - muzicale;
• Senzatii olfactive - zgomotele.
• Senzatii gustative
Proprietatile senzatiilor auditive:
B.Senzatii care furnizeaza informatii despre pozitia ~i mi~carea propriului , ~naltime~ sunetul~i, data de frecventa vibratiei;
corp: '-intensitatea, data de amplitudinea undei;
• Senzatii proprioceptive; -timbrul, care depinde de natura sursei, de forma undei.
• Senzatii chinestezice;
• Senzatii de echilibru. Rolul senzatiilor auditive:
- contribuie la formarea structurilor psihice superioare specific umane (limbajul);
- sunt mijloace de contact cu lumea, de implicare In ea;
- contribuie Ia dezvoltarea psihica generala a omului, mai ales prin auzul verbal
legat de limbaj.
26 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 27

• Senzapile chinestezice transmit informatii despre mi~carile active: direcfia,


• Senzatiile gustative reflecta calitafile chimice ale substanfelor solubile din du ra ta, intensitatea efortului.
cavitatea bucala.
Sunt de patru feluri: sarat, amar, acru, duke. Fonnele senzatiilor chinestezice:
Combinarea lor ofera un spectru larg de gusturi. - chinestezia aparatului locomotor;
Senzatiile gustative contribuie la: -chinestezia manuala;
- cunoa~terea insu~irilor gustative ale obiectelor, -chinestezia verbo-motoare.
- apararea de substantele nocive,
- reglementarea comportamentului alimentar. Au rol in reglarea mi~carilor ~i integrarea lor in aqiuni voluntare complexe.

• Senzapile olfactive sunt provocate de particulele volatile care patrund in • Senzatiile ortostatice ~i de echilibru semnalizeaza schimbarea pozitiei
fosele nazale odata cu aerul. Poarta denumirea de miros. · capului fata de trunchi ~i a corpului in mi~cari de rotire ~i balansare.
Distingem mirosuri: Receptorii se afta in cavita!ile urechii inteme.
- placute (aromatice, parfumate, balsamice); Rolul senzatiilor de echilibru:
-neplacute; - mentin echilibrul vertical;
-respingatoare. - redreseaza echilibrul in conditii de alunecari, caderi.
Rolul senzatiilor olfactive:
- regleaza apetitul; Senzafiile vihratoare(palestezia):
- sunt implicate in mecanismele de aparare (unele substante nocive sunt evitate Asigura compensari in diferite deficiente (orbii recunosc du pa vibra~ii
datorita proprietatilor odorifice ale obiectelor). caracteristicile obiectelor).
• Senzatiile cutanate sunt provocate de receptorii aflafi in piele.
Se cunosc urmatoarele feluri de senzatii cutanate: • Senzatiile dureroase (algice) semnalizeaza tulburarile functionale ale
- senzatii termice, care ne dau informatii despre temperatura excitantului (cald- organismului sau distrugerea tesuturilor organice.
rece); dau posibilitatea cunoa~terii proprietatilor tennice ale obiectelor; se includ in
mecanismele de termoreglare; Dupa sursa durerii, ele pot fi:
- senzatii tactile, cum sunt senzatia de atingere, de pipait; permit cunoa~terea -dureri periferice, cutanate;
unor insu~iri ale obiectelor cum ar fi: netezimea, asperitatea, duritatea, intinderea. -dureri profunde, musculare;
-dureri viscerale;
• Senzapile organice sunt determinate de modificarea biochimismului intern
al organismului. Au rol in apararea organismului.
Rolul senzatiilor organice: Au tonalitate afectiva negativa.
- regleaza organismul sub raport biologic;
- asigura starea de sanatate; Fiirii senzafii este imposibil activismul psihic al omului.
- se includ in dinamica generala a personalitatii.

• Senzafiile proprioceptive informeaza despre postura corpului (membre,


trunchi ~i cap). Excitantul ii reprezinta tensiunea musculara din mu~chii antrenati
in pozitia statica.
28 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE 1?1 GRILE I 29

6.Calitatea senzatiilor depinde de anumiti factori, printre care se afla:


a. caracterul con~tient;
Grile b. natura stimu lilor care le genereaza;
c. durata senzatiei;
d. gradul de sensibilitate al analizatorului.
1.Senzapile fac parte din categoria:
a. proceselor psihice cognitive; 7. Intensitatea senzapei este o insu~ire:
b. insu~irilor psihice de personalitate; a. intotdeauna proportionala cu cea a stimulului, indiferent de persoana;
c. proceselor psihice afective; b. proporti onala cu cea a stimul ului, dar inftuentata ~i de alti factori , cum sunt:
d. proceselor psihice volitive. starea generala a organismului ~i sensibil itatea analizatorului;
c. invers proportionala cu intensitatea stimulului;
2.Prin senzatii se semnalizeaza: d. care face ca stimulii mai putemici sa fie mai slab receptionati.
a. imaginea unui obiect, concomitent cu cea a elementelor care 11 inconjoara;
b. lnsu~iri concrete ale obiectelor ~i fenomenelor in conditiile actiunii directe a 8. Perioada de la ten ta ~i efectul de postacpune sunt fenomene ce se manifesta
stimulilor asupra analizatorilor; la nivelul:
c. lnsu~iri concrete ale obiectelor ~i fenomenelor In absenta actiunii stimulilor a. duratei senzatiei;
asupra analizatorilor; b. calitatii senzatiei ;
d. imagini unitare ~ i schematice ale obiectelor ~i fenomenelor. c. tonalitatii afective a senzatiei;
d. valorii informationale a senzatiei.
3.Lipsa senzapilor are drept consecinta:
a. inexistenta legaturilor cu ambianta ~i stagnarea dezvoltarii; 9. Faptul ca senzatia apare la un interval de cateva miimi de secunda dupa
b. realizarea legaturilor cu ambianta prin intermediul perceptiilor; acpunea stimulului reprezinta:
c. dezvoltarea individului pe baza unor mecanisme psihice care compenseaza a. o anomal ie in producerea senzatiilor;
ceea ce se pierde datorita lipsei senzatiilor; b. perioada de Jatenta;
d. instalarea, in cea mai mare parte a timpului, a starii de vigilenta. c. efectul de postactiune;
d. sensibilitate;
4.Majoritatea senzatiilor:
a. le avem In copilarie ~i scad la varsta adulra; 10. Efectul de postactiune consta In:
b. se dezvolta numai in unna unui program special de instructie ~ i educatie; a. valoarea infonnationala a senzatiei;
c. sunt integrate in procese mai complexe, cum sunt perceptiile; b. modificarea intensitatii senzatiei ca urmare a starii de oboseala a organismului;
d. se produc in lipsa actiunii stimulilor asupra analizatorilor. c. mentinerea senzatiei cateva miimi de secunda dupa incetarea stimulului;
d. adaptarea analizatorului la specificul stimulului.
5.Calitatea senzatiilor:
a. este lnsu~irea care se refera la faptul ca senzatiile sunt insotite de trairi afective 11. insu~irea senzapilor de a fi insofite de trairi afective pozitive sau negative
placute sau neplacute; se nume~te:

b. exprima rolul pozitiv sau negativ al senzatiilor in viata omului; a. caracter con~tient;
c. depinde de mediul din care provin senzatiile; b. tonalitate afectiva;
d. diferentiaza o senzatie de alta ~i se constituie in criteriu de clasificare a !or c. valoare informationala;
in senzatii vizuale, auditive, etc. d. calitate.
30 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 31

12. 0 persoana poate avea o traire afectiva negativa generata de culoarea 18. Senzatiile capata caracter con~tient:
neagra deoarece: a. Inca de la n~tere;
a. tonalitatea afectiva a senzatiei poate depinde de atitudinea sa culturala, b. intre I ~i 3 ani, cand apare con$tiita;
conform careia negrul simbolizeaza doliul; c. dupa varsta de 7 ani;
b. obiectele care ne apar ca fiind negre absorb toate razele de lumina; c. la maturitate.
c. culoarea neagra genereaza acee~i tonalitate afectiva negativa la toate persoanele;
d. senzatiile dispun de lnsu~m precum calitatea, valoarea informationala, 19. Producerea senzatiilor este posibila datorita unui ansamblu structural-
caracterul con~tient. functional numit:
a. organ de simt;
13. Tonalitatea afectiva a unei senzatii: b. conexiune inversa;
a. este aceea~i la toate persoanele; c. analizator;
b. difera de la o persoana la alta, in functie de specificul functionarii analizatorului; d. receptor.
c. poate depinde de natura stimulilor, dar ~i de experienta subiectului ~i atitudinile sale;
d. este o insu~ire specifica senzatiilor exteroceptive. 20. Rolul receptorului este:
a. sa transforme energia excitantilor exteriori In influx nervos;
14. Valoarea informationala a senzatiilor se refera la: b. sa mentina gradul de activare a scoartei cerebrale;
a. mediul din care acestea provin; c. sa transfere informatia la scoarta cerebrala specializata;
d. sa asigure activitatea refiexa unitara a analizatorului.
b. posibilitatea con~tientizarii lor;
c. atitudinile culturale ale subiectului;
21. Calea de conducere:
d. caractristica lor de a fi imagini primare.
a. transforma stimularile exterioare In impulsuri nervoase;
b. este formata din fibre nervoase senzitive ~i centri subcorticali;
15. Urmatoarele senzapi sunt exteroceptive:
c. a fost descoperita mult mai tiirziu decat celelalte componente ale analizatorului;
a. auditive, olfactive, tactile, proprioceptive;
d. este cea mai importanta componenta a analizatorului.
b. vizuale, gustative, de echilibru, organice;
c. vizuale, auditive, cutanate, termice;
22. Componenta analizatorului specializata in transformarea impulsului
d. auditive, chinestezice, tactile, organice. nervos in fapt psihic este:
a. conexiunea inversa;
16. Urmatoarele senzatii sunt interoceptive: b. scoarta cerebrala In ansamblu;
a. de echilibru; c. o zona cortica!a proprie fiecarui analizator;
b. gustative; d. calea specifica de conducere.
c. olfactive;
d. organice. 23. Pentru producerea unei senzatii este necesar ca:
a. toate verigile analizatorului sa functioneze corespunzator;
17. Senzatiile proprioceptive sunt provocate de: b. stimulul sa se situeze sub pragul minim absolut;
a. insu~iri ale obiectelor; c. durata stimulului sa depa~easca pragul diferential;
b. starile tensionale de la nivelul articulatiilor ~i al sistemului osteomuscular; d. asupra subiectului sa actioneze un numar cat mai mare de stimuli.
c. modificari ale biochimismului intern al organismului ;
d. distrugeri de tesuturi organice. 24. Care dintre urmatoarele procese psihice opereaza cu imagini primare?
a. senzatia ~i perceptia;
b. senzatia ~i reprezentarea;
Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 33
32
c. zona centrala;
c. perceptia ~i reprezentarea;
d. calea eferenta.
d. reprezentarea ~i memoria.
31. Care este contrastul senzorial eel mai u~or de identificat?
25. Imaginile primare:
a. negru pe galben;
a. presupun actiunea directa a stimulilor asupra analizatorilor;
b. ro~u pe portocaliu;
b. au caracter unitar, dar schematic;
c. verde pe albastru;
c. sunt specifice tuturor proceselor senzoriale;
d. negru pe alb.
d. nu sunt simple urme ale perceptiei.
32. Saturatia, ca "insu~ire a senzatiilor vizuale, exprima:
26. SenzatiiJe care semnalizeaza postura membrelor, trunchiului ~i capului sunt:
a. puritatea culorii;
a. senzatii organice; b. lungimea de unda corespunzatoare;
b. senzatii proprioceptive; c. diluarea culorii;
c. senzatii chinestezice; d. proprietatea de a absorbi toate lungimile de unda ~i de a nu reftecta nimic.
d. senzatii interoceptive.
33. Cantitatea minima de excitant care adaugata la stimularea initialii
27. Ce calitate a senzatiei exprima gradul de pregnanta ~i incarcatura determina o noua senzatie se nume~te:
energetica a acesteia, ft.ind proportionala cu intensitatea stimulului modal a. prag minim absolut;
specific? b. prag maxim absolut;
a. modalitatea; c. prag diferential;
b. intensitatea; d. prag operational.
c. durata;
d. tonalitatea afectiva. 34. Legea contrastului senzorial consta in:
a. evidentierea a doi stimuli care au caracteristici contrare;
28. Interacpunea functionala a analizatorilor ~i transferul de la un analizator b. scaderea sensibilitatii analizatorului sub actiunea unui stimul putemic;
la altul sunt evidentiate prin: c. aparitia senzatiilor vizuale;
a. Jegea pragurilor; d. evidentierea a doi stimuli care au caracteristici asemanatoare;
b. legea adaptarii;
c. legea semnificatiei; 35. Senzatiile nu sunt:
d . legea sinesteziei. a. procese psihice elementare, prin care se semnalizeaza separat, In forma
imaginilor simple ~i primare, lnsu~i rile concrete ale obiectelor;
29. Stimularea receptorilor din piele declan~eaza: b. imagini primare , pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulului
a. senzatii organice; asupra analizatorului;
b. senzatii chinestezice; c. procese pure, nefiind integrate In procese mai complexe;
c. senzatii tactile; d. procese cognitive senzoriale.
d. senzatii proprioceptive.
36. Senzatiile au o importanta deosebita in dezvoltarea:
30. Care dintre verigile functionale ale analizatorului este raspunzatoare a. caracterului;
b. perceptiilor;
de decodifi.carea informatiei senzoriale?
c. atitudinilor;
a. receptorul;
d. temperamentului.
b . calea aferenta;
34 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

37.ldentifkati afirmatia falsa:


Lipsa senzatiilor inseamna:
a. instalarea starii de somnolenta;
b. stagnarea dezvoltarii;
PERCEPTIILE
'
c. inexistenta legaturilor cu ambianta;
d. cunoa~terea insu~irilor concrete ale obiectului.
Planul lectiei
I. Definire ~i caracterizare generala
38. Intensitatea senzatiei este proportionala cu cea a:
II. Procesul perceptiv
a. memone1;
Ill. Fazele procesului perceptiv
b. perceptiei;
IV. Legile perceptiei
c. stimulului;
V. Formele complexe ale perceptiei
d. reprezentarii.
VI. Observatia ~i spiritul de observatie
VII. lluziile perceptive
39. Pragul absolut minim semnifica intensitatea:
a. cea mai mica a unui stimul care determina senzatia specifica pentru un analizator;
b. cea mai mare a unui stimul care determina senzatia specifica pentru un analizator;
c. stimulului care determina senzatia specifica pentru un analizator; I. Definire ~i caracterizare generala
d.stimulului care produce o senzatie absoluta.
Definitie: Perceptiile sunt procese senzoriale complexe !ji, totodatii, imagini
40. Legea adaptarii senzoriale se refera Ia: primare care con/in totalitatea informafiilor despre insu!jirile concrete ale obiectelor
a. adaptarea omului la cerintele societatii; !jifenomenelor, in condifiile acfiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
b. modificarea sensibilitatii analizatorului sub actiunea repetata a stimulului;
c. posibilitatea discriminarii senzatiilor repede ~i clar; Caracteristicile imaginii perceptive:
d. cre~terea sensibilitatii analizatorului sub aqiunea unui stimul puternic. • semnalizeaza insu~iri concrete, intuitive;
• reflecta obiectul in totalitatea lnsu~irilor Jui, unitar ~i integral; In imaginea
perceptiva apar proprietati care nu apaf!in elementelor ce-i stau la baza, cum este
corifigurafia sau structura;
• este imagine primara, deoarece apare numai in relafia directa cu obiectul ~i
depinde de calitatea acestei relatii;
• este obiectuala, este perceptia unui obiect anume;
• este bogata in continut, cuprinde atat insu~irile semnificative cat ~i pe cele mai
putin semnificative, de detaliu;
• perceptia obiectului este concomitenta cu cea a elementelor care ii inconjoara;
este localizata in timp ~i spafiu, se realizeaza intotdeauna aici ~i acum;
• durata percepfiei corespunde duratei aqiunii stimulului;
• intensitatea perceptiei este propof!ionala cu intensitatea stimulului;
36 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINT EZE $1 GRILE J 37

4. Interpretarea: consta In stabilirea semnificatiei obiectului perceput, a


II. Procesul perceptiv importantei lui pentru subiect, posibila sa utilizare. Intervin mecanismele lnfelegerii.

• Procesul perceptiv este un proces complex ~i activ, orientat ~i subordonat Concluzie: Percepfia este o fonnii superioarii de cunoa;1tere senzarialii ~i un
scopurilor activitatii noastre; proces complex de extragere ~i prelucrare a informafiei fn vederea adaptiirii ~i
• Este plurimodal: antreneazii mai mulfi analizatori; informatia obtinuta este des•iisuriirii
'J. '
activitiitii
'
umane.
analizata ~i sintetizata la nivel central, prin mecanisme mai complexe decat ale
senzatiei;
• Desra~urarea procesului perceptiv este influentata de aqiunea pe care noi o IV. Legile percepp.ei
desra~uram cu obiectele: deplasare, O$ezare, masurare, compur.ere, descompunere,
etc. 1. Legea integrnlitlifii percepfiei: lnsu~iri le obiectu lui sunt percepute In
• lntr-o perceptie, sunt integrate elemente ale experientei anterioare; schemele interrelatii complexe, alcatuind o imagine unitara. Ele se percep lmpreuna ~i se impun
perceptive reactualizate, determina o mai mare operativitate ~i organizare a perceptiei impreuna, astfel ca daca un obiect cunoscut este vazut numai partial, ne comportam
actuate. fata de el ca ~i cum 1-a::n vedea In lntregime.
• Procesul perceptiv, implica subiectul ca personalitate: 2. Legea structuralitapi perceptive: In structura imaginii perceptive, lnsu~irile
- pregiitirea anticipata a acestuia genereaza predispozitia de a explora obiectul care comunica cea mai mare cantitate de informatie ocupa primul plan ~i sunt primele
mai mutt sau mai putin profund; explorate, cat mai bine. Celelalte, tree pe plan secundar $i sunt reflectate mai vag.
- interesele stabile pentru o categorie de stimuli mobilizeaza atentia ~i 3. Legea selectivitafii: omul reflecta diferit stimulii care aqioneaza asupra
mecanismele mentale care due la obtinerea unei percep!ii bogate ~i corecte; lui. Stimulul asupra caruia se fixeaza la un moment dat, devine obiectul percepfiei
- mecanismele verbale au functie integratoare (integreaza imaginea lntr-o ~i este perceput complet, clar, precis. Elementele inconjuratoare formeaza ciimpul
categorie); percepfiei ~i sunt reflectate mai vag, imprecis, lacunar. Obiectul perceptiei se schimba
- specializarea profesionala asigura profunzimea ~i finetea perceptiei; In timpul activitatii.
- gradul de cultura genera/a a subiectului asigura perceperea unor obiecte Selectivitatea este influentata de urmatorii factori:
complexe. -interesul subiectului pentru un lucru sau pentru o persoana;
-conturarea speciala a obiectului;
-asigurarea contrastului cromatic dintre obiect ~i campul perceptiv;
III. Fazele procesului perceptiv -mi~carea obiectului pe un fond fix;
-actualizarea preaiabila a schemei perceptive a obiectului;
Imaginile perceptive nu apar instantaneu, ci in urma parcurgerii mai multor faze: -indicarea verbala prealabila a unor lnsu~ iri caracteristice.
I. Detectia: consta In sesizarea ~i con~tientizarea doar a i:rezentei stimulului, 4. Legea constanfei perceptive: daca se produc modifio:::ari ale conditiilor de
rara sa se poata spune ceva despre el. percepere a obiectelor, lntre anumite limite, imaginile raman relativ acelea~i.
2. Discriminarea: consta In deta~area stimulului de fond si remarcarea acelor a) Constanta de marime, permite sa percepem corect dimensiunea obiectelor
lnsu~ iri care 11 deosebesc de alti stimuli asemanatori . aflate in limita a 23-30 m fata de subiect. Mic~orarea imaginii retiniene este
3. ldentificarea: cuprinderea lntr-o imagine unitara a info:matiilor, raportarea compensata de:
imaginii la modelul perceptiv din experienta anterioara; subiec:ul poate recunoa~te - acomodarea cristalinului;
ceea ce percepe. - modificarea ungh iului de convergenta a globil or oculan;
in urma acestei faze, se realizeaza doua feluri de identificari: - experienta anterioara cu obiectul.
-identificarea categoriala, adica stabilirea clasei din care face parte obiectul; b) Constanta de forma, permite perceperea corecta a formei obiectului, chiar
-identificarea individuala, adica a acelor elemente care II individualizeaza. daca se modifica pozitia lui fata de subiect.
38 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 39

Imaginea retiniana este compensata de: In perceperea distantelor mari, intervin: marimea imaginii retm1ene,
-acomodarea cristalinului in perceperea planurilor apropiate ~i a celor scnmificativ mic~orata, nemairealizandu-se constanta de marime, lipsa detahilor
departate; la obiectele departate, obiectele interpuse intre subiect ~i obiectul perceptiei, care
-schimbarea unghiului de convergenta oculara; devin repere in aprecierea distantei pana la obiectele departate, perspectiva lineara,
-experienta tactilo-chinestezica cu obiectul. modificarea insu~irilor cromatice datorita aerului care se interpune.
c) Constanta de culoare se manifesta in conditiile scaderii luminii in mediul
ambiant; 2. Perceptia timpului
- experienta omului cu obiectele, compenseaza trecerea de la vederea cu conurile in perceptia timpului, sunt folosite trei sisteme de referinta:
(diuma) la vederea cu bastona~ele (noctuma). a)sistemul fizic ~i cosmic: succesiunea zilei ~i a noptii, a anotimpurilor, mi~carea
astrelor;
5. Legea semnificatiei: ceea ce corespunde trebuintelor, scopurilor, a~teptarilor b)sistemul biologic: ritmicitatea funqiilor organismului (foame, somn, \·eghe);
omului este mai bine perceput, chiar daca este mai slab ca intensitate. c)sistemul socio-cultural: activitati, evenimente.
6. Legea proiectivitatii imaginii perceptive: neurofunctional, imaginea se Perceptia timpului se realizeaza in doua forme:
realizeaza la nivel cortical, dar psi ho logic ea este proiectata la nivelul sursei. Explicatia -perceptia succesiunii evenimentelor;
consta in asocierea intr-un tot unitar, a informatiei vizuale cu cea proprioceptiva, -perceptia duratei (intre 1/100 sec-2 sec.).
determinata de acomodarea cristalinului ~i modificarea unghiului de convergenta a Intervin acei analizatori a caror activitate este e~alonata In timp: auzul ~i tactilo-
axelor globilor oculari. chinestezia.
Aprecierea duratelor este influentata de urmatorii factori: starea emotionala ~i
activitatile desla~urate.
V. Formele complexe ale perceptiei
3. Perceptia mi~carii
I. Perceptia insu~irilor spatiale ale obiectelor: forma, ma rim ea, tridimen- Ceea ce percepem sunt obiectele in mi~care, nu mi~carea insa~i.
sionalitatea, pozitia obiectelor, distantele mari. Intervin mai multe mecanisme: imaginea retiniana, urmarirea obiectului prin
Perceperea formei, se realizeaza pe cale vizuala ~i tactilo-chinestezica. Intre mi ~carea capului ~i a globilor oculari, reperele care semnalizeaza ca obiectul i~i
cele doua modalitati se stabilesc relatii de intarire, control ~i confirmare reciproca. schimba pozitia fata de alte obiecte, care raman fixe. in lipsa reperelor, pot aparea
Vazul, are o funqie integratoare, deoarece pe retina se proiecteaza, punct cu punct, iluzii de mi~care.
imaginea obiectului respectiv (constanta formei). Exista dificultati in perceperea mi~carilor cu viteze foarte inici, a celor cu viteze
foarte mari ~i a celor pe verticala ~i in plan indepartat. Se percepe mai bine mi~carea
in perceperea marimii obiectelor, intervin: imaginea retiniana, chinestezia
la nivelul solului ~i in plan apropiat.
oculara, experienta tactilo-chinestezica. Acestea permit perceperea corecta a marimii,
chiar daca obiectul este situat la anumite distante de subiect (constanta de marime) .

in perceptia tridimensionalitatii (reliefului) obiectelor, intervin: disparitatea VI. Observatia ~i spiritul de observatie
imaginilor retiniene, gradul de iluminare a suprafetelor diferit orientate spre sursa
de lumina, diferentele in gradul de convergenta oculara cand se percep planurile Definifie: Observatia este activitatea perceptiva intentionata, orientata spre un
apropiate fata de cele departate, experienta tactilo-chinestezica. scop, reglata prin cuno~tinte generale, organizata ~i condusa sistematic, con~tient
~i voluntar.
Perceptia pozitiei obiectelor se realizeaza pe baza unor repere de tipul: sus, jos, Caracteristici:
stanga,dreapta, in funqie de verticala gravitationala ~i de orizontala perpendiculara -este strans legata de limbaj, gandire ~i reglaj -voluntar;
pe ea. -se realizeaza asupra unor obiecte complexe, in baza unor scopuri semnificative;
40 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 41

-se desrasoara In timp, prin parcurgerea mai multor faze, respectand un plan,
implicand control con~tient ~i reglare voluntara;
-se finalizeaza cu fonnularea unor concluzii generale. Grile
Spiritu/ de observa/ie, este aptitudinea de a sesiza cu usurinfa, rapiditate ~i 1. Procesele psihice senzoriale care contin totalitatea informatiilor despre
precizie ceea ce este mai pufin intens, mai ascuns, indistinct, dar semnificativ pentru insu~irile concrete ale obiectelor ~i fenomenelor ~i sunt, totodata, ~i imagini
scopurile omului . primare sunt:
a. senzatii le;
b. percepfiile;
VII. Iluziile perceptive c. reprezentarile;
d. atat senzatii le, cat ~i percepfiile.
Constau In deformarea, denaturarea unor aspecte ale realiratii, In procesul
perceptiei, datorita efectelor de camp perceptiv. Unele elemente din fondul perceptiei 2. Precizati care dintre urmatoarele enunturi este adevarat:
acfioneaza concomitent cu informafiile ce vin de la obiectul perceptiei ~i produc Ia nivel a. perceptia este o suma de senzatii;
cortical procese inductive pozitive ~i negative care distorsioneaza informafia de baza. b. senzafiile reprezinra 0 separarea artificialii a unor componente din ansamblul
Tluzii le pot exista in sfera tuturor modalitatilor perceptive, de exemplu: perceptive;
-iluzii optico-geometrice; c. perceptia este posibila rara contribufia senzatiilor;
-iluzii tactil-chinestezice; d. atat senzatiile cfa ~i perceptiile sunt procese psihice cu continut specific, aflate
-iluzii de mi~care; in corelafie reciproca.
-iluzii optico-chinestezice.
3. Senzatiile ~i perceptiile se aseamana prin urmatoarele caracteristici:
a. reftecta realitatea sub forma de imagini secundare;
b. ofera informatii despre insu~irile concrete ale obiectelor ~i fenomenelor;
c. sunt imagini bogate in continut ce redau totalitatea infonnatiilor despre obiect;
d. sunt procese psihice plurimodale.

4. Imaginea perceptiva este obiectuala, ceea ce inseamna ca:


a. obiectul percepfiei este inconjurat de elememe care fonne.aza campul perceptiv;
b. cuprinde atat insu~irile semnificative, cat ~i pe cele mai putin importante, de
detaliu;
c. este lntotdeauna imaginea unui obiect anume;
d. este realizata lntotdeauna aici ~i acum.

5. Functia imaginii perceptive este cea:


a. informational specifica, avand un rol reglator deosebit pentru activitate;
b. de a readuce in memorie imaginea obiectelor ~i fenomenelor ~i a pennite
gandirii sa prelucreze date ale experientei anterioare;
c. explorator-crea1:oare;
d. psiho-motorie.
42 Prof. FLORI CA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 43

11. Faptul ca dintr-o multime de persoane identificam rapid persoana cu


6. Faptul ca imaginea perceptiva cuprinde caracteristici semnificative ~i mai care urmeaza sa ne intalnim ~i pe care o cunoa~tem demonstreaza ca:
putin semnificative, nuante cromatice ale obiectelor, se refera la proprietatea a. perceptia presupune implicarea subiectului ca personalitate, cu_ tot ceea ce ii
a cesteia de a fi: este caracteristic ~i -1 diferentiaza de serneni i sai;
a. obiectiva; b. intr-un proces perceptiv In desfa~urare sunt integrate intotdeauna elemente
b. bogata in continut; ale experientei anterioare a subiectului cu categoria respectiva de obiecte;
c. cu o intensitate ce corespunde intensita!ii stimulului; c . in desfu~urarea perceptiilor intervin intotdeauna mecanismele verbale;
d. cu o durata ce corespunde duratei stimulului. d. perceptia este o baza absolut indispensabila pentru dezvoltarea celorlalte
capacitati ale omului.
7. Pentru realizarea vorbirii, citirii ~i scrierii sunt indispensabile perceptiile:
a. auditive; 12. 0 perceptie mai bogata ~i corecta se obtine cand subiectul:
b. vizuale; a. manifesta interese stabile pentru o categorie de stimuli;
c. tactilo-chinestezice; b. dispune de specializare profesionala;
d. a, b sic. c. are un nivel ridicat de cultura generala;
d. a, b, c.
8. Perceptia este un proces plurimodal deoarece:
a. este un proces complex ~i activ, orientat ~i subordonat scopurilor concrete 13. in desfii~urarea perceptiilor umane, mecanismele verbale:
ale activitatilor desfu~urate; a. nu sunt implicate;
b. este o baza absolut indispensabila pentru dezvoltarea celorlalte capacitati · b. au rol secundar;
cognitive ale omului; c. au o functie integratoare ~i de relevanta;
c. antreneaza mai mul!i analizatori pentru ca orice obiect concret poseda o d. asigura lnlantuirea ~i organizarea unei serii intregi de imagini.
multitudine de insu~iri ce sunt semnalate de ace~tia;
d. procesarea informatiei in perceptie antreneaza mecanisme care depa~esc 14. Care dintre procesele cognitive senzoriale asigura con~tiinta unitatii ~i
simpla funqionare a analizatorilor. integralitatii obiectului?
a. senzatia ~i perceptia;
9. Operatiile pe care le desfa~uram asupra obiectelor percepute: b. perceptia ~i reprezentarea;
descompunere, compunere, ordonare, masurare: c. reprezentarea ~i senzatia;
a. infl.uenteaza procesul perceptiv, unele insu~iri fiind mai bine reflectate; d. memoria ~i limbajul.
b. nu au nici o influenta asupra procesului perceptive;
c. influenteaza procesul perceptiv, ingreunand formarea imaginii perceptive; 15. Durata perceptiei este determinata de:
d. nu sunt recomandate in procesul perceptiv. a. distanta fata de stimul;
b. experienta anterioara;
10.Imaginea perceptiva: c . nivelul de dezvoltare a limbajului;
a . se formeaza numai In prezenta stimulului; d. durata actiunii stimulului.
b. se poate forma, In anumite conditii, ~i in absenta stimulului;
c. este saraca in continut, deoarece reflecta numai insu~irile mai putin importante, 16. Spiritul de observatie reprezinta:
de detaliu ale obiectelor ~i fenomenelor, omitandu-le pe cele semnificative; a. o metoda de investigare;
d. este o imagine secundara. b. o atitudine;
c. o aptitudine;
d. o iluzie.
44 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN I PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE I 45

17. Perceperea unui obiect sau fenomen, fiira ca acesta sa fie prezent, se 23. Ce tip de iluzie perceptiva dovede~te urmatorul experiment: subiectii
nume~te: primesc doua valize de aceea~i greutate dar de dimensiuni diferite. Ei vor aprecia
a. denaturare; valiza de mici dimensiuni ca fiind mai u~oara, iar pe cea de dimensiu ni mai
b. halucinatie; mari ca fiind mai grea.
c. iluzie optico - geometrica; a. iluzie optico-geometrica;
d. capacitate extrasenzoriala. b. iluzie tactil-chi nestezica;
c. iluzie de mi$care;
18. Identificati trasaturile comune senzatiei ~i perceptiei din urmatoarea d. iluzie optico-chinestezica.
enumerare:
a. reftecta realitatea sub forma de imagini primare; 24. Perceptia nu este posibila fiira contributia:
b. ofera infonnatii despre lnsu$irile abstracte ale obiectelor $i fenomenelor; a. senzatiilor;
c. sunt imagini bogate In continut, ce redau totalitatea informatiilor despre b. scrisului;
obiect; c. cititului;
d. sunt procese psihice plurimodale. d. sentimentelor.

19. Identificati Constanta perceptiva care determina trecerea de Ia 25. Perceptia refllecta obiectele:
functionarea receptorilor pentru vederea diurna ( conurile) Ia cei pentru vederea a. deta~ate de ciimpul perceptiv;
nocturna (bastona~ele): b . sub fonna de imagini secundare;
a. constanta de marime; c. unitar ~i integral;
b. constanta de forma; d. In lipsa aqiunii stimul ilor.
c. constanta de culoare;
d. constanta de mi~care. 26. Diferenta dintre perceptie ~i observatie este aceea ca:
a. observatia este, de regula, spontana, cu rol reglator limitat, pe ciind perceptia
20. Limita constantei de marime este de: este intentionata ~i complexa;
a. 1 m de subiect; b. observatia este un proces logic, pe ciind perceptia este un proces senzorial;
b. 33-40 m de subiect; c. numai observatia ne fere~te de iluzii;
c. 23-30 m de subiect; d. observatia este intotdeauna intentionata, orientata spre un scop, organizata
d. mai mare de 40 m . sistematic, pe ciind percepfia poate fi neintentionata, cu rol informational ~i reglator limitat.

21. Care dintre Iegile perceptiei este sugestiv reflectata de a~a numitele 27. Prin apasarea u~oara asupra unuia dintre ochi coinstatam o dublare a
imagini duble? imaginii. In acest caz, vorbim de legea:
a. Jegea integralitatii; a. proiectivitatii;
b. legea structuralitatii; b. semnificatiei;
c. legea selectivitatii; c. selectivitatii;
d. legea constantei perceptive. d. structuralitatii.

22. Identificati factorii care nu inftuenteaza selectivitatea In perceptie: 28. Orice perceptie este realizata:
a. conturarea speciala a unui obiect; a. In viitor;
b. asigurarea contrastului cromatic dintre obiect $i campui perceptiv; b. aici ~i acum;
c. indicarea verbala prealabila a unor lnsu$iri caracteristice; c. deta~ata de fond;
d. lipsa de interes pentru un obiect sau persoana; d. ca imagine panoramica.
46 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 47

29. Functia imaginii perceptive este cea: c. identificare;


a. informational specifica; d. detectie.
b. manipulatoare;
c. explorator-creatoare; 36. in cadrul procesului perceptiv, discriminarea se refera la:
d. psiho-motorie. a. lipsa de respect fata de celalalt;
b. nerespectarea valorilor;
30. in situatia in care percepfia este intenfionata ~i organizata con~tient ~i c. lncadrarea stimulului 'intr-o categorie;
voluntar, conform unui obiectiv stabilit: d. remarcarea insu~irilor care ii deosebesc de alti stimuli asemanatori.
a. devine proces psi hie logic;
b. se transforma In reprezentare; 37. Ca faza a perceptiei, identificarea presupune:
c. devine observatie; a. remarcarea 'insu~irilor care deosebesc stimulul de al ti stimuli asemanatori;
d. are o intensitate mai mare dedit cea a stimulului. b. cuprinderea lntr-o imagine unitara a informatiilor obtinute anterior ~i raponarea
imaginii la modelul perceptiv corespunzator din experienta anterioara;
31. Datorita faptului ca antreneaza mai multi analizatori, perceptia este c. stabilirea semnificatiei subiectului, a importantei lui pentru subiect;
un proces complex: d. identificarea posibilitatilor de utilizare a obiectului in activitatea subiectului.
a. antrenant;
b. sintetic;
38. Stabilirea semnificatiei ~i importantei obiectului perceput se nume~te:
c. plurimodal;
a. explicatie;
d. cognitiv.
b. identificare;
c. interpretare;
32. Finetea perceptiei este asigurata de:
d. comunicare.
a. bunul simt;
b. specializarea profesionala;
c. temperament; 39. Legea integralitatii perceptiei exprima:
d. creativitate. a. semnalarea importantei obiectului, astfel !neat sa JI putem utiliza practic;
b. semnalarea lnsu~irilor obiectului in interrelatii complexe, alcatuind o imagine
33. Orice proces perceptiv presupune, in ordine, urmatoarele faze: unitara;
a. interpretarea, detectia, discriminarea, identificarea; c. locul prioritar pe care lnsu~irile care comunica cea mai mare cantitate de
b. detectia, interpretarea, discriminarea, identificarea; informatie II ocupa in structura imaginii perceptive;
c. detectia, discriminarea, interpretarea, identificarea; d. organizarea ierahica a imaginii perceptive.
d. detectia, discriminarea, identificarea, interpretarea.
40. Atunci cand, in structura imaginii perceptive unitare insu~irile care
34. Ca faza a procesului perceptiv, detectia consta in: comunica cea mai mare cantitate de informatii ocupa primal plan, putem vorbi de:
a. sesizarea stimulului,con~tientizarea prezentei Jui ~ i orientarea spre stimul; a. organizarea ierarhica a imaginii perceptive, conform legii structuralitatii;
b. con~tientizarea prezentei stimulului ~i negarea lui; b. comunicare verbala;
c. deta~area stimulului de fond; c. legea selectivitatii;
d. sesizarea stimulului ~i deta~area Jui de fond. d. legea integralitatii.

35. La perceptie, pragul minimum-separabile este depa~it in faza de:


a. discriminare;
b. interpretare;
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 49

• Ele au o dubla natura:


-intuiti v-figurativii;
-operational- intelectiva.
REP RE ZENTARILE
II. insu~irile reprezentarilor
Planul lectiei
I. Reprezentarea-proces senzorial ~i imagine mintala secundara • De~ i reprezentarea apare in absenta obiectelor ~i are o intensitate mai slaba In
II. insu~irile reprezentarilor comparatie cu perceptia, insu~irile importante sunt mai accentuate in reprezentare.
III. Clasificarea reprezentarilor • Reprezentarea este o imagine panoramica, ce reda integral ~i sirnultan, toate
IV. Rolul reprezentarilor in activitatea mentala informatiile despre obiect.
• Reprezentiirile sunt figurative, simbolizeaza insu~iri concrete, intuitive, de
forma, marime, culoare, rara a reda detaliile.
I. Reprezentarea-proces senzorial ~i imagine mintaHi • Imaginea din reprezentare ,este desprinsa de contextul spatio-temporal in care
secundara obiectul a fost perceput. Obiectul poate fi transpus in alt context, rara sa fie perturbata
cunoa~terea. Aceste schimbari sunt insotite de con~tiinta absentei obiectului ~i de
reflectarea trecutului ca trecut.
Definipe: Reprezentarea este procesul psihic cognitiv-senzarial de semnalizare
• Reprezentarea, este un sirnbol generalizat care pregate~te generalizarea
fn forma unor imagini unitare dar schematice, a insu!jirilor concrete !ji caracteristice
conceptuala realizatii de gandire, rara a se confunda cu aceasta.
ale obiectelor !ji fenomenelor, in absenta acfiunii directe a acestora asupra
analizatorilor.
• Este primul nivel de organizare a activitatii mintale "autonome'', independent
de prezenta ~i actiunea directa a obiectelor exteme. III. Clasificarea reprezentarilor
• Sursa producerii reprezentarii, consta in infonnatiile ft.rrnizate de senzatii ~i
perceptii iar baza obiectiva a ei, este capacitatea mnezica (memoria). I.Du pa analizatorul dominant in producerea lor
• Reprezentarea, trebuie inteleasa sub dublu aspect: -Reprezentarile vizuale sunt configurative, deta~ate de fond ~i proiectate pe
a) proces mintal intern de prelucrare a informatiilor furnizate de imagini le un ecran mintal uniform, degajate de detal ii cromatice.
primare - senzatii ~ i perceptii; -Reprezentarile auditive reproduc atat zgornote, cat ~i structuri verbale
~i muzicale, redau ritmuri, intensitati, particularitati fonetice. Ele tind sa reduca
b) imagine mintala secundara a obiectelor ~i fenomenelor percepute anterior.
• Factorii care influenteaza calitatea reprezentiirii, sunt: succesiunea specifica perceperii sunetelor la simultaneitate.
- calitatea perceptiilor corespunzatoare ~i frecventa contactului cu obiectele, -Reprezentarile chinestezice sunt imagini mentale ale propriilor mi~cari. Sunt
rara sa fie 0 simpla suma a perceptiilor; insofite de acte ideomotorii care pregatesc desra~urarea viitoarei mi~cari.
- relatia activa cu obiectele;
- mecanismele verbale. 2.Dupa gradul de generalitate:
• Reprezentarea se sprijina pe memorie, dar cele doua procese psihice nu se -Reprezentarile individuale sunt reprezentari ale obiectelor, fiintelor,
identifica. fenomenelor reale, care au o anumita semnificatie pentru persoana.
• Aparitia reprezentarilor ~i manifestarea !or la nivele calitativ superioare, -Reprezentarile generate sunt cele care cuprind in structura !or insu~iri comune
presupune stranse interactiuni cu gandirea ~i inteligenta. ~i caracteristice pentru aceea~i clasa de obiecte; orice nou exemplar intalnit este

• Sub raportul continutului, reprezentarile se aseamana cu perceptiile, dar din recunoscut ca apartinand clasei respective. Cele cu gradul de generalizare eel mai
punct de vedere al modului de producere, ele se apropie de gandire. mare sunt reprezentarile geometrice, care au fost numite ~i conceptefigurative.
50 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

Reprezentarile generate sunt importante In formarea conceptelor.


~ PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 51

3.Dupa nivelul operativitatii: Grife


-Reprezentarile reproductive evoca obiecte sau fenornene percepute anterior;
pot fi mai simple (statice) sau rnai complexe, care presupun o anumita dezvoltare a l .Reprezentarea face parte din categoria:
gandirii (cinetice, de transforrnare). a. proceselor psihice cognitive superioare;
-Reprezentarile anticipative se refera la mi~cari sau transforrnari care nu au b. activitatilor psihice;
fost niciodata percepute ~i sunt rezultatul procesului constructiv al reprezentarii, la c. proceselor psihice cognitive senzoriale;
care participa operatiile gandirii ~i procedeele imaginatiei. d. proceselor psihice reglatorii.

2.Imaginile din reprezentare au urmatoarele caracteristici:


IV. Rolul reprezentarilor in activitatea mentala a. sunt imagini unitare ~i schematice;
b. semnalizeaza totalitatea lnsu~irilor stimulilor care au actionat anterior asupra
Roi de cunoa~tere: analizatorilor;
• Reprezentarile readuc In minte imaginile obiectelor ~i fenomenelor care nu mai c. semnalizeaza numai lnsu~irile esentiale ale stimulilor ce actioneaza asupra
sunt prezente, permitand gandirii sa prelucreze In mod complex datele experientei analizatorilor;
anterioare; sunt simboluri figurative ale obiectelor ~i fenomenelor. d. sunt imagini unitare, bogate In continut.
• Prin caracteristicile !or, sunt un sprijin necesar In constituirea sensului
cuvintelor noi. 3. Care dintre procesele cognitive senzoriale opereaza cu imagini secundare?
• Deoarece cuprind In structura !or lnsu~iri comune ~i caracteristice, reprezentarile a. senzatia;
pregatesc ~i u~ureaza generalizarile din gandire. b. perceptia;
• Ele sunt un punct de plecare ~i un suport intuitiv pentru desra~urarea ~irului c. reprezentarea;
de rationamente in rezolvarea de probleme. d. observatia.
• Verificarea generalizarilor din gandire poate fi realizata prin aplicarea lor la
situatii reprezentate. 4. Imaginile secundare se deosebesc de cele primare prin faptul ca:
• Reprezentarile pot fi componente importante ale procesului de imaginatie, atat a. sunt mai bogate In continut;
In forma ei reproductiva cat ~i In cea creatoare. b. se formeaza In interactiunea directa cu obiectul;
c. se forrneaza In afara contactului direct cu obiectele mediului lnconjurator:
Roi reglator: d. reflecta lnsu~iri intuitive ale obiectelor ~i fenomenelor.
• Reprezentarea contribuie la reglarea mi~carilor ~i actiunilor omului, deoarece
aceste mi~cari pot fi anticipate, coordonate ~i corectate prin interrnediul reprezentarilor. 5. Care dintre caracteristicile reprezentarii dovedesc faptul ca ea realizeaza
saltul de la senzorial la logic?
a. reftecta lnsu~irile concrete ale obiectelor;
b. reproduce lnsu~irile neesentiale ale obiectelor;
c. imaginea redata are un caracter generalizat (schematic) ~i unitar;
d. se aseamana cu gandirea sub aspectul continutului.

