Sunteți pe pagina 1din 232

Cristina Simona Scurtu Camelia Cristina Vlad

- Teste REZOLVATE
pentru reu,ita la examenul de
titularizare in invatamantul
'
pre,colar

E0RENTROP&STRATON
Bucure ~ti 2020
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titu larizare In lnvatamantul pre~colar

Cuprins

Teste Rezolvari
(pag.) (pag.)

Testul 1 ....................... ... ...................... 7 ........................ 69

Testul 2 ... .. . ....... ..... . ............................. 9 ........................ 76

Testul 3 .. . ................................... . ......... 11 ....................... 82

Testul 4 ............. ......................... .... ...... 13 ... .................... 89

Testul 5 .... ......... .. ... .. . ..... .... ...... .. ...... .... 16 ....... ................ 96

Testul 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 .......... .... ... ..... 102

Testul 7 ........................... ... .... .......... .... 21 ............ .... ... ... 109

Testul 8 ..... . ............. .. ... ... ........... . ......... 23 ...... ................ 116

Testul 9 ............. .. .... ......... ..... .. .. ...... . .. .. 26 ..... ................. 122

Testul 10 .... ..... ... ........... . ..... .... ... ........... 29 ...................... 129

Testul 11 ............................................. .. 32 ....... .... ..... ...... 135

Testul 12 .. . .... . ........................................ 35 ...................... 141

Testul 13 ............................... . .............. 37 ................ ...... 147

Testul 14 ............................ . . . .. . ... . ........ 40 ....... ............... 156

Testul 15 .. . ....... . .................................... 42 ..................... . 162

Testul 16 .............................................. 44 ...................... 168

WWw.rs.ro
Testul 17 ......... . ...... . ......... . . ... ............... . 46 ............. ......... 175

Testul 18 ............................................... 48 ...................... 181

Testul 19 ....................... . ......... . ......... . ... 50 ................. ... .. 187

Testul 20 ............ . .................................. 52 ...................... 193

Testul 21 ... .. ... ... . ........................ .... . ...... 54 ...................... 200

Testu I 22 .. ·..................................... ... ..... 57 ...................... 206

Testul 23 .............................................. 60 ...................... 212

Testul 24 ........ . ............ . .. . ...................... 62 ...................... 219

Tes tu I 25 ................ . .............................. 64 ...................... 225


TESTE
TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

Testul nr. 1
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
Era cam de o varsta cu mine, dar nu chiar atat de in varsta cum 11 arata o expresie parca prea potolita
in privire 9i pe cbipul sau lat, rotund ca o paine taraneasca. Ma plimbam prin pare ~i 1-am viizut de de-
parte, dupii mers 9i apoi dupa surasul larg care-i lumina chipul, ca e un om in primul rand comunicativ
~i cu suflet 1nciipator, 19i permite sa-9i arate bucuria care 11 stapanea, de~i privirea inteligenta dovedea
ca ~ti e ca oamenii au treburile lor ~i poate nu le arde de unul care parea sa n-aiba niciuna 9i sa fie extrem
de incantat 9i de mulpimit de sine. Nu am decat foarte rar reaqii spontane, dar de asta data eram sigur
ca nu dau gre9. Mi-am incetinit pa9ii. El s-a uitat la mine drept ~i i-a incetinit 9i el. Am suras. ,,Sunteti
vesel!" i-am spus. A suras ~i el, confirmand, ~i-a ridicat fruntea mai sus, gest care sugera ca atunci cand
omul vorbe~te are nevoie de perspectiva sa-~i puna, ca sii zic a9a, interlocutorul in peisaj ! (gest pe care
aveam apoi sii-1 indragesc foarte tare la el fiindcii aveam sa descopiir ca in acea clipii el gandea, nu-i ie-
9eau cuvintele din gurii doar sii exprime ceva previzibil) ~i mi-a raspuns cu o uimire de sine 9i cu o sin-
ceritate in glas, ca ~i cand s-ar fi intalnit cu un prieten: ,,Pai dacii am sciipat de belea?" Se vede ca ati
scapat prin proprie vointa." ,,Este foarte exact ceea ce spuneti dumneavoastra!"
(Marin Preda, Ce! mai iubit dintre pam{mteni)

Scrieti, pe foaia de concurs, riispunsul la fiecare dintre urmiitoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: potolita, a surade.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a se plimba.
3. Precizati valoarea morfologicii a cuvintelor subliniate in enunpil: A suras 1i el, confirmand, ~-a
ridicat fruntea mai sus, gest care su1:era ca atunci cdnd omul vorbe1te are nevoie de perspectivii sii-1i
punii, ca sii zic asa, interlocutorul fn peisaj!
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival 9i un complement indirect.
5. Explicati rolul cratimei in structura: nu-i.
6. Construiti cate un enunt in care sii folositi corect urmiitoarele omofone, rara a le modifica fom1a:
s-a/sa, i-alia.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitiifile basmului specificat


in programa de concurs, ca specie literarii a genului epic.
in elaborarea eseului, veti avea in vedere basmul specificat in programa de concurs, tinand cont de
urmatoarele repere:
- precizarea a douii trasiituri ale basmului, ca specie literarii a genului epic; •
- exemplificarea celor doua trasiituri ale basmului specificat in programa de concurs, prin valorifi-
carea continutului acestuia;
www.rs .ro
TESTE REZO LVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~col a r

- ilustrarea a doua clemente de construqie a discursului narativ (de exemplu: aqi une, tema, confl ict,
momentele subiectului, incipit, final, rnoduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
- prezenlarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din basmul specificat in pro-
grama de concurs;
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesaj ul basmului selectat.

Nota: Ordinea intcgrarii reperelor 1n cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru ftecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - l punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare ~ 1 punct; ortografte, punctuatie, a~ezare In pagina ~ i
lizibilitatc - l punct; 1ncadrare In limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordlirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba 111i11imu111 300 de cuvinte
~i sii dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redacta!i un eseu structurat, de maximum doua pagini, cu titlul Predarea ~·i educa/ia timpurie. in
elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
--t definirea conceptelor predare ~i educafie timpurie;

--t enumerarea competentelor ce transforma actul de predare lntr-un succes atat pentru educator, cat

~ i pentru copii.

Nota: Ordinea integrarii reperelor 1n cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sli. aiba minimum o pagina.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Prezentati valoarea educativa a jocului senzorial la varsta pre~colara , avand in vedere unna-
toarele repere:
--t definirea conceptului de Joe senzorial la varsta pre~colara;

--t descrierea unui joc senzorial pentru grupa de varsta 5-6 ani, domeniul $tiin/e.

2. a) Definiti conceptul de evaluare in invii.flimlint11/ pre~colar, ca element component al unei acti-


vitati instructiv-educative in gradinita de copii.
b) Prezentap functiile evaluarii in invatamantul pre~colar, tinand cont de urmatoarele repere:
--t precizarea a doua functii ale evaluarii; •
~ descrierea uneia dintre functiile precizate, punand accentul pe utilizarea acesteia in invatamantul
pre~colar.
www.rs.ro
TES TE REZOLVATE pentru reu!?ita la exarnenul de titularizare in invatarnantul pre!?colar

Testul nr. 2
SUBIECTULJ {30 de puncte)
A: LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
Fat-Frumos taie pornul in trei parti ~ i incepu sa curga sange, apoi culese pere ~i manca. Nu trecu mult
~ i vazu 0 rantana cu apa rece; dar cand voi sa bea, calul iara~i ii zise sa faca tot ce racuse la gradina.
Fat-Frumos lo vi fantana de trei ori cu sabia ~i, dupa ce curse sange, bau apa ~i se racori. [... ]
Pleca ~i se duse, mare, cale lunga ~i natanga, ca Durnnezeu sa ne-ajunga, caci cuvantul din poveste
mai inainte mai lung ~ i rnai frumos este, dar cand ramase soarele de o sulita, calul zise lui Fat-Frumos:
- Stapane, ian uita-te indarat ~ i spune-mi, vezi ceva? Fat-Frumos se uita, dar nu vazu nimic.
Uita-te rnai bine, ii zise calul. Atunci Fat-Frumos se uita bine ~i vazu o flacara cat gamalia acului de
mica. Sa ~tii , stapane, ca acea flacara este muma zmeilor ~ i a zmeoaicelor ~i nu ~tiu cum vom scapa de
dansa. Tine-te bine de coama, ca am sa ocolesc lumea cat te ~tergi la ochi ca sa ajungem la cetatea Omu-
1
lui-de-flori-cu-barba-de-matasa, caci numai acolo e scapare pentru noi.
Fat-Frumos asculta povata calului, carele deschise toate aripile ~i incepu sa zboare mai iute decat
vantul ~i mai incet decat gandul, dar flacara din ce in ce se marea ~i incepu sa arza pe Fat-Frumos in
t
spate. Calul, vazand ca nu-i nadejde de scapare, se inalta pana la Vantul turbat ~i intra in cetatea Omu-
lui-de-flori.
(Nicolae Filimon, Omul de flori cu barba de matase sau povestea lui Fat-Frumos)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: niitangii, fi zise (calul).
2. Scrieti cate doua cuvinte care apai1in familiei lexicale a verbului a :Jfi.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enunµil : Sii :jfii, stapiine. cii acea flacarii
este muma zmeilor :ji a zmeoaicelor :ji nu :jtiu cwn illl!! sciipa de dansa.
4. Rescrieti, din textul dat, un subiect ~i un complement circumstantial de loc.
5. Explicati rolul cratimei in structura: nu-i (nadejde de scapare).
l 6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omografe, rara a le modifica forma:
iute, iute, VQi, voj_.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu, de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafile de construcfie a


unui persona} dintr-un basm specificat in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere basmul specificat in programa de concurs, tinand cont de
urmatoarele repere:
- precizarea a doua trasiituri ale basmului, ca specie literara a genului epic;
- exemplificarea celor doua trasaturi ale basmului specificat in programa de concurs, prin valorifi-
tl carea continutului
, acestuia;
WWw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru re u ~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~cola r

- ilustrarca a doua clemente de construqie a discursului narativ (de exemplu: aqiune, tem5, conflict,
momentele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din basmul specificat in pro-
grama de concurs;
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesaj ul basmului selectat.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegcre.


Pentru continutul eseului ve!i prirni 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului ve\i primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea lirnbii literare -
l punct; abilitati pe analiza ~ i de argumentare - I punct; ortografie, punctuatie, a~ezare In pagina ~i
lizibilitatc - l punct; lncadrare 1n limita de spatiu indicata - l punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum 300 de cuvinte
~i sii dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Concepeti un eseu structurat, de una-doua pagini, in care sa prezentati importanta colaborarii gra-
dinifei cu ceilalti factori educafionali. in elaborarea eseului, veti avea 1n vedere urmatoarele aspecte:
~ prezentarea importantei colaborarii dintre gradinita ~i ceilalti factori educaiionali;
~ indicarea a trei tipuri de activitati care sa reflecte aceasta colaborare;
~ descrierea unuia dintre cele trei tipuri de activitati indicate mai sus.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


PentTu redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i lizibilitate - 2 puncte;
l'ncadrare In limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aibii minimum o pagina.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

I. Prezenta!i valoarea educativa a jocului logic la varsta pre~colara , avand ill vedere aceste repere:
~ definirea conceptului de joc logic la varsta pre~colara;
~ descrierea unui joc logic pentru grupa de varsta 3-4 ani, domeniul Stiinfe.
2. a) Definiti conceptul mijloc de invatamant, element component al strategiilor didactice, in edu-
catia tirnpurie.
b) Prezentati specificul mijloacelor de l'nvatamant utilizate in educatia timpurie, tinand cont de
doua repere:
~ precizarea a doua mijloace de invatamant; •
~ descrierea unui mijloc de 1nvatamant care se utilizeaza 1n educapa timpurie.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu\)ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

Testul nr. 3
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
Apoi, sprintena ca o copila, face degraba le$ie, pregate$te de scaldatoare $i, fiindca $tia bine treaba mo$itu-
lui, la purcelul, 11 scalda, ii trage frumu$el cu untura din opait pe la toate incheietmile, il strange de nas $i-l
.]
sumuta, ca sa nu se deoache odorul. Apoi il piaptana $i-1 grije$te a$a de bine, ca peste cateva zile il scoate
din boala; $i cu tarate, cu cojite, purcelul incepe a se mfaipa $i a cre$te vazand cu ochii, de-ti era mai mare
dragul sa te uiti la el. Iara baba nu $tia ce sa mai faca de bucurie ca are un baiat a$a de chipos, de hazliu, de
e
gras $i invelit ca un pepene. Sa-i fi zis toata lumea ca-i urat $i obraznic, ea tinea una $i buna, ca baiat ca
baiatul ei nu mai este altul! Numai de-un lucru era baba cu inimajignit:l: ca nu putea sale zica tata $i mama.
Intr-una din zile, mo$neagul voie$te a merge la targ sa mai cumpere cate ceva.
- MO$nege, zise baba, nu uita sa aduci $i ni$te f0$COVe pentru ist baiat, ca tare-a fi dorit, mititelul!
- Bine, mai baba. Dar in gandul sau: ,,Da' manca-1-ar branca sa-1 manance, surla, ca mult ma mai
l- inadu$i cu dansul. De-am avea paine $i sare pentru noi, da' nu sa-1mai indop $i pe dansul cu bunatati ...
,>', Cand m-a$ potrivi eu babei la toate cele, apoi a$ lua campii!"
(Ion Creanga, Povestea porcului)
Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:
1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: sprintena, grijeJte.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apaqin familiei lexicale a verbului a creJte.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enunpil: Apoi flpiaptana Ji-! grijeJte aJa
le de bine. ca peste cateva zile fl scoate din boalii.
,,..
~,
4. Rescrieti, din textul <lat, un nume predicativ multiplu ~i un complement direct.
5. Explicati rolul cratimei in expresia: de-fi era mai mare dragul.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, :fara a le modifica forma:
intrunalintr-una, sar/s-ar.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte


}
Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati evolufia relafie; dintre doua personaje
e: din basmul cult Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere basmul specificat in programa de concurs, tinand cont de
urmatoarele repere:
u- - precizarea a doua trasaturi ale basmului, ca specie literara a genului epic;
- exemplificarea celor doua trasaturi ale basmului specificat in programa de concurs, prin valorifi-
1e carea continutului acestuia;
- ilustrarea a doua elemente de constructie a discursului narativ (de exemplu: actiune, tema, conflict, .
momentele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.); •
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din basmul specificat 1n pro-
grama de concurs;
WWw.rs.ro
.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

- exprimarea argumentata a unui punct de vedcre cu privire la rnesajul basmului selectaL

Nota: Ordinea integrarii reperelor In cuprinsu1 eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului veti prirni 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului vqi primi S puncte (organizarea ideilor i'n scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
1 punc.:t; abilita~ i Je <rnaliLa ~ i <le argumentare - I punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i
lizibilitate - 1 punct; lncadrare In limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
~i sa dezvolte sub_iectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrieti un eseu argurnentativ, de circa doua pagini, in care sa prezentati importanta aplicarii con-
ceptului lnvatare centrata pe copil in invatamantul pre~colar . Aveti in vedere urmatoarele aspecte:
-+ definirea conceptului fnvafare centrata pe copil;
-+ exernplificarea adaptarii continutului lnvatarii la particularitatile ~i nevoile educationale indivi-
duale ale copilului, pe una dintre grupele de varsta ~ i pe un domeniu experiential, la alegere;
-+ exprirnarea unui punct de vedere argurnentat despre adaptarea continutului la particularitatile ~ i
nevoile educationale individuale ale copilului.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti prirni 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - l punct).

in vederea acordiirii puuctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum o pagina.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Prezentati specificul organizarii activitatilor de lnvatare, pe domenii experientiale, i'n educatia


timpurie, avand in vedere unnatoarele repere:
-+ definirea conceptului de activitafi pe domenii experienfiale,'
-+ exemplificarea modului de organizare a unei activitati pe domeniu experiential, in educatia tim-
pune;
-+ exprimarea argumentata a unui punct de vedere despre specificul organizarii activitatilor de in-
vatare, pe domenii experientiale, in educatia timpurie.

2. a) Definiti conceptul de instrument de evaluare In educatia timpurie.


b) Prezentati specificul instrumentelor de evaluare in educatia timpurie, tinand cont de unnatoarele
repere: •
-+ precizarea a doua instrumente de evaluare;
-+ descrierea celor doua instrumente de evaluare care pot fi utilizate in educatia timpurie.

OD www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul p re~cola r

Testul nr. 4
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA-JS puncte

Sc da. textul:
'e in scara aceea, cfmd era baiatul unchia$ului sa 1mplineasca doisprezcce ani, toti oamenii din sat, bar-
bati, femei $i copii, impreuna cu mo$ papa, se adunara la biserica pentru rugaciune. $i viind mo$ul cu
baba $i cu fiul lor, tot cu cartea 1n mana, megia$ii Ii bagara la mijloc, $i rugaciunile incepura. Se rugara
ce se rugara, cand deodata se pomenira ca se ump le biserica de o ccata groasa. Atunci cazura cu totii In
genunche $i scoasera ni$te rugaciuni fierbinti, dear fi muiat inima nu $tiu carui duh rau. Ceata se risipi
$i ei ramasera teferi.
1-
.... A doua seara, cand erau la rugaciune tot pe acea vreme, unde se pomenira case umple biserica de
$Oarcci, de lilieci $i de bufnite, $i incepura a chitai, de colo pana colo prin biserica, a se sui pe oameni
$i a-i ciupi de pe unde apuca.
1-
Toti se speriara, pana $i chiar mo$ popa. Atunci biiiatul unchia$ului, cu cartea in mana, ciizu in ge-
nunchi $i incepu a se ruga cu foe. A$a racura $i unchia$ul $i mo$ popa, $i toti megie$ii cari se aflau in
~1
biserica. $oarecii $i toate lighioanele acelea pierira.
A treia seara daca se adunara $i se puserii la ruga, se rugara, se rugara, pana ce catre miezul noptii o
data incepu a se cutremura biserica $i se auzirii ni$te pocnete $i tunete, bubuituri $i duduituri ingrozitoare,
ca de tunet. Cazura $i de asta data in genunchi, se rugara $i de asta data cu toata credinta in Dumnezeu.
le insa, ce sa vedeti d-voastra? tocmai in toiul rugaciunei, unde se cobori un calugar din turnul bisericii,
.o•., ,
apuca pe baiatul unchia$ului de subtiori, 11 rape$te din mijlocul lor $i se inaltii cu dansul in sus. N-apucara
oamenii sa bage bine de seama, $i pierira din ochii lor ca o nalucii [... ] El s-a dus cu calugiirul ce-1
rapise, $i dus a fast.
(Petre Ispirescu, Voinicul eel cu cartea fn mana nascut)

l Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: megia$ii, se pomenira.
ia 2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a substantivului baiat.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Ciizurii ll de astii data fn ge-
nunchi, se rucara $i de asta data cu toata credin/a fn Dumnezeu.
o- 4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival pronominal ~i un complement circumstantial de mod.
5. Explicati rolul cratimei in sintagma s-a dus.
n- 6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, rara a le modifica forma:
aila-i, sa/s-a.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte


le
Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitii/ile povestirii specific!tte
in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.

.ro www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de litularizare in invatamantul pre~colar

in elaborarca escului, veti avea In vederc po,·estirca specificata in prograrna de concurs, tinand cont
de urmatoarele repere:
- precizarea a doua trasaturi ale povestirii , ca specie literara a genului epic;
- exemplificarea celor doua trasaturi ale povestirii specificate 1n programa de concurs, prin valorifi-
carea continutului acesteia;
- ilustr,area a doua elemente de construq ie a discursului narativ (de exemplu: actiune, tema, conflict,
momcntele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
_ prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din povestirea specificata in
programa de concurs;
- exprimarea.argumentata a unui punct de vcdere cu pri vire la mesajul povcstirii selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor !n cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea idei\or !n scris - 1 punct; uti lizarea limb ii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~ i de argumentare - l punct; ortografie, punctuatie, a~ezare In pagina ~ i
lizibilitate - I punct; incadrare in limita de spatiu indicata - l punct).

in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
~i sii dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al IT-lea (30 de puncte)

Alcatuiti un eseu structurat, de maximum doua pagini, in care sa prezentati specificul conceptului ce-
rinte educative speciale (CES) la pre~colari . in elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
- t prezentarea conceptului cerinfe educative speciale (CES) la pre~colari ;

- t implicatiile cerintelor educative speciale asupra procesului de invatare; altfel zis, influenta stig-

matului CES asupra fondu lui de achizitii $COlare;


- t sublinierea importantei colaborarii cu familiile pre~colarilor avand cerinte educative speciale, res-

pectiv a colaborarii cu alti pro fes ioni ~ti in domeniu.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografic, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in lirnita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseu/ trebuie sa aibii minimum o pagina.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Prezentati specificul jocului didactic la varsta pre~colara, avand in vedere unnatoarele repere:
- t definirea conceptului dejoc didactic la vdrsta pre~colarii;

- t prezentarea a doua dintre functiile jocului didactic la varsta pre~co lara; •

www.rs.ro
TESTE REZOL VATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul p re~colar

1t -t exprimarea argumentata a unui punct de vedcre despre specificul jocului didactic la varsta
pre~co lara..
2. a) Definiii conceptul de metoda de invatamant.
1-
b) Prezentati specificul metodelor de invatamant, tinand cont de urmatoarele repere:
- t precizarea a doua criterii de clasificare a metodelor de invatamant;

- t descrierea a doua metode didactice utilizate in invatamantul pre~colar.


;t,

in

e-

~1

te
NOTE:

:e-
te:

g-
·- - - - - - - - - - · - - - - -·· - -- · - - , - - - - · - - - - - - -- - - - - - - --
!S-

de ·---·---·--·------- - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - -
te;

----·..··---- ------------------------·-·····--·---·-----------·--------------·---·---------

· - - - - -- - - - - - - · - -
re:
fi-·-·---·------------------ --R------·- ••R·•----- ---··--- --·--·-- -

·------ · - - -·- - - -·- · - - -

WVl/w.rs .ro
s. ro
-
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~co lar

Testul nr. 5
SUBIECTUL I {30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
Avea fata in fata $i se lupta cu perspectiva casatoriei, talmacita dragala$ $i aievea in frageda Nonora!
Trecura, dupa-masa, in salon. Nonora canta la clavir fiira $1iinta desavar$ita, dar cu sentiment $i cu sim-
plitate. Vorbira d ~spre cunoscut.i, despre situatia politica, despre vremea de afara - pe cand in ferestrele
innoptate se jucau mii de iluturi albi - $i i$i dorira noapte buna.
- Trebuie sa fii cam obosit $i al doilea trebuie sa-ti aduc aminte ca maine, dis-de-dimineata, vin copiii
din sat cu Buna dimineata la Ajun $i o sane strice somnul. Este bine sa incepem mai devreme ... Nu ma
lasa inima sa-i gonesc! Cel multi-am deprins sa vie pe la 7 dimineata.
- Va inteleg foarte bine, doamna. E un duios obicei al copiilor poporului nostru ...
$i Alexandru Teofil care uitase de noaptea Ajunului 1$i aduse aminte de el, eel de altadata, de copilul
saracut, care se ducea cu alti copii - de la un capat al satului la celalalt - la na$ii lui bogati, ca sa le
sh·ige Buna dimineata la Ajun! Ce mult este de atunci! $ice sentiment curios - sa-t.i aduci aminte de
toate acestea, in acest castel, tu magulitul mosafir al castelanilor... $i atunci, ca $i acum, era pe tarmul
Barabancei. Dar atunci Barabancea vedea in el pe un copil cu hainute de $iac, prost croite, pe cand
miine ... Cine $tie! pe stapanul malurilor ei, pe o lungime de cativa kilometri. Poate singur stapan pe
Clejanei! $i n-ar fi greu deloc, fiindca nu incape indoiala, Comeliu ar primi sa-$i vanda partea $i inca in
conditiile cele mai U$Oare pentru Teofil. Nonora are $i ea parte in aceasta mo$ie; n-ar fi nici o greutate
sa stea $i el aici cu Nonora, sa vie de la Bucure$ti la fiecare 2-3 zile.
(Gala Galaction, Nuvele ~i povestiri)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: tiilmiicitii, f.yi doririi .
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a substantivului inimii.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: $i Alexandru Teofil f.J!LfI. uitase
de noaptea Ajunului f$i aduse aminte de el, eel de altiidatii, de copilul saracuf. care se ducea cu al/i
cop ii - de la un capiit al satului la celiilalt - la na~ii lui bogafi, ca sii le strige Bunii diminea/a la Ajun!
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut substantival genitival ~i un subiect.
5. Explicati rolul cratimei in sintagma sii-/i aduci aminte.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, fiira a le modifica forma:
vie/(sa) vie, norln-or.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafile de construcfie a unui


persona} dintr-o povestire specificata in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.
In elaborarea eseului, veti avea 1n vedere povestirea specificata in programa de concurs, tinand ctmt
de unnatoarele repere:

www.rs.ro
C TESTE REZOLVATE pentru reui;;ita la examenul de titularizare in invatamantul prei;;colar

_ precizarea a doua trasaturi ale povestirii, ca specie literara a genului epic;


- exemplificarea celor doua trasaturi ale povestirii specificate in programa de concurs, prin valorifi-
carea continutului acesteia;
- ilustrarea a doua elemente de construqie a discursului narativ (de exemplu: aqiune, tema, conflict,
momentele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din povestirea specificata in
programa de concurs;
'I
l.
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul povestirii selectate.
l-
ie Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru confinutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare repcr), iar pentru re-
.. dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limb ii literare -
l11
ia 1 punct; abilitati de analiza ~ i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

ul Jn vederea acordlirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sli aibli minimum 300 de cuvinte
le si
, sli dezvolte subiectul propus.
fo
ul
1d SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
pe
in Redactati un eseu argumentativ, de eel mult doua pagini, in care sa prezentati rolul invafarii in ca-
tte drele formal, nonformal ~i informal. Aveti in vedere urmatoarele repere:
~ prezentarea activitatii de invatare in cadrele formal, nonformal $i informal;
~ evidentierea modului de extindere a invatarii dincolo de cadrul formal; exemplificare;
~ exprimarea argumentata a unui punct de vedere privind rolul invatarii in invatamantul pre~colar.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
rse analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
tlfi incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
ml
Jn vederea acordlirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sli aibii. minimum o paginli.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului in desfa~urarea activitafilor instructiv-educative in invafamantul pre-


~colar, avand in vedere urmatoarele repere:
riuz ~ precizarea legaturii dintre domeniile de dezvoltare ~i tipurile de joc adecvate acestora;
~ evidentierea legaturii dintre nivelul de varsta ~i un tip de joc potrivit;
ont ~ exprimarea unui punct de vedere argumentat despre rolul jocului in des:fa~urarea activitatilo1~ in
invatamantul pre~colar.

WWw.rs.ro
s.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

2. a) Enumerati 3 metode de invafamant utilizate in invatamantul pre~colar.


b) Descrieti una dintre metodele enumerate anterior, la alegere, avand in vedere unnatoarele repere:
---+ definirea rnetodei alese·
'
---+ precizarea a 3 di ntre caracteristicile specifice metodei defi nite;
---+ mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii rnetodei alese;
---+ identificarea a 3 dintre li mitele asociate acesteia.

NOTE:
_.. ___ ·-·--'"·"·--··----------
···--·-· ""' ..•._.. , .

-·-----·-···-··-- ·-··· ------

----· ---··------·------------·----------

- - - - - - - ·- ---------------·---

--- -·---·- - -~·--·----- ·---·-------- - ------------------------------- --------------------


www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

e:
Testul nr. 6
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte

Se da textul:
Amin, intr-o necontenita alergatura, cand SUS, pe puntea din fata, cand pe cea din spate, trcbuie sa se
atie pcste tot. Sub el garla curge pe fundalul neclintit al unui neostoit subpamantean duduit. Apele, in-
greuiatc de piedic'a zaplazurilor, se incarca de ciuda, curg dense, dure, ca de rece metal topit. .. $i intreaga
alcatuire dardaie din radacinile-i afunde pana-n varful bulumacilor un9i cu catran.
Amin privegheaza neadormit. Simte cum curge sumedenia de pe~te in oborul inchis, pe masura ce
garla ii leapada acolo 9i apoi i9i vede inainte de cale. Iar ghiolul se umple. Cand vreun somn barosan,
vreun crap de zeci de ocale se izbesc 9i patrund prin strunga clapelor, gardul, infiorat, se cutremura. De
cum cad in leasa, Amin ii unnare9te cu ochii: ii cunoa9te dupa valurarea ce fac spinarile lor putemice
pe fata undelor; 9i nu-i slabe9te din priveghere pana nu-i vede case potolesc 9i se a9aza; sta gata sa sara,
daca musafirii, nabadaio~i, ar cerca sa dea asalt gardurilor. [... ] Atunci Amin se scufunda, cerceteaza te-
meliile ~i da ocol de-a bu9ilca pe sub stanjenii de apa gardurilor. Gase9te spartura, iese pe mal indata,
inhata maldare de ~ovar, saci cu pietri9, bolovani, le cara acolo la fund pana drege stricaciunea ~i intare~te
temelia. Indeletnicrea asta nu numai ca nu-1 obose~te, ii place.
(Vasile Voiculescu, Povestiri)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: neostoit, dardaie.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a simfi.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Simte cum curge sumedenia de
pe:;te fn oborul fnchis, pe mii.sura ce gar/a ii leapii.da acolo :;i apoi f:;i vede fnainte de cale.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival 9i un subiect.
5. Explicati rolul cratimei in sintagma panii.-n wirful.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, rara a le modifica forma:
dea/de-a, sar/s-ar.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentia!i particularitii.file nuvelei specificate


in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.
in elaborarea eseului, veti avea in vedere nuvela specificata in programa de concurs, tinand cont de
urmatoarele repere:
- precizarea a doua trasaturi ale nuvelei, ca specie literara a genului epic;
- exemplificarea cclor doua trasaturi ale nuvelei specificate in programa de concurs, prin valorificarea
.
continutului acesteia;
- ilustrarea a doua elemente de construqie a discursului narativ (de exemplu: actiune, tema, conflict,
.
momentele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
WWvv.rs.ro
rs.ro
-
TESTE REZOLVATE pentru re u~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

- prczentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din nuvela spccificata 1n pro-
grama de concurs;
- exprirnarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul nu ve1ei se1ectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului vcti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~ i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a ~ ezare in pagina ~i
lizibilitate - I punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
'
in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibli minimum 300 de cuvinte
~i sii dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea X .(30 de puncte)

Concepeti un eseu structurat, de circa doua pagini, in care sa reda!i ccle cinci domenii ale dezvoltarii
copilului. in elaborarea eseului, aveti in vedere aceste aspecte:
~ enumerarea acestor domenii;
~ cadrul metodologic in care se regasesc acestea;
~ importanta abordarii lor cu maxima rigoare;
~ implicatiile netratarii lor corespunzatoare.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare In limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aiba minimum o paginii..

SUBIECTUL al III-lea K (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocurilor de limbaj in invatamantul pre~colar, avand in vedere urmatoarele repere:
~ precizarea legaturii dintre domeniul de dezvoltare aferent ~i tipurile de joc adecvate acestora;
~ evidentierea legaturii dintre nivelul de varsta ~ i tipurile de joc potrivite;
~ exprimarea argumentata a unui punct de vedere despre rolul educarii limbajului in d esra~ urarea
activitatilor instructiv-educative in invatamantul pre~colar.

2. a) Enumerati 3 tipuri de joc potrivite pentru educarea limbajului in invatamantu1 pre~colar.


b) Descrieti unul dintre acestea, la alegere, avand in vedere urmatoarele repere:
~ definirea jocului;
~ precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice lui; •
~ mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii sale;
~ identificarea a 3 dintre limitele asociate acesteia.
www.rs.ro
-
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

)-

Testul nr. 7
SUBIECTUL I (30 de puncte)
e- A. LIMBA ROMANA -15 puncte

$1 Se da textul:
Tu$a Evuta-i o femee maruntica, sprintena sa-ti lunece printre degete ca un pe$te luciu. De cand i-a
murit barbatul, $' a lasat-o vaduva la patruzeci de ani, tu$a Evuta nu mai da pe-acasa decat seara. Las'ca
te nici pe cand traia fie-crtatul nu pazia atata casa, dar acum parea ca fa racut de cap.
Asta atata a$teptase: ,,sa scape de Petru!", ziceau feme ile, ~i-o priveau cu batjocura. Dar tu$a Evuta
nu le lua in seama. 0 femee saraca trebue sa traiasca din ceva. Avere n'are, copii nu i-au ramas s'o ajute.
N'a a$teptat sa-i cada mana din cer. I~i ia dar sapa subsuoara, ori secera pe umar ~i porne~te de dimineata
de-acasa, sa-$i cl1$tige bucatica de paine. .
Cand e insa 1n brazda cu barbati $i cu femei, nime n'o iube~te . Toti se feresc de ea. Caci tu$a Evuta,
rii
catu-i ea de maruntica $i de sprintena, la lucru trage ca la moarte. Da de doua-trei ori cu sapa, $i se
opre$te privind departe, cine $tie unde.
(Ion Agarbiceanu, Schife $i povestiri)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: luciu, a lua fn seama.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a triii.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: l$i ia dar sapa subsuoara, ori
de secera pe umiir $i porne.r;te de dimineafa de-acasa, Sa-$i Ca$fige bucatica de paine.
te; 4. Rescrieti, din textul dat, un nume predicativ $i un atribut adjectival.
5. Explicati ro lul cratimei in sintagma sa-i cadii mana din cer.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omografe, :fara a le modifica forma:
cer/cer, unde/unde.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

:re: Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafile de construcfie a unui
personaj dintr-o nuvela specificata in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.
In elaborarea cseului, veti avea in vedere nuvela specificata in programa de concurs, tinand cont de
rea urmatoarele repere:
- precizarea a doua trasaturi ale nuvelei, ca specie literara a genului epic;
- exemplificarea celor doua trasaturi ale nuvelei specificate in programa de concurs, prin valorificarea
continutului acesteia;
- ilustrarea a doua elemente de constructie a discursului narativ (de exemplu: actiune, tema, conflict,
momentele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din nuvela specificata in pro-
grama de concurs;

'S.ro
1/1/Ww. rs. ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

- cxprirnarea argurnentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul nuvelci selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului veti prirni 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi S puncte (organizarea ideilor 1n scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
l punct; abilitati de analiza ~i de argurnentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pngina ~i
lizibilitate - l punct; incadrare in limita de spatiu indicata - l punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum 300 de cuvinte
~i sii dezvolte su.biectul propus.

SUBIECTUL al II-lea f (30 de puncte)

Scrieti un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, in care sa expuneti legatura existenta intre
cele cinci domenii ale dezvoltarii copilului ~i noul curriculum. Pe parcurs, aveti in vedere cateva as-
pecte:
-+ definirea sintagmei domeniu destinat dezvoltarii copilului ~i a conceptului de curriculum;
-+ ratiunea
, conexiunii create intre acestea;
-+ corelarea lor cu factori ce privesc educabilul ~ i rnediul educational;
-+ monitorizarea evolutiei/regresului copilului per dorneniu ~ i masurile necesare de luat.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~ i de argumentare-4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aibii minimum o pagina.

SUBIECTUL al III-lea p (30 de puncte)

'f'l. Explicati necesitatea privirii copilului cape un tot unitar, avand in vedere unnatoarele repere:
-+ precizarea legaturii dintre principiile care guverneaza educatia timpurie ~i drepturile copilului;
-+ evidentierea legaturii dintre cerinta data ~i continuturile de predat;
-+ exprimarea argumentata a unui punct de vedere privind principiul individualitatii in invatamantul
pre~co lar.

2. a) Enumerati 3 principii care se pot corobora in interesul pre~colarului.


b) Descrieti unul dintre acestea, la alegere, avand in vedere unnatoarele repere:
-+ definirea lui;
-+ precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice, exemplificate intr-o activitate; •
-+ mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii sale, 1n acea activitate;
-+ identificarea a 3 dintre consecintele nerespectarii lui.

cm www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reuf?ita la examenul de titularizare in invatamantul pref?colar

Testul nr. 8
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
rte Destinul meu incepe mizer intr-o mahala cu nume ru$inos.
inchid ochii ~i, revad decorul, ca un desen in carbune peste care a trecut, apasat, mana unui copil ne-
bunatic.
Eram o ganganie cu picioarele goale prin praf. Murise un flacau in mahala $i-mi <lase masa lui pan-
taloni de pomana - pantaloni scumpi, prea lungi ca sa nu-i rasfrang de cateva ori pe glezne ~i largi. Tre-
buia sa-i leg strans, cu un bracinar de sfoara, sa nu-mi cada in vine. Purtam o cama~a des:facuta la gat,
tre cu desene $i flori multicolore, cum sunt cama~ile de sarbatoare ale lipovenilor tineri, iar parul crescut
as- in voia lui ~i ciuf, mi se lasa in carlionti pe tample.
Ale mele erau maidanele, sa le cutreier. ..
Aveam o pasiune mare: mic cum eram, sa lovesc sanna de telegraf. Adunam langa mine un monnan
de pietricele, imi lunecam de cateva ori palmele de turul pantalonilor, sa le ~terg de praf ~i ma condam-
nam, stapan ~i singur in pustiul de maidan al strazii, sa-mi frang gatul, ochind sarmele ~i sa-mi smulg
mana din umar, aruncand cu bolovani in SUS. Eram fericit cand auzeam sarma atinsa vibrand.
(G.M. Zamfirescu, Maidanul cu dragoste)

de Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


::te; 1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: destinul, a aduna.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a adjectivului nebunatic.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enunµil: Purtam o ciima$ii desfacutii la
gat, cu desene $i flori multicolore, cum sunt ciimii$ile de siirbiitoare ale lipovenilor tineri. iar piirul
crescut in voia Lui $i ciuf, mi se liisa in carlionfi pe tample.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival pronominal ~i un complement circumstantial de loc.
5. Explicati rolul cratimei in sintagma sii-i (leg) .
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, rara a le modifica forma:
ere: aila-i, neam/ne-am.
11;
B. LITERATURA ROMANA -15 puncte
ntul
Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati evolufia relafiei dintre douii personaje
din nuvela specificata in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere nuvela specificata in programa de concurs, tinand cont de
urmatoarele repere:
- precizarea a doua trasaturi ale nuvelei, ca specie literara a genului epic;
- exemplificarea celor doua trasaturi ale nuvelei specificate in programa de concurs, prin valorificarea
continutului acesteia;

.rs.ro VVVvw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu$ita la examenul de titularizare in invatamantul pre$colar
-
- ilustrarea a doua elementc de construc\ie a discursului narativ (de cxemplu: aqiune, tema, conflict,
momentele subiectului, incipit, final , moduri de expunere, repere spa1iale, repere temporale etc.);
- evidentierea relatiei dintre cele doua personaje, prin raportare la conflictuVconflictele din nuvela
studiata;
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesaj ul nuve1ei selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor 1n cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor In scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza $i de argumentare - l punct; ortografie, punctuatie, a$ezare in pagina $i
lizibilitate - 1 punct; lncadrarc In limita de spatiu indicata - l punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
~i sa dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redactati un eseu structurat, de una-doua pagini, cu titlul Principiile ce guverneaza educafia timpurie.
In elaborarea eseului, aveti In vedere unnatoarele aspecte:
-+ enumerarea principiilor ce dau valoare noului curriculum;
-+ concordanta lor cu principiilc din sfera drepturilor copilului;
-+ evidentierea cuvintelor-etalon ce ridica nivelul ca1itatii fiecarei activitati pre$colare.

Nota: Ordinea integrarii reperelor In cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza $i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a$ezare in pagina $i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii. aibii. minimum o pagillii..

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului de mi~care in desfii$urarea activitatilor instructiv-educative in invatamantul


pre$colar, avahd in vedere urmatoarele repere:
-+ precizarea legaturii dintre domeniul dezvoltare fizicii, sanatate, igienii persona/a, subdomeniile
lui $i tipurile de joc potrivite;
-+ evidentierea legaturii dintre nivelul de varsta $i potentialul fizic;
-+ exprimarea argurnentata a unui punct de vedere despre rolul jocului de mi$care ill desra~urarea
activitatilor instructiv-educative, 1n invatarnantul pre$colar.

2. a) Enumerati doua metode adecvate in contextul dat, in invatamantul pre$colar.

www.rs.ro
Ei TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~cola r

:;t, b) Descrieti una dintre mctodele enumerate anterior, la alegere, avand in vedere urmatoarele repere:
-+ definirea metodei alese;
:la -+ precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice metodei definite;

-+ mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii metodei alese;


-+ identificarea a 3 dintre limi tele asociate acesteia.

re-

. ~1

nte

NOTE: ·---------------··----------- - -
------- - --··---·---------- - - - - ---------------

rie. -·------------- ---·----------·---··-·-·-··. ------------------·--·- ·-----------·-·--·-·--·---------·- -.. .---------------- -·

·---·---·- ------·

----------------
i de
cte; ---------- ·- --·----

- - - - - - - - - -·- - - - - -

· - - - - - - - - - - --·-------------·----
intul

niile

·area

u s.ro WWw.rs. ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 9
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA-IS puncte

Se da textu I:
Udrea (cam jenat): Sa vezi ... eu am fost la cinematograf.
Profesorul (ner\/os): Udrea, te rog ... scurt. Repede ...
Udrea: Ei!. .. $i acolo am intalnit-o pe domni ~ oara Cucu.
Domni~oara Cucu (izbucnind): Da! Pe mine. Fiindca tot eu, saraca, trebuie sa fac politie ~ i la gara,
~i la gradina publica, ~i la cinematograf. $apte fete am prins 1n sala [... ] Sigur. Pe dumneata nu te inte-
reseaza ordinea ~i disciplina.
Profesorul: Ba da ... dar nu la ora as ta.
Donmi~oara Cucu: Foarte rau. $coala nu doam1e, domnule profesor.
Profesorul: Nici noaptea?
Domni~oara Cucu: Nici! $coala vegheaza. $coala ~tie tot! Vede tot!
Profesorul (nelini~tit): Ce vrei sa spui? [... ]
Donmi~oara Cucu: E adevarat ca durnneata ... (subliniind) dumneata... ai platit douazeci ~ i doua de
rnii de lei o carte pe care ti-a adus-o astazi Pascu de la Bucure~ti?
(Mihail Sebastian, Steaua Jara mane)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre unnatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: a izbucni, ordinea.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei Iexicale a verbului a prinde.
3. Precizati valoarea rnorfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Dal Pe mine. Fiindca tot eu, sii-
raca, trebuie sii Jae polifie $i la gara: $i la griidina publicii, $i la cinematograf ~apte fete am prins fn
salii [. ..} Sigur. Pe dumneata nu te intereseazii ordinea $i disciplina.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival pronominal ~i un subiect.
5. Explicati rolul cratimei in sintagma am fntalnit-o.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omonirne: fata siiracii!siiraca fatii,
pargj pg_ra.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitiifile romanului specificat


in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.
In elaborarea eseului, veti avea In vedere romanul specificat In programa de concurs, tinand cont de
unnatoarele repere:
- precizarea a doua trasiituri ale romanului, ca specie literara a genului epic;
- exemplificarea celor doua trasaturi ale rumanului specificat In programa de concurs, prin valorifi-
carea continutului acestuia;
'
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

_ ilustrarea a doua elementc de constTuqie a discursului narativ (de exemplu: aqiune, tema, conflict,
momentele subiectului , incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
_ prczentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din romanul specificat in pro-
arama de concurs;
0
kl -: exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul romanului selectat.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru con fin utul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limb ii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~ i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
lizibilitate - l punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct) .
:i.ra,
1te- in vederea acordii.rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum 300 de cuvinte
si sii dezvolte subiectul propus.
J

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redactati un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, in care sa prezentati categoriile/tipurile


i de de activitati de invatare intr-o gradinita. Aveti in vedere urmatoarele repere:
-+ cadrul metodologic in care se regasesc;
-+ enumerarea lor;
me)
-+ exemplificarea unor continuturi per categorie/tip de activitate;
-+ corelarea lor cu celelalte paqi din structura planului de invatamant in ciclul pre~colar.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


, sa- Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
zs in analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - I punct).
in vederea acordii.rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii. minimum o paginii.

fat ii,
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului de dezvoltare personala in desra~urarea activitatilor in invatamantul pre-


~colar, avand in vedere urmatoarele repere:
~ precizarea legaturii dintre domeniul dezvoltarea socio-emo/ionala, subdomeniile lui ~i tipurile de
.ficat
joc potrivite;
nt de ~ evidentierea legaturii dintre nivelul de varsta ~i potentialul afectiv;
~ exprimarea argumentata a unui punct de vedere despre rolul jocului de dezvoltare personala in
desra~urarea activitatilor, in invatamantul pre~colar.

orifi-

WWw.rs.ro
v.rs.ro
~ TESTE REZOLVATE penlru reu9ita la examenul de titularizare in lnvatamantul pre9colar

2. a) Enumcrati 3 metode adecvate in contextul dat, 1n 1nvatarnantul pre~ colar.


b) Descrieii una dintre rn etodele enumerate anterior, la alegere, avand in vedere um1atoarele repere:
---+ definirea metodei alese·
'
---+ precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice metodei definite;
---+ rnentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii metodei alese;
---+ identificarea a 3 dintre lirnitele asociate acesteia.

NOTE:

· -- · ----------- ---···--·..--.. ··--------..----·--..·--·-·-··--·--........_.... _

- __________ _______ ,, . ·----- - - - - - - - ·- - - -----·----------- -

·-------·--·--------------- - -.. - - - - - - - - -

·------------

·-------·--

-------------·----·-·-- ...----·-·-- ------·---·-----·--- ---- ------------ - ~- --- -------- -- -- -- ---·- ·---·-- ---- .. -·- ·-- ····--· ----·-·--- ..--------·-------------

- ----·-·--------------------------- - -

-·-·-·-·---·-------·-····- ·--------------·---
-··- ..·-----·--··--·· ..--·-- ------------ ----------------

www.rs.ro
C. TESTE REZOLVATE pentru reu91ta la examenul de titularizare in invatamantul pre9colar

Testul nr. 10
SUBIECTULI {30 de puncte)
A, LIMBA ROMANA -15 puncte
Se da textul:
Manole: Vreau sa-ti fac o propunere. Convenabila pentru amandoi, sper. Ma asculti? (Glacial, Vlad
ridica din umeri). Doctorul mi-a interzis sa lucrez deocamdata, ~ i asta ma deprima cumplit. [...]
Vlad: Da, ai fast atat de absorbit de munca dumitale, toata viata, !neat nu ti-a mai ramas timp sa te
gande~ti ~i la altii. Ma intreb cum de-ai aflat ca ma ocup de sculptura. [... ]
Manole: Asculta, Vlad. Hai sa dam naibii trecutul $i sa lucram cot la cot, ca me$terii de altadata.
Tatal ~i fiul, solidari in aceea~i munca, tovara$i pana la anonimat, aceea$i mfma $i aceea$i gandire.
Vlad: Nu pricep bine.
Manole: Dare simplu ca buna ziua, omul lui Durnnezeu. Vreau sa realizez proiectul Zburatorul. De
zece ani ma gandesc la el. (Se duce la birou ~i, agitat, scoate o serie de schite.) Uite am toate schitele
gata. (I le arata febril.) intelegi, o statuie care sa sugereze saltul omului intr-un ev, sa se inalte pana la
mit. $i, baiatule, totul e studiat pana in amanunt. Darn-am puterea sa lucrez. Nu pot tine dalta. A~ cadea
pe drum. E gigantica, blestemata. Pe cand tu e~ti tanar. A~ sta tot timpul Ianga tine, te-a~ invata, te-a~
conduce, ti-ai face ~i tu o ucenicie solida, onesta, trainica. [... ] Ce spui, nu-i grozav? Ei? Nu-ti place
proiectul?
(Horia Lovinescu, Moartea unui artist)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: glacial, solidari.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a asculta.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enun!lJl: Da. ai Jost atat de absorbit de
munca dumitale, toata viafa, fncat nu fi-a mai ramas timp sa te gande$ fi .~i la alfii.
4. Rescrieti, din textul <lat, un atribut substantival apozitional $i un complement indirect.
5. ~xplicati rolul cratimei in sintagma de-ai aflat.
6. Construiti cate un enunt In care sa folositi corect urmatoarele omofone, Ia.ra a le modifica forma:
deal/de-al, mia/mi-a.

-· -··-1
---
B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafile de construcfie a unui


persona} dintr-un roman specificat in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.
Inelaborarea eseului, veti avea in vedere romanul specificat in programa de concurs, tinand cont de
urmatoarele repere:
- precizarea a doua trasaturi ale romanului, ca specie literara a genului epic;
- exemplificarea celor doua trasaturi ale romanului specificat in programa de concurs, prin valori'fi-
carea contJ.nutului acestuia;
WWw.rs. ro
w.rs.ro
.
TESTE REZOLVATE pentru reu$i ta la examenul de titularizare In lnvatamantul pre$colar

- ilustrarea a doua elemente de construqie a discursului narativ (de exemplu: aqiune, terna, conflict,
rnomentele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj din romanul specificat in pro-
grama de concurs;
- exprirnarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la rnesajul romanului selectat.

Nota: Ordinea integrarii reperelor 1n cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti prirni 5 puncte (organizarea ideilor 1n scris - 1 punct; utilizarea limb ii literare -
l punct; abilitati ·de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare 111 pagina ~i
lizibilitate - 1 punct; 1ncadrare in limita de spatiu indicata - I punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
~i sii. dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Alcatuiti un eseu structurat de circa doua pagini, in care sa prezentati intervalele de varsta la pre-
~colari. In elaborarea eseului, aveti in vedere urmatoarele aspecte:
- t intervalele de varsta la pre~colari ;

---+ irnportanta cunoa~terii lor in amanuntime;


---+ tratarea fiecarui interval ca atare in raport cu principiul accesibilitatii.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


_Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare In pagina ~ i lizibilitate - 2 pun~te;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordii.rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aibii minimum o paginii..

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului de creativitate in desra~urarea activitatilor instructiv-educative In pre~co­


laritate, avand in vedere urrnatoarele repere:
---+ precizarea legaturii dintre domeniul capacitafi !ji atitudini fn fnviifare, subdomeniile ~i tipurile
corespunzatoare de joc;
---+ evidentierea legaturii dintre nivelul de varsta ~i potentialul creativ;
---+ exprimarea argumentata a unui punct de vedere despre roluljocului de creativitate in desra~urarea
activitatilor instructiv-educative, in invatamantul pre~colar.

2. a) Enumerati 3 metode adecvate In contextul dat, in 1nvatamantul pre~colar.

www.rs.ro
t TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~cola r

ct, b) Descrieti una dintre metodele enumerate anterior, la alegere, avand in vedere um1atoarele repere:
-+ definirea metodei alese;

ro- -+ precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice metodei definite;


-+ mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii metodei alese;
-+ identificarea a 3 dintre limitele asociate accsteia.

NOTE:

pre-

ti de
'
-----------------·---

- - - ----------·-·"·-·- - -

--------- ---· - - - - - -- -·

es, co-

mrile

1rarea
------------------------·------~------·-----

w.rs. ro WWw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru rew;;ita la examenul de t1tularizare in invatamantul pre~co la r

Testul nr. 11
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Seda textul:
$i in vreme ce seara pogora, iar convorbirea Hincezise, 1ara. voie imi trecea p1in minte tot ce auzisem
despre Pa ~adia. Pe socoteala Jui se trancanise atata! Brusca lui trecere de la saracia lucie la avutie in-
fierbanta 1nca, dupa atatia ani, inchipuirile: ba ca era 'in slujba unei puteri straine, ba ca, pentru a nu da
in vileag lucruri de mare gravitate, i se platea scump tacerea - de altfel, in afara de acele case in care
bagase la bani cu nemiluita nu i se cuno~tea nici un fel de avere sub soare, nici izvor de ca~tig ~ i doar
capetenie de talhari sau de calpuzan nu era ca bunica-sau, ori de, mai ~tii minune. Se spunea iara~ i ca
tocmai de la serdar i se h·agea procopseala. [... ] Asemenea istorii chiar dear fi fost tesute in gherghef de
adevar nu m-ar fi interesat prea mult; mie ce-mi zgandarea curiozitatea era altceva, tocmai ceea ce sca-
pase tuturor celorlalti din vedere. Destul de des, Pa~adia spunea ca pleaca pentru cateva zile la munte,
dar care era ace! tainic Horeb, de unde se intorcea cu puteri proaspete, nu ~tia, nici nu se intreba nimeni.
Ar fi fost f!resc sa presupun ca 1aptura otelita, care saptamani inh·egi din douazeci ~i patru de ceasuri
dormea eel mult cate doua ~i nici acelea in pat, mergea sa caute in aerul balsamic al inaltimilor ~ i in sin-
guratatea lor adanca pacea ~i hodina ~i mi-a~ fi marginit presupunerea la atata, daca demult, fiind copil,
n-a~ fi auzit la rnatu~a mea, de la o cucoana batrana, cam rubedenie cu Pa~adia, ca acesta avea in ras-
timpuri, furii, ,,pandalii" groaznice, dar ca, simtindu-le cand ii vin, se-nchidea el singur inainte ~ i sta
ascuns pana-i treceau. Intre aceste lucruri se 1acuse in capul meu o legatura la care nu ma puteam gandi
:fara sa nu ma cutremur.
(Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche)

calpuzan = falsificator de bani, (fig.) om rau, ticalos;


serdar = comandant de oaste; boier de mica importanta;
Horeb (sau Sinai) = locul In care, potrivit legendei biblice, Moise a primit Tablele Legii

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: a lfincezi, izvor.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a plati.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Asemenea istorii chiar dear Ji
Jost fesute in gherghef de adevar nu m-ar fl interesat prea mult; mie ce-mi zgtindarea curiozitatea ei-a
altceva. tocmai ceea ce scapase tuturor celorlalfi din vedere.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival antepus ~i un complement direct.
5. Explicati rolul cratimei in structura: ce-mi (zgandarea curiozitatea).
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omografe, :fara a le modifica forma:
care/care; acele/acele.

www.rs.ro
mL TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati evoluf;a rela{iei dintre doua personaje
dintr-un roman specificat in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere romanul specificat in programa de concurs, tinand cont de
urrnatoarele repere:
- precizarea a doua trasaturi ale romanului, ca specie literara a genului epic;
- exemplificarea celor doua trasaturi ale romanului specificate in programa de concurs, prin valori-
~m
ficarea continutului acestuia;
in- - ilustrarea a doua elemente de constructie a discursului narativ (de exemplu: actiune, tema, conflict,
da rnomentele subiectului, incipit, final, moduri de expunere, repere spatiale, repere temporale etc.);
are - evidentierea relatiei dintre cele doua personaje, prin raportare la conflictul/conflictele din romanul
oar dat;
ca - exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul romanului selectat.
· de
ca- Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
1te, Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
~Ill.
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
mn 1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
nn- lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
·pil,
ras- in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
~i sa dezvolte subiectul propus.
sta
indi

;he) SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redactati un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, cu titlul Activitafi pe domenii experienfiale. Pe parcurs,
aveti in vedere urmatoarele repere:
-+ expunerea intelesului sintagmei domeniu experienfial;
-+ legatura dintre titlu ~ i activitatile tematice;
-+ interdependenta dintre tema data ~i celelalte activitati desra~urate de pre~colari ;
-+ diversitatea activitatilor pe domenii experientiale in functie de predarea integrata sau pe disci-
pline;
ar fl -+ necesitatea derularii lor pe baza materialului (didactic) concret intuitiv.

i era
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
rma: incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum o paginii. •

'NWw.rs.ro
11.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In invatamantul p re~colar

SUBlECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului de comunicare in des ta~urarea activitatilor instructiv-educative in pre-


~ colaritate, avand in vedere urmatoarele repere:
- t precizarea legaturii dintre domeniul dezvoltarea limbajului, a comunicarii .~i a premiselor citirii

.~ i scrierii, subdomeniile lui ~i tipurile corespunzatoare de j oc;


- t evidentierea legaturii dintre nivelul de varsta ~i potentialul cornunicational;

- t cxprimarea argumentata a unui punct de vedere despre rolul jocului de com uni care In desfii.~urarea

activitatilor instructiv-educative, in invatamantul pre~colar.

2. a) Enumerati 3 metode adecvate in contextul dat, in lnvatamantul pre~co l ar.


b) Descrieti una dintre rnetodele enumerate anterior, la alegere, avand in vedere urmatoarele repere:
- t definirea metodei alese;

- t precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice metodei definite;

- t mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii metodei alese;

- t identificarea a 3 dintre lirnitele asociate acesteia.

NOTE:

·-------··-··· ···-----------------

•••--••••«••-----··----------------··----------
•w-·-·---·-·--•.. ••-• ·- •-•·..·•• '""••••• ••-•-•·..•-•..

- - -·-····· - ·--·---·-------- -------------------------·-----------------·· --·------·

· - - - ----------·----------··--------·---- -

_.,.... -.......... ···-·---·-··..·-···-- ·-·······--··-·--·------··----- - · - - - · - - -

----· ·--- ·-- --- ·-·---------- ·-------------·---·---- • ···-- ·--· ·- ·-·-··-····---·---·-··· ······-·---·----- ·- - -

--- ------------------ · - - - - - - -·---------·--------··----------·····- ·----

-···---·-··-·-··- ·····-·-·····--··--·--··· ~----· ······-·--------------------

134l www.rs.ro
r::; TESTE REZOLVATE pentru reu!?ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

~e- Testul nr. 12


'rii SUBIECTUL I {30 de puncte)
A.LIMBA ROMANA -15 puncte

rea Se da textul:
Mamei trebuia sa-i smulgi vorbele cu cle~telc ca S-0 scoti din lumea ei interioara. Daca n-o sacaiam
cu !ntrebari, putea sa taca ore intregi, rara sa ia pa11e la discutii ~i , probabil, 1ara sale asculte. A trebuit
sa aflu de la altii ca, 1nainte de a se marita, cand Lisa era sat de granita in imperiul habsburgic, trecuse
:re: muntii, fire~te rara pa~aport, ~i mersese pe jos pana in Bucure~ti , ca sa se angajeze in lunile de iarna, la
familia unui doctor, pentru a strange ceva bani de zestre. Primavara se !ntorsese tot pe jos. Se dusese !n
Muscel, la Nuc~oara, iar, de-acolo, ocolind pichetele de graniceri, urmase poteci tainuite. [... ]
Poate duritatile unei existente care nu era deloc trandafirie decat pentru vilegiaturi~tii incantati sa
descopere un Ev Mediu prelungit nu foarte departe de ~oseaua nationala ce leaga Sibiul de Bra~ov, poate
grijile o racusera sa se inchida din ce in ce mai mult in sine. [... ] imaginea care-mi staruie in memorie e
a unei fiinte de o ermetica obi~nuinta a discretiei, ce transforma orice suferinta in taina.
(Octavian Paler, De$ertul pentru totdeauna)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fieeare dintre urmatoarele cerinte:


l . Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: a sacai, tainuite.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a substantivului doctor.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Poate duritii.tile unei existenfe
care nu era deloc trandafirie decat pentru vilegiaturi$tii incantafi sa descopere un Ev Mediu prelungit
nu foarte departe de $Oseaua nafionalii ce leaga Sibiul de Bra$ov, poate grijile Qfa,cusera sa se inchida
din ce fn ce mai mult fn sine.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut substantival genitival ~i un complement circumstantial de mod.
5. Explicati rolul cratimei in structura: care-mi (staruie in memorie ).
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, rara a le modifica forma:
carelc-are; mie/mi-e.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati, un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa demonstrati, ca o creatie , literara eminescianii


aparfine liricii romantice.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
- evidentierea a doua trasaturi specifice poeziei romantice;
- exemplificarea trasaturilor numite prin raportare la textul poetic eminescian selectat;
- precizarea a doua elemente de structura ale textului ales;
- evidentierea semnificatiilor textului poetic ales, prin raportare la figurile de stil prezente in conti-
nutul acestuia· •
'
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul poezici selectate.
WWw.rs.ro
v.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~co lar

Nota: Ordinea integrarii reperelor In cuprinsul cseul ui este la alegere.


Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (ciite 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - I punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - l punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i
lizibilitate - 1 punct; lncadrare In limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
~i sa dczvoltc subiectul propus.

SUBJECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrieti un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, cu titlul Jocurile .)i activitafile fiber alese. Pe parcurs,
aveti in vedere um1atoarele repere:
----+ expunerea sintagmei activitate fiber aleasa;
----+ legatura dintre titlu ~i activitatile tematice, legatura descoperita gandind la tipurile de activitate;
----+ necesitatea derularii lor cu material (didactic) concret intuitiv.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


PentTu redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i lizibilitate - 2 puncte;
1ncadrare in limita de spatiu indicata - I punct) .

in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum o pagina.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului de mima in des!a~ urarea activitatilor instructiv-educative in invatamantul


pre~colar, aviind in vedere urmatoarele repere:
----+ precizarea legaturii dintre domeniul dezvoltarea fimbajului, a comunicarii ~i a premise/or citirii
~i scrierii, subdomeniile lui ~i tipurile corespunzatoare de joc;
----+ evidentierea legaturii dintre nivelul de varsta ~i potentialul comunicational;
----+ exprimarea argumentata a unui punct de vedere despre rolul jocului de mima in des!a~urarea ac-
tivitatilor instructiv-educative, in invatamantul pre~colar.

2. a) Enumerati 3 metode adecvate in contextul dat, in invatarnantul pre~colar.


b) Descrieti una dintTe metodele enumerate anterior, la alegere, avand iri vedere urmatoarele repere:
----+ definirea metodei alese ~i precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice metodei definite;
----+ mentionarea a 3 dintTe avantajele utilizarii metodei alese ~i a 3 dintre limitele asociate acesteia .

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

:e-
Testul nr. 13
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte
nte
Se da textul:
Luni de zile n-am mai ~tiut nimic despre el. Ma intrebam uneori ce s-a Ia.cut - mi se pare ca te-am
intrebat ~i pe dumneata despre el - cred ca pe jumatate bucuroasa ca nu ma mai sacaie cu staruintele
~te) sale, pe jumatate oarecum nelini~titii ca s-ar putea sa fiu uitata de cineva pentru care ani de zile am fost
sensul vietii lui, devenita acum indiferenta ca un astru care s-a racit. Mi se parea ca asta ar fi pentru
urs, mine insami 0 dovada ca intr-adevar poate inceta cineva sii ma iubeascii ~i ca deci ar putea veni 0 zi
cand pentru *** a~ fi o femeie ca oricare alta, pe care o la~i pe strada sa treaca rara s-o opre~ti, adica
fiira sa socoti intalnirea cu ea un mic eveniment.
1te; Intr-o seara, la Teatrul National, venisem inadins s-o vad pe Lucile jucand ~i-mi era ciuda pe d-ta ca
ai refuzat sa vii s-o asculti, pretextand ca te indispun actritele care debuteaza in piesele in versuri. [.. ].
Alaturi de mine, cateva fotolii mai la dreapta, era D., intovara~it de o fata draguta, daca vrei, dar amandoi
deplasati parca la fotoliul de orchestra, ca doi eroi din teatru care trebuie sa ia din sala parte la actiune.
~ide Nu parea deloc surprins cand m-a vazut, ~ i asta m-a enervat putin, pe urma am observat ca vorbea cu
lcte; insistenta ~i cu o falsa caldura cu prietena lui. Dupa un timp, ca ~i cand s-ar fi topit in mine o pojghita
sufleteasca, m-am simtit u~or induio~ata ~i m-am hotarat sa fac un foarte ciudat soi de serviciu amicului
meu. L-am chemat - ~i a incremenit cand a vazut semnul mic pe care i 1-am Ia.cut - iar pentru ca a trebuit
sa a~tept putin pana sa ma poata asculta, caci dupa privire simteam ca ii vajaie urechile, 1-am certat, cu
intentie, tare, ca sa auda fata care ii intovara~ea ca m-a uitat cu desavar~ire ~i ca nu a venit sa ma vada.
(Camil Petrescu, Patul lui Procust)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


antul 1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: staruinfii, s-a riicit.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a iubi.
-::itirii 3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: lntr-o searii, la Teatrul Nafional,
venisem inadins s-o viid pe Lucile jucii.nd .fji-mi era ciuda pe d-ta cii ai refuzat sa vii s-o asculfi, pretex-
tand cii te indispun actrifele care debuteazii fn piesele fn versuri.
~a ac- 4. Rescrieti, din textul dat, un atribut pronominal genitival ~ i un complement circumstantial de loc.
5. Explicati rolul cratimei in structura: s-ar(Ji topit) ;
6. Construiti cate un enunt in care sa folo siti corect urmatoarele omofone, rara a le modifica forma:
deloclde loc, sar/s-ar.
epere:
B. LITERATURA ROMANA -15 puncte
steia.
Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa demonstrati ca o creafie literarii eminescianii ·
aparfine liricii romantice. •
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:

NW.rs.ro ,WWw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

- evidentierea a doua trasaturi specificc pocziei romantice;


- exemplificarea trasaturilor numite prin raportare la textul poetic eminescian selectat;
- precizarea a doua elemente de structura ale textului ales;
- evidentierea semnificatiilor textului poetic ales, prin raportare la figurile de stil prezente in conti-
nut:ul acest:uia;
- exprimarea argumentata. a unui punct de vedere cu privire la mesajul poezici selectate.