6. Calitatea reprezentarii este conditionata de:


a. distanta la care se afta obiectul;
b. calitatea obiectului;
52 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 53

c. luminozitate;
d. calitatea perceptiei. 13. Reprezentarea casei parinte~ti este o reprezentare:
a. chinestezica;
7. Rezultatele procesului constructiv al reprezentarii sunt conservate de: b. individuala;
a. limbaj; c. verbala;
b. afectivitate; d. generala.
c. memorie;
d. imaginatie. 14. Dupa nivelul operativitatii reprezentarile sunt:
a. statice ~i dinamice;
8. Reprezentarea are o dublli natura: b. operationale ~i figurative;
a. intuitiv-figurativa ~i simbolic-reprezentativa; c. generate ~i individuale;
b. intuitiv-figurativa ~i operational-intelectiva; d. reproductive ~i anticipative.
c. intuitiv-senzoriala ~i cognitiv-imaginativa;
d. de proces psihic ~i trasatura de personalitate. 15. Imaginile anticipative se refera la:
a. imagini percep·.ite anterior;
9. Reprezentarea unui motor cu ardere interna reda integral structura lui b. mi~cari anticipate cu doua zile lnainte;
datorita: c. mi~cari care nu au fost percepute niciodata;
a. imaginii panoramice data de reprezentare; d. imagini referitoare la pozitia ~i mi~carea corpului.
b. senzatiilor redate de reprezentare;
c. caracterului figurativ al reprezentarii; 16. Un conducator auto manevreaza cu u~urinta ma~ina, anticipand
d. caracterului constructiv al reprezentarii. directiile unei rute daca:
a. parcurge un drnm pentru prima data;
10. Evocarea variantelor cromatice In activitatea pictorului este asigurata de: b. ~i-a format reprezentarea unui traseu;
a. analizatorul vizual; c. tine volanul drept;
b. procesul reconstructiv al reprezentarii; d. este, In mod obligatoriu, lndrumat de al ta persoana.
c. prezenta stimulului In procesul producerii reprezentari:;
d. lipsa stimulului din procesul producerii perceptiei. 17. Spre deosebil-e de perceptia unui obiect, reprezentarea Jui se face:
a. rara redarea relatiilor spatio-temporale;
11. Cele mai numeroase reprezentari in viata de zi cu zi a fiecaruia sunt: b. cu redarea rela\iilor spatio-temporale;
a. vizuale; c. lntotdeauna aici ~i acum;
b. olfactive; d. redand numai lnsu~irile care pot fi percepute din pozitia pe care o avem fata
c. muzicale; de obiect.
d. anticipative.
18. in reprezentarea unui obiect concret nuantele cromatice se reduc la
12. in procesul insu~irii limbilor straine sunt necesare, in primul rand, culorile fundamentale, ceea ce exprima:
reprezentarile: a. faptul ca reprezentarea este un proces mai simplu decat perceptia;
a. verbale; b. un nivel mai ridicat de generalizare intuitiva;
b. vizuale; c. faptul ca reprezentarea este un proces psihic inferior perceptiei;
c. proprioceptive; d. caracterul de imagine panoramica al reprezentarii.
d. interoceptive.
54 Prof. FLORI CA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 55

25. Reprezentarile se aseamana sub raportul continutului cu perceptiile ~i,


19. Un avantaj pentru cunoa~tere ii reprezinta continutul reprezentarii, di n punctul de vedere al procesului de producere, se apropie de:
care este restituit intelectului: a. memone;
a. partial, In mai multe faze; b. gandire;
b. tara denaturarile din perceptie; c. imaginatie;
c. bogat In continut ~i inclus In contextul spatio-temporal; d. limbaj.
d. integral ~i simultan.
26. Cele mai complexe reprezentari reproductive, ce apar dupa varsta de
20. Reprezentarile chinestezice constau in: 7/8 ani sunt:
a. imagini mintale ale propriilor mi~cari; a. reprezentarile cinetice;
b. reproducerea zgomotelor; b. reprezentarile statice;
c. reproducerea unei melodii; c. reprezentarile de transforrnare;
d. imagini mintale ale obiectelor percepute anterior. d. reprezentarile individuale.

21. incepand cu ce varsta sunt posibile reprezentarile anticipative? 27. Reprezentarea poate fi un punct de plecare ~i un suport intuitiv in
a. 7-8 !uni; desfii~urarea ~irului de rationamente pentru rezolvarea unei probleme, ceea ce
b. 3-4 ani; dovede~te implicarea ei in activitati ale:
c. 7-8 ani; a. imaginatiei;
d. 10-12 ani. b. gandirii;
c. atentiei;
22. Ca expresie, simbolurile figurative se potrivesc procesului psihic numit: d. afectivitatii.
a. senzatie;
b. perceptie; 28. Reprezentarea este un simbol generalizat pentru ca:
c. reprezentare; a. se folose~te de operatiile gandirii;
d. motivatie. b. pregate~te generalizarea conceptuala a gandirii;
c. reda lnsu~irile configurative caracteristice unei clase de obiecte;
23. Cuprinzand in structura lor insu~iri comune ~i caracteristice, d. nu este o simpla urma a perceptiei.
reprezentarile pregatesc:
a. imaginile de ansamblu; 29. Dopa gradul de generalitate reprezentarile sunt:
b. generalizarile din gandire; a. vizuale, auditive ~i chinestezice;
c. observatia; b. generale ~i individuale;
d. afectivitatea. c. reproductive ~i anticipative;
d. individuale $i speciale.
24. Imaginea reprezentarii este secundara perceptiei pentru ca:
a. este ulterioara perceptiei; 30. in cadrul antrenamentelor ideomotorii sunt implicate:
b. este inferioara perceptiei; a. reprezentarile vizuale;
c. este anterioara perceptiei; b. reprezentarile auditive;
d. este posibila ~i rara contributia perceptiei. c. reprezentarile chinestezice;
d. reprezentari proprioceptive.
56 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 57

31. Conform psihologului Jean Piaget, reprezentarea nu este o simpta suma


a perceptiilor deoarece: 36. Ascultand o melodie, in mintea ta revine imaginea din concertul din ziua
a. avem mult mai multe perceptii decat reprezentari; anterioara, cand 1-ai urmarit pe solistul respectiv pe seen a. Aceasta reprezentare
b. In realizarea reprezentarii intervine limbajul, care nu ac-e rol in perceptie; este una:
c. reprezentarile se forrneaza mult mai tiirziu decat perceptiile, dupa primul an a. anticipativa;
de viata; b. individuala;
d. a ~i c. c. generala;
d. ideomotrica.
32. Reprezentarile au roluri importante in viata individului, printre care:
a. de evidentiere a asemanarilor ~i deosebirilor dintre obiecte; 37. Care dintre urmatoarele reprezentari sunt configurative, deta~ate de
b. de sprijin In constituirea sensului cuvintelor noi; fond ~i proiectate pe un ecran mintal uniform?
c. de stocare a inforrnatiilor o perioada mai lunga sau mai scurta; a. olfactive;
d. de realizare a unor imagini noi ~i originale. b. gustative;
c. interoceptive;
33.ldentificati enuntul fats:
d. vizuale.
a. calitatea reprezentarii depinde de calitatea perceptiei ~: de contextul in care
a avut loc receptarea obiectului;
38. Specific reprezentarilor auditive este faptul ca:
b. obiectele familiare sunt reprezentate mai u~or ~i mai bine decat obiectele
a. reproduc atiit zgomote, cat ~i sunete muzicale ~i verbale;
nefamiliare (intalnite rar ~i sporadic in experienta senzoriala);
b. majoritatea sunt bidimensionale;
c. in procesul reprezentarii, deta~area de camp/context poate fi totala ~i
c. sunt lnsotite de acte ideomotorii;
reprezentarea poate fi transpusa mintal In alte contexte, rara ca acest lucru sa perturbe
d. apar dupa varsta de 7-8 ani.
cunoa~terea;
d. reprezentarea furnizeaza o imagine bogata In continut a insu~irilor concrete
~icaracteristice ale obiectelor ~i fenomenelor In absenta actiunii directe a acestora
39. in functie de analizatorul dominant implicat in producerea lor,
asupra analizatorilor. reprezentarile pot fi:
a. reproductive sau anticipative;
34. Generalizarile cuprinse in reprezentare reprezinta un pas important b. generale sau individuale;
in trecerea spre: c. vizuale, auditive sau chinestezice;
a. notiune; d. voluntare sau involuntare.
b. aptitudine;
c. rationament; 40. Care dintre u.rmatoarele enunturi este fats?
d. interese. a. reprezentarea este inferioara perceptiei prin faptul ca este fragmentara ~i
instabila;
35. Reprezentarea furnizeaza o imagine: b. In reprezentare sunt implicate mecanisme verbale;
a. unitara dar schematica a lnsu~irilor abstracte ale obiectelor ~i fenomenelor; c. imaginile anticipative se refera la mi~cari care nu au fost anterior percepute;
b. unitara a insu~irilor concrete, de detaliu, ale obiectelor ~i fenomenelor in d. Jean Piaget a studiat reprezentarile reproductive ~i anticipative in legatura cu
absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor; parcurgerea stadiilor de dezvoltare a inteligentei.
c. unitara ~i schematica a insu~irilor concrete ~i caracteristice ale obiectelor ~i
fenomenelor in conditiile actiunii directe a acestora asupra analizatorilor;
d. unitara ~i schematica a lnsu~irilor concrere ale obiectelor ~i fenomenelor In
absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
PSIHOLOGIA PRIN SlNTEZE ~I GRILE I 59

./
.4. Caracterul finalist: demersurile gandirii sunt fndreptate spre un scop bine
defi11it (rezolvarea de probleme, luarea deciziilor).

Definitie: Gondirea este procesul cognitiv superior de procesare a insu~irilor


GANDIREA esen/iale, necesare ~i legice cu ajutorul unor opera/ii abstract -formale in vederea
intelegerii, expliciirii ~i predic/iei unor rela/ii cauzale din realitate ~i a elaboriirii
unorconcepte, no/iuni, teorii, sisteme cognitive, ca modele mintale.
Planyl lectiei
I. Gandirea ca proces cognitiv superior
II. Caracteristicile gandirii
III. Gandirea ca sistem de operafii
III. Gandirea ca sistem de operapi (latura operaf ionala)
IV. Gandirea ca sistem de notiuni
a. Analiza ~i sinteza superioaralra/ionalii: sunt operatiile gandirii prin care se
V. Gandirea ca proces de 'intelegere ~i rezolvare deprobleme
realizeaza, in plan mintal, cu ajutorul simbolismului verbal, descompuneri, separari,
VJ. Rolul gandirii in sistemul psihic uman
disocieri ale unor obiecte ~i fenomene in parti componente ~i apoi reunirea !or, uneori
Vll. Tipologia gandirii
dupa o alta schema, cu scopul generarii de informatii noi.
b. Comparafia este operatia gandirii prin care alaturam In plan mintal doua
sau mai multe obiecte cu scopul stabiliri i asemanarilor ~i deosebirilor, In baza unui
I. Gandirea ca proces cognitiv superior criteriu clar formulat.
_ c. Abstractizarea este operatia predominant analitica, prin care gandirea retine
Gandirea este: ceea ce este esential pentru o categorie de obiecte ~i elimina ceea ce este inramplator,
• procesul psihic cognitiv superior, logic, care se desra~oara in plan mintal, accidental.
intern, subiectiv ~i folose~te concepte, judecati, rationamente, operatii cognitive cu g. Generalizarea este operatia gandirii predominant sintetica prin care ins~irile
ajutorul carora realizeaza o procesare profunda a realitatii; esentiale ~i generale retinute prin operatia de abstractizare sunt extinse la o clasa,o
• mecanism psihic informational-operational de prelucrare superioara a categorie de obiecte, fenomene, relatii.
informatiilor, alaturi de memorie ~i imaginatie. e. Jnduc/ia $i deducfia descriu evolutia gandirii pe verticala cunoa~terii.
• Inductia organizeaza datele observatiei ~i le claseaza sub fonna de concepte.
• Deductia pome~te de la premise demonstrate ca adevarate ~i deriva imp! icatiile
TI. Caracteristicile gandirii: acestora (silogismul).

1. Caracterul procesual: gandirea se desra~oara pe verticala cunoa$terii(ca


proc<es ascendent ~i descendent) ~i pe axa timpului (intre trecut, prezent ~i viitor). IV. Gandirea ca sistem de notiuni (latura de confinut)
2. Caracterul mijlocit: gandirea este mijlocitii de procesele senzoriale ~i de Notiunea (conceptul) este unitatea informationala de baza a gandirii, un construct
cuno~tintele
stocate In memorie $i care sunt vehiculate cu ajutorul limbajului. mintal fixat prin cuvant.

3. Caracterul abstract/formal: in gandire facem abstrac/ie de ceea ce e~te Clasificarea conceptelor dupa criteriul esentialitatii ~i necesitatii:
considerat a fi neimportant ~i ne concentram asupra a ceea ce este important. • Conceptele empirice integreaza trasaturi concrete, particulare, accidentale
Caracterulformal se refera la faptul ca gandirea se ghideaza dupa regul i, norme ~i neesentiale.
~i legi ale logicii. • Conceptele ~tiintifice se achizitioneaza prin asimilarea de cuno~tinte $tiintifice,
sistematizate.
60 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 61

Gandirea extrage ~i prelucreaza invarianti cognitivi pe care 'ii sistematizeaza 'in • Noutatea problemei
clase de obiecte, categorii, fenomene, concepte. • Dificultatea problemei
• Modul de formulare a problemei
• Ambianta
V. Gandirea ca proces de intelegere ~i rezolvare de probleme • Starea emotionala
• Motivatia
(Iatura functional-permanenta, domeniul performanpal de realizare
• Oboseala intelectuala
a gandirii)

a. Mecanismele intelegerii:
• intelegerea realizata ca un cuplaj informational
VI. Rolul gandirii in sistemul psihic uman
• intelegerea realizata ca un sistem asociativ
Gandirea ocupa un Joe central 'in sistemul psihic uman deoarece:
• Analogia
• Este procesul de cunoa~tere de rangul eel mai 'inalt, care asigura patrunderea
b. Rezolvarea de probleme in esenta Jucrurilor;
• Asigura intelegerea relatiilor logice dintre Jucruri, expl.icarea ~i interpretarea
Problema este un obstacol cognitiv fn relafiile dintre subiect $i lumea sa, o
lor ~i face posibila rezolvarea problemelor complexe;
dificultate teoreticii sau practicii, o lacuna a cunoa$ferii, o situafie fafii de care
• Se bazeaza pe celelalte functii ~i disponibilitati ale subiectului;
subiectul nu are un riispuns elaborat.
• Aqioneaza ca un adevarat mecanism de comanda ~i control asupra celorlalte
Asumarea sarcinii de a depa~i obstacolul ~i demersurik racute 'in acest scop
procese psihice (perceptie, memorie, vointa, afectivitate, motivatie);
contureaza domeniul rezolviirii problemelor.
• Trasaturile ~i funqiile con~tiintei l~i gasesc expresia !or cea mai 'inalta in
structura ~i dinamica gandirii.
Strategii de rezolvare a problemelor
(""

• Strategia algoritmica se folose~te In rezolvarea problemelor bine definite,


cu cerintele clar formulate; consta 'intr-un set de formule de lucru standardizate care VII. Tipologia gandirii
conduc
r
la un rezultat unic.
• Strategia euristica se folose~te pentru rezolvarea problemelor slab definite, I. Pe baza raportului analitic-sintetic, vorbim despre:
cu cerinte vag formulate; reune~te procedee menite sa duca la descoperire ~i inventie. a. Gandire analit1cii, centrata pe detalii, pe disocieri succesive;
b. Gandire sinteticii, concentrata pe ansamblu, pe sistem, pe 'intreg.
Etapele procesului rezolutiv 2. Pe baza raportului concret (intuitiv)-abstract (formal):
a) Gandire intuitiv-concreta, care se bazeaza pe imagini, scheme figurale,
• Punerea (reformularea problemei), astfel 'inciit sa fie evidentiate posibilele perceptii, reprezentari;
legaturi 1ntre cunoscut ~i necunoscut; b) Gandire abstract-formalii, care prezinta capacitatea de a opera in sfera
• Formularea ipotezelor asupra solutiei ~i asupra procedeelor de rezolvare ~i structurilor logico-simbolice, desprinse de suportintuitiv.
constituirea modelului rezolutiv; 3. in functie de tipul de orientare:
• Testarea ipotezelor: este etapa executiva, de solutionare efectiva a problemei a) Gandire dive1gentii, care lasa Jibera imaginatia, intu1t1a, creat1V1tatea,
~i obtinerea solutiei; multiplica ipotezele ~i solutiile; ea poseda flexibilitate, fluiditate ~i originalitate;
• Verificarea rezultatului obtinut. b) Gandire conve1genta care este unificatoare, sinteticii, tinde sa reduca diversitatea
la unitate; este pregnant folosita 'in fonnarea notiunilor ~i In descoperirea unor legi
Factorii care influenteaza rezolvarea de probleme: generale pe baza corelarii datelor dintre observatiile cotidiene ~i cele experimentale.
• Presiunea timpului
62 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 63

c. este dirijata de legi, reguli, norme ~i principii;


d. opereaza direct asupra realitati i.
Grife
7. Caracterul finalist al gandirii consta in faptul ca:
1. Gandirea face parte din categoria: a. aceasta este mijlocita de experienta perceptiva;
a. activitatilor psihice; b. urmare~te elaborarea unor explicatii ~i raspunsuri la situatiile problematice;
b. insu~irilor psihice; c. permite generalizarea invariantilorcognitivi la o lntreaga categorie deobiecte;
c. proceselor psihice; d. este o gandire probabilista.
d. conditiilor psihice de facilitare a proceselor psihice.
8. Procesarea ascendenta:
2. Conform psihologiei contemporane, gandirea este un mecanism psihic: a. este un demers de tip deductiv;
a. informational-operational de prelucrare primara a informatiei; b. este dirijata de legi, reguli, norme ~i principii;
b. informational-operational de prelucrare superioara a informatiilor; c. este modul natural de evolutie a gandirii umane;
c. reglator; d. este o evolutie a gandirii realizata prin lnvatare.
d. integrator.
9. Procesarea descendenta:
3. Printre trasaturile gandirii, putem identifica: a. este un demers de tip inductiv;
a. caracterul procesual, nemij locit, abstract-formal ~i finalist;
b. este dirijata de datele observatiei ~i de experientele individului;
b. caracterul procesual,11emijlocit, abstract-formal ~i adaptativ;
c. este modul natural de evolutie a gandirii umane;
c. caracterul procesual, mijlocit, abstract-formal ~i finalist;
d. este o evolutie realizata prin lnvatare, instructie ~colarii, educatie.
c. caracterul spontan, nemijlocit, abstract-formal ~i adaptativ.
10. Dupa modul in care satisfac criteriile esenpalitapi ~i ale necesitatii,
4. Gandirea este procesul cognitiv logic:
nopunile pot fi:
a. prin intermediul caruia reflectam relatia subiect-obiect sub forma detrairi;
b. care consta in intiparirea, pastrarea ~i reactualizarea informatiilor; a. concrete ~i abstracte;
c. de elaborare de imagini ~i proiecte noi, pe baza combinarii ~i transformarii b. empirice ~i ~tiintifice;
experientei; c. vide ~i nevide;
d. de procesare a lnsu~irilor esentiale, necesare ~i legice ~i elaborare a notiunilor, d. particulare ~i generale.
teoriilor, s istemelor cognitive.
11. Faptul ca gandirea ne permite sa gasim solutii la problemele cu care ne
5. Evolutia gandirii pe verticala cunoa~terii: confruntam exprima:
a. se refera la selectarea informatiilor tot mai "sarace" In continut, dar cu un a . caracterul formal al gandirii;
grad de generalitate tot mai ridicat; b. caracterul mijlocit al gandirii;
b. consta In selectarea informatiilor semnificative din mediu; c. caracterul finalist al gandirii;
c. urmare~te elaborarea unor explicatii ~i raspunsuri la situatiile problematice; d. caracterul procesual al gandirii.
d. evolueaza in sens ascendent ~i In sens descendent in modul ~i nivelul de
procesare a informatiei. 12. La baza piramidei conceptelor seafla:
a. conceptele empirice;
6. Caracterul mijlocit al gandirii consta in faptul ca: b. conceptele ~tiintifice;
a. utilizeaza strategii algoritmice ~i euristice; c. trebuintele biologice;
b. opereaza cu informatiile furnizate de procesele cognitive senzoriale; d. motivele.
64 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE 65

19. Operatiile gallldirii actioneaza:


13. Conceptele empirice: a. In mod independent unele de altele;
a. sunt rezultatul procesarii descendente; b. In cupluri operatorii ce se completeaza reciproc;
b. uzeaza de limbajul ~tiintific, de specialitate; c. In baza caracterului !or lnnascut;
c. au un grad scazut de generalitate; d. la persoanele aj unse la maturitate.
d. se situeaza In varful piramidei conceptelor.
20. Analiza, ca opera tie a gandirii, este:
14. Conceptele ~tiintifice: a. procesul prin care ne concentram asupra unor Jucruri, ignorandu-le pealtele;
a. se achizitioneaza prin experienta personala, concret-intuitiva; b. precedata de un demers anticipativ ~i de o schema de lucru;
b. integreaza ~i condenseaza lnsu~iri universal valabile pentru o categorie de c. rezistenta intema resimtita de individ In desra~urarea unei activitati;
fenomene; d. anticipata de sinteza rationala.
c. sunt instabile ~i se restructureaza in timp;
21. Analiza ~i sinteza de tip logic:
d. tind sa se transforme In convingeri pe care le aparam.
a. se desra~oara lntr-un plan concret-intuitiv;
b. sunt mediate de imaginile di n perceptie;
15. In urma acumuliirii ~i sistematizarii experientei concret-intuitive intr-o
c. sunt mediate prin cuvant ~i alte sisteme de semne;
maniera ascendenta obtinem:
d. presupun raportarea la un criteriu.
a. concepte ~tiintifice;
b. perceptii; 22. Finalitatea operatiilor de analiza ~i sinteza consta in:
c. reprezentari individuale; a. elaborarea unui model mintal al obiectului supus analizei;
d. concepte empirice. b. formularea unei solutii la problema cu care ne confruntam;
c. evidentierea asemanarilor ~i deosebirilor esentiale dintre obiecte;
16. Categoriile de baza sunt reprezentateprin: d. formularea unei concluzii adevarate din premisele adecvate.
a. prototipuri;
b. notiuni; 23. Procesarea ascendenta utilizeaza ca instrumente de baza operatiile de:
c. j udecati; a. analiza, sinteza, inductie ~i deduqie;
d. rationamente. b. comparatie, abstractizare ~i generalizare;
c. abstractizare, generalizare, sinteza rationala;
17. Afirmat)a "Notiunea este intotdeauna genera la, dar se situeaza la diferite d. analiza, sinteza, comparatie.
niveluri de generalitate":
a. este lntotdeauna adevarata; 24. Operafia cea mai complexa a gandirii, care are un caracter formal, este:
b. este intotdeauna falsa; a. comparatia;
c. depinde de varsta individului; b. generalizarea;
c. este adevarata numai pentru notiunile concrete. c. abstractizarea;
d. deductia.
18. Operatiile gandirii sunt:
a. instrumente psihice innascute; 25. Modalitatea de opera re specifica abstractizarii est:e operatia de:
b. activitati perceptive intentionate; a. reunire;
c. instrumente psihice dobiindite; b. lmpartire;
d. fenomene psihice primare. c. integrare;
d. selectare.
66 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 67

26. Legea efectului, descoperita de Thorndike, afirma ca: c. punerea problemei $i rezolvarea acesteia;
a. inductia organizeazii date le observatiei; d. aglutinarea, empatia $i analogia.
b. o aqiune urmata de e$eC tinde sii se consolideze;
c. o actiune urmata de e$ec tinde sa fie abandonata; 33. Mecanismul analogiei:
d. o problema poate fi rezovata prin intuitie. a. ne perrnite sa construim lanruri asociative lntre cuno$tinte, procedee de lucru,
scheme de aqiune, care conduc la lntelegere;
27. Domeniul in care se releva performantele gandirii este: b. se realizeazii ca un proces de negociere lntre subiect $i obiect, In urma ciiruia
a. procesul comunicarii; poate rezulta o intelegere de grade diferite;
b. procesul rezolvarii problemelor; c. are urrnatoarele forrne de baza: asemiinarea, coexistenta spatiala $i succesiunea
c. stocarea informatiilor; temporala, contrastul;
d. reactualizarea inforrnatiilor. d. presupune lntelegerea unui fenomen nefamiliar In relatie cu un fenomen
familiar.
28. Atunci cand problema $i cerintele ei sunt vag formulate, rezolvarea impune:
a. strategii algoritmice; 34. Cel mai adesea, problema este definita ca:
b. strategii euristice; a. experiment mintal privind indeplinirea fictivii a dorintelor;
c. gandire convergenta; b. transpunere imaginara in plan perceptiv, intelectiv sau afectiv in altceva, astfel
d. silogism . inciit sa putem descoperi noi aspecte $i intelesuri;
c. situatie fata de care repertoriul subiectului nu este suficient, bre::?ii de cuno::?tere;
29. Mecanismele intelegerii sunt:
d. o stare de necesitate a organismului, care ne orienteazii $i dirijeaza
a. cuplajul informational, sistemele asociative $i analogia;
comportamentul.
b. analiza $i sinteza superioara, comparatia $i abstractizarea;
c. euristica, algoritmica $i analogia;
35. Strategia euristica exprima:
d. induqia, deduqia $i rezolvarea de probleme.
a. discordanta 'intre problema, mijloace $i solutie;
30. Punerea problemei: b. conflict de interese;
a. este o fazii In care se lucreaza sintetic; c. formule de lucru standardizate;
b. contine $i o predictie asupra modalitiitii de rezolvare; d. motivatie extrinseca.
c. este o faza in care strategia de rezolvare nu prezinta importanta, urmand sa
fie definitivatii pe parcurs; 36. Etapele procesului de rezolvare a problemelorsunt:
d. este faza care necesitii numai gandire reproductiva. a. analiza problemei $i sinteza mintalii a acesteia;
b. punerea problemei $i rezolvarea acesteia;
31. Cuplajul informational poate fi: c. reformularea problemei $i formularea ipotezelor;
a. complet, incomplet sau absent; d. rezolvarea problemei $i verificarea solutiei.
b. dupaasemiinare,dupadeosebiresaudupacoexistentaspatialii$i succesiunetemporalii;
c. independent de experienta anterioara a subiectului; 37. ldentificati afirmatia falsa:
d. implicat In situatiile obi$nuite, cotidiene, care ne solicitii deprinderile $i a. rezolvarea de probleme este un proces de lnvatare;
obi$nuintele formate. b. rezolvarea de probleme permite formarea de modele (matrite) rezolutive:
c. rezolvarea de probleme stimuleaza memorarea logica;
32. Printre formele de baza ale asocierii precizam: d. activitatea de rezolvare de probleme are efecte mai importante In planul
a. cuplajul informational; creativitatii decat punerea de noi probleme.
b. asemanarea, succesiunea temporala $i contrastul;
68 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

38. Demersul de tip inductiv al gandirii aparfine:


a. procesarii ascendente;
b. procesarii descendente;
c. gandirii ca sistem de operatii; MEMO RIA
d. strategiilor algoritmice.

39. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la gandire este corect: Planul lectiei
a. procesarea descendenta este dirijata de datele observatiei ~i experienta I. Definire ~i caracterizare generata
individului; II. Procesele ~i formele memoriei
b. cu cat starea finala a problemei este mai bine specificata, cu atat problema III. Factorii ~i legile memoriei
necesita mai multe strategii euristice de rezolvare; IV. Diferentele irndividuale ~i calitatile memoriei
c. prin conceptualizare, gandirea elaboreaza modele mintale ale realita!ii; V. Memorie ~i uitare
d. analogia este operatie a gandirii.

40. Conform psihologului elvetian Jean Piaget, inductia: I. Definipe: Memoria este procesul psihic cognitiv superior care constii In
a. duce In eroare datele observatiei; intipiirirea, stocarea (ioiistrarea) ~i reactualizarea informa/iilor.
b. dezorganizeaza datele observatiei;
c. claseaza datele observatiei sub forma de concepte;
d. poate sa nu apeleze la datele observatiei. Caracterizare generala:

• Memoria umana cunoa~te cea mai complexa organizare ~i ierarhizare,


semnificatia sociala a obiectelor devenind esen!iala;
• Este o capacitate absolut necesara, rara de care viata omului ar fi, practic,
imposibila;
• Asigura continuitatea vietii psihice, legand experi entele anterioare de cele ce
vor urma;
• Se afta In stransii interaqiune ~i interdependenta cu toate celelalte procese ~i
capacitati psihice, influentandu-le ~i fiind influentata de ele;
• Continutul informational al memoriei este trecutul ca trecut, lnsa !inand cont
de conditiile schimbate ale prezentului.
Caracteristici ale memoriei:
- este activa: faptele memorate sufera modificari importante: reorgamzan,
sistematizari, reconstrucµi; este un mecanism psihic structurant, constructiv, chiar creativ;
- este selectiva: omul retine ~i actualizeaza numai o parte din inforrnatii (cele
care prezinta semnificatie);
- este situafionali.i (contextuala) : este inftuentata de particularitaple de ti mp ~i
spatiu ale situatiei ~i de starea subiectului;
- este relativjidehl:' memorarea ~i reactualizarea se fac cu oarecare aproximape,
deoarece intervin: caracterul activ al memorarii ~i pastrarii, trasMurile de personalitate
ale individului ~i uitarea;
70 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE j 71

- este mijlocitii: rolul de mijlocitor poate fi indeplinit de un obiect sau de un • este superioara memorarii mecanice prin: autenticitate, economicitate,
cuvant, un gand, o acfiune psihica intema; rroductivitate;
- este logicii/rafionalii $i sistemicii, deoarece presupune intelegerea celor • asigura o invatare autentica, utilizabila in practica.
memorate ~i actualizate, organizarea materialului memorat dupa criterii de
semnificatie, de asemanare-contrast, de subordonare ~i incluziune. Toateformele de memorie sun! utile infancfie de condifiile $i solicitiirileconcreze.

2. Pastrarea: este procesul memoriei care consta in retinerea (stocarea sau


II. Procesele si formele memoriei conservarea) pentru un timp mai scurt sau mai indelungat a celor memorate.
'
1. Memorarea: este procesul de intiparire (fixare, engramare) a inforrnatiilor Formele pastrarii in functie de durata:
dobandite, a experientei.
a. Pastrare de scurta durata : pana la 8-10 minute; ne ajuta sa operam cu
A)Forme de memorare in functie de prezenta intentiei: informati ile curente ata ta ti mp cat este necesar.
a. Memorarea involuntarii (neinten{ionatii) b. Pastrare de lunga durata: de la 8-1 0 minute, pana la saptamani, !uni, ani;
• se real izeaza rara sane propunem sa memoram, Iara sa facem un efort special cuprinde totalitatea informatiilor receptate care pot fi pastrate timp indelungat.
~i tara sa folosim mijloace mnemotehnice;
• are caracter nesistematic; 3. Reactualizarea: se refera la aducerea la suprafafa a informatiilor memorate
~i pastrate, in vederea utilizarii !or.
• depinde de particularitatile stimulului ~i de activitatea subiectului; ..
• dureaza putin, deoarece trece repede in forma intentionata a memorarii; Formele reactualizarii:
• joaca un rol important in achizitionarea experientei noastre de viata; a. Recunoa~terea
• dispune de activism ~i selectivitate; • se realizeaza in prezenta obiectului;
b. Memorarea voluntarii (intenfionatii} • este mai simpla, presupunand procese de perceptie (suprapunerea modelului
• presupune prezenta scopului ~i a efortului voluntar; actual peste modelul aftat in min tea subiectului).
• este organizata, sistematica, productiva; b. Reproducerea
• face ape! la o serie de mijloace de memorare; • se realizeaza in absenta obiectului;
• este mai complexa, implicand procese de gandire (compararea mintala a
• depinde de particularitatile activitatii;
• este necesara in activitatile grele, monotone, neinteresante. modelelor ~i extragerea celui optim).

B)Forme de memorare in functie de prezenta 'intelegerii: fntre formele memoriei existii o stransii interacfiune: condifiile memoriirii .$i
piistriirii in.fiuen/eazii $i confinutul reactualiziirii.
a) Memorare mecanicii
• se realizeaza prin simpla repetare a materialului;
• duce la o invatare formala, !ara 'intelegerea continutului logic;
• pe moment poate ti eficienta, dar pe terrnen lung este ineficienta; III. Factorii ~i legile memoriei
• este necesara, uneori, in functie de materialul de memorat, cand acesta nu
se preteaza la prelucrari ~i organizari logice ( de ex: numere de telefon, nume de Eficienta memoriei este inftuentata de factori care tin de:
persoane, date); • particularitiifile materialului de memorat: natura, organizarea, volumul, gradul
• trebuie combatuta daca materialul are un continut logic. de familiaritate, modul/timpul/situatia de prezentare a materialului, Jocul ocupatde
b. Memorare logicii material in structura activitatii subiectului;
• se bazeaza pe intelegere, pe dezvoltarea gandirii ~i a operati ilor ei; • caracteristicile ambianfei: aceasta poate fi stimulatoare, inhibitoare sau
indiferenta;
72 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 73

• subiect: experienta anterioara, starea de sanatate, tipul de activitate nervoasa sub forma confabufafiei, (reproducerea unor evenimente ireale pe care subiectul
superioara, motivatie. cons idera ca le-a lnvatat candva) $i In sfera recunoa$terii perceptive, sub forma
fenomenelor " deja vu, deja conu ";
Legile memoriei
Se memoreazii mai bine materialul: • Promptitudinea se refera la rapiditatea fixarii $i i'ncadrarea In tirnp util a
• cu care subiectul opereaza activ; reactualizarii;
•care constituie scopul actiunii, decat eel ce reprezinta mijloc; • Completitudinea reftecta raportul cantitativ, de volum, dintre materialul
• apropiat de experienta anterioara a subiectului; memorat ~ i eel reprodus la momentul dat.
• ce corespunde intereselor subiectului;
• care este asociat cu stari afective, chiar dezagreabile. Aceste calitiifi potfi educate.

Ace~ti factori acfioneazii concomitent, astfel fncat materialele structurate,


familiare ~i semnificative pentru subiect sere/in mai UjOr chiar dacii au un volum V. Memorie ~i uitare
mai mare, decal materialele reduse ca volum, dar nestructurate, nefamiliare, lipsite
de semnificaf ie. • Uitarea este un fenomen natural, normal ~i relativ necesar.
• in raport cu rnernoria, care urmare~te retinerea informatiilor, uitarea este un
fenomen negativ, lnsa In raport cu necesitatile practice, ea este un fenomen pozitiv,
IV. Diferente
, individuale si
, calitatile
' memoriei contribuind la echilibrarea sistemului cognitiv al individului.
• Formele uitarii: uitarea totala; uitarea partiala; lapsusul (u itarea de moment).
Memoria se organizeazii ~i se specializeazii: • Cauzele uitarii pot fi: stari ale subiectului (oboseala, sum1enaj , anxietate) sau
• la nivelul proceselor memoriei (memorare U$Oara sau grea, pastrare de scurta insuficienta sau proasta organizare a lnvatarii (subi'nvatarea sau supra'invaiarea).
sau lunga durata, actualizare rapida sau cu dificultati);
• la niveluf organelor de simf (memorie senzoriala: vizuala, auditiva, olfactiva, Teorii ale uitarii:
etc.); a. Teoria ~tergerii urmelor: sunt uitate informatii neutilizate o perioada mare
• la nivelul confinutului activitiifii psihice: memorie verbal-logica, memorie de timp;
imaginativa, afectiva, motorie, declarativa, procedurala, semantica sau episodica). b. Teoria interferentei: uitarea este provocata de efectele negative pe care le
Diferentele se datoreaza unor predispozitii i'nnascute $i experientei de viata a au cunostintele 'invatate unele asupra altora (interferenta retroactiva ~ i interferenta
individului. proacti va):
c. Teoria uitarii motivate: sunt uitate evenimente asociate cu evenimente
Calitatile memoriei neplacute, dureroase sau amenintatoare, prin refulare (S . Freud).
• Volumul memoriei: cantitatea de material pe care II retinem, pastram, • Ritmul uitarii: t:.itarea este mare imediat dupa i'nvatare ~i apoi ritmul scade,
reactual izam; devenind aproape stagnanta (Ebbinghaus).
• Elasticitatea (mobilitatea sau supletea memoriei): capacitatea de a acumula • Combaterea uitarii se poate face prin:
cuno$tinte noi, a le organiza, a le uita pe cele necorespunzatoare; a. eliminarea cauzelor care due la uitare;
• Rapiditatea intipariri: engramarea se realizeaza repede, cu economie de b. manipularea factorilor memoriei;
efort $i repetitii; c . repetarea optimii a materialului (o repetitie optima nu trebuie sa depa$easca
• Trainicia pastrarii: cele memorate sunt conservate corect o perioada 50% din numarul initial de repetitii necesare i'nsu~irii materialului).
i'ndelungata de timp;
• Exactitatea (fidelitatea) reactualizarii: gradul de corespondenta i'ntre
materialul memorat $i materialul reprodus; infidelitatea memoriei se poate manifesta
74 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 75

c. organizarea ~i structurarea materialului memorat demonstreaza legatura


me-moriei cu procesele afectiv-motivafionale;
Grile d. caracterul mijlocit, logic/rational ~i con~tient al memoriei justifica lncadrarea
ei In categoria proceselor logice.
l. Memoria face parte din:
a. procesele psihice reglatorii, alaturi de vointa ~i afectivitate; 7. Memorarea intentionata intra In functiune mai ales atunci cand avem
b. procesele psihice superioare, alaturi de gandire ~i limbaj; de lndeplinit activitati:
c. procesele cognitive senzoriale, alaturi de perceptii ~i reprezentari; a. facile;
d. procesele cognitive logice, alaturi de imaginatie ~i gandire. b. interesante;
c. impresionante;
2. Conform psihologiei contemporane, memoria este: d. monotone.
a. mecanism psihic informational-operational;
b. mecanism psihic stimulator- energizant; 8. Care dintre urmatoarele enunturi exprima rolul memoriei in ansamblul
c. mecanism psihic reglator;
vietii psihice:
d. mecanism psihic integrator. a. moduleaza tonusul muscular necesar pentru desra~urarea celorlalte procese
~i structuri psihice;
3. La nivelul memoriei se realizeaza:
b. asigura orientarea, selectivitatea ~i concentrarea con~tiinfei noastre asupra
a. o prelucrare primara a informatiei;
unor stimuli;
b. o prelucrare superioara a informafiei;
c. asigura autocontrolul ~i organizeaza activitatea In vederea atingerii scopului
c. stimularea ~i facilitatarea proceselor, activitatilor ~i insu~irilor psihice;
c. integrarea lnsu~irilor psihice In sistemul de personalitate. propus;
d. permite selectarea, asimilarea ~i sedimentarea influentelor exteme, oferind
4. Memoria este procesul psihic de: continuitate vietii psihice.
a. procesare a insu~irilor esentiale, necesare ~i legice ale realitatii;
b. elaborare a unor imagini ~i proiecte noi pe baza combinarii ~i transformarii 9. Procesele memoriei sunt:
experientei; a. engramarea, stocarea ~i memorarea;
c. codificare ~i transmitere a informafiei In cadrul unui grup; b. memorarea, stocarea ~i pastrarea;
d. intiparire, stocare ~i reactualizare a informatiilor. c. engramarea, pastrarea ~i reactualizarea;
d. fixarea, intiparirea ~i recunoa~terea.
5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu pot fi atribuite memoriei:
a. este un mecanism psihic structurant, constructiv, chiarcreativ; 10. Atributele voluntar/involuntar pot fi aplicate:
b. este o proprietate a tuturor sistemelor biologice vii; a. tuturor celor trei procese ale memoriei;
c. la om, semnificatia biologica a stimulilor este esentiala in dezvoltarea funqiei b. numai memorarii;
mnez1ce; c. numai recuno~terii;
d. la om, memoria are caracter logic, presupunand intelegerea celor memorate d. numai reproduceri i.
~i actualizate.
11. Memoria involuntara:
6. Identificati enuntul fals: a . are caracter pasiv, deoarece se realizeaza Ta.ra sane propunem in mod special
a. memoria este o capacitate psihica indispensabita, asigurand continuitatea sa memoram;
vietii psihice; b. joaca un rol important in achizitionarea unei mari parti din experienta noastra de via~
b. la om, funqia mnezica este legata de semnificatia sociala a obiectelor;
76 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 77

c. este lipsita de activism $i selectivitate; c. are caracter inteligibil;


d. este limitata la datele prezente. d. este organizata logic $i sistematic.

12. Ca durata, memorarea involuntara: 18. Diferenta dintre recunoa~tere $i reproducere consita In urmatoarele:
a. este de scurta durata $i de lunga durata; a. recunoa$terea se realizeaza neintentionat iar reproducerea numai intentionat;
b. de regula, este de scurta durata; b. recunoa$terea consta In scoaterea la iveala a celor memorate $i pastrate, pe
c. este lntotdeauna de lunga durata; cand reproducerea consta In realizarea de produse noi;
d. nu putem preciza durata sa. c. reproducerea se realizeaza In prezenta obiectului, pe cand recunoa$terea, In
absenta lui;
13. 0 persoana care retine cu u~urinta evenimente d e viata are o buna d. recunOa$terea presupune lndeosebi procese de perceptie, pe cand reproducerea
memorie: implica, in principal, interventia unor procese de gandire.
a. episodica;
b. verbal-logica; 19. Care dintre U1rmatoarele enunturi estefals:
c. senzoriala; a. reactualizarea se poate face sub forma de recunoa$tere $i reproducere;
d. semantica. b. formele reproducerii sunt recunoa$terea $i reactualizarea;
c. atat recunoa$terea cat $i reproducerea dispun de grade diferite de precizie;
14. Autenticitatea, economicitatea ~i productivitatea sunt caracteristice d. recunoa$terea ~i reproducerea dispun de forme voluntare $i involuntare.
memoriei:
a. logice; 20. Specializarea memoriei la nivelul proceselor memoriei se referala:
b. mecanice; a. intipari rea U$oara, pastrarea timp lndelungat $i reactua.l izarea fidela;
c. voluntare; b. memorie vizuala, auditiva, gustativa, olfactiva;
d. involuntare. c. memorie verbal-logica , memorie afectiva, memorie motorie;
d. memorie de scurta durata, memorie de lunga durata.
15. Despre memorarea mecanica putem afirmaca:
a. este numai aparent eficienta, de aceea trebuie combiituta in toate situatiile; 21. Mai bine se retin materialele:
b. ·poate fi utilizata cand materialul nu dispune de semnificatie sau operatiile a. structurate logic, fami liare, care aqioneaza pasiv asupra analizatorilor;
gandirii sunt insuficient formate; b. cu care subiectul opereazii activ, sunt organizate $i sunt scop al activitatii;
c. efectele ei sunt durabile In timp; c. structurate logic, care sunt mijloace pentru atingerea scopurilor, cat mai
d. asigura o invatare autenticii, utilizabila in practica. indepartate de experienta subiectului;
d. de di mensiuni medii, nestructurate, care sunt prezenta.te secvential.
16. Memorarea logica:
a. presupune intotdeauna prezenta scopului $i a efortulu: voluntar; 22. Pe parcursul vietii ~i existentei oamenilor, memoria:
b. are efecte numai pe termen scurt; a. se organizeaza $i se specializeaza, ceea ce face ca oamenii sa se asemene
c. are ca premise absolut necesare operatiile gandirii; lntre ei;
d. depinde de particularitatile stimulilor, ceea ce ii confera un caracter b. ramane neschimbata, datorita existentei predispozitiilor innascute;
nesistematic. c . duce la diferentieri lntre oameni, datorita predispozitiilor lnnascute ale
organelor de simt $i experientei de viata concrete a individului;
17. intelegerea celor memorate ~i actualizate este posibila deoarece memoria: d. poate fi foarte :outin educata.
a. are caracter activ;
b. are caracter selectiv;
78 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE j 79

23. Uitarea este: 29. Memoria vizuala reprezinta o forma a specializarii memoriei la nivelul:
a. un fenomen negativ indiferent de conditii; a. proceselor memoriei ;
b. un fenomen absolut necesar; b. organelor de simt;
c. un fenomen relativ necesar; c. continutului activitatii psihice;
d. un fenomen Inca nestudiat. d. proceselor afective.

24. Asemanarea memoriei umane cu o biblioteca se face pe baza: 30. Specializarea memoriei la nivelul continutului activitapi psihice se refera La:
a . conservarii; a. intiparirea u~oara, pastrarea timp indelungat ~i reactualizarea fidela;
b. analogiei; b. memorie vizuala, auditiva, gustativa, olfactiva;
c. generalizarii; c. memorie verbal-logica, memorie afectiva, memorie motorie;
d. deductiei. d. memorie de scurta durata, memorie de lunga durata.