Nota: Ordinea integrarii rcperelor 1n cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte penh·u fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului Veti prirni 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza $i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a9ezare In pagina $i
lizibilitate - 1 punct; incadrare In limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum 300 de cuvinte
~i sii dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redactati un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, sub titlul Jocurile $i activitiifile desfa.~urate
fn afara gradinifei. Aveti in vedere unnatoarele repere:
- t definitia sintagmei educafie nonformala;

- t enumerarea catorva exemple in acest sens;

- t cadrul metodologic imperios de respectat;

- t conditiile necesare pentru buna lor desfa9urare;

- t influentele lor asupra dezvoltarii plenare a pre9colarului.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza $i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a9ezare in pagina $i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum o pagina.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului de rationament in desfa9urarea activitatilor instructiv-educative in inva-


tamantul pre9colar, avand in vedere urmatoarele repere:
- t precizarea legaturii dintre domeniul dezvoltarea cognitiva $i cunoa$terea lumii, subdomeniile lui

$i tipurile corespunzatoare de joc;


- t evidentierea legaturii dintre nivclul de varsta $i potentialul cognitiv;

www.rs.ro
r: TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

- exprimarea argurnentata a unui punct de vedere despre roluljocului de rationament in desra9urarea


activitatilor instructiv-educative, in invaiamantul pre9colar.
2. a) Enumerati 3 metode adecvate in contextul dat, in invatamantul pre9colar.
b) Descrieti una dintre metodele enumerate anterior, la alegere, avand 1n vedere urmatoarele repere:
- definirea metodei alese 9i precizarea a 3 dinh·e caracteristicile specifice metodei definite;
- mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii metodei alese 9i a 3 dintre limitele asociate acesteia.

re-

nte

NOTE:
-------·--·-------------------------------·-··--------------·--····-·----------·-----··--·--··- --------------·-·-----··- ----

·ate

--- -----------------------
---------------------------------

:i de --·-----·-------------- --·-·----~---------· ---------- ----


tcte; ·-- -------·------------·---------

---- ----------·---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · -

----------
nva-
-----·
le lui ------· ----------------------·-- · - - - - - - - - - - - - - - · - - - - --- --

-------------- -------------

Www.rs.ro
v.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul prei;;colar

Testul nr. 14
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
De o saptamana ... De o saptamana nu mai am lini ~te, fir-ar sa fie! De cand a sunat Alice.. . Alice -
frumos nume, nu?' Eu i 1-am ales. Normal, ca e fiica-mea. Adica vreau sa spun ca barbata-miu voiasa-i
spuna altfel. Cristina, parca. Sau poate Maria, nu mai tin minte exact. Oricum nume de-astea care sunt
cu sutele. Cel putin la noi in ora~ . Nume de coafeza sau de contabila. Nu, draga, o sa-i spunem Alice,
nume de printesa, am tinut eu morti~ . Aveam eu a~a o chestie in cap, ca la un nume frumos nu poti sa ai
decat o viata pe masura. N-a ajuns printesa, ci inginera. Asta fiindca eu am tinut sa fie inginera. Cu gan-
dul ca se va angaja la fabrica in care eu lucram pe vremea aia ~i ca toata lumea va vorbi pe la colturi:
,,0 ~ti ti pe Emilia Apostoae? Ei bine, inginera Alice e ,,fiica ei". Dar, pana sa se angajeze Alice, comu-
nismul a cazut ~i fabrica unde lucram eu s-a dus de rapa. Ditamai fabrica in cativa ani a ajuns ni~ te mine
printre care cresc buruienile ~i se op lo~esc cainii vagabonzi. Au fast furate pana ~ i ferestrele, au fost
smulse pana ~i prizele. Cand se intampla sa tree pe Ianga ea, intorc capul.
Ma frige sufletul, pe cuvant. Am senzatia ca acolo, in sectie, scheletele noastre au ramas in pozitie
de lucru, gata in orice moment sa inceapa treaba. Ca e doar o pana de curent. $tiu ca-i o prostie cat mine
de mare, ca vremurile nu se mai intorc, dar asta simt. Acum se vorbe~te ca aia de la Coca-Cola au cum-
parat totul ~i ca var deschide o statie de imbuteliere.
(Dan Lungu, Sfnt o babii comunistii)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre unnatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: morfi$, s-a dus de rfpii.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a substantivului lini.~te.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Am senzafia ca acolo. fn secfie,
scheletele noastre au ramas fn pozifie de lucru, gata fn orice moment sii inceapa treaba.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival pronominal ~i un subiect exprimat prin pronume.
5. Explicati rolul cratimei in sh·uctura: cii-i o prostie.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect unnatoarele omofone: panii (de curent)lpanii,
mare (suhst.)lmare (adj.)

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa demonstrati ca o creafie literara argheziana


aparfine modernismului.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
- evidentierea a doua trasaturi specifice poeziei modemiste;
- exemplificarea trasaturilor numite prin raportare la textul poetic arghezian selectat; •
- precizarea a doua elemente de structura ale textului ales;

www.rs.ro
l!l l TESTE REZOLVATE pentru rew;;1ta la examenul de titularizare In lnvatamantul pre9colar

_ evidentierea semnificatiilor textului poetic ales, prin raportare la figurile de stil prczente in conti-
nutul acestuia;
_ exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la rnesajul poeziei selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru confinutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza 9i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a9ezare in pagina 9i
lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
a-i
mt in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
:;e, si sii dezvolte subiectul propus.
'
. a1
in-
m: SUBIECTUL al II-lea {30 de puncte)
lU-
me Alcatuiti un eseu structurat, de circa doua pagini, in care sa prezentati centrele de interes dintr-o
ost sala de grupa. In cursul elaborarii, aveti in vedere urmatoarele aspecte:
__, definitia 9i scopul unui centru de interes;
__, enumerarea lor;
.
itie
__, rolurile educatorului in sala de grupa.
me
im-
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
~ta)
Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a9ezare in pagina 9i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
IQ,
in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum o pagina.
~fie,

SUBIECTUL al Ill-lea {30 de puncte)

rma, 1. Justificati rolul didacticil jocului in invatamantul pre9colar, avand in vedere urmatoarele repere:
---+ precizarea legaturii dintre teoria principiilor ~i metodologia aplicatii;
---+ evidentierea legaturii dintre didactica generalii 9i didactica specialitiitiilmetodica;
---+ argumentarea unui punct de vedere despre importanta cunoa9terii didacticii pentru buna desra9u-
rare a procesului instructiv-educativ, in invatamantul pre9colar.
iana
2. a) Enumerati trei etape in proiectarea procesului instructiv-educativ, in invatamantul pre~colar.
b) Descrie~ una dintre etapele enumerate anterior, la alegere, avand in vedere urmatoarele repere:
---+ precizarea specificitatii etapei alese, indicand 3 dintre caracteristicile sale;

~ mentionarea a 3 dintre avantajele etapei bine pregatite 9i a 3 dintre limitele aparute prin neres-
pectarea acesteia.
WWw.rs. ro
~ .rs. ro
1. TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de litularizare In lnvatamantul pre~colar

Testul nr. 15
SUBIECTULI {30 de puncte}
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
Miguel se gandi ca subtilul plan al lui Don Athanasios era 1ara sens pentru ca nu indraznise sa cu-
prinda ~i baietii de 12-13 ani, din care la momentul oportun se vor na~te alti conducatori, daca aceasta
le va fi calea aleasa. Teroarea va speria multa lume, dar va trece de-abia observata peste cartierul Vieja
unde viata este aspra ~i numai aparent indiferenta. Din adancimile ei ea scoate la iveala tipuri ve~nice
~ i de neinfrant, calite in micile lupte de pe sh·ada, in incaierarile aparent inofensive ale bandelor de copii,
organizatii embrionare unde se invata spontan disciplina ~ i ascultarea, supunerea la vointa celui putemic
~i celui mai curajos, a baiatului capabil sa-~i pastreze sangele rece, legea solidaritatii.
Se uita in jur ~i nu observa nicio schimbare pe fetele batranilor, care continuati sa stea, cu ochii pier-
duti in gol, in fata colibelor darapanate, ca ~i cum n-ar fi vazut nimic.
I se parura din nou ca tot atatea statui care vegheaza prin nemi~carea lor buna desra~urare a treburilor
acestei lumi mici ~i eterne, regulile ascunse ale tariei.
Deodata, ca ~i cum ar fi fast prins de o presimtire, se gandi la soarta micilor prizonieri, prin~i in in-
caierare ~i fascinat 0 coti pe stradela unde fusesera du~i de catre invingatori.
(Alexandro Ivasiuc, Racul)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dinh·e urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: subtilul, oportun.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a adjectivului curajos.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Se uita in jur $i nu observa nicio
schimbare pe fe/ele batrdnilor, care continuau sa stea, cu ochii pierdufi fn gal, fn fa/a colibelor darli-
panate. ca $i cum n-arfl vazut nimic.
4. Rescrieti, din textul dat, un nume predicativ ~1 un atribut substantival genitival.
5. Explicati rolul cratimei in structura: n-ar (fi vazut nimic).
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, rara a le modifica forma:
deodatiilde o data, va!v-a.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa. demonstrati ca o creafie literara arghezianii
aparfine modernismului.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
- evidentierea a doua trasaturi specifice poeziei modemiste;
- exemplificarea trasaturilor numite prin raportare la textul poetic arghezian selectat; •
- precizarea a doua elemente de structura ale textului ales;

www.rs.ro
. TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

_ eviden1ierea scmnificaiiilor texiului poetic ales) prin raportare la figurile de stil prezente in conti-
11
utul acestuia;
_ exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul poeziei selcctate.

Nota: Ordinea integrarii rcperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
CU-
lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
'.:lSta
Jn vederea acf)rdiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sli aibli minimum 300 de cuvinte
ieJa
11ce si sa dezvolte subiectul propus.
'
>pn)
m1c . .s_UBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

ner- Scrieti un eseu argumentativ, de eel mult doua pagini, despre rutine. in elaborarea eseului, aveti in
vedere urmatoarele aspecte:
rilor --* definirea conceptului de rutina;
- t cadrul metodologic in care este prevazut;

ll in- --* interdependenta dintre rutine ~i celelalte activitati desra~urate zilnic In gradinita;
--* impactul lor asupra pre~co larului, viitor ~colar.
zcul)
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncie; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografi.e, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
nicio
llirli- in vederea acordlirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aibli minimum o pagina.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


)rma:
1. Indicati elementele de natura psihologica apartinand jocului, avand in vedere mmatoarele repere:
~ precizarea legaturii dintre psihologie ~i ~tiintele educatiei, in contextul dat;
~ evidentierea legaturii dintre varsta psihologica ~i cea biologica a pre~colarului;
~ argumentarea punctului de vedere despre importanta cunoa~terii elementelor psihologice ale jo-
·ziana cului pentru dezvoltarea plenara a pre~colarului.

2. a) Enumerati trei elemente psihologice in acord cu cerinta anterioara.


b) Descrieti unul dintre aceste elemente, la alegere, avand in vedere unnatoarele repere:
~ tratarea Jui in conformitate cu normele de psihologie;
~ precizarea a 3 dintre caracteristicile lui in cadrul unui joc dat cu titlu de exemplu;
~ mentionarea a 3 dintre beneficiile aduse unei metode de ansamblul elementelor psihologice.
Www.rs.ro
.w.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~i ta la examenul de tilularizare In 1nvatamantul prqcolar

Testul nr. 16
SUBIECTULI {30 de puncte}
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
Cum stam in ziua aceea acasa plictisit de un tanar vizitator ~i cum nu puteam sa-1 concediez pe o zi
noroasa, cu o ninsoare uda ce colora ora~ul intT-un negru ~i alb murdaril, ma gandeam, 1ara n-1asculta,
~ i nu ~tiam CU!TI saJ rog Sa prepare doua ceaiuri intT-Un ibric pe fereastra.[ ...J
Reu~ii peste catva timp sa-1 rog sa prepare ceaiul, eu fiind ocupat cu terminarea unui manuscris in-
trerupt, pentru a-1 prezenta unei reviste. Convalescent, de catva tirnp, uitam tanarul care vorbea ~i , fo
fierberea ceaiului, priveam pe fereastTa, cu condeiul oprit, aceasta zi uda ~i plangatoare la nes:far~it. 0
tanara fata aparu la geam, careia taniirul se griibi sii-i deschida u~a , foarte emotional, rugand-o sa intre,
pentru a nu stain ploaie mai mult.[ ...]
Aplecat pe manuscris in aceea~i preocupare de a scrie, auzeam intimitatile lor. Luaram cate~itrei cea-
iul, intr-un roi de minciuni de care zambeam, a~teptand cu inserarea care cadea sa pot riimane singur,
pentru a termina acest manuscris, care incepea sa ma oboseasca. Au plecat pe noapte. Ea timida ~i ne-
hotarata; el incantat ca de o afacere minunata. Dar, dupa plecarea lor, orice concentrare de cugetare imi
disparu, ascultand ploaia-ninsoare de afara, ~i viata imi aparu din nou atilt de u~urateca; in zadar mai
cautam singuratatea pentru a 0 descrie prin prisma celor invin~i ...
(George Bacovia, Moina)
Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre unnatoarele cerinte:
1. Mentionati cate un sinonim potTivit pentTu sensul din text al cuvintelor: plictisit, a concedia.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a opri.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Luariim ciitesitrei ceaiul,
fntr-un roi de minciuni de care zG.mbeam, asteptiind cu fnserarea care ciidea sa pot ramane singur, pen-
tru a termina acest manuscris, care fncepea sa ma oboseasca.
4. Rescrieti, din textul dat, un atTibut adjectival ~i un complement indirect.
5. Explicati rolul cratimei in structura: fntr-un (roi de minciuni).
6. ConstTuiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele ornofone, rara a le modifica forma:
mailm-ai, va/v-a.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa precizati particularitafile de construcfie $i de vi-


ziune a unui text poetic de Vasile Alecsandri.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
- evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar;
- prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic studiat, prin comentarea a doua imagini
sau idei poetice;
- precizarea a doua elemente de structura ale textului ales; •
- evidentierea semnificatiilor textului poetic ales, prin raportare la figurile de stil prezente in conti-
nutul acestuia;
www.rs.ro
C: TESTE REZOLVATE pentru rew;;ita la examenul de titulanzare In lnvatamantul prei>colar

- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj;


- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul poeziei selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
] punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - I punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
l Zl lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
lta,
in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii. minimum 300 de cuvinte
in-
si sa dezvolte suhiectul propus.
'
, in
.0 SUBIECTUL al JI-lea (30 de puncte)
tre,
Concepeti un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, cu titlul Planul de invafamant $i domeniile experien-
;ea- fiale. Pe parcurs, aveti in vedere urmatoarele repere:
~ur, --> congruenta dintre planul de invatamant ~i programul anual de studiu;
ne- --> temele anuale, predarea lor integrata ~i legatura cu domeniile experientiale;
imi --> reflectarea planului de invatamant pre~colar in planul-cadru din invatamantul primar;
ma1 --> importanta achizitiilor din bagajul pre~colarului.

;na) Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata- 1 punct).

ziul, in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii. aiba minimum o paginii.
1en-
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Dovedi!i rolul didacticii jocurilor in noul curriculum pentru invatamantul pre~colar, avand in ve-
ma:
dere urmatoarele repere:
---+ precizarea legaturii dintre didactica jocurilor, teoria curriculumului, in general, ~i curriculumul
pentru educatia timpurie, in particular;
---+ explicarea modului in care acestea influenteaza demersul didactic;
e Vl- ---+ argumentarea unui punct de vedere despre importanta formarii continue a educatorului pentru a
putea realiza cu succes proiecte didactice.

erar; 2. a) Enumerati trei maniere prin care se pot corobora domeniile invocate in context.
:tgm1 b) Descrieti una dintre aceste maniere, la alegere, avand in vedere unnatoarele repere:
---+ prezentarea naturii sale;
---+ enumerarea a 3 dintre atributele de marca, avand inraurire benefica asupra procesului de inva.fa-

onti- mant pre~co lar;


~ demonstrarea utilitatii sale intr-o activitate instructiv-educativa in invatamantul pre~colar.
Www.rs.ro
us.ro
' TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 17
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte

Se da textul:
In portul Kavalei, de pe coastele Archipelagului - pana nu se pomenea de vase cu abur - 1ntr-o di-
mineata se pregat~a o corabie mare, incarcata cu marfuri ~ i cu multi calatori, sa porneasca spre coastele
de rasarit, la Iafa, in Asia Mica.
Intre calatorii aceia, se aila ~i unul lusuf, un negustora~, mergand la Ierusalim dupa daraveri.[ ... ]
Iusuf sta lini~tit ~i tragea ciubuc, cu gandul pe de o parte la drumul lung ce-1avea de fa.cut, pe de alta la
casa pe care ~i-o parasea de nevoie... Cand erau toate aproape gata, ~i capitanul se suia la locul sau, sa dea
semn de plecare, s-aude de pe mal, pan zgomotul ~i forfoteala mul!imii de lume - unii cu treaba, altii numai
a~a gura-casca, precum e-n orce port la sosirea ~i plecarea unui vas mare - s-aude un glas strigand:
- Iusufl Iusufl unde-i Iusuf?
~i pana. sa se ridice Iusuf, sa vaza daca pe el 11 cheama, ~ i cine, iacata trece peste punte in corabie,
garaind de alergatura., cu un sac in spinare, Aron, un ovrei negustor, vecin cunoscut al lui.
(I.L. Caragiale, Pastrama Trufanda)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: se pomenea, daraveri.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apai1in familiei lexicale a verbului a incarca.
3. Precizati valoarea rilorfologica a cuvintelor subliniate in enunµil: !usu/sta linistit $i tragea ciubuc,
cu gandul pe de o parte la drumul lung ce-l avea defacut, pe de alta la casa pe care $i-Qparasea de ne-
voie...
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut substantival apozitional ~i un complement circumstantial de loc.
5. Explicati rolul cratimei in structura: e-n (orce).
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, tara a le modifica forma:
cel/ce-1, deafde-a.
' ~ ~
B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa precizati particularitafile de construcfie $i de vi-


ziune a unui text poetic de Vasile Alecsandri.
In elaborarea eseufui, veti avea in vedere um1atoarele repere:
- evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar;
- prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic studiat, prin comentarea a doua imagini
1
sau idei poetice;
- precizarea a doua elemente de structura ale textului ales;
- evidentierea semnificatiilor textului poetic ales, prin raportare la figurile de stil prezente in conti-
nutul acestuia;
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul poeziei selectate.
www.rs.ro
II TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor ill scris - 1 punct; uti1izarea limbii hterare -
1 punct; abilitati de analiza $i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctua1ie, a$ezare in pagina $i
Iizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctt~jului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum 300 de cuvinte
si sa dezvolte subiectul propus.
di- J

tele
£UBIECTUL,al II-lea (30 de puncte)

a la Elaborati un eseu argumentativ, de eel mult doua pagini, despre noile educatii. in cursul scrierii,
dea aveti in vedere urmatoarele repere:
mai - t intelesul conceptului de 110ile educafii;

- t exemplificarea in acest sens;

- t temeiul legal care permite desla.$urarea lor;

hie, - t categoriile/tipurile de activitate in care se pot cuprinde noile educatii;

- t rolul lor in procesul de instruire a pre$colarului.

ida)
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in $Cris - 3 puncte; abilitati de
·z. analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a$ezare in pagina $i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
buc,
! ne- in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aihii minimum o paginii.

loc.
SUBIECTUL al 111-lea (30 de puncte)
rma:
1. Explicati rolul jocului in sfera celor opt competente-cheie, avand in vedere urmatoarele repere:
--+ precizarea legaturii dintre joc, in general, $i cele opt competente-cheie enumerate in noul curri-
culum pentru educatia timpurie;
--+ evidentierea legaturii dintre competentele-cheie $i competentele specifice formate, cu precadere,

[e vi- pnn Joc;


--+ argumentarea unui punct de vedere despre rolul de animator al educatorului, corelat cu enuntul in
cauza.
terar;
agmi 2. a) Enumerati trei sugestii metodologice in contextul dat, in invatamantul pre$colar.
b) La alegere, descrieti una dintre sugestiile metodologice date mai sus, avand in vedere urmatoarele
repere:
:onti- --+ incadrarea sa intr-un domeniu de continut;

--+ exemplificarea modului in care se poate pune in practica;
--+ mentionarea a 3 dintre avantajele aplicarii sale, cu impact pe termen mediu ~i lung.

.... rs.ro Www.rs.ro


TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in lnvatamantul pre~colar

Testul nr. 18
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LJMBA ROMANA -15 puncte

Seda textul :
Cand sa iasa Nicolae Tabara din casa, se poticni in prag ~i cat p-aci sa se pravale cu desagii de-a
umar, cum era. -
- Baga de seama, barbate, ii zise nevasta-sa cu glasul ragu~it de spaima, baga de seama sa nu pate~ti
ceva, ca asta nu inseamna bine!
- Ia taci mulcom, mai drace, nu-mi tot co bi a rau, mormai taranul necajit, bojdicaind pana in mijlocul
ograzii. Da ce sa patesc? urma apoi mai raspicat. Numai voi s-aveti grija sa nu-mi ticluiti vreo pozna
pana ce ne intoarcem noi ... Sa fii cu ochii in patru la pologul cela din livada, sa nu-1 la ~i sa vi-1 manance
to ti cainii !. .. [... ]
Pe unna i~i indesa palaria in cap, tu~i de doua ori, scuipa ascutit ~i se intoarse spre feciorul sau, care
a~tepta somnoros deoparte:
- Hai, baiete, sa pornim, sa nu intarziem!. .. [... ]
Ie~ise repede din ograda ~i o apucase cu pa~i voinice~ti pe ulita ce se intindea ca un brau albinet
printre casele pitite in noaptea de pacura. In urma lui, feciorul tandalea, ca un manz trudit, ciulind ure-
chile ~i uitandu-se, cand in dreapta, cand in stanga, parca i-ar fi fost frica sa nu se napusteasca cineva
asupra lor.
In coltul ulicioarei ce ducea la gara, felinarul funinginit impra~tia o lumina galbuie, mucezita. Urmele
pervazurilor se tolaneau ra~chirate ca degetele unei maini uria~ e ~i se pierdeau indata in bezna.
(Liviu Rebreanu, Pro$tii)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: mu/com, a ticlui.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a mormiii.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: fe$ise repede din ograda $i o
apucase cu pa.~i voinice$ti pe ulifa ce se fntindea ca un brau albinet printre casele pitite fn noaptea de
v v
pacura.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival ~i un complement circumstantial de mod.
5. Explicati rolul cratimei in structura: sa vi-l manance.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, Ia.ra a le modifica forma:
iar/i-ar, devreme/de vreme.

B. LITERATURA ROMANA -15 pzmcte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa precizati particularitafile de construcfie $i de vi-


ziune u unui text poetic de Nichita Stanescu. •
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
- eviden~erea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar;
148l www.rs.ro
l TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul p re~colar

_ prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic studiat, prin comentarea a doua imagini
sau jdei poetice;
_ precizarea a doua elemente de structura ale textului ales;
_ evidentierea semnificatiilor textului poetic ales, prin raportare la figurile de stil prezente in conti-
nutul acestuia;
_ exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul poeziei selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsui eseului este la alegere.


le-a Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
.
:es ti 1 punct; abilitati 'Cle analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i
lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
)CUl
in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
1zna
lllCe
sa
si dezvolte subiectul propus.
'

~are SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Realizati un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, despre activitatea optionaia. In cursul
1inet elaborarii eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
ure- - t cadrul legal, respectiv oferta de programe optionale ~i institutiile de resort ce le avizeaza;

ieva - t felul in care activitatea optionala completeaza temele anuale de studiu;

- t justificarea includerii acesteia in programul de studiu al pre~colarului.

nele
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
'$tii) Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum o pagina.
$i 0
~a de SUBIECTUL al Ill-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului in depistarea tulburarilor specifice de invatare la pre~colar, aviind in


vedere reperele:
rma: -+ precizarea legaturii dintre spectrul tulburarilor de invatare ~i educatia timpurie;
-+ evidentierea legaturii dintre metoda observatiei ~i tulburarile de invatare;
-+ exprimarea argumentata a unui punct de vedere despre rolul jocului in contextul amintit.

2. a) Enumerati 3 posibile tulburari de invatare ce pot afecta pre~colarul.


le vi- b) Descrieti una dintre tulburari, la alegere, aviind in vedere urmatoarele repere:
-+ definirea tulburarii de invatare; •
-+ precizarea a 3 dintre efectele sale negative;

terar; -+ mentionarea a 3 dintre exemplele de buna practica prin care se poate combate/preveni.
Www.rs.ro
v.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu!?ita la examenul de titularizare in invatamantul pre!?colar

Testul nr. 19
SUBTECTUL I {30 de punctel
A. LIMBA ROAL41\TA - 15 puncte

Se da textul:
Era pe la arniaza cand am puposit pe drumul Marcule$1ilor. Calul, lasat in voie, mergea 1mpleticindu-se
in dreapta ~i -n stanga, pascand iarba dar, prea insetat, cazu lat ~i nu mai mi~ca. incercaram sa-1 punem
pe picioare, sa-1'ducem la un put a carui cumpana se zarea departe la marginea drumului, dar n-a fost
chip ~ i a trebuit sa. ne ducem s-aducem apa ~i sa-1adapam acolo. Apoi am infulecat ~i noi, ca de obicei,
la umbra carutei: 0 mamaliga zdravana ~i ve~nica saramura de pe$1e cu ni~te afurisiti de ardei iuti.
Tata, mancand, era intruna cu ochii in zare, cu nadejdea sa vada ivindu-se vreo caruta de taran. Chiar
se ivi, catre sfar~itu l mesei, o trasura frumoasa In trapul mare, ridicand un nor de praf. Butucii rotilor
sunau ca ni~te clopotei.
Doi telegari voinici, cu hamuri scumpe, o trageau zburdand in ham.
Era un tigan pricopsit, unul dintre acei rotari-fierari care au pamanturi frumoase ~ i manoase muncite
de cojani ca de-aide noi.
Ho, ho, ho-o, striga el oprind cu aere de geamba~ fanfaron, zgaind cu ni~te ochi care voiau s-arate
fioro~i ~i ranjind cu toti dintii albi ca laptele.
(Panait !strati, Ciulinii Baraganului)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre um1atoarcle cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potr·ivit pentru sensul din text al cuvintelor: a poposi, zdravana.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a manca.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Chiar se ivi, catre /)fiir$itul mesei,
o trasura frumoasa fn trapul mare, ridiclind un nor de praf Butucii rofilor sunau ca ni$fe clopofei.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival ~i un complement circumstantial de mod.
5. Explicati rolul cratimei in structura: sa-l punem.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect unnatoarele omofone, tara a le modifica forma:
nor/n-or, sau/s-au.

B. LITERATURA ROMANA -15 p1mcte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa precizati particularitafile de .construcfie .)i de vi-
ziune a unui text poetic de Nichita Stanescu.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere unnatoarele repere:
- evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului studiat intr-un curent cultural/literar;
- prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic studiat, prin comentarea a doua imagini
sau idei poetice;
- precizarea a doua elemente de structura ale textului ales;
- cvidentierea semnificatiilor textului poetic ales, prin raportare la figurile de stil prezente in ctmti'
nutul acestuia;
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul poeziei selectate.
l50l www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul p re~colar

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


pentru continutul eseului veti primi 1~ puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
1 lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

Jn vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aibii minimum 300 de cuvinte
si
,
sii dezvolte subiectul propus.
e
n
;t s_UBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1,
In maximum doua pagini, alcatuiti un eseu structurat, in care sa prezentati activitatea de consiliere
n educationala a parintilor. In cursul elaborarii, aveti in vedere aceste aspecte:
)f --t rolul acestei activitati in parteneriatul gradinita-familie;
--t fundamentul legal (ROFUIP, contractul educational);

--t institutiile de resort ~i cele adiacente implicate in acest parteneriat;

te --t actorii ce pot facilita mersul lucrurilor in tandemul educator-parinte;

--t factorii ce influenteaza pozitiv colaborarea dintre parinti ~i educator;

.te --t utilitatea unor clauze speciale care pot preveni eventualele conflicte.

ti) Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

ei, in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum o pagina.

SUBIECTUL al ID-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului in predarea diferentiata, in invafamantul pre~colar, avand in vedere


urmatoarele repere:
--+ precizarea legaturii dintre principiul individualizarii actului educational, tratarea lui diferentiata
~i joc, privit generic;

vi- --+ evidentierea legaturii dintre legea educatiei, didactica specialitatii ~i psihopedagogia speciala;
--+ exprimarea argumentata a unui punct de vedere despre roluljocului in evolutia copilului pre~colar
avand nevoi Speciale.
rar;
~m1
2. a) Enumerati 3 metode ce favorizeaza predarea diferenfiata, in invatamantul pre~colar.
b) Descrieti una dintre metodele enumerate anterior, la alegere, avand in vedere urmatoarele repere:
--+ defmirea metodei alese;
--+ precizarea a 3 dintre caracteristicile metodei definite, in raport cu teoriile instruirii ~i cu cele ale
nti-
invatarii;
--+ mentionarea a 3 dintre avantaj ele utilizarii metodei alese ~i a 3 dintre limitele asociate acesteia.

rs.ro Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 20
SUBIECTULI (30 de puncte}
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
Fara tine mi-e frig/N-am inteles niciodata/Cum simte aerul/Ca ai plecat./Universul se strange/Ca o
minge plesnita/$ i--~i lasa pe mine zdren}ele reci./Cainele negru/Cu burta intinsa duios pe zapada/Se
scoala ~i se indeparteaza/Privindu-ma in ochi,/Refu zand sa-~i spuna numele./Incepe sa fulguie./Ma us-
tura pielea/Pe locul de unde te-ai rupt.!$i mi-e frig,/Cand simt cum cade moale,/Odata cu
zapada,/Aceasta rugaciune catre nimeni.
(Ana Blandiana, Fiirii tine)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: a fulgui, moale.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a ustura.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor su bliniate in enuntul: lncepe sii fulguie./ Ma usturii
pielea/Pe locul de unde te-ai rupt.1$i mi-e fri~...
4. Rescrieti, din textul dat, un subiect ~i un complement direct.
5. Explicati rolul cratimei in structura privindu-mii.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, rara a le modifica forma:
tie/ti-e, odatli/o data.
' '

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte in care sa prezentati particularitii/ile unui text dramatic stu-
diat, prin referire la o comedie.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
- precizarea a doua trasaturi ale comediei, ca specie a genului dramatic;
- exemplificarea a patru elemente de ordin structural ale operei alese (de exemplu: actiune, conflict,
constructia subiectului, act, scena, tablou, indicatii scenice etc.);
- prezentarea unui personaj principal din comedia selectata (de exemplu: trasaturi, modalitati de ca-
racterizare, relatia cu celelalte personaje etc.);
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al unui personaj;
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul comediei selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor 1n scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spa}iu indicata - 1 punct).

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru rew,;ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Jn vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum 300 de cuvinte
si sii. dezvolte suhiectul propus.
'

SUBIECTUL a1 II-lea (30 de puncte)

Concepeti un eseu argumentativ, de una-doua pagini, intitulat Competenfele-cheie .}i educafia tim-
purie.
.o Pe parcurs, aveti in vedere urmatoarele repere:
- t definirea notiunii de competenta-cheie;
Se
- t conditiile necesare pentru formarea competentelor elementare;
IS-
- t oglindirea lor in competentele secolului :XXI;
CU
- t impactul lor pe termen lung.

1e)
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimu11i o paginii.

na: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati ratiunea binomului joc formativ-obiectivele didacticii jocurilor in invatamantul ' pre-
~colar, avand in vedere urmatoarele repere:
-+ precizarea legaturii dintre procesul instructiv-educativ in invatamantul pre~colar ~i didactica jo-

r;;tu- curilor;
-+ evidentierea legaturii dintre obiectivele didacticii jocurilor ~i potentialul copilului pre~colar;
-+ argumentarea opiniei despre importanta acestui binom pe traseul educational, parcurs in pre~co-
laritate.
lict,
2. a) Enumerati 3 obiective ale didacticii jocului, specifice activitatilor derulate in invatamantul
: ca- prescolar.
'
b) Descrieti unul dintre aceste obiective, la alegere, avand in vedere mmatoarele repere:
~ definirea naturii lui in corelatie cu metodologia aplicabila in invatamantul pre~colar;
~ precizarea gradului sau de aplicabilitate intr-o metoda didactica, liber aleasa;
~ mentionarea a 3 atuuri ale cunoa~terii didacticii jocurilor in procesul formativ al pre~cola:rului,
proces de lunga durata.

Wvvw.rs.ro
1.rs.r0
C TESTE REZOLVATE pentru rew;;ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre§colar

Testul nr. 21
SUBJECTULJ (30 de puncte}
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
Despartirile sunt oribile, ma mir cum avem taria sa le traim. Pentru totdeauna ! Cao moarte. Mai im-
presionant decat 0 moarte, caci, dupa 0 despartire, celalalt traie~te undeva, mananca ~ i doarme, are ocu-
patii. Te poti intalni, oricat de mare ar fi lumea aceasta, sau eel putin crezi ca te-ai putea intalni, iti faci
iluzia ca fata care merge in fata ta e iubita. Cu toate ca totdeauna te in~eli. Nu exista un noroc de felul
acesta, in acela~i ora~, strazile se maresc, se multiplica, casele se instraineaza, iar iubita se gase~te un-
deva, dar nu poti inchipui unde. Poate in cinematograful in care intri, tocmai la ora aceea, ~i cand se
face lumina, prive~ti cu aviditate pe toti spectatorii ~i regreti ca s-a racut 1ntuneric inainte de a-ti termina
examinarea. Se canta o reclama in semiobscuritatea salii, iar tu iti cauti iubita. Sau poate la teatrul la
care te duci o data la trei luni. Sau la un concert. $i asculti multe sunete, cu impresia ca ~i ea asculta
acela~i lucm. $i daca ascultam amandoi, in acela~i timp, la radio, acela~i post indepartat? ... Pentru tot-
deauna ... Erai atent ca iubita sa nu raceasca, sa n-o ploua, sa aiba acela~i bucurii. 0 raceai neaparat sa
citeasca o carte care ti-a placut, sa se imbrace dupa gustul tau (Dania, ti-am pretins o rochie de taffetas ...),
sa prefere o anumita expozitie de pictura. Totul zadamic. Atatea preocupari pe care le-ai avut odinioarii
~i acum rara sens. Par ridicole planurile tale vechi. $i mai ales, dacii planul tau pretindea un oarei;are
timp ~i ai fost intrerupt, acum te gase~ti nebun. Doreai. sa ~tii eel mai mic lucru din viata iubitei. Te
durea dacii descopereai ca iubita uitase sa-ti spuie ceva, inofensiv chiar, un spectacol, de exemplu. Sa-
tisfactia pe care a avut-o asistand la spectacol. Acum poate veni primavara, zadamic constati primele
flori, caci nu poti sa i le trimiti ei. Ti-aduci aminte, Dania: am venit cu violete multe la tine ~i raceam
mare gimnastica a mainilor ca sa nu-mi scape niciuna. Vara... atunci e~ti tu infidela...
(Anton Holban, Jocurile Daniei)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


l. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: taria, a se fn$ela.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a substantivului lumina.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Poate fn cinematograful fn care
intri, tocmai la ora aceea, $l cand se face luminii, prive9ti cu aviditate pe tofi sp ectatorii $l regrefi ca
s-a fa.cut fntuneric fnainte de a-ti termina examinarea.
4. Rescrieti, din textul dat, un subiect exprimat prin pronume ~i un atribut substantival prepozitio-
nal.
5. Explicati rolul cratimei in structura te-ai (putea intalni).
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi, corect urmiitoarele omofone, rara a le modifica forma:
careva/care va, undevalunde va.

www.rs.ro
~~------------- ........
r TES TE REZOL VATE pentru reu:;;ita la examenul de titulanzare In lnva· ta· m• t I
an u pre:;;colar

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu, de 300-400 de cuvinte, in care sa prezentati particularitaJile de constructie a unui


persona) dintr-o comedie selectata, din programa de concurs.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
- prezentarea a doua trasaturi ale cornediei, ca specie literara a genului dramatic;
- prezentarea a trei elemente de structura ale textului dramatic, semnificative pentm conshuctia per-
sonajului ales (de exernplu: act, scena, tablou, conflict dramatic, intriga, relatii spatio-temporale, dialog,
n- monolog, tipologji de personaje, tehnici de caracterizare a personajelor etc.);
u-
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la
LCl
conflictul/conflictele din textul dramatic selectat;
~ul
- evidentierea a doua trasaturi ale personajului ales, ilustrate prin doua acte/scene/tablouri semnifi-
.Il- cative;
se - exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul comediei selectate.
na
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
la
lta Pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
ot- dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
sa 1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
.. ), lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata- 1 punct) .
ara
are Jn vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum 300 de cuvinte
Te si
, sii dezvolte subiectul propus.
Sa-
_ele
am SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

iei) Realizati un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, despre traseul educational al pre~cola-
rului. In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
~ indicarea nivelurilor prin care trece succesiv pre~colarul;
~ accentuarea aspectelor ce privesc nivelurile corelate cu varsta pre~colara;
~ factorii determinanti aparuti de-a lungul traseului educational;
~ masuri susceptibile sa preintampine aparitia obstacolelor.
:are
i cii
Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
.tio- Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in lirnita de spatiu indicata - 1 punct).
ma:
Jn vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trehuie sii aiba minimum o paginii.

Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

SUBTECTUL al UT-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul raportului joc-ideal educational in desfa~urarea activitatilor in invatarnantul pre-


~colar, avand in vedere unnatoarele repere:
- t precizarea legaturii dintre didactica jocurilor ~ i legea educatiei nationale;

- t evidentierea legaturii dintrc aspectele enumerate anterior ~i mediul educational;

- t exprirnarea argumentata a unui punct de vedere despre rolul jocului in deschiderea drumului pre-

~co larului spre idealul educational.

2. a) Enumerati 3 exemple de bune practici in contextul dat, in invafamantul pre~colar.


b) Descrieti unul dintTe aceste exemple, la alegere, avand in vedere unnatoarele repere:
- t 1ncadrarea lui intr-un domeniu de continut;

- t enurnerarea a 3 sugestii metodologice de luat in seama;

-+ mentionarea a 3 dintre avantajele corelarii bunelor practici cu experientele de lnvatare.

NOTE:

----------- ------------~-----------

--------- -·--------

-·---------·-·---·--·-·-------·-----..·------------··--·-------------·----

' ---·····-·--·-----·--·-··--· ....-------·-·· ____. _____________ ·-··-·------·-··-----··· -·---·--···--·-----..---·- -·. -...-----··..----..···--·-·-·-····--·-----···-···-··-.:.J


r: r TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~co lar

Testul nr. 22
sVBIECTULI (30 de puncte)
---- ""' ...
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

Se da textul:
I.
fata din de~ert.
Dadu pinteni calului, care tragea dupa el un alt cal, incarcat cu burdufuri de apa ~i baloti de fan.
Cinci nopti la rand, acest roman in floarea varstei, trimisul regelui Irod, i~i alesese cate un loc de in-
noptat in mijlocul de~ertului, tumase apa din burdufuri intr-o caldare ~i le daduse cailor sa bea, dupa
care desfiicuse un balot de fan ~i-1 raspandise dinaintea lor pe o prelata de in. El insu~i mancase turta de
ovaz nedospita, branza veche ~i smochine. Apoi legase picioarele din fata ale cailor la doua palme
deasupra gleznelor, de parca le-ar fi pus obezi.
Daca s-ar fi speriat ~i-ar fi luat-o din loc in timpul noptii, bufniturile copitelor pe nisip 1-ar fi trezit.
Cand ~acalii se-apropiau prea mult, caii nechezau ~i trimisul se trezea, sarea in picioare ~i incepea
sa-~i scuture bratele ~i sa strige, pana se indepartau. Apoi se intindea la loc ~ i adormea. Cand se crapa
de ziua ~i zorii strapungeau bezna, el era deja calare in ~a, un cal tragandu-1 pe celalalt. in fiecare zi, in-
caleca pe calul pe care-I crutase in ajun. Soarele ii parjolea fata. Paliul ii flutura in urma, ca o flacara
manioasa care izbucnise chiar de pe umerii lui. Mijandu-~ i ochii, ca sa scruteze umbrele pe care le arun-
cau dunele, se indrepta chiar spre ele, spre rasarit.
(Petru Popescu, Fata din Nazaret)

paliu = tesatura de stofa, manta (cf. DEX)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate uri sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: trimisul, a raspandi.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a substantivuluifloare.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Apoi legase picioarele dinfa/a
gJg cailor la doua palme deasupra gleznelor, de parca le-ar fl pus obezi.
4. Rescrieti, din textul dat, un complement indirect in dativ ~i un atribut substantival prepozitional.
5. Explicati rolul cratimei in structura $i-ar (fi luat-o din lac).
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omografe, :fara a le modifica forma:
insH.~ilinsu~f, H,mbrele/umbr!f./e.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa prezentati evolu/ia rela/iei dintre doua personaje
din comedia 0 scrisoare pierduta de I.L.Caragiale.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere: "
- precizarea a doua trasaturi ale comediei, ca specie literara a genului dramatic;
ltvvvw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

- prczentarea a trei concepte operationale de construqie a discursului dramatic din comedia selectata,
semnificative pentru tipologia personajelor alese (de exemplu: aqiune, tcma, n10mentele subiectului,
incipit, final, repere spatiale, repere ternporale);
- evidentierea relatiei dintre cele doua personaje, prin raportare la conflictul/conflictele din cornedia data;
- prezentarea a doua secvente/episoade dramatice sernnificative pentru evolutia relatiei dintre cele
doua personaje;
- exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul cornediei selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor In cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru confinutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor i'n scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare 1n pagina ~i
lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum 300 de cuvinte
~i sii dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrieti un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, despre domeniile de dezvoltare a copilului.
Pe parcurs, veti avea in vedere unnatoarele aspecte:
---+ punctarea lor;
---+ racordul lor cu elemente de psihologia copilului, respectiv cu psihologia educatiei;
---+ lnraurirea lor cu principiul ce statueaza interesul superior al copilului;
---+ obligafia morala de a le aborda integral ~i riguros in favoarea copilului;
---+ utilitatea fi~ei de monitorizare a manifestarii copilului in planul fiecarui atare domeniu.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~ i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuafie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibli minimum o paginii.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului in triada asimilare-acomodare-adaptare, raportata la invatamantul pre-


~colar, avand in vedere unnatoarele repere:
---+ precizarea legaturii dintre joc ~i teoria piagetiana privind aceasta triada;
---+ evidentierea legaturii dintre metodologie ~i posibilitatile reale de punere a celor trei elementt! i'n

practica; '
~ www.rs.ro
r ~
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

exprimarea argumentata a unui punct de vedere despre rolul j ocului in (auto )dirij area invatarii, in
educatia timpurie.
2. a) Enumerati 3 exemple de bune practici pentru punerea triadei in practica.
b) Descrieti unul dintre exemplele date, la alegere, avand 1n vedere urmatoarele repere:
~ indicarea modului in care se reflecta acesta in stadialitatea dezvoltarii inteligentei copilului pre-
~colar;
~ mentionarea a 3 dintre avantajele urmarii exemplului ales in scopul formarii de atitudini dezirabile.

NOTE:

-----------

de
te;
-----·-
-----------------·

--·--~--·--·---

·---·-------·----
~---....

·s.ro Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~i ta la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~co lar

Testul nr. 23
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANAV- 15 puncte

Se da textul:
In fata locuintei
) , lui
...
Dionis se ridica o casa alba si
' frumoasa. Dintr-o fereash·a deschisa din catul de
sus el auzi prin aerul noptii tremurand notele dulci ale unui clavir $i un tanar $i tremurator glas de copila
adiind o rugaciune U$Oarii, pare ca parfumata, fantastica. El 1$i inchise ochii ca sa viseze in libertate. I
se paru atunci ca e intr-un pustiu uscat, lung, nisipos ca seceta, deasupra careia licarea o luna fantastica
$i palidii ca fata unei virgine murinde.
[... ] Intredeschise ochii $i vazu prin fereastra arcatii $i deschisii, in mijlocul unui salon stralucit, o
juna.fata muiatii intr-o haina alba, infiorand cu degetele ei subtiri, lungi $i dulci clapele unui piano sonor
~i acompaniind sunetele U$Oare ale unor note dumnezeie$ti cu glasul ei dulce $i moale [... ] Inchise iar
ochii pana ce, recazut in pustiul eel lung, palatul alb se confunda cu nourul de argint $i juna fata cu
ingerul in genunchi. [... ] Cand se de$tepta din reveria sa, fereastra de sus a palatului era deschisa, in
salon intuneric $i sticlele ferestrei striiluceau ca argintul in alba lumina a lunii.
(Mihai Eminescu, Sarmanul Dionis)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: se ridica, u~oara.
2. Scrieti cate douii cuvinte care apa11in familiei lexicale a adjectivuluifrumoasa.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: l se paru atunci ca e fntr-un
pustiu uscat, lung, nisipos ca seceta, deasupra careia licarea o luna fantastica ~i palida ca fa/a unei
virgine murinde.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut substantival genitival $i un complement indirect in cazul acuzativ.
5. Explicati rolul cratimei in structura fntr-un (pustiu uscat).
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect unnatoarele omofone, rara a le modifica forma:
al/a-I, sa/s-a.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte in care sa prezentati particularita/ile unui text dramatic
studiat, selectat din programa de concurs.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
- precizarea a doua trasaturi ale dramei, ca specie a genului dramatic;
- exemplificarea a patru elemente de ordin structural ale operei alese (de exemplu: actiune, conflict,
constructia subiectului, act, scena, tablou, indicatii scenice etc.);
- prezentarea personajului principal din textul dramatic selectat (de exemplu: trasaturi, modalitafi
de caracterizare, relatia cu celelalte personaje etc.); .,.
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la
conflictul/conflictele din textul dramatic ales;
I , " I www.rs.ro
r TES TE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In l nvatamantul pre~colar

_ exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul dramei selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


pentru continutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limb ii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~ i
lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - I punct).

in vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
si sa dezvolte subiectul propus.
' '

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Elaborati un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, despre dimensiunile dezvoltarii. in ela-
borarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
- definitia sintagmei in discutie: dimensiunile dezvoltiirii;
- corespondenta dintre acestea ~i psihologia copilului;
- raportul de cauzalitate existent intre dimensiuni ~i nivelurile traseului educational;
- criteriile in baza carora trebuie abordata fiecare asemenea dimensiune;
- legatura dintre dimensiunile dezvoltarii ~i conduita pe care trebuie/ar trebui sa 0 demonstreze co-
pilul la finalul perioadei pre~colare.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - ~ puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordii.rii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii. aibii. minimum o pagina.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului in deschiderea drumului spre zona proximei dezvoltari, zona vizata in
invatamantul pre~colar, avand in vedere urmatoarele repere:
·c
~ precizarea legaturii dintre noile educatii ~i zona proximei dezvoltari;
~ evidentierea legaturii dintre aceste aspecte ~i potentialul copilului pre~colar;
~ argumentarea cerintei exprimate in enunt.

;t,
2. a) Enumerati 3 discipline opponale din sfera noilor educaµi, abordabile in invatamantul pre~colar.
b) Descrieti una dintre disciplinele punctate anterior, la alegere, avand in vedere urmatoarele repere:
.
iti ~ precizarea a 3 dintre caracteristicile sale specifice;
~ indicarea unei metode prin care se poate dirija copilul spre zona proximei dezvoltari; •
la ~ mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii metodei alese in sensul cerut.

;JO
Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE penlru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~cola r

Testul nr. 24
SUBIECTULI (30 de puncte}
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte

Se da tex111 l:
Era intr-o zi, pe Calea Victoriei, in fatii la Corso, cand i se paruse ca de pe celalalt trotuar o privire
cunoscuta o cauta pe a lui. Trecu drumul, chemat parca a descoperi intr-o vitrina de fotograf, intre mai
rnulte portrete de fernei frumoase, o fotografie a lui Ann. ,,A facut-o, probabil, inainte de plecare" i~i spuse.
0 privise indelung, ca ~ i cum intr-adevar ar fi revazut-o dupa lunga lor despfu1ire. Purta in fotografie un
pulover negru, cu maneci lungi ~i inchis comp let la gat, ca o tunica, iar in stanga, tinand loc de buzunar, o
initialii alba, nu suprapusii, ci lucrata chiar din tesatura puloverului, un A triunghiular, ca o initiala de club
sportiv. In contrast cu puloverul negru ~i cu tesatura lui asprii, parul ei parea de doua ori mai blond, ca sub
o puternica lumina de dimineatii. Era prima fotografie din cate vazuse el, in care Ann nu radea. Un suras
aproape stins ii deschidea foarte u ~or buzele. Capul era putin inclinat cu un gest de atentie ~i de intrebare.
[... ] i~ i spunea ca nu era deloc exclus ca in preziua plecarii Ann sa fi facut aceasta fotografie anume pentru
el ~i sa o fi liisat sii. fie expusa, poate cu gandul secret ca el va trece pe acolo ~i o va ziiri, atat de mult
regasea in acea fotografie o Ann din alte vremuri, atat de mult i se parea ca acel suras descurajat e pentru
el. Dar refuza sa se lase cucerit de acest gand care 11 invaluia, ~i i~i intrerupse bmtal reveria.
(Mihail Sebastian, Accidentul)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: stins, secret.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a adjectivului descurajat.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Dar refuzii sii se lase cucerit de
acest gand care fl fnvaluia, ·?i W fntrerupse brutal reveria.
4. Rescrieti, din textul dat, un atribut adjectival antepus ~ i un complement circumstantial de timp.
5. Explicati rolul cratimei in structura fntr-o (vitrina).
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, fara a le modifica forma:
decli.tlde cat, intrunalintr-una.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu, de 300-400 de cuvinte, in care sa prezentati particularitiifile de construcfie a unui


persona} dintr-o drama selectata.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
- precizarea a douii trasaturi ale dramei, ca specie literara a genului dramatic;
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, pnn raportare la
conflictul/conflictele din textul dramatic selectat;
- prezentarea a trei elemente de structura ale textului dramatic, semnificative pentru constructia
personajului ales (de exemplu: act, scena, tablou, conflict dramatic, intriga, relatii spatio-temporale,
dialog, monolog, tipologii de personaje, tehnici de caracterizare a personajelor etc.);

CID www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru re u ~ita la examenul de titulari zare In lnvatamantul pre~cola r

- evidentierea a doua trasaturi ale personajului ales, ilustrate prin doua acte/scene/tablouri
sernnificative;
_ exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul dramei selectate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru continutul eseului vcti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor In scris - 1 punct; utilizarea limb ii literare -
1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acoraarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 300 de cuvinte
si
, sa dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Concepeti un eseu argumentativ, de una-doua pagini, in care sa dezvoltati corelatia cuno~tinte-abi-


litati-aptitudini-atitudini. Pe durata elaborarii lui, aveti in vedere urmatoarele repere:
-+ importanta fiecarui element constituent al corelatiei;
-+ raportarea lor la domeniile experientiale, respectiv la temele anuale de studiu;
-+ oglindirea elementelor sale in profilul pre~colarului.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte ( organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitati de
analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).

in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aibii minimum o paginii.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului in dobandirea experientelor de invatare, in educatia timpurie, avand in


vedere reperele:
--+ precizarea legaturii dintre aceste aspecte: joc, mediu educational, situafie $i experienta de invatare;
--+ indicarea legaturii dintre potentialul copilului ~i posibilitatea realizarii experientei prin autoeva-

.tl
luare;
--+ argumentarea cerintei enuntate.

2. a) Enumerati 3 jocuri generatoare de experiente de invatare, u~or de realizat in scop autoe-


la Valuativ.
b) Descrieti unul dintre aceste jocuri, la alegere, avand in vedere urmatoarele repere:
--+ definirea naturii sale;
;ia •
--+ mentionarea a 3 dintre caracteristicile lui specifice;
le,
--+ aratarea a 3 modalitati prin care pre~colarul i$i poate explica reu~ita, exersand autoevaluarea.

.. ro
Wvvw.rs .ro
I: TESTE REZOLVATE pentru reu$ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~cola r

Testul nr. 25
SUBTRCTUL I (30 de puncttD_
A. LIMBA ROMANA-JS puncte

Se da textul:
- $tii ca a mai venit un musafir, un profesor? Egor ii privi ochii prin semiintunericul odaii. Sclipeau.
,,Poate ma incurajeaza''., 1$i spuse, $i se apropie, 1ncercand sa-i prinda mijlocul. Dar fata se smuci $i, din
cativa pa$i, deschise U$a sufrageriei. Egor 1$i corecta tinuta $i ramase in prag. Ardea aceea$i lampa cu
sita alba, orbitoare; o lumina prea tare, artificiala, stridenta. Zambetul d-nei Moscu parea acum mai
obosit. (Zambetul pe care Egor se obi$nuise sa-1ghiceasca inainte chiar de a-i vedea fata ...)
- ... Acesta este d-1 Egor Pa$chievici, il prezenta solemn d-na Moscu, 1ntinzand moale bratul spre
U$a. Are un nume ciudat, adauga ea, dare roman pe de-a-ntregul. .. E pictor $i ne face cinstea de a locui
cu noi ... Egor se inclina, incercand sa spuna cateva cuvinte magulitoare. D-na Moscu i$i retTase bratul
$i-l indrepta, cu mai multa emotie, spre noul-venit. Avea atat de rar prilejul sa faca prezentari bogate,
solemne ...
- Domnul profesor universitar Nazarie, o glorie a $tiintei romane$ti, continua ea. Egor se indrepta
cu pas hotarat catre profesor $i ii apuca mana.
- Sunt numai un neinsemnat asistent, stimata doamna, $Opti d-1 Nazarie, incercand sa-i mai retina o
clipa privirile. Atat de neinsemnat. ..
Dar d-na Moscu se a$ezase extenuata pe scaun. Profesorul ramase uhJit langa ea, cu fraza nesfar$ita.
Ii era teama sa se 1ntoarca spre ceilalti; teama, nu cumva sa para ridicol sau ofensat. Cateva clipe nu
$tiu ce sa faca.
(Mircea Eliade, Domni.Joara Christina)

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:


1. Mentionati cate un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: stridenta, obosit.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a spune.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntu_l: D-na Moscu f.}i retrase braful
,Ji-l fndrepta, cu mai multa emo/ie, spre noul-venit. Avea atat de rar prilejul sa faca prezentari bogate,
solemne...
4. Rescrieti, din textul dat, un nume predicativ exprimat prin substantiv $i un complement
circumstantial de mod.
5. Explicati rolul cratimelor in structura (pe) de-a-ntregul...
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omografe: nu ~tiulnu ~tiY:., (el) apy_cii
(el) apucg;

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu, de 300-400 de cuvinte, in care sa prezentati evolufia relafiei dintre doua pers01iaje
dintr-o drama studiata, selectata din programa pentru concurs.

I 64 I
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:


- precizarea a doua trasaturi ale dramei, ca specie literara a genului dramatic;
-prezentarea a trei concepte operationale de constructie a discursului dramatic, semnificative pentru
tipologia personajelor alese (de exemplu : actiune, tema, momentele subiectului, incipit, final, repere
spatiale, repere temporale);
_ evidentierea relatiei dintre cele doua personaje, p1in raportare la conflictul/conflictele din drama data;
_ prezentarea a doua secvenie/episoade dramatice semnificative pentru evolutia relatiei dintre cele
doua personaje.
au. _ exprimarea argumentata a unui punct de vedere cu privire la mesajul dramei selectate.
jin
cu Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
na1 Pentru confinutul eseului veti primi 10 puncte (cate 2 puncte pentru fiecare reper), iar pentru re-
dactarea eseului veti primi 5 puncte (organizarea ideilor in scris - 1 punct; utilizarea limbii literare -
pre 1 punct; abilitati de analiza ~i de argumentare - 1 punct; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i
CUl
lizibilitate - 1 punct; incadrare in limita de spatiu indicata - 1 punct).
ttlll
1te, Jn vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum 300 de cuvinte
si
, sii dezvolte subiectul propus.
pta

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Concepe~ un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, cu titlul Necesitatea formarii continue a educatorului.
ita.
nu In cursul elaborarii lui, aveti in vedere urmatoarele repere:
~ formarea continua - conditie sine-qua-non in cariera didactica;
~ actorii care favorizeaza formarea continua;
na)
~ pa~ii necesari de parcurs in acest sens;
~ corelatia dintre competentele dezvoltate in virtutea formarii continue ~i actul educa~onal de calitate.

Nota: Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.


iful Pentru redactarea eseului veti primi 10 puncte (organizarea ideilor ill scris -3 puncte; abilitati de
ate, analiza ~i de argumentare - 4 puncte; ortografie, punctuatie, a~ezare in pagina ~i lizibilitate - 2 puncte;
incadrare in limita de spa~u indicata - 1 punct).
tent
in vederea acordiirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sii aibii minimum o paginii.

{!cii
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Explicati rolul jocului intr-o lume digitalizata, avand in vedere urmatoarele repere:
-+ precizarea legaturii dintre joc ~i mijloacele multimedia;
-+ enumerarea unor tipuri de joc formative, aplicabile pe suporturi electronice, rara implicatii nega- •
tive asupra sanatatii/dezvoltarii copilului pre~colar;
1/-.rww.rs. ro
t'l TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~cola r

-+ justificarea punctului de vedere despre rolul jocului clasic in procesul instructiv-educativ digita-
lizat, derulat in sala de grupa sau in afara acesteia.

2. a) Enumerati 3 metode potrivite in contextul dat, in invatamantul pre~colar .


b) Descrieti una dintre rnetodele enumerate anterior, la alegere, avand in vedere unnatoarele repere:
--+ definire(l metodei alese;
--+ precizarea a 3 dintre caracteristicile specifice metodei definite;
--+ mentionarea a 3 dintre avantajele utilizarii metodei alese ~i a 3 dintre limitele asociate acesteia.

NOTE:

· - - --- - -- - - ---------·- ····- - - -·- -------

--- -----·--·-·-----·-·- - - --·------

------------..- ······--·--·-·--·-·- ----·--..·--------------------· -- - - - - - --------·----------·------ ----- ·-

-------- ---- -----------

··---··-- - ·------------·---·- ------- --


---~-··-----·--·--···--------·---·-·---··-··-··-·----···-·-·--·-··-·-··------.. -- ------ -·-------~ - ----------------

Www.rs.ro
ita-

:re:

1a.

SUGESTIIDE
\J

REZOLVARI

.rs.ro
1
I

'l·

so

s
r
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 1
.s._UBTECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA R01l1ANA - 15 puncte

J.potolita - ca lma, a surade - a zambi.


2. plimbare, plimbarei.
3. ~i- pronume reflexiv, sugera - verb predicativ, a~a - adverb de mod
4. paine {araneasca - atribut adjectival, nu le arde de unul - complement indirect
5. Cratima face legatura lntre doua par-ti de vorbire diferite: adverbul negativ nu- ~i pronumcle per-
sonal -i.
6. Dupa celc aOate, el s-a lamurit repede in privinta sinceritatii amicilor sai.
Prietena sa i-a recornandat aceasta carte.
!-a spus adevarul dureros, In speranta sa obtina de la el reactia a~teptata.
Sperand ca de data aceasta sa aiba succes, el ia o carte de joc de pe masa.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafile basmului specificat


in programa de concurs, ca specie Iiterara a genului epic.

Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga

Povestea Lui Harap-Alb este considerata cea mai reu~ita creatie de inspiratie fantastica a lui Ion
Creanga, fiind vazuta de 0. Barlea drept: ,,eel mai frumos basm al lui Creanga ~ i din intreaga noastra
literatura".
Basmul Povestea lui Harap-Alb a fost publicat ill revista Convorbiri literare, in august 1877.
Basmul este o opera epica in proza sau in versuri care dezvolta tema luptei dintre bine ~i rau la care
iau parte personaje simbolice sau care au trasaturi fantastice, supranaturale. Basmul are un rol didactic
~i moralizator.
Titlul basmului are o funqie de anticipare prin sugestia de parcurs existential spectaculos al eroului,
subliniat prin substantivul povestea. Totodata, numele protagonistului constituie un oximoron, prin
reunirea a doua trasaturi contrare, harap ~ i alb; aceste atribute prezinta conditia speciala a eroului care
accepta sa fie sluga Spanului (harap ), in vederea depa~irii stadiului de neofit (statut subliniat pri n
termenul ,,alb").
Basmul lui Creanga respecta tiparul nar~liY specific acestui tip de scriere, prin stucturarea scenariului
epic in patru secvente: inregistrarea starii de echilibru (un crai avea trei feciori); perturbarea starii de
echilibru (lmparatul Verde, fratele craiului, nu are mo~tenitori la tron ~i cere un nepot sa 11 urmeze la
imparatie); actiunea de restabilire a echilibrului, reprezentand secventa cea mai intinsa (mezinul craiului
pleaca spre unchiul sau ~i trece de probele initiatice); reinstalarea echilibrului (Harap-Alb devine imparat
~i se insoara cu fata imparatului Ro~). Ca in orice basm, r~erele temporale si spatiaje sunt vagi,
nedefinite: ,,Amu cica era odata intr-o tara
'
un craiu care avea trei feciori."

Wwvv.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de titularizare in invatamantul pr·e~co!ar

In textul basmului sunt reprezentate toc1tc rno!11~~tele subiectului. de la expozitiunea, In care sunt
prezentate personajele basrnului, la intriga, desemnata de cererea lrnparatului Verde, la desfa~urarea
3
actiunii, 1n care se prezinta peripetiile lui Harap-Alb ~ i pana la deznodamantul In care, In mod fi resc,
s
protagonistul devine biruitor ~ i i~ i prirne~te rasplata.
r
Dqi este un basrn cult, creatia Jui Ion Creanga pastreaza cateva dintre elernentele, rnotivele ~i
forrnulele caracteristice creatiei fo1c1orice: calatoria, legamantul ca urmare a vicle~ugului, probele,
demascarea irnpostorului, casatoria; sunt prezente, de asemenea: fonnulele initiate mediane ~ i finale,
personajele ajutoare: calul nazdravan, Sfanta Duminica, obiectele magice: apa vie, apa moarta, smicelele
de mar.
Cifra trei, avand conotatie magica, se repeta de mai multe ori In text, ca element de triplicare:
confruntarile fiilor de crai cu ursul sunt in numar de tTCi, la fel aparitiile Spanului, probele la care Spanul
ii supune pe Harap-Alb (salatele ursului, pietrele pretioase ale cerbului, aducerea fetei imparatului Ro~);
incercarile prin care 11 provoaca imparatul Ro$ (casa de fier, ospatul pantagruelic, separarea macului de
nisip ), probe le la care 11 supune fata insa$i (s-o pazeasca, s-o identifice, sa aduca apa vie $i apa moarta)
sunt un multiplu de trei.
Continutul basmului lui Ion Creanga dezvo1ta rnai multe t~me, tema secundara fiind aceea a
maturizarii eroului, textul fiind, prin relatarea aventurilor eroului, care se pregate~te sa devina imparat,
un Bildungsroman. Cele doua personaje principale sunt, totodata, protagonist ~i antagonist $i dau viata
principiilor etice antagonice din basm, binele $i raul. Rolul Spanului devine complex in basmul lui
Creanga, el fiind imaginea raului necesar, un pedagog sever, care il supune pe mezinul craiului la probe
dificile, pentru a-1 cali $i a-1 fonna in vederea obtinerii rangului de irnparat. Conflictul principal al
basmului este de ordin exterior $i are loc intre Span $i Harap-Alb. Protagonistul duce, in acela$i tirnp,
o lupta interioara, cu sine, pe parcursul drumului, cand trece de la starea de neinitiat la cea de initiat.
Dq i cele doua personaje se suprapun pe categoriile etice obi$nuite din basm, ele reproduc structuri
caracteriale mai apropiate de realitatea umana, intrucat Harap-Alb nu este o intruchipare absoluta a
binelui, avand defecte $i slabiciuni omene~ti, iar spanul are ~i o trasatura pozitiva, fiind maestrul spiritual
$i se dovede~te benefic pentru evolutia eroului. Harap-Alb este un personaj rotund, care evolueaza pe
parcursul actiunii, in timp ce Spanul este un personaj plat ~i nu-~i modifica statutul social de-a lungul
aqiunii.
-) Basmul mmare~te evolutia spirituala a protagonistului. La inceput, tanarul este naiv ~i impulsiv, 1nsa,
pe parcurs, prin trecerea probelor, obtine calitatile necesare dobandirii statutului de imparat. 0 dovada a .
maturizarii sale se observa in momentul in care se imprietene$te cu cele cinci fiinte supranaturale,~ intuind
ca-i vor fi de ajutor, in felul profund in care percepe oarnenii, trecand de infilti$area lor neobi$nuita.
Intalnirea dintre protagonist $i antagonist survine in momentul in care fiul craiului, ,,boboc de felul lui"
se ratace~te in padurea-labirint. Episodul semnificativ pentru sublinierea relatiei dintre cei doi este
momentul descinderii in fantana. Mezinul craiului accepta tovara~ia craiului, pentru a ie$i din padure,
dar este pacalit, cand coboara in fantana. Aceasta descindere este simbolica, pentru ca tanarul intra ca un
fecior de crai anonim ~i iese cu numele oferit de Span, Harap-Alb, cu semnificatia de sluga de rang nobil.
Juramantul din fantana contine ~i conditia eliberarii, care inseamna sfar~itul initierii.
In finalul basmului se pune capat relatiei dintre cei doi, Spanul 11 omoara pe Harap-Alb, pentru vina
inchipuita de a fi incalcat juramantul; Spanul, la randul lui, este ucis de calul lui Harap-Alb, ca semn ca
initierea s-a incheiat. Fata 11 invie pe Harap-Alb, care i~ i prime$te, dupa acest lung $i greu drum al "
initierii, rasplata promisa: imparatia ~i pe fata iubita.