31. Care din urmatoarele enunfuri este fals:


25. Care din enunfurile urmatoare este adevarat:
a. uitam atat informatii care nu ne mai sunt necesare, cat ~i informatii necesare;
a in raport cu memoria, care tinde sa pastreze informatiile, uitarea este un
b. pentru memorie sunt la fel de periculoase atat subinvatarea, cat ~i suprainvatarea;
fenomen pozitiv;
c. uitareaare un ritm mai accentuat cu catne indepartam mai mult de momentul lnvatfuii;
b. in raport cu necesitatile practice, uitarea este un fenomen negativ, deoarece
d. particularitatile de varsta ~i psihoindividuale inftuenteaza ritmul uitarii.
nici o informatie nu este de prisos;
c. intre memorie ~i uitare exista relatii dinamice, ele facilitandu-se sau
32. Cercetari referitoare la ritmul uitarii au fost efectuate de:
impiedicandu-se reciproc; a. A. Maslow;
d unele forme de memorare sunt necesare, altele nu. b. H. Ebbinghaus;
c. S. Freud;
26. Formele uitarii sunt: d. H.J. Eysenck.
a . intentionata ~i neintentionata;
b. voluntara ~i involuntara; 33. Dintre formele reactualizarii, cea mai complexa este:
c. totala, partiala, de moment; a. reproducerea, deoarece implica procese de gandire;
d. activa ~i pasiva. b. recunoa~terea, deoarece implica procese de perceptie;
c. lapsusul;
27. Fidelitatea este calitatea memoriei care exprima: d. interferenta.
a. gradul de precizie, corectitudine ~i acuratete a recunoa~terii ~i reproducerii;
b. cantitatea de unitati de memorare cu care putem opera; 34. Teoria ~tergerii urmelor explica uitarea prin:
c. capacitatea de a acumula cuno~tinte mereu noi ~i de a le reorganiz.a pe cele vechi; a. interferenta retroactiva;
d. trecerea treptata a memorarii voluntare in memorare involuntara. b. interferenta proactiva;
c. refularea informatiilor respective in incon~tient;
28. Faptul ca cele memorate sunt conservate pentru o perioada lndelungata d. neutilizarea informatiilor o perioada indelungata.
de timp reprezinta:
a. mobilitatea memoriei; 35. Teoria uitarii motivate i~i are originea in conceptia psihologului:
b. trainicia pastrarii; a. J. Piaget;
c. completitudinea pastrarii; b. H. Ebbinghaus;
d. volumul memoriei; c . S. Freud;
d. I. M. Secenov.
80 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

36. Una dintre legile memoriei afirma case refine mai binematerialul:
a. mai lndepartat de experienta anterioara a subiectului, fafa de eel familiar;
b. care reprezintli scop al activitafii, fata de eel ce este doar o conditie a realizarii ei;
c. dezagreabil, fata de eel agreabil sau indiferent;
d. care aqioneaza pasiv asupra analizatorilor. IMAGINATIA
'
37. l dentificati enuntul fals:
a. combaterea uitarii se poate face printr-un numar optim de repetitii;
b. un material cu volum mic este, de regula, mai bine retinut decat un material Planul lectiei
cu vol um mare; I. Definitia ~i carncterizarea procesului ~i produsului imaginativ
c. calitatile memoriei pot fi educate ~i modelate de-a lungul vietii; II. Formele principale ale imaginatiei
d. motivatia ~i afectivitatea nu pot influenta memoria. III. lmaginatia ca proces predilect al creativitatii

38. Gradul de precizie, corectitudine ~i acuratete al reactualizarii exprima I. Definitia ~i caracterizarea procesului ~i produsului imaginativ
o calitate a memoriei numita: Definitie: Imagina tia este procesul cognitiv complex de elaborare a unor
a. promptitudine; imagini ~i proiecte noi, pe baza combinarii ~i transformarii experientei.
b. independenta; Caracterizare generala:
c. fidelitate; • Imaginafia pennite omului sa-~i organizeze ~i proiecteze aqiunile, anticipand
d. elasticitate. drumul care va fi parcurs ~i rezultatele care vor fi obtinute.
• Datorita imaginatiei, omul poate sa-~i elaboreze mintal scopul ~i planul
39. Un elev care are nevoie de mai mult timp pentru a formula raspunsul activitatii, sa-~i reglezc: permanent aqiuni le, sa evite erorile ~i sa aiba mai mare
corect la o intrebare trebuie sa-~i cultive calitatea memoriei numita: eficienfa; poate interveni activ, transformativ ~i creativ in ambianta.
a. promptitudine; • Este specifica numai omului.
b. initiativa; • Apare pe o anumita treapta a dezvoltarii sale psihice, dupa ce au aparut alte
c. volum; procese ~i functii psihice care-i pregatesc dezvoltarea: reprezentarile, limbajul,
d. concentrare. inteligenta, memoria.
Relatia imaginatiei cu celelalte procese psihice:
40. Cercetarile au pus in evidenta faptul ca, pe termen Jung, se retin eel Imaginatia interactioneaza permanent cu toate procesele psihice, dar in primul
mai bine: rand cu memoria, gandirea ji limbajul.
a. cuvintele; • Memoria ofera imaginatiei material de combinare (reprezentari, idei, trairi
b. forma textuala a materialului; afective) ~i conserva produsele finale ale imaginatiei.
c. unitatile logice; • Gandirea ghideaza transfonnari le imaginative iar imaginatia participa la
d. tezele principale. elaborarea de ipoteze, la gasirea de strategii euristice ~i procedee de rezolvare a
problemelor.
• Mecanismele verbale sunt implicate in imaginatie deoarece cuvantul permite
evocarea selectiva a ideilor ~i reprezentarilor, punerea lor In relatie.
• Afectivitatea stimuleaza imaginatia, combinarea experientei anterioare intr-o
forma inedita, este o conditie activatoare ~i energizanta.
• Motivafia intretine o receptivitate crescuta pentru anumite elemente ale realului,
permite aducerea acestora In prim-plan, real izarea de noi Jegaturi ~i restructurari.
82 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 83

• Imaginatia este corelata lntr-un mod specific cu lntreaga personalitate: ll. Formele principale ale imaginatiei
experinta proprie de viata, orientarile dominante, temperamentul, caracterul care
ghideaza combinarile imaginative In produse specifice pentru fiecare om. Dupa prezenta intentiei ~i implicarea activa In actele imaginative, exista:
1. Forme involuntare:
Procedeele imaginatiei a. visul din timpul somnului
Un procedeu imaginativ este un mod de operare mintala ce presupune o b. reveria
succesiune mai mult sau mai putin riguroasa de compuneri, descompuneri, integrari
~i dezintegrari, care due la rezultate variabile cantitativ ~i calitativ. 2. Forme voluntare:
1. Aglutinarea consta In sinteza mentala a unor parti u~or de identificat, a. imaginatia reproductiva
apartiniind unor lucruri, fiinte, fenomene (sirena, robotul casnic, hidroavionul, etc.). b. imaginatia creatoare
2. Amplificarea sau diminuarea se refera la modificarea exagerata a proportiilor c. visul de perspectiva
sau dimensiunilor unei structuri initiale, obtiniindu-se un nou efect (Setila, Flamiinzila,
minicalculatorul, etc. ). Caracterizarea formelor imaginatiei:
3. Multiplicarea sau omisiunea constau In modificarea numarului de elemente
structurale, pastrandu-se identitatea acestora (Coloana Infinitului, balaurul cu ~apte 1. a . Visul din timpul somnului:
capete, Ciclopul). • consta lntr-o lnlantuire de imagini, emotii, reflectii ce apar In starea de somn
4. Diviziunea ~i rearanjarea constau In separarea unui obiect sau dispozitiv paradoxal;
In pafti componente ~i modificarea dispunerii acestora In spatiu (autoturisme cu • au caracter scenic;
motorul 1n fa!iJ. sau in spate). • pot fi declan~ate de dorintele ~i a~teptarile subiectului;
5. Adaptarea presupune modificarea unui obiect astfel ]neat sa corespunda mai • In timpul viselor se pot produce fenomene de reordonare ~i sistematizare a
bine unor cerinte (automobilul amfibie). informatiilor ce pot sprijini procesul de rezolvare a unor probleme.
6. Substituirea presupune lnlocuirea unui element cu altul, mai avantajos 1. b. Reveria:
(substituirea materialelor in costructii, a personajelor in arta, etc. ). • se produce in starea de veghe ~i de relaxare profunda in care imaginile se
7. Modificarea formei, volumului, culorii unor obiecte pentru a corespunde unor deruleaza intr-o directie fantezista $i subiectul le urmare~te pasiv sau poate interveni
noi cerinte se realizeaza frecvent In producerea bunurilor de consum sau a unor noi cu o u~oara dirijare a dorintelor.
soiuri de plante, de catre botani~ti (inodificarea structurii genetice). Rolul reveriei pentru subiect:
8. Schematizarea consta in seleqia unor trasaturi esentiale ale unui element ~i • reduce tensiunea psihica generata de anumite dorinte, printr-o indeplinire
eliminarea aspectelor secundare, nesemnificative (portretul-robot,!haqile geografice). fictiva a lor;
9. Tipizarea presupune identificarea ~i contopirea lntr-un personaj concret a •produce combinatii noi ~i originale ce pot fi valorificate in formele superioare
aspectelor comune unei categorii (o situatie tipica, un personaj literar tipic: ava.rul, ale imaginatiei;
politicianul demagog). • reveria de scurta durata poate stimula creativitatea;
10. Ana logia este o forma superioara de comparatie a doua obiecte, dintre care • reveria de lunga durata poate avea efecte negative asupra personalitatii,
unul este mai bine cunoscut. In baza trasaturilor comune, se pot trage concluzii impiedicand subiectul sa treaca la activitatea reala de satisfacere a dorintelor sale.
referitoare la insu~irile obiectului mai putin cunoscut (descoperirea structurii atomului 2. a. Imaginatia reproductiva:
prin asemanare cu cea a structurii sistemului solar). • este o forma activa, con~tienta ~i voluntara care consta in construirea mintala
11. Empatia consta in transpunerea imaginara in altceva sau altcineva In plan a unor realita!i existente in prezent sau in trecut, dar care nu pot fi percepute direct;
perceptiv, intelectiv, afectiv (identificarea actorului cu personajul). • este cu atat mai valoroasa, cu cat produsele ei se apropie mai mult de real;
• se realizeaza pe baza unor indicatii concrete, a unor schite sau a descrierilor
verbale;
84 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 85

• ea permite intelegerea unor realitati mai abstracte (la fizica, matematica,


chimie,) a evenimentelor istorice, fenomenelor geografice, operelor literare.
2. b. Imaginafia creatoare: Grife
• este fonna cea mai activi:i, complexa, voluntara; este orientata spre ceea ce
este posibil, ce tine de viitor, spre nou; 1. Imaginatia nu este:
• folose~te o combinatorica complexa, se desra~oara In mai multe faze, implica a. proces cognitiv logic;
intreaga personalitate, este sustinuta de motivatie ~i afectivitate; b. proces de elaborare de imagini ~i proiecte noi;
• produsele imaginatiei creatoare se caracterizeaza prin noutate, originalitate, c. in stransa legatura cu gandirea ~i memoria;
ingeniozitate, personalizare; d. proces psihic senzorial.
• este stimulati:i de interesul pentru nou, trebuin\ele de autorealizare, lncrederea
In posibilita\ile proprii, curiozitate, tendinta de a explora necunoscutul; 2. Fara imaginatie, omul:
a. ~i-ar elabora scopul ~i planul desra~urarii activiti:itii numai pe baza gandirii;
• este implicata In toate activitatile omului, favorizand aparitia ipotezelor,
inventarea cailor ~i mijloacelor de aqiune ~i ducand la noi rezultate; b. nu ~i-ar putea el2.bora mintal scopul ~i planul desra~uri:irii activiti:i\ii;
c. ~i-ar proiecta actiunile, anticipand rezultatele care vor fi obti~nute datorita vointei;
2. c. Visul de perspectiva:
d. ar interveni activ ~i creativ in ambian\a, deoarece dispune ~i de alte procese
• consti:i in proiectarea con~tienta ~i voluntara a drumului propriu de dezvoltare
cognitive.
in acord cu posibilita\ile personale ~i cu condi\iile ~i cerin\ele sociale;
• contribuie la formarea idealului de viata ~i la motivarea actiunilor curente, a
3. lmaginatia:
op\iunilor profesionale, de autoformare ~i autoeducare.
a. este inni:iscuti:i;
b. este comuna omului ~i animalelor;
III. Jmaginafia ca proces predilect al creativitatii c. este specifica omului;
d. se poate desra~ura Ia.ra a apela la experienta subiectului.
Pentru a crea, gandirea nu este suficienti:i; ea ne permite sa realizam construc\ii
logice, riguroase, rationale. Imaginatia, prin specificul ei, large~te campul cunoa~terii 4. La baza aparitiei ~i desfii~urarii imaginatiei se afta:
umane, inovand, inventand, generand noul. Jmaginatia interaqioneazi:i cu gandirea a. dezvoltarea reprezentarilor ~i achizitia limbaj ului;
convergenti:i ~i cu cea divergenti:i, pe care le completeaza ~i le depa~e~te. b. formarea personalitatii;
c. relatiile sociale;
Disponibilitatea imagina\iei pentru creatie se explica prin unnatoarele trasaturi: d. dezvoltarea temperamentului.
• prelucreaza un material cognitiv divers;
• valorifica toate combinatiile din sfera subcon~tientului ~i incon~tientului; 5. Despre relatia imaginatiei cu celelalte procese psihice se poate spune ca:
• dispune de procedee specifice pentru procesarea experientei anterioare ~i de a. se manifesta numai conjunctural;
o mare libertate de organizare ~i desra~urare a lor; b. se realizeaza in special cu memoria, gandirea ~i limbajul;
• este sustinuta de procese afectiv-motivationale; c. nu interaqioneaza cu afectivitatea;
• este legata de toate procesele ~i capacitatile psihice ~i de personalitate; d. la fel ca ~i voin\a, asigura depa~irea obstacolelor.
• Iocul central al imaginatiei in manifestarea personalitatii poate fi indeplinit
numai In condi!iile unei stranse legaturi cu gandirea, care Ii sustine, verifica ~i 6. Criteriul clasificarii formelor imaginatiei in voluntare ~i involuntare
evalueaza rezultatele ~i o fere~te de gre~eli ~i alunecari in fantezii inutile. evidentiazii:
a. rela\ia acesteia cu voin\a;
b. rela\ia acesteia cu motiva\ia;
c. implicarea mecanismelor verbale;
d. interactiunea speciala a imaginatiei cu afectivitatea.
86 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 87

7. Precizati care dintre urmatoarele enunturi este fats: 13. Procedeul imaginativ care a stat la baza realizarii bratului mecanic in
a. momentele de intense trairi afective sunt urmate de un maxim al productivitatii tehnica a fost:
imaginative; a. aglutinarea;
b. trairile afective pozitive, chiar slabe, sunt mai favorabile combinarilor b. diviziunea ~i rearanjarea;
imaginative deciit trairile afective negative, chiar daca sunt putemice; c. modificarea;
c. motivele intretin o receptivitate crescuta pentru anumite elemente ale realului, d. schematizarea.
stimuliind imaginatia;
d. imaginatia este corelata cu lntreaga personalitate. 14. Empatia:
a. este o transpunere imaginara in plan perceptiv, intelectiv sau afectiv in altceva
8. Despre combinatorica imaginativa nu se poate afirma ca: sau altcineva;
a. are rezultate variabile cantitativ ~i calitativ; b. presupune relevarea lnsu~irilor comune a doua obiecte ~i cunoa~terea unuia
b. este inedita, originala ~i aflata intr-o continua na~tere; prin comparatie cu celalalt;
c. se caracterizeaza prin varietatea procedeelor ~i prin libertatea de organizare a lor; c. consta In selectia numai a unor insu~iri ~i omiterea cu buna ~tiin\a a altora
d. este innascuta. pentru a servi mai bine activitatii;
d. este mai saraca la persoanele cu temperament coleric decat la cele cu
9. Personajul Harpagon din piesa Avarul a dramaturgului francez Moliere temperament flegmatic.
a fost creat prin procedeul imaginativ numit:
a. adaptare; 15. Reveria:
b. tipizare; a. este o forma a imaginatiei voluntare;
c. analogie; b. poarta ~i numele de vis dium;
d. empatie. c. dispune de control con~tient ~i voluntar;
d. are caracter haotic, absurd.
10. Procedeul ce a stat la baza creatiei imaginii sirenei se nume~te:
a. schematizare; 16. in urma explicatiilor profesorului de istorie, elevii construiesc mint al
b. substituire; imaginea razboaielor daco-romane. Acestea sunt manifestari ale:
c. analogie; a. memone1;
d. aglutinare. b. reprezentarii;
c. imaginatiei reproductive;
11. Modificarea dimensiunilor unei structuri initiate, obtinandu-se efecte d. imaginatiei involuntare.
noi, se nume~te:
a. diviziune ~i rearanjare; 17. Formele involuntare ale imaginatiei sunt:
b. amplificare ~i diminuare; a. imaginatia reproductiva, visul din timpul somnului, reveria;
c. multiplicare sau omisiune; b. visul de perspectiva ~i visul din timpul somnului;
d. schematizare. c. visul din timpul somnului ~i reveria;
d. brainstormingul ~i sinectica.
12. Modificarea numarului elementelor, pastrandu-se identitatea lor,
reprezinta procedeul numit: 18. Formele voluntare ale imaginatiei sunt:
a. diviziune ~i rearanjare; a. imaginatia reproductiva, imaginatia creatoare, visul de perspectiva;
b. amplificare ~i diminuare; b. imaginatia reproductiva, imaginatia creatoare, reveria;
c. multiplicare sau omisiune; c. reprezentarile reproductive, reprezentarile anticipative, visul de perspectiva;
d. schematizare. d. visul din timpul somnului, reveria, visul de perspectiva.
88 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE 89

19. Caracterul scenic ~i eel simbolic al unor vise este explicat de psihologi prin: 25. Printre factoirii care stimuleaza imaginafia creato.are se afla:
a. interventia gandirii In starea de somn paradoxal; a. interesul pentru nou;
b. asocierea viselor cu trairi afective, dorinte ~i a~teptari inhibate in starea de b. atentia postvoluntara;
veghe; c. gandirea convergenta;
c. capacitatea omului de a se deta~a de prezentul imedic.t; d. memoria Jogidt.
d. caracterul premonitoriu al viselor.
26. Printre caracteristicile imaginatiei putem enumera:
20. Visele a par in perioada somnului: a. permite cuno~terea trasaturilor esentiale ~i generale ale obiectelor ~i fenomenelor;
a.REM; b. se manifesta prin viteza de adaptare la lmprejurari noi;
b.NREM; c . exprima gradul de disponibilitate a individului pentru o categoric de sarcini;
c. dium; d. nu este posibil~L Tara 0 procesare a date)or initiale provenite di n experienta.
d. profund.
27. Aglutinarea consta in:
21. Reveria: a. analiza proceselor senzoriale;
a. stimuleaza creativitatea, de aceea se recomanda repetarea ~i prelungirea b. organizarea partilor u~or de identificat;
acestor momente; c. reactualizarea informatiilor;
b. este recomandata ca o cale de stimulare a motivatiei ~i vointei; d. experimentul mintal de lndeplinire fictiva a dorintelor.
c. stimuleaza creativitatea numai daca se manifesta pe termen scurt;
d. poate fi cu atat mai favorabila dezvoltarii personalitatii, cu cat se prelunge~te 28. Crearea unei noi structuri prin combinarea elementelor apartinand
mai mult. unor obiecte diferite este un procedeu imaginativ numit:
a. adaptare;
22. Care dintre urmatoarele afirmap.i despre imaginapa reproductiva este falsa: b. analogie;
a. este cu atat mai valoroasa, cu cat produsele ei se apropie mai mult de real; c. aglutinare;
b. este cu atat mai valoroasa, cu cat produsele ei se diferentiaza mai mult de real; d. anomie.
c. u~ureaza intelegerea unor realirati mai abstracte sau a evenimentelor istorice;
d. se realizeaza sub inftuenta unor schite sau indicatii ~i descrieri verbale. 29. Pentru a raspunde la 'intrebarea: "cum te vezi peste zece ani?":
a. sunt suficiente construqiile logice, rationale;
23. Proiectarea con~tienta ~i voluntara a drumului propriu de dezvoltare b. apelezi la imaginatia reproductiva;
corespunde: c. apelezi la reprezentare;
a. reveriei; d. combini imagini ~i idei, creand un vis de perspectiva.
b. imaginatiei creatoare;
c. visului "cu ochi deschi~i"; 30. Visul de perspectiva:
d. visului de perspectiva. a. se realizeaza sub influenta unor indicatii concrete, cum sunt indicatiile verbale
sau schitele;
24. Forma imaginafiei care folose~te combinatorica cea mai complexa este: b. este indicat sa se realizeze in acord cu posibilitatile persoanei ~i cerintele
a. imaginatia creatoare; sociale;
b. visul din timpul somnului; c. apare In starea de somn paradoxal;
c. visul de perspectiva; d. lntretine interesul ~i starea optima de atentie In lectura unei caf!i .
c. imaginatia reproductiva.
90 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 91

31. Produsul caracterizat prin noutate, originalitate, ingeniozitate ~i c. mecanism al lntelegerii;


personalizare este rezultatul: d. forma a atentiei.
a. imaginatiei creatoare;
b. visului din timpul somnului; 37. Visul din timpul somnului se aseamana cu reveria prin faptul ca:
c. revene1; a. ambele se produc In starea de somn;
d. imaginatiei reproductive. b. ambele se produc in starea de veghe;
c. ambele sunt forme ale imaginatiei voluntare;
32. Imaginatia este procesul predilect al creativitatii prin faptul ca: d. ambele sunt forme ale imaginatiei involuntare.
a. se caracterizeaza prin rigoare, prin respectarea stricta a unor reguli circumscrise
realului ~i rationalului; 38. Produsul imaginatiei se caracterizeaza prin:
b. interactioneaza cu gandirea ~i limbajul; a. noutate ~i originalitate fata de datele de la care se porne~te;
c. exploreaza necunoscutul, inexistentul, incredibilul, largind campul cunoa~terii b. caracter riguros ~i logic;
umane; c. fidelitate fa!ii de informatiile din experienta anterioara;
d. nu se lasa distorsionata de procese afectiv-motivationale. d. caracter abstract-generalizator.

33. Faptul ca imaginatia participa la gasirea unor strategii de rezolvare a 39. Stransa legatura dintre imaginatie ~i gandire este evidenta in faptul ca:
problemelor reftecta relatia acesteia cu: a. gandirea ~i imaginatia sunt procese cognitive logice;
a. motivatia; b. gandirea sustine, verifica ~i evalueazii rezultatele imaginatiei, ferind-o de
b. vointa; alunecari In fantezii inutile iar imaginatia se lmbina cu gandirea In actul complex
c. atentia; al creatiei;
d. gandirea. c. imaginatia este independenta de elementele socio-culturale;
d. gandirea dispune de operatii iar imaginatia de procedee specifice.
34. Care dintre urmatoarele enunturi exprima relatia dintre imaginatie ~i
motivatie? 40. Imaginatia confera personalitafii:
a. motivele lntretin o receptivitate crescuta pentru anumite elemente ale realului a. originalitate;
~i generarea de noi legaturi; b. receptivitate;
b. emotiile ~i sentimentele stimuleaza combinatorica imaginativa; c. stabilitate;
c. cuvintele permit evocarea selectiva a ideilor ~i reprezentarilor ~i punerea lor d. structuralitate.
In relatii noi;
d. memoria ofera imaginatiei materialul de combinare.

35. Ciclopul din mitologie ilustreza procedeul imaginativ numit:


a. aglutinare;
b. omisiune;
c. substituire;
d. modificare.

36. Analogia este un procedeu imaginativ, dar totodata ~i :


a. operatie a gandirii;
b. structura a motivatiei;
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~l GRILE I 93

a intregii sale dezvoltari psihice ~i umane; motivatia sensibilizeaza diferit persoana


la influenrele exteme.

II. Componentele motivafiei

MOTIVATIA a) Trebuintele sunt structuri motivationale bazale ~i fundamentale ale personalitatii,


' forJ:ele motrice cele mai putemice care reflecta echilibrul bio-psiho-social al omului
In condi!iile solicitarilor mediului extern.

Planul lectiei Clasificare:


I. Definitie, functii ~i roluri -trebuinte prim.are, care sunt innascute;
II. Componentele motivatiei -trebuinte secundare, care se forrneaza in decursul viefii .
III. Formele motivatiei Piramida lui Maslow cuprinde cinci categorii de trebuinte:
IV. Motivatie ~i performanta. Optimul motivational • Trebuinte biologice
• Trebuinte de securitate
I. Definitie, functii ~i roluri • Trebuinte de afiliere
• Trebuinte de stima ~i statut
Definitie: 'Motivafia este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care • Trebuinte de autorealizare
orienteazii ~i dirijeazii comportamentul pe directia satisfacerii lor. .
b}Motivele sunt reactualizari ~i transpuneri In plan subiectiv ale starilor de necesitate.
Conform clasificarii modeme, actuale, ea este mecanism stimulator energetic
•--Sunt mobilul care declan~eaza, sustine energetic ~i orienteaza actiunea;
alaturi de afectivitate.
•Cele doua segmente ale motivului sunt: segmentul energizant ~i eel directional.
Caracteristici generate:
• motivatia se refera la o serie de factori de stimulare ~i activare, sensibilizare "·
c), Interesele sunt orientari selective, relativ stabile ~i active spre anumite
selectiva ~i imbold, care permit realizarea activitatii; domeriii de activitate.
• cuprinde o categorie de stimuli intemi care determina comportamentul; • Implica organizare, constanta ~i eficienta.
• unele dintre structurile motivatiei, relativ simple ~i putine la numar, s-au format • in structura intereselor intra elemente cognitive, afective ~i volitive.
In decursul filogenezei ~i sunt innascute; cele mai complexe se formeaza In decursul
vietii individului. d) Convingerile sunt idei adanc implantate In structura personalitatii, putemic
Functiile motivatiei In sistemul psihic uman: traite afectiv, care impulsioneaza spre aqiune.
• functia de activare intema difuzii ~i de semnalizare a unui dezechilibru fiziologic • Sunt idei-valoare, idei-forJ:a, care intra in funqiune In imprejurari de alegere
sau psihologic; in acesta etapa apare starea de necesitate, dar nu se declan~eaza Inca sau conflict valoric ~i pot determina persoana sa actioneze chiar lmpotriva instinctului
aqiunea; este specifica trebuintelor; de conservare.
• functia de mobil sau factor declan~ator a aqiunilor efective; aceasta funqie
este specifica motivului, acesta fiind eel care declan~eaza actiunea; e)) ldealurile reprezinta proieqii ale individului In sisteme de imagini ~i idei
• functia de direqionare, care orienteaza ~i concentreaza atentia pe scop; prin care11 ghideaza intreaga existenta.
acestii funqie se imprima conduitei un caracter activ ~i selectiv; • In structura idealului se includ trei elemente: sensul si
, semnificatia
, vietii,
'
• functia de sustinere ~i energizare, care asigura men:inerea In activitate a scopul vietii, modelul de viata.
comportamentului declan~at pana la consumarea adecvata a starii de necesitate.
Prin funcpile sale, motivapa instigii, irnpulsioneazii, declan~eaza actiunea, iar acpunea, t) Qoncepfia des_pre lume ~i viata este forrnatiunea motivationala cognitiv-
prin intermediul conexiunii inverse, infl.uenteaza insa~i baza motivationala ~i dinamica ei. valoric!a de maxima generalitate ce cuprinde ansamblul parerilor, ideilor, teoriilor
Este o parghie importanta In procesul autoreglarii indiv:dului , o forJ:a motrica despre om, natura, societate.
94 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 95

Este o structura motivarionala globala cu rol strategic in orientarea comportamentului.


Grife
Efectele ce se pot manifesta in procesulfimcfionalitafii concrete a tipurilor motivafiei:
• Frustrarea 1. Motivatia face parte din categoria:
• Conflictul motivational a. proceselor cognitive superioare;
• Saturatia b. proceselor psihice reglatorii;
• Substitutia c. conditiilor care stimuleaza ~i faci liteaza procesele, activitatile ~i msu~irile psihice;
d. activitatilor psihice.
III. Formele motivatiei
2. Definim motivatia ca fiind:
• Motivatie pozitiva ~i motivatie negativa a. ansamblul stimulilor intemi care determina comportamentul;
Motivatia pozitiva este produsa de stimulari premiale; motivatia negativa este b. orientarea, selectivitatea ~i concentrarea co~tiintei noastre asupra unor stimuli intemi;
prodµsa de stimuli aversivi. c. orientarea, selectivitatea ~i concentrarea co~tiintei noastre asupra unor stimuli extemi;
• Motivatie intrinseca ~i motivatie extrinseca d. forrna de autoreglare con~tienta a conduitei.
Motivatia intrinseca i~i are sursa in nevoile ~i trebuintele subiectului, satisfacerea
ei se realizeaza prin insa~i indeplinirea aqiunii adecvate; motivatia extrinseca i~i 3. Despre motivatie se poate afirma ca:
are sursa generatoare in afara subiectului, activitatea desra~urata fiind doar mij loc a. ii determina pe om sa reactioneze cu intreaga Jui fiinta, generand efecte de
pentru un alt scop. atragere sau respingere;
• Motivatie cognitiva ~i motivatie afectiva b. este "cauza intema" a comportamentului, cu rol de autodeterminare;
Motivatia cognitiva i~i are originea in activitatea exploratorie a subiectului ~i c. este procesul psihic ce dispune de instrumente specializate;
i~i gase~te satisfactia in nevoia de a intelege; motivatia afectiva este determinata de
d. face ca aceea~i influenta extema sa produca efecte identice la persoane diferite.
nevoia omului de a obtine aprobarea din partea altor persoane.
4. Care functie a motivatiei corespunde aparitiei starii de necesitate, fiira
sa declan~eze inca actiunea?
Formele motivatiei sunt inegal productive. Motivatia pozitiva, intrinseca,
a. functia de activare intema difuza ~i de semnalizare a unui dezechilibru
cognitiva sunt, de regula, mai productive decat motivatia negativa, extrinseca,
fiziologic sau psihologic;
afectiva, dar productivitatea mai mare sau mai mica a formelor motivatiei depinde
b. functia de declan~are a aqiunilor efective;
de particularitatile concrete (varsta, temperamentul, caracterul subieqilor), fiind
c. funqia de direqionare;
recomandata utilizarea diferentiata, concordanta cu specificul situatiilor.
d. funqia de sustinere ~i energizare.
V. Motivatie ~i performanta. Optimul motivational 5. Functia
, motivatiei, de directionare
' consta in:
• Performanfa reprezinta nivelul superior de indeplinire a scopului. a. sedimentarea ~i amplificarea materialului constructiei psihice a individului;
., Optimul motivafional reprezinta intensitatea motivatiei care permite obtinerea b. activarea concomitenta a doua sau mai multe tipuri de motive contradictorii;
unei performante inalte sau eel putin a performantei scontate. c. orientarea ~i centrarea atentiei pe scop, astfel !neat aqiunea sa devina ordonata,
Optimul motivational se obtine tinand cont de urmatorii factori: sa nu se consume In go!;
• Complexitatea activitatii d. mentinerea In activitate a comportamentului declan~at pana la consumarea
• Dificultatea activitatii adecvata a starii de necesitate.
Nivelul de aspirafie reprezinta stimulul motivational care impinge spre realizarea
unor progrese ~i autodepa~iri evidente. 6. Sub " umbrela" motivatiei se incadreaza:
a. trebuinte, motive, interese, convingeri, idealuri, conceptia despre lume ~i viata;
b. afecte, emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni;
96 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE 97

d. perseverenta, curajul, calrnul, independenta deciziilor. b. trebuintelor secundare;


c. ternperarnentul, aptitudinile, caracterul, inteligenta, creativitatea; c. trebuintelor de comunicare;
d. trebuintelor de securitate.
7. Structurile motivation ale bazale ~i fundamentale ale personalitatii sunt:
a. interesele; 14. Conform precizarilor Jui Maslow:
b. motivele; a. o trebuinta se transfonna in motiv numai daca cea dinaintea ei a fost nesatisracuta;
c. trebuintele; b. o trebuinta este cu atat mai irnprobabila cu cat este mai continuu satisracuta;
d. convingerile. c. aparitia unei trebuinte noi dupa satisfacerea alteia anterioare se face brusc;
d. cu cat o trebuinta se afla mai spre baza piramidei, cu atat ea este mai specific umana.
8. in functie de geneza ~i continutul tor, trebuintele se clasifica in:
a. trebuinte individuale ~i de grup; 15. Care dintre fonomenele urmatoare dovede~te existenta motivului ?
b. trebuinte primare ~i trebuinte secundare; a. starea de tensiune intema;
c. trebuinte limitate ~i trebuinte nelimitate; b. semnalizarea unui dezechilibru fiziologic sau psihologic;
d. trebuinte cognitive ~i trebuinte afective. c. luarea deciziei de a actiona;
d. declan~area actiunii.
9. Piramida trebuintelor are ca autor pe psihologul:
a. H. Ebbinghaus; 16. Ce fel de motivape este in placerea de a citi poeziile scrise de Nichita Stanescu?
b. H. J. Eysenck; a. motivatie extrinseca;
c. A. Maslow; b. motivatie intrinseca;
d. J. Piaget. c. motivatie afecti va;
d. motivatie cognitiva.
10. Cu cat o trebuinta se afta mai spre varful piramidei:
a. cu atat este mai urgenta din punct de vedere subiectiv; 17. Mobilul care declan~eaza, sustine energetic ~i oriemteaza actiunea este:
b. cu atat este mai urgenta din punct de vedere obiectiv; a. convmgerea;
c. cu atat este mai specific umana; b. motivul;
d. este comuna omului ~i animalelor. c. interesul;
d. trebuinta primara.
11. in varful piramidei trebuintelor se afla:
a. trebuintele cognitive; 18. Un nivel de aspiratie mult prea inalt fata de posibilitatile proprii:
b. trebuintele de autorealizare; a. conduce persoana la depa~irea posibilitatilor de moment;
c. trebuintele de stima ~i statut; b. lmpiedica progresul individului iar capacitatile sale raman nevalorificate;
d. trebuintele de afiliere. c. se va so Ida cu s·1cces, dar cu un consum de energie foarte mare;
d. este daunator, deoarece poate angaj a persoana in activit'iti pe care nu le poate
12. Trebuinta care motiveaza comportamentul: indeplini, iar insuccesul poate genera deceptie, frustrare sau resemnare.
a. este cea nesatisracuta;
b. este cea continuu satisracuta; 19. Orientarile sdective, relativ stabile ~i active spre anumite domenii de
c. este trebuinta de securitate; activitate, se numesc:
d. este trebuinta materiala. a. convingeri;
b. interese;
13. Trebuintele sociale ~i spirituale fac parte din categoria: c. sentimente;
a. trebuintelor primare; d. idealuri.
98 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE j 99

20. Convingerile nu sunt: c. orientarea selectiva, relativ stabila ~i activa spre anumite domenii de activitate;
a. idei adiinc implantate In structura personalitatii; d. atitudinea persoanei de a le apara ciind sunt contrazise $i atacate.
b. idei-valoare, idei-forta;
c. orientari globale, fluctuante, nediferentiate; 26. Structura motivationala globala ce consta in ansamblul convingerilor
d. certitudini subiective. despre om, natura, societate se nume~te:
a. modelul de viata;
b. conceptia despre lume ~i viata;
21. Care dintre componentele motivatiei pot determina subiectul sa acponeze
c. semnificatia vietii;
chiar ~i impotriva instinctului de conservare?
d. scopul vietii.
a. aspiratiile;
b. convingerile; 27. Proiectiile individului in sisteme de imagini ~i idei ce ii ghideaza intreaga
c. idealurile; existenfa se numesc:
d. interesele. a. vis de perspectiva;
b. motivatie intrinseca;
22. Interesele: c. ideal ;
a. sunt componente motivationale mai putin complexe deciit trebuintele ~i motivele; d. nivel de aspiratie.
b. sunt orientari care intra In funqiune in activitati ce presupun depa~irea unor
obstacole; 28. Idealul nu poate fi inteles ca:
c. sunt orientari $i tendinte ale individului, prin care acesta urmare~te anumite a. ceva ce nu exista, dar ar putea fi;
avantaje sau foloase materiale; b. optiune valorica ~i programatica de viata;
d. sunt preferinte spirituale catre obiecte, persoane, activitati, In structura carora c. forta spiritua!a decisiva pentru individ;
regasim elemente cognitive, afective ~i volitive. d. independent de nivelul de aspiratie al individului.

23. 0 persoana ~i-a format interesele daca: 29. Motivatia pozitiva:


a. duce Ia aparitia efectelor de abtinere, evitare, refuz;
a. prezinta o orientare selectiva, relativ stabila ~i activa catre anumite domenii
b. se realizeaza prin utilizarea stimularilor prerniale;
de activitate;
c. se realizeaza prin utilizarea stimularilor aversive;
b. orientarile sale sunt Inca fluctuante, dar in evolutie;
d. urmare~te obtinerea recompenselor materiale.
c. In ciuda faptului ca activitatea respectiva nu-i face p!acere, intelege necesitatea
indeplinirii ei; 30. Experimentul psihologului american E. B. Hurlock a pus in evidenta
d. da dovada de con~tiinciozitate. faptul ca:
a. utilitatea dojenilor cre~te In timp, deoarece se asociaza cu stari afective negative;
24. Multitudinea ~i varietatea intereselor unei persoane reprezinta o dovada b. cea mai eficace modalitate de cre~tere a motivatiei a fost nota acordata;
pentru: c. cea mai neeficienta In mentinerea motivatiei adecvate pentru activitate este
a. aparitia con~tiintei de sine; ignorarea;
b. aparitia stadiului operatiilor formale; d. lauda, care se asociaza cu trairi afective pozitive, a dus, in timp, la scaderea
c. maturizarea psihica; motivatiei ~i totodata, a performantei.
d. atingerea nivelului de aspiratie.
31. Formele motivatiei:
25. 0 dovada a formarii convingerilor pentru o persoana este: a. sunt la fel de productive;
a. orientarea selectiva, situativa ~i fluctuanta catre anumite domenii de activitate; b. nu sunt Ia fel de productive, motivatia extrinseca ~i cea negativa fiind mai
b. proiectia individului in sisteme de imagini ~i idei care Ii ghideaza !ntreaga personalitate; productive decat motivatia intrinseca $i cea pozitiva In toate situatiile;
100 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 101

c. lntotdeauna motivatia intrinseca ~i motivatia pozitiva sunt mai productive; 37. in sarcinile simple, cre~terea intensitatii motivatiei se asociaza cu :
d. de regula, motivatia intrinseca ~i motivatia pozitiva sunt mai productive decal a. scaderea nivelului perfonnantei;
motivaria extrinseca ~i cea negativa. b. cre~terea trairilor afective negative;
c. cre~terea nivelului perfonnantei;
32. Curiozitatea pentru nou este forma tipidi a: d. efectul frustrarii.
a . motivatiei pozitive;
b. motivatiei cognitive; 38. Optimul mo1"ivational consta In:
c. motivatiei afective; a. corespondenta lntre marimea intensitatii motivatiei ~i gradul de dificultate a
d. motivatiei intrinseci. sarcm11;
b. atingerea perfonnatei, indiferent de efortul depus;
33.. CJasificarea motivatiei in intrinsecii ~i extrinseca are drept criteriu: c. o intensitate a motivatiei superioara dificultatii sarcinii pentru sarcinile pe
a. sursa generatoare, care poate sa izvorasca sau nu din specificul activitatii care le supraapreciem ;
desra~urate;
d. o intensitate a motivatiei inferioara dificultatii sarcinii pentru sarcinile pe
b. fonna stimulilor care o genereaza, care pot fi recompense sau pedepse; care le subapreciem.
c. originea ei, care poate fi activitatea exploratorie sau nevoia de a fi acceptat
39. Nivelul de aspirape reprezintii :
~i iubit;
a. stimulul motivational care conduce la orice fel de perfonnanta;
d. productivitatea !or, superioritatea unui tip fata de celalalt.
b. nivelul eel mai lnalt posibil al perfonnantei;
c. stimulul motivational care Impinge spre realizarea unor progrese ~i autodepa~iri
34. Un elev care se pregate~te pentru olimpiada cu scopul de a obtine un
evidente;
premiu care sii-i permitii inscrierea la facultate Iara a mai suspne concursul de
d. nevoia de a se simti bine In compania altora.
admitere, are o motivatie:
a. cognitiva;
40. Daca, in funcfionarea concreta a t ipurilor motivatiei, un tip este privat
b. intrinseca;
de satisfacerea legitima, apare efectul numit:
c. extrinseca;
a. saturatie;
d. pozitiva.
b. frustrare;
c. substitutie;
35. Conflictul motivational apare cand: d. conflict.
a. un obiect sau scop al motivatiei este lnlocuit cu altul;
b. sunt activate concomitent mai multe motive contradictorii;
c . se trece de la o trebuinta primara la una secundara;
d. are Joe o satisfacere fireasca a trebuintelor.

36. Identificap enuntul fals:


a . satisfacerea trebuintelor duce la stingerea !or prin saturatie;
b. se poate vorbi de prezenta unor componente ale motivatiei Inca de la na~tere;
c . nivelul de aspiratie trebuie sa fie putin peste posibilitatile de moment, pentru
a avea un efect pozitiv;
d. problema relatiei dintre motivatie ~i perfonnanta are nu doar o importanta
teoretica, ci ~i una practica.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 103

• trairile afective de provenienta organica (foamea, setea, oboseala);


• afectele: trairile impulsive, violente, de scurta durata (furia, mania, fiica, groaza).
~- Procesele afective complexe: au un mare grad de con$tientizare $i
intel~ctualizare, sunt legate de activitatea omului sau de viata de familie.
in categoria acestora avem:
AFECTIVITATEA ~ emotii curente, de scurta durata, care pot fi provocate intentionat, evocate sau
anticipate, intense, orientate spre un obiect sau persoana (teama, surpriza, tristetea,
dezgustul, furia, anticiparea, acceptul, bucuria);
Planul lectiei • emotii superioare, care sunt generate de o activitate pe care o desra~oara
subiectul; depind de masura In care a~teptarile individului se potrivesc cu realitatea
I. Specificul afectivitafii ~i relafia ei cu alte fenomene psihice situationala: daca nevoile sunt satisracute, efectul emotional va fi pozitiv, daca nu,
II. Clasificarea trairilor afective va fi negativ ~i apare nemultumirea, neplacerea;
III. Proprietafile trairilor afective . • dispozitii afective: stari difuze, cu intensitate variabila ~i durabilitate relativa;
IV. Rolul proceselor afective sunt mai vagi, cauza nu este, de multe ori, con$tientizata. Dispozitiile care se repeta
se pot transforma In trasaturi de caracter.
I. Specificul afectivitatii ~i relatia ei cu alte fenomene psihice c.· Procesele afective superioare: se caracterizeaza printr-o mare
restructurare ~i raportare valorica situata Ia nivel de personalitate.
Definitie: Procesele afective sunt procese psihice reglatorii care reftecta relatia in categoria acestora avem:
dintre subiect ~i obiect sub fonna de trairi, uneori atitudinale. • Sentimentele
Conform clasificarii traditionale, afectivitatea este un proces psihic reglator, • Pasiunile
-- ---..
alaturi de vointa. Sentimentele: ·
Conform clasificarii modeme, ea este mecanism stimulator energetic, alaturi • sunt triiri afective complexe, de lunga durata, stabile ~i cu intensitate mare;
de motivatie. • sunt specific umane ~i conditionate social-istoric;
'Opecificul afectivitati' i: • prin gradul de stabilitate ~i generalitate, iau fonna unor atitudini afective;
,,
•ofera activitatii umane suportul energetic necesar; • datorita stabilitatii !or, putem anticipa conduita afectiva a individului;
• lntre afectiv, cognitiv ~i motivational exista o stransa interdependenta; • sentimente ca dragostea, ura, gelozia, admiratia includ in interiorul lor elemente
• este considerata componenta bazala, infrastructurala a psihicului, nota Jui intelectuale, volitive, motivationale $i caracterizeaza omul ca personalitate;
definitorie. • au rol motivational complex, pot impulsiona spre anumite activitati, permit
declan$area unor energii nebanuite.
II. Clasificarea proceselor afective Sentimentele pot fi clasificate in:
• sentimente intelectuale: curiozitatea, surpriza, mirarea, uimirea, indoiala, etc.
A. Procese afective primare • sentimente morale: sentimentul de prietenie, patriotismul, cinstea, generozitatea,
B. Procese afective complexe dragostea fata de parinti, sentimentul datoriei, etc.
C_Procese afective superioare • sentimente estetice: admiratia, extazul care apar datorita perceperii frumosului ;
A. Procesele afective primare: au un caracter elementar, spontan, sunt slab • sentimente ale eu-lui: amorul propriu, sentimentul de superioritate sau
organizate, mai putin elaborate cultural, au un caracter instinctiv ~i sunt mai aproape inferioritate, angoasa ~i speranta;
de biologic. • sentimente sociale $i psihosociale: vanitatea, demnitatea, sociabilitatea.
In categoria acestora avem : Pasiunile: ~
• tonul afectiv al proceselor cognitive (bucuria cunoa$terii, mirarea, placerea ·--..·-sunt trairi afective foarte intense, stabile, de lunga durata, care antreneaza
senzoriala); lntreaga personalitate;
104 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 105

• pot fi: • adaptarea mai buna la mediu In urma unui e~ec provocat prin dezorganizarea
-pozitive, nobile, constructive (sportul, lectura, creatia artistica); activitatii sub imperiul emotiilor;
-negative, pasiuni oarbe sau vicii (avaritia, fanatismul, gelozia, ambitia, pati ma • implicarea lorln procesul· cunoa~terii interpersonale (Vasile Pavel cu).
alcoolului, tutunului, drogurilor, jocurilor de noroc).
Persoanele se diferenfiaza intre ele cafiind:
III. Proprietatile proceselor afective: -mai vibrante afectiv (persoanele emotive, empatice, impresionabile);
-neutre (persoanele echilibrate, care dezvolta emotii norrnale);
a) Expresivitatea este capacitatea proceselor afective de a se exterioriza prin -insensibile la trairile celorlalti (persoane mai dure, mai putin emotive).
intermediul expresiilor emofionale; Emotivitatea este o trasatura de personalitate, iar comportamentul afectiv
• Asocierea expresiilor emo!ionale cu starile afective corespunzatoare duce la perceput de altii devine un instrument al cunoa~terii interpersonale.
formarea conduitei emofional-expresive; • Procesele afecti ve pot avea ~i rol dezorganizator cand intensitatea trairilor
• Rolul expresiilor emofionale: este mare, situatia este noua iar organismul nu ~i-a elaborat Inca raspunsuri adecvate
-de comunicare a starii afective; situatiei.
-de inftuentare a conduitei altora In vederea savar~irii unor acte; • Tulburarile de a.fectivitate determina aparitia anxietatii, depresiei, fobiilor,
-de autoreglare In vederea adaptarii mai bune la situatiile cu care ne confruntam; frustrarii, care pot avea efecte nefaste ~i devastatoare asupra comportamentului.
-de contagiune, de a trezi reaqii similare la alte persoane;
-de accentuare sau diminuare a lnsa~i trai rii afective;
• In viata sociala trairile afective se conventionalizeaza, expresiile emotionale
se standardizeaza ~i astfel se creeaza un "limbaj afectiv".

b) Conversia (mobilitatea) se manifesto fie prin transformari in interiorul


aceleia:ji trairi, fie prin trecerea de la o stare afectiva la alta.

c) Persistenta in timp, chiar :ji in lipsa stimulului care le-a genera!.

d) Polaritatea se refera la proprietatea trairilor afective de a fi pozitive sau


negative (bucurie-tristefe, curaj-frica, vioiciune-deprimare).

e) Intensitatea exprimafor/a, taria, profunzimea prin care se manifesto trairea


afectiva.
• Intensitatea emotiei este determinata de valoarea afectiva a obiectului, de
semnificatia lui In raport cu trebuintele subiectului ~i de capacitatea afectiva a
subiectului.

IV. Rolul proceselor afective:


Rolul central al proceselor afective este de reg/are a activitafii umane prin:
• asigurarea energiei necesare desra~urarii tuturor proceselor cognitive ~i a
lntregii activitati, alaturi de motivatie;
• organizarea comportamentului: trairile afective de intensitate moderata, care
apar In situatii cunoscute, pun organismul In acord cu situatia ~i regleaza conduita
umana din punct de vedere energetic ~i directional;
106 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 107

c. sentimentul eu-lui ;
d. ton afectiv.
Grile
7. Sfera afectivitatii umane cuprinde, printre altele:
1. Procesele afective: a. emotii, dispozitii, sentimente, pasiuni, convingeri;
a. permit organizarea ~i manipularea reprezentarilor inteme ~i a cuno~tintelor b. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispozitii;
stocate in memorie pentru intelegerea unei situatii; c. dispozitii, afecte, emotii superioare, sentimente, pasiuni;
b. reflecta relatia dintre subiect ~i obiect sub forma de trairi, uneori atitudinale; d. emotii curente, pasiuni, dispozitii, interese, idealuri.
c. se refera la ansamblul starilor de necesitate ale organismului care dirijeaza
comportamentul pe directia satisfacerii !or; 8. Emotiile superioare se deosebesc de emotiile curente prin:
d. permit orientarea, selectivitatea ~i concentrarea con~tiintei noastre asupra a. factorul care le declan~eaza;
unor stimuli intemi sau extemi. b. categoria din care fac parte;
c. faptul ca se manifesta dupa tipare ~i conveniente socio-culturale;
2. Nu este adevarat ca: d. faptul ca nu se exteriorizeaza.
a. in procesele afective omul reaqioneaza cu intreaga lui fiinta;
b. procesele afective sunt declan~ate de fapte de cunoa~tere; 9. Procesele afective superioare se situeaza:
c. in afectivitate este importanta organizarea motivationala a indivizilor; a. la nivel de personalitate;
d. procesele afective sunt procese de cunoa~tere. b. la nivel de activitate;
c. la nivel de obiect;
3. Afectivitatea reprezinta un ansamblu de: d. la nivel de grup social.
a. fenomene complexe prin intermediul carora activitatea umana este stimulata
constant; 10. Groaza, furia, rasul in hohote sunt:
b. fenomene avand rol de declan~are ~i sustinere energetica a activitatii; a. trairi afective de provenienta organica;
c. procese referitoare la concentrarea ~i focalizarea distributiva a efortului mental; b. afecte;
d. stari ~i trairi ce formeaza componenta bazala a psihicului ~i nota Jui definitorie. c. pasiuni oarbe;
d. dispozitii.
4. Procesele afective se clasificli in urmatoarele categorii:
a. primare ~i secundare; 11. Sentimentele se caracterizeaza prin:
b. primare, complexe ~i superioare; a. intensitate scazuta sau eel mult medie;
c. senzoriale ~i logice; b. caracter spontan, astfel \'neat pot fi mai slab controlate con~tient;
d. individuale ~i generate. c. stabilitate ~i generalitate;
d. sunt comune omului ~i animalului.
5. Buna sau proasta functionare a organelor noastre interne genereaza:
a. trairi afective de provenienta organica; 12. Datorita stabilitatii ~i generalitatii lor, sentimentele:
b. procese afective complexe; a. iau forma unor atitudini afective care se pastreaza multa vreme, uneori toata
c. stari de vigilenta; viata;
d. motivatie afectiva. b. poseda o incarcatura energetica, o tensiune care le poate transforma in forta
declan~atoare a actiunii;
6. Orice act de cunoa~tere este insofit de un proces afectiv primar numit: c. antreneaza intreaga personalitate a unui individ, care i~i mobilizeaza toate
a. optim afectiv; energiile doar spre obiectul pasiunii sale, motiv pentru care sunt considerate ~i
b. conduita emotional-expresiva; anomalii ale afectivitatii de catre unii psihologi;
108 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE J 109

d. depind de masura In care a~teptarile individu lui se potrivesc cu realitatea 18. Clasificarea proceselor afective in procese primare, complexe ~i superioare
situationala: daca nevoile sunt satisfacute, efectul afectiv va fi pozitiv, daca nu, se face, conform psihologului Vasile Pavelcu, in functie de urmatorul criteriu:
efectul afectiv este negativ ~i apare nemultumirea, neplacerea. a. intensitate;
b. complexitate;
13. Pasiunile se pot clasifica in pasiuni: c. grad de con~tientizare;
a. individuale ~i sociale; d. corelatia dintre a•~tivitatea scoartei cerebrale (centri nervo~i superiori) ~i ai
b. extrinseci ~i intrinseci; subscoartei cerebra le (centri nervo~i inferiori).
c. simple ~i complexe;
d. Jucide ~i oarbe. 19. Procesele afective situate mai aproape de biologic ~i mai putin elaborate
cultural sunt:
14. Pasiunile sunt trairi afective: a. procesele afective primare;
a. foarte intense, stabile, de lunga durata, care antreneaza lntreaga personaiitate; b. procesele afectivc complexe;
b. difuze ~i generalizate, de intensitate redusa, care dau o anumita tonalitate c. procesele afective superioare;
intregii noastre vieti psihice; d. emotiile curente.
c. de scurta durata, de intensitate variabila, care exprima reaqiile noastre la
situatiile cu care ne confruntam; 20. Afectele se caracterizeaza prin:
d. complexe, de Junga durata, de intensitate moderata. a. manifestari de scurta durata, active, intense, provocate de insu~irile separate
ale obiectelor ~i care se desra~oara dupa tipare ~i conveniente socio-culturale;
15. Expresiile emotionale: b. stari difuze, cu intensitate variabila ~i durabilitate relativa, a caror cauza nu
a. au o semnificatie strict individuala; este, uneori, con~tientizata;
b. au o semnificatie strict sociala; c. manifestari puternice, foarte intense ~i violente, situate foarte aproape de
c. au o semnificatie nu numai individuala, ci ~i sociala; instincte, cu expresivitate bogata ~i care, uneori, se manifesta necontrolat;
d. nu au nici o semnificatie. d. trairi afective intense, de Junga durata, relativ stabile, specific umane,
conditionate social-istoric.
16. In cadrul proceselor afective, pe primul plan se afla:
a. obiectul in sine, pe care subiectul incearca sa-1 epuizeze cognitiv; 21. Extazul este:
b. subiectul, care se subordoneaza obiectului pe care incearca sa-1 epuizeze a. sentiment intelect:ual ;
cognitiv; b. sentiment estetic;
c. sentiment moral;
c. relatia dintre obiect ~i subiect, relatie in cadrul careia obiectul capata
d. sentiment prosocial.
semnificatii In functie de gradul de satisfacere a trebuintelor;
d. stimulii interiori care ii determina pe om sa intreprinda aqiuni de cautare ~i
22. in cadrul sentimentelor sociale se incadreaza:
apropiere ~i de evitare ~i respingere a unor obiecte sau persoane.
a. curiozitatea;
b. admiratia;
17. Despre afectivitate, putem spune ca este:
c. vanitatea;
a. componenta bazala, infrastructurala a psihicului ~i, totodata, nota Jui definitorie;
d. lndoiala.
b. profilul psihomoral al personalitatii;
c. o calitate specifica a organizarii mentale a omului, concretizata In capacitatea 23. Daca dispozitiile se repeta, se pot transforma in:
de a face fata situatiilor noi, problematice;
a. trasaturi de caracter;
d. conditie facilitatoare sau inhibitoare a proceselor, activitaplor ~i trasaturilor psihice. b. trasaturi de temperament;
llO Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE Ill

c. aptitudini complexe; c. se pot pastra chiar ~ i In lipsa stimulului care le-au generat;
d. emotii superioare. d. se produc numai dupa disparitia stimulului care le-au generat.

24. Proprietatile proceselor afective sunt: 30. Procesele afective:


a. volumul, elasticitatea ~i fidelitatea; a. dezorganizeaza intotdeauna conduita, prin starea de agitatie pe care o genereaza:
b. calitatea, intensitatea, valoarea informationala; b. organizeaza intotdeauna conduita, prin punerea in acord a organismului cu situatia;
c. perseverenta, independenta, promptitudinea deciziei; c. dezorganizeaza conduita numai In anumite situatii, iar in altele o organizeaza;
d. expresivitatea, conversia, persistenta. d. organizeaza conduita cand individul se confrunta cu situatii noi, pentru care
nu ~i-a elaborat Inca modele comportamentale adecvate.
25. Deoarece prin intermediul expresiilor emoponale se face cunoscuta In
exterior starea afectiva traita de o persoana, acestea indeplinesc rolul de: 31. Situatiile stresante sau frustrante:
a. contagiune; a. II pot ajuta pe individ sa se adapteze mai bine solicitarilor ambiantei, daca
b . comunicare; au o intensitate medie;
c. autoreglare; b. conduc intotdeauna la comportamente agresive, represive sau autopunitive;
d. influentare a conduitei altor persoane. c. sunt o piedica in calea realizarii eficiente a actiunii;
d. sunt o conditie absolut necesara pentru realizarea eficienta a actiunii.
26. Rolul de accentuare sau diminuare a trairii afective este intalnit in
urmatoarele situatii: 32. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la procesele afective este fals:
a. p!angem In situatii triste ~i radem In cele vesele; a. functia esentiala a !or este de a pune organismul in acord cu situatia;
b. trezim reactii afective similare la alte persoane; b. fumizeaza energia necesara operarii cu imagini, concepte, idei in activitatea
c. p!angem pentru a impresiona; omului;
d. p!angand, ne putem "descarca" sau "incarca" afectiv. c. organizeaza conduita cand au o intensitate medie;
d. intensitatea !or nu este niciodata afectata de trecerea timpului.
27. Printre rolurile indeplinite de expresiile emotionale se numara:
a. rolul de semnalizare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic; 33. Afirmatia conform careia "cheia intelegerii altora se afla in propriile
b. rolul de autoreglare 1n vederea adaptarii mai bune la situapile cu care ne confiuntam; noastre vibratii afective":
c. rolul de a reflecta produse de natura cognitiva, concepte ~i relatii dintre obiecte a. apartine psihologului roman Vasile Pavelcu ~i se refera la rolul afectivitatii
~i fenomene; in procesul cunoa~terii interpersonale;
d. rolul de a asigura continuitatea vietii psihice. b. apartine psihologului francez Theodule Ribot ~i se refera la rolul afectivitatii
in procesul cunoa~terii interpersonale;
28. Expresiile emofionale au, pe Ianga semnificatia individuala, ~i o c. apartine psihologului roman Vasile Pavelcu ~i exprima ideea ca afectivitatea
semnificatie sociala, deoarece: este un proces cognitiv;
a. se conventionalizeaza ~i se standardizeaza; d. exprima ideea ca intre trairea afectiva ~i expresia ei exterioara nu exista
b. difera de la persoana la persoana; coincidenta.
c. au proprietatea de a se converti unele in altele;
d. nu sunt izolate unele de altele. 34. Afectivitatea se leaga in mod "organic" de:
a. atentie;
29. Trairile afective: b. limbaj ;
a. se produc numai in prezenta stimulului care le genereaza; c. motivatie;
b. se pastreaza un interval scurt de ti mp dupa dispari!]a stimulului care le-au generat; d. imaginatie.
112 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

35. Procesele afective nu indeplinesc urmatoarea functie:


a. de a regla conduita;
b. de a facilita relatiile interpersonale;
c. de a sustine energetic actiunea;
d. de a fumiza informatii din mediu.
COMUNICAREA SI LIMBAJrUL
'
36. 0 mobilitate extrema, nejustificata a trairilor afective reflecta:
a. polaritatea afectiva;
b. imaturitatea afectiva;
Planul lectiei
c. expresivitatea afectiva; I. Forme de comunicare
d . standarizarea proceselor afective. II. Limba ~i limb:aj
Ill. Functiile limbajului
37. insu~irea proceselor afective de a fi cuplate in perechi cu elemente IV. Formele limb.ajului
contrare se nume~te:
a. mobilitate;
b. polaritate; I. Forme de comunicare
c. ambivalenta; Definitie: Prin comunicare se fnfelege legatura informafionala dintre doua
d. expresivitate. sisteme separate fn limp.
Componentele unui sistem de comunicare:
38. Gelozia face parte din categoria: Emi/atorul -Receptorul- Canalul-Codul-Mesajul-Feed-back-ul
a. intereselor;
b. afectelor; Comunicarea este conditionata de utilizarea unui repertoriu comun de coduri,
c. pasiunilor; sisteme de semne, simboluri .
d. convingerilor.
Forme de comunicare:
39. Pasiunile oarbe: • Comunicarea mrnverbala, realizata prin alte mijloace decat limba: imagini
a. sunt fondate pe trei centre de interes: eul, altul, lumea; (limbajul pictural), sunete muzicale (limbajul muzical), mi~cari ~i gesturi (limbajul
b. sunt innascute; coregrafic), mimica, pantomimica, tinuta.
c. au efect pozitiv asupra personalitatii; • Limbajul sau comunicarea verbala, realizata cu ajutorul limbii.
d. fac parte din procesele afective primare.
Comunicarea non verbala:
40. intre trairea afectiva ~i expresia ei exterioara: -permite o evaluare mai obiectiva decat limbajul verbal;
a. poate exista o corelatie care genereaza conduita emotional-expresiva; -exista elemente ale unui comportament nonverbal valabil in toata lumea.
b. nu exista niciodata corelatie;
c. exista intotdeauna coincidenta; Indicatori ai comportamentului nonverbal:
d. exista o corelatie numai la persoanele hiperemotive. I . Contactul vizual: -regleaza dinamica dialogul ui;
-este o sursa de feed-back;
- permite exprimarea emotiei prin di latarea pupilei.
2. Spafiul persona( este diferit in funqie de traditiile civ:ilizatiei respective ~i
de relatia cu persoanele cu care comunicam .
114 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 115

• Funcfia ludica sau de joc: se realizeaza prin asociatii verbale de efect,


IL Limba ~i limbaj consonante, ritmica, ciocniri de sensuri, mergand pana la construqia artistica;
• Funcfia dialectica : se manifesta in formularea unor situatii contradictorii $i
Limba este un sistem de semne ~i reguli logico-gramaticale elaborat social- conflictuale ~i in medierea analizei $i rezolvarii lor;
istoric, care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a infonnatiei in • Funcfia cathartica- de descarcare a starilor de tensiune prin limbaj .
procesul real al comunicarii. Este suportul ~i instrumentul comunicarii.
IV. Formele limbajului
Definitie: Limbajul este activitatea de comunicare interumana realizata prin
intermediul limbii ~i al tuturor resurselor ei. A. Dupii gradul de implicare a subiectului se pot desprinde douii forme de
Limbajul verbal este un ansamblu de elemente cu valoare de designare, care limbaj:
serve$te ca instrument de codificare $i transmitere a informatiei in cadrul unui grup • Limbajul activ: subiectul in cauza ia initiativa unei conversatii ~i trece succesiv
$i al unor situatii particulare. de pe pozitia de receptor pe cea de emitator.
Conform clasificarii din psihologia contemporana, el este mecanism psihic • Limbajul pasiv: subiectul se mentine permanent pe pozitia de receptor
reglator. (audierea unei conferinte, lectura unei carti) .
Caracterizare generala: •in ontogeneza, limbajul pasiv 11 precede pe eel activ; copilul percepe ~i intelege
• Aspectul psihologic al limbajului este vorbirea. limbajul oral al adultului inainte de a produce independent cuvintele.
• Limbajul reprezinta modul de organizare, integrare $i functionare a limbii la •La adult limbajul pasiv este mai bogat ~i mai diversificat decat eel activ.
nivel individual. Insu~irea limbajului inseamna asimilarea ~i con$tientizarea de catre B. Dupii criteriul orientiirii, limbajul poate ft:
individ a ambelor laturi: a suportului fizic (latura fonetico-grafica) $i a continutului • Limbajul extern:
acest]Ji suport (latura semantica). a)oral
·-Limbajul este forma cea mai evoluata ~i rafinata de comunicare. Cuvantul se b)scris
poate substitui atat obiectului, cat $i imaginii acestuia. • Limbajul intern
• Limbajul este instrumentul eel mai important al gandirii ~i al con~tiintei .
• insu$irea limbajului este conditionata social-istoric $i cultural, de activitatile Limbajul oral (vorbirea propriu-zisa):
copilului, de relatia cu parintii $i dialogul permanent cu ei. .- este adresativ, contextual, canalul de comunicare este auditiv, are un grad
ridicat de libertate, nefiind supus unor constrangeri, norme ~i reguli foarte precise;
Ill. Functiile limbajului • este acompaniat de elemente extraverbale (gestica, mimica, intonatia, timbrul)
care faciliteaza receptia ~i intelegerea mesajului;
. • Funcfia de comunicare: se poate comunica un continut informafional sau • maniera de a vorbi reftecta intregul profil al personalitafii cuiva, de la
emofional; componenta intelectuala la cea caracterial-atitudinala.
• Funcfia cognitiva: limbajul este instrumentul de lucru al gandirii, limbajul $i
gandirea sunt inseparabile. Limbajul faciliteaza ~i mediaza operatiile de generalizare ~i Forme ale limbajului oral:
abstractizare, permite explorarea $i investigarea realitatii ~i imbogatirea ~i clarificarea -dialogul: locul lntre emitator ~i receptor se schimba succesiv;
cuno~tintelor; -monologul: subiectul vorbitor se afta numai in rolul de emitator;
• Funcfia reglatorie: consta atat In autoreglaj , cat $i in reglarea conduitei altuia -colocviul: numarul interlocutorilor este mai mare de doi.
(persuasiunea);
• Funcfia simbolica de reprezentare: cuvantul sau formele verbale pot substitui Limbajul scris:
obiecte, fenomene ~i situatii concrete; • este inseparabil de citit;
• Funcfia expresiva: exteriorizarea ~i transmiterea unor idei ~i trairi subiective • impune reguli stricte ~i norme gramaticale imperative; nerespectarea lor poate
complexe prin intonatie, ritmul vorbirii, pauze, accente, etc; altera sensul ~i semnificatia mesajului;
116 Prof. FLORICA DUMITR.ESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 117

• e centrat pe mesaj, comunica informatii, idei, cuno~tinte, trairi supuse In


prealabil unui proces mintal de seleqie, ordonare, semnificare; Grile
• scrisul este coordonat din interior de limbajul intern ~i de gandire;
• permite o mai fidela manifestare ~i reflectare a gandirii, a capacitatilor 1. Comunicarea:
intelectuale In general ale subiectului, de aceea In aprecierea inteligentei se introduc a. este un schimb de informatii;
teste verbale. b. se realizeaza exclusiv prin intermediul limbajului;
c. se lntalne~te numai la oameni;
Ltmbajul intern: d. se realizeaza numai intentionat.
• este forma cea mai evoluata a limbajului, care se dobande~te prin interiorizarea
limbajului oral; 2. Printre compol!lentele comuniciirii se aflii:
• se desra~oara In interior, ca o vorbire cu sine; a. receptorul, calea de conducere, veriga centrala, conexiunea inversa;
• are viteza rapida de derulare ~i este comprimat pe aqiuni, idei ~i 1ntelesuri; b. emitator, receptor, cod, canal de comunicare;
• este instrumentul de lucru al gandirii; c. contactul vizual ~i spatiul interpersonal;
• dinamica formarii ~i consolidarii limbajului intern me::-ge In paralel cu cea a d. jocul, lnvatarea, munca ~i creatia.
formarii ~i consolidarii schemelor operatorii ale gandirii, ale intelectului In general,
ambele atingand nivelul optim catre sfar~itul varstei de 14-16 ani; 3. Comunicarea este conditionatii de:
• devine principalul suport al activitatii mintale. El mediaza atat activitatea a. utilizarea unui repertoriu comun de coduri;
mintala, inc!uzandu-se in operatiile de planificare, proiectare, anticipare sau in b. existenta unor s1.:opuri comune;
rezolvarea diferitelor probleme actuale, cat ~i In desra~urarea limbajului extern. c. perceperea core.::ta a sarcinii de catre subiect;
Inainte de a fi rostite sau scrise, cuvintele sunt selectate si activate In minte. d. relatii de cooperare lntre subieqi.
• devine principalul instrument de comunicare cu noi ln$ine;
• se implica ~i In imaginatia involuntara: este suportul de codificare ~i structurare 4. Comunicarea nonverbalii se realizeazii prin :
a viselor. Datorita Jui, psihicul uman devine un sistem codificat ~i structurat verbal. a. scris;
b. citit;
c. m1m1ca;
d. dialog.

5. Comunicarea nonverbala permite o evaluare obiectivii a interlocutorului,


deoarece:
a. mesajele nonverbale comunica ~i ceea ce intentionam sa ascundem;
b. In culturi diferite nu exista elemente comune ale compori.amentului nonverbal;
c. prin comunicarea nonverbala se exercita un putemic efect asupra celor din jur;
d. comunicarea nonverbala lndepline~te acelea~i functii ca ~i limbajul.

6. Cel mai semnificativ indicator al comportamentului nonverbal este:


a. pantomimica;
b. amplitudinea gesturilor;
c. spatiul personal;
d. contactul vizual.
118 Prof. FLORJCA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 119

7. ldentificati enuntul fals: c. este o activitate;


Contactul vizual este important in comunicare, deoarece: d. se formeaza prin interiorizarea actiunilor.
a. regleaza dinamica dialogului;
b. faciliteaza insu~irea limbajului; 14. Functia specifica, cea mai importanta a limbajului este:
c. este o sursa permanenta de feed-back; a. funqia cognitiva;
d. permite exprimarea involuntara a emotiei. b. functia de comunicare;
c. functia simbolic-reprezentativa;
8. Marimea spatiului interpersonal depinde de: d. functia dialectica.
a. tipul relatiilor interpersonale;
b. temperamentul subiectilor; 15. Prin comunicare se transmite un continut:
c. atitudinile prosociale; a. informational, alcatuit din emotii ~i impulsuri;
d. perceptia sociala asupra imaginii de sine. b. emotional, format din imagini ~i descrieri;
c. informational ~i emotional;
9. lnstrumentul de baza al comunicarii interumane este: d. comportamental.
a. comunicarea nonverbala;
b. limba; 16. Relatia dintre gandire ~i limbaj:
c. limbajul;
a. se refera la functia expresiva a limbajului;
d. mimica ~i pantomimica.
b. nu este controversata in psihologie;
c. exprima ideea ca ele sunt inseparabile ~i se dezvolta impreuna;
10. Care din urmatoarele afirmatii este falsa?
d. se manifesta numai la nivelul limbajului intern.
a. cuviintul se poate substitui atiit obiectului, cat ~i imaginii acestuia;
b. comunicarea verba!a este o comunicare simbolica;
17. Conducerea conduitei proprii sau a conduitei altei persoane se poate realiza:
c. aspectul psihologic al limbajului este limba;
a. prin functia reglatorie a limbajului;
d. procesul vorbirii este coordonat de reguli gramaticale care se asimileaza odata
cu insu~irea limbii. b. prin functia expresiva a limbajului;
c. prin funqia dialectica a limbajului;
11. Punctul de vedere conform caruia limbajul este invatat ca o deprindere: d. prin functia ludica a limbajului.
a. apartine psihologului american Skinner;
b. apartine psiholingvistului N. Chomsky; 18. Descarcarea starilor de tensiune prin limbaj corespunde functiei:
c. explica rapiditatea cu care copilul invata sa vorbeasca; a. Judice;
d. este acceptat de toti psihologii. b. catharctice;
c. dialectice;
12. Nu poate fi contestata: d. expresive.
a. posibilitatea insu~irii optime a limbajului indiferent de viirsta omului;
b. conditionarea social-istorica ~i culturala a limbajului; 19. Functia simbolica de reprezentare a limbajului consta in:
c. independenta limbajului de activitatile copilului ~i relatiile Jui cu parintii; a. exteriorizarea ~i transmiterea unor idei ~i trairi subiective complexe prin
d. imposibilitatea comunicarii in afara limbajului. intonatie, ritmul vorbirii, pauze, accente, etc;
b. formularea unor situatii contradictorii ~i conflictuale ~i medierea analizei ~i
13. Spre deosebire de gandire, limbajul: rezolvarii !or;
a. este un proces psihic reglator; c. substituirea obiectelor, fenomenelor ~i situatiilor concrete prin cuvinte;
b. este o aptitudine generala; d. reglarea conduitei altuia sau a propriei conduite prin limbaj.
120 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PS IHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 121

20. Inducerea prin limbaj, a unor stari afective, a unor convingeri sau idei c. apare lnaintea celui oral;
pe care subiectul le va adopta, modificandu-~i conduita, poarta numele de: d. implicii eel putin doi subieqi.
a. instruire;
b. persuasiune; 27. Forma cea mai evoluata a limbajului este:
c. dialog; a. limbajul oral;
d. controversa. b. limbajul scris;
c. limbajul intern ;
21. Afirmatia ca limbajul este axul sistemului psihic uman care/ace posibil d. limbajul extern.
fenomenul de con~tiin/ii apartine psihologului:
a. Skinner; 28. Persoana careia i se transmit informatii lntr-un proces de comunicare
b. G. Zipf; se nume~te:
c. P. P. Neveanu; a. emitator;
d. N. Chomsky. b. receptor;
c. expeditor;
22. Dupa criteriul orientarii, limbajul este: d. subiect.
a. limbaj intern ~i limbaj extern;
b. limbaj activ ~i limbaj pasiv; 29. La angajare, s pecialistul in recrutare va pune acC(!nt pe:
c. limbaj oral ~i limbaj scris; a. comunicarea verbala, prin care l~i creeaza o imagine corecta asupra
d. monolog ~i dialog. candidatului;
b. comunicarea nonverbala, care dezvaluie ceea ce intentionam sa ascundem
23. Care dintre urmatoarele enunturi este fals? prin cuvinte;
a. orice cuviint este ~i un concept; c. relatiile interpersonale;
a. citirea consta In receptionarea ~i lntelegerea limbajului scris; d. dialog.
c. limbajul se formeaza prin lnvatare;
d. cuvintele cele mai frecvente sunt cele mai scurte. 30. Forma limba] ului in care se schimba alternativ rolurile de emitator ~i
receptor este:
24. Limbajul oral este: a. monologul;
a. adresativ ~i contextual; b. limbajul intern;
b. cu reguli ~i norme gramaticale imperative; c. limbajul oral;
c. tara prea multe mijloace de expresivitate; d. dialogul.
d. focalizat pe aqi uni, idei, lntelesuri.
31. Legea efortului minim elaborata de lingvistul german G. Zipf stabile~te:
25. Limbajul scris: a. existenta relatiei inverse lntre frecventa ~i lung imea cuvintelor;
a. se poate manifesta ca dialog sau monolog; b. existenta relatiei directe lntre frecventa ~i lungimea cuvintelor;
b. are un grad ridicat de libertate, tara reguli foarte riguroase; c. tendinta de prescurtare a cuvintelor mai rar utilizate;
c. valorifica mijloacele de expresivitate nonverbala; d. folosirea presci.:.rtarilor in limbaj ul scris.
d. In cadrul sau mesajul poate fi alterat prin nerespectarea normelor gramaticale.
32. Cercetatorul american Mehrabian a demonstrat ca interlocutorii sunt
26. Limbajul intern: impresionati in cea mai mare masura de:
a. se dobiinde~te prin interiorizarea limbajului oral; a. cuvintele folosite;
b. are un caracter desta~urat prin succesiunea cuvintelor, propoziiiilor, frazelor; b. comunicarea nonverbala;
122 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 123

c. intonatie;
d. expresivitate. 39. Functia limbajului care presupune asociatii verbale de efect, ritmica,
ciocniri de sensuri etc., mergand pana la constructia artistica, este functia:
33. lnterdependenta dintre gandire ~i limbaj este evidentiata de: a. de comunicare;
a. legaturile stranse existente lntre nonnele gramaticale ~i nonnele logicii fonnale; b. reglatorie;
b. posibilitatea exprimarii unor stari afective prin mijloace nonverbale de comunicare; c. persuasiva;
c. independenta opera!iilor gandirii fa!a de continuturile comunicarii; d. ludica.
d. dependenta operatiilor gandirii de funqiile limbajului.
40. 0 forma aparte de exercitare a functiei reglatorii este:
34. Care dintre urmatoarele enunturi este fals? a. impulsul;
a. limba este un fenomen social-istoric; b. persuasiunea;
b. limbajul este un fenomen psihologic; c. codul;
c. gandirea ~i limbajul sunt procese psihice cognitive; d. categoria.
d. gandirea evoluata nu poate exista in afara limbajului.

35. Dialogul:
a. beneficiaza de mijloace de expresivitate cum sunt intonatia, accentual, ritmul;
b. impune utilizarea corecta a semnelor ortografice;
c. se supune unor reguli de concizie, claritate ~i cursivitate;
d. se desia~oara dupa un plan prealabil.

36. Monologul:
a. este fonna cea mai frecventa de realizare a limbajului oral;
b. se desia~oara In interior, ca o vorbire cu sine;
c. este comprimat pe aqiuni, idei ~i intelesuri;
d. este acompaniat de elemente extraverbale (gestica, mimica, intonatie, timbru)
care faciliteaza recep!ia ~i lntelegerea mesajului.

37. Limbajul scris:


a. este centrat pe mesaj, comunicand infonnatii supuse anterior unui proces
mintal de seleqie, ordonare, semnificare;
b. trebuie sa tina seama de unele conventii ale adresarii in public;
c. dispune de cea mai variata gama de mijloace de expresivitate;
d. poate fi disociat de citit.

38. in cadrul unei dezbateri in care se aduc argumente pro ~i contra unei
teze se manifesta:
a. functia cognitiva a limbajului;
b. functia dialectica a limbajului;
c. functia ludica a limbajului;
d. funqia chatarctica a limbajului.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 125

a. Atentia involu ntara este declan9atafora sane propunem safim atenfi; ea este
dert"'"rminata de stimularea extema dar este influentata ~ i de factori intemi (interesul
persoanei pentru stimul, actualizarea unor motive, trairea afectiva pozitiva a relatiei
cu stimulul).
ATENTIA
, Rolul aten{iei involuntare:
• mentine contactul cu modificarile ~i schimbarile din mediu;
• asigura proteqia fara de eventualele actiuni periculoase din mediu;
Planul lectiei • are avantajul ca prin mecanismele ei neurofunqionale specifice asigura
I. Definitie ~i caracterizare generala eficienta pentru 0 activitate rara sa ne oboseasca, dar ~i de:z avantajul ca nu este
II. Formele atentiei suficienta pentru toate activitatile noastre ~i pentru toate rnomentele acesteia; in
III. insu~irile atentiei ~i educarea lor activ.i-\_il!ile monotone, neatragatoare este necesara atentia voluntara .
.J~,.JAtenfia voluntara presupune mobilizarea ~i concentrarea con~tiinfei noastre
din interior, ca urmare a existenfei intenfiei de afi atent.
I. Definipe ~i caracterizare generala
Rolul aten(iei voluntare:
I. Definifie: Atentia este orientarea, selectivitatea ~i concentrarea con~tiintei
• este forma care se implica in majoritatea activitatilor noastre, fiind o conditie
noastre asupra unor stimuli aflati in afara noastra sau in interiorul nostru.
a reu~itei;
Caracterizare generala: • sustine activitatea atat in momentele ei atragatoare, u~oare, cat ~i in cele
• Atentia este strans legata de starea de veghe; neplacute sau grele;
• Nu face parte din categoria proceselor psihice, deoarece nu are un continut •are dezavantajul ca presupune depunerea unui efort care este cu atat mai mare
inforrnational-reflectoriu propriu; cu cat motivatia persoanei pentru activitatea respectiva este rnai mica;
• Este o condi!ie care faciliteaza procesele ~i activitatile psihice, deoarece sustine • consumul de energie face ca ea sa nu se poata manifesta pe timp nelimitat,
energetic activitatea; apar momente de obosea!a, slabire a atentiei, stare de somno]enta.
• Este o conditie necesara ~i obligatorie pentru reu~ita activitatii noastre, dar nu
este ~i suficienta; pentru rezolvarea sarcinii, subiectul are nevoie ~i de cuno~tinte, y--..Atentia postvoluntara reprezinta deprinderea de a.ft atent; se formeaza prin
deprinderi, etc. exercitiu indelungat ~i prin dezvoltarea unei atitudini pozitive fa!a de activitatile
Mecanismul atentiei indepline~te doua funqii: respective.
a. de filtrare-selectare; Avantaje:
b. de activare focalizata. • este la fel de bine organizata ca ~i atentia voluntara, dar in virtutea automatismelor
• Este in stransa legatura cu motivatia, mecanismele vol untare de activare ~i create nu mai necesita efort voluntar;
organizare ~i mecanismele verbale. : permite desra~urarea activitatii timp indelungat.
In activitate omul combina cele trei forme ale atentiei, conform unui principiu
de eficienta in utilizarea energiei psihonervoase.
II. Formele atentiei /:::::
'
~ in functie de direcfia principala de orientare:
A) in funcfie de prezenta sau absenta efortului depus ~i a gradului de a. Atentia interna este orientata catre diferite aspecte ale psihologiei proprii:
con~tientizare, avem: ganduri, imagini, sentimente. Intervine in cazul introspectiei. Este predominanta la
a. Atentia involuntara persoanele introvertite.
b. Atenfia voluntara b. Atenfia externa este orientata catre lumea exterioara, intervine in toate
c. Atentia potvoluntara tipurile de activitate umana: munca, joc, invatare ~i creatie. Este predominanta la
persoanele extravertite.
126 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 127

Atenfia expectativii este atentia de a~teptare. Se manifesta ciind a~teptam initierea


unei actiuni sau finalizarea ei.
La riindul lor, aceste fonne pot fi involuntare, voluntare sau postvoluntare. Grife
I. Atentia face parte din clasa fenomenelor psihice, care:
III. insu~irile atentiei ~i educarea lor a. produc efecte fiziologice;
b. stimuleazii ~i energizeazii activitatea;
_?Volumul atentiei: cantitatea de elemente pe care le putem include concomitent c. regleaza activitatea;
in sfera de cuprindere a atentiei (in mod normal, in medie, lntre 5-7 stimuli). d. transforma realitatea.
:concentrarea atentie,i: rezistenta la orice factori perturbatori; conditioneazii
eficie~ta perceptiei, giindirii, memoriei, activitatilor practice, asiguriind precizie 2. Notele definitorii ale atenpei sunt:
~i profunzime In desra~urarea acestora. Distragerea (oscilafia} aten/iei constii In a. orientarea;
incapacitatea de a fi atent. b. selectivitatea;
~ Stabilitatea atentiei: capacitatea de a mentine atentia concentratii la un stimul c. concentrarea;
o periodii mare de timp; se dezvoltii odat:a cu viirsta: la cop ii este de I0-15 minute d. a, b, c.
iar la adulti media este de 45-60 minute.
• Distributivitatea atentiei: capacitatea persoanei de a-~i concentra simultan 3. Lipsa atentiei sau atentia slaba are ca efecte:
atenfia asupra a douii sau mai multe activitati, cu conditia ca unele dintre ele sii fie a. omisiuni in receptarea stimulilor,erori In reactiile de riispuns;
relativ automatizate. · b. o memorie mai fidela ~i mai trainica;
•'"'Mobilitatea atentiei: u~urinta comutiirii atentiei de la un stimul la altul, de la o c. selectarea ~i exersarea adecvat:a a priceperilor ~i deprinderilor;
activitate la alta, In intervalul cerut de desra~urarea activitiitii. Opusul ei estefixitatea d. reactii de riispuns rapide.
sau rigiditatea (iner/ia aten{iei}, ciind persoana nu-~i poate deplasa u~or atentia iar
dacii face acest lucru, comite erori ~i la nivel intern se instaleazii stiiri tensionale. 4. Se considera a fi premise neurofiziologice ale atentiei:
a. starea de veghe;
Calitii/ile aten/iei se pot forma prin exercifii, fiind condifii obligatorii fn b. starea de lncordare;
exercitarea anumitor profesii. c. starea de vigilentii;
d. starea de veghe ~i starea de vigilenta.

5. Prezenta atentiei asigura:


a. o bunii receptare a stimulilor;
b. omisiuni In receptarea semnalelor;
c. confuzii in descifrarea sensurilor;
d. erori In reactii de raspuns.

6. Alegeti varianta corespunzatoare:


a. atentia este o conditie necesara ~i suficientii pentru reu~ita activitii\ilor noastre;
b. atentia este o conditie facilitatoare pentru activitiitile psihice;
c. atentia are capacitatea de a rezolva sarcinile ~idea atinge un scop;
d. atentia este o lnsu~ire psihica.
128 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 129

7. i n plan subiectiv, atentia este resimtitii ca: 13. Atentia involunta rii prezintii urmiitoarele avantaje:
a. o stare de declan$are a actiunilor; a. sustine activitatea In toate forme le ei;
b. o stare de lncordare ce se observa din manifestarile comportamentului; b. este bine organizata;
c. o stare de inhibitie; c. mecanismele ei specifice asigura eficienta pentru o activitate, rara sa apara
d. o stare de deta$are de stimuli extemi $i intemi. oboseala;
d. nu ofera protec-;ie pentru actiunile periculoase.
8. Care dintre urmiitoarele enunturi referitoare la stiirile atenpei este
corect? 14. Factorii externi care pot determina aparitia atentiei involuntare sunt:
a. pe fondul starii de veghe se instaleaza starea de vigilenta; a. interesul pe care-I prezinta pentru o persoana ace! obiect sau fenomen;
b. starea de veghe nu este opusa stiirii de somn; b. intensitatea deosebita a stimulilor;
c. pe fondul starii de vigilenta se instaleaza starea de somn; c. actualizarea unor motive $i trairi afective pozitive a relatiei cu obiectele;
d. starea de vigilenta nu presupune explorarea generala a mediului. d. simpl itatea stirnulilor.

15. Atentia postvoluntarii este:


9. Printre functiile pe care le are mecanismul atentiei, putem enumera:
a. o trasatura de caracter;
a. functia anticipativa;
b. o atitudine;
b. functia reglatorie;
c. o deprindere;
c. functia de filtrare, selectare $i activare focalizata;
d. un proces psihic.
d. functia intema.
16. Procesul prin i~are ne concentriim asupra unor obiecte ~i facem abstractie
10. Care dintre insu~irile atentiei constii in capacitatea ei de a se mentine
de altele reprezintii:
racordatii la un stimul o perioadii mai mare de timp?
a. perceptia;
a. volumul;
b. imaginatia;
b. concentrarea; c. motivatia;
c. stabilitatea; d. atentia.
d. mobilitatea.
17. Un rol imporitant in declan~area voluntarii a atentiei ii au:
11. Cand suntem captivati de amintiri, preocupiiri ~i rezolvarea unei a. lobii frontali;
probleme de viatii, obiectul atentiei este: b. mecanismele verbale;
a. exterior subiectului; c. lobii occipitali ;
b. lnlauntrul nostru, In sfera subiectiv-mintala; d. mecanismele V(:rbale $i lobii frontali.
c. nesemnificativ subiectului;
d. un nivel superior de manifestare a atentiei . 18. Atentia voluntara se deosebe~te de atentia involuntarii deoarece:
a. se produce discursiv;
12. Jn functie de natura reglajului, atentia se poate manifesta: b. se bazeaza pe decizie $i efort;
a. voluntar $i discursiv; c. nu se bazeaza pe decizie $i nu implica efort;
b. spontan $i voluntar; d. se produce spontan $i implica efort.
c. voluntar, involuntar, postvoluntar;
d. postvoluntar $i voluntar. 19. Atentia involuntarii are urmiitoarele caracteristici:
a. se produce rara efort voluntar;
b. se bazeaza pe decizie, dar nu implica scopul;
130 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGlA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 131

c. elimina factorii perturbatori; b. analiza prealabila a planului activitatii, pentru realizarea etapelor mai dificile,
d. se bazeaza pe decizie ~i efort. cart' necesita o atentie deosebita;
c. deta~area de semnificatia activitatii;
20. Nu reprezinta o caracteristica a atentiei: d. crearea neintentionata a ambiantei favorabile.
a. selectivitatea;
b. orientarea; 26. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a
c. curajul; atentiei, care rezulta din :
d. concentrarea. a. aparitia spontana a stimulilor;
b. asocierea stimulilor intemi cu stimulii extemi;
21. Daca un subiect este preocupat de urmarirea unor evenimente din c. intentia de a desra~ura o activitate nespecifica;
mediul inconjurator, obiectul atentiei este: d. folosirea repetata a atentiei voluntare care se transforma In deprinderea de a
a. exterior subiectului; fi atent, deoarece exersarea lndelungata lntr-un anumit domeniu de activitate duce
b. nesemnificativ subiectului; la automatizare.
c. interior subiectului;
d. dependent de nivelul superior de functionare a atentiei. 27. insu ~irile atentiei sunt :
a. fluiditate atentiei;
22. Despre persoanele care sunt distrase de orice modificare din mediul b. volumul atentiei;
intern sau extern putem spune ca dispun de o insu~ire opusa concentrarii, care c. durata atentiei;
se nume~te: d. tonalitatea afectiva.
a. rigiditatea;
b. instabilitatea; 28. in timpul unui examen de admitere, concentrarea profunda asupra
c. obiectualitatea; rezolvarii subiectelor se datoreaza:
d. distragerea. a. unui filtru activ ce potenteaza actiunea anumitor stimuli;
b. unei atitudini persistente de a~teptare;
23. Factorii interni care stimuleaza ~i mentin atentia involuntara sunt: c. focalizari i atentiei In paralel cu inhibarea relatiei cu alte zone;
a. interesul pe care ll are persoana pentru ace! obiect; d. mentinerii neintrerupte a atentiei asupra activitatii de evaluare.
b. gradul de complexitate al stimulului;
c. atentia voluntara; 29. Cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan in campul atenpei
d. atentia senzorio-motorie. se refera la:
a. volumul atentiei;
24. Prezenta atentiei este: b. distragerea atentiei;
a. factor stimulator al succesului ; c. mobilitatea atentiei;
b. factor inhibitor al e~ecului ; d. distributivitatea atentiei.
c. independenta de motivatie;
d. deta~ata de stimulii extemi. 30. Putem evalua atentia :
a. prin capacitatea continutului procesului atentional;
25. Atentia voluntara sustine activitatea in toate momentele ei, u~oare sau b. prin perforrnanta celorlalte procese psihice;
grele, de aceea ea poate fi favorizata de anumite conditii ce trebuie respectate. c. prin masurarea calitatilor atentiei;
Dintre acestea fac parte: d. prin nivelul de aspiratie.
a. stabilirea neadecvata a scopului ~i a termenelor de realizare a lui;
132 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 133

31. Printre caracteristicile atentiei putem enumera: e. atentia expeetativa;


a. durata atentiei; d. atentia extema.
b. rapiditatea atentiei;
c. fluiditatea atentiei; 38. Care dintre formele atentiei necesita depunerna unui efort pentru
d. mobilitatea atentiei. atingerea unui obiectiv, In vederea finalizarii sarcinii?
a. atentia postvoluntara;
32. Factorii favorizanti ai concentrarii atentiei sunt: b. atentia intema ;
a. organizarea in structuri tara sens a elementelor respective; e. atentia expeetativa;
b. antrenamentul special pentru rezistenta la factori perturbatori; d. atentia volunt2.ra.
c. struetura spontana a activitatii;
d. simplitatea elementelor de reeeptionat. 39. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?
Datorita atentiei:
33. Calitatile atentiei se pot educa ~i dezvolta prin: a. toate obieetele sunt pereepute elar;
a. activitati practice; b. o parte dintre obieete tree neobservate;
b. exercitii; e. pe eele mai multe obieete nu le observam;
c. ere~terea motivatiei pentru activitatile desra~urate; d. unele obieete sunt refleetate elar, altele vag, iar alte obieete tree neobservate.
d. toate raspunsurile anterioare sunt corecte.
40. lncapacitatea unei persoane de a rezista la fadori perturbatori se
34. Volumul atentiei se refera la aspectul cantitativ. Cercetarile de psihologie
nume~te:
experimentata au aratat ca volumul mediu al atentiei este de:
a. mobilitate;
a. 5-7 elemente;
b. rigiditate;
b. 5-9 elemente;
c. 2- 7 elemente; e. distragere;
d. 5 elemente. d. distributivitate:.

35. Opusul mobilitatii este:


a. ftexibilitatea;
b. fixitatea (rigiditatea);
c. instabilitatea;
d. atrofia.

36. Perfecfionarea mecanismelor atentiei ii permite acesteia sa:


a. se instaleze u~or, sa fie efieienta;
b. nu se implice intens In activitati;
c. foloseasca pe deplin continutul informational de care dispune;
d. se manifeste latent.

37. Atunci cand sun tern in a~teptare unui eveniment ce urmeaza a se realiza
intervine:
a. atentia intema;
b. atentia voluntara;
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE J 135

II. Structura ~i fazele actelor voluntare

VOINTA Clasificarea acfiunilor voluntare dupa gradul de complexitate:


• simple, de scurta durata;
• complexe, de lunga durata, cand apar mai multe piedici ~i cand omul nu are
Planul lectiei Inca experienta depa~irii (ex.pregatirea unui concurs de admitere).
I. Vointa ca modalitate superioara de autoreglaj verbal
II. Structura ~i fazele actelor voluntare Fazele actelor voluntare
III. Calitatile vointei ·.J. Actualizarea motive/or:
• orientarea spre scop;
• aparitia intentiei;
·-construirea planului mental al actiunii .
I. Vointa ca modalitate superioara de autoreglaj verbal
2.i Lupta motive/or .;i deliberarea ca proces fundamental al alegerii;
3. Luarea hotararii ca rezultat al unui proces decizional;
Definitie: Voin/a este procesul psihic de reglaj superior, realizat prin mijloace
- descrierea procesului decizional In situatii de incertitudine:
verbale ~i constand In actiuni de mobilizare ~i concentrare a energiei psihonervoase
• implicarea personala $i trairea afectiva a situatiilor proiectate;
in vederea biruirii obstacolelor ~i atingerii scopurilor con~tient stabilite.
• exprimarea trasaturilor de personalitate In procesul deciziei: nivelul de aspiratie,
Proces reglator-energetic, voinµ este factorul de coordonare a componentelor
temperamentul, dorinta de succes ~i teama de e$eC, sistemul valorilor personale,
infonnationale, energetice ~i operationale, care concura la atingerea scopurilor
calitatile vointei;
personale ale activitatii.
4. Execufia - realizarea efectiva a planului ~i atingerea reala a scopului;
/postazele reglajului volllntar:
-_este cea mai importanta faza, deoarece reprezinta finalizarea actului respectiv.
• initiere - sustinerea actiunilor ~i activitatii;
5. Verificarea .;i evaluarea rezultatelor partiale ~i a transfonnarii !or in infonnatie
• franare - diminuarea, amanarea actiunilor.
inversa pentru comanda ~i efectuarea operatiilor urm~.toare.
Structura activitii/ii voluntare
a.
/
scopul - "tinta" care urmeaza sa fie atinsa;
Cadrul obiectiv de desra~urare a vointei este activitatea In diversele ei fonne:
j oc, invatare, munca, creatie.
'_!7obstacolul - este de natura psihologica ~i rezulta din confruntarea resurselor
noastre ~i conditiile atingerii scopului;
S efortul voluntar - este produsul vointei, finalitatea psihologica a acesteia. III. Calitatile vointei
Proprietii/ile efortului voluntar:
I. focalizarea In directia unica a scopului; • Sunt expresie a capacitatii de efort voluntar.
2. trairea Jui ca o stare de lncordare $i de unificare a resurselor inteme. • Enumerarea ~i descrierea cuplurilor de calitati opuse:
Confruntarea de mai lunga durata cu obstacole de o anumita natura pennite a. Puterea ~i slabiciunea vointei
dezvoltarea capacitatii de efort voluntar de un fel sau altul; b. Perseverenta ~i lncapatanarea
Raportul efort voluntar-obstacol (ca reflectare a calitatii reglajului voluntar); c. lndependenta ~i sugestibilitatea
• concordanta; d. Promptitudinea ~i tergiversarea
• discordanta - subaprecierea $i supraaprecierea obstacolului (ca deficiente ale
reglajului voluntar). Puterea voinfei exprima intensitatea efortului voluntar prin care subiectuL
Efortul voluntar se dezvolta (educa) $i se specializeaza prin intermediul activitatii confruntandu-se cu obstacole importante, l~i urmare~te scopurile.
complexe ~i cu dificultate crescuta.
136 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGlA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 137

Sliibiciunea voinfei consta In imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut.