WWw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu!?ita la examenul de titularizare Tn invatamantul pre!?colar

intreaga calatorie intreprinsa de Harap-Alb estc un drum al cvolu\ici interioare, al rnaturizarii; in


aceasta odisee a eroului, rolul precumpanitor iJ de\ine Spanul care-I supune la probe grelc, provocandu-1
sa-si depa~easca limitele. Caracterul de basm cult si de Bildungsroman este vizi bil prin complexitatea
relatiei dintre cele doua personaje.
Viziunea despre lume a scriitorului humule~tean imbina nara\iunea fantastica, umorul ~ i oralitatea,
sub fo1ma unui discurs spontan, original. Elementele de supranatural ale basmului se incadreaza in
universal rural indragit de autor ~i relatarea intamplarilor se face in maniera realista. Autorul alege
categoria miraculosului din fantastic pentru ca se potrive~te mai bine lumii pe care o descrie $i care nu
este indepartata de realitatea cotidiana a vremii lui.
Stilul autorului se rernarca printr-o combinatie reu$ita de umor, oralitate $i seleqie lingvistica
nimerita. Umorul este generat de expresiile pleonastice, de enumerarile hilare $i rimate, de asocierile
fonetice $i lingvistice nepotrivite, de apelativele depreciative la adresa personajelor.
Oralitatea dovede$te faptul ca scriitorul a fast un mare auditiv, care a fast sensibil la redundanta
) sonora, cu efect comic, la intonatia vioaie, la repetitii $i la inte1jeqiile sonore, unele chiar onomatopeice.
Basmul Povestea lui Harap-Alb este o creatie care confirma geniul scriitorului moldovean prin
a imaginea verosimila a lumii in care fantasticul $i miraculosul sunt estompate, in favoarea umanului.
., Fantasticul serve~te ca introducere pentru universul fictional in care se aduc in discutie concepte epice,
a morale ~i, fiind umanizat, prin comportamentul ~i limbajul personajelor faciliteaza reconstituirea unei
11 lumi asemanatoare cu cea din textul Amintirilor din copilarie.
e
Ll
1, SUBIECTUL al IT-lea (30 de puncte)

·1 Redactati un eseu structurat, de maximum doua pagini, cu titlul Predarea $i educafia timpurie.
a
Ll f De~i suntem in prezenta unor copii mici, inp--o sala de grupa, in calitate de educatori, activitatea
e noastra de baza este tot predarea/-E limpe6&ct% ~eea~fnu po ate lua proportiile predarii specifice in-
11 vatamantului primar, intrucat ne raportam la invatamantul pre~colar, aflat sub semnul educatiei timpurii.;
In cele ce urmeaza, in cuvinte proprii, definim cele doua concepte enuntate in titlu $i in preambul.
i, . Prin 12.redar~ intelegem-actul instructiv-educativ in baza caruia transmitern informatii prelucrate cu
a scopul de a le forma copiilor o serie de competente~ementare, absolut indispensabile pe traseul edu-
d cational ulterior. (Cand spunem competenfa, ne gandim la(cornplexul de cuno~tinte fundamentale, ap-
i. titudini $i atitudini, atat de necesar pentru buna desfa$urare a oricei activitati de invatare)) Pentru a fi de
calitate,/actul de predare trebuie efectuat dupa anumite proceduri $i in anumite conditii riguros indepli-
e nite/ Despre toate vorbim in exclusivitate de-a lungul temei.
,,, Iar prin educatie timpurie intelegem-perioada cuprinsa intre 0 ~i 6 ani, vitala pentrn evolutia rara
n limite in cele mai frumoase moduri. Primii 6 ani din viata copilului reprezinta perioada pro fund marcata
l. de formarea ~i dezvoltarea proceselor psihice, rara de care integrarea lui in viata sociala nu este posi-
b"lv
i a. I

a Acesta este un concept relativ nou in literatura autohtona de specialitate. Asupra lui s-a pus mai mult
:a accent in tarile dezvoltate, unde i s-a con~ti entizat importanta pentru intregul parcurs al copilului prin
ll viata $Colara ~i prin cea socio-profesionala.(Ca sa fie una solida, educatia timpurie trebuie realizata intre
ni~te parametri strict determinati. 1Pe ace~tia ii vedem strans legati de predare, succedata firesc de in-

'O VVVw.J.rs. ro
TESTE REZOLVATE pentru reu91La la examenul de titularizare in invatamantul pre9colar

vatare. Fiind incrcntc pc traseul cducaiional. ambclc actc trcbuie puse In lumina unor factori de mcd iu
ravorabili evolu1iei umane.J
Pornim de la premisa ca subiectul educabil - In spcra, pre~colarul - se af1a sub obladuirea celor mai
.I
t buni fonnatori ai sai: educa1orul ~i parintii. In continuare, nc concentram atentia asupra edu_c_~~o.!:_ul~i , a
carui prima sarcina este sa dirijeze corcspunzator copilul pe drumul ce lnlesne~te trecerea intre nivelurile
Cflrnct.enstice-edncfltiei ~:arrte=-~ pr~~c~1~ Trecerea este·mult u~urata de priceperea ·ct.lea re
educatOrultrateaza:_~?ul curriculUm -~n materie,. Cot1cis zis, !'. imperios ·~ecesar sa_~~~oi:ufl2..rr:
manenD~Yy'~~e1~~11ci"~~en_ii __Q_e .d§iy~·s. rrev_azute_ ~.x_P.r~.§J~~u~ Dorneniile sunt a~a
de importante, lntrucat privesc dezvoltarca: cogniti va, socio-em.otionala, ti zica, a. sanatatii, a igienei r:
P~'.~~male,__<J _lim.bajul~i, a con:iunicarii, a capacita\ilor ~ i atitudinilor 1r~.p~ocesul de invatare. Cu alte cu- b
vinte, educatorul trebuie sa vizeze In mod constant stimularea copilului pe unnatoarele paliere: academic, c
---
psihom~:af~c~iv, ..
~ocio-compor!_C!men~~l.
. -- .. ______
Cu cat sunt mai niult atillse pragurile lor -sup.erioar~~~~
...........-.... -..-........... -,.
.--,,, ---~-·....__.... .

mai bine pentru subiectul ce va intra. ulterior in ciclul primar, cand viata de mic ~colar i se va u ~ura.
s

fun.ctam acest aspect r~l evant, ~ti ind ca subiectul in <liscu\ie (pre~colarul) are de strabatut nu doar nivelul
pre-elementar, ci ~ i alte trei, in tirnp, adica nivelurile elementar, functional, dezvoltat.
Deducem considerentele din care educatorul trebuie sa dea dovada de profesionalism. In caz contrar, s
nu seating tintele indicate in programa pentru educaiia timpurie. $tiin cape axa programei sunt fixate:
dorneniile de dezvoltare, dimensiunile dezvoltarii ~i comportamentele ce trebuie sa transpara din cele
opt cornpetente-cbeie formate ori in curs de formare.
fAcestea fiind spuse, sa revenim la predare - primul act din procesul de 1nvatamant. Inainte de ln-
ceperea sa, educatorul trebuie sa \ina totodata seama de planul de invatamfmt pentru educatia timpurie
~i de metodologia Jui de aplicare. In alta ordine de idei, In pre~colaritate, predarea se face tinandu-se
cont de wevederile planului (intervalul de varsta, tipurile activitatilor educative, numarul orelor alocate
pe zi ~i pe saptamana), respectiv de mentiunile rnetodologice. Privind lucrurile in substrat, educatorul
mai trebuie sa ia in calcul aceste aspccte:
--+ programul anual de studiu, structurat in baza temelor date sub forma de intrebari (Cine sunt/sun-
tem? Cand, cum ~i de ce se lntampla? Cum este, a fost ~i va fi aici pe pamant? Cine ~i cum pla-
. nifica/organizeaza o activitate? Cu ce $i cum exprimam ceea ce sirntim? Ce ~i cum vreau sa fiu?);
--+ proiectele tematice (maximum 7/an) prestabilite ~ i scopurile lor;
--+ tipurile activitatilor de invatare (experientiale, liber alese, jocuri, de dezvoltare personala);
--+ natura ~i recuzita fiecarui centru de invatare in care intra copiii dimineata ~i dupa-amiaza;
--+ particularitatile copiilor: temperamente, potential (intelectual, afectiv, creativ), stiluri ~i ritrnuri
de invatare, stiluri de comunicare;
--+ principiile educatiei; evidentiem indeosebi principiile ce promoveaza calitatea ~i accesibilitatea
informatiei;
--+ fonnele de organizare potrivite pentru activitatile ce um1eaza a fi desfa~ urate (in- ~i outdoor);
--+ aspectele ce alcatuiesc mornentele numite rutine ~i tranzi{ii;
--+ elementele de joc folosite pentru a dinamiza copiii;
--+ tipul ~i recuzita necesara pentru activitatile dupa-amiezei, care pot fi: recuperatorii/ameliorative
pe domenii experientiale, recreative, Jiber alese, de cultivare a valorilor ~i aptitudinilor;
--+ stilul didactic de predare adecvat fiecarei situatii de lnvatare;
--+ intuirea momentelor ce pot deveni oportunitati de invatare;
--+ gandirea modurilor in care situatiile ~ i oportunitatile de invatare sunt susceptibile sa genereze ex-

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titulanzare !n invatamantul pre~colar

fo1 periente de invatare; in context, recomandabil este sa se ia in seama orice activitate extrascolara
sau extracurriculara - organizata prin prisma noilor educatii; deopotriva. ~i prin prisma proiectelor
tematice;
., a ~ conceperea felului in care se poate construi raportul de cauzalitate intre nivelurile colatcralc pre-

·ilc ~colaritatii (antepre$colaritate $i $Colaritate mica), avandu-se in vedere ansamblul celor opt com-
ire petente-cheie.
-
er-
tsa $i totu$i, reflectia asupra predarii nu se opre$te aici. in opinia noastra, indiferent de dorneniul expe-
'
riential, educatorul trebuie sa accentueze trei aspecte: educarea lirnbajului $i jocul de rol. Educarea lim-
~ u- bajului dezvolta inteligenta verbal-lingvistica, una atat de necesara pentru forrnarea cornpetentelor de
JC, comunicare, cooperare $i colaborare. Iar jocul de rol face trimitere spre teatrul educational, atat de nece-
ill sar pentru deprinderea vorbirii in public, odata cu depa$irea tracului dat de reprezentatia frontala.
ra.
lul In incheiere, sa vedern ce competente transforrna predarea intr-un succes pentru toti actorii ce joaca
in sala de grupa (ed ucatorul $i copiii). Cele opt competente agreate la nivel european se inteleg de la
ar, sine. Punctual, amintim unele derivate din acestea, $tiute sub denumirea de competenfele secolului XX!,
te: ~i anume: cooperarea, colaborarea, organizarea, gandirea, solutionarea problemelor, flexibilitatea, ere-
~le . ativitatea. In viziunea proprie, pe fondul lor, scenariul didactic poate fi atat de bine dirijat de educator,
., incat, la finalul zilei, acesta poate bifa multumit obiectivele operationale. in plus, educatorul trebuie sa
fn- ateste ca detine abilitatile de management al resurselor umane $i capacitatile de a fi un bun animator ~i
ne facilitator. Precizam aici cuvantul animator deloc intamplator, ~tiind rolul jocului in viata copilului, in-
·Se diferent de varsta. Jocul e fonna lui naturala de exprimare ~i dezvoltare. Pentru a raspunde nevoii fire~ti
1te de joaca, educatorul trebuie sa ii vina copilului in intarnpinare cu acte teatrale, care sa destinda atmosfera
rul in grupul de invatare. Odata destins, copilul poate fi mai u~or implicat in sarcini de lucru ~i, totodata,
mai receptiv la ceea ce ii transmite educatorul in calitate de forrnator, respectiv de faci litator.
m- Conchidem ca predarea este o activitate esentiala, oricare ar fi nivelul de studiu al subieqilor educa-
la- bili. In lipsa predarii nu putem vorbi de acel transfer de cuno~tinte, in baza caruia se forrneaza baza de
?)·
.' date ~i seria de abilitati ~i aptitudini elementare. Le putem privi cape o temelie, pe care, apoi, invatatorul
construie~te baza de achizi~i fundamentale. Astfel, credem case inlesne~te procesul de invatamant deru-
lat in fiecare clasa primara ulterioara. Opinam ca aceasta este ratiunea pentru care educatorul trebuie sa
trateze simultan, cu seriozitate, actul de predare ~i spectrul educatiei timpurii. In acest spectru vedem
.m lucruri ce stau sa fie (re)descoperite, lucruri cum sunt: stadiile dezvoltarii copilului, teoriile jocului, di-
dactica, metodicile de specialitate, strategiile cognitive de predare ~i de invatare, regulile de sanatate
:ea emotionala, norrnele de relationare constructiva etc.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

ve 1. In cuvinte simple,joc senzorial inseamna descoperire - descoperire a lumii, in general, ~i a cor-


purilor din natura, in particular, cu ajutorul simturilor. Descoperind prin simturi, ne dezvoltam plenar.
Nu este o pura intamplare faptul ca tennenii descoperire ~i dezvoltare incep cu aceea~i litera. Cu cat un
copil le da acestora curs mai devreme, cu atat mai bine. Mediul pre~colar de invatare, completat de
:x- mediul familial, reprezinta esentialul pentru necesitatile lui, specifice varstei.

.ro Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~cola r

Tot In cuvinte simple, prinjoc senzorial in\elcgem oricc activitatc ludica desili$urata in sau in afara
s
gradini!ei, de-a lungul careia ne activarn simturile. Altfel spus, ne prindem In joaca sa aflam taine despre t1
ceea ce ne lnconjoara in orice mediu frecventat; le aflam vazand, auzind, atingand, gustand 9i rnirosind. JI
Reu9irn facand oricare dintre cele cinci aqiuni continue, mai ales daca totul este in acela9i tirnp di vers 9i p
dinamic. Rarnanern In spatiul gradinitei 9i adaugarn cateva rnentiuni relevante. De educator depind feluJ c
In care arnrn activitnten ludica 9i manieni i'n care decurge aceasta i'n fiecare centru de interes ,,deschis" in ll
sala de grupa pentru a explora lumea dimprejur prin vaz, auz, atingere, gust 9i rniros. Centrele de interes (I
se pot ,,deschide" 9i acasa, sub supravegherea familiei. Explorarea lumii continua acasa, unde copilului r
i se pun la dispozitie diverse rnateriale avand semnificatie pentru testarea sirnturilor. A9a incepe un joc r
cu sens, orientat lnspre toate cele cinci domenii de dezvoltare: cognitiv, psihomotric, lingvistic, emotional, a
social. Cu spirit de animator, jocul este inh·etinut de tiruri de intrebari de tipul Ce ai vazut I auzit I atins I
gustat I mirosit? Cum tis-a parut? Cu ce seamana ceea ce ai vazut I auzit I atins I gustat I mirosit?
Vadit rnanifestata in antepre9colaritate, dorinta de a explora lumea prin orice mijloace continua firesc la
varsta pre9colara. In alta ordine de idei, educatia timpurie este optima pentru dezvoltarea proceselor psihice
senzoriale. Dintre cele trei componente ale acestora - senzatiile, perceptiile, reprezentarea -, in educatia \.

timpurie, punem accent pe prirnele doua. Fiind bine formate, acestea pennit 9i dezvoltarea celei de a treia c
componente - reprezentarea - de-a lungul 9colaritatii mici. A9adar, de timpuriu, este important sa descopere s
copilul insu9i1ile lucrurilor ce Ii atrng atentia 9i sa !nvete sale descrie cu propriile cuvinte. Exersand In acest c
sens, el i9i dezvolta spiritul de observatie, iar treptat, capacitatea de a realiza legatura dintre cauza 9i efect; r
exemple, sunet/spatiu/ecou, apa/lovitura/sunet, ochi/lumina (naturala 9i artificiala). Prin cooperare, educa-
torul 9i membrii familiei pot contribui substantial la dezvoltarea proceselor psihice senzoriale, folosind E

valentele jocului 9i ale activitatilor cu caracter experimentale. Astfel i se inlesne9te copilului drumul printre
notiunile care ii arata mersul lucrurilor in natura inconjuratoare. La momentul oportun, el intelege cum se
fon11eaza imaginile despre acestea ~i cum se redau explicit. Cu alte cuvinte, el devine capabil sa descopere
mecanisrnele datorita carora culege 9i proceseaza rezultate empirice. Ba mai mult decat atat, la varsta micii
9colaritati, el devine capabil sa le cuprinda in reprezentari, fapt care ii favorizeaza intemalizarea infonnatiilor
acumulate prin canale de comunicare orala sau vizuala (pe calea materialului concret intuitiv.)
Pe scurt,jocul senzorial este activitatea recreativ-formativa desfa9urata in grupul de 1nvatare 9i acasa,
In baza careia pre9colarul i9i folose9te simturile pentru a face lucrurile perceptibile 9i inteligibile, atat
cat Ii pennite stadiul preoperational de inteligenta umana. Indubitabil, ajutat de adultii din viata Jui, el
poate ,,preschimba" in imagini insu9irile lucrurilor deduse prin senzatii ~i perceptii bine ,,prelucrare".
E un alt fel de a spune ca el poate fi dus In zona proximei dezvoltari.
In continuare, descriem un atare joc pentru grupa de varsta 5-6 ani, potrivit pentru domeniul $tiinfe
- 9i nu numai. Sane gandim la atributele centrelor de interes Construcfii 9i Nisip ;;i Apa. In primul,
copilul simte, de exemplu, tipurile de lemn din care sunt confectionate cuburile cu care clade9te case,
castele ~ i mobilier. Concret, folosind simtul tactil, el observa, de pilda, ca un cub este mai dur decat
altul. Astfel, el asociaza cuvintele tare - cire!f, tei, moale - brad, elastic - rii.chita. in eel de-al doilea,
folosindu-9i acela9i simt, copilul observa diferentele dintre aceste trei tipuri de nisip: fin, grunjos, kinetic.
Totu9i, sane oprim in centrul Construe/ii. Impartiti in trei grupuri de cate 4-5, pre9colarii construiesc,
case, castele ~i piese de mobilier sau impletesc, individual, co~ ulete. Odata cu prezentarea lucrarilor, pe
calea intrebarilor formu late de educator in deplin consens cu principiul accesibilitatii, ei vorbesc despre
caracteristicile materialelor utilizate (fmma, culoare, marime, miros, duritate, flexibilitate). Raspunsurile
lor, bine ghidate de educator, pot face trimitere spre intrebari proprii celorlalte centre de interes, in care

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

ra se valorifica alte sirnturi ~i, per ansamblu, domeniile de dezvoltare. Oricate tu$e i se imprima, activitatea
re trebuie sa ramana de factura senzoriala. De tactul cducatorului depinde, negre~it, felul in care SC imbina
d. invatarea prin mijlocirea simturilor ~ i a dimensiunilor dezvoltarii apartinand celor cinci domenii. In
~i p]us, dial?gu.rile. purtat_e p~ marg~nea rezultatelor obtinute ~ex~erimentand ra:orizeaza pre~ isele re~
ul cunoa~tern stilunlor de mvatare. Cand spunem rezultate, ne gand1m la raspunsun - la cele date mdeoseb1
In In temeiul intrebarilor Ce ... ? 9i Cum ... ?. Iar cand spunem recunoa.~tere, ne referim la tacticile educa-
wrului de a le observa sistematic micutilor stilurile de invatare, stiluri bazate exclusiv pe analizatorii
Lii proceselor psihice scnzoriale, dintre care preponderenti sunt t ·ei: auditiv, vizual, tactil. Fara doar 9i
lC poate, un joc in care se da curs simturilor - in tot sau in parte - este realmente benefic pentru prqcolarii
11, animati de ideile ce le starnesc placerea de a (re)incerca experiente fascinante pentru varsta lor.
·/
2. in conceptia noastra, evaluarea in invatamantul pre9colar are aceea9i semnificafie ca 9i cea efec-
la tuata in invatamantul primar. Diferenta consta in faptul ca, in gradinita, nu_se aplica probe de tipul
:e testelor ~i nici sisteme de notare. in cuvinte proprii, evaluarea este o parte integranta din procesul de in-
ta vatamant - in discu1ie, eel pre9colar - in baza caruia Se masoara progresul unui C_Qpil iru:egistrat in fiece
ta dimensiune a dezvoltarii per domeniu. In functie .9~ re711ltatele consemnate, ~qucatorul ia masurile nece-
~e
sare pentru a ridica nivelul copilului pe un palier anume sau in totalitate. Mai mult decat pe verificarea
st cuno9tintelor 9i de cuantificare a lor, accentul se pune pe comportamentele manifestate in contextul di-
t; mensiunilor dezvoltarii. Acestea sunt identificabile, masurabile in indicatori prestabiliti, interpretabile
l- 91 susceptibile sa determine luarea deciziilor ce privesc reglarea inviitarii ~i ameliorarea situatiei. In scop
id evaluativ, eel mai des int:llnita este metoda observarii sistematice (structurate).
·e Fiind parte din procesul de inviitiimant, 9i evaluarea are functii . Ne referim ~a cele pedagogice.
:e Le preciziim in cele ce urmeazii 9i ne oprim asupra uneia.
·e Functiile in cauza sunt: de constatare ~i apreciere .a rezultatelor, de diagnosticare ~i de PJQgnosticare.
11 Vedem cii acestea nu difera de cele din invatiimantul primar. Insi:l, a<?a cum spuneam la un moment dat, in
)[ ciuda asemanarii, in pre9colaritate, nu se acorda calificative sau note pentru aprecierea rezultatelor pe scara
valorica. Ne intarim spusele subliniind [t:gc.ti~_de diagn9s_~care a evaluarii. Gandind la na~r'!-_ f19ei 9e ob-
i, servatie sistematica, periodic, edu_£a.!_qrul inteJ]Jreteazarezultatele unui copil, obtinute la activitiitile desfa~u­
it rate. Iar gandind la dimensiunile celor cinci domenii de dezvoltare ~i la indicatorii eviden~a~ in curriculum,
~l interpretarea se face pe criterii calitative. Ne atrage aten~a diagnosticarea (diagnoza), 9tiind cat de importantii
este aceasta la nivel pre-elementar; primeaza stimularea comportamentala. De aceea e imperios necesar sii
aiba educatorul in vedere aspectele care indicii schimbari in conduita pre~colarului, in genere. De vreme ce
'e observii aspectele cu grad de rise, acesta poate interveni pentru a redresa situatia, influentand starea de fapt
1, a copilului nu doar in domeniul afectat, ci dezvoltarea lui globala. Pentru a se dovedi eficienta diagnozei,
,
,, trebuie sa conlucreze ~i familia copilului. Numai a!?a are continuitate munca educatorului. Abia atunci cand
it lucrurile sunt clare ~i pe faga9 se poate vorbi de urmiitoarea functie - cea de prognosticare (prognoza).
l, Cunoscand indeaproape stadiul la care se afla pre9colarul, in fiecare dintre cele cinci domenii de dezvoltare,
se poate ~ti daca acesta va face fata situatiilor de inviitare intalnite la nivelul superior de studiu. De pilda, la
,,' trecerea din grupa mijlocie in grupa mare sau din aceasta in clasa pregatitoare.
e in loc de incheiere, reamintim importanta evaluarii, corespunziitor efectuate nu doar in pre9colaritate.
e Fiind o parte inseparabilii dintr-o activitate instructiv-educativa, inclusiv in gradinitii, evaluarea trebuie
e sa treaca succesiv prin cele trei functii definitorii (masurare, diagnoza, prediq ie). Bine gandita 9i riguros
e efectuata, aceasta determina progresul copilului ~i, implicit, ascensiunea pe traseul sau educational.

0
Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 2
c.
SUBIECTUL I (30 de punctt)_ d
A. LIMBA ROM4N4. -15 puncte <l
d
1. natanga - lunga, fara sens; ii zise (calul) - ii ceru (calul). (1
2. n e~t iutor, ~tiinta, 9tiintific. 11
3. stapdne - substantiv in vocativ, acea - adjectiv demonstrativ, vom - verb auxiliar. s;
4. Fat-Frwnos - subiect, la cetatea - complement circumstantial de loc. u
5. Cratima face legatura, in acest caz, intre adverbul negativ nu 9i verbul copulativ -i. a
6. Ascultator, vine iute de cate ori 1l chemi.
Ii place gustul iute al mancarii. ti
Numai voi ne puteti ajuta. b
Voi sa ~tie mai multe despre aceasta chestiune, dar nu primi lamuriri suplimentare. "
"
B. LITERATURA ROMANA -15 puncte
g
t
Redactati un eseu, de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafi!e de construcfie a unui
persona) dintr-un basm specificat in programa de concurs, ca specie literara a genului epic. s
r
~
Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga

LHarap-Alb este personajul principal al basmului, un erou surprins in evolutie, care este destinat sa
ajunga. imparat. Initial, personajul este neidentificat, fiind fiul eel mic al craiului, ca sugestie a rolului
sau minor in actiune. Dorinta de a participa $i el la misiunea la care fratii sai e$ueaza il particularizeaza
$i personajul va primi un nume care-i subliniaza menireaJ Inainte de a fi identificat, insa, prin nume, el
este caracterizat prin vorbe $i prin fapt~ Tanarul sufera din cauza ca. tatal sau il cearta $i pentru ca era
dezamagit de la$itatea fiilor sai cei mari, care nu au trecut de proba curajului, nu vrea sa-1 lase sa incerce
$i el. Fiul de crai se dovede$te milostiv cu batrana intalnita in curtea palatului $i careia i se destainuie,
cautand alinare. Atunci cand porne9te la drum, tanarul da dovada de un simt evident al onoarei: ,,Si ori
oiu pute izbuti, ori nu, dar iti fagaduiesc dinainte ca, odata pornit din casa d-tale, inapoi nu m-oiu mai
intoarce, sa $tiu bine ca m-oiu intalni $i cu moartea in cale." Initial, fiul craiului se manifesta prin
impulsivitate $i prin reactii agresive: love9te de trei ori, in cap, cu fraul, calul slab care venise sa manance
jaratic din tava. fReactiile necontrolate probeaza superficialitatea tanarului, care se conduce dupa aparente
$i nu observa potentialul personajelor care-I ajuta.iDupa ce trece de proba curajului, cu ajutorul calului
care se repede asupra ursului, tananil porne9te in calatoria spre curtea Imparatului Verde, nu inainte de
a fi atentionat sa se fereasca, in drumul sau de Span $i de omul ro9.I In curand, se ratace9te $i se intalne9te
cu un span care 11 convinge sa.-1 ia de sluga penh·u ca-I va aj uta sa iasa din padure. Tanarul incalca
interdictia tatalui $i trebuie sa suporte consecintele dramatice ale alegerii sale. Spanul il pacale$te $i-i
cere sa respecte un juramant, ca unnare a intelegerii prin care ei doi i9i schimba identitatea. Spanul il

WINw. rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare in invatamantul pre~colar

11
ume$te acum pe tanar Harap-Alb ~ i - i acorda un alt statut, umiL de sluga de sorginte nobila, de novice.
Numele subliniazii rolul de novice, de candidat la maturizare a protagonistului.
I Conduita personajului ii dezvaluie. rand pe rand, calitatile $i defectele. Pe de o parte, tanaml are un
caracter nobil, cu trasaturi ca loialitatea, prin faptul ca respecta juramantul de supu nereJ in ciuda
l dificulta\ilor probelor, bunatatea, dovedita atunci cand ocole$te nunta de furn ici, priceperea atunci cand
da ajutor albinelor, construindu-le un stup. ,re de alta parte, personaj ul 1$i arata slabiciunea, se
descurajeaza repede pentru cAa spanul 11 trimite in misiuni din ce In ce mai grele~ se lamenteaza mult
(calului $i Sfintei Duminici).l.In acela$i timp\ asculta sfaturile primite, pcntru ca $lie ca altfel s-ar expune
jnutil riscurilor pe care le presupun misiunile sale,!lndepline$te sarcinile cerute $i cu aju torul prietenilor
sai, pe care $i-i face datorita
'
disponibilitiitii sale afective. troate actiunilc eroului culmineaza cu obtinerea
~-

unor virtuti fundamentale: rabdarea, profunzimea, cea care-i dicteaza sa vada dincolo de aparente $i sa
acorde atentie ratiunii $i nu instincteloE:J
:Caracterizarea directa a personajului se regase$te, cunreste- $t-:"ffresc~ la inceputul naratiunii, cand
ta;aru!A este nevolni~ it'Ja~atoru_l Ii subl~niaza naivitate~a, Aprintr-o o?serva_tie ir?nic~: ,,Fiul cr.ai~lu~lui era
boboc m felul sau la treb1 de aiste, fixandu-1, totodata, m categona nov1celu1. Sfanta Dumm1ca ii vede
,,slab de Inger" $i ,,mai fricos decat o femeie", dar 11 !mbarbateaza, spunandu-i care are un destin special:
,,A$a trebuia sa se intample $i n- ai cui banui.j
1ln cea de-a doua parte a actiunii, protagonistul este caracterizat in mod indirect, prin intermediul

ge~turilor, faptelor $i atitudinilor salet Dupa ce trece un numar de 1Q_p1obe, prot3:g~!l!§_tuLva ajunge cu
bine la 9:.Qatul 2-rocesului ~~ ini~re. Pe parcur-siirrriisiunlloi· s~le , pr~t'!-go~istul a trec~-t pi{n stari
suflete~!l_e_~treme,_~.!_~_31j11IIB saJrn.e.c~ prin dezonoare, frica, s_ufer_ inta, sa vadii adevarul ascuns sub
minciu.na. Compensatia pe care o prime$te, la sfar$itul calatoriei sale este dragostea. Eroul este rasplatit
pentru evol~$leSte p~eg?Jit sa de.vina un conducator drept $i sa- $i intemeie~e o familie .
..J' Harap-Alb este un personaj care intruchipeaza conceptia despre viatii $i despre lume a autorului,
{;onform ..ciireia omul bun $i curajos, c.are manifesta vointa de a-$i schimba soarta, reu~e~te in demersul
~au·-
fara
.
sa- aibii puteri supranaturale.i
__....--/

i
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
l
; Concepeti un eseu structurat, de una-doua pagini, in care sa prezentati importanfa colaborarii gra-
dinitei cu ceilalti factori educationali.
' ' '

Colaborarea dintre griidinitii ~i alti factori educationali incepe in momentul incheierii contractelor in
acest sens. Indiferent de termenii in care sunt exprimate obiectele contractelor, scopurile sunt acelea~i:
indeplinirea unor servicii educationale. in context, distingem patru asemenea acte juridice, adicii cele
dintre reprezentantii griidinitei ~i aceste piiyti contractante: parintii/tutorii prq colarului ori sustinatorii
lui legali, edilii apartinand autorita~i administratiei pub lice locale, oficiantii din aparatul ce asigura asis-
tenta socialii ~i proteqia copilului, diferiti parteneri de proiecte din entitiiti pub lice ~i private. Inainte de
a trata subiectul in detaliu, sii ne edificiim in privinta importantei lor.
i Finalitatea colaboriirii dintre actorii enuntati este atingerea obiectivelor unitatii de inviitiimant pre-
~colar; dintre toate, negre~it, primul este realizarea unor servicii anume, destinate educiirii ~i formiirii
copilului gratie aportului personalului calificat. Fiind la mijloc interesul superior al copilului, suntem

Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invalamantul pre~cola r

de parere ca e $i normal sa prin1eze ofena cduc3tional5. Ideea in sine trebuic sa se pastreze in rela\iile
de cornunicare ~ i de cooperare dintre ofertant (gradinita - forrnator de formare profesionala) ?i familia
copilului. Comunicarea ~i cooperarea, la randul lor, subliniaza irnportanta colaborarii sub cateva aspecte:
se urrnarqte progresul pre~colarului , se iau masuri de reducere ~ i eliminare a cauzelor ce provoaca re-
gresul pe traseul educational, se iau hotarari ce ii pot sustine potentialul, se creeaza opo1iunitati de in-
·•'
va\are a caror valorificare determina cultivarea inclinatiilor Jui, se incurajeaza irnplicarea familiei in
activitatile (extra)~colare, in tot ceea ce prive~te dezvoltarea Jui personala ~i educatia parentala. Insista111
pe aceasta din unna, ~tiind ca exista un principiu care promoveaza parteneriatul dintre familie ~i resursele
urnane din structura gradinitei, a caror sarcina principala este forrnarea copilului pe toate palierele in-
separabile (intelectual, psihomotric, emotional, socio-cornportarnental). Prin definitie, parintii sunt- sa
fie - parteneri activi, care sa i~i cunoasca bine copilul pentrn a ~ti cand ~i cum sa intervina in procesul
lui de crqtere ~i dezvoltare plenara. Tot prin definitie, ei sunt prirnii educatori din viata copilului ce tre-
buie sa cunoasca indeaproape stadiile Iui de cre~tere ~i dezvoltare pe toate laturile ce ii favorizeaza
evolu\ia am1onioasa. Diverse aspecte ternatice se pot aprofunda in timpul activitatilor de consiliere atent
planificate de educator. Acestea reprezinta ocazii potrivite pentru abordarea subiectelor din sfere cola-
terale de interes; de pilda: drepturile copilului, psihologia dezvoltarii lui, hrana ~i alimenta\ia, sportul ~i
beneficiile lui, rnijloacele multimedia ~i riscurile lor pe termen lung, noile educatii, fenomenul rnigra\iei
~i efectele sale asupra copilului, ata~arnentu l etc.
Spre finalul ideii sa retinem ca este strict interzisa desfii~urarea activitatilor cu conotatii politice, re-
ligioase, rasiste ~ i a celor ce contravin bunelor rnoravuri sau legilor statului.
in viziunea noastra, intotdeauna, fondul juridic ii da stabilitate contractului educational, oricare ar fi
partile semnatare. Credern ca este esentiala cunoa~terea temeiului legal in baza caruia s-a incheiat acesta;
e esentiala din urmatoarele motive: stabilirea lirnitelor permise de lege pentru realizarea obiectului de
activitate, statuarea sferei ce inglobeaza drepturile ~ i obligatiile partilor, raspunderea contractuala pentru
incalcarea drepturilor ~ i pentru neindeplinirea obligatiilor.
Clarificarea tuturor aspectelor juridice este irnperios necesara chiar inainte de semnarea contractului,
caci doar a~a se pot evita conflictele generate de invocarea necunoa~terii clauzelor. In speta, managerii
gradinitei se asigura, in prealabil, ca cealalta parte semnatara a inteles scopul contractului ~i implicatiile
lui, pe care ~i le asuma in deplina cuno~tinta de cauza. A~adar, observam ca perfectarea contractului
impune de la sine intrnrea in teoria generala a dreptului comun ~i pe terenul legislatiei specifice. Spunem
legislafie specifica gandindu-ne la asemenea nonne de referinta: Codul civil, Legea educatiei nationale,
Legea administratiei publice locale, Ordonanta privind organizatiile nonguvernamentale (nonprofit).
In virtutea raportului juridic determinat de lncheierea contractului, am considerat ca este oportuna
indicarea elementelor ce fac trimitere expresa la domeniul dreptului. E absolut firesc intr-o societate
civila guvemata de nom1e juridice.
In continuare ne axam pe ceea ce reglementeaza drepturile ~i obligatiile partilor (parinti/tutori/sustina-
tori legali ai copilului ~i reprezentantii oficiali ai unitatii de invatamant p re~colar) la data inscrierii
subiectului in evidenta gradinitei, fiind valabile pe durata frecventarii acesteia. Indatoririle ~i atributiile
lor sunt prevazute in Regulamentul-cadru de organizare ~i functionare a unitatilor de invatamant
preuniversitar (ROFUIP); mai exact, in Titlul IX Partenerii educafionali, Capitolul VI Contractul
educafional, ~i in modelul etalat in anexa ce face parte integranta din regulament. Conform preve-
derilor, drepturile $i obligatiile partilor sunt reciproce, putand fi modificate prin act aditional. Indiferent '•
de circurnstante, orice abatere trebuie asumata. lnsa., pentrn a se evita situatiile generatoare de nemultu-

www. rs. ro
r TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titulanzare In lnvatamantul pre~colar

miri ~ i tensiuni, recomandabil e sa se ,,tran~eze" corespunzator toate temele de interes comun in cadrul
entitatilor numite adunarea genera/a a parinfilor ~ i comitetu! de parinfi. Ba mai mult decat alat, reco-
mandabil este sa se infiinieze o asociatie a parintilor sau macar sa se activeze fervent in consiliul
reprezentativ al parintilor. In vederea colaborarii fructuoase dintre.actorii educationali, opinam ca este
vitala transmiterea ~i analiza punctuala a inforrnatiilor specifice despre aceste patru entitati cu rol major
in viata pre~colarului. Cu certitudine, aportul lor este substantial in directii ce privesc, 'in egala masura,
relatia cu echipa manageriala a gra.dinitei ~ i asigurarea sanatatii ~i securitatii grupei de copii mici - rnai
simplu spus, asigurarea bunastarii din trei puncte de vedere: arnbiental, afectiv, material. Avem in rninte
premisa ca lumea direct vizata e con~ti enta de necesitatea cuno a~terii cadrului legislativ ce faciliteaza
colaborarea constructiva dintre gradinita ~i orice tip de factor educational activ. (Cand spunern lumea
direct vizata, ne referJ.rn explicit la mernbrii echipei rnanageriale din structura gradinitei, la corpul sau
didactic ~ i la membrii farniliilor copiilor luati in evidenta gradinitei.)
Mai departe, descriem o activitate dintre cele care pot spori calitatea actului instrnctiv-educativ ~i
gradul in care pre~colarul da un randarnent multumitor - eel putin intr-un domeniu parcurs. Cu titlu
exernplificativ, aici amintim lectura educatoarei, pove~tile ~i piesele de teatru in fonnat audio/audio-
video ~i jocurile de rol, jocuri ce poarta amprenta teatrului educational ~i a educatiei nonfonnale. Credern
cu tarie ca oricare dintre acestea poate fi excelent valorizata in variate programe (extra)~colare ~i ex-
tracurriculare. Sane oprim, de pilda, asupra teatrului, in general. De papu~i ori de umbre, acesta dezvolta
inteligentele verbal-lingvistica, spatial-vizuala ~i interpersonala, dar ~i latura estetica din strafundul
educabilului. Prin intennediul teatrului - desigur, adecvat varstei - ~i sprtjinit de educator ~i de familie,
pre~colarul i~i formeaza competentele-cheie de care nu se poate lipsi in viata de zi cu zi; nici ulterior nu
va putea, in viitoarea viata profesionala. In acest sens, recomandabila este incheierea unor parteneriate
cu case de cultura, cu trupe de teatru independent, cu ateliere me~te~ugare~ti ~ . a.m.d. Ar trebui sa fie in-
curajata aceasta practica, avand in vedere numarul considerabil de valente fonnative ~i recreative.
In loc de incheiere, sa reprivim cadrul legislativ ce pennite colaborarea fructuoasa dintre gradinita
~i orice alt factor educational. Cadrul este pennisiv pentru punerea unor idei progresiste in practica, idei
din ale caror seminte se pot na~te proiecte pragmatice ~i chiar inovative. Gandind la avantajele co-
laborarii descrise, pledam pentru aprofundarea ~i respectarea riguroasa a legilor fundamentale din dome-
niul educatiei. In virtutea tuturor, corpul managerial ~i corpul didactic pot realiza cate atuuri sunt de
partea unitatilor ~colare apartinatoare. Este cu atat mai bine pentru beneficiarii (in)directi ai actului in-
structiv""educativ.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. De departe, jocul logic are o mare valoare educativa, intrucat dezvolta gandirea, indiferent de
varsta. In cazul nostru, la varsta pre~colara, bine inteles ~i corespunzator desra~urat, acesta favorizeaza
dezvoltarea inteligentei umane specifice stadiului preoperational.
In cuvinte proprii,jocul logic este o activitate ludica menita sa faciliteze procesele psihice cognitive,
1n baza carora actul de invatare este mult inlesnit.
'
E dovedit ~tiintific faptul ca un copil din grupa de varsta 3 - 6/7 ani are un mare potential creativ,
ceea ce, prin definitie, 'inseamna ca el are ~i potential cognitiv. Reflectand asupra acestui aspect, in ca-
litate de educatori, trebuie sa facem totul posibil pentru a stimula inteligenta logico-matematica a pre-

Vvww.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

$CO!arilor. Ca atare, at ingem limitele maxime ale dimensiunii domeniului cognitiv de <leLvolta rc. Ba
r mai mult decal atat, prin strategii didactice potrivite, putem ghida copiii spre zona proximci dezvoltari.
l 1
I• $tim cat de importanta este aceasta pentru motivarea educabililor ce dernonstreaza - fapti c, atitudinal
It
j
i
1
I
- ca pot face fata situatiilor de lnvatare din ce In ce mai provocatoare.
• 1 ' In aha ordine de idei,jocul logic este calea pe care converg tacticile ce formeaza/dezvolta capacitatea
'''"
,·· de gandire ~ i de rezolvare a prohlemelor - evident, direct proportional cu forta principiului accesihil itatii.
Privind lucrurile pe termen lung - deci, peste nivelul pre-elementar specific educatiei timpurii - , vedem
ca nu este deloc lntamplatoare legatura dintre domeniul privind dezvoltarea cognitiva ~i cunoa~terea
Jumii (prevazut In noul curriculum pentru educatia timpurie), doua competente-cheie dintre cele opt
promovate de UE (con:petenta matematica, ~tiintifica , tehnologica, spirit de initiativa ~i antreprenoriat)
~ i patru dintre competentele secolului XXI (creativitate, inventivitate, organizare, solutionarea pro-
blemelor).
A~adar, prin jocul logic, des fa~urat cu precadere in centrele de interes $tiinfe ~i Construe/ii, pre~co­
larul devine capabil sa faca rationamente, drept dovada ca a observat corpuri materiale ~ i fenomene na-
turale, ca a lnteles raportul cauza-efect. Datorita rationamentelor facute mai mult sau mai putin sprijinit
de un adult, el (re)descopera lumea ~ i dobande~te experiente de l'nvatare. La acestea se va raporta ori de
cate ori se var ivi situatii de lnvatare care 11 determina sa rationeze obiectiv.
Dedesubt, descriem un asemenea joc pentru grupa de varsta 3-4 ani, domeniul $tiinfe. II denwnim
Jn cautarea numerelor instelate. Scopul lui este legat de subdomeniul cuno$tinfe .~i deprinderi elementare
matematice, cunoa$terea $i in/elegerea lumii, a~a cum este precizat in anexa RFIDT la OMEN nr. 385 1
din 20 l 0 (Repere fundamentale in invafarea $i dezvoltarea timpurie a copilului de la na.~tere la 7 ani).
In concret, copilul trebuie sa identifice corespondentele dintre materialele puse la dispozitie ~i jetoanele
care le exprima numeric; de pilda, corespondenta dintre un tablou care lnfati~eaza Soarele ~i jetonul ce
reda numarul I, omat cu o steluta, dintre o ilustratie ce 1nfati~eaza mana unui om ~i jetonul ce reda
numarul 1, omat cu cinci stelute. Jocul se desfa~oara In concentrul 0 - 5, fie in grup, fie individual, fie
frontal. Fiind lncurajat sa rezolve cerintele, copilul lnvata sa i~i formeze reprezentari matematice ele-
mentare (bazate pe conceptele numiir ~i numeric).
Jocul, preponderent logic, poate atinge ~ i alte domenii experientiale; de exemplu, Psihomotric, Estetic
~i creativ. Gandind la acestea, educatorul ii poate cere copilului sa sara de cate ori 1i indica stelutele de
pe jetoanele eta late ori sa ,,deseneze" in aer atatea fructe cate stelute au jetoanele aratate - de preferinta,
sa fi e fructe diferite. In acest context, el poate folosi suportul imagistic postat frontal. Pe cale de con-
secinta, se creeaza premisele invatarii numeratiei ~i ale corelarii cuno~tintelor acumulate prin joc tematic,
folosind material concret intuitiv; in speta, corelatia dintre cuno~tintele despre numere ~i obiectele ce
permit, dupa caz, asocierea, gruparea, serierea, ordonarea. In opinia noastra, avand In vedere specificul
intervalului de varsta, conteaza, in egala masura, atentia acordata de educator ~i indicatorii marcati in
grila criteriala. Cu cat este mai ridicata calitatea Jar cu atat mai bine pentru evolutia copilului ~i pentru
derularea demersului instructiv-educativ.

2. In educatia timpurie (~i nu numai), folosim mijloace de invatamant ca elemente ce apartin strate-
giilor didactice. In acceptiunea proprie, mijloc de fnva/iimdnt inseamna oric~ suport de lucru (fizic ~i
electronic) care faciliteaza trnnsmiterea ~ i internalizarea infonnatiilor predate. Il consideram un adevarat
instrument fara de care nu putem realiza instruirea educabilului ~ i, fire~te, dezvoltarea lui plenara. In
alta ordine de idei, instrumentarul alcatuit din mijloace de invatamant contribuie la fonnarea compe-

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare in invatamantul pre~colar

tentelor subicctului. in conditiile de fata, ne raportam la nivelul pre-elementar, nivel la care stimularea
cornportarnentala estc priorita ra pe toate palierele domcniilor de dezvoltare. Sa ne gandirn, de pilda. la
forta materialului concret intuitiv tematic asupra unui pre~co l ar ce atesta o conduita ncpotri vita.
Carentele de socializare pot genera, in timp, comportamente deviante. Dar folosind mijloace de invatare
adecvate situatici ~ i varstei copilului in cauza, combatem efectele negative pe termen lung. Puterea unei
pove~ ti in lectura educatoarei (dublata de imaginile ce ii dau sens), fona unui film de desene animate
ori a unui joc de rol sunt doar cateva dintre elementele ce pot schimba traiectoria unui copi l afiat in
nevoie. in considerarea celor enumerate, cu titlul de mijloc de inva1amant, in scop formativ, se pot utiliza
plan~e cu secvenie dintr-o poveste anume, DVD-uri cu desene animate sau cu inregistrari audio ale unor
piese de teatru susceptibile sa fie reinterpretate de copii in baza unor replici reprezentative. Seria de
exemple de activitati de invaiare poate continua pentru a dovedi eficienta mijloacelor cuprinse in aceasta
tema.
Indiferent din ce categorie face parte, mijlocul de invatamant- traditional, modem, natural, figurativ,
irnitativ - are acelea~i funqii: (in)formativa, evaluativa, (re)creativa. Pe deasupra, cu cat este mai atractiv
acesta sub aspect estetic/grafic, cu atat mai dinamice var fi exercitiile/activitatile propuse ~i mai tangibile
rezultatele a~teptate.
Din cele reliefate anterior deducem specificul mijloacelor de invatamant. Este u~or de in!eles daca
ne gandim la doua dintre acestea, evidentiate in randurile de mai sus. In imprejurarea creata, reiteram
ideea privind posibilitatea de a utiliza mijloace electronice/multimedia. Prin prisma lor se incurajeaza
formarea stilurilor de invatare auditiv ~i vizual. Putem conta pe randamentul unor factori benefici, ~tiind
cat sunt de receptivi copiii la stimulii din spectrul audio-video, la activitatile pe domenii experientiale
~i la cele liber alese. Reflectand la acestea, educatorul animat de spiritul inovativ creeaza multiple opor-
tunitati in cadrul carora introduce mijloace de invatamant avand un putemic impact asupra demersului
didactic. In cuvinte putine, specificul lor este sa faciliteze insu~irea informatiilor transmise, consolidarea
!or, transpunerea lor in contexte cu caracter evaluativ, dar ~i in contexte ce abunda de sustineri moti-
vationale. Realizam ca prin mijloacele invocate se poate dezvolta tot ceea ce contureaza profilul dezirabil
al unui pre~colar, inainte de intrarea in clasa pregatitoare.
Spre srar~itul prezentei lucrari, descriem un mijloc de invatamant utilizat frecvent in educatia tim-
purie: CD-player-ul. Indiferent din ce parte il privim, observam ca valentele lui educative ,,inclina" spre
latura in care se manifesta procesele psihice senzoriale ~i mai cu seama analizatorul auditiv. In lumina
lui se poate da frau imaginatiei ... Folosindu-1 cu dibacie, educatorul cheama, pe calea undelor, eroi de
poveste pentru sine ca sa valorifice elementele de jos pregatite. Ii cheama in special pentru micuti, ocazie
cu care ii face sa vada, cu ochii mintii, cadre de poveste ... A~a inchipuite cum sunt, cadrele fac trecerea
dintr-un centru de interes in altul ~i , implicit, dintr-un domeniu de dezvoltare in altul. Intelegem lesne
ca, prin mijlocirea fanteziei, intretinuta cu stimuli auditivi, abordarea interdisciplinara este realizabila
~i atractiva. Realizabil este ~i progresul copilului per total. intelegem ~i ca CD-player-ul poate sta la
baza unor activitati inedite, al caror scop este mai mult decat recreativ; este unul de identificare a tul-
burarilor de auz.
Concluziv, recomandam acest mijloc didactic pentru animarea atrnosferei ce cre~ te dorinta de in-
vatare.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~cola 1·

b
r:
Testul nr. 3 p
tc
SUBIECTUL I (30 de punctej
A. LIMBA RO!l1A.Ni - 15 puncte d
I<
1. .sprintena - agera, grije.;te - ingrije~te.
2. cre.;tere, crescut. p
3. fl - pronume personal, forma neaccentuata; bine - adverb de mod; boala - substantiv comun. a
4. urat $i obraznic - nume predicativ multiplu, (ni~te) rO$COve - complement direct. tt
5. Cratima face legatura intre conjunctia de 9i pronumele personal, forma neaccentuata -(f)fi. i1
6. Vorbe~te intruna, ca o moara stricata.
fntr-una din cutii vei gasi, cu siguranfa, obiectul care iti trebuie. n
Sar de la una la alta, domica sa termin ce mi-am propus. e
S-ar putea sa mai intiirzie, este unul dintre defectele sale majore. fi
n

B. LITERATURA ROMA.Ni -15 puncte


ii
11
Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati evolufia relafiei dintre doua personaje 11
din basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga.

Povestea lui Harap-Alb, de lon Creanga s:


Harap-Alb ~i SpanuJ re

Povestea lui Harap-Alb este considerata cea mai reu~ ita creatie de inspiratie fantastica a lui Ion
Creanga, fiind vazuta de 0. Biirlea drept: ,,eel mai frumos basm al lui Creanga ~i din intreaga noastra
literatura."
Basmul Povestea lui Harap-Alb a fost publicat in revista Convorbiri literare, in august 1877.
Basmul este o opera epica in proza sau in versuri care dezvolta tema luptei dintre bine 9i rau la care ti
iau parte personaje simbolice sau care au trasaturi fantastice, supranaturale. Basmul are un rol didactic
~ i rnoralizator.
Continutul basmului lui Ion Creanga dezvolta mai multe teme, tema secundara fiind aceea a matu- e
rizarii eroului, textul fiind, prin relatarea aventurilor eroului, care se pregate~te sa devina imparat, un ti
Bildungsroman. Cele doua personaje principale sunt, totodata, protagonist ~i antagonist ~i dau viata c
principiilor etice antagonice din basm, binele 9i raul. Rolul Spiinului devine complex in basmul lui i1
Creanga, el fiind imaginea raului necesar, un pedagog sever, care il supune pe mezinul craiului la probe u
dificile, penh·u a-1cali 9i a-1forma in vederea obtinerii rangului de imparat. Conflictul principal al bas- a
mului este de ordin exterior ~i are loc intre Span 9i Harap-Alb. Protagonistul duce, in acela~i timp, 0 a
lupta interioara, cu sine, pe parcursul drumului, ciind trece de la starea de neinitiat la cea de initiat. ·p
De~i cele doua personaje se suprapun pe categoriile etice obi~nuite din basm, ele reproduc structuri b
caracteriale mai apropiate de realitatea umana, intrucat Hamp-Alb nu este o intruchipare absoluta a ti

www.rs.ro
TES TE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

binelui, a\'and defecte si slabiciuni omene~ti, iar Spanul are si o trasatura pozitiva. fiind maestrul spi-
ritual si se dovedeste benefic pentru evoluiia eroului. Harap-Alb este un personaj rotund. care evolueaza
pe parcursul actiunii, in timp ce Spanul este un personaj plat ~i nu-~i modifica statutul social pe parcursul
rextului.
Mijloacele de caracterizare utilizate in construqia celor doua pcrsonaje sunt de tip direct (realizata
de narator sau de alte personaje) ~ i de tip indirect (care reiese din fapte, gesturi, atitudini. relatia cu cele-
lal te personaj e).
Basmul urrnare~te evolutia spirituala a protagonistului. La inceput, tanarul este naiv ~ i impulsiv, insa,
pe parcurs, prin trecerea probelor, ob~ne calitatile necesare dobandirii statutului de lmparat. 0 dovada
a maturizarii sale se observa in momentul in care se imprietene~te cu cele cinci fiinte supranaturale, in-
tuind ca-i vor fi de ajutor, in felul profund in care percepe oamenii, trecand de infiitisarea !or neobi~nuita.
intalnirea dintre protagonist ~i antagonist survine in momentul in care fiul craiului, ,,boboc de felul lui"
se ratace~te in padurea-labirint. Episodul semnificativ pentru sublinierea relatiei dintre cei doi este mo-
mentul descinderii in fantana. Mezinul craiului accepta tovara~ia craiului, pentru a ie~ i din padure, dar
este pacalit, cand coboara in fantana. Aceasta descindere este simbolica, pentru ca tanarul intra ca un
fecior de crai anonim ~i iese cu numele oferit de Span, Harap-Alb, cu semnificatia de sluga de rang
nobil. Juramantul din fantana contine ~ i conditia eliberarii, care inseamna s fiir~itul initierii.
In finalul basmului se pune capat relatiei dintre cei doi, Spanul 11 omoara pe Harap-Alb, pentru vina
inchipuita de a fi incalcat juramantul; Spanul, la randul lui, este ucis de calul lui Harap-Alb, ca semn ca
initierea s-a incheiat. Fata il invie pe Harap-Alb, care i~i prime~ te, dupa acest lung ~i greu drum al
initierii, rasplata promisa: imparatia ~i pe fata iubita.
Intreaga calatorie intreprinsa de Harap-Alb este un drum al evolutiei interioare, al maturizarii; in
aceasta odisee a eroului, rolul precumpanitor 11 detine Spanul care-1 supune la probe grele, provocandu-1
sa-~i depa~easca limitele. Caracterul de basm cult ~i de Bildungsroman este vizibil prin complexitatea
relatiei dintre cei doi protagoni~ti.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrieti un eseu argumentativ, de circa doua pagini, in care sa prezentati importanta aplicarii concep-
tului invatare centrata pe copil in invatamantul pre~colar.

In actul fundamental pentru invatamantul pre~colar, denumit curriculum pent1-u educafie timpurie,
exista principii ce incurajeaza aplicarea conceptului dat. inainte de a-1 defini, sane reamintim respec-
tivele principii. Unul prive~te educatia centrata pe copil, iar altul, invatarea activa. in baza lor, educatorul
creeaza situatii care favorizeaza cunoa~terea nevoilor copilului ~i a caracteristicilor sale; se urmaresc
indeob~te caracteristicile ce ii dau unicitate. Totodata, educatorul creeaza ~i situatii ce favorizeaza aparitia
unor experiente de invatare, de-a lungul carora pre~colarul devine un subiect activ. in aceasta calitate
avuta permanent, el poate alege cum sa se desra~oare activitatea ~i sa propuna modificari ce sunt in
acord cu trebuintele sale. Ideea se regasqte in atari intrebari: Ti-ar placea sa ... ? Cum ~i cu cine ti-ar
placea sa faci aceste lucruri? Ce crezi ca ar mai fi de racut la ... ? Altfel spus, in ciuda varstei mici, este
bine sa tinem cont de parerea/afirmatiile copilului, caci numai a~a putem afla detalii despre doriniele ~i
trebuintele lui.

Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

ti.~ viziunea noastra, invafare centrata pe copi! inscarnn5 dcmersul didactic in tcrneiul caru ia se pune
accent pe strategiile de lnvatare individ ualizata, aplicatc direct proportional cu potentialul copilului ~i
cu eventualele tulburari/dificultati de invatare dep i s tat ~. {Drcpt care, inclusiv actul de predare treb uie
sa fie adaptat la nivelul inteligibil al copi lului. - ·-
'• I 'I \113!~~~:~~- ~~!1trat~ pe__~~p~_ este pro11}_ovata de_Qidactica modernaJ mai ales de neurodidactica. Din
.,
practica ~tim cat sun1' de efi ciente mctodele activ-participative. Prin defini\ie, acestea dinarnineaza grupa
de copii, per total, $i microgrupul, In particular. Chiar _deDumirea c.o.i1.~~ptul_u i. r1e _ci,raHi_ ca toat~ atentia
e~ndreptata_as up 1:a co_pi l~lui , nu a educatorului. Tiil}p!:!l 1~e-9 dovedit ca strategia ~ep.trata pe profesor
are numeroase limite care ii reduc simtitor copilului libertatea de exprimare $i o a~a-z i sa libertate de
mi~care de-a lungul i!lcursiunii sale ln-proceSUJde inv~tama nt. I_ntr-o asemenea imprejurare, copilul
es~~ QQ'!I_Qbiect, nu subiect in procesul formator.
~--· Ca orice lucru bin~-~~ali~at, straiegia deinv~tare centrata pe subiect trebuie gandita riguros in prea-
labil. Ca atare, educatoru l are de parcurs urmatorii pa~ i :
-4 sa reciteasca teoriile instruirii ~ i ale 1nvatarii;

-4 sa aprofundeze procedura de operationalizare a obiectivelor;

-4 sa identifice caracteristicile 9i temperamentele copiilor;

-4 sa le raporteze structurile umane la factorii de mediu (intern 9i extern);

-4 sa l~i analizeze stilul de predare, stilul propriu de cornunicare ~ i de colaborare;

-4 sa efectueze sociomatricea ~ i sociograma pentru a 9ti cum interactioneaza copiii ~i ce profil are

grupa;
-4 schematic, sa constituie grupuri de lucru ornogene sau eterogene, dupa caz;

-4 sa monitorizeze fi9ele de observatie ale copiilor pentru a gasi indicii ce redau progresul/regresul

copiilor pe traseul educational;


-4 sa noteze cum poate anima fiecare centrn prin metode activ-participative ~i cum poate fo losi au-

toevaluarea;
-4 sa aleaga jocuri de rol care Ii pot detennina pe copii sa vorbeasca liber despre nevoile ~i preferin-

tele lor.
'

Odata ce s-a edificat asupra acestor lucruri elementare, educatorul trebuie sa se asigure ca l9i ia toate
masurile necesare in urmatoarele sensuri:
-4 sa studieze teoria ~i exemplele ce privesc modul de lntocmire a planului personalizat de invatare;

-4 sa patrunda sfera designului instructional pentru a vedea cum 1~i poate atinge finalitatile, In condi-

~ile ofertei unui curriculum aprofundat sau ex tins, in funcpe de cazurile existente in sala de grupa;
-4 sa imbine cat mai annonios ~i mai atractiv posibil domeniile experientiale cu activitatile liber

alese; In acest scop se poate folosi cu succes de atributele dezvoltarii personale 9i de fascinatia
elementelor de joc;
-4 sa l~i imbogateasca 9i sa i9i diversifice ansamblul de resurse materiale ~i de mijloace didactice;

~ sa transfonne fiecare centru intr-o adevarata lume captivanta ~i viu colorata, in care copilul, real-
mente, sa se simta eel mai important;
-4 daca situatia impune, sa 9tie cu ajutorul caror tactici pedagogice readuce subieqii In sarcina. fara

constrangeri ~i fara reactii pline de nernultumire;


-4 sa utilizeze deseori materiale concret intuitive, jocuri ~i jucarii care Ii solicita copilului functiile ~­
intelectuale, afective, psihomotrice ~i socio-comportamentale;

www.rs .ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

- si:i comunice constant cu familia copilului despre aspectele cc denoti:i progresul/regresul pentru a
se putea lua cele mai bune dccizii In favoarea lui.

Mai departe, _exemplificativ, redi:irn situatia de invaiare, in care adaptam conlinutul la particularitatile
~i Ja nevoile instrnctiv-educative ale copilului din grupa mare (5 -6 ani). Situatia se incadreaza in dome-
niul experiential Limba si comunicare. Astfel, pornim de la piesa de teatru radiofonic Turti{a cdntareafa,
~_:__~-7--::--::-:----:-- - - . ~~---'-
poveste populara. Piesa e aleasa, in principal, p~copiii carora vrem si:i le formam inteligenta spatial-
~a, iar in subsidiar, pentru cei carora vrem si:i le-o dezvoltam. Activitatea se desfasoari:i frnntal, ~b
fonna de s~wic.erc . ~tie , in funqie de nevoia identificata, pre~cola1ilor li se cere, pe rand, sa de- ,
~oamenilor care au plamadit turtita ~i bucatile de drum parcurse de~st~ Procedand intocmai,
educatorul poate observa cat de mare e capacitatea fiecarui copil de a-~i imagina lucruri posibile numai
pe c~!~ au_9i~~y_a. In plus, educatorul mai poate proba receptiVitatea~ copilului la stilul auditiv de invatare,
sttl atat de benefic in perioada ~colaritatii mici. $i nu doar atunci. ln acelea~i circumstante, pe deasupra,
educatorul
......
poate efectua exercitii
_____. de fonetica,
. ---
de vocabular, de ascultare activa si de comufiicare verbala.
-
Pe scurt, avand povestea in fundal, se fac aplicatii de educare a limbajului, dar $i unele de educatie mu-
zicala. Gandind la aceasta din urma, credem ca totodati:i se poate testa capacitatea de receptare $i de redare
a sunetelor din mediul inconjurator apropiat - cu ajutorul CD-ului, in speta. Toate acestea constituie o
valoroasa baza informativa, de care educatorul poate face, negrqit, uz in scopul dezvoltarii holistice a
pre$colarilor din respectiva grupa. Aceasta, dezvoltarea holistica, se fondeaza pe (auto)cunoa$tere.
In loc de final, evidentiem un punct de vedere despre abordarea prezentata anterior. In sustinerea
ideii de mai sus, consideram ca este vitala adaptarea continutului la particularitatile ~i ne~oile edu-
cationale individuale ale copilului. Procedand in acest fel, in conformitate cu natura, cu trebuintele $i
cu dofeantele lui, este ca $i cum servim copilul la masa cu ceea ce ii este pe plac, Ia.ra a face insa rabat
de la calitatea hranei $i de la normele de sanatate alimentara. Consideram a$a, deoarece promovam in-
teresul lui superior. Poate parea un cli$eu ori un lucru utopic, dar avem convingerea ca numai punerea
copilului mai presus de prestatia didactica ~ i de numarul prestabilit de obiective ne poate defini in postura
de educator; mai bine spus, in postura de forrnator de oameni multilateral evoluati, fapt resimtit mai
ales in viata adulta. Conchidem ca abordarea ne determina sa atingem ~i laturile educatiei pe toata durata
vietii. In acest sens, primul pas trebuie Ia.cut inca din educatia timpurie. Drept care, suntem in context
$i in ton cu tendintele in materie de sensibilizare a copilului - ~i a familiei lui - fata de ceea ce insearnna
educatie personalizata in numele unicitatii de care se bucura fiece copil, indiferent de varsta.
Conchidem ca, p~u reusita actului didactic in sala de grupa, este de luat in calcul $i abordarea ~
noastra, per ansamblu, completata cu exemple ~ i argumente. Fara pretentia a fi o abordare perfecta, ne
asumam toate cele scrise, fapt care oglinde~te intenti~ d~-a i;curaja studierea didacticii ~i a metodicilor
de specialitate. Fara doar ~i poate, ~i intentia de a incuraja studierea noului cuniculum pentru educatia
timpurie, in spiritul principiului individualitatii. Numai stapanirea lor pe de-a-ntregul poate face diferenta
intre un act educational de calitate ~ i unul improvizat sau lipsit de profesionalism.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. In mica ~colaritate vorbim despre arii cuniculare, iar in pre~colaritate vorbim despre activitati pe
domenii experientiale, jocuri ~i activitati liber alese ~i de dezvoltare personala. Toate cele trei tipuri sunt

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

prevazutc in planul de lnvatamant pentru educa\ia timpuric, cuprins in noul curriculum. Supunem atentiei
primul tip.
Intalnim conceptul de activitafi pe domenii experien{iale in planul de invatamant pentru educa\ia
timpurie ~i lndeosebi in metodologia lui de aplicare. Din continutul metodologiei desprindem ideea de-
,.
spre specificul unor asemenea activitati, organizate corespunzator.
In sala de grupa, le descoperim sub acronimul ADE ~i le vedem desfa~urate in centrele de interes
deschise anume. Fiind atenti la cuvintele-cheie, deslu~im definitia. In viziunea noastra, acestea sunt SP..t:_
cial gandite sa stirnuleze domeniile de dezvoltare, infati~ate in curriculurnul pentru educatia timpurie,
$i sa perrnita predarea integrata, gandind la unnatoarele aspecte: grupele de varsta, r.evoile, interesele
$i potentialul copiilor,,temele anuale de studiu, continuturile relevante preluate din metodicile de spe-
cialitate $i strategiile de rigoare alese, obiectivele urmarite, materialele/mijloacele de invatamant, in-
strumentele de evaluare specifice. Finalitatea este progresul pre~colarilor pe toate palierele vizate la
nivel pre-elementar. $tiind ca acesta din um1a prive$te stimularea comportamentala, sa vedem cum ...
In curriculum sunt enumerate cinci domenii in baza carora se organizeaza activitatile in discutie.
Acestea sunt: dezvoltarea fizica, sanatate $i igiena personala; dezvoltarea cognitiva ~i cunOa$terea lumii;
dezvoltare socio-emotionala; dezvoltarea limbajului, a comunicarii, a premiselor citirii $i scrierii; ca-
pacitati $i atitudini in invatare. In considerarea acestora cinci, se organizeaza cenh·ele de interes (Con-
strue/ii, Stiinfa, Biblioteca, Colful casufei/Joc de rol, Arte, Nisip $i apa $.a.m.d.). De fapt, in respectivele
centre se deruleaza activitatile pe domenii experientiale: Stiinte (D$), Limba $i comunicare (DLC),
Estetic $i creativ (DEC), Om $i societate (DOS), Psihomotric (DPM).
Mai depatie, indicam un posibil mod de organizare a unei asemenea activitati. Cu titlu exemplificativ,
ne axam pe domeniul experiential DEC. Pentru a nu da gre$, parcurgem metodologia de aplicare a pla-
nului de invatamant, in cautarea unor explicatii/sugestii metodologice. In plus, parcurgem $i anexa
RFIDT la OMEN nr. 3851/2010 - Repere fundamentale in invatarea $i dezvoltarea timpurie a copilului
de la na$tere la 7 ani -, anexa in care sunt detaliate domeniile de dezvoltare, fiecare avand indicatori $i
practici de sprijin per interval de varsta.
Ramanem in context $i ne raportarn la domeniul ce prive$te dezvoltarea socio-emotionala $i, prin ur-
mare, la expresivitatea emotionala. La randul sau, ultimul aspect se reflecta intr-un reper astfel enuntat:
Copilul ar trebui sa fie capabil sa recunoasca $i sa exp rime adecvat o varietate de emotii. Ne raportam
la intervalul de Varsta 6 J-84 luni $i ne COnturam ideea in juruJ CatOf\la indicatori reformulati: I exprimarea
emotiilor prin joc $i activitati artistice; imparta$irea emotiilor cu copiii de varsta apropiata, cu adultii
din anturaj; manifestarea reactiilor emotionale cu flexibilitate, in diferite contexte; verbalizarea frustrarii;
folosirea mimicii adecvate sensului mesajului transmis de altcineva. 0 conturam $i in jurul acestei grac-
tici de sprijin: prin joc, asocierea sunetelor/culorilor/mi$carilor cu diverse emotii. In virtutea celor
mentionate, ne gandim la aceasta activitate: Dupa ascultarea unei pove$ti !n lectura educatoarei $i dupa
observarea unei serii de ilustratii, copilul asociaza jetoanele colorate primite cu starile pe care i le dau
zilele de vara $i de iama. Apoi, pe fondul desenului sau liber creat, el i$i exprima emotiile transmise
gandind la acestea. Scopul este recunoa$terea caracteristicilor generice ale anotimpurilor evidentiate $i
a ernotiilor pe care le genereaza. In opinia noastra, exprimarea prin desen liber se bucura de trecere in
randul pre$colarilor. De aceea credem ca am ales bine domeniul Estetic $i creativ; putem vorbi In voie
despre paleta de culori $i despre linii de toate felurile ce redau starile interioare. Cu pricepere, prin
..
1
Repere.fundamentale fn invafarea ~i dezvoltarea timpurie a copilului de la na.ytere la 7 ani, anexa la OMEN nr. 385 1 din
2010, p. 41.