Perseverenfa consta In menti nerea timp lndelungat a efortului In direqia Grife


realizarii scopului, chiar $i In conditiile In care, aparent, n-ar fi posibila continuarea
activitatii .
1. Vointa este considerata ca fiind un proces:
inciipiifiinarea este lnsu$irea negativa a vointei, manifestiindu-se ca urmare a a. psihic complex de reglaj superior realizat prin mijloace verbale;
unui scop, cand este clar ca lmprej urarile nu ofera nici o $ansa de reu$ita. b. de orientare a resurselor psiho-fizice ale persoanei, In vederea adaptarii la
mediu;
Independenfa este tendinta constanta de a lua hotarari pe baza chibzuirii proprii. c. de reglare, cu rol In declan$area, orientarea $i modificarea conduitei,
independent de factorii extemi;
Sugestibilitatea reprezinta imposibilitatea de degajare de influentele exteme. d. de autoreglaj superior ce consta In orientarea, selectivitatea $i concentrarea
aqiunii noastre asupra unor stimuli intemi.
Promptitudinea consta In rapiditatea cu care omul delibereaza lntr-o situatie
complexa ~i urgenta $i adopta hotariirea ce mai potrivita. 2. Din punct de vedere neurofunctional, efortul volunta:r este:
·--...,_ a. specificul psihologic al atentiei;
Tergiversarea - (nehotiiriirea) se manifesta prin oscilatii lndelungate $1 b. o organizare a activitatii nervoase lnjurul unui centru dominant, care exprima
nejustificate lntre mai multe motive, scopuri, mijloace, cu amar.area scopului. In plan psihic scopul actiunii;
c. caracteristica cea mai specifica a motivatiei;
d. aptitudinea de a a.::tiona In vederea realizarii unui scop.

3. Vointa, ca modalitate superioara de autoreglaj verbal, are mai multe


calitati care impun exersare. Perseverenta, ca ~i calitate a vointei, se exprima in:
a. inertia $i lipsa de flexibilitate In gandire $i actiuni;
b. imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut;
c. mentinerea timp lndelungat a efortului voluntar In directia realizarii scopului;
d. imposibilitatea de degajare de influentele exteme.

4. Alegeti termenul care nu reprezinta o calitate a vointiei:


a. perseverenta;
b. puterea vointei;
c. independenta;
d. tristetea.

5. Cadrul obiectiv 1de manifestare ~i probare a vointei este:


a. lntelegerea;
b. limbajul;
c. gandirea;
d. activitatea.
138 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 139

6. Realizarea efectiva a planului ~i atingerea reala a scopului se regasec in 12. Vointa este:
etapa actului voluntar denumita: a. latura obiectiva a autoreglajului verbal ;
a. verificarea; b. latura subiectiva a autoreglajului verbal;
b. prefigurarea intentiei; c. capacitalea omul ui de a initia incon~tient aqiuni;
c. executia; d. modalitate de coordonare a activitatilor In particular.
d. lupta motivelor.
13. Calitatile vointei integrate in structuri mai complexe devin:
a. activitati postvoluntare;
7. La om, mecanismele interne de autoreglare se structureaza pe doua
b. activitati automatizate;
niveluri functionale care difera din punct de vedere calitativ. Printre acestea, c. trasaturi de caracter;
putem remarca: d. deprinderi de lnvatare.
a. nivelul pozitiv ~i nivelul negativ;
b. nivelul voluntar ~i nivelul involuntar; 14. Ca etapa a actelor voluntare, lupta motivelor ia forma:
c. nivelul real ~i nivelul nominal; a. unei tensiuni interioare care tinde sa se exteriorizeze;
d. nivelul de continut ~i nivelul operational. b. deliberarii in vederea alegerii;
c. operatiilor concrete;
8. Din punct de vedere psihologic, obstacolul reprezinta: d. operatiilor automatizate.
a. rezistenta intema resimtita de individ In desfii~urarea unei activitati;
b. o confruntare lntre posibilitatile omului ~i conditiile obiective ale activitatii; 15. Decizia, ca moment al actiunii voluntare, apartine fazei de:
c. totalitatea obiectelor sau fenomenelor realitatii; a. evaluare ~i verificare a rezultatului;
d. realizarea neeficienta a activitatii. b. luare a hotararii;
c. aparitie a intentiei sau impulsului;
d. lndeplinire a planului.
9. Optimumul volitional consta in:
a. refiectarea neadecvata a obstacolului;
16. lndependenta este o calitate a vointei care exprima:
b. refiectarea adecvata a obstacolului;
a. capacitatea unei persoane de a-~i organiza viata pe baza initiativelor, hotararilor
c. subaprecierea adecvata a obstacolului;
~i scopurilor propuse;
d. supraaprecierea adecvata a obstacolului.
b. gradul de intensitate al atentiei;
c. adaptarea necritica a inftuentelor exteme;
10. Reprezinta caracteristici ale activitafii voluntare:
d. focalizarea simultana pe mai multe activitati.
a. orientarea spre atingerea unor scopuri care nu sunt stabilite con~tient;
b. decizia de a efectua o actiune;
17. Printre calitatile voinfei se enumera:
c. nivelul de aspiratie;
a. interesul ;
d. sistemul valorilor personale.
b. curajul;
c. cunoa~terea de sine;
11. in actul deciziei sunt implicate urmatoarele trasaturi de personalitate:
d. afectele.
a. dispozitiile afective;
b. lnvatarea perceptiva;
18. Efortul voluntar reprezinta:
c. dorinta de succes ~i teama de e~ec;
a. neinhibarea unei actiuni;
d. operatiile concrete.
b. o etapa a actelor voluntare;
c. o focalizare, o concentrare a energiei psiho-nervoase;
d. o calitate a vointei.
140 Prof. FLORICA D UMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~ I GRILE 141

19. Autocontrolul con~tient al omului asup ra propriilor sale acte presupune 25. insi~irea vointei opusa independentei este:
prezenta procesului psihic denumit: a. puterea voi ntei;
a. memone; b. sugestibilitatea;
b. gandire; c. tergiversarea;
c . atentie; d. incapatanarea.
d . vointa.
26. Defectele vointei der ivate din excesul de inibitie s1e manifesta:
20. Prin vointa se realizeaza un autoreglaj superior pentru ca implica a. in adoptarea ra;Jida a deciziilor;
obligatoriu:
b. in renuntarea la pozitiile adoptate;
a. senzatiile ~i memoria;
c. in prelungirea luarii hotararii;
b. perceptia ~i senzatiile;
d. In imposibilitatea degajarii de inftuentele exteme.
c. limbajul ~i gandirea;
d. limbajul ~i intelegerea spontana.
27. Realizarea efortului voluntar pe p erioada necesara atingerii scopului
21. Ce afirmatie este falsa In Iegatura cu vointa? se nume~te:

a. actul voluntar este comportamentul In care exista o initiere con~tienta ~i un a. perseverenta;


control con$tient; b. sugestibilitate;
b. efortul voluntar este innascut; c. curaj;
c. lupta motivelor este generata de mai multe motive $i, aferente !or, de mai d. independenta.
multe scopuri;
d. lnainte de a fi efectiv realizate, acti unile voluntare sunt gandite. 28. Defectele vointei derivate din excesul de impulsiuni apar:
a. cand actiunea a.normala este de nereprimat;
22. Nu sunt considerate etape ale actului voluntar: b. cand o excitatie putemica ii impinge pe individ spre o actiune;
a. executarea hotararii; c. cand omul se comporta ca un reflex automat;
b . evidentierea sensului ~i semnificatiei actiunilor; d. n umai la persoanele emotive.
c. verificarea rezultatelor;
d. adoptarea hotararii. 29. Formarea ~i dezvoltarea mecanismelor reglajului voluntar sunt impuse de:
a. lnSU$irile psihice;
23. Cand nu exista ~anse de succes, conduita amanarii reprezinta: b. manifestarile interioare;
a. un comportament pasiv; c. necesitatea punerii ~i tinerii In acord a comportamentului propiiu cu exigentele
b. un comportament agresiv; sociale;
c . un comportament pasiv-agresiv; d. manifestarile ex:teme.
d. un comportament inteligent ~i autocontrolat.
30. La baza actiunii voluntare sta lntot deauna:
24. Daca In urma deliberarii este selectat un motiv, atunci celelalte: a. efortul voluntar;
a . i se supraordoneaza sau sunt inhibate, pentru a crea conditiile unui b. factorul educational ~i de exercitare;
comportament corect; c. o incitare, o tensiune, o stare de necesitate;
b. i se subordoneaza sau sunt inhibate, pentru a crea conditiile unui comportament d. forta sistemului nervos $i echilibrul emotional.
corect;
c. i se supraordoneaza in vederea deliberarii; 31. La na~tere, copilul dispune doar d e:
d. implica invingerea obstacolelor aflate in calea atingerii scopurilor incon~tient a. scheme functionale de tip voluntar;
propuse. b. comportament mijlocit, indirect, calm;
142 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 143

c. scheme predominante de tip voluntar ~i involuntar; b. un caracter situativ;


d. scheme funqionale de tip involuntar, reflex-neconditionat, lipsite de deliberare. c. un caracter automat, realizat pe baza influentei neconditionate a efectului
asupra stimulului;
32. Vointa deplin realizata ii caracterizeaza: d. con~tient-nediscursiv.
a. pe cei ce stapanesc perspectiva scopurilor ~i mijloacele adecvate;
b. pe cei ce nu stapanesc perspectiva scopurilor ~i mijloacele; 39. in etapa de realizare efectiva intervin anumiti factori care favorizeaza
c. pe cei care con~tientizeaza existenta unor interese generale subordonate;
executarea optima a hotararii. ldentificati ace~ti factori din enumerarea
d. pe cei care se orienteaza spre sine.
urmatoare:
33. Trasatura bazala a vointei, in jurul careia graviteaza celelalte trasaturi, este: a. renuntarea la planul initial;
a. consecventa; b. starile afective putemice;
b. independenta; c. utilizarea adecvata a sistemului de cuno~tinte ~i deprinderi;
c. forta sau taria vointei; d. executarea unor actiuni sub influenta unor motive concurente.
d. delasarea.
40. Ca forma ~i expresie a nivelului con~tient al psihicului, activitatea
34. Nivelul involuntar se caracterizeaza prin: voluntara se caracterizeaza prin:
a. prezenta intentionalitatii; a. orientare, selectivitate ~i concentrare;
b. comportamente slab organizate; b. prezenta scopului, obstacolului ~i a efortului voluntar;
c. orientarea ~i fixarea asupra unor stimuli nesemnificativi pentru subiect;
c. rezultatele lnregistrate;
d. absenta intentionalitatii.
d. dorinta realizarii, netransformata In intentie.
35. Supraaprecierea obstacolelor poate duce la succes dar este insotita ~i de:
a. consum mare de energie ~i satisfactii lndoielnice;
b. consum mediu de energie;
c. numai trairi afective pozitive;
d. satisfactii foarte mari.

36. Actiunile voluntare pot fi simple ~i de scurta durata atunci cand:


a. numarul obstacolelor este mare;
b. obstacolele sunt neprevazute pentru subiect;
c. obstacolele sunt minime;
d. obstacolele sunt depa~ite.

37. lntentia de a acfiona se caracterizeaza prin:


a. actualizarea motivelor;
b. luarea hotararii;
c. analiza ~i lupta motivelor;
d. evaluarea rezultatelor.

38. Faza evaluativ-corectoare confera actelor voluntare:


a. un caracter evaluativ-perfectibil, integrandu-le In legea generala a organizarii
dinamice;
PSIHOLO GIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 145

Caracteristicile individului:
• este un produs In lntregime determi nat biologic;
• este un reprezentant al speciei (umana, animala ~i vegetala);
STRUCTURASIDEZVOLTAREA • este o notiune aplicabila tuturor organismelor.
PERSONALITATII Conceptul de individualitate: reprezinta ansamblul particularitatilor proprii unui
individ care 11 diferentiaza de ceilalti indivizi.
3. Conceptul de persoanii: desemneaza ansamblul lnsu~irilor psihice care
P/anul lectiei asigura adaptarea la mediul social-istoric. Ea este individul luat In acceptiunea sa
I. Personalitatea psihologica, cu viata sa psihica constituita, superioara ~i con~tienta.
II. Temperamentul Caracteristicile pc!rsoanei:
III. Aptitudinile • termenul de persoana desemneaza numai natura umana, deoarece numai
IV. Caracterul oamenii sunt persoane;
V. Inteligenta • ea este un produs determinat socio-istoric, implica ideea potrivit careia omul
VI. Creativitatea ca membru al societatii lndepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale.
4. Conceptul de personalitate: este omul plus o nota de valoare, ea este
organizarea superioara a persoanei . De-a lungul timpului, lnsu~iril e psihice ale
persoanei suporta un proces de restructurare In urma caruia ele se diferentiaza intre
ele ~i devin o valoare.
PERSONALITATEA 5. Conceptul de personaj
Are doua acceptiuni :
• personajul manifestat In afara, In comportament;
Planu/ /ectiei • personajul ca ,,persoana In rol", omul interpretat ca un rol social.
I. Delimitiiri conceptuale Fiecare om poate _luca mai multe roluri, deci el se manifest.a prin mai multe
II. Definirea pesonalitatii personaJe.
III. Laturile personalitatii Tipuri de personaje
IV. Tipuri de personalitate • personaje sociale: j oaca roluri a~teptate sau impuse de societate;
V. Centralitatea personalitatii in psihologie • personaje volitive: joaca rol uri pe care ~i le impun singure conform propriilor
aspiratii;
• personaje masca: joaca roluri straine personalitatii !or pentru a-~i ascunde
I. Delimitari conceptuale propria personalitate.
Deoarece sub fiecare personaj se afta o personalitate, lnseamna ca personajul
Distinctie lntre termenii individ-individualitate, persoanii-personalitate- este v~mantul social a l personalitatii, mecanismul ei de aparare. Personajul este o
personaj. fateta, o imagine fragmentara a personalitatii, o masca, o aparenta In spatele careia
I. Conceptul de individ: reprezinta totalitatea ln su~irilor biologice (ereditare se afta personalitatea.
~i dobandite) care asigura adaptarea la mediul natural. El desemneaza caracterul Tipuri de relatii existente intre personalitate ~i personaj
indivizibil al organismului. - relatii de echilibru, de coexistenta ~i armonie;
- relatii de dezechilibru, caz In care putem vorbi de depersonalizare, dedublare,
care perturba functionarea normala a personalitatii.
146 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 147

III. Laturile personalitatii:

II. Definirea ~i caracterizarea generala I. temperamentul - latura dinamico-energetica;


2. aptitudini!e - latura instrumental-operationala;
Definirea personalitatii 3. caracteru! - latura relational-valorica;
4. inteligenfa - latura rezolutiv-productiva;
Personalitatea este obiectul de studiu prin excelenta al psihologiei.
5. creativitatea - latura transfonnational-constructiva.
Aceasta i~i propune sa defineasca omul ca totalitate evaluativa ~i irepetabila
intr-o unitate sintetic psihologica. Prin personalitate intelegem sistemul lnsu~irilor
stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete, care i~i pun amprenta decisiv asupra IV. Tipuri de personalitati
manifestarilor psiho-comportamentale ale acesteia.
Personalitatea se formeaza Inca de la na~tere ~i continua sa se dezvolte pe tot 1. Personalitati imature
parcursul vietii, avand la baza ereditatea ~i fiind putemic infiuentata de relatiile • centrate pe ele lnsele;
interpersonale ~i sociale. • posibilitati de adaptare scazute;
"Personalitatea este organizarea dinamica In cadrul individului a acelor sisteme • functional itate imprevizibila;
psihofizice care detennina gandirea ~i comportamentul." (Gordon W.Allport) • stucturi psihice componente simple;
"Personalitatea este organizarea mai mult sau mai putin durabila a caracterului , • lipsa corelatiilor logice intre ele.
temperamentului, inteligentei ~i fizicului unei persoane. Aceasta organizare determina
adaptarea sa unica la mediu."(Hans J.Eysenck) 2. Personalitati mature
"Personalitatea este un microsistem al invariantilor infonnationali ~i operationali • structuri psihice componente complexe;
ce se exprima constant in conduita ~i sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect." • adaptabilitate flexibila, ierarhizare, organizare;
(Paul Popescu-Neveanu) • eficienta mare.

3. Personalitati accentuate
2. Caracteristicile trasaturilor de personalitate:
• caracteristici care ies din comun;
• caracter sistemic: insu~irile de personalitate condenseaza, reunesc, diferite
• predispuse spre manifestari patologice;
functii ~i procese psihice.
• ingreuneaza adaptarea la mediu.
• relativ stabile: se manifesta aproximativ la fel In orice situatie, foarte greu
pot fi modificate. 4. Personalitati anormale (destructurate): se deosebesc total de restul
• jfexibilitatea: se pot modifica sub actiunea putemica a conditiilor materiale oamenilor, incapabile de a se adapta.
in care traie~te omul.
• tind spre generalitate: se pot restructura ~i perfectiona sub infiuenta mediului .
• esenfialitatea: lnsu~irile care compun personalitate sunt definitorii pentru om. V. Centralitatea personalitatii In psihologie
• finalitate adaptativii: omul se adapteaza Ia mediu prin comportamentele sale.
• unicitatea: personalitatea realizeaza sinteza dintre lnsu~irile generale, • personalitatea reprezinta primul ghid In modelarea concreta a omului;
particulare ~i individuale ale omului. • personalitatea controleaza toate procesele psihice dar ~i propriile laturi;
•le forteaza sa interactioneze activ intre ele, sa se stabilizeze ~i sa se diferenteze;
• faciliteaza seleqia diferitelor mijloace pentru punerea in functiune a meca-
nismelor psihice particulare;
• influenteaza pozitiv sau negativ functionarea particulara a mecanismelor
psihice;
• valorifica diferentiat celelalte mecanisme psihice ~i chiar propriile ei laturi.
148 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 149

6. Personalitatea cuprinde:
a. total itatea elementelor psihice;
Grife b. totalitatea elementelor esentiale, definitorii, stabile pentru subiect;
c. totalitatea elementelor fizice;
d. totalitatea lnsu~irilor care asigura adaptarea la mediul natural;
1. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin conceptului de individ:
a. este o notiune aplicabila tuturor organismelor vii, rara conotatii descriptive 7. Trasaturile de ipersonalitate sunt:
sau evaluari; a. caracteristici individuale, de scurta durata, prin care se evalueaza
b. este un produs social-istoric ~i se refera la orice reprezentant al unei specii; comportamentul;
c. reprezinta latura dinamico-energetica a unei persoane; b. caracteristici generale, de durata, care permit explicarea ~i evaluarea
d. se refera la ,,masca" In spatele careia se afla personalitatea. comportamentului;
c. elemente independente, necorelate lntre ele, pe care se bazeaza organizarea
2. Termenul de personalitate desemneaza: personalitati i;
a. firea omului; d. structuri neorganizate ierarhic.
b. manifestarile inteme ale individului;
c. pozitia pe care o are subiectul In sistemul social;
8. Definitia ,,Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului
d. structurile psihice profunde, relativ stabile, care sunt specifice fiecarui subiect.
a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea ~i comportamentul sau
caracteristic", apartirne psihologului:
3. Maturitatea sau imaturitatea personalitatii:
a. N.Sillamy;
a. poate fi fizica;
b. S.Freud;
b. poate fi fizica ~i psihica;
c. se refera la gradul de socializare a individului, de asimilare a modelelor socio- c. G.Allport;
comportamentale specifice; d. P.P.Neveanu.
d. se refera la capacitatea de a opera asupra posibilului.
9. Personalitatea reprezinta un sistem bio-psiho-socio-cultural. Conform
4. Pentru ca personalitatea sa fie unica ~i originaia, ea trebuie sa satisfaca definitiei date, identific:ati dintre variantele prezentate pe aceea care desemneaza
urmatoarele cerinte: dimensiunea psihologiica:
a. sa cuprinda toate ideile ~i credintele comune tuturor indivizilor unei specii; a. este un produs al procesului de socializare;
b. sa asigure un sistem diferentiat de valori; b. se refera la potentialul uman nativ, ereditatea fiecarei fiinte umane;
c. sa dispuna de un mare grad de operationalitate ~i eficienta; c. se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul, pe masura
d. sa exprime un mod propriu, concret ~i irepetabil de a se manifesta In gandire constituirii sale personalitatea dobandind autonomie ~i capacitate de autoevolutie;
~i comportament. d. permite evaluarea globala a persoanei;

5. Relafia dintre S.P.U.(sistemul psihic uman) ~i personalitate consta in 10. Care dintre afirmatiile urmatoare explica caracterul adaptativ al
faptul ca.: personalitatii:
a. personalitatea este mai ampla decat S.P.U; a. personalitatea se manifesta aproximativ la fel in orice situatie, foarte greu
b. personalitatea constituie esenta S.P.U; poate fi modificata;
c. S.P.U. ~i personalitatea sunt identice; b. personalitatea ii determina pe om sa se adapteze la mediu prin comportamentele
d. S.P.U. cuprinde totalitatea elementelor biologice iar personalitatea se refera sale, astfel se asigura supravietuirea ~i dezvoltarea personala;
la aspectele psihice. c. trasaturile de personalitate nu se pot restructura ~i perfeqiona sub influenta
mediului;
150 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 151

d. trasaturile de personalitate sunt esentiale, definitorii pentru om, viziind cele I 7. Care din urmatoarele variante desemneaza caracteristici ale
mai importante manifestari ale sale. individualitatii?
a.este individul cu organizarea sa specifica, diferentiata, irepetabila, ireductibila;
11. Personalitatea matura se caracterizeaza prin: b. este ve~mantul social al personalitatii;
a. egocentrism; c. este specifica numai speciei vegetale;
b. egoism; d. este omul, plus o nota de valoare.
c. ineficienta;
d. complexitate structural - functiona!a. 18. Alegeti varianta corespunzatoare termenului de personaj:
a. ansamblul particularitatilor proprii unui individ care 11 deosebesc de cei lalti
12. in modelul general uman de personalitate este necesar sa intre: indivizi;
a. calitatea de fiinta umana; b. manifestarile personalitatii In comportament, omul in rol social;
b. omul care nu ~tie sa se puna In valoare; c. realitatea interna a unei persoane;
c. calitatea de con~tiinta dotata cu vointa; d. totalitatea insu~irilor fizice, biologice ~i psiho-fiziologice.
d. numai activitatile involuntare.
19. Psihologia contemporana considera ca personalitatea se compune din :
13. Pentru Goethe personalitatea reprezinta: a. 3 laturi;
a. valoarea umana; b. 4 laturi;
b. valoarea afectiva; c. 5 laturi;
c. valoarea morala suprema; d. 5 laturi, dintre care trei principale ~i doua secundare.
d. un macrosistem al invariantilor informationali ~i operationali.
20. Care dintre urmatorii termeni desemneaza exclusiv natura umana?
14. Termenul de persoana desemneaza: a. individualitate;
a. un produs in intregime determinat biologic; b. persoana ~i personal itate;
b. o notiune aplicabila tuturor organismelor; c. individ ~i individualitate;
c. un produs determinat social-istoric,omul ca membru al societatii; d. numai personalitate.
d. totalitatea insu~irilor biologice (ereditare ~i dobiindite) care asigura adaptarea
la mediul natural. 21. Stadiile de dezvoltare ale personalitafii nu se stabilesc in functie de:
a. structurile psihice specifice;
15. Cand ne referim la omul dezvoltat normal din punct de vedere psihic, b. sistemul de relatii socio-culturale;
este recomandat sa utilizam termenul de: c. tipul de temperament;
a. individ; d. activitatea dominanta des!a~urata.
b. individualitate;
c. persoana; 22. Cazul ,,copiilor-lup"dovede~te:
d. personaj. a. rolul predispozitiilor ~i potentialitatilor in formarea personalitatii;
b. rolul mediului natural in formarea personalitatii;
16. intruc'it trasaturile de personalitate se pot restructura ~i perfectiona c. rolul mediului socio-cultural ~i al educatiei in formarea personalitatii;
sub influenta mediului, ele sunt apreciate ca fiind: d. rolul ereditalii in formarea personalitatii.
a. flexibile;
b. stabile; 23. Printre laturile personalitatii regasim:
c. esentiale; a. aptitudinea;
d. generale. b. caracterul;
152 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 153

c. creativitatea; c. atilt lnnascuta cat ~i dobiindita;


d. a, b, c. d. indiferenta.

24. ldentificati afirmatia adevarata: 30. Potentialul ereditar ce-~i manifesta influenta asupra dezvoltarii
a. Pe plan comportamental, o trasatura nu este indicata de predispozitia de a personalitatii, se manifesta prin:
raspunde In acela~i fel la stimulii extemi; a. trasaturile psihice;
b. Personalitatea nu este conceputa ca o unitate cu o structura dinamica; b. inftuentele mediului socio-cultural;
c. Trasaturile se refera la modul de a fi al unei persoane in lipsa relatiilor cu c. particularitatile sistemului nervos central;
ceilalti; d. educatie.
d. Pe plan comportamental, o trasatura este indicata de predi spozitia de a
raspunde In acela~i fel la stimulii extemi. 31. ldentificati enuntul corect:
a. lntre maturitatea psihica ~ i cea sociala nu exista corelatie;
25. Nu reprezinta latura a personalitatii: b. maturitatea sociala este o premisa ~i o condi!ie pentru maturitatea psihica;
a. temperamentul; c. maturitatea psihica este o premisa ~i o conditie pentru maturitatea sociala;
b. caracterul; d. notiunile de individ ~i persoana acopera realitati identice, referitoare exclusiv
c. motivatia; la om.
d. inteligenta.
32. Dezvoltarea personalitatii este influentata de urmatorii factori:
26. Caracteristicile personajului sunt: a. numai instinctele;
a. produs determinat social-istoric,omul ca membru al societatii; b. ereditate, mediu, educatie;
b. valoare morala suprema,organizarea superioara a persoanei, persoana plus c. numai particularitatile sistemului nervos central;
o nota de valoare; d. numai particularitatile analizatorilor.
c. produs ill intregime determinat biologic, o notiune aplicabila tuturor organismelor,un
reprezentant al speciei, indiferent daca aceasta este umana, animala, vegetala; 33. Personalitatiile imature se caracterizeaza prin:
d. imagine fragmentata a personalitatii,o masca In spatele careia se afla a. componente intim corelate lntre ele ce permit adaptarea eficienta;
personalitatea, persoana In rol. b. deosebirea totala fata de media populatiei ~i incapacii:atea de a se adapta;
c. predispozitia spre manifestari patologice mai ales in conditii defavorabile
27. Care dintre urmatorii termeni contine ideea valoare? de viata;
a. persoana; d. simpl itatea structurilor psihice componente ~i lipsa corelatiei logice dintre
b. personalitatea; ele, scazute posibilitati adaptative.
c . individul;
d . a,b,c. 34. Personalitatile hiperexacte, demonstrative sau a1nxioase sunt exemple
de personalitati:
28. Personalitatile mature sunt caracterizate prin: a. imature;
a. tendinta de a aluneca In patologic; b. accentuate;
b. caracteristici mai acute fata de media populatiei; c. destructurate;
c. complexitate structural-funqionala; d. mature.
d. imprevizibilitate.
35. Raportata Ia toate procesele ~i mecanismele psihice, personalitatea este:
29. Unicitatea personalitatii umane este: a. mecanismul pi;ihic superior ~i integrator;
a. lnnascuta; b. un microsistem al invariantilor informationali ~i operationali, ceea ce se
b. dobandita; exprima in condui ta;
154 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

c. individul plus o notii de valoare;


d. persoana 'in rol.

36. Tipurile de personalitati caracterizate prin organizare, ierarhizare,


adaptare la mediu le putem denumi:
TEMPERAMENTUL
a. personalitati imature;
b. personalitati accentuate; Planul lectiei
c. personalitiiti mature; I. Latura dinamico-energetica a personalitatii
d. personalitati destructurate. II. Tipurile de activitate nervoasa superioara (ANS)
III. Tipologii temperamentale
37. Primul ghid in modelarea concreta a omului este: IV. Portrete temperamentale
a. gandirea; V. Temperamentul ~i raporturile lui cu celelalte laturi ale personalitatii.
b. afectivitatea;
c. comunicarea;
d. personalitatea.
I. Latura dinamico-energetica a personalitapi
38. Omul nu se na~te cu personalitate ci devine personalitate atunci cand: Definitie ~i caracteristici
a. devine con~tient de sine;
b. desfii~oarii activitiiti recunoscute numai de el; Definitie: Temperamentul este latura expresiva ~i dinamico-energetica a
c . i~i elaboreaza un traseu propriu, personal, de conceptii, motive, interese, personalitatii. Expresivitatea psihica se manifesta In intonatia vorbirii, debitul ~i
scopuri, atitudini; viteza limbajului, expresiile emotionale.
d. prin rezultatele obtinute, nu se pune in valoare. La nivel dinamic - ne furnizeaza informatii cu privire la cat de rapida sau lentil.,
mobila sau rigida, uniforma sau neuniforma, acceleratii sau domoala este conduita
39. Din punct de vedere practic, personalitatea reprezinta: umana.
a. cadrul de referintii fundamental pentru definirea sensului ~i valorii explicative La nivel energetic - ne indica modul de acumulare ~i descarcare a energiei unui
a tuturor celorlalte notiuni psihologice; individ.
b. cea mai complexii ~i adeseori cea mai dramatica realitate umanii cu care Dinamica temperamentala se exteriorizeaza 'in mi~carile persoanei, in afectivitate,
intriim in contact ~i pe care urmeazii sa o influentiim, s-o amelioram, s-o schimbam; in conduitele voluntare, in viteza ~i ritmul vorbirii etc .
c. o parghie importanta in procesul autoreglarii individului, forta motrice a Insu~irile temperamentale se manifestii pregnant in conduita Inca de la na~tere
dezvoltarii lui; ~j raman Constante de-a lungul vietii.
d. unificarea lntr-o totalitate a rezultatelor cunoa~terii. in plan psihic, putem identifica temperamentul prin urmiitorii indicatori
psihocomportamentali:
40. La care dintre caracteristicile personalitatii se face referire in urmatorul • Impresionabilitatea: adancimea ~i taria cu care sunt traite fenomenele psihice;
exemplu: un elev cu performan/e lafizicii nu este numai inteligent, ci are ~i spirit • Impulsivitatea: modalitatea de raspuns la anumite solicitari ( brusc, lent etc.);
de observaJie, memorie logicii, capacitate de utilizare a algoritmilor ~i strategiilor • Activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse la actiune, in timp ce
euristice de rezolvare a problemelor: altele renunta u~or;
a. trasaturile de personalitate au caracter sistemic; • ritmul ~i viteza desfii~urarii trairilor ~i stiirilor psihice;
b.trasaturile de personalitate sunt relativ stabile; • forta;
c. trasaturile de personalitate sunt esentiale; • mobilitatea;
d. trasaturile de personalitate au finalitate adaptativa. • viteza mi~carilor.
156 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 157

Ace~ti indicatori generali interactioneaza in structura personalitatii ~i asfel ne


permit sa elaboram diverse portrete temperamentale. Indicatorii temperamentali III. Tipologii 1temperamentale
apartin lntregii personalitati, tuturor proceselor psihice ~i se manifesta in mod constant
(stabil) In conduita. Criterii de clasificare:
• criterii substantialiste;
Caracteristicile temperamentului: • criterii bioconstitutionale;
• insu~irile dinamico-energetice sunt innascute, determinate genetic; • criterii ps ihofiz~ologice;
• integrarea !or in plan psihocomportamental, adica In dinamica proceselor • criterii psihologice.
psihice ~i actelor motorii se realizeaza in ontogeneza;
• temperamentul evolueaza odata cu lntregul organism §i sistem nervos; a. Tipologii substanfialiste
• trasaturile temperamentale nu au un continut psihologic in sine, ele tin de Hipocrate $i Galenus, sec.V-lea i.e.n, au realizat o clasificare a temperamentului
aspecte dinamico-energetice ale personalitatii; luand drept criteriu diferite umori prezente in corpul omenesc: sangele, limfa, bila
• temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile, cu acec;te neagra ~i bila galbena.
trasaturi ne na~tem; Ei au stabilit astfel patru categorii de temperamente:
• temperamentele nu sunt pure, temperamentul real al omului este o combinatie • sangvinic - sangele;
originala, care ii individualizeza; • ftegmatic - limfa;
• temperamentul este o particularitate foarte generala a personalitatii, in interiorul • coleric- bila galbena;
unui tip intra un numar foarte mare de oameni. • melancolic - bi la neagra.
Definirea tipului:
b. Tipologii bioconstitufionale
Tipul este o particularitate foarte generala a personalitatii, este prototipul unei
£.Kretschmer stabile~te patru tipuri principale:
tipologii sau categorii temperamentale.
I. Picnicul este scund, de statura mijlocie, bondoc, cu torace bombat ~i lasat in
jos, extravert, vioi, dinamic - este ciclotim, oscileaza lntre tristete !?i veselie.
2. Astenicul este filiform, dezvoltat mai mult In Jungime, introvertit, osciland
II. Tipurile de activitate nervoasa superioara (ANS) lntre instabilitate ~i cz.lm - este schizotim , cu trairi afective interioare.
3. Atleticul are o constitutie fizica proportionata, dezvoltare ampla a musculaturii,
lntre tipurile de ANS definit prin intensitatea, echilibrul ~i mobilitatea are o alura sportiva, direct ~i deschis in manifestari - este viiscos, mai putin
proceselor nervoase centrale de excitatie ~i inhibitie, exista o relatie directa. Tipul individualizat.
de ANS formeaza baza neurofunctionala a temperamentului. Studiind manifestarile 4. Displasticul are malformatii corporale, cu efecte variabile In plan
temperamentale ale unui individ putem determina insu~irile sale fundamentale de temperamental.
tip de sistem nervos.
Tipul de activitate nervoasa superioara are o sfera mai larga decat temperamentul, Biotipologia americanii
inftuentand nu doar planul vietii psihice, ci ~i activitatea interna a organismului. W.H.Sheldon - In functie de gradul de dezvoltare a celor trei foite embrionare,
Temperamentul este un corespondent in plan psihocomportamental al tipului de endoderm, mezoderm ~i ectoderm, stabile~te trei biotipuri:
sistem nervos. I. Endomorful - cu constitutie corporall.i pe orizontala, dezvoltare redusl.i a
Daca tipul de ANS determina categoria de temperament, dezvoltarea psihica mu~chilor ~i oaselor;
conditioneaza modul concret in care se configureaza acest temperament. 2. Mezomorful - greoi, masiv, putemic, rezistent la efort fizic;
Natura psihica a temperamentului este afectiv-reactiva, temperamentul fiind 3. Ectomorful - ~.Jab, cu mu~chii putin dezvoltati, osos, putin rezistent la efort
fundamentul emotional al personalitatii. fizic.
158 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 159

Acestor trei tipuri constitutionale le corespund urmatoarele tipuri temperamentale


distincte: b. Tipologia Lui H.J.Eysenck: pomind de Ia teoria lui Jung, a adaugat Ia
Endomorf-Visceroton (reactii incete, placerea relaxarii, extravertit, comunicativ). dimensiunea extraversiune-introversiune o noua dimensiune numita grad de
Mezomorf - Somatoton (nevoia de mi~care, agresivitate, curaj, rara inhibitii). nevrozism. Aceasta exprima stabilitatea sau instabilitatea emotionala a subiectului.
Ectomorf - Cerebroton (interiorizat, rezervat ~i izolat, este inhibat ~i retinut in Nevrozismul prezinta la un pol, note ridicate de stabilitate emotionala, calm,
manifestari). echilibru, buna rezistenta la stres, iar la celalalt pol, este vorba de labilitate emotionala,
sensibilitate excesiva, rezistenta redusa la ~ocuri emotionale ~i la stres.
3. Tipologii psihofiziologice Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale:
a. TipoLogia Lui I.P.Pavlov: pe baza cercetarilor realizate asupra activitatii 1. extravertul - instabil (colericul);
nervoase superioare (ANS), Pavlov a urmarit trei indicatori: forta, echilibrul ~i 2. extravertul - stabil (sangvinicul);
mobilitatea celor doua procese nervoase fundamentale, excitatia ~i inhibitia. 3. introvertul - stabil (ftegmaticul);
In functie de cele trei criterii fundamentale ale activitatii nervoase superioare, 4. introvertul - instabil (melancolicul).
distingem:
1. dupa criteriul fortei - tipul putemic ~i slab; c. Heymans $i Wiersma (tipologia olandeza), pomesc de la ideea ca
2. dupa criteriul echilibrului - tipul echilibrat ~i neechilibrat; temperamentele sunt desemnate de trei componente psihologice: emotivitate,
3. dupa criteriul mobilitatii - tipul mobil ~i inert; activism, rezonanta. Prin combinatia ]or se pot diferentia opt tipuri temperamentale:
Prin interactiunea ~i combinarea celor trei insu~iri ale activitatii nervoase I. nervos;
superioare rezulta patru tipuri de baza, carora le corespund cele patru tipuri de 2. sentimental;
temperamente stabilite de Hipocrate ~i Galenus: 3. coleric;
I. tipul putemic - echilibrat - mobil (core lat cu temperamentul sangvinic); 4. pasional;
2. tipul putemic - echilibrat - inert (corelat cu temperamentul ftegmatic); 5. sangvinic;
3. tipul puternic - neechilibrat - excitabil (corelat cu temperamentul coleric); 6. ftegmatic;
4. tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic). 7. amorf;
8. apatic.
4. TipoLogii psihoLogice
a. TipoLogia lui CG.Jung: propune abordarea temperamentului in functie de
orientarea oamenilor spre lumea extema ~i spre lumea interioara. Cele doua tipuri IV. Portrete temperamentale
sunt extravertul ~i introvertul.
Persoanele la care aceste manifestari nu sunt predominante, ci se afta in stare CoLericul
de echilibru, apartin tipului ambivert. • este predominant extravert, instabil, excitabil, reactiv, impulsiv;
Tipul extravertit • are reactii emotionale putemice ~i reactivitate motorie accentuara;
• este oriental spre lumea extema, spre lumea obiectelor; • consuma o mare cantitate de energie nervoasa;
• energiile psihice sunt orientate spre obiect; •nu suporta activitatile monotone, este hotariit ~i cu initiativa in activitatile sale;
• se caracterizeaza prin: gandire concreta, sociabilitate, simt practic, este optimist, • este orientat spre schimbare, domic sa se afirme ~i sa se impuna.
Ii place schimbarea, tendinta de dominare, este superficial in sentimente. Sangvinicul
Tipul intovertit • este predominant extravert, stabil, dinamic, sociabil, prietenos;
• este orientat predominant spre lumea intema, subiectiva; • se adapteaza rapid la diferite conditii, reu~ind sa se stapiineasca relativ u~or;
• energiile pihice sunt orientate spre subiect; • este superficial ~i inconstant in sentimente.
• se caracterizeaza prin: gandire abstracta ~i profunda, este lini~tit, izolat, prefera
o viata organizata, foarte stabil in sentimente.
160 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 161

Flegmaticul
• este predominant introvert, stabil, calm, echilibrat;
• se adapteaza mai greu la situatii, trece cu o oarecare dificultate de la o stare Grile
la alta;
• este stabil in sentimente. 1. Latura personalitatii, care se exprima eel mai pregnant in conduita, este:
a. inteligenta;
Melancolicul b. caracterul;
c. aptitudinile;
• este predominant introvert, inclinat spre reverie, instabil, are dificultati in
d. temperamentul.
adaptarea sociala, temator;
• are capacitate de lucru redusa, dar obtine un randament progresiv; 2. Temperamentul reprezinta:
• este putemic afectat de insucces, compenseaza insuccesul prin inchiderea in sine. a. latura valorica a personalitatii;
b. latura instrumentala a personalitatii;
c. latura dinamico--energetica a personalitatii;
V. Temperamentul ~i raporturile Iui cu celelalte laturi ale d. latura rezolutiv-productiva a personalitatii.
personalitatii
3. in plan psihic, particularitatile dinamicii activitatii psihice (bazate
Interacfiunea temperamentului cu aptitudinile pe forta, echilibru, mobilitate) se exprima prin urmatorii indicatori
Temperamentul fiind innascut, precede celelalte manifestari ale personalitatii. psihocomportamentali:
a. expresivitate psi hica, manifestata In intonatia vorbirii ~i expresiei emotionale;
Temperamentul i~i va pune amprenta specifica asupra aptitudinilor ~i caracterului.
b. ni vel scazut al pragurilor senzoriale;
De~i ambele sunt laturi innascute ale personalitatii, modul in care se manifesta
c. neadaptarea la situatii noi;
in conduita este diferit, datorita gradului lor de educabilitate.
d. tempou scazut al manifestarii psihice.
Interacfiunea temperamentului cu caracterul
Influenta temperamentului asupra caracterului 4. in determinarea particularitatilor temperamentale, mn rol principal il are:
Temperamentul coloreaza modul de exprimare, de manifestare In comportament a. forµ;
a trasiiturilor caracteriale. b. activitatile psihice;
Temperamentul predispune la anumite manifestiiri caracteriale. c. insu~irile psihice;
Temperamentul avantajeaza sau provoacii dificultati in fonnarea unor trasaturi d. sistemul nervos central (S.N.C.).
caracteriale.
Influenta caracterului asupra temperamentului 5. Cele patru tipuri temperamentale de baza, cunoscute inca din antichitate,
Caracterul controleaza ~i regleazii manifestarile temperamentale. sunt:
Caracterul retine, inhibii anumite insu~iri temperamentale. a. flegmatic, amor1~ coleric, sangvinic;
Caracterul mascheaza ~i compenseaza temporar i'nsu~iri le temperamentale care, b. sangvinic, flegmatic, melancolic, coleric;
manifestate in comportamente, detennina efecte dezadaptative. c. picnic, sangvinic, coleric, melancolic;
Caracterul valorifica la maxim trasiiturile temperamentale care se asociaza In d. stabil,instabil , sangvinic, flegmatic.
plan comportamental cu efecte pozitive.
6. Caracteristica 1definitorie a temperamentului este data de faptul ca:
Caracterul nu suportii influente din partea temperamentului.
a. este innascut;
b. este o notiune fi ziologica;
c. contine structuri care se coreleaza i'ntre ele;
d. este dobandit.
162 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 163

7. Prima tipologie temperamentalii a fost realizata de:


a. W.Sheldon ~i Hipocrate; 14. in conceptia Jui Kretschmer, tipul picnic-ciclotimic este predispus la:
b. LP.Pavlov ~i W.Sheldon; a. oscilafii lntre tristete ~i veselie;
c. Hipocrate ~i Galenus; b. tulburari de natura psihotica;
d. Kretschmer ~i Hipocrate. c. depresie;
d. apatie profunda.
8. Ceea ce caracterizeaza un tip temperamental este:
a. numai numarul lnsu~irilor pe care le are; 15. in psihologia moderna, tipologia bazata pe extraversiune-introversiune,
b. nu numai lnsu~irile pe care le are, ci ~i organizarea lor; apartine Jui:
c. ansamblul de structuri care nu se coreleaza lntre ele; a. £ .Kretschmer;
d. individualitatea Jui . b. HJ .Eysenck;
c. S.Freud;
9. Pentru temperament, caracterul este: d. G.Jung.
a. elementul orientativ ~i directional;
b. cadrul de manifestare al temperamentului; 16. Trasaturile temperamentale se maturizeaza:
c. intennediar lntre individ ~i mediu; a. la batrlnete;
d. instanta de control ~i valorificare. b. la sfiir~itul adolescentei;
c. In etapa preadolescentei;
10. Tipul sangvinic are urmatoarele caracteristici: d. intre 25 ~i 30 de ani.
a. introvert, stabil, pasiv, grijuliu, pa~nic ;
b. extravert, stabil, dinamic, sociabil, prietenos;
17. Cei trei indicatori din tipologia lui LP.Pavlov sunt:
c. introvert, instabil, nelncrezator in sine, nesigur;
a. mezodenna, echilibrul, forta;
d. extravert, instabil, impulsiv, activ, schimbator.
b. forta, mobilitatea, echilibrul;
11. inalt, slab, cu mu~chi nedezvoltati, osos sunt trasaturi ale tipului: c. ectoderma, mezodenna, endoterma;
d. forta,echilibrul, emotivitatea.
a. ectomorf;
b. mezomorf;
c. endomorf; 18. Temperamentul melancolic are urmatoarele caracteristici:
d. picnic. a. extravert, stabil, dinamic, sociabil, prietenos;
b. instabil, rigid, sociabil, reactiv, foarte activ;
12. Elementul ereditar in structura personalitatii este: c. introvert, instabil, neincrezator In sine ~i In ceilalti, nesociabil;
a. temperamentul; d. extravert, intristat, anxios, calm, este eel mai rezervat.
b. aptitudinile;
c. caracterul; 19. ldentificati tipul temperamental din urmatoarea descriere: calm, Jent,
d. inteligenta. echilibrat emotional, caracterizat prin rabdare ~i toleranta, meticulos, inclinat
spre rutina:
13. Cea mai expresiva latura a personalitatii define~te: a. colericul;
a. aptitudinile; b. sangvinicul;
b. personalitatea; c. flegmaticul;
c. temperamentul; d. melancolicul.
d. caracterul.
164 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 165

20. Cum se nume~te indicatorul care exprima raportul dintre excitatie ~i 26. Alegeti varianta incorecta:
inhibitie, in teoria lui LP.Pavlov? a. temperamentul reprezinta latura expresiva a personalitatii;
a. echilibrul; b. diferentele temperamentale au fost explicate prin particularitatile anatomo-
b. forta; fiziologice;
c. mobilitatea; c. aptitudinile $i c:aracterele pot deriva din temperamente $i pot fi reduse la
d. rezistenta la monotonie. aces tea;
d. aptitudinile $i caracterele nu deriva din temperamente $i nu pot fi reduse la
21. Nivelul de nevrozism este un criteriu psihologic folosit in evaluarea ~i temperamente.
descrierea temperamentelor introdus de:
a. C. G. Jung; 27. Din punct de vedere al particularitatilor psiho-comportamentale,
b . H. J. Eysenck; temperamentul este:
c. Pavlov; a. o formatiune mult mai complexa decat tipul de sistem nervos corespunzator;
d. Haysman. b. o formatiune mult mai simpla decat tipul de sistem nervos corespunzator;
c. manifestarea ~i dezvoltarea particulara a tipului In plan biologic;
22. Ce afirmape este falsa in legatura cu temperamentul? d. o formatiune care se manifesta In acela~i mod pe tot parcursul vietii.
a. manifestarile temperamentale nu apartin unui singur proces psihic, ci lntregii
personalitati; 28. Forfa, ca principal criteriu de caracterizare a tipului de activitate
b. temperamentele nu sunt bune sau rele; nervoasa superioara, se exprima prin:
c. nu exista temperamente pure; a. rezistenta la oboseala ~i stres;
d. temperamentul este latura relational-valorica a personalitatii. b. raportul dintre ·~xcitatie ~i inhibitie;
c. dotare fizica;
23. ~u constituie tipologii temperamentale: d. ftexibilitatea adaptarii la situatii noi.
a. tipologiile substantialiste;
b. tipologiile constitutionale; 29. Alegeti varianta adecvata :
c. tipologiile psihologice; a. trasaturile de temperament au un continut psihologic In sine;
d. tipologiile psihanalitice. b. trasaturile de temperament nu au un continut psihologic In sine;
c. trasaturile de temperament au un continut psihosocial;
24. Pornind de la teoria lui C.G.Jung, H.J.Eysenck a adaugat introversiunii- d. trasaturile de temperament au un continut valoric ~i vocational.
extraversiunii gradul de nevrozism cu doi poli. in aceasta situatie, cei doi poli
sunt: 30. LP.Pavlov elaboreaza o teorie temperamentala care se nume~te:
a. echilibrat-neechilibrat; a. substantial ista;
b. stabil-instabil; b. constitutionala;
c. stabil-extravertit; c. psihologica;
d. instabil-introvertit. d. psiho-fiziologic.t

25. Nucleul temperamental ii reprezinta: 31. Dupa descrierile biografice, printre melancolici ii putem mentiona pe:
a. con$tiinta de sine; a. I.L.Caragiale;
b. forta; b. V.Alecsandri;
c. tipul de activitate nervoasa superioara; c. M.Sadoveanu;
d. subcon~tientul. d. M.Eminescu.
166 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE j 167

32. La origine, termenul de temperament inseamna: 38. Cei mai multi oameni au insu~iri combinate de mai multe tipuri , dar
a. trasatura; dominante sunt cele:
b. amestec; a. ale unui anumit tip;
c. activitate; b. tipului stabil, echilibrat;
d. reactivitate emotionala. c. cu disponibilitati energetice reduse;
d. care sunt luate in stapanirea manifestarilor proprii.
33. Care dintre temperamente se caracterizeaza prin reactivitate emotionala
moderata, desfii~urare lenta a emotiilor, sentimente stabile? 39. Extravertitii sunt:
a. colericul; a. firi inchise, nesociabile,senini, independen\i, pragmatici;
b. flegmaticul; b. orientati spre exterior, sociabili,comunicativi,optimi~ti;
c. melancolicul; c. rezervati, i~i fac mai greu prieteni,dar se simt ata~ati de ei;
d. sangvinicul. d. sunt interesati de lumea interioara, a reflectiei, decat de lumea exterioara.

34. Ca insu~ire fundamentala a sistemului nervos, forta sau energia este 40. Introvertitii sunt:
data de: a. firi deschise,se imprietenesc u~or,sociabili,cauta emotii putemice;
a. viteza cu care se consuma ~i regenereaza substantele functionale; b. firi inchise, lini~titi, izolati, timizi,stabili in sentimente;
b. repartitia inegala a acestora intre excitatie ~i inhibitie; c. impulsivi, intai actioneaza ~i apoi gandesc;
c. comportament exploziv; d. superficiali In sentimentele !or.
d. rezistenta celulelor nervoase in timpul activitatii.

35. Care dintre cele patru temperamente tinde sa fie superficial ~i inconstant
in sentimente?
a. melancolicul;
b. sangvinicul;
c colericul;
d. flegmaticul.

36. insu~irile de tip temperamental sunt:


a. dobandite;
b. ereditare;
c. orientate valoric pozitiv sau negativ;
d. formate prin exercitiu.

37. Carui tip somatic ii corespunde urmatoarea descriere: este scund,


bondoc, indesat, extravert, vioi, dinamic ~i are o evolutie ciclotimica?
a. atletic;
b. astenic;
c. picnic;
d. amorf.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 169

Forma cea mai inalta de dezvoltare a aptitudinilor o reprezinta geniul.


Structura aptitudir:.ii are un caracter di namic, ceea ce face ca obiectivarea ei in
cadrul aceleia~i activit~iti ~i la acela~i individ sa aibii un caracter inalt variabil, atat
in functie de natura san:inilor ~i situatii lor, cat ~i de varsta.
APTITUDINILE Distincfia aptitudine-capacitate:
- aptitudinea se situeaza numai la nivelul personalitatii ;
Planul lectiei
- capacitatea reprezinta aptitudinea implinita, consolidata prin exercitiu, imbogatita
I. Definire ~i caracterizare generala
JI. Rolul ereditatii ~i rolul mediului i n dezvoltarea personalitatii cu cuno~tinte adecvate.
III. Clasificarea aptitudinilor
JV. Aptitudinea ~i succesul profesional
II. Rolul ereditatii ~i mediului in formarea
~i dezvoltarea aptitudinilor
I. Definitie: Aptitudinile sunt un complex de procese ~i insu$iri psihice
individuale, ordonate intr-un mod original, care permit realizarea cu succes a anumitor 1.Ereditatea are un rol important in formarea aptitudinilor, dar nu este
tipuri de activitati. Aptitudinea se demonstreaza prin reu$ita in activitate, se leaga de determinanta.
performanta ~i eficienta, In dublu sau inteles, cantitativ ~i calitativ. Factorii ereditari au un rol de conditionare a aptitudinilor, ei se refera la un
Caracteristici generale: ansamblu de dispozitii sau predispozitii, cum ar fi:
•nu orice inSU$ire psihica este o aptitudine, ci numai cea care ii diferentiaza pe • anumite particularitati morfo-functionale ale analizatorilor;
oameni in privinta posibilitatii de a atinge performante superioare in diverse activitati; • plasticitatea scoartei cerebrale;
• este aptitudine doar insu$irea, care contribuie efectiv la realizarea cu succes • tipul de sistem nervos;
a activitatilor; • particularitati ale aparatului fonator.
• este aptitudine numai insu~irea, care asigura indeplinirea activitatii la un nivel Daca aceste predispozitii nu sunt puse in valoare, aptitudinea nu se poate
calitativ superior; manifesta. Putem spune ca predispozitiile sunt innascute ~i nu aptitudinile.
• sunt aptitudini insu$irile dispuse intr-o anumita configuratie in virtutea careia Aptitudi nile, conditionate de predispozitii, se dezvolta numai in procesul activitatii.
dispun $i de un mare grad de operationalitate; Activitatea este o sursa esentiala pentru formarea aptitudinilor, iar aptitudinile se
• unele insu~iri sau componente psihice ale persoanei (cuno~tinte, priceperi, manifesta in cadrul activitatii.
deprinderi) asigura ~i ele indeplinirea activitati i, insa la un nivel mediu, obi~nuit, Printre autorii care au absolutizat rol ul ereditatii In fom1area aptitudinilor se
uneori chiar automatizat $i stereotipizat, de aceea nu trebuie confundate cu aptitudinile; remarca Fr. Galton in lucrarea ,, Caracterul ereditar al geniului" (1914). El afirma
• nu in su~irile izolate, separate unele de altele constituie aptitudini, ci doar cele ca individul se na~te cu un potential aptitudinal mai mult sau mai putin bogat, care
care se leaga unele de altele, se imbina ~i se sintetizeaza intr-un tot unitar. ramane in structura ~i esenta sa neschimbat, mediul neadaugand nimic semnificativ in
Pentru ca o insu$ire psihica sa fie aptitudine, ea trebuie sa satisfaca o serie de el. Galton se sprijina pe datele oferite de analiza comparativa a arbori lor genealogici
cerinte: din care au provenit unele mari personalitati creatoare din domeniul matematicii,
• sa fie individuala, diferentiatoare in planul randamentului activitatii; tehnicii, literaturii, muzicii.
• sa asigure efectiv finalitatea activitatii;
• sa contribuie la realizarea unui nivel calitativ superior al activitatii; 2. Rolul mediuluh: aptitudinile se bazeaza pe anumite premise, predispozitii
• sa dispuna de un mare grad de operationalitate $i eficienta. ereditare, dar acestea se formeaza $i se dezvolta in cursul activitatii, in functie de
Fom1a calitativ superioara de manifestare a aptitudinilor complexe este talentul.
mediu $i educatie. Un rol important in formarea $i dezvoltarea aptitudinilor ii are
El se deosebe$te de aptitudine prin gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor ~i
activitatea de lnvatare. Metoda folosita a fast cea a gemenilor sau m etoda gemelarii.
mai ales prin imbinarea Jor corespunzatoare, ceea ce face posibila creatia de valori
Este vorba despre studiul gemeni lor univitelini ~i bivitelini crescuti in acelea~i conditii
noi ~i originale.
170 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 1 71

sau conditii diferite de viata, In vederea diferentierii deosebirilor pe linie intelectuala • aptitudini intelectuale (rezolvarea U$Oara, lntr-o maniera originala, a anumitor
$i de personalitate. situatii-problema).
3. Psihologia moderna ia In considerare interacfiunea factorilor ereditari $i b. dupii gradul de complexitate:
a celor de mediu, apreciind ca factorii ereditari nu au rol de determinare, ci de • aptitudini simple (cu un singur tip de operare); rol limitat la un anumit segment
conditionare a aptitudinilor . al activitatii;
Raportul innascut-dobandit • aptitudini complexe (sistem sau structura de operare, In care se lmbina sintetic
Aptitudinile nu sunt nici lnnascute, nici determinate de mediu, ci se constituie In mai multe tipuri distincte de operare).
ontogeneza, pe baza interactiunii complexe dintre ereditate $i mediu. Intre ereditate c. dupa specificul activitafii solicitante :
$i mediu exista relatii de interactiune $i compensare reciproca. • aptitudini speciale (utile lntr-un singur domeniu);
Din punct de vedere genetic, In structura generala a unei aptitudini, exista trei • aptitudini generale (utile In orice domeniu ).
componente: Nivelul eel mai lnalt la care se realizeaza dezvoltarea integrala a aptitudinilor
• ereditatea; speciale $i a celor generale este eel al talentului $i al geniului.
• mediu;
• interactiunea ereditate-mediu.
IV. Aptitudinea ~i succesul profesional
Rolul aptitudinilor In formarea $i actualizarea deprinderilor:
• prezenta unei aptitudini este indicata de U$urinta cu care se formeaza Aptitudinile favorizeaza obtinerea succesului profesional (nu In exclusivitate).
deprinderile, de randamentul mare al exercitiilor; Aptitudinile se constituie In cerinte obligatorii pentru exercitarea unor profesii.
• fiind sisteme deschise, plastice, aptitudinile pot sprijini o varietate de deprinderi; In acest sens se alcatuie$te psihograma, un document care cuprinde aptitudini pe
• spiritul de observatie, calitatile pozitive ale vointei, performantele atentiei, care trebuie sale detina eel care dore$te sa aleaga o anumita profesie. Daca nu exista
lntelegerea verbala, calitatile memoriei, inteligenta generala sunt factori care au un capacitatile necesare, putem vorbi de inaptitudini, ele constituie piedici serioase
rol important In formarea unor noi deprinderi; pentru practicarea profesiei.
• lnlantuirea deprinderilor In activitate capata atributul originalitatii datorita lnaptitudini:
aptitudinilor. •absolute: prezenta lor impiedica fundamental buna desra~urare a activitatilor;
Criterii de evaluare a aptitudinilor: • relative: prezenta lor nu lmpiedica In mod fundamental nici cantitatea, nici
- dupa produs: noutatea, originalitatea; calitatea prestatiilor.
- dupa proces: viteza, durata; Printre aptitudinile speciale se numara, In primul rand, aptitudinile profesionale.
- dupa latura structural-functionala: structurarea intema $i modul de relationare 0 anumita combinatie de capacitati $i insu~iri asigura succesul lntr-o activitate
cu procesele psihice (cuno$tinte, deprinderi $i priceperi, afectivitatea, motivele, profesionala sau alta.
atitudinile, temperamentul).
Eva!uarea aptitudinilor ne va ajuta sa lntelegem care sunt activitatile la care
ne pricepem eel mai bine, dar $i care ne fac placere ~i In ce profesie anume putem
ajunge sa avem succes.

III. Clasificarea aptitudinilor

a.dupa natura psihologidi a elementelor componente:


• aptitudini senzoriale (diferentierea cu U$urinta a unor stimuli);
• aptitudini mnezice (pastrarea $i reproducerea cu U$urinta, rara eforturi, a unei
cantitati mari de informatii);
172 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 173

c. constituite pe baza interaqiunii factorilor ereditari ~i de mediu;


d. unele sunt lnnascute, altele dobandite.
Grife
7. Dezvoltarea superioara a aptitudinilor si combinarea lor originala, care
conduce la creatie este:
I. Aptitudinile, ca parte a sistemului de personalitate, reprezinta: a. talentul;
a. o conditie a personalitatii; b. inteligenta;
b. calitatea ~i cantitatea comportamentului eficient; c. creativitatea;
c. ansamblul de insu~iri psiho-motorii; d. memoria.
d. latura instrumental-operationala a personalitatii.
8. Despre persoanele care reproduc corect ~i fide! foarte multe informatii
2. Aptitudinile raspund la intrebarea: se poate spune ca de!:in:
a. ce poate sa faca ~i ce face persoana In contextul solicitarii; a. aptitudini inte~ectuale;
b. ce ~tie persoana intr-un anumit domeniu; b. aptitudini mnezice;
c. ce atitudine are persoana fata de diferite laturi ale realitatii; c. aptitudini senzorio-perceptive;
d. ce insu~iri are persoana.
d. aptitudini auditive.
3. in sens restrans, aptitudinile desemneaza:
9. Dupa specificul activitatii, aptitudinea ~colara este:
a. lnsu~iri specifice la toti oamenii,submedie a unei activitati;
a. aptitudine speciala;
b. lnsu~iri comune tuturor indivizilor;
b. aptitudine complexa;
c. gradele lnalte de dezvoltare ale lnsu~irilor,ceea ce duce la obtinerea unor
c. aptitudine generala;
rezultate mai bune decat ale majoritatii populatiei;
d. lnsu~iri care contribuie la realizarea obi~nuita a activitatilor. d. aptitudine simpla.

4. Pentru ca o insu~ire psihica sa fie aptitudine, ea trebuie sa satisfaca 10. Alegeti din lista de mai jos indicatori ai comportamentului care
urmatoarele conditii: desemneaza aptitudini:
a. sa contribuie la un nivel mediu de activitate; a. nepasarea,lndr1izneala;
b. valoarea aptitudinala trebuie sa fie pusa In legatura cu eficienta; b. cuno~tintele, deprinderile, priceperile;
c. sa favorizeze desra~urarea unei activitati cu rezultate medii; c. priceperi diferite, autoanaliza excesiva;
d. sa dispuna de un grad mediu de eficienta ~i originalitate. d. originalitate, eficienta, precizie.

5. Nivelul de dezvoltare a aptitudinilor se poate evalua dupa urmiitorii 11. Aptitudinile implinite, consolidate prin exercitiu ~i imbogatite cu
indicatori ai comportamentului: cuno~tinte:
a. stabilitate; a. se transforma In trasaturi de caracter;
b. originalitate; b. permit autoevaluarea obiectiva a persoanei;
c. orientare; c. sunt aptitudini mnezice;
d. pricepere. d. devin capacita\i.

6. Aptitudinile sunt: 12. Aptitudinile se pot manifesta:


a. exclusiv lnnascute; a. numai dupa formarea caracterului;
b. exclusiv dobandite; b. lntre 15-35 de ani;
174 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 175

c. la varste diferite, In functie de specificul lor;


d. numai pana la vlrsta de 50 de ani. · 19. Componentele psihice fundamentale ale personalitatii sunt:
a. aptitudinile, caracterul ~i temperamentul;
13. Care din urmatoarele enunturi referitoare la aptitudini este adevarat? b. vointa, atentia $i comportamentul;
a. aptitudinile sunt evidentiate de rezultatele medii ale activitatii; c. limbajul, gandirea $i memoria;
b. aptitudinile reprezinta un aliaj din zestrea ereditara ~i achizitiile dobandite d. vointa, motivatia, limbajul.
prin activitatea de lnvatare;
c. aptitudinile sunt capacitatile lmplinite; 20. in clasificarea aptitudinilor, nu constituie o categorie:
d. reu~ita lntr-o activitate este independenta de prezenta aptitudinilor. a. aptitudinile simple ~i complexe;
b. aptitudinile ~colare $i pedagogice;
14. Aptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din: c. aptitudinile intelectuale;
a. observatie; d. aptitudiniie voluntare ~i involuntare.
b. mobilitatea atentiei;
c. lnsu~iri psihice ~i fizice; 21. Alegeti varianta corecta: Termenul "inaptitudine" semnifica:
d. numai din lnsu~iri fizice. a. reu~ ita In activitate;
b. aptitudinea 1mplinita;
15. Du pa gradul de specializare, aptitudinile se impart in: c. posibilitati minime sau imposibilitatea de a ac\iona lntr-un fel;
a. aptitudini speciale ~i generale; d. dotatia nativa.
b. aptitudini simple ~i complexe;
c. aptitudini mnezice ~i muzicale; 22. Distributivitatea atenfiei este o aptitudine:
d. aptitudini individuate ~i generale. a. complexa;
b. simpla;
16. Aptitudinile complexe: c. speciala;
a. sunt o lnsumare de aptitudini simple; d. generala.
b. sunt identice cu aptitudinile generale;
c. ajuta la desra~urarea cu succes a tuturor activitatilor; 23. Alegeti aptitudinea cea mai importanta pentru obtinerea unei
d. rezulta din lmbinarea ~i organizarea specifica a aptitudinilor simple. performanfe in domeniul sportiv:
a. orientare redusa;
17. Reprezinta o aptitudine intelectuala: b. atitudine negativa;
a. perceptia; c. motivatie extrinseca;
b. inteligenta; d. rezistenta la efort.
c. dexteritatea manuala;
d. altruismul. 24. Aptitudinile care condifioneaza obtinerea de performante superioare
intr-un domeniu se numesc:
18. Psihograma este: a. speciale;
a. o baterie de teste pentru identificarea inteligentei; b. complexe;
b. un instrument de evaluare a aptitudinilor complexe; c. generale;
c. un document ce cuprinde aptitudinile pentru o profesie; d. mnezice.
d. un document ce cuprinde contraindicatiile pentru practicarea unei profesii.
176 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZ.E ~I GRILE I 177

31. Diferenta dintre aptitudine $i capacitate rezulta din intelegerea ca


25. Care dintre aptitudinile de mai jos sunt importante in activitatea aptitudinea se situeaza numai la nivelul personalitatii, iar capacitatea se refera la:
cadrului didactic? a. aptitudinile poter..tiale ce urmeaza a fi puse In valoare;
a. forta imaginarului; b. aptitudini implinite cares-au consolidat prin exercitiu;
b. volumul memoriei; c. aptitudinea neactivata;
c. comunicativitatea; d. un complex de insu~iri psihice.
d. orientarea in spatiu.
32. Expresia: "Capacitatea este aptitudinea plus d$tigul! ei in calitate, venit
26. Psihologul roman P.P.Neveanu a afirmat faptul ca: prin exercitiu", apartine lui:
a. aptitudinile se realizeaza prin procese psihice, functionalitatea acestora a. F.Galton;
constituind cea mai generala explicatie psihologica a !or; b. FJ.Steranescu-Goanga;
b. aptitudinile se realizeaza independent de procesele psihice; c. N.Mitrofan;
c. aptitudinile nu diferentiaza oamenii 1ntre ei; d. R. Zazzo.
d. aptitudinile sunt procese psihice.
33. In formarea $i dezvoltarea aptitudinilor, un rol important ii are:
27. Succesul unei activitati depinde de: a. numai ereditatea;
a. prezenta aptitudinilor speciale; b. exclusiv mediul;
b. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor; c. numai educatia;
c. prezenta mai multor aptitudini; d. ereditatea, mediul ~i educatia.
d. prezenta aptitudinilor complexe.
34. Metoda geneallogiilor de determinarea rolului ereditatii in formarea
28. Temperamentul ca latura a personalitatii: aptitudinilor consta in:
a. influenteaza dezvoltarea aptitudinilor In forma ~i expresivitatea !or; a. studiul gemenilor crescuti in acelea~i condi!ii sau in conditii diferite;
b. inhiba dezvoltarea aptitudinilor; b. stabilirea numarului personalitatilor de seama din cadrul descendentilor unor
c. predetermina dezvoltarea aptitudinilor; persoane cu un inalt statut social;
d. determina dezvoltarea aptitudinilor in continutul !or psihologic. c. valorificarea diferentiata a indivizilor cu un inalt statut social;
d. studiul transferului unor insu~iri de la o persoana la alta.
29. Aptitudinile se demonstreaza prin:
a. experienta detinuta intr-un anumit domeniu; 35. In dobindirea aptitudinilor, rolul determinant ii are activitatea de
b. interesul pe care 11 are un subiect pentru o anumita activitate; invatare. Sustinatorii ac·estei teorii au folosit, pentru demonstrarea conceppei lor:
c. lnzestrarea psihica a subiectului; a. metoda genealogiilor;
d. calitatea superioara a produsului realizat. b. metoda observatiei;
c. metoda gemelara;
30. Nivelul eel mai inalt de dezvoltare al aptitudinilor ii reprezinta: d. metoda dublei de:terminari.
a . talentul;
b . geniul; 36. Un test de aptitudini masoara:
c. capacitatea; a. nivelul de cuno~tinte;
d. perfonnanta. b. potentialul ce poa.te fi pus in valoare in condi!ii favorab·ile;
c. memona;
d. comportamentul.
178 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

37. Inaptitudinile:
a. sunt cerinte obligatorii In exercitarea unei profesii;
b. sunt identificate prin teste de lncredere;
c. se constituie In contraindicarii In practicarea unei profesii;
d. nu sunt relevante In orientarea profesionala.
CARACTERUL
Planul lectiei
38. Persoanele care poseda un numar mare de cuno~tinte vor face fata cu
I. Caracterul, profilul psihomoral al personalitatii
succes unei probe de:
II. Formarea caracterului
a. aptitudini muzicale;
III. Caracterul ca mecanism integrator al personalitatii
b. aptitudini tehnice;
IV. Caracterul ca mecanism relational
c. aptitudini plastice;
d. aptitudini verbale.

39. Factorii ereditari au rolul de: I. Caracterul, profilul psihomoral al personalitatii


a. determinare a aptitudinilor;
b. conditionare a aptitudinilor; • este latura relational-valorica a personalitatii;
c. reducere a formarii aptitudinilor; • reprezinta profilul psihomoral al persoanei;
d. a nu favoriza succesul In activitate. • In sens larg, el este definit ~i ca schema de organizare a profilului
psihocomportamental;
40. Contraindicatiile determinate de Iipsa unor aptitudini in practicarea Caracteristici:
unei meserii pot fi: • este lncarcat valoric (poate fi apreciat ca bun sau rau);
a. absolute ~i relative; • se dobande~te prin modelare socio-culturala;
b. pozitive !?i negative; • este alcatuit din trasaturi care se situeaza pe un continuum, de la pozitiv la
c. individuale ~i generale; negativ; toti oamenii au caracter, dar orientat valoric lntr-o maniera diferita;
d. de initiere !?i de inhibare. • puterea caracterului este data de forta convingerilor noastre, de taria cu care
le aparam, indiferent de lncarcatura Jor valorica;
•nu este imuabil, se modifica In timp, sub influenta factorilor de mediu ~i socio-
culturali.

II. Formarea caracterului

Debuteaza in copilarie, imediat dupa na~tere !?i se realizeaza prin:


J.Mecanismul condifioniirii: parintii ~i alte persoane din apropierea copilului
recompenseaza anumite comportamente !?i sanctioneaza altele; copilul lnvata
repede care sunt comportamentele ce-i aduc recompense !?i le va repeta, iar pe cele
indezirabile le va evita.
2. Mecanismul autoritiifii: pentru copil, adultul (parintele ) este autoritatea
suprema, de aceea va respecta ce-i impune acesta. Odata cu varsta, autoritatea se va
transforma in coparticipare pentru a integra copilul In viata de familie sau in viata
!?CO!ii.
180 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRI LE I 181

3. Mecanismul imitafiei $i al modelului: copilul imita modelele de conduita e) dispozitia latent:a a subiectului, o "variabila ascunsa", cum o numea Hilgrad,
ale membrilor familiei sau ale altor persoane pe care le admira. Modelul poate fi de a raspunde $i actiona lntr-o maniera sau alta la o stimulare a mediului;
orice persoana din anturajul copilului, din viata sociala, artistica sau prezentate de f) nivelul eel mai inalt al relatiei subiectului cu realitatea; ea nu este o simpla
mass-media. pecete a socialului asupra individului $i nici o pura proiectie subiectiva a Jui In sfera sa.
Concluzie: geneza caracterului este legata de lumea 1n care traie$te copilul;
el asimileaza $i respecta regulile acestei lumi, imita pe ceilalti, apoi, la maturitate, Atitudinea-valoare, concept introdus de psihologul american R. Linton,
devine capabil de autodeterrninare, de alegere in cuno$tinta de cauza. desemneaza o structura complexa de natura socio-culturala cu doua componente :
forrna (atitudinea) $i continutul (valoarea).
Caracterul privit ca sistem de atitudini-valori: atitudinea lndepline$te functia
III. Caracterul ca mecanism integrator al personalitatii formala de orientare, directionare $i reglare a conduitei, iar valoarea exprima de ce
face acest lucru.
Definitie: caracterul este mecanismul integrator-sintetic, orientativ $i reglator Valoarea confera continut atitudinii; ea este rezultatul unei relatii dintre
ce reune$le ansamblul de atitudini-valori definitorii pentru profilul psihomoral al subiect $i obiect.
personalitafii. In timp, oamenii 1$i fixeaza un sistem de valori :
Componentele caracterului sunt: • valori proprii fami liei : cinste, corectitudine, loialitate;
a. Triisiiturile de caracter • valori proprii $Colii: hamicie, con$tiinciozitate, corectitudine, punctualitate;
b. Atitudinile • valori proprii unei institutii: ordine, disciplina, spirit inovator;
• valori proprii unei societati: pluripartidism, Jibertate, respectarea drepturilor
a. Triisiiturile de caracter omului sau partid unic, obedienta,(supunere, oprimare);
Dintre elementele ce caracterizeaza o persoana, devin trasaturi de caracter cele • valori general-umane: promovarea paci i, libertatii, toleranta, sacrificiul.
care dispun de anumite cerinte: Fiecare persoana i:?i creeaza un sistem propriu de valori, pe care le interiorizeaza,
• sunt esentiale, definitorii pentru om; le structureaza $i care se stabilizeaza. Aceste valori sunt aparate, sustinute $i promovate
• sunt generale, se manifesta 1n cele mai multe din situatiile cu care este confruntat prin trasaturile de caracter.
individul;
• sunt constante, se manifesta stabil in comportament; IV. Caracterul ca mecanism relational
• plasticitatea caracterului perrnite adaptarea omului la situatii variate de viata.
Concluzie: triisaturile de caracter exprimii ceea ce este constant, relativ G. Allport propune un model al trasaturilor de personalitate organizate sistemic:
invariabil, stabil $i definitoriu pentru personalitatea umanii. • la baza caracterului sunt situate mii de dispozitii $i trasiHuri conjuncturale;
b. Atitudinile: exprima pozitia omului fata de ceva anume. • In cursul maturizarii intelectuale, afective $i sociale se structureaza un set de
l 0-15 trasaturi principale, ce pot fi cu U$Urinta recunoscute la individ;
Atitudinea este: • confruntarea cu situatii de viata mai dificile duce la selectarea a 2-3 trasaturi
a) o constructie psihica sintetica ce reune$te elemente cognitive, motivationale, cardinale, definitorii pentru o persoana.
afective $i volitive; A caracteriza perrnnalitatea cuiva lnseamna a observa toate aceste trasaturi.
b) o modalitate intema de raportare la diferite laturi ale vietii sociale (la sine, Oamenii care au acelea$i trasaturi de caracter nu sunt identici, deoarece acestea
la altii, la activitate); intra In combinatii particulare cu alte trasaturi; modul cum se impune o trasatura este
c) o modalitate intema de manifestare In comportament, fiind concomitent fapt propriu individului respectiv.
de con$tiinta $i reactie comportamentala; Relatiile dintre atitudini se structureaza $i in functie de obiectul atitudinii:
d) invariantul pe baza caruia individul se orienteaza selectiv se autoregleaza a) atitudinea fata de societate $i fata de ceilalti oameni: sociabi litate, pretuire,
preferential $i se adapteaza, evoluand; respect, stima, dragoste fata de om, In general, generozitate, bunatate, sinceritate,
prietenie, dar $i minciuna, egoism ;
182 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 183

b)atitudinea fata de activitate, munca: hamicie, con~tiinciozitate, autoexigenta,


disciplina, responsabilitate, Jene, indolenta;
c)atitudinea fata de sine: modestie, siguranta de sine, demnitate, hamicie, Grile
con~tiinciozitate, autoexigenta, disciplina, responsabilitate.
La acestea se adauga trasaturile voluntare de caracter: fennitatea, perseverenta, 1. Latura relational-valorica a personalitatii este:
curajul, barbatia, hotararea, eroismul. a. temperamentul;
b. aptitudinile;
c. caracterul;
d. creativitatea.

2. in sens Iarg, caracterul este sinonim cu personalitatea ~i se refera la:


a. opinii fata de anumite aspecte al realitatii;
b. organizarea superioara a mai multor procese psihice;
c. identitatea vocationala;
d. un profil psiho-moral.

3. in sens restrans, "caracter" desemneaza:


a . latura dinamico-energetica a personalitatii;
b. o entitate bio-psiho-socio-culturala;
c. elementul instabil al conduitei unei persoane;
d. felul de a fi al omului In relatiile cu semenii sai ~i valorile dupa care se conduce.

4. Specificul caracterului este:


a. un ansamblu de atitudini-valori;
b. un ansamblu de aptitudini;
c. inteligenta persoanei;
d. valorificarea superioara a potentialului creativ.

5. Ca Iatura a personalitatii, caracterul:


a. se dobiinde~te numai de catre unele persoane;
b. se formeaza lncepiind de la na~tere, prin modelare socio-culturala;
c. exista Inca de la na~tere;
d. apare In adolescenta odata cu maturizarea operationala a giindirii.

6. Pentru temperament, caracterul este:


a. punct de plecare pentru manifestarile temperamentale;
b. instanta de control ~i verificare;
c. element de dinamizare ~i energizare;
d. instanta de restructurare a manifestarilor temperamentale.
184 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 185

7. Spiritul de intrajutorare: c. modelul;


a . este o aptitudine generala; d. atentia.
b. este o atitudine fata de ceilalti oameni;
c. exista Inca de la na$tere; 14. Nu sunt atribute de care dispune caracterul:
d. apare In adolescenta, odata cu maturizarea operationala a giindirii. a. atributul constantei;
b. atributul generalitatii;
8. Reprezinta componente ale caracterului: c. atributul natural;
a. aptitudinile simple; d. atributul plasticitatii.
b. aptitudinea stabila;
c. capacitatea; 15. in psihologie, termenul de atitudine-valoare a fost introdus de:
d. atitudinea stabila. a. G.Allport;
b. R.Linton;
9. ldentificati enuntul fals: c. P.P.Neveanu;
a. temperamentul este innascut; d. Mihai Ralea.
b. caracterul este dobiindit prin modelare socio-culturala;
c. caracterul este neutru valoric; 16. Avand in vedere case formeaza pe parcursul viepi individului, caracterul:
d. caracterul este format din trasaturi care se manifesta constant. a. nu poate fi inftuentat de cei din jur;
b. este independent de mediul social;
10. Care dintre atributele caracterului permit adaptarea omului la varietatea c. nu are o contributie esentiala In adaptarea $i integrarea individului In viata
~i diversitatea situatiilor de viata? sociala;
a. atributul generalitatii; d. poate fi modelat $i inftuentat.
b. atributul plasticitatii;
c. atributul stabilitatii; 17. Trasaturile d•~ caracter care reprezinta atitudini sunt:
d. atributul rigiditatii. a. definitorii $i esentiale;
b. se asociaza cu o valoare morala;
11. Alegeti varianta adecvata: c. au o anumita intensitate;
a. atitudinile sunt dobandite prin invatare; d. a, b sic.
b. atitudinile sunt lnnascute;
c. atitudinile sunt $i innascute $i dobandite; 18. Atitudinea es1te un mod de a reactiona la problemde de viafa:
d. atitudinile pot uneori sa fie formate din elemente innascute. a. motivational;
b. afectiv;
12. Puterea caracterului este data de: c. comportamental;
a. forta convingerilor; d. voluntar.
b. dezvoltarea cu precadere a uneia sau catorva trasaturi;
c. restructurarea unor elemente caracteriale In raport cu noile cerinte; 19. Structura psihologica a atitudinii cuprinde:
d. multitudinea relatiilor pe care persoana le stabile$te cu viata sociala. a. elemente cognitive;
b. elemente afectiv-motivationale;
13. Sursa puternica de formare a caracterului este: c. elemente volitive.
a. temperamentul; d. a, b sic.
b. afectivitatea;
186 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 187

20. Componenta cognitiva a atitudinii ne furnizeza informatii cu privire la: 27. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:
a. rationalitate; a. sistemul atitudinal-valoric;
b. tipurile de motivatii; b. sistemul atitudinal-social;
c. sustinerea energetica a atitudinilor-valori; c. sistemul atitudinal-moral;
d. efortul voluntar. d. sistemul atitudinal-spiritual.

21. Manifestarea in comportament a atitudinilor se face prin: 28. Componenta voluntara a atitudinii caracteriale se refera la:
a. componentele motivationale; a. interese;
b. actiuni voluntare; b. idealuri;
c. actiuni involuntare; c. trebuinte;
d. componentele afective. d. tendinta spre actiune.

22. Latura reglatorie a caracterului o reprezinta: 29. Care dintre urmatoarele atitudini nu se refera la propria persoana?
a. componentele motivationale; a. demnitatea;
b. gandirea; b. politetea;
c. componentele logico-rationale; c. umilinta;
d. componenta voluntara.
d. ordinea.

23. Manifestarea a doua atitudini contrare in acela~i timp este posibila prin.:
30. Autorul care a prop us un model al trasaturilor de personalitate organizat
a. ierarhizare;
ierarhic (piramida atitudinala caracteriala) este:
b. compensare;
a. G.Kelly;
c. cooperare;
b. G.Allport;
d. nu este posibila.
c. L.Klages;
d. A.Maslow.
24. lndolenta reprezinta o atitudine fata de:
a. sine;
b. munca; 31. Alegeti dintre urmatoarele enunturi pe acela care se refera la diferenta
c. societate; dintre piramida conceptelor ~i piramida atitudinilor caracteriale:
d. prieteni. a. piramida atitudinala este aceea~i la toti oamenii;
b. piramida conceptelor difera de la un subiect la altul;
25. Trasaturile cardinale sunt: c. piramida conceptelor este aceea~i la toti oamenii, iar piramida atitudinala
a. comune; difera de la un subiect la altul;
b. individuale; d. piramida conceptelor domina ~i controleaza piramida atitudinala.
c. spontane;
d. In numar foarte mare. 32. Trasaturile cardinale ale caracterului sunt cele care:
a. domina ~i controleaza pe toate celelalte;
26. Atitudinea fata de oameni se concentreaza pe: b. controleaza un numar mare de situatii obi~nuite, comune;
a. ideea de om ca valoare suprema; c. se afla la periferie ~i sunt slab organizate;
b. cunoa~terea de sine ~i perceptia de sine; d. domina ~i controleaza numai trasaturile centrale (periferice).
c. con~tiinta propriei valori;
d. interesul fata de munca.
188 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 189

33. Profilul caracterial al unui om rezulta din: 39. Multitudinea relafiilor pe care individul le stabile~te cu semenii sai
a. numeroasele trasaturi cardinale ce se afla in armonie cu cateva trasaturi exprima:
principale; a. bogatia caracterului;
b. cele 1-2 trasaturi cardinale lrnpreuna cu cele I 0-15 trasaturi principale; b. originalitatea caracterului;
c. totalitata trasaturilor specifice fiecarei persoane; c. expresivitatea caracterului .
d. insurnarea tuturor atitudinilor sale. d. taria de caracter.

34. Relevanta modelului piramidei caracteriale rezulta din faptul ca: 40. Atitudinea reprezinta modul de raportare:
a. ofera posibilitatea intelegerii caracterului ca un sistern organizat ~i bine a. fata de sine;
structurat; b. fata de semeni ,
b. sugereaza interpretarea caracterului nu doar formandu-se din afara, ci ~1 c. fata de munca;
autoformandu-se din interior; d. a, b sic.
c. o trasatura iese invingatoare nurnai in urma ciocnirii cu opusul ei;
d . atitudinile exista doua cate doua, una opusa alteia.

35. Ceea ce aparam, sustinem ~i promovam prin trasaturile noastre de


caracter sunt:
a. idealurile subiective;
b. convingerile subiectului;
c. sisternele de valori interiorizate;
d. posibilitatile subiectului.

36. Geneza caracterului debuteaza:


a. la adolescenta;
b. in cadrul relatiilor interpersonale;
c. in copilarie, irnediat dupa na~tere, in procesul invatarii sociale;
d. odata cu invatarea normelor de conduita.

37. Trasatura caracteriala poate fi definita ca:


a. manifestari dinamico-energetice ale comportamentului in orice situatie;
b. pozitia globala pe care o adoptam fata de propria personalitate;
c. ansamblul de sarcini impuse social;
d. structura psihica intema ce confera constanta rnodului de comportare a unui
individ In situatii semnificative pentru el.

38. Curajul, barbatia, eroismul sunt:


a. aptitudini;
b. atitudini;
c. trasaturi voluntare de caracter;
d. trasaturi temperamentale.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE J 191

• factorul memorie: rapiditatea memoriei, trainicia pastrarii ~i corectitudinea


reproduceri i;
• factorul perceptie: capacitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa
asemanarile ~i deosebirile;
INTELIGENTA • factorul rationament: capacitatea de a gasi regula generala, de a formula o
idee comuna.

Planul lectiei 3. Teoria genetica (J.Piaget): distinge patru stadii ale conduitei inteligentei:
I. Inteligenta - ca subsistem rezolutiv-productiv al personalitatii • stadiul senzorio-motor (0-2 ani): stadiul exersarii reflexelor;
II. Structura inteligenfei - Tipuri de inteligenta • stadiul preoperational (2-7 ani): gandirea cauzala, egocentrismul, amestecarea
III. Masurarea inteligentei realului cu imaginarul;
• stadiul operatiilor concrete (7-12 ani): inteligenta este inductiv-logica ~i
concreta;
• stadiul operatiilor formale ( 12-17 ani): inteligenta reflexiva, se intra in posesia
I. Inteligenta - ca subsistem rezolutiv-productiv al
rationamentului ipotetico-deductiv.
personalitatii 4. Teoria triarhica (R.Sternberg, 1985): diferentiaza trei subteorii ale
inteligentei (abordare sistemica):
Accepfiuni ale termenului: a. subteoria contextuala: inteligenta ~i comportamentul inteligent sunt
a. Inteligenfa ca sistem complex de operatii, reprezinta organizarea superioara determinate de contextul socio-cultural;
a tuturor proceselor psihice (gandirea, memoria, imaginatia, limbajul). b. subteoria componentiala: vizeaza mecanismele implicate in conduita
b.Inteligenta ca aptitudine generala-avem in vedere continutul ~i structura ei inteligenta;
psihologica ~i mai ales finalitatea ei (implicarea ei intr-un numar mare de activitati). c. subteoria celor 2 fafete: comportamentul inteligent se confrunta cu doua
Acceptiunea ei este limitata, deoarece exista nu numai o inteligenta generala, ci categorii de sarcini, cunoscute ~i necunoscute.
~i forme specializate de inteligenta (care asigura realizarea cu succes a unui singur 5. Teoria inteligentelor multiple (ff.Gardner, 1983): sustine ca exista ~apte
tip de activitate). forme de inteligenta:
c. Inteligenta este dimensiunea personalitatii ce favorizeaza adaptarea conduitei • lingvistica: folosirea cu u~urinta a limbajului;
intelectua!e, practice sau sociale la situatii noi. • muzicala: gandirea in sunete, ritmuri, melodii ~i rime;
• logico-matematica: intelegerea relatiilor dintre aqiuni, obiecte ~i idei;
• spatiala: gandirea in imagini, capacitatea de a gandi in 3 dimensiuni;
• chinestezica: gandirea In mi~cari ~i folosirea corpului In moduri sugestive ~i
II. Structura inteligentei - Tipuri de inteligenta complexe;
• interpersonala: empatie, lntelegerea celorlalte persoane;
1. Teoria bifactoriaia a inteligentei (C.Spearman): delimiteaza doi factori • intrapersonala: gandirea ~i lntelegerea de sine.
ai inteligentei: factorul g (inteligenta generala, care participa la realizarea tuturor 6. Teoria inteligentelor emotionale (D.Goleman): identifica 5 competente
formelor de activitate) ~i factorii s (specifici). emotionale ~i sociale de baza:
2. Teoria multifactoriaia a inteligenfei (l.Thursthone): lnlocuie~te factorul • cunoa~terea de sine: evaluarea talentelor proprii, lncredere de sine intemeiata;
G cu mai multi factori comuni, numiti abilitati mentale primare: •auto-control: conducerea starilor emotionale in favoarea indeplinirii obiectivelor;
• comprehensiune verbala: capacitatea de a intelege sensul cuvintelor; • motivare: folosirea preferintelor in direqia atingerii telurilor propuse;
• fluenta verbala: abilitatea de a se exprima rapid; • empatie: identificarea starilor emotionale ale celorlalti, focalizarea pe rela\ii
• factorul numeric: capacitatea de a opera cu numere; neconflictuale cu ceilalti;
• factorul spatial: capacitatea de a sesiza relatiile dintre formele spatiale; • deprinderi sociale: capacitatea de a te descurca bine in relatii di n punct de
vedere emotional.
192 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 193

III. Masurarea inteligentei


Grife
Teoria psihometrica
Psihometria se refera la conceperea de probe care sa perrnita masurarea obiectiva 1. Inteligenta reprezinta:
a unor calitati psihologice. a. o aptitudine generala;
Initiatorii acestei teorii sunt C.Spearman ~i l. Thurs tone. b. o aptitudine sociala;
Stiintific, inteligenta se poate masura cu ajutorul coeficientului de inteligenta (QI). c. o aptitudine speciala;
Formula de calcul a coeficientului de inteligenta a fost propusa de WStern. d. o aptitudine pan:iculara.
QI=Varsta mentalaNarsta cronologicaxlOO
2. in sens psihologic, inteligenta presupune:
a. aptitudinile ~ i atitudinile;
b. rezolvarea de probleme ~i lntelegerea;
c. organizarea superioara a mai multor procese psihice;
d. limbajul, motivatia, memoria.

3. Notiunea de int:eligenta multiplli a fost introdusa de:


a. M. Zlate;
b. R. Sternberg;
c. H. Gardner;
d. A. Binet.

4. Din punct de vedere psihologic, inteligenta reprezinta:


a. latura energetica. a personalitatii;
b. latura rezolutiv-productiva a personalitatii;
c. latura expresiva a personalitatii;
d. latura transforrnational-constructiva a personalitatii.

5. Teoria inteligentei emotionale a fost introdusa de:


a. R.Sternberg;
b. D. Goleman;
c. M.Zlate;
d. H. Gardner.

6. Notiunea de inteligenta bifactoriala a fost formulata de:


a. J.Piaget;
b. C.Spearrnan;
c. L.Thurstone;
d. Th.Simon.
194 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 195

13. Teoria multifactorialii a inteligentei propusii de L.Thurstone inlocuie~te


7. Printre factorii s (specifici) ai inteligentei se numara, conform teoriei lui factorul G cu mai multi factori comuni, numiti:
C. Spearman: a. factori de grup;
a. factorul verbal; b. abilitati speciale;
b. empatia; c. abilitati primare;
c. motivarea; d. abilitati secundare.
d. deprinderile sociale.
14. Scala folositii pentru testarea inteligentei utilizeazii un punctaj care
8. Comprehensiunea verbala reprezinta: ajunge la:
a. abilitatea de a sesiza diferentele intre obiecte; a. JOO;
b. capacitatea de a lntelege cuvintele; b. 140;
c. comunicarea rapida bazata pe empatie; c. 160;
d. capacitatea de a se exprima rapid. d. 180.