~
www.rs.ro
r TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

~l dansuri ~ i mima, educatoarea poatc aborda ~ i alte doua domenii experientiale: Psihomotric ~ i Limha .yi
comunicare. Asa apare oportunitatea in care spiritul inovativ i~i poate dovcdi forta.
a Sprc final, exprimam un punct de vedere argumentat despre specificul organizarii activitaiilor de in-
vatare, pe domenii experieniiale. In cadrul respectivelor activitati se valorifica atributele domeniilor
apa11inatoare - cele cinci amintite; in mod subinteles, sc valorifica ~ i atTibutele dimensiunilor dezvoltarii,
:s prevazute in noul curriculum. Se creeaza premisele ce inlesnesc atingerea finalitatilor educatiei timpurii,
punctate in prot,:rrama, ~i luate in vizor pe trnseul educational ulterior. Respectandu-se natura activitatilor
pe domenii experientiale ~ i a centrelor de interes, se respecta urmatoarele principii: al diversitatii con-
e textelor/situatiilor de invatare, al individualizarii, al invatarii bazate pe joc. Mai exact, oferindu-i copilu-
:- Jui un mediu stimulativ ~i diversificat, cre~tem ~ansele de a-i dezvolta toate aspectele esen}iale (cognitiv,
I- comunicational, psihomotric, emotional, social, atitudinal, motivational). Le cre~tem, deoarece tinem
a seama de acestea variabile: fire, potential, nevoi, dorinte (ale copilului), a~teptari (ale familiei), varietatea
recuzitei disponibile, categoriile de jocuri propuse, scopul activitatii (transmiterea cuno~tintelor, for-
,> , marea deprinderilor ~i a priceperilor, consolidarea acestora, ve1ificarea etc.). Fara doar ~i poate, ADE
l' reprezinta un univers. Acesta gazduie~te lumea cunoa~terii, pe care cei mici o pot explora prin 1nviitare
'
L- experientiala. Fiind la varsta stimularii comportamentale, vedem ratiunea pentru care meritii valorizatii
!- cu precadere invatarea sociala.
e
), 2. Precum in invatamantul primar, ~i in eel pre~colar parcurgem etapa de evaluare a educabililor.
Avand insa in vedere caracterul aparte al invatamantului pre~colar, e firesc sa folosim instrumente adec-
I, vate.
L- In conceptia noastrii, instrument de evaluare este orice lucru care serve~te la masurarea rezultatelor
a ~i la aprecierea lor prin calificative sau note. Colectarea rezultatelor se face pe baza unei fi~e de lucru,

ll a unui test etc. Fiind in perioada educatiei timpurii, nu vorbim despre teste. Drept care, evaluarea consta
in:
---+ masurarea cuno~tintelor acumulate de copii, a deprinderilor ~i a priceperilor formate;
·- ---+ aprecierea progresului imegistrat la nivelul fiecarui domeniu de dezvoltare, raportat la indicatorii
t: dati in sfera dimensiunilor dezvoltarii; ii vedem marcati in curriculum.
n In context, instrument de evaluare reprezinta orice piesa care poate fi de folos in ambele sensuri pre-
a cizate; de exemplu: lista de control/grila criteriala, fi~a de observatie sistematica a comportamentelor
l1 vizate, fi~e de lucru, produse arhivate in portofoliu. In temeiul !or, prin analiza psihopedagogica, se de-
t; terminii cota in care pre~colarul a progresat per ansamblu. Deopotriva, se efectueaza ~i celelalte doua
componente ale procesului de evaluare: diagnoza ~i prognoza.
·r Din mentiunile anterioare retinem specificul instrumentelor de evaluare in educatia timpurie ~i
ii exemple in acest sens. In continuare, descriem doua asemenea instrumente. Ne concentriim asupra listei
u de control ~i a produselor din structura portofoliului. Daca unul se regiise~te ~i in metodologia clasica,
e al doilea face parte exclusiv din cea moderna. Sa vedem prin ce se disting valentele lor, privite indivi-
dual.
n Lista de control sau de verificare nu este deca.t o grila criteriala in baza careia educatorul noteaza
e ceea ce este semnificativ pentru o anumita secventa a activitatii, gandind la gradele de implicare a pre-
n ~colarului ~i de manifestare a conduitelor dezirabile. Dupa analiza obiectiva a consemniirilor, educatorul
poate ~ti cat de mult s-a 1mbunatatit un comportament apaqinand unui dome~iu de dezvoltare. Cu cat
n se aduna mai multe liste de control, cu atat mai bine pentru atunci cand trebuie intrngita imaginea pre-

0
'NWw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

$C01arului, imagine ce sc va reflecta In fi$a pcntru aprecierea progresului indi\'iduaL lnaintc de intrarea
In lnvatamantul primar.
Produselc din portofoliu se arhiveaza In virtutea metodei portofoliului, metoda moderna de evaluare
1!
I.
care ~ i -a do vcdit eficienta. Concret, produsele obtinutc prin efort individual/colcctiv rcprezinta oglinda
copilului. Este oglinda In care se vede munca depusa pe durata unui sernestru/an ~co l a r. Este oglinda In
care se renccta irnaginea copilului, tot rnai rnult imbunatapta prin suspnere evolutiva din patiea per-
sonalulu i de specialitate ~i din partea familiei. Cu alte cuvinte, este cartea de vizita, ,,scrisa" In timp, in
considcrarea careia se accede la nivelul urrnator de formare continua a copilulu i. Aceasta a~a-z i sa carte
otera o imagine panoramica asupra dezvoltarii holistice. In alta ordine de idei, portofoli ul - instrument
~ i metoda de cvaluare .deopotriva - este precum un impuls dat pentru avansarea pe traseul educational.
De aceea ne permitem sa afirmam ca aceasta are doua mari atuuri: poate determina motivarea copilului
in grupu l de lnvatare; poate reprezenta o adevarata evaluare sumativa. In sustinerea afirmatiei, mai
adaugam o mentiune relevanta: La intrarea copilului in clasa pregatitoare, 1nvatatorul l~i formea za o
imagine de ansamblu asupra profilului sau. Concluziile invatatorului vor fi mult mai solide, daca sunt
direct raportate la portofoliul copilului realizat de-a lungul ultimului an de gradinita, nu doar la fi ~a
privind aprecierea progresului individual.
In rezurnat, lncurajam utilizarea oricaror instrumente de evaluare potrivite pentru lnvatamantul pre-
~col ar; desigur, bine alese in functie de potenpa!ul copilului ~i de posibilitati, generic vorbind. Gasirea
alternativelor ramane in sarcina educatorului, avand In vedere datoria Jui morala de a-~i cunoa~te copiii
din grupa ~ i de a-~i da permanent concursul pentru ghidarea lor pe traiectoria educational-formativa.

...

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru rew;;1ta la examenul de titularizare in invatamantul pre:;;colar

Testul nr. 4
SUBIECTUL l (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA -15 puncte
J. megia.i;ii - vecinii, se pomenirii - se trezira cu ...
2. baiefel, biiiefe$le.
3. $i - conjunctie co.pulativa; se rugara -verb predicativ; toata - adjectiv pronominal nehotarat.
4. !QJ.l oamenii - atribut adjectival pronominal, cu foe - complement circumstantial de mod.
5. Cratima marcheaza pronuntarea alaturata a pronumelui reflexiv s- ~i a verbului auxiliar -a din
componenta verbului s-a dus.
6. Banii sunt ai Jui, trebuie sa recuno~ti.
A-i judeca pripit este o eroare grava.
Familia sa 11 sustine in toate aqiunile intreprinse.
S-a trezit in pragul examenului ca nu are toate cartile necesare.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafile povestirii specificate


in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.

Hanu-Ancufei (povestirea Negustor lipscan), de Mihail Sadoveanu

Hanu-Ancutei, opera de maturitate a scriitorului, a aparut in 1928 ~i este un volum care contine noua
povestiri, in organizarea narativa a povestirii in rama, amintind prin aceasta structura de opera lui
Giovanni Boccaccio, Decameronul. Titlul denume~te locul povestirii, motivul literar central al textului
literar. Hanul Ancutei devine un loc cu valoare mitica ~i nostalgica, cu multiple conotatii, fiind loc de
odihna, de petrecere ~i de comuniune. Povestirile contin ~i elemente lirice, prin evocarea afectiva pe
care o fac protagoni~tii, riaratorii Q.eveniti-fJers.on.aj.ele_intamplarilor .ITl'!!ate. Personajele sunt tarani
moldoveni, ciobani, boierna~i , negustori. Personajul central este Ancuta cea tanara. Ea aminte~te de
mama ei, cealalta Ancuta, protagonista in povestirea omonima. Fiecare povestitor nutre~te ambitia sa
spuna o intamplare mai interesanta decat precedenta.
Povestirile sunt de sine statato.are, subiectele lor sunt independente ~i se incadreaza in specii diferite,
reprezentiind snoava in Iapa lui Vada, idila- Fantana dintre plopi, aventura - Cealalta Ancufa, legenda
- Jude{ al sarmanilor, reportajul ~i memorialul de calatorie - Negus tor lipscan, portretul in Orb Sarac,
povestirea cu iz fantastic in Balaurul, cu subiect social in Haralambie sau cu subiect esoteric in
lstorisirea Zahariei fantanarul.

Negustor lipscan

Aceasta povestire este cea de-a ~aptea din seria relatarilor de la Hanul Ancutei. Textul are a!ura unui
memorial de calatorie, in care se interfereaza secvente de interviu, dat fiind ca oaspetii hanului, surprin~i
www.rs.ro
@]
TES TE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de t1tularizare in invatamantul pre~colar

de cele relatatc, 11 1ntrcrup pe vorbilor en si.\-i puni.\ lntrcb5ri suplimcntarc. Sccnariul narativ, si.\rac In
' "
1ntamplari, devine interesant prin altcrnarca planurilor si a subicctclor de discutie ale interlocutorilor.
I I Protagonistul $i naratorul povestirii, ncgustorul Damian Cristi ~or. 1$i face o intrare la han demna de
lj
un actor. I_!!~j~1.. ~e a~d,, s_trigate $i zarva pe dr_urnul Sucevei", s~. aud ,,glasuri groase care oprc:?u_b9ii"
I

! !i
'I I si zgmotul carelor. Nou-venitul are o lnlatisare impresionanta, fiind ,,un barbat barbos cu caciula si
CU ,,b(lrh(l <lS1~mparat~ s{ r-otunjita di;1 foarfece" $i care ,,r§d~a CU obraji plini $i bogati de creiti~1
I

eiube<l'',
·-·-··--- ' . . - ----··
bine hranit".
Cutiozitatea oamenilo~ de la han cre~tc pe masura ce Damian urmeaza pa$ii unui ritual lndelung
exersat: el se lngrije$te de hrana animalelor, a$aza marfa, a~teapta ca drumetii sa tie tratati cu vin $i
mancare buna. El pre}ungqte voit durata a~teptarii , pentru a lntretine atmosfera propice spunerii unei
povestiri mai interesante decat celelalte.
Adresandu-i-se
. . .
mai .cu seama Jui Neculai Isac ..____in cg.re vede un congener, deci un om capabi! ~-1
lnteleaga, Dar~1ian i~i poveste$te pana la un punct viata $i cum a aju1:is sa se lndeletniceasca cu negustmia.
Dat fiind ca se considera un negustor priceput, a lntreprins un drum pana la Lipsca, pentru a ad.~ce in
--·- ..-
. . -- .
Moldova _m.~r_fa !1em!easc~L9~ _b_u.Da calitate. Povestirea Jui atrage atentia cand mentioneaza cuv~tul '
- -
t;ei~se. vede obligat sa ie explice celorlalti c~- ;sie acesta. Noutatea tehnica adusa de transportul ~u
trenul n1:1-I impresioneaza pe cioban, £3Je, conservator din fire, considera . ca este o ,,ticalo~ie nemteasca'·"
~· -...

9i Ii _las~ i~pas_i~ili pe comisul Ionita $i capitanul Neculai Isac, dar capteaza _atentia celorlal!i, car~
Damian se simte obligat sa le explice intr-un lirnbaj cat rnai familiar ce este trenul: ,,Sunt un fel de casu.t.e-
pe roate, $i roatele acestor casute se imbuca pe ~ine de fier. $i-a$a, pe ~ in e le acelea de fier, le trage ~
U$urinta o ma$ina, care fluiera $i pufne$te de-a mirare; $i umbla singura _cu.foc [... ] Ma$ina umbla singura
cu foe ~i trage dupa dansa toate casutele. Apoi in acele-casute sunt ori oameni, orf ma;furi. $i batalifde
la Tighina ·i-am incarcat in acele casute. $i merg foarte bine, fara scuturatura $i far~ rie.caz; numai~a
c-un huiet mare de trebuie sa graiasca oamenii unii cu altii tare, ca surzii."
~~ Alte dovezi de civilizatie stamesc reactii diferite. Existenta strazilor asfaltate, a ferneilor care poarta
palarii $i a barbatilor care poarta ceasornice, dar $i situatia neobi9nuita in care toti copiii merg la $Coala
sunt aprobate cu jumatate de gura de oaspetii conservatori ai hanului. Ceea ce ii lamure9te definitiv in
privinta lipsurilor nemtilor, de9i vizibil mai emancipati, este lipsa !or de gust in privinta gastronomiei,
caci berea lor, o ,,le$ie amara" $i ,,camea fiarta de vaca" nu pot concura cu vinul $i bucatele moldovene9ti.
In continuare, Damian i9i poveste9te calatoria de intoarcere din Gem1ania in Moldova. Daca in prima
parte nu a fost deranjat de nimeni, in tara natala el a trebuit sa fie pregatit cu cadouri pentru situatiile
neplacute la care se a$tepta, cunoscand firea $i naravurile conationalilor sai. La intrarea in tara, negustorul
a fast oprit pe rand de vame$i $i de hoti. Tuturor a trebuit sa le dea cadouri ca sa scape cu marfa intreaga.
Povestirea lui, de9i ridiculizeaza moravurile vremii, nu starne9te reactii din partea auditoriului, obi$nuit
cu aceasta stare de fapt.
Capodopera a speciei povestirii, Hanu-Ancu/ei este o scriere de valoare pentru maniera in care in1a-
ti9eaza la ,,belle epoque'', o perioada fericita din istoria Moldovei.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte}

Alcatuiti un eseu structurat de maximum doua pagini, in care sa prezentati specificul conceptului .-
cerinte educative speciale (CES) la pre$colari.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu $ila la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Conceptul cerin{e educative .speciale (CES) este unul larg cuprinzator, vehiculat inca din educatia
timpurie; este parte din ceea ce numim 0 .ycoala pentrufiecare. Prin acesta lntelegcm spectrul de nevoi
si neajunsuri care impiedica subiectul sa acumuleze corespunzator c uno ~ tintele fundamentale $i sa le
foloseasca cu lejeritate in orice context educa1ional sau, pur ~i simplu, in orice context de viata. Nevoile
~ i neajunsurile lui sunt cauza deficientclor/tulburarilor de invaiare, provocate de factori intrinseci de
mediu.
in privinta lui ne edificam studiind Legea educatiei nationale nr. 1/2011 ~ i, in adaos, metodologiile
care 11 diseca. E important sa ~tim temeiul legal, coroborat cu alte norme ce ne ofera o perspectiva rele-
vanta. In plus, este esential sa ~tim ca ~i literatura straina de specialitate contine amanunte semnificative
despre invatamantul special ~i special integral, dar ~i despre eel pentru persoanele cu tulburari de in-
vatare. Teoriile ~ i exemplele de bune practici abunda in diverse tratate ~ i ghiduri. Conceptul in discutie
- ~i toate derivatele lui - se bucura de trecere $i in literatura juridica straina, din dorinta legiuitorului de
a face lumina in viata (pre)~colara. Exemplul potrivit aici este acquisul comunitar. Cerintele educative
speciale reprezinta deja un fenomen ce influenteaza considerabil finalizarea demersului didactic ~i atin-
gerea standardelor propuse. Drept care, factorii decizionali I-au reglementat judicios cu gandul de a per-
mite (re)adaptarea curricular§. de a~a maniera incat fiecare copil sa aiba acces la calea ce duce spre cele
opt competente-cheie europene.
Pe fundalul actelor normative precizate apar alte concepte corelative: incluziune ~i integrare. Acestea
sunt intens promovate in nlndul profesioni~tilor din domeniul ~tiintelor educatiei ~i din domeniile com-
plementare. Ambele sunt oglinda principiului echitatii ~i al nondiscriminarii, prevazut in noul curriculum
pentru educatia timpurie. In virtutea Jui, fiecare copil are dreptul la o educatie de calitate, sub toate as-
pectele, ~i la tratamente nediscriminatorii, in toate privintele. In speta, ne referim la dreptul la un mediu
educational incluziv ~i propice dezvoltarii Jui plenare.
In aparenta, sensurile lor sunt acelea~i. Insa, daca ne gandim la proprietatile tern1enilor, nu le putem
asocia. Tocmai de aceea trebuie sa le tratam ca atare. In colectivitate, ideala e incluziunea, dar ne con-
firma realitatea cat de greu este infaptuirea sa. Din pacate, in conditiile existente in unitatile noastre de
invatamant, mai cu seama in cele preuniversitare, e dificil de pus in practica chiar ~i integrarea. In vi-
ziunea proprie, este dificil de realizat din urmatoarele motive: lipsa resurselor materialelor adecvate,
lipsa personalului de sprijin specializat sau insuficienta lui, lipsa pregatirii corpului profesoral pe
palierele ce privesc afectiuni aparte (TSA, TSI etc.), promovarea precara a ofertei de formare profe-
sionala continua in acest sens, lipsa motivatiei pentru pregatirea individuala in diverse directii (psihope-
dagogie speciala, interventii psihopedagogice ~ . a.m.d.) , reticenta fata de noile metode didactice.
Inclusiv copiii din invatamantul pre~colar pot acuza dificultati/tulburari de invatare. In ciuda varstei
mici, ~ i ei se pot confrunta cu probleme majore din pricina carora procesul instructiv-educativ se
deruleaza cu foarte mare greutate in defavoarea tuturor. Din pacate, inclusiv in spa~ul gradinitei, intalnim
copii ce poarta eticheta CES, un stigmat ce obtureaza formarea imaginii de sine $i, implicit, cre~terea
stimei de sine. Este ~i de a~teptat sa se intample a~a, caci nu se poate forma corespunzator nici fondul
de achizitii elementare in cadrul celor trei mari tipuri de activitati (ADE, ALA, ADP). E clar case acu-
muleaza viduri din aceasta pricina, viduri care fac aproape imposibila 1naintarea pe traseul educational,
daca nu se iau masuri pentru stoparea inconvenientului.
In consecinta, este imperios necesar sa ia educatorul atitudine. Dedesubt, punctam aspectele de care
acesta ar fi indicat sa tina seama:
-+ observarea mediului din care provine copilul;

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in inva\amantul pre~colar

----+ analiza factorilor (interni $i extern i) de medi u care Ii 1mpiedica evolu1ia pe durata acti vitatilor
pre9colare;
----+ comunicarea cu parintii 9i consilierea lor; daca situatia impune, recomandarea efectuarii investi-
gatiilor la cadre specializate (medic de farnilie/curant, psihiatru) sau a tran9arii cazului la psiholog,
consilier educativ, psihoterapeut ~ . a. m.d.;
----+ interpretnrea notitelor din fi$a de observatie $i a consemnarilor ce privesc seri8 rle cornpetente
aflate in curs de formare/dezvoltare; in baza lor, educatorul face evaluarea completa ~i corecta, la
finele careia poate $ti ce masuri de ameliorare sunt de luat;
----+ observarea sisternatica a conduitelor copiilor, in vederea stabilirii capacitatilor de relationare in
grup; -
----+ optarea pentru rnetodele modeme de predare-invatare-evaluare;
----+ in limita posibilului dat de starea ~ i potentialul copilului, predarea diferentiata/individualizata;
----+ sprijinirea lui permanenta prin tehnici de dezvoltare personala.

Am insistat asupra acestor aspecte, fiindca tratarea inadecvata a copilului cu CES poate conduce la
ceea ce se nume$te negl(jen/a educa/ionala. Aceasta sintagma este stipulata in Legea pentru proteq ia
$i promovarea drepturilor copilului. De neglijenta educationala se pot face vinovati, in primul rand,
parintii, daca nu intervin In redresarea situatiei ce impiedica completarea bagajului de cuno$tinte ele-
mentare $i a seriei de abilitati 9i aptitudini indispensabile in pre9colaritate 9i, ulterior, in mica 9colaritate.
In al doilea rand, 9i educatorul se poate acuza de neglijenta educationala, deoarece nu a semnalat la timp
problemele cu care se confrunta copilul vizibil afectat de CES. E o forma crasa de ignoranta, care
provoaca numai carente In fondul de achizitii. Prin urmare, copilul parase$1e gradinita cu potentialul
ne9lefuit ori ~tirbit. A~a se petrece atunci cand copilul devine din subiect activ obiect- obiect al invatarii
$i obiect prin simpla prezenta in sala de grupa.
In cele ce urmeaza subliniem rolul colaborarii cu familia pre$colarului avand CES 9i cu alti profe-
sioni9ti '.in domeniu. De departe aceasta este una importanta din motive lesne de inteles. Initiata de
educator, colaborarea este pluridireqionala. Consilierea parintilor de educator 9i propunerea lui de a se
cere neintarziat consultarea copilului deschide calea colaborarilor cu profesioni~tii proveniti din doua
arii conexe: medicina 9i psihologia. Dupa evaluarea complexa a copilului aflat in nevoie, ei ii diagnos-
ticheaza 9i il supun tratamentului de rigoare. Gratie aportului lor $tiintific 9i aplicativ, copilul ce manifesta
cerinte educative speciale (u9oare sau acute) devine recuperabil. Este momentul in care educatorul preia
studiul de caz $i sa i$i asume atributiile. Una dintre atributii e sa l'ntocmeasca riguros documentatia nece-
sara, actul de capatai fiind planul personalizat de invatare. Iar alta este sa unnareasca evolutia pre9co-
larului ce trebuie sa respecte intocmai recomandarile profesioni9tilor care I-au investigat. Numai tinut
sub control 9i 1ndrumat corespunzator, copilul avand CES poate fi realmente ferit de e~ec atat in prezent,
cat si in viitori ani de scolarizare.
' '
In concluzie, doar printr-o a9a stransa conlucrare se poate veghea asupra copilului ce reclama multa
atentie 9i sprijin de calitate.
In considerarea celor de mai sus, conchidem ca sintagma in cauza (CES) trebuie luata in vizor, in
principal, de educator, spre binele copilului 9i in baza serviciilor prestate in cadrul institutionalizat al
gradinitei. Prin prisma laturii lui umane, educatorul trebuie sa rezoneze la nevoile educationale proprii
oricarui pre9colar din grupa sa pentru a 9ti ce, cand 9i cum sa ii ofere, in scopul cre9terii ~i dezvoltarii
lui fara opreli~ti.

www.rs .ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de titularizare In lnvatamantul p re~colar

In loc de lncheiere, lansam invitatia de a rec iti lmpreuna Declaratia de la Salamanca (Spania, 1994)
pentru a nu mai ornite/amana crearca unui mcdiu incluziv necesar copiilor nevoia~i.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

l. In conceptia noastrii, indiferent de varsta la care se desfii~oara,ljocu/ didactic este o activitate sis-
tematic organizata in care se lmbina elementele ludice cu cele infonnative/(Amintim doar elementele
informative, intrucat cele formative se inteleg de la sine. E !impede ca ~i jocul liber este formativ. Printr-o
simpla joaca, micutul este pe cale sii i~ i formeze abilitaii etc.)/Cu alte cuvinte, in jocul didactic se pune
mai mult accent pe lafura informativa decat pe cea distractiva. Pe scurt, in scop educational, aceasta im-
bina caracterul ludic ~i caracterul instructiv/ Deducem definitia din concept, acesta fiind alcatuit din cei
doi termeni-cheie: joc ~i didactic.
Printre mentiunile anterioare am strecurat ~i ideea despre functiile jocului in cauza. Douii sunt eviden-
te, caci predomina. Distingem functia recreativa ~ i functia informativa. (Cea formativa este implicitii.)
A~adar, acestea coexista independent de varstele participantilor la joc. Insu~i conceptul enuntat ne face
sa intelegem esenta funcfiilor, dar ~i faptul ca acest tip de joc este unul etapizat ~i bazat pe reguli. )
In viziunea noastra, specificitatea lui la varsta pre~colara poate fi astfel argumentata.,\Credem cu tarie
ca, prin mijlocirea jocului didactic, un copil beneficiaza ~i de avantajele altar funcfii existente in context;
de pilda, cea creativa, cea sociala, cea evaluativa.JSa le luam pe rand. Prin excelenta, jocul este stimulativ
sub aspectele de1ivate din comp01tamente/competente. In virtutea atributului stimulativ, copilul devine
motivat sa participe la activitatile propuse in grupul de invatare. In consecinta, din proprie initiativa, el
se implica in toate etapele, consimte sa respecte regulile jocului ~i sa contribuie la obtinerea rezultatelor
finale comune .. Fiind incurajat sa se exprime ~i sa se manifeste potrivit naturii lui, el se vede in centrul
atentiei, fapt care ii motiveaza constant. (0 atare abordare atesta aplicarea principiului invafarii centrate
pe subiect.) Stimularea copilului in planurile intelectual ~i afectiv deterrnina cre~terea gradului de cre-
ativitate. Eun lucru deosebit de important in ~ia tifilRurie, cand procesele psihice sunt intr-o con-
tinua dezvoltare. Ne referim la cele cognitive, senzoriale ~i reglatorii. De vreme ce se simte in centrul
atentiei ~i de vreme ce are sentimentul de apartenenfa la grup, copilul devine mult mai receptiv la pro-
punerile de invatare sociala. Atuurile sale sunt incontestabile, mai ales la varsta la care nevoile de re-
lationare ~i de exprimare libera se impletesc in chip fericit, in scop evolutiv in planurile inter- ~ i
intrapersonal. Netagaduit, jocul in discuiie are privilegiul de a facilita invatarea prin descoperire. Aceasta
aduce plusuri de valoare, plusuri ale caror efecte se var observa peste timp. Prin prisma functiilor pre-
cizate, se forrneaza imaginea de ansamblu asupra micului educabil. In baza imaginii respective i se con-
tureaza profilul. In speta, vorbim despre evaluare - la randul sau, o functie a jocului cu dub la factura:
ludica ~i instructiv-educativa.
Conchidem ca am forrnulat un punct de vedere justificat despre mixul de mecanisme ce intretine
jocul. In lipsa acestor funqii interdependente, adevarate variabile cu valente formative, activitatea di-
dactica nu i~i gase~te ratiunea in sau in afara salii de grupa.