9. Finalitatea inteligentei se refera, conform teoriei Jui J. Piaget, la: 15. Alegeti varianta corecta. Factorul "G" din teoria lui Spearman este de
a. depa~irea unei situatii dificile de viata; naturii:
b. gasirea unei solutii la o problema; a. intelectuala;
c. adaptarea la situatii noi; b. reglatorie;
d. succesul in activitate. c. senzoriala;
d. creativa.
10. Conceptia Jui J.Piaget porne~te de la ideea ca inteligenta este:
a. o relatie adaptativa intre om ~i realitatea !nconjuratoare; 16. Selectati dintre variantele de mai jos pe cea care nu are legiitura cu
b. o latura semantica; termenul de inteligenta:
c. latura constructiva a personalitatii; a. proces de asimilare ~i prelucrare a informatiilor variabile, cu scopul adaptarii
d. capacitatea de a te descurca bine in relatiile cu ceilalti. optime;
b. aptitudine alcatuita din structuri de operatii, dotate cu anumite calitati;
11. Teoria dezvoltiirii inteligentei propusii de savantul elvetian J.Piaget se c. sistem de insu~iri instabile, proprii subiectului individual;
nume~te: d. ansamblul de insu~iri stabile, proprii subiectului.
a. psihometrica;
b. genetica; 17. Caracteristicile cele mai importante ale stadiului preoperational situat
c. multifactoriala; intre 2-7 ani, sunt:
d. triarhica. a. clasificare ~i categorizare;
b. gandire cauzala;
12. J.Piaget define~te adaptarea ca: c. gandire deductiva;
a. echilibrarea dintre acomodare ~i asimilare; d. conservarea proprietatilor obiectelor.
b. organizarea in plan mental a situatiilor exteme;
c. raportare specifica la diferite laturi, in contexte diferite; 18. Stadiul operatiilor formate se bazeazii pe:
d. rapiditatea de a gasi o regula generala. a. consolidarea limbajului;
b. mecanismele de coordonare logica ~i matematica;
c. egocentrism;
d. gandirea deductiva.
196 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 197

19. Testele de inteligenta pot fi utilizate: c. a$ezarea informatiilor lntr-o anumi ta succesiune;
a. pentru a determina trasaturile cardinale ale caracterului unei persoane; d. implicarea contextului socio-cultural In evolutia inteligentei, ceea ce face ca
b. pentru a deterrnina trasaturile principale ale caracterului unei persoane; testele de inteligen\a sa poata fi folosite rara modificari In culturi diferite.
c. In consilierea ~co lara ~i voca\ionala;
d. In organizarea logica $i sistematica a memoriei. 26. Teoria psihometrica a inteligentei se refera Ia :
a. conceperea de probe care sa permita masurarea obiecti va a unor calitati
20. D.Goleman a identificat printre componentele emotionale ~i sociale: psihologice;
a. fl.uenta verbala; b. divizarea factorului "G" In mai multe abilitati primare;
b. factorul perceptie; c. competente ernotionale $i sociale;
c. cunoa~terea de sine; d. potentialul biologic care nu se valorifica decat prin lnvatare.
d. operatiile formale.
27. Inteligenta interpersonala inseamna:
a. abilitatea de a calcula, cuantifica $i evalua;
21. Teoria triarhica a fost formulata de:
b. capacitatea de a gandi In imagini;
a. A.Binet;
c. capacitatea de a recunoa$te ~i clasifica indivizii $i speciile;
b. R.Stemberg;
d. a intelege celelalte persoane $i a interactiona cu ele.
c. W.Stem;
d. H.Gardner.
28. Inteligenta intrapersonala determina:
a. analiza cauzelor $i a efectelor lnteiegerii relatiilor dintre aqiuni $i idei;
22. Stadiul preoperational se bazeaza pe: b. glndirea $i lntelegerea de sine;
a. clasificarea, categorizarea $i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor; c. gandirea In mi~cari $i folosirea corpului in moduri complexe;
b. gandire inductiva; d. evaluarea talentelor proprii ~i lncrederea In sine.
c. gandire deductiva;
d. gandire cauzala. 29. Despre persoanele care gandesc cu predilectie in cuvinte ~i folosesc cu
u~urinta limba pent.ru a exprima ~i intelege relatme complexe, putem spune ca
23. in opinia lui Piaget (1955), dezvoltarea psihica este corolarul procesului de: dispun de o inteligenta:
a. activare; a. spatiala;
b. adaptare; b. naturalista;
c. con~tientizare; c. lingvistica;
d. rationalizare. d. Iogico-matematica.

24. Coeficientul de inteligenta se calculeaza dupa urmatoarea formula: 30. 0 contribu1:ie majora in domeniul psihodiagno:iei inteligentei atat a
a. QI=VC/VMx I 00; persoanelor majore cat ~i a copiilor o are:
b. QI=VM/VCxlOO; a. D .Wechsler;
c. QI=CM/CVxl 00; b. A.Binet;
d. QI=CV/CMxJOO. c. Th.Simon;
d. L.Terman.
25. Subteoria componentiala a inteligentei vizeaza:
a. sarcinile familiare ~i inedite; 31. Adaptarea (Piaget, 1955) presupune:
b. mecanismele implicate In conduita inteligenta, care se prezinta In combina\ii a. cautare ~i seleqie;
~i cu ponderi diferite de la un mediu cultural Ia altul; b. un anumit grad de confuzie;
198 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 199

c. analiza ~i sinteza; 38. Guilford considera ca o caracteristica a inteligentei:


d. asimilare ~i acomodare. a. flexibilitatea;
b. con~tiinta perceptiva;
32. Despre copiii care prezinta o dezvoltare normata se poate spune ca: c. lntelegerea;
a. varsta mentala ramane In urma varstei cronologice; d. promptitudinea.
b. varsta mentala corespunde varstei cronologice;
c. varsta mentala este mult mai dezvoltata decat cea care corespunde varstei 39. Printre competentele emotionale ~i sociale de baza identificate de D.
cronologice; Goleman se numara:
d. varsta mentala nu este egala cu varsta cronologica. a. cunoa~terea de sine, autocontrolul;
b. motivarea, empatia;
33. Alegeti varianta corespunzatoare: c. deprinderile sociale;
a. inteligenta nu antreneaza personalitatea; d. a, b, c.
b. inteligenta influenteaza in mica masura personalitatea;
c. inteligenta antreneaza intreaga personalitate; 40. Care dintre urmatoarele caracteristici reprezinta particularitati ale
d. inteligenta este o trasatura extrinseca a personalitatii. stadializarii propuse de J. Piaget?
a. fiecare stadiu semnifica un salt calitativ;
34. Inteligenta umana se concretizeaza, printre altele, in:
b. orice etapa ontogeneticii se intemeiaza pe cea care a precedat-o;
a. capacitatea de a anticipa rezultatele unor transformari (in plan ideal sau In
c. in fiecare stadiu copilul l~i elaboreazii o imagine proprie despre lume;
plan extern, practic);
b. reactia spontana la factorii de mediu; d. a,b, ~i c.
c. incapacitatea de a alege mijloacele adecvate scopului;
d. egoism.

35. in functie de modul in care se aplica, testele de inteligenta pot fi:


a. teste de inteligenta generala;
b. teste individuale sau de grup;
c. teste de inteligenta artistica;
d. teste de inteligenta emotionala.

36. in functie de obiectivul urmarit, testele de inteligenta pot fi:


a. teste individuale;
b. teste de grup;
c. teste pentru inteligenta generala;
d. teste de aptitudini .

37. Abilitatea de a gasi o regula generata in rezultatele prezentate necesita


prezenfa:
a. aptitudinilor speciale;
b. rationamentului inductiv ~i deductiv;
c. caracterului;
d. perceptiei .
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE J 201

3. Factorii temperamentali l~i pun amprenta asupra stilului creator al persoanei.


4. Factori sociali $i psihosociali.
Psihologul Paul-Popescu Neveanu apreciaza ca, In calitate de dimensiune
complexa a personalita\ii , creativitatea poate fi explicata prin modelul bifactorial,
CREATIVITATEA care consta in interactiunea optima intre aptitudini $i atitudini, lntre vectori (pozitivi
sau negativi) $i operafii (creative sau noncreative) .
Planul lectiei
I. Defin itia ~i factorii psihologici implicati In procesul creatiei
II. Procesul creativ
III. Niveluri ale creativitatii II. Procesul creativ
IV. Metode de stimulare ~i dezvoltare a creativitatii
Etapele procesului creativ:
a. Prepararea saupregatirea este o etapa deosebit de complexa $i uneori decisiva
pentru reu$ita procesului creator, in cadrul careia au fost puse In evidenta urmatoarele
I. Definitia ~i factorii psihologici implicati in procesul creatiei
subetape:
• sesizarea problemei;
Definitie: Creativitatea reprezinta ansamblul unitar al factorilor subiectivi ~i
• analiza $i definirea problemei;
obiectivi care due la realizarea de catre indivizi sau grupuri a unui produs original
• acumularea materialului informational;
~i de valoare pentru societate.
• formularea de ipoteze preliminare, lncercarea de restructurare a materialului,
Factorii psihologici implicati in procesul creatiei:
schitarea primelor solutii.
A. Factori intelectuali
b. !ncubafia (perioada frustrafiei) este etapa de a$teptare In care la nivelul
B. Factori non-intelectuali
subcon~tientului sau incon~tientului au Joe asociatii lntre informa\ii.
c. Iluminarea este faza In care ideea, Solutia la 0 problema apare brusc, rara
A. Factori intelectuali:
$tirea sau intentia persoanei. Se produce In stari mai putin con$tiente - de somn, stare
1. Factorii defiuenfii/fluiditate identificati de Guilford: fluenta verbala, fluenta
de trezire, i'n general tocmai cand nu te a$tepti sa poti gasi o solutie la o problema.
asociationala, fluenta expresionala, fluenta ideationala;
d. Verificarea este etapa i'n care solutia este testata logico-matematic sau
2. Flexibilitatea giindirii: u~urinta cu care un individ face legaturi noi intre
experimental; este o etapa de elaborare, revizuire $i cizelare a ideilor ~i solutiilor,
elemente independente, restructureaza scheme, cli~ee. Opusul acesteia este rigiditatea
presupunand o gandire solida.
gandirii ;
3. Originalitatea: solutii neobi~nuite, ingeniozitate, asociatii surprinzatoare intre
cun o~tintele detinute;
4. Inteligenfa: nu exista intotdeauna o corelatie pozitiva i'ntre valoarea IQ ~i III. Nivelurile creativitatii
creativitate;
5. Imaginafia, 1n special cea creatoare (sau productiva). Procedeele imaginatiei 1. Creativitatea expresiva este forma fundamentala de creativitate care se
produc combinari noi, originale, rara de care creativitatea nu poate fi conceputa. manifesta In comportamentul nostru, In gesturi, mimica, desenele copiilor mici .
B. Factori non-intelectuali: 2. Creativitatea productiva este cea care se materializeaza i'n anurnite produse
1. Factori aptitudinali: aptitudinile speciale favorizeaza desra~urarea unor tipuri originale.
de activitati cu rezultate supramedii (aptitudini artistice, tehnice, literare, muzicale). 3. Creativitatea inventiva duce la inventii ~i descoperiri. Ea pune i'n evidenta
2. Factori motivafionali $i atitudinali: motivatia intrinseca 11 orienteaza pe om capacitatea de a sesiza relatii noi ~i neob i~nuite In cadrul unor fenomene cunoscute.
spre ceea ce-1 preocupa, ce 11 atrage. Atitudinile creative pot favoriza dezvoltarea 4. Creativitatea inovativa presupune intelegerea principiilor fu ndamentale ale
aptitudinilor. unui domen iu (arta, ~tiinta) ~i lmbunatatirea lntr-un mod semnificativ a unui produs.
202 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE j 203

5. Creativitatea emergenta este nivelul suprem al creativitatii la care ajung


foarte putini indivizi ~i care presupune descoperirea unui principiu, a unei idei care
revolutioneaza un lntreg domeniu al cunoa~terii. Grife

IV. Stimularea si
, dezvoltarea creativitatii
, 1. A " crea" inseamna:
a. a rezol va o problema;
Creativitatea exista sub forrna latenta, virtuala, in grade ~i proportii diferite la b. a pune in practica un plan mental;
fiecare individ ~i poate fi stimulata, educata ~i antrenata. c. a produce ceva nou in raport cu ceea ce este cunoscut;
Dezvoltarea creativitatii presupune intai inlaturarea unor blocaje: d. a modifica anumite componente intr-o activitate.
1. Blocaje cognitive, care constau in unele scheme $i stereotipuri cognitive
care impiedica realizarea unor restructurari, a unor asociatii noi, stabilirea unor noi 2. in literatura de specialitate, creativitatea este definita ca:
utilitati ~i structuri existentiale. a. proces care are ca rezultat un produs original ~i de valoare pentru societate;
2. Blocaje de natura psihologica: conformismul, normele de comportament b. proces cognitiv logic;
invatate de individ ~i de grup. c. sistem de valori;
3. Blocaje afective: teama de a nu gre~i, de a nu se face de ras, de a nu se d. trasatura de personalitate.
compromite.
3. Cota de originalitate este:
Metode de stimulare a creativitatii a. punerea in practica a produsului creat;
Brainstormingul (furtuna in creier, asaltul de idei) b. accesul la infonnatii noi;
Esenta metodei consta in separarea intentionata a actului imaginatiei de faza c. distanta dintre produsul nou $i eel vechi;
gandirii critice, obiective, rationale. d. gradul in care realitatea este depa~ita prin imaginatie.
Sinectica (metoda analogiilor)
Se folosesc doua operatii de baza: sa faci ca un lucru ciudat sa devina familiar, 4. in psihologie, conceptul de creativitate a fost introdus de:
iar un lucru familiar sa devina ciudat. a. D.Hassis;
Metoda 6-3-5 b. G.Wallas;
Grupul cuprinde 6 persoane, fiecare emite cate 3 idei, care sunt prelucrate de c. I.Taylor;
celelalte 5 persoane. d. G.W.Allport.

Creativitatea poate fi dezvoltata ~i in cadrul sistemului de invatamiint prin 5. Creativitatea, ca dimensiune a personalitafii, reprezinta:
stimularea comunicarii libere ~i eficiente intre educator ~i educat, stimularea initiativei a. latura relational-valorica;
in formularea de probleme, in exprimarea opiniilor, a solutiilor, utilizarea de metode b. latura dinamico-energetica;
creative de invatare. c. latura transforrnational-constructiva;
d. latura instrumental-operationala.

6. intre conceptele de creativitate ~i talent, nota comuna este aceea ca:


a. ambele sunt dobandite;
b. ambele sunt innascute;
c. ambele presupun originalitate;
d. ambele caracterizeaza orice persoana.
204 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE 1;)1 GRILE I 205

7. Factorii psihologici implicati in procesul creatiei se impart in: 13. in conceptia lul J.Guilford, fluiditatea ~i originalitatea constituie aspecte
a. factori voluntari $i factori involuntari; ale capacitatii de a realiza:
b. factori de fluenta $i factori de originalitate; a. productii convergente;
c. capacitati $i talent; b. productii diverg·~nte;
d. factori intelectuali $i factori non-intelectuali. c. productii concrete;
d. productii abstracte.
8. Talentul, ca forma superioara de dezvoltare a aptitudinilor, corespunde:
a. creativitatii de nivel mediu; 14. Potrivit modelului bifactorial al creativitatii, creativiitatea este definita ca:
b. creativitatii de nivel superior; a. interaqiunea optima dintre aptitudini $i atitudini sociale;
c. creativitatii de nivel scazut; b. interactiunea optima dintre vectori $i operatii concrete:,
d. nu are legatura cu creativitatea. c. interactiunea optima dintre aptitudini $i operatii concrete;
d. interactiunea optima lntre aptitudini $i atitudini, lntre vectori $i operatii.
9. Creativitatea este strans dependenta de:
a. flexibilitatea gandirii; 15. Modelului bifactorial al creativitatii, prin intermediul caruia aceasta este
b. rigiditatea gandirii; definita ca interactiunea optima intre atitudini ~i aptitudini, vectori ~i operatii,
c. fixitatea funqionala a gandirii; apartine lui:
d. gandirea intuitiv-concreta. a. I.Taylor;
b. A.Osbom;
10. Procesul creator implica: c. P.P.Neveanu;
a. factori psihici $i psihosociali; d. N .Sillamy.
b. factori socio-culturali $i educativi;
c. factori inte!ectuali $i non-intelectuali; 16. Alegeti varianta care nu reprezinta vectori ai creativitatii:
d. factori operationali $i lingvistici. a. motivatia intrinseca;
b. aspiratiile;
11. Creativitatea: c. initiativa;
a. exista la fiecare om in forma latenta, virtuala $i poate fi stimulata; d. operatiile fundamentale ale gandirii.
b. este ereditara, numarul persoanelor creative fiind relativ mic;
c. nu poate fi educata la persoanele care manifesta anumite blocaje, deoarece 17. Care dintre urmatorii vectori sunt favorabili crea1tivitatii?
este imposibila inlaturarea acestora; a. atitudini conforrniste;
d. se educa prin metode individuale, cele de grup nu dau rezultate satisfacatoare. b. curajul;
c. trebuinte homeostazice;
12. Care dintre urmatorii factori implicati in procesul creativ sunt d. motivatia extrinseca.
intelectuali?
a. factorii motivationali; 18. Ca factori care determina creativitatea, vectorii sunt:
b. factorii temperamentali; a. operatii bazate pe procedeele negative;
c. factorii aptitudinali; b. aptitudini speciale care favorizeaza deSTa$urarea unor activitati;
d. factorii de fluenta. c. factori energizanti care dirijeaza operatiile lntr-un anumit sens;
d. factori subiectivi care due la rezultate supramedii.
206 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE J 207

25. ldentificati nivelul de creativitate (dupa I.Taylor) ce se valorifica prin


19. Procesualitatea creativitatii In patru etape a fost formulata de: invenµi ~i descoperiri ~i evidenteaza o mare flexibilitate in perceperea noilor relatii:
a. A.Osborn; a. creativitatea expresiva;
b. G.Wallas; b. creativitatea inventiva;
c. I.Taylor; c. creativitatea emergenta;
d. W.Gordon. d. creativitatea inovativa.

20. Desemneaza atitudini creative urmatoarele notiuni: 26. Unul dintre stadiile procesului creator este obligatoriu pentru a se putea
a. imaginatia; vorbi de "creativitatea de prod us". Acesta se nume~te:
b. inteligenta; a. pregatirea;
c. aptitudinile speciale; b. incubatia;
d. perseverenta. c. iluminarea;
d. verificarea.
21. Alegeti varianta care nu reprezinta atitudini creative:
a. aptitudinile artistice; 27. Care dintre urmatoarele enunturi este adevarat?
b. imaginatia; a. creativitatea de grup este aceea in care interactiunea ~i comunicarea mijlocesc
c. nelncrederea In sine; generarea de noi idei, avand ca rezultat efectele creatoare;
d. trebuintele biologice. b. creativitatea de grup este aceea In care interactiunea ~i comunicarea mijlocesc
generarea de noi idei, Ia.ra rezultate creatoare;
22. Stadiul procesului creator in care apare in con~tiinta solutia este: c. creativitatea de grup nu se bazeaza pe o idee comuna;
a. stadiul prepararii; d. creativitatea de grup este independenta de comportamentul ~i activitatea
b. stadiul iluminarii; psihica creatoare.
c. stadiul incubatiei;
d. stadiul intuitiei. 28. Cheia creativitafii o reprezinta:
a. motivatia extrinseca;
23. Primul stadiu al creativitatii stabilit de Wallas este: b. vectorii sau resursele inteme;
a. incubatia; c. concentrarea maxima a atentiei;
b. prepararea; d. operatiile automatizate bazate pe algoritmi.
c. iluminarea;
d. verificarea; 29. intre inteligenta ~i creativitate:
a. exista lntotdeauna o corelatie directa, inteligenta superioara fiind lnsotita de
24. Creativitatea emergenta se caracterizeaza: o creativitate la nivel inalt;
a. prin inventii ~i descoperiri; b. exista o corelatie inversa, lipsa inteligentei antreneaza dezvoltarea creativitatii;
b. prin noutatea obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente c. pot fi persoane foarte inteligente, dar cu creativitate scazuta ~i pot fi persoane
cunoscute; cu inteligenta scazuta, dar foarte creative;
c. printr-un nivel de originalitate foarte ridicat, care determina modificari d. persoanele cu IQ sub medie nu pot fi creative.
revolutionare ale unui domeniu ~i se manifesta la omul de geniu;
d. prin exprimarea libera a persoanei. 30. Creativitatea inovatoare consta in:
a. recombinarea ingenioasa a elementelor cunoscute, astfel !neat sa se compuna
o noua structura a unui obiect;
208 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 209

b. transformarea fundamentelor a principiilor ce stau la baza unui domeniu; c. A.Osborn;


c. forma cea mai lnalta a creativitatii, care duce la revolutionarea unui lntreg d. W.Gordon.
domeniu al cunoa~terii;
d. forma fundamentala de manifestare a comportamentului spontan, persoana 37. Sinectica, metoda fundamentata de W.Gordon, se caracterizeaza prin
nefiind interesata de obtinerea unor produse de valoare. faptul ca:
a. este o metoda ::are nu folose$te starile psihologice;
31. Esenta brainstormingului, ca metoda de stimulare a creativitatii, este: b. este o metoda care folose$te numai aspectele emotionale;
a. necunoa~terea de catre grup a regulilor ce trebuie respectate; c. este prin excelenta o metoda individuala;
b. acceptarea aprecierilor critice; d. este prin excelenta o metoda de grup ~i o metoda calitativa.
c. separarea intentionata a actului imaginatiei de faza gandirii critice;
d. ideile nu sunt ierarhizate dupa valoarea !or. 38. Profesorul poate stimula dezvoltarea creativitatii prin faptul ca:
a. descurajeaza exprimarea libera a opiniilor;
32. in derularea actului creativ pot interveni o serie de blocaje. Aceste b. acorda prioritate ideilor $i intrebarilor ce vin In sprijinul propriilor argumente
blocaje pot fi ~i de natura psihosociala. Din aceasta categorie fac parte: $i le respinge pe cele ::e le contrazic;
a. algoritmul; c. folose~te strategii interactive, care cultiva flex ibilitatea intelectuala;
b. conformismul; d. nu este dispus sa raspunda la lntrebarile suplimentare.
c. anxietatea;
d. memoria fl.exibila.
39. Procesul creatiei nu poate fi analizat separat de personalitate. Selectati
din lista de mai jos, 1trasaturile specifice personalitatii creatoare:
33. Sunt blocaje cognitive ale creativitatii:
a. interese ~i preocupari !imitate;
a. teama de a nu gresi;
b. neasumarea ri~;cului;
b. preluarea normelor comportamentale ale grupului;
c. motivatia extrinseca;
c. ereditatea;
d. stereotipurile de gandire. d. nonconformism epistemic.

40. Care dintn! fazele procesului creativ se mai nume~te ~i perioada


34. Principiul transformarii neobi~nuitului in obi~nuit ~i apoi transformarii
obi~nuitului in neobi~nuit este specific metodei: frustra/iei?
a. brainstorming; a. incubatia;
b. sinectica; b. iluminarea;
c. invatarii pe baza de problematizare; c. prepararea;
d. invatarii prin cooperare. d. verificarea.

35. Creativitatea este strans dependenta de:


a. gandirea divergenta;
b. gandirea convergenta;
c. gandirea divergenta ~i gandirea convergenta;
d. gandirea analitica.

36. Brainstormingul (metoda asaltului de idei) a fost elaborata de:


a. G.W.Allport;
b. P.P.Neveanu;
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 211

RASPUNSURI GRILE

Nr. A fee- Comuni- Aten- Voinfa Perso- Tempe- Apti- Carac- lnteli- Crea ti-
Nr. Psihicul Senza- Percep- Reprezen- Gandi- Memoria Jmgina- Mo ti-
~iipos- tiile tiile ta rile rea tia vatia t ivita- carea ~i tia nalita- r am en- tu di- terul gen fa vita tea
grila tazele grila tea limbajul tea tut nile
lui

1 d a b c c d d c I b a c a a d d c a c
2 d b d b d c a d c a
2 a b d a b a b a
3 b a b c c b c b 3 d a a c c a c d c c
4 b c c c d d a a 4 b c d d d d b a b d
s b d a c d c b c s a a a d d b b b b c
6 b b b d b c a a 6 d d b c b a c b b c
7 c b d c b d b ·c 7 c b b b b c a b a d
8 d a c b c d d b 8 a a a b c b b d b b.
9 a b a a d c b c 9 a b c b c d a c c a
10 c c a b b a d c 10 b c c b b b d b a c
11 d b b a c b b b 11 c a b c d a d a b a
12 d a d a a b c a
a a a
12 a b c b a c d
13 b c c b c a b b
c c c c b c c b
13 d .C
14 a a b d b a a b
14 a b b b c a c c c d
IS d c d c d b b d
15 c c c b c d a b a c
16 b d c b a c c b
c d a b d d c d
16 c a
17 a b b a a c c b
17 a a b b a b b d a b
18 d b a b c d a d 18 d b b c b c c c d c
19 c c c d b b b b
19 a c a d c c a d c b
20 c a c a b a a c
20 c b c c b a d a c d
21 a b c c c b c b
22 b c d c a c b d 21 b c a b c b c b b c
23 c a d b d c d a 22 c a d b c d b d d b
24 b a a a c b a c 23 a a a d d d d d b b
25 d a c b d c a d 24 d a a b d b a a b c
26 c b d c c c d b 25 b d b b c c c b b b
27 d b a b b a b c 26 d a d c d c a a a d
28 d d b b b b c d 27 b c b a a a c a d a
29 a c a b a b d b 28 a b c b c a a d b b
30 b c c c b c b c 29 c b a c c b d d c c
31 c a c d a c a d 30 c d c c c d b b a b
32 d a b b b b c b 31 a a d d c d b c d c
33 d c d d d a d a 32 d b b a b b b a b b
34 a a a a c d a c 33 a a d c d b d b c d
35 c c a d a c b b 34 c c b d b d b a a b
36 d b d b b b c a 35 d a b a a b c c b a
37 c d b d d d d c 36 b d a c c b b c c c
38 b c c a a c a a 37 b a c b d c c d b d
39 c a b c c a b c 38 c b d a c a d c a c
40 b b a a c d a b 39 a d d c b b b a d d
40 c b c b a b a d d a
250 GRILE PENTRU ADMITERE FACULTATE

1. Prin senzatii s.e semnalizeaza:


a. imaginea unui obiect, concomitent cu cea a elementelor care 11 inconjoara;
b. insu~iri separ2.te, concrete, ale obiectelor ~i fenomenelor, in condi!iile
actiun ii directe a stimulilor asupra analizatorilor;
c. lnsu~iri separate, concrete, ale obiectelor ~i fenomenelor, in absenta actiunii
stimulilor asupra analizatorilor;
d. imagini unitare, bogate in continut, ale obiectelor ~i fenomenelor, in
condi!iile actiunii direi:::te a stimulilor asupra analizatorilor.

2. Durata senzatiei:
a. diferentiaza senzatiile intre ele;
b. realizeaza decodificarea informatiilor;
c. este influentata de perioada de latenta ~ i de efectul de postaqiune;
d. indepline~te o functie informationala specifica.

3. Faptul ca un sentiment de dragoste poate trece in opusul sau, ura,


exprima o proprietate:
a. a motivatiei, numita nivel de aspiratie;
b. a vointei, numita independenta;
c. a caracterului, numita tarie de caracter;
d. a afectivitatii, numita conversie.

4. La om, psihicul se manifesta intr-o forma superioara, sub forma:


a. con~tiintei;
b. reflexelor neconditionate;
c. reflexelor conditionate;
d. instinctului.

5. Caracteristicille psihicului sunt:


a. este expresia vietii de relatie;
b. este o funqie a materiei superior oganizate, creierul;
c. este o produqie subiectiva, ce se exteriorizeaza in comportament;
d. toate raspunsurile anterioare sunt corecte.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 215
Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN
214
care dintre urmatoarele enunturi se refera la procesele psihice? 12.Sunt mecanisme psihice stimulator-energizante:
6.
a. sunt modalitatile esentiale prin care individul uman se raporteaza la realitate a. motivatia ~i afectivitatea;
~i se manifesta prin actiuni, operatii, mi~cari orientate spre un scop; b. atentia ~i vointa;
b. sunt formatiuni psihice sintetice, calitativ noi, care redau structuri globale, c. comunicarea ~i limbajul;
stabile ~i caracteristice ale personalitatii umane; d. aptitudinile ~i caracterul.
c. sunt fenomene psihice care au o desfa~urare 'in timp ~i indeplinesc funqii
informational-reftectorii; 13. Senzatia, perceptia ~i reprezentarea sunt:
d. sunt conditii facilitatoare sau perturbatoare ale activitatilor psihice. a. mecanisme psihice integratoare;
b. mecanisme psihice stimulator-energizante;
c. mecanisme psihice informational-opera\ionale;
7. Psihologia contemporana inlocuie~te conceptele folosite in clasificarea
d. mecanisme psihice reglatoare.
traditionala prin nopunea de:
a. mecanism psihic;
14. Reprimarea este procesul de:
b. insu~ire psihica; a. impingere in incon~tient a unui continut motivational inacceptabil social;
c. fenomen psihic;
b. limitare a satisfacerii unei trebuinte;
d. activitati psihice. c. lmpingere 'in incon~tient a unui continut motivational;
d. ingradirea satisfacerii unei trebuinte.
8. Limbajul, atentia ~i voinfa, confom psihologiei contemporane, sunt:
a. mecanisme stimulator-energizante; 15.Nu reprezinta forme fundamentale (produse) ale gandirii:
b. mecanisme reglatorii; a. conceptele;
c. procese psihice reglatorii; b. judecatile;
d. activitati psihice. c. rationamentele;
d. imaginile.
9. Stabilitatea atentiei:
a. se situeaza intre 5 ~i 9 elemente, la omul normal; 16.Care dintre urmatoarele enunturi nu exprima functii ale con~tiintei:
b. ramane aceea~i pe toata perioada vietii; a. informational-cognitiva, finalista, anticipativ-predictiva;
c. este infl.uentata de particularitatile individuale ~i de caracteristicile campului b. reglatorie, creativa;
perceptiv ~i aqional; c. economica, sociala, politica;
d. se manifesta numai ca atentie extema. d. finalista ~i reglatorie.

10.Dupa felul in care se fixeaza, atentia voluntara poate fi: 17. Formele principale ale con~tiintei sunt:
a. senzoriala; a. con~tiinta fizica ~i con~tiinta intelectuala;
b. distragere; b. con~tiinta individuala ~i con~tiinta sociala;
c. intelectuala; c. con~tiinta cognitiva ~i con~tiinta afectiva;
d. contemplatie. d. con~tiinta creativa ~i con~tiinta reglatorie.

11. Jean Piaget considera ca inteligenta este: 18.Din punct de vedere motivational, adevarul ca idee-valoare este:
a. un complex de aptitudini intelectuale; a. trebuinta primara;
b. integrarea informatiilor in sistemul cuno~tintelor; b. convingere;
c. aptitudinea de a rezolva exercitii matematice ~i de a utiliza cuvinte; c. un motiv;
d. o relatie de adaptare a organismului la mediu. d. un interes.
216 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 217

19. Gestica pune in evidenpi o proprietate a proceselor afective. Aceasta este: 25. Dintre cauzele uitarii, face parte:
a. polaritatea; a. memorarea logica;
b. intensitatea; b. nesolicitarea indelungata a materialului;
c. expresivitatea; c. memorarea mecanica;
d. mobilitatea. d. volumul memoriei.

20. Pentru un cercetator, interesul pentru cunoa~tere reprezinta o motivape: 26. Care dintre urmatoarele laturi ale informafiei exprima Iegatura dintre
a. innascutii; mesaj ~i obiectul sau evenimentul despre care se informeaza:
b. dobandita; a. latura semantica;
b. latura utilitara;
c. biologica;
c. latura cantitativa;
d. afectiva. d. latura pragmatica.

21.Daca un subiect este preocupat de urmarirea unor evenimente din 27. Contactul vizual ~i spapul interpersonal sunt elemente specifice pentru:
mediul inconjurator, intervine atenpa: a. limbajul oral;
a. extema; b. colocviu;
b. intema; c. comunicarea indirecta;
c. expectativa; d. comunicarea nonverbala.
d. postvoluntara.
28. Inteligenta chinestezicii inseamna:
a. a gandi in imagini ~i a percepe cu acuratete lumea vizuala;
22.Avaritia reprezinta: b. a gandi in mi~cari ~i a folosi corpul in moduri sugestive ~i complexe;
a. un sentiment; c. a analiza cauzele ~i efectele, a intelege relatiile dintre actiuni, obiecte ~i idei;
b. o dispozitie; d. a gandi in trei climensiuni, a transforma perceptiile.
c. o stare de afect;
d. o pasiune. 29. Cercetarile au pus in evidenta urmatoarele etape ale procesului perceptiv:
a. aparitia impulsului, analiza ~i lupta motivelor, decizia, evaluarea ~i corectia;
23. Care dintre urmatoarele enunturi este fals? b. aparitia impulsului, discriminarea, evaluarea ~i corectia;
c. orientarea, lupta motivelor, detectia, interpretarea;
a. con~ti inta individuala se realizeaza in faze ce presupun niveluri ~i grade d. orientarea, detectia, discriminarea, identificarea, interpretarea.
diferite de luciditate sau intelegere;
b. starea con~tiintei poat fi umbritii sau slabita de stari de boala sau de consumul 30. Perceptia este procesul psihic cognitiv prin care cu.noa~tem obiectul:
unor substanfe; a. printr-o singura. !nsu~ire concreta;
c. starea con~tienta nu poate fi total abolita; b. prin insu~iri ab:;tracte;
d. In starea de veghe exista maxima acuitate ~i claritate a con~tiintei. c. printr-o parte a insu~irilor concrete;
d. prin totalitatea "lnsu~irilor concrete.
24. Vointa este un proces psihic complex, prin care omul:
a. initiaza o actiune; 31. Aptitudinile devin capacitati dacii:
a. sunt!nnascute;
b. proiecteaza o actiune;
b. sunt valoroase;
c. reactualizeaza o aqiune;
c. sunt latente;
d. finalizeaza o actiune.
d. sunt activate.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 219
218 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

32. Du pa raportul dintre datele initiale ~i prod usu I final, se disting 38. Nu reprezinta functie a limbajului:
urmatoarele forme principale ale gandirii: a. functia de comunicare;
a. convergenta ~i divergenta; b. functia ludica;
b. unificatoare ~i sintetica; c. functia permisiva;
c. explorativa ~i generativa; d. functia expresiva.
d. creativa ~i originala.
39. Mentinerea timp indelungat a efortului voluntar, in vederea realizarii
33.Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese ~i scopului, la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~i a~teptat de cei
autodepa~iri evidente poarta denumirea de:
din jur, este o calitate a vointei numita:
a. optim motivational;
a. perseverenta;
b. motivatie afectiva;
c. nivel de aspiratie; b. fermitate;
d. trebuinte de autorealizare. c. hotarare;
d. initiativa.
34. A gandi inseamna a pune ~i a rezolva probleme. De aceea, problema
este: 40. Formarea reprezentarilor se bazeaza pe:
a. un caz simplu; a. simpla retinere a imaginii perceptive;
b. un obstacol de ordin informational-cognitiv; b. prelucrarea ~i integrarea selectiva a !ntregii experiente perceptive despre un
c. o situatie intamplatoare; obiect sau o c\asa de obiecte;
d. un caz superficial. c. 'insumarea succesiva a imaginii situationale;
d. reactualizarea informatiilor.
35. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se
delimita urmatoarele teorii: 41. Declan~area emotiei se produce:
a. ereditarista, ambientalista, a dublei determinari;
a. in urma deliberarii subiectului;
b. asociationista, gestaltista, psihanalitica;
b. in mod involuntar, neintentionat;
c. biologista, socio-culturala, psihologica;
d. psihanalitica, genetica, psihometrica. c. cand subiectul nu este atent;
d. odata cu declan~area stimulului motivational.
36. Pentru a schita intr-adevar portretul psiho-moral al unei persoane, este
necesar sa fie luate in calcul ~i: 42.0ptimumul emotional este determinat de:
a. inteligenta generala; a. intensitatea trairii;
b. interesele; b. semnul trairii;
c. trasaturile voluntare de caracter; c. imaginea obiectului;
d. motivatia pozitiva. d. actiunea oricarui stimul.

37. Sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete, care 43. Functia reglatoare a con~tiintei consta in:
i~ipune amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale a. sistematizarea informatiilor;
acesteia, reprezinta:
b. planificarea activitatii;
a. conditiile generale ale activitatii psihice umane;
c. generarea unor proiecte noi;
b. procesele cognitive superioare;
d. suma functii\or ~i procese\or particulare.
c. procese psihice reglatorii;
d. insu~irile psihologice ale personalitatii.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE I 221
220 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

44. lnterpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna: 50. Con~tiinta est•e:


a. suma functiilor ~i proceselor psihice particulare;
a. stabilirea semnificaiiei ~ i utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului;
b. lncadrarea obiectului lntr-o clasa; b. surna proceselor cognitive;
c. suma lnsu~irilor psihice;
c. relationarea obiectului cu experienta anterioara; d. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o
d. perceperea unui obiect o singura data.
emergenta integrativa ireductibila.
45. Confinutul nofiunilor se dezvaluie in: 51. Reprezentarea face trecerea la procesele cognitivt~ superioare ~i are o
a. succesiunea reprezentarilor;
natura:
b. judecata; a. intuitiv-intelectiva;
c. interactiunea dintre cuvant ~i imagine; b. operational-fi.gurativa;
d. operatii instrumentale. c. figurativ-intelectiva;
d. operational-intelectiva.
46. Procesul de conservare a informatiilor pana cand apare necesitatea
utilizarii lor poarta numele de: 52. Reveria, ca forma involuntara a imaginatiei, se caracterizeaza prin
a. memorare; aceea ca:
b. engramare; a. se desfa~oara cu control voluntar ~i con~tient;
c. reproducere; b. are ca suport con~tientizarea dificultiitilor activitatii practice;
d. stocare. c. are caracter haotic, absurd;
d. are ca suport dorinte, sperante ~i dispune de apart rational redus.
47.Studiul aspectelor fiziologice ale emotiilor la om poate fi realizat
53. Formele moti.vationale complexe, bine structurate ~i puternic integrate
inregistrand simultan diver~i indicatori (metoda poligrafica). Ace~tia sunt:
la nivel biologic ~i psihologic, de natura innascuta sau dobandita sunt
a. respiratia, tensiunea sistolica, rezistenta psihica;
b. respiratia, tensiunea arteriala, rezistenta electrica a pielii, reprezentate de:
electroencefalograma; a. idealuri;
b. interese;
c. respiratia, pulsul, stapanirea de sine, hiperkinezia;
c. trebuinte;
d. respiratia, electrocardiograma, rezistenta nervoasa, dilatatia pupilara.
d. convingeri.
48. Afectivitatea reflecta: 54. Care dintre laturile personalitatii pot fi mode'late prin influentare
a. proprietatile fizice ale stimulilor; educationala:
b. variatiile mediului intern al organismului; a. latura dinamic:o-energetica;
c. raportul dintre evenimentele din plan intern ~ i evenimentele din plan extern; b. Jatura relational-valorica;
d. numai variatiile mediului extern. c. latura instrumental-opera\ionala;
d. toate cele trei laturi.
49. Care din urmatoarele entitati motivation ale poseda stabilitatea cea mai
mare in timp? 55. Gradul de nevrozism exprima:
a. trebuinta; a. integrarea perceptiilor In reprezentari;
b. idealul; b. stabilitatea sau instabilitatea emotionala;
c. aspiratia; c. dezvoltarea sau stagnarea caracterului;
d. interesul. d. maturitatea sau imaturitatea trasaturilor de personalitate.
PSIHOLOGlA PRIN SINTEZE ~I GRILE 223
222 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARlETA IORDAN

62. Nivelul primar, bazal, de profunzime al psihicului este:


56. Comparand reprezentarea ~i perceptia, identificati enuntul incorect:
a. perceptia se realizeaza ~i se desra~oara numai in prezenta obiectului, iar a. incon~tientul;
reprezentarea in absenta acestuia; b. temperamentul;
b. reflectarea perceptiva are un caracter direct, nemijlocit, iar reprezentarea c. comportamentul;
este o reflectare mijlocita; d. sistemul psihic uman.
c. in perceptie, libertatea de interventie a subiectului in structura imaginii este
mai mare decat in reprezentare ~i face posibila deta~area de obiect; 63. Pentru P.P. Neveanu, incon~tientul:
d. atat perceptia cat ~i reprezentarea au un caracter figural, intuitiv.
a. tine de patologia mintala;
57. in care perioada a somnului apar visele? b. contribuie la actele creatiei;
a. in somnul paradoxal; c. exista ~i ca incon~tient colectiv, format din arhetipuri transmise de la o
b. in somnul prelungit; generatie la alta;
c. in somnul latent; d. nu se afla in nici un fel de relatii cu con~tientul.
d. in somnul pasiv.
64. lnteligenta senzorio-motorie se bazeaza pe:
58. Imaginafia influenfeaza gandirea prin faptul ca: a. actiunea extema directa cu obiectele;
a. asigura autoreglarea con~tienta ~i voluntara a acesteia prin mijloace verbale;
b. mediaza reactualizarea unor informatii din memorie, intr-o forma noua; b. utilizarea limbajului;
c. intervine In elaborarea ipotezelor ~i la gasirea unor strategii de rezolvare a c. stabilirea de relatii interpersonale;
problemelor; d. combinarea imaginilor in categorii.
d. sudeaza elementele anterioare de cele ce vor urma.
65. Dintre parametrii folositi pentru investigarea ~i evaluarea nivelului de
59. Dispozitiile afective pot deveni trasaturi de caracter in conditiile in dezvoltare ~i eficienta a memoriei face parte:
care: a. selectivitatea;
a. persista multa vreme In perioada cand se formeaza personalitatea;
b. mijlocirea;
b. genereaza reactii de apropiere sau de respingere;
c. sunt putemic con~tientizate; c. volumul;
d. nu depind de formarea personalitatii. d. mobilitatea.

60. Trairile afective intense, specific umane, durabile care iau forma 66. Undele sonore constituie excitantul care determina aparitia senzapilor:
atitudinilor sunt: a. vizuale;
a. pasiunile; b. auditive;
b. emotiile superioare;
c. olfactive;
c. sentimentele;
d. proprioceptive.
d. emotiile curente.
67. Atitudinea fata de sine se poate rnanifesta prin:
61. Expresia logica a rafionamentului de tip deductiv este: a. hamicie, con~tiinciozitate, responsabilitate;
a. categorizarea; b. lncredere In sine, optimism, demnitate, spirit autocritic;
b. prototipul; c. altruism, toleranta, !ntr-ajutorare;
c. analogia; d. neasumarea erorilor, lipsa de exigenta, lene.
d. silogismul.
1
224
Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 225
68. Fata de capacitate, aptitudinea este:
a. un rezultat; 74. Apartenenta la un tip sau altul de gandire: analitic/sintetic, intuitiv
b. o conditie; concret/abstract-formal este conditionata:
c. o cauza; a. doar genetic, prin predispozitiile lnnascute;
d. un efect. b. doar educational, prin specificul sarcinilor cu cares-a confruntat individul;
c. de performantele In activitate ale individului ;
69. Atenfia involuntara poate fi provocata de: d. genetic ~i educational.
a. initiativa proprie;
b. experienta anterioara; 75. Inteligenta preoperatorie se bazeaza pe:
c. durere;
a. consolidarea limbajului :
d. mi~carea stimulilor. b. actiunea directii cu obiectele;
c. combinarea imaginilor obiectuale;
70. Depa~irea valorii pragului maxim are ca efect: d. combinarea reprezentarilor.
a. disparitia stimulului;
b. aparitia durerii;
76. Cand poate fi mai repede ~i mai bine detectat un stimul mai slab decat
c. disparita oricarei senzatii;
unul cu o intensitate superioara?
d. fenomenul de adaptare senzoriala;
a. cand se afta i'ntr-un context adecvat;
b. cand este simil.a.r fondului;
71. Identificati afirmatia falsa:
c. cand este mai semnificativ pentru subiect;
a. pragul maxim absolut este cantitatea cea mai mare dintr-un stimul care mai d. cand este lipsit de semnificatie pentru subiect.
detennina, Inca, o senzatie specifica analizatorului;
b. analizatorul este un ansablu de patru componente care face posibila 77. Care din urmiitoarele enunturi este fals?
producerea senzatiilor;
a. perceptia nu este posibila rara capacitati senzoriale;
c. pragul operational este mai mic decat pragul diferential;
b. In imaginea pe:ceptiva este prezenta structura obiectului;
d. lntre pragul mm1m absolut $i sensibilitate se stabile$te o relatie invers
proportional a. c. perceptia rezulta din lnsumarea senzati ilor;
d. perceptia reflecta obiectul In mod unitar.
72.Fenomenul psihic care explica de ce un stimul negru este mai vizibil pe
un fond alb decat pe un fond verde sau albastru se nume~te: 78. in procesul p1erceptiei, limbajul are un rol:
a . contrast senzorial succesiv; a. secundar;
b. contrast senzorial simultan; b. integrator;
c. sinestezie; c. primordial;
d. adaptare vizuala; d. primar.

73. Atunci cand spunem despre un individ ca este harnic sau lene~, sincer 79. Un subiect pe:rcepe un obiect in intregime chiar daca la un moment dat
sau ipocrit, cinstit sau necinstit, ne referim la: acesta se prezinta simturilor sale incomplet. Ce fenomen psihic exprima acest
a. temperamentul sau; fa pt?
b. caracterul sau; a. legea structuralitatii perceptive;
c. aptitudinile sale; b. legea selectivitatii perceptive;
d. emotiile sale. c. legea proiectivitatii perceptive;
d. legea integraliratii perceptive.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE
227

226 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN


85. Personajul poate fi 'inleles ~i ca fiind:
80. Relafia dintre obiect ~i fond in perceptie este: a. corespondentul In plan social al individului din plan biologic;
a. imposibila; b. persoana, plus o nota de valoare;
b. reversibila; c. persoana In rol social;
c. insesizabila; d. individul luat In acceptiunea Jui psihologica.
d. invers propor}ionala.
86. Identificati constanta perceptiva care permite ca obiectele aflate in
81. Identificafi afirmafia falsa: limita a 23-30 m de subiect sa i~i pastreze dimensiunile:
a. daca un obiect este manevrat in timpul activitatii, el va fi mai bine perceput, a. constan\a de marime;
dedit daca este doar contemplat; b. constanta de forma;
b. schema perceptiva este un element de experienta anterioara la care se c. constanta de culoare;
raporteaza o noua perceptie; d. constan\a de distanta.
c. schema perceptiva este ordinea in care sunt investigate elementele 87. Care dintre legile perceptiei explica faptul ca ceea ce se leaga de
componenete ale unui obiect perceput; trebuin\ele 1i interesele individului este mai bine perceput, chiar dacli este mai
d. interesele stabile pentru o categorie de stimuli fac sa se obtina o perceptie
mai bogata ~i corecta. slab ca intensitate?
a. legea integralita\ii;
82. Care din legile percepfiei este folosita de un comerciant care dore~te b. legea semnificatiei;
c. legea selectivita\ii;
sa atraga clientela prin: reclame luminoase sau verbale, ambalaje sau
d. legea constantei perceptive.
aranjamente mai deosebite ale produselor sale, etc. ?
a. legea proiectivitatii; 88. Din care fenomen psibic face parte structura fonetica?
b. legea selectivitatii;
a. limbaj;
c. legea semnificatiei; b. inteligen\a teoretica;
d. legea constantei perceptive.
c. percep\ie;
d. emotii.
83. in "Gulliver in tara piticilor", autorul a utilizat urmatorul procedeu
89. Temperamentul sangvinic (Eysenck) este sub raportul criteriilor
al imaginatiei:
a. completarea realitatii cu elemente de fantezie; introversie-extraversie, instabilitate-stabilitate:
b. schimbarea raporturilor cauzale; a. instabil-extravert;
c. amalgamarea; b. extravert-stabil;
d. schimbarea proportiilor. c. introvert-stabil;
d. instabil-introvert.
84. Cum se nume~te fenomenul potrivit caruia senzatia nu apare imediat 90. Care dintre func\iile limbajului realizeaza conducerea conduitei propril
dupa acfiunea stimulului asupra organului de simt ci la un interval de circa
100-150 miimi de secunda? sau a altei persoane?
a. efectul de postactiune; a. func\ia de comunicare;
b. conexiuneq inversa; b. func\ia expresiva;
c. perioada de latenta; c. func\ia persuasiva;
d. efectul de reactiune. d. func\ia \udica.
228
Prof. FLORICA D UMITRESC U, Prof. MARIETA JORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE j 229
91. Rolul expresiilor emotionale de a trezi reactii similare Ia alte persoane
$i a genera stari afective colective este: 97. Care dintre teoriile psihologice ale uitarii explica producerea acesteia
a. rol ul de comunicare; prin concurenfa reactiilor asemanatoare?
b. roluJ de autoreglare; a. teoria uitarii motivate;
c. rolul de contagiune; b. teoria $tergerii urmelor;
d. rolul de influentare a conduitei altora. c. teoria interferentei;
d. teoria uitarii nemotivate.
92. Urmatoarea componenta nu face parte din structura motivatiei umane:
a. trebuinta; 98. Hagi - Tudosie ~i Dinu Paturica sunt personaje Iiterare celebre, cr eate
b. intentia; prin procedeul imaginativ numit:
c. incubafia; a. adaptarea;
d. dori nta. b. tipizarea;
c. analogia;
93. Ca formapuni motivaponale, interesele sunt mai complexe deciit: d. aglutinarea.
a. personalitatea;
b. atentia; 99. Citirea unui roman $i reprezentarea personajelor fac par te dintre
c. trebuintele; manifestarile:
d. afecti vitatea. a. imaginatiei creatoare;
b. imaginatiei reproductive;
c. visului de perspectiva;
94. Care din urmatoarele caracteristici este specifica gandirii divergente?
a. flexibilitatea; d. memone1.
b. tipizarea;
c. algoritmizarea; 100. Care din termenii de mai jos reflecta eel mai bine caracterul selectiv
d. concentrarea. al imaginii reprezent:ate?
a. intuitiv;
b. instabil ;
95. Cercetarile psihologice au aratat ca, In sarcinile simple, pe masura ce c. schematic;
cre$te intensitatea motivatiei, cre$te $i:
a . stima de sine; d. secundar.
b. bugetul familiei;
c. nivelul perfonnan tei; 101. Gandirea es~e procesul psihic care:
d. ritmul batailor inimi i. a. se desra$oara lntr-un plan mintal, intern, subiectiv;
b. se folose$te numai de judecati $i rationamente;
c. nu realizeaza o procesare profunda a realitatii;
96. Faptul ca refinem $i actualizam ceea ce corespunde dorinfelor noastre, d. nu opereaza cu simboluri.
r eleva Iegatura memoriei cu:
a. procesele senzoriale;
b. gandirea; 102. Procesualitatea in cadrul gandirii se refera Ia:
c. vointa; a. caracterul discursiv al gandirii ~i desra$urarea ei temporala;
b. faptul case ghideaza dupa reguli ~i norme ele logicii;
d. procesele afectiv-motivationale.
c. caracterul spontan al gandirii;
d. rezolvarea de probleme.
230
Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE J 231
103. Eficienta activitafii este asigurata atunci cand:
a. exista o discordanta lntre marimea intensitatii motivatiei $i gradul de 109. Jndividul izolat, neintegrat in situatia de comunicare:
dificultate al sarcinii; a. este capabil sii-$i elaboreze structuri verbale;
b. exista un consum de energie lnainte de a se confrunta cu sarcina; b. nu este capabil sii-$i elaboreze nici cele mai elementare structuri verbale;
c. exista o corespondenta !ntre marimea intensitatii motivatiei $i gradul de c. este capabil sa-$i elaboreze structuri propozitionale;
dificultate al sarcinii; d. este capabil sa recupereze structurile verbale neformate In timp scurt, la un
nivel superior.
d. exista o concordanta lntre mijloacele activitatii $i scopul ei, rara aqiuni.
104. Nivelul de aspiratie: 110. Care dintre urmatoarele enunturi este adevarat?
a. supramotivarea lntr-o activitate asigura lntotdeauna succesul respectivei
a. consta In manipularea intensitatii motivatiei, In sensul cre$terii sau scaderii ei; activitati;
b. este nivelul eel mai lnalt In ierarhie;
c. difera de la persoana la persoana; b. cre$terea performantei este direct propoJ1ionala cu intensificarea motivatiei ,
atat In sarcinile simple, cat $i In cele complexe;
d. este acela$i pentru toate persoanele.
c. nivelul optim al motivatiei depinde de dificultatea sarcinii $i de
particularitatile psihice ale individului;
105. Activititatea voluntara se caracterizeaza prin faptul ca: d. persoanele care apartin tipului putemic, echilibrat, nu sunt capabile sa
a. este precedatii de un plan mintal, avand la baza intentia de a efectua acea
activitate; suporte tensiuni psihice semnificative.

b. implica reftexe lnnascute; 111. lmaginea din reprezentare este panoramica deoarece:
c. depinde de expresivitatea emotionala; a. reda obiectul In lntregul context In care a fost perceput;
d. este conditionata de folosirea asociatiilor de continuitate In timp $i spatiu, b. poate reda un peisaj mai amplu;
specifice memorarii mecanice. c. poate reda integral $i simultan informatiile esentiale despre un obiect;
d. nu cuprinde detaliile.
106. Nu reprezinta o faza a creativitiitii: I
a. punerea problemei; 112. Reprezentarea este un "simbol generalizat" pentru ca:
b. incubatia;
c. iluminarea;
d. documentarea $i experimentarea.
I a. reda un obiect tipic pentru o grupa de obiecte;
b. reda numai unele caracteristici ale obiectului;
c. reda integral $i simultan infonnatiile esentiale despre un obiect;
d. capacitatea unui om de a avea reprezentari este obligatoriu dependenta de
107. Masura voinfei se refera la: capacitatea gandirii sale.
a. masura In care lncepe activitatea;
113. Din tipurile de mai jos, care sunt reprezentarile cele mai frecvente in
b. masura In care continua activitatea;
experienta unei persoane normale?
c. masura In care este finalizata activitatea; a. vizuale;
d. durata desra$urarii activitatii.
b. gustative;
c. auditive;
108. Nivelul maxim de creativitate este atins de: d. olfactive .
a. creativitatea expresiva;
b. creativitatea productiva;
114. De ce se afirmii cii reprezentiirile fac trecerea spre notiune?
c. creativitatea inovativa;
d. creativitatea emergenta. a. pentru ca reprezentarile pot fi numite, descrise, prin intermediul cuvintelor:
b. pentru ca reprezentarile contin lnSU$iri generale ale unei clase de obiecte:
c. pentru ca notiunile sunt fonnate din reprezentari;
d. pentru ca in formarea reprezentarii un rol important II are relatia activa cu obiectele.
232 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE

121. Informatiile se retin ~i se reactualizeazli in functie de motivatie,


\ 233
'
lI 5. Omul este considerat subiect al cunoa~terii logice in primul rand intercse, varsta etc. datorita faptului di memoria este:
pentru ca dispune de:
a. selectiva;
a. imaginatie;
b. giindire; b. activa;
c. situationala;
c. vointa;
d. mijlocita.
d. memorie;
122. Produsele imaginatiei reproductive:
116. Care din urmatorii termeni exprima mai exact modalitatea de operare a. sunt similare celor din mernoria imaginilor, aviind un corespondent In
specifica abstractizarii?
experienta
b. suntanterioara;
rezultatul unui proces de combinare imaginativa, neaviind mc1 un
a. compunere;
b. descopunere; corespondent In experien\a anterioara;
c. ordonare; c. sunt proiecte me:ntale caracterizate prin noutate ~i ingeniozitate;
d. selectare. d. sunt proiecte mentale care au caracter scenic ~i simbolic.

117. Care sunt formele fundamentale in care se prezinta gandirea ? 123. invingerea sau depa~irea, prin intermediul vointei, a obstacolelor
a. abstractizari ~i comparatii; care a par pe traiectoria activitatii presupune depunerea:
b. notiuni, judecati, rationamente; a. doar a unui efort fizic;
c. analize, concretizari, particularizari; b. doar a unui efor1 psihic;
d. inductie ~i deductie. c. doar a unui efort neuropsihic;
d. unui efort fizic, nervos ~i psihic.
118. ldentificati afirmatia falsa:
a. comparatia este o operatie fundamentala a giindirii; 124. Care dintre procesele ~i trairile afective sunt 'inniiscute:
b. punerea de noi probleme poate avea efecte mai importante In planul a. tonul afectiv al proceselor cognitive;
creativitatii deciit rezolvarea de probleme; b. dispozi\iile;
c. abstractizarea ~i generalizarea stau la baza elaborarii notiunilor; c. sentimentele;
d. analiza ~i sinteza sunt operatii instrumentale ale gandirii. d. emotiile superioare.

119. ldentificati enunful adevarat: 125. Un nivel de aspiratie realist trebuie raportat la:
a. construqia intelectului se realizeaza pe tot parcursul vietii individului ; a. posibilitatile din trecut ale subiectului;
b. conceptele empirice integreaza insu~iri esentiale, valabile universal pentru b. aptitudinile ~i interesele subiectului;
o categorie de fenomene; c. interesele famihei;
c. conceptele ~tiintifice integreaza trasaturi concrete, restrictive, particulare; d. atitudinile ~i convingerile subiectului.
d. construqia intelectului este posibila numai pana la viirsta adolescentei.
126. Limbajul este instrumentul de lucru al:
120. Memoria de lunga durata este o forma a memoriei care:
a. imaginii perceptive;
a. pastreaza inforrnatiile In limitetele de minim 1-2 secunde ~ i maxim 8-10
minute; b. memoriei semantice;
b. lnregistreaza ~i pastreaza informatia tara ca noi sa ne propunem acest lucru; c. gandirii;
c. pastrarea informatiei depa~e~te 10 minute, putiind sa dureze ore, zile, ani; d. deprinderilor.
d. rnentine informatia pe "traseu" in organul de sirnt, pentru un timp de ordinul
"ractiunilor de secunda.
234
Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE 235
127. Distragerea atenfiei este o insu$ire negativa, opusa:
a. mobilitatii; 133. Care dintre temperamente prezinta o exigenta exagerata fata de
b. distributivitatii; propria persoana?
c. concentrarii; a. colericul;
d. volumului; b. sangvinicul;
c. flegmaticul;
d. rnelancolicul.
128. Lapsusurile $i blocajele personale fac parte din urmatoarea forma a
uitarii:
134. in perceptia plurimodala se integreaza:
a. totala; a. informa!ii despre mai rnulte obiecte, de la un singur analizator;
b. partiala; b. informatii despre un singur obiect, de la mai multi analizatori;
c. situationala; c. informatii despre mai multe obiecte, de la mai multi analizatori;
d. normala. d. informatii despre un singur obiect de la un singur analizator.

135. Iluziile sunt rezultatul:


129. Aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant, de$i nu apare in a. halucinatiilor;
mod evident, este: b. excedentului de informatie;
a. iluzia; c. efectelor de camp;
b. perceptia; d. nevrozelor.
c. senzatia;
d. spiritul de observatie. 136. Legea integralitatii perceptiei se poate demonstra cu ajutorul:
a. figurilor lacunare (incomplete);
b. figurilor dub le;
130. Procedeul de adaptare este, potrivit Jui Piaget, un proces de: c. figurilor suprapuse;
a. integrare a noilor cuno~tinte In sistemul celor vechi; d. imaginilor succesive.
b. prelucrare a informatiilor;
c. combinare a informatiilor; 137. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:
d. asociere a informatiilor. a. se fixeaza direct pe scop;
b. folose~te procedee logico-formale;
c. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice;
131. Reveria este:
d. exploreaza campul cunoa~terii.
a. forma a imaginatiei voluntare ~i reproductive;
b. forma a imaginatiei din timpul somnul ui; 138. Optimizarea memoriei este conditionata de factori obiectivi, precum:
c. forma a imaginatiei, involuntara ~i pasiva; a. gradul de implicare a subiectului;
d. componenta a visului de perspectiva. b. modul de prezentare a rnaterialului;
c. aspiratii;
132. Care dintre cele d. oboseala.
capacitate de adaptare? patru temperamente dispune de cea mai mare
a. colericul; 139. Piramida nofiunilor se structureaza dupa criteriul:
b. sangvinicul; a. polaritatii;
c. flegmaticul; b. generalitatii;
d. melancolicul. c. sinonimiei;
d. contrastului;
237
PSIHOLO GIA PRIN SINTEZE ~I GRILE
236 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
146. Atitudinea ca trasatura de caracter semnificli:
140. Procesarea de tip inductiv asigura:
a . descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale ~i trecerea a. postura corporaHi;
b. opinie fata de un aspect al realitatii;
de la individual la general; c. pozitie constantii ~i generala prin care subiectul se raporteaza la sine ~i la
b. identificarea obiectelor In contextul !or natural;
c. trecerea de la general la individual; lume;
d. o serie de lnsu~iri dezvoltate peste medie, care permit desfa~urarea cu
d. identificarea lnsu~irilor necesare ale obiectelor.
randament sporit a uno:r activitati.
141. Procesarea de tip analogic stabile~te: 147. Ca structura de personaliate, creativitatea este interactiunea optima
a. deosebirea dintre particular ~i general;
b. identitatea lntre doua obiecte; dintre atitudinile predominant creative ~i:
c. asemanarea (similitudinea) lntre doua obiecte; a. procesele cognitive superioare;
b. fonnele superioare ale imaginatiei;
c. aptitudinile generale ~i speciale la nivel supramediu ~i superior;
d. descompunerea obiectului In partile Jui componente.

142. Gandirea euristica este solicitata: d. inteligenta.


a. in orice situatie slab definita;
148. Trasatura car acterului care determina manifestarea individului intr-o
b. doar In creatia artistica;
c. doar in jocul de ~ah; maniera constanta ~i nu conjucturali'i este:
d. numai In problemele bine definite. a. atributul stabilitiitii;
b. atributul plasticitatii;
143. Corectitudinea comunicarii se reflecta in : c. atributul expresivitatii;
a. promptitudine; d. atributul tariei de caracter.
b. utilitate;
c. fidelitate; 149. Ca factor al personalitat]i, ereditatea determina in mod hotarator:
d. rapiditatea engramarii. a. deprinderile;
b. temperamentul;
144. Alegeti varianta falsa: c. caracterul;
a. performanta unui om reprezinta rezultatele ce se situeaza deasupra mediei d. aptitudinile.
obtinute de ceilalti oameni;
b. flegmaticul se caracterizeaza prin indiferenta afectiva; 150. Omisiunea ~i multiplicarea constituie:
c. despre un om care dispune de foarte multe cuno~tinte, dar nu este In stare sa a. procedee imaginative;
le utilizeze In activitatile sale, se poate spune ca nu are aptitudini practice, dar are

I
b. fonne ale imaginaiiei;
aptitudini mnezice ; c. operatii ale gandirii;
d. se poate vorbi de aptitudine In cazul unui ~colar mic ce face calcule cu mare d. mecanisme ale intelegerii.
u~urinta.
151. Functia limbajului care este evident]ata prin a'.l aturarea de cuvinte
145. Alegeti varianta corecta:
,,Ala, bala, portocala" este functia:
a. la structurarea caracterului contribuie, in primul rand, formele motivatiei ~i
sentimentele superioare; a. de cunoa~tere;
b. temperamentul nu influenteaza In nici un fel caracterul; b. de comunicare;
c. trasaturi le cardinale ale caracterului sunt in numar de 10-1 5 ~i pot fi u~or c. dialectica;
·ecunoscute, fiind specifice unui om; d. ludica.
d. caracterul este latura rezolutiv-productiva a personalitatii.
238
Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 239
152. Continutul comunicarii este reprezentat de:
a. algoritmul de comunicare; 158. Alegeti varianta falsa:
b. mesajul; J. atentia joaca rolul unei conditii pentru buna desra~urare a celorlalte procese /
c. emitatorul; mecanisme psihice;
d. receptorul. b. printre factorii extemi care provoaca atentia involuntara sunt: intensitatea
deosebita a stimulului ~i noutatea stimulului;
c. cea mai mare eficienta pentru activitatea umana o are atentia voluntara;
153. Nu exista proces psihic cu care procesele afective sa nu se afle in relapi de: d. calitatile atentiei sunt influentate favorabil de interesul subiectului pentru
a. interactiune ~i interdependenta;
b. supraordonare ~i influentare; obiectul sau activitatea care ii solicita atentia.
c. subordonare;
d. mediere ~i valorizare. 159. Perfectionarea mecanismelor atentiei ~i instalarea ei rapida ~i eficienta
poarta denumirea de:
a. atentie voluntara;
154. Limba este un fenomen:
a. psihic; b. atentie expectativa;
c. atentie postvoluntara;
b. economic;
d. atentie externa.
c. social - istoric;
d. geografic. 160. Domeniul performantial de lucru al gindirii este:
a. algoritmica;
155. Forma de limbaj care utilizeaza elementele situatiei in care se afla b. rezolvarea de probleme;
subiectul este: c. intelegerea;
a. limbajul intern; d. formarea notiunilor.
b. limbajul scris;
c. limbajul oral; 161. Ca ansamblu de procedee rezolutive, euristica desemneaza un
d. limbajul pasiv. ansamblu de:
a. modalitati de lucru bazate pe reguli precise, cu eficienta sigura;
b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor;
156. Respectarea urmatoarelor conditii: realizarea unui plan prealabil,
c. strategii antirutiniere de lucru ale gandirii;
continuitatea ideilor, utilizarea corecta a semnelor ortografice, eliminarea erorilor
gramaticale, este obligatorie pentru: d. modalitati de rezolvare a unor tipuri bine precizate de probleme.
a. limbajul intern
b. limbajul oral; 162. Care dintre urmatoarele afirmatii este valabila pentru procesele
c. monologul; afective primare:
d. limbajul scris. a. beneficiaza de un grad mai mare de con~tientizare ~i intelectualizare;
b. au caracter elementar, spontan;
c. cuprind dispozitiile afective;
157. Care din trasaturile de personalitate de maijos se asociaza cu prioritate d. sunt supuse permanent controlului con~tient, rational.
perseverentei ?
a. fncrederea In fortele proprii;
b. inteligenta ridicata; 163. Definitoriu pentru personaj este:
c. modestia; a. setul de statusuri prescrise;
d. punctualitatea. b. statusul dobandit social;
c . rolul asumat contextual;
d. valoarea morala.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $1 GRILE j 241
240 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN

169. intre con~tient ~i incon~tient:


164. Fata de achizitiile anterioare, stadiul operatiilor formate, atins in ,1. sunt posibile rela\ii, unele continuturi ale incon~tientului pot deveni con~tiente
dezvoltarea intelectului la adolescenta, permite realizarea de:
In condi\ii speciale;
a. operatii cu notiuni; b. exista treceri numeroase, constientul valorifica In campul actual al constiintei
b. rationamente inductive; acumularile incon~tientului; '
c. In condi!iile unei vieti psihice sanatoase nu exista nici o rela!ie,
'
incon~tientul
'
c. rationamente ipotetico-deductive;
d. opera!ii concrete cu clase ~i relatii. este inaccesibil con~tiintei;
d. sunt posibile trec:eri reciproce doar In condi\ii de boala psihica.
165. Pasiunile sunt trairi afective:
a. care se pot manifesta ~i negativ, ca patimi ce deviaza comportamentul; 170. Tipul puternic, neechilibrat, excitabil corespunde temperamentului:
b. difuze ~i generalizate, de intensitate redusa, care dau o anumita tonalitate a. introvertit;
lntregii noastre vieti psihice; b. coleric;
c. de scurta durata, de intensitate variabila, care exprima reaqiile noastre la c. flegmatic;
situatiile cu care ne confruntam; d. sangvinic.
d. complexe, de lunga durata, de intensitate moderata. 171. Nu reprezinta o particularitate a proceselor afective:
a. polaritatea;
166. Mobilitatea atenpei consta in:
b. durata;
a. posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli ~i de a oscila lntre ei;
c. independenta;
b. capacitatea de a selecta din mediu un singur element, ignorandu-i pe ceilalti; d. intensitatea.
c. posibilitatea comutarii intentionate a atentiei de la o activitate la alta;
d. capacitatea de a comuta altemativ ~i rapid atentia de la o sarcina la alta, 172. Capacitatea de a mentine atentia asupra aceluia~i obiect un timp mai
pentru optimizarea activitatii desra~urate. indelungat desemneaza:
a. stabilitatea atentiei;
167. Este adevarat enuntul conform caruia: b. mobilitatea atentiei;
a. motivatia exprima orientarea activa ~i relativ stabila a personalitatii spre c. concentrarea atentiei;
anumite domenii de activitate; d. volumul atentiei.
b. limbajul reprezinta trairile subiective de scurta durata ~i cu intensitate
173. in sfera afectivitatii umane intra, printre altele:
variabila care exprima reactiile noastre la situatiile cu care ne confruntam;
a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispozitii ;
c. gandirea este un proces cognitiv superior, avand rol central In sistemul psihic b. dispozitii, afecte, emo\ii, sentimente, pasiuni;
uman; c. emotii, idealuri , pasiuni, afecte, interese;
d. nivelul de aspiratie desemneaza ansamblul factorilor care declan~eaza ~i d. emotii, pasiuni, dispozitii, interese, idealuri.
coordoneaza combinatorica imaginativa.
174. Ca element din structura motivatiei, trebuintele:
168. Din punct de vedere psihologic, inteligenta este abordata ca: a. constau lntr-un set de mecanisme biofiziologice mnascute, prezente la toti oamenii;
a. latura relational-valorica a personalitatii; b. reprezinta efec:ul tuturor actiunilor umane;
b. ansamblu de aptitudini practice ~i generale; c. sunt dobandite de-a lungul existentei omului, fiind diferite de la individ la
c. ansamblu de trasaturi de vointa;
d. latura energetica a personalitatii. d. sunt atat 'lnnascute, cat ~i dobandite, iarnesatisfacerea !or prelungita este daunatoare.
individ;
242
Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 243
175. Funcfia imperativ-persuasiva a limbajului consta in:
a. transferul unor continuturi informationale de la o persoana la alta; 181. Plasticitatea caracterului:
b. influen\area vointei destinatarului mesajului; a. reprezinta manifestarea conjuncturala, In funqie de situatia concreta;
c. contributia la descarcarea tensiunii nervoase a emifatorului; b. este expresia unor tulburari caracteriale;
d. sublinierea trairilor emotionale ale emitatorului. c. este rezultatul unor deficiente de educatie;
d. este opusul rigiditafii, permitand omului adaptarea la situa\ii variate.
176. Sentimentele intelectuale fac parte din categoria proceselor psihice:
a. cognitive superioare; 182. Clasificarea formelor memoriei in memorie logica ~i memorie
b. afective primare; mecanica are la baza:
c. afective complexe; a. prezenta sau absenta intentiei de memorare;
d. afective superioare; b. modalitatea informationala preferen\iala;
c. durata pastrarii informatiilor;
d. gradul de intelegere a celor memorate.
177. Din punct de vedere psihologic, motivafia reprezinta:
a. un proces de sensibilizare selectiva fafa de realitatea extema; 183. Trasaturile caracteriale specifice unei persoane:
b. un mecanism reglator cu rol esential In declan~area, orientarea ~i modificarea a. sunt rezultatul influentelor socio-culturale ~ i se pot modifica In timp;
conduitei, independent de factorii extemi; b. sunt dobandite ca urmare a educatiei ~i influentelor culturale, dar nu i~i
c. un ansamblu de factori ~i mecanisme psihice care declan~eaza, orienteaza ~i schimba identitatea In timp;
sustin energetic activitatea umana; c. au o baza predominant nativa, dar pot fi modificate sub influenta mediului
d. o activitate psihica de orientare, selectivitate ~i concentrare a con~tiintei. socio-cultural.
d. sunt rezultatul particularitatilor morfo-functionale ~i nu se schimba radical
178. Deliberarea se regiise~te in etapa (faza) actului voluntar denumita: de-a lungul vietii.
a. lupta motivelor;
b. elaborarea planului de aqiune; 184. Ca modalitate de combatere a uitarii, repetarea materialului de
c. prefigurarea intentiei; memorat este eficienta atunci cand:
d. luarea hotararii. a. se reduce la simpla citire a textului;
b. este e~alonata In ti mp ~i bazata pe reluarea la anumite intervale a repetitiilor;
179. Alegefi varianta corecta: c. este comasata In timp ~i bazata pe repetarea integrala a materialului;
d. depa~e~te numarul de repetitii care au fost anterior necesare pentru intiparirea
a. vointa, ca modalitate superioara de autoreglaj a comportamentului, este
lnnascuta; informatiilor.
b. stapanirea de sine, fermitatea, capacitatea de a lucra In mod planificat sunt 185. Forma limbajului oral in care emitatorul comunica in fata unui
calitati ale vointei care se dezvolta sub influenta educatiei;
auditoriu numeros se oume~te:
c. voinfa permite orientarea resurselor psihofizice ale persoanei In vederea a. dialog;
adaptarii la mediu;
b. vorbire;
d. vointa intra In functiune in orice tip de aqiune umana. c. monolog;
d. colocviu;
180. Aptitudinea de a picta este o aptitudine:
a. generala;
b. speciala; 186. 0 persoana care este adaptabila, stabila emotional, pacificatoare,
c. simpla; rabdatoare, cu sentimente puternice, dar impasibila, are un temperament:
d. senzoriala. a. flegmatic;
b. sangvinic;
c. melancolic;
d. coleric.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~l GRILE 245
244 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

187. Pentru realizarea unei activitati eficiente, este necesara asigurarea 192. Prima faza a actului voluntar consta in:
concordantei intre: a. executarea actiunii;
a. intensitatea efortului voluntar ~i capacitatea de concentrare a atentiei; b. lupta motivelor;
b. marimea intensitatii motivatiei ~ i intensitatea efortului voluntar; c. luarea deciziei;
c. gradul de dificultate al sarcinii ~ i stabi litatea atentiei; d. actualizarea motivelor.
d. marimea intensitatii motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii.
193. Operatia fundamentala a gandirii, utilizata in mod prioritar atunci
188. Definitoriu pentru gandire este faptul de a fi un proces: cand afirmam ca " triunghiul se deosebe~te de patrulater" este:
a. senzorial cognitiv, de reflectare abstractizata ~i generalizata a realitatii In a. analiza;
forma notiunilor, judecatilor ~i rationamentelor; b. generalizarea;
b. cognitiv complex, de reflectare concreta a realitatii In forma notiunilor, c. comparatia;
judecatilor ~i rationamentelor; d. sinteza.
c. cognitiv intelectiv, de reflectare abstractizata ~i generalizata a realitatii In
forrna notiunilor, judecatilor ~i rationamentelor; 194. intrucat estE: un integrator categorial, notiunea exprima:
d. cognitiv superior ~i, totodata, imagine primara, constand In semnalizarea a. insu~iri/relatii e:;entiale ~i generale ale claselor de obiecte ~i fenomene;
lnsu~irilor abstracte ~i generalizate ale obiectelor ~i fenomenelor sub forma b. insu~iri/relatii caracteristice ale unei categorii de obiecte ~i fenomene;
notiunilor, j udecatilor ~i rationamentelor. c. insu~iri/relatii particulare ale unei categorii de obiecte sau fenomene;
d. informatii concrete despre obiecte ;;i fenomene care fac obiectul gandirii.
189. Limbajul activ este utilizat de persoana care:
a. recepteaza ~i descifreaza un mesaj ; 195. Atunci cand este surprinsa semnificatia obiectelor ~i fenomenelor prin
b. formuleaza ~i transmite informatii; raportarea noilor informaµi la cuno~tintele asimilate antE~rior are loc:
c. executa comenzi verbale primite de la alta persoana; a. lnvatarea cogni1:iva;
d. executa ~i intelege un mesaj, dar refuza sa se conformeze comenzilor primite. b. conceptualizarea;
c. problematizarea;
190. Imaginatia este considerata: d. lntelegerea;
a . activitate psihica de combinare ~i transformare a datelor experientei in
vederea adecvarii comportamentului la mediu; 196. Metoda principala de cercetare folosita de cei care au sustinut ca
b. modalitate a vietii de relatie, specific umana, care genereaza noul; deprinderile sunt innascute a fost:
c. proces cognitiv superior care produce imagini ~i proiecte noi, pomind de la a. metoda genealogiilor;
real ~i de la necesitatile inteme ale omului ; b. metoda gemelara;
d. proces reglator de realizare a unor imagini ~i proiecte noi, prin combinarea ~i c. metoda statistica;
transformarea datelor experientei. d. metoda introspectiei.

191. Modelele informationale care condenseaza, conserva ~i sistematizeaza 197. inregistrarea informatiilor prin raportarea ~i lncadrarea in anumite
trasaturile comune cele mai evidente ale unei categorii de obiecte sau fenomene, coordonate de spatiu ~i timp arata ca memoria este:
se numesc: a. activa;
a . concepte; b. inteligibila;
b. prototipuri; c. mijlocita;
c. categorii; d. situationala.
d. teorii;
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 247
246 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
204. Demersul prin care gandirea porne~te de la anumite date (premise) ~i
198. Aglutinarea, ca procedeu al imaginatiei, se produce atunci cand:
a. se creeaza o noua structura, prin combinarea unor elemente care apartin unor aju nge la obtinerea altora noi (concluzii) este:
obiecte diferite; a. judecata;
b. se aplica idei 1n situatii noi; b. abstractizarea;
c. se compara doua serii de obiecte care au lnsu§iri comune; c. algoritmizarea;
d. se extrag trasaturile tipice. d. rationamentul.

205. Faza procesului perceptiv care presupune descoperirea stimulului


199. Reveria este o forma a imaginatiei prin care:
a. proiectam mintal drumul propriu de dezvoltare; este:
b. ne deta§am de realitate, visam cu ochii deschi§i; a. detectia;
c. elaboram idei prin combinarea §i recombinarea experientei anterioare; b. orientarea;
d. derulam imagini ~i fenomene psihice care survin 1n timpul noptii. c. combinarea;
d. interpretarea.
200. Rolul incon~tientului este foarte important in procesul creativ prin
implicarea sa in una din etapele procesului de creatie. Aceasta etapa este: 206. Functia de baza a gandirii este:
a. prepararea; a. problematizarea;
b. inspiratia; b. clasificarea;
c. verificarea; c. analiza;
d. incubatia. d. intelegerea.

201. Termnul de extraversiune desemneaza: 207. Motivatia lndepline~te numeroase functii, cele mai importante fiind:
a. trasaturile particulare al unei persoane; a. de activare, de directionare, de sustinere;
b. orientarea energiei psihice spre exterior; b. de cunoa~tere, de comunicare, de reprezentare;
c. orientarea energiei psihice spre interior;
c. expresiva, ludica, de relationare;
d. conditiile exteme care determina structurarea personalitatii. d. de cunoa§tere, de determinare, de relationare.

202. Precumpanirea componentei cognitive in structura atitudinii confera 208. Motivatia produsa de stimuli care se soldeaza cu efecte benefice asupra
acesteia:
activitatii sau relatiilor interumane se nume~te:
a. rationalitate, refiexivitate, luciditate;
b. nota sentimentala, empatica; a. motivatie afectiva;
c. orientarea spre implinirea unor trebuinte materiale, spirituale sau sociale; b. motivatie pozitiva;
d. ambitie, perseverenta, fermitate. c. motivatie intrinseca;
d. motivatie negativa.
203. Perceptia monomodala consta in:
a. perceperea unui obiect o singura data; 209. Printre calitatile vointei putem enumera:
b. perceperea aceluia~i obiect de mai multe ori; a. perseverenta, fermitatea, independenta;
b. organizarea, activismul, sistematizarea;
c. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator; c. fixarea, pastrarea, reactualizarea;
d. perceperea unui obiect aft.at la o distanta mai mare de 30m. d. rapiditatea, fidelitatea, mobilitatea.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE \ 249
248 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN
216. Daca memoria este cu atat mai valoroasa cu cat este mai fidela datelor
210. in structura caracterului, cea mai importanta este:
lnvatate, imaginatia este mai valoroasa cu cat:
a. componenta cognitiva a atitudinii;
a. prelucreaza date mai multe $i mai complexe;
b. componenta afectiva a atitudinii;
b. ajunge la rezultate mai sigure;
c. componenta volitiva a atitudinii; c. se departeaza mai mult de experienia subiectiva ~i chiar sociala;
d. componenta motiva~ionala a atitudinii. d. are un caracter reproductiv ~i se supune controlului logic al gandirii.
211. Unitatea psihicului um an este data de: 217. in situatia In care existli o discrepanta lntre dinamica motivationala
a. interacriunea, interdependenra ~i complementaritatea celor trei instante
interna ~i conditiile reale de satisfacere, apare fenomenul de:
functionale ale vie!ii psihice: con~tient, subcon~tient, incon~tient;
b. stricta 1nsumare a celor trei instante funqionale ale vieTii psihice; a. conflict motivational;
c. interactiunea dintre con~tient ~i subcon~tient, deoarece incon~tientul nu b. frustrare;
interactioneaza cu acestea; c. saturatie;
d. dominarea con~tientului de catre incon~tient, incon~tientul devenirid d. substitutie.
principalul reglator al conduitei.
218. Alegeti varianta corecta:
212. Faza procesului perceptiv In care subiectul recunoa~te ceea ce percepe a. trebuintele sociale sunt lnnascute;
b. o trebuinta se ·:ransforrna In motiv numai daca cea dinaintea ei a fost
este:
a. identificarea; satisracuta;
b. interpretarea; c. multitudinea $i varietatea intereselor unei persoane reprezinta o dovada
c. combinarea; pentru trecerea la stadiului operatiilor formale;
d. discriminarea. d. structura motiva-;ionala globala ce consta In ansamblul convingerilor despre
om, natura ~i societate se nume~te modelul de viata.
213. ldentificati enuntul adevarat:
a. memorarea involuntara este cu atat mai eficienta cu cat este mai redus gradul 219. Ultima etapa a actelor voluntare este:
de angajare a subiectului In activitate; a. luarea deciziei;
b. rara memorie, omul n-ar avea posibilitate de a utiliza rezultatele cunoa~terii; b. executarea hotararii;
c. memorarea intentionata intra in functiune mai ales atunci cand avem de c. verificarea ~i eva.luarea rezultatelor;
lndeplinit activitati interesante; d. evaluarea alternativelor posibile.
d. In general, un material cu sens este retinut un timp mai scurt decat unul rara
sens. 220. Identificati enuntul adevarat:
a. independenta vointei este acela$i lucru cu refuzul receptarii necritice a
214. Uneori, unele informatii nu mai pot fi reactualizate; ce s-a lntamplat opiniilor celorlalti;
~u ele? b. pentru a aprecia o hotarare ca fiind prompta, este suficient ca ea sa fie luata
a. au trecut In subcon~tient; cu maxima rapiditate;
b. au trecut in incon~tient; c. efortul voluntar este acela$i lucru cu !ncordarea musculara;
c. au trecut in memoria de lunga durata; d. puterea vointei ne permite sa initiem o acfiune, dar nu ne poate sprijini in
d. au suferit influente din partea motivatiei . inhibarea unor reactii neadecvate.

215. Omul se poate deta~a de prezentul imediat mai ales datorita: 221. Alegeti caracteristica nepotrivita atentiei.
a. gandirii; a. orientare precis~t;
b. limbajului ; b. selectivitate;
c. imaginatiei; c. receptare optimii a stimulilor colaterali;
d. memoriei. d. concentrare optima spre obiectul ei.
250 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA JORDAN
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRILE I 251
222. Care este afirmatia falsa?
228. Care dintre cele patru temperamente reune~te stapaoirea de sine cu
a. procesele afective sunt declan~ate de fapte de cunoa~tere;
vioiciunea?
b. procesele afective nu pot fi reduse la fapte de cunoa~tere;
a. colericul;
c. groaza, furia, rasul In hohote sunt trairi afective de provenienta organica;
b. sangvinul;
d. dispozitiile afective se deosebesc de emotii prin caracterul Ior difuz.
c. flegmaticul ;
223. in ce perioada a vietii se situeaza inceputul constituirii personalitafii? d. melancolicul.
a. In primele etape ale dezvoltarii individului In mediu social;
b. In perioada adolescentei; 229. ldentificati enuntul adevarat:
c. In perioada tineretii; a. este suficient sa posezi o zestre ereditara superioara pentru a vorbi de
d. In perioada maturitatii. aptitudini;
b. aptitudinile complexe rezulta din lnsumarea aptitudinilor simple;
224. In etapa de lupta a motivelor, psihologul E.N.Miller evidenfiaza c. absenta aptitudinilor speciale poate fi suplinita de prezenta aptitudinilor
urmatorul tip de conduita, in cazul in care ambele motive au valoare negativa: generale;
a. unul dintre motive ajunge sa se impuna Inca de la lnceput; d. este posibil ca unui copil caruia i se ofera cele mai bune conditii de viaµ ~i
b. dupa o perioada de ezitare, subiectul inhiba una dintre actiuni; educatie sa-~i dezvolte deplin aptitudinile.
c. "fuga din camp" sau o solutie de compromis;
d. deliberarea prelungita, rara sa se poata lua 0 decizie. 230. Alegeti aptitudinea cea mai importanta pentru obtinerea de
performante in domeniul tehnicii:
225. Omul i~i poate lua in stapanire propriile structuri de personaliatate a. acuitatea auditiva;
prin faptul ca:
a. este o fiinta activa; b. simtul ritmului;
b. este con~tient de sine; c. imaginatia spatiala;
c. este capabil sa creeze; d. discriminarea culorilor.
d. este unic.
231. ldentificati enuntul fals:
226. La care din laturile personalitatii trimit termenii introvert ~i extravert? a. formularea de noi probleme presupune un grad mai lnalt de creativitate decat
a. caracter; rezolvarea de probleme date;
b. inteligenta; b. toate procesele psihice contribuie la creatie;
c. temperament; c. lntrucat fiecare mecanism psihic poarta amprenta personalitatii, demersurile
d. aptitudini. creatoare sunt prezente chiar ~i In procesele senzorial-perceptive;
d. persoanele creative sunt putine la numar, iar in cazul lor, rolul hotarator II are
227. Care dintre cele patru temperamente dispune de cea mai scazuta ereditatea.
~apacitate de adaptare?
a. colericul; 232. Avantajul testelor non-verbale fata de testele verbale de evaluare a
b. sangvinul; inteligentei, consta in faptul ca:
c. flegmaticul; a. permit evaluarea abilitatilor verbale ale subiectului;
d. melancolicul. b. sunt singurele care permit calculul coeficientului de inteligenta;
c. nu sunt atat de dependente de mediul cultural al subiectilor;
d. pe langa inteligenta, mai evalueaza ~i motivatia subiectului.
PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE ~I GRJLE 253
252 Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

239. Nu are In intregime caracter specific uman:


233. Pasiunile sunt trairi afective:
a . cu intensitate ~i stabilitate foarte mare, ce antreneaza lntreaga personalitate; a. caracterul;
b. lnnascute; b. memoria;
c. care se includ In sfera proceselor afective complexe; c. gandirea;
d. identice cu afectele. d. imaginatia.

234. Rezolvarea problemelor se realizeaza: 240. Este corect sa afirmam di inteligenta reprezinta aptitudinea:
a. spontan; a. simpla, specific umana, care mijloce~te reu~ita supra-medie In orice domeniu
b. In mai multe etape;
c. nemijlocit; de activitate;
b. complexa, constand In lnsumarea de aptitudini simple ~i conditionand
d. numai individual.
raspunsul la situatii inedite;
235. Emopa poate fi provocata: c. speciala, care asigura un raspuns eficient In orice domeniu de activitate;
a. de actiunea oricarui stimul; d. general a, care a.sigura adaptarea, confruntarea eficienta cu situatii problematice
b. numai de aqiunea stimulilor nocivi; noi in toate sau in majoritatea domeniilor.
c. de actiunea stimulilor semnificativi;
d. de actiunea stimulilor nesemnificativi. 241. Ca proces de transmitere a informaP,ilor, comunicarea are nevoie ~i de

236. Tipul temperamental este influentat hotarator de: un anumit cod, adicii de:
a. sistemul nervos central; a. mesajul transrnis intre receptor ~i emitator;
b. sistemul nervos periferic; b. un sistem de semne prin care se transmite/recepteaza un mesaj ;
c. sistemul proceselor psihice reglatorii; c. mediul (canalul) prin care se realizeaza comunicarea;
d. constitutia corpului ~i regimul de funqionare al acestuia. d. un sistem de informatii care devine subiectul comunicarii.

237. Prin caracteristicile sale, limbajul scris evidentiaza, indeosebi: 242. Sunt laturi ale personalitatii:
a. calitatile vointei, atentiei, imaginatiei ~i controlul spontan al mijloacelor de
a. afectivitatea, temperamentul, caracterul;
expresivitate;
b. inteligenta ~i caracterul persoanei, complexitatea mijloacelor extralingvistice b. inteligenta, creativitatea, caracterul;
de expresivitate; c. temperamentul, atentia, imagina~ia;
c. talentul oratoric al persoanei ~i capacitatea ei de a exploata resursele d. aptitudinile, vointa, temperamentul.
limbajului nonverbal;
d. gandirea, aptitudinile de comunicare, capacitatea pesoanei de a esentializa ~i 243. Nu repre2.inta elemente din structura motivatiei:
sistematiza informatiile. a. trebuitele, interesele, deprinderile;
b. interesele, idealurile, motivele;
238. Ca proces psihic reglator, vointa: c. interesele, convingerile, motivele;
a. este lnnascuta, astfel incat calitatile ei nu sunt influentate de educatie; d. trebuintele, convingerile, motivele.
b. este dobandita prin realizarea de-a lungul evolutiei ontogenetice a unor
aqiuni voluntare ~i prin exercitii specializate; 244. Trebuintele secundare se caracterizeaza prin aceea ca:
a. sunt dobandite, difera de la om la om ~i au semnifica.tie psihologica ~i sociala;
c. de~i este innascuta, se poate perfeqiona prin confruntarea cu probleme
specifice; b. au la baza mecanisme biofiziologice innascute;
c. sunt dobandite, de satisfacerea !or depinzand supravietuirea individului;
d. se datoreaza atat ereditatii, cat ~i educatiei, raportul dintre cei doi factori fiind
d. sunt acelea~i pentru toti oamenii.
sensibil egal.
254 I Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IORDAN

245. Limbajul:
a. este un proces psihic ce reprezinta rezultatul evolu!iei societatii ~i care
conserva cultura societatii;
b. are o natura psihica individuala, fiind diferit de la o persoana la alta; RASPUNSURI TEST 250 GRILE ADMITERE FACULTATE
c. reprezinta un sistem de semne prin care oamenii comunica intre ei;
d. este o activitate de comunicare, fiind acela~i pentru toti vorbitorii.
lNTREBARE RASPUNS INTREBARE RAS PUNS
246. Ca etapa a actului voluntar, lupta motivelor consta in: I b 31 d
a. deliberarea in vederea alegerii, generata fiind de existenta mai multor motive 2 c 32 a
~i, implicit, a mai multor scopuri;
3 d 33 c
b. prefigurarea intentiei, actualizarea unor motive, ~i, corelativ lor, orientarea
preliminara spre anumite scopuri ; · 4 a 34 b
c. decizia asupra unui motiv ~i, corelativ Jui, a unui scop, fapt ce implica un 5 d 35 a
efort suplimentar de deliberare; 6 c 36 c
d. luarea hotararii, respectiv alegerea unui motiv ~i a unui scop ~i eliminarea 7 a 37 d
celorlalte.
8 b 38 c
9 c 39 a
247. Capacitatea de concentrare a atenfiei r eprezinta:
10 d 40 b
a. persistenta in timp a posibilitatii mentinerii atentiei asupra a ceva;
b. intinderea, cantitatea de elemente care pot fi prinse In campul atentiei; 11 d 41 b
c. proprietatea de a se comuta de la o activitate la alta in intervalul optim; 12 a 42 a
d. rezistenta la factori perturbatori. 13 c 43 b
14 a 44 a
248. Organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie 15 d 45 b
evidentiaza:
16 c 46 d
a. caracterul selectiv al memoriei;
b. caracterul inteligibil al memoriei; 17 b 47 b
c. caracterul lacunar al memoriei; 18 b 48 c
d. caracterul mijlocit al memoriei. 19 c 49 a
20 b 50 d
249. Memorarea voluntara se caracter izeaza prin: 21 a 51 d
a. absenta controlului voluntar;
22 d 52 d
b. prezenta simultana a altor activitati;
23 c 53 c
c. utilizarea unor procedee speciale care sa faciliteze memorarea;
d. neimplicarea atenriei. 24 d 54 d
25 b 55 b
250. in memorarea unui material, de o maxima importanta sunt: 26 a 56 d
a. cunoa~terea duratei pentru care este necesara memorarea; 27 d 57 a
b. cunoa~terea preciziei cu care urmeaza a fi memorat materialul; 28 b 58 c
c. cunoa~terea ordinii in care trebuie memorat materialul; 29 d 59 a
d. a, b, c.
30 d 60 c

S-ar putea să vă placă și