2. Exista o multime de asemenea definitii , insa o vom reda pe cea proprie; fiind intemalizata in
cuvinte simple, e mai u ~or de retinut. in acceptiunea personala, metodii de fnviifiimant inseamna orice
cale prin care ne insu ~irn informatii, le consolidam ~ i le verificam, dar ~i orice cale prin care ne formam

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE penti-u reu$ita la examenul de titularizare in invatamantul pre$colar r
comportamentele care atcsta dobandirea competcntelor fondamentale; prin cale 1n1elegern procedeu ~i
s
tehnica de specialitate care ne pern1it sa atingem obiectivele operationale, respectiv finalitatile educatiei.
11
Indubitabil, procedeelc $i te1111icile sunt proprii metodicilor aplicate in rapo1i cu disciplina studiata. in
alta ordine de idei, mctoda face trecerea intre toate cele trei etape ale procesului de 1nvatamant: predarea, JI
lnvatarea, evaluarea. (Am adauga aici ~ i revizuirea acestui proces, tot prin metode didactice adecvate, f
In rnimele educatiei remediale mi , dupa caz, al celei dezvoltatorii.) (
Din randurile de mai sus deducem specificul conceptului enuntat: procedarea in anurn ite feluri di-
dactice pentru a se obtine rezultatele scontate. Mai departe, mentionam doua criterii de clasificare a
metodelor de 1nvatamant. in ordine, le amintim pe cele mai des intalnite.
~Ce! dintai criteriu pr! ve~te impartirea metodelor de invatamant in traditionale ~i moderne. Aceasta
prima clasificare nu mai are nevoie de explicatii. De departe, metodele traditionale sunt centrate pe QIQ:
fesor ~ i pe cantitate, iar cele moderne sunt orientate spre copil ~ i spre calitate. Ambele categorii au
plusuri ~ i minusuri, fara doar 9i poate. Esential insa e sa dovedim pricepere in combinarea plusurilor
identificate, in beneficiul grupului de invatare.)E momentul in care ne putem lasa animati de spiritul
inovator in materie de proiectare curriculara. Prin unnare, inovatiile curriculare pot fi la indemanaLAI
doilea criteriu prive9te clasificarea lor 1n me~ode de comunicare, de explorare 9i de aqiuneJ a9a cum
9tim dintr-o schema a profesorului Cerghit I.~n spatele acestora exista trei mari subclasificari atent in-
tocmite. Nu intram In detalii, ci invitam cititorul la reflectie asupra lor. Denumirile - comunicare, ex-
plorare, actiune - sunt intuitive)
.. Reperul de mai sus ne conduce catre eel in care descriem doua metode de invatamant, utilizate in-
deosebi in pre9colaritate. In continuare, supunem atentiei povestirea 9i lectura dupa imagini. Acestea
sunt metode ce dau sens unor activitati desra9urate cu precadere in centrul de interes numit Colful de
lectura/Biblioteca. Acolo i se da intaietate domeniului experiential Limba $i comunicare.
Povestirea este a educatoarei sau a copilului. Ne referim la prima fonna. Educatoarea aduce o poveste
in pri m plan 9i in mintea auditoriului, fol osind in special suport imagistic. Cu tact, dublat de elemente
de joc, aceasta deschide un dialog despre: tema, actiune, personaje (insu9iri, comportamente, relatiile
din1Te ele), loc, timp (anotimp, zi/noapte, dimineata!amiaza/seara) etc. Pe durata dialogului, de exemplu,
educatoarea urmare~te daca micutii: ,,vad" 9irul intamplarilor, pot schimba ordinea cronologica, ar in-
cepe/te1mina altfel actiunea, retin cuvinte/expresii, atitudini 9i invataturi. Concret, prin metoda povestirii,
aceasta cauta sa le dezvolte pre9colarilor: atentia, gandirea, memoria voluntara, imaginatia creatoare ~ i
limbajul (non)verbal. Aceasta mai cauta sa le dezvolte capacitatile de ascultare activa, de pastrare a ideii
~i de exprimare corecta, clara, concisa 9i relevanta.
Lectura du pa imagini ne duce cu gandul la comunicare. Pe baza materialului concret intui tiv - imagi-
nile afi9ate - 9i a intrebarilor educatoarei, copilul este invitat sa vorbeasca despre cele observate. Dupa
caz, i se cere sa descrie imaginile, sa compare anumite elernente infati9ate, sa fabuleze pe marginea !or
9.a.m.d. Prin dialog dirijat, se efectueaza exercitii simple de educare a limbajului 9i de exprimare de
sine. Altfel spus, se creeaza situatii de invatare gratie carora: se dezvolta competentele de receptare $i
de exprimare a rnesaj elor orale, se exerseaza capacitatile de autocontrol 9i de autoevaluare, se im-
bunatate9te propria imagine (vazuta in oglinda auditoriului).
In concluzie, avand acela9i caracter (fom1ativ-educativ), metodele prezentate favorizeaza dezvoltarea
inteligentei verbal-lingvistice. Ba mai mult decat atat, acestea favorizeaza 9i abordarea interdisciplinara.
De pilda, in Coltul de lectura/Bibliotecii, in cadrul activitatii de educare a limbajului se poate face ~i
educatie muzicala, interpretand un cantec despre sunete, dansand precum valurile (cuvant ce marcheaza

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare l:i invatamantul pre~colar

sunetul V). ln acela$i context se poate face $i educatie estetica, vorbind despre mare. a carei culoare e
jmediat asociata cu tot ceca ce este albastru in jur.
Ca atare, credem ca este convingatoare propunerea noastra de a folosi povestirea ?i lectura dupa
jmagini la capacitatea lor maxima, nu pentru ca a$a ne dicteaza principiile metodicii de specialitate, ci
fiindca pot sadi in orice copil vointa de a se exprima tot mai mult ~ i tot mai bine. Exprimand mesaje
(non)verbale, se exprima $i pe sine ca o consecinta a experientelor traite In cadrul activitatilor de dez-
voltare personala. Este o buna oportunitate de a da curs conceptului abordare ho!istica.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 5
.•.
' SUBIECTUL I (30 de punctt)
A. LIA1BA ROMANA - 15 puncte

I . talmacita - explicata, f.~i dorira - i~i urara.


2. inimos, inimioarii.
3. care - pronume r_elativ, saracuf - adjectiv calificativ, lui - pronume personal.
4. (perspectiva) casiitoriei - atribut substantival genitival, Nonora (are ~ i ea parte in aceasta mo~ie)
- subiect.
5. Cratima marcheaza pronuntarea alaturata a doua parti de vorbire diferite: conjunq ia subordonatoare
sii- ~i pronumele personal -fi.
6. Are o vie impresionanta, undeva prin Spania.
Trebuie sa le spui sa vie in vizita pe la noi.
De~i pe cer nu era niciun nor, i~ i lua umbrela.
N-or cere, sper, pe acest tablou, mai mult decat face.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafile de construcfie a unui


persona} dintr-o povestire specificata in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.

Hanu-Ancufei (povestirea Negustor lipscan), de Mi hail Sadoveanu

Negustor lipscan este cea de-a ~aptea povestire din seria relatarilor de la Hanul Ancutei. Textul are
alura unui memorial de calatorie, in care se interfereaza secvente de interviu, dat fiind ca oaspetii hanului,
surprin~ i de cele relatate, il intrerup pe vorbitor ca sa-i puna intrebari suplimentare. Scenariul narativ,
sarac in intamplari, devine interesant prin alternarea planurilor ~i a subiectelor de discutie ale
interlocutorilor.
Protagonistul ~i naratorul povestirii, negustorul Damian Cristi~or, i~i face o intrare la han demna de
un actor. Initial, se aud ,,strigate ~ i zarva pe drumul Sucevei", se aud ,,glasuri groase care opreau boii"
~i zgmotul carelor. Nou-venitul are o infati~are impresionanta, fiind ,,un barbat barbos cu caciula ~i
giubea", cu ,,barba astamparata ~i rotunjita din foarfece" ~ i care ,,radea cu obraji plini ~i bogati de cre~tin
bine hranit".
Curiozitatea oamenilor de la han cre~te pe masura ce Damian unneaza pa~ii unui ritual indelung
exersat: el se ingrij e~te de hrana animalelor, a~aza marfa, a~teapta ca drumetii sa fie tratati cu vin ~ i
mancare buna. El prelunge~te voit durata a~teptarii, pentru a intretine atmosfera propice spunerii unei
povestiri mai interesante decat celelalte.
Complexitatea personajului este data de insistenta naratoriala asupra caracterizarii directe. Trasaturile
fizice alcatuiesc portretul unui barbat aflat in deplina maturitate, elegant ~i cu o infati~ are placuta, grafie l'

careia i~ i face u~or prieteni. Ocupatia de negustor ii dezvolta anumite trasaturi morale, precum

www.rs .ro
TES TE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

optimismul, generozitatea, atitudinea politicoasa. Damian este o persoana credincioasa, inainte de a


pleca in lunga sa calatorie, se duce la biserica. iar la intoarcere dore$te sa-i muliumeasca Domnului
pentru aj utorul dat. De$i ii plac calatoriilc $i are un spirit aventuros, Damian da dovada de prevedere,
atunci cand pastreaza cateva baidere, pe care sa le ofere la nevoie. Alte calitati ale personajului sunt
spiritul organizatoric 9i simtul psihologic, ultimu l permitandu-i sa se apropic u9or de oameni. El
111 anifesta simpatie 9i chiar afectiune pentru Ancuta, pe care nu o ezita sa o complimenteze.
Damian este primit cu simpatie in cercul povestitorilor de la han, este ascultat cu interes $i curiozitate
$i spectatorii conchid ca este un om placut, demn de a fi asculltat cu interes.
Povestirea Negus tor lipscan retine atentia, in cadrul acestui volum, atat prin stilul nararii, caracterizat
prin oralitate, cat 9i prin sublinierea diferentei dintre doua civilizatii, occidental-emancipata ~ i nationala
care se dovede9te tradltionalista. Cele doua conceptii despre viata pun in lumina, in functie de reactiile
spectatorilor lui Damian, eterogenitatea sociala $i sufleteasca a acestora.
Capodopera a speciei povestirii, Hanu-Ancufei este o scriere de valoare pentru maniera in care
infati9eaza la ,,belle epoque", o perioada fericita din istoria Moldovei.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redactati un eseu argumentativ, de eel mult doua pagini, in care sa prezentati rolul invatarii in
cadrele formal, nonformal ~i informal.

Indiferent de varsta avuta, toti invatam permanent in cele trei mari cadre sub care ni se infati9eaza
educatia: formal, nonformal $i informal. La randul lor, toate fac parte din formarea noash·a continua
sau, mai bine spus, din ceea ce numim educafie pe toata durata viefii. Este evident ca in aceasta se
regase~te 9i educatia timpurie, la care ne vom ~i raporta in paragrafele de mai jos.
Invatarea formala are loc exclusiv in spatii institutionalizate publice ~i private, mediul fiind perfect
adaptat activitatii de invatare ~colara ~i sociala, des:fa9urata de personal calificat; invatarea ~co lara este
didactica, prin definitie; cea sociala este (auto )instruire - ne autoinstruim invatand din succesele 9i din
gre9elile altora. In alta ordine de idei, aceasta este sistematica, realizata de un corp didactic in mediul
(pre)~colar - institutionalizat ~i organizat - sau realizata de formator intr-o entitate specializata autorizata.
Invatarea informala sau sociala are loc in orice imprejurare, ca urmare a influentelor factorilor extemi,
manifestate (in)direct. Educatia informala este ceea ce invatam de la altii pe calea comunicarii (non)ver-
bale, in spatii neconventionale indeosebi. Cu alte cuvinte, aceasta este spontana, realizata in mediile
frecventate de educabil; exemple: grupuri de joaca in pare 9.a.m.d., familia de baza 9i cea extinsa, cercuri
de prieteni reunite cu diverse ocazii in locuri obi9nuite, cercul de cuno9tinte al familiei ori al prietenilor,
grupuri formate in stagii de practica. lnvatarea sociala poate schimba comportamentul omului prin pu-
terea exemplului dat de semenii lui; 11 modeleaza folosind laturile afectivitatii.
lnvatarea nonformala are loc in spatii mai mult sau mai putin institutionalizate, sub atenta coordonare
a unor actori educationali. Metodele sunt aparte, constand in jocuri ~i activitati interactive, derulate cu
precadere in grupuri.
Odata ce ne-am lamurit, revenim in spatiul gradinitei, unde intalnim cele trei tipuri de activitati de
invatare, derulate in consonanta cu noul curriculum pentru educatia timpurie. Pentru a fi in ton cu cerinta
data, cu titlu exemplificativ, punem pe tapet o activitate nonformala extracurriculara. Mai intai, ne asi-

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de tilularizare in invatamantul pre~colar

gurarn ca rcspectarn: metodologia de aplicabilitate a planului de invatamant pentru educatia timpurie,


sediul materiei contractului educational, prevazut expres in norma-cadru (ROFUIP), ~ i principiile se-
lectate din curriculumul in discutie - al educa\iei ca interac\iune dintre educatori $i copil , al partene-
riatului cu familia $i cu comunitatea, al inva\arii bazate pe joc, al diversita\ii contextelor $i situatiilor de
itwatare. Ca atare, avand cadrul legal bine delimitat, sane inchipuim parteneriatul dintre gradinita ~i
entitatea ce reprezinta o trupa de tentrn indepenrlen1 . Scopul este prnent;:i rea unei piese de teatru rle
rnarionete in fata pre$colarilor. Iar in subsidiar, scopul sau este dezvoltarea inteligentelor verbal-lingvis-
tica, spatial-vizuala, inter- ~ i intrapersonala. Bineinteles, totul in deplin consens cu principiul accesibi:
litatii.
In contextul celor de mai sus, du pa vizionarea unei piese de teatru - Legenda verii, de pilda -, copiilor II
li se cere sa ii redea n1esajul/morala $i sa se transpuna In rolul eroului principal sau al eroului secundar
in care se regase~te. In acest sens, ei se bucura de sprijinul educatorului $i al parintilor, in baza unor in-
trebari-ancora. Pe aceasta cale, pre9colarii:
~ incep sa se familiarizeze cu arta povestirii (consacrata sub numele de storytelling) ~i a vorbirii in
public;
~ se obi$nuiesc, inevitabil, cu atmosfera scenei $i a teatrului, in general;
~ deprind tehnica motivarii personale, atunci cand Ii se solicita enuntarea moralei desprinse din po-
veste;
~ se lasa cuprin$i de farmecul lumii audio-vizuale;
~ aproape incon$tient, i9i verifica receptivitatea la stimulii auditivi 9i vizuali;
~ de asemenea - adica, aproape incon9tient - se oglindesc in diverse personaje de poveste;
~ devin sensibili in fata decorului - in toata puterea cuvantului, decorul este cromatica $i estetica
pura;
~ i9i consolideaza relatia din triada parinte-copil-educator.
Ne propunem sa ramanem in aria educatiei nonformale, incercand sa deducem punctul de vedere al
celui ce coordoneaza activitatea: educatorul. Ne gandim la situatia in care acesta organizeaza una de-
numita Biblioteca Vie, in cadrul unui program extra~colar. Sunt invitati actori, a caror menire este sa fie
ei in$i$i marionetele pe care le-au observat copiii in timpul piesei de teatru Legenda verii. Prin fata ma-
rionetelor tree copiii impreuna cu parintii lor. Cu ajutorul conversatiilor dirijate, micutii afla despre cum
poti spune pove$ti fara sa folose$ti vocea 9i despre cum poti fascina publicul de varsta frageda. Interesant
este cum reactioneaza ei la intalnirea cu personaje ca ie$ite din cartile de pove~ti direct !naintea lor, gata
sa le raspunda la tirul de intrebari curioase. Obi ~nuiti cu prezenta marionetelor vii, micutii pa~esc in
lumea teatrului educational, unde li se imprima idei ~ i cuno$tinte in fondul de achizitii elementare. Pe
taramul actorilor, ei 1$i exerseaza ~ i abilitatile de comunicare verbala prin fiecare exercitiu de receptare
$i de transmitere a mesajelor orale. Subtil, copiilor din grupa mare li se transmit valori ce primeaza in
comunitate - fie ea pre$colara sau locala.
Consideram foarte importanta fiecare activitate desfa9urata in gradinita pe durata programului curent
ori in afara lui, cu sau fara implicarea parintilor. (Extra) ~colare ori extracurriculare, activitatile urmaresc
tot scopuri educationale. Acestea sunt tangibile prin operationalizari bine efectuate pe baza unor conti-
nuturi bine alese ~i interactiv predate.
Data fiind varsta la care jocul e inainte de toate, se recomanda optarea pentru metodele activ-parti-
cipative. Ne gandim la acestea cu atat mai mult cu cat $tim ca ne raportam la stadiul preoperational de
invatare, dar $i cu cat $tim despre relevanta materialului concret intuitiv in orice context, material absolut

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ ita la examenul de titulanzare 1r. 1nvatamantul pre~colar

indispcnsabil pcntru 1nsu$irea, fi xarea si consolidarea cuno$tintelor. Ba mai mult, se recomanda $i


adoptarea unu i stil didactic plin de dinamism $i orientat spre un feed back pozitiv.
in virtutca celor de mai sus, conchidem ca de tot ceea ce 1nvata copilul in cadrul grad initei sc leaga
rot ceea ce ii a$lea pta In $Colaritatea mica. $i nu numai atunci. A$adar, ori pe cale (non)formala. ori pe
cale informala, pre$colarul resimte zilnic efectele procesului de invatamant, al carui scop esential este
dezvoltarea lui pe toate cele cinci niveluri: intelectual, afectiv, psihomotric, comportamental $i atitudinal.
Acest ultirn cuvant vizeaza atitudinea fata de invatare $i fata de munca, in general. Cele cinci niveluri
se reflecta in cele cinci dornenii de dezvoltare, prevazute in programa pentru educatia timpurie, a carei
respectare e indiscutabila, fond coroborata cu un act valoros de politici educationale, aflat in consultare
publica: Repere pentru proiectarea, actualizarea .~i evaluarea curriculumului national (TSE & MEN,
20 19). '

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Mai ales jp._p~rioada. educatiei_tjmpurii, .i.Q.Qyl este in fires cul lucrurilor; totodata, -~~ctiv_i~~a g~in-
cipala $i preferata a copilului; in virtutea caruia se dezvolta natural. .. ,
Jocul comporta mai mult decat o funqie recreativa. Privind dincolo de aceasta, distingerri'functia so-
ciala $i c~a fom1ativa. -~n~~0~~ul~ima spore$te f9rta unui-prin.cipiu .in baza caruia se aplica curriculumul
pen try ~ducatia timpurfo: al invatarii bazate pe joc. P~rm~e, 11cesta trebui~ _sa fie axul in jurul caruia
s~ concep activitatile prevazute in planul d~ invatamant Uocuri,_activitati liber alese, pentru dezvQltare
personala $i. pe domenii-
experientiale ). Jnq~p.~_ste
.. (" l
ultimul tip de activitate este infi-ffi.elu~il legat de
domenUle _51e dezvoltare. Denumiril~inci ,domenii experiential.e ($tiinte, Lim~a 9i comunicare,
Psihomotric, Estetic 9i creativ, Om $i societate) s_~!!flec_f! in ~ele cinci dor:nenii c_e priy_esc: dezvoltarea
fizica, sanatat~~i_igie~ personala; dezvoltarea cognitiva $i CUilOa$terea lumii; dezvoJtarea limbajului,
----- - - • - l

a comunic~rii ..
, a premiselor citirii $i ale scrierii; 9ezyqlt_
··-· .
'!rea ~ocio-:ei;p.oti--.
onala; capacitati ~ i ~Jitud ini in
invatare. T9at.e. sunt enumerate in programa $i, in eg~la _!!l~~, ,.sunt ~i . 1? r_egefj_Q~re a compete_f!telor ce
stimuleaza comp_?rtamental copilul la nivel pre-elementar; in speta, nivelul aferent pre$colaritatii.
!v!el gand Ee fj~Li_d~ ii , vedem ca__~enti~nile. _~nterioare se oglindesc in dimensiunile dezvoltarii, a$a
cum sunt acestea conturate in curriculum.
~ Del~~ intamplator am racut un scurt p~riplu printre activitati $i domenii de referinta. ln es~gJE, la9-
lalta, aces tea determina evolutia copilului pe toate palierele, explorate in acord cu natura lui, prin joc,
. . .
mrscare sr comumcare.
' '
In consens cu principiul invatarii bazgtte pe joc, s~__a_plica 9i principiul accesipili_tatii. In viziunea noas-
tra, ca orice alt lucru ce face parte din universul copilului, $i j9cul trebuie adaptat 'Ia varsta lui, iar pe
deasupra, adaptat .la nevoile $i la inter~~el~ ~ui. p e aceea, in adaos, ~onsideram oportuna invocarea a
doua principii -~educatiei ~ntrate_p~_c_opj.J. ~i al invatarii active. Ce poate fi mai (re)creativ decat, in
calitate de educaton, sa ne prindem intr-o joaca in care cunoa$tem 9i respectam nevoile $i caracteristicile
unui copil, una in care ii valorizam unicitatea? Profesional vorbind, ce poate fi mai provocator decat
aplicarea metodei observatiei structurate? In acceptiunea personala, aceasta ~ste o metod~erfecta ge
cercetare prin mijlocirea careia se (re )descopera structura unui copil. Cum altfel decat observandu-1sis-
teniatic pe durata unui joc, in timp ce se manifesta in deplinatatea firii lui, spontan, inh·-un cadru cat
mai natural? A$adar, pentrn a $1i ce tip ge joc i se potrive~te unui copil, raportat la varsta, este deosebit

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu$ita la examenul de titularizare in invatamantul pre$colar·

de important sa stapanim psihologia varstelor ~i teori ile jocurilor, dcoarcce numai a$a 1i putern da ceva
corespunzator. Ideal este ca ~i parintii sa cunoasca detaliile ~i sa se imp lice In activita\ile Judice Qr_gani-
?:ate acasa. De buna -seam-a~ ideal este ca ei sa se implice ~i in cele organizate in mediul gradinitei, in
l' contextul programelor ce trat;a~a ternele anuale de studiu. . -- -........
r
~

__Reflecti\nd l(j cele de mni sus, formulam cM~vr.ernmtmi ce re(fau _punctul nostrn de vedere,__9.Tgu-
·-·
-~·-- I .
men tat, vi.s-a-vis de rolul jocuJui, per ansamblu. 'Valentele educativ-formative, (re )creative ~i _social-
.afective sunt inestimab._ile nu doar inJ1~v-~!ama_!?~l J2~~~~_9.lar, c!'~·i , ln:ge1.wral, in bunul rners al activi~i.19I.
dezvoltatoare. Dand curs jocului, copilul observa ca i se da atentie ~i cuvantul. Pe scurt, el observa ca
are libertate de exprimare ~i de mi~care. Drept care, ne a~teptam sa ii vedem in plina forma ~i, desigur,
in plin proces de trnnsformare pe traseul educational. Il vedem a~a de-a lungul jocurilor didactice, or-
ganizate in centrele de interes pe domenii experientiale, dar mai ales in cadrul jocurilor ~i al activitatilor
liber alese.
In rezumat fie spus, ~redem ca.. a~j~s!_ific~f ~~j~gator opinia conforn1 .ci'irf.@:l~~ul a_Ei~~ c~e~
~j dezvolta.r~~- C:l[IJ1..QI1.ioas~_a..c_opilµlui, rnai cu seama a celui ce traverseaza perioada educati~_i__~i-~
Pentru el ~i pentru toti adultii care ii sprijina, acesta este o resursa inepuizabila de energie ~i o sursa de
inspiratie.

2. Citind enuntul dat, in minte ne vin aceste trei rnetode de invatamant utilizate in pre~colaritate:
povestirea, lectura dupa imagini ~i memorizarea.
In continuare, vrern sane concentriim asupra ultimei rnetode enumerate, imprejurare in care o definirn
~i o descriem din anumite puncte de vedere.
Definim rnernorizarea astfel: Activitate psihicii ce contribuie substantial la procesele de achizitionare
~i de internalizare a informatiilor transmise sub o fom1a sau alta. In gradinitii, o intalnirn in situatiile
special create pentru educarea lirnbajului. Didactic vorbind, mernorizarea este o rnetodii trnditionalii ce
favorizeaza invatarea ~i fixarea cuno~tintelor predate.
Randurile de mai sus fac trecerea spre caracteristici. Trei dintre acestea pot fi redate in felul urmator:
~ are un caracter puternic formativ, ~tiind ca un copil poate fi educat sa i~i cultive mernoria volun-
tarii;
~ se desra~oara sistematic, intr-un cadru organizat, pe baza unui continut inteles ~i etapizat;
~ are forta evaluativii, ceea ce inseamna case poate folosi in etapa de verificare a cuno~tintelor.

Din caracteristici deducem atuurile memorizarii. Punctarn unnatoarele avanta~ aici:


~ dezvolta gandirea logica, atentia ~i acuitatea auditiva; concret, gandirea dezvoltatii de tirnpuriu
ajuta copilul sa faca, in mica ~colaritate, mai u~or rationarnente logice la matematica, ~tiinte
~.a. m. d.;
~ atentia exersatii determina progresul, intrucat informatiile sunt rnai lesne retinute, ajungand sa fie
stocate in rnemoria de lunga duratii; capacitatea de atentie stirnuleaza ~i acuitatea auditiva;
~ permite reactualizarea ~i consolidarea notiunilor inrnagazinate recent (de pilda, notiunile apa11i-
nand ultimei unitiiti tematice parcurse);
~ favorizeazii identificarea sirnptomelor ce privesc tulburiirile de auz ~i de limbaj, deficitul de aten-
...
tie.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Avanlaje ale memorizarii mai sunt. Insa de cealalta partc sunl $i lirnite. Sa marcarn trei limite asoci-
ate:
--t intinde capcana invatarii mecanice;

--t poate demotiva copilul care a e~uat pe durata unei sarcini solicitate (de exemplu, neputinta lui de

a memora o poezie sau un scurt dialog din scenariul unui joc de rol);
--t poate inhiba copiii emotivi atunci cand Ii se cere sa rcdea frontal un text segmentat ~i prelucrat;

din pricina emotivitatii, a fricii de e~ec , randamentul lor poate regresa.

In Joe de incheiere, motivam optiunea noastra pentru memorizare. Pe de o parte, fiindca memoria
este un proces psihic cognitiv indispensabil actului de invatare. Memoria antreneaza ~i alte procese psi-
hice, cum sunt cele afective ~i reglatorii. Pe de alta pa11e, deoarece memorizarea sensibilizeaza copilul
in fa.ta actului artistic-literar, pe care il implica: recitarea poeziilor, redarea replicilor dintr-o sceneta,
adoptarea atitudinii potrivite momentului, cre~terea interesului pentru anumite domenii corelative pre-
cum literatura ~i folclorul copiilor, teatrul educational, artele spectacolului. in alta ordine de idei, eel
care nu se teme de provocarile metodei prezentate devine mai increzator in sine, reu~ind, peste vreme,
sa imbrati~eze profesii ca acestea: jurnalist (prezentator de ~tiri sau de emisiuni radio/TV), artist (solist,
actor), jurist, profesor etc.
Succint, memorizarea este o buna cale de rea:ctualizare, de fixare a cuno~tintelor acumulate ~i de
educare a limbajului, dar ~i una de depistare precoce a unor neajunsuri - neajunsuri ale puterii de con-
centrare, ale analizatorului auditiv, ale aparatului fonoarticulator.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 6
J.
SUBIECTUL I {30 de punck)
A. LIMBAROMANA-15 puncte

1. neostoit - neconteni l, dardaie - lTemura.


2. simfire, simfit01~
3. sumedenia - sub~tantiv, ii - pronume personal, acolo - adverb de Joe
4. neclintit - atribut adjectival, garla (curge) - subiect.
5. Cratima face legatura intre doua parti de vorbire de acela~i fel, prepozitia pana ~i prepozitia (-i)n,
marcand totodata elidarea vocalei initiale
, -i.
6. Copilului trebuie sa-i dea mai multa atentie.
Este o prietena de-a mea.
in pare ei sar Iara sa oboseasca.
S-ar putea sa intarzii.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafile nuvelei specificate


in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.

Moara cu noroc, de loan Slavici

,,Moara cu noroc" este o nuvela realist-psihologica care a fost inclusa in volumul Novele din popor,
publicat in 1881. Autorul nuvelei, loan Slavici, este unul dintre scriitorii clasici ai literaturii romane, este
reprezentativ pentrn secolul al XIX- lea ~i s-a remarcat in literatura roman~ atat prin nuvelele sale: Popa
Tanda, Budulea Taichii, Padureanca, prin romane ~i prin scrieri memorialistice. In opera sa, de inspiratie
realista, cu elemente clasice a descris lumea satului ~i ora~ului din vestul tarii ~i a prezentat cazuri umane
a caror evolutie este afectata de abaterea de la legile moralitatii. Nuvela Moara cu noroc este o capodopera
a speciei are o intindere impresionanta, apropiindu-se de roman, prin structura, <lat fiind ca include 17
capitole ~i prin caracterul solid al scenariului epic, in care este sustinuta legatura dintTe incipit ~i final.
Nuvela propune studiul unui personaj care este dezumanizat de patima pentru averea, obtinuta u~or.
Titlul nuvelei are functia de a anticipa continutul textului pentru ca substantivul ,,noroc" nu reprezinta
neaparat ~ansa, ci include ghinionul pe care-I aduce averea obtinuta ilegal. Titlul denume~te, de aseme-
nea, un topos, adica un loc nefast. Nuvela are o structura simetrica prin faptul ca in incipitul nuvelei
apare personajul batranei care-i averiizeaza pe cei tineri ca dorinta de a avea bani poate schimba in
tragic soarta omului: ,,omul sa fie multumit cu sara.cia sa", iar la sfar~itul actiunii, ea revine prin replica
finala ,,Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar a~a le-a fost dat" se enunta ideea pedepsei pentru cei care
se abat de la codul moral.
Nuvela dezvolta mai multe tipuri de conflicte: conflictul exterior, social, intre personajul principal
~i colectivitate, pentru ca Ghita incalca normele morale h·aditionale. Un al doilea conflict, de ordin

www.rs.ro
TES TE REZOLVATE pentru reu~ila la examenul de ti tularizare in 1nvatamantul pre~colar

exterior, se configureazii intre Ghita $i Lid! Samadiiul ~i se repercuteaza in mintea carciumarului, care
ajunge sii oscilezc intre doua d01in1c puternice ~i contradictorii: dorinta de a riimane om cinstit ~ i impacat
cu sine ~ i dorinta de a se imbogiiti aliituri de Licii.
Aqiunea este concentratii pe parcursul unui an ~i este jalonatii de douii repere temporale cu valoare
religioasii: de la sarbiitoarea Sfantului Gheorghe panii la Pa~ti. Cadrul aqiunii este fixat In Ardeal, fiind
indicate cateva toponime: Fundureni, Ineu, Oradea, Arad. Naratorul insistii, in descrierea locului, asupra
simbolurilor cu funqie de anticipare: riiscrucea, simbol al locului nefast ~ i drumul, semn al existentei
sinuoase a protagonistului.
Ghitii este eel mai complex personaj din nuvelistica Jui Slavici. De~i poartii un nume eroic, al Sfan-
tului Gheorghe, protagonistul se dovede~te un antierou, care involueazii pe parcursul aqiunii, drept
rezultat al sliibiciunii sale suflete~ti. Este un personaj rotund ~i dinamic. La inceputul nuvelei, protago-
nistul se dovede~te un om inzestrat cu calitati: este ambitios, harnic, iubitor ~ i prietenos, un adeviirat
paterfamilias, i~i construie~te o reputatie de om priceput, reu~ind sii umanizeze spatiul rau famat al
Morii cu noroc.
Acestea sunt datele expozitiunii. Intriga survine prin introducerea personajului care pert11rba acest
echilibru, Lica Samiidiiul. Infati~area specialii a personajului, asupra careia naratorul insista, prin rele-
varea elementelor de vestimentatie ~i de gestica, intruchipeazii fascinatia pe care o exercitii raul ~ i caruia
Ghita i se supune, farii lupta~phita ajunge omul lui Lica pentru ca-1 simte mai puternic. In fapt, Ghitii
nu poate lupta impotriva dorintei sale de a ca~tiga cat mai multi bani, impuls pe care Licii 11 materia-
lizeaza. Atras de partea riiului, Ghita devine un om friimantat, sfa~ iat de stari contradictorii, cu schimbari
de personalitate pe care familia nu le 1ntelege: se instraineaza treptat de Ana, devine inchis in sine, are
gesturi de brutalitate fata de aceasta, este violent cu copiii. Regreta ca are familie ~i copii pentru ca nu
poate risca mai mult, pentru a se imbogati mai repede. Starea sa psihica se agraveaza pentru ca nu-i
poate miirturisi Anei ce-1 friimantii, de~ i femeia banuie~te sursa supiirarii lui Ghita, precum ~i faptul ca
Lica este un om primejdios. Decaderea psihica a lui Ghita este redata, la nivel textual, prin monologuri,
elemente nonverbale ~i paraverbale.
Un episod care dezvaluie imoralitatea protagonistului este momentul procesului, cand oamenii lui
Lica, Buza-Rupta ~i Saila Bouarul sunt incriminati, de~i nu sunt vinovati. Nevinovatia lor poate fi dove-
dita numai de Ghita, daca ar depune marturie, dar el nu o face ca sa nu fie in pericol ,,de dragul altora".
Ultima ipostaza a decaderii sale este momentul in care Ghita i~i sacrifica sotia pentru a-1prinde pe Lica.
Dezgustata de la~itatea sotului, pe care-1 vede drept ,,o muiere imbracata in haine barbate~ti", Ana i se
daruie~te Samadaului. In acest timp, Ghitii plecase sa-1anunte pe Pintea ca Lica se aflii la moara ~i are
asupra lui banii insemnati. Intors la carciuma, Ghita ii miirturise~te sotiei cele facute pentru a-1 prinde
pe Lica cu banii arenda~ului. Ghita i~i ucide sotia, din dorinta de a se elibera de pacat. La randul lui,
Ghita este impu~cat de Raut din ordinul lui Lica. Ca sa nu fie prins de Pintea, Lica se sinucide intr-un
mod brutal.
Sfar~itul tragic al personajelor ilustreaza conceptia conform careia incalcarea normelor inseamnii
provocarea destinului ~i pedepsirea vinovaiilor.
Nuvela se caracterizeaza, la nivel stilistic, prin abordarea naratiunii obiective, a stilului indirect liber,
prin tehnica simetriei ~i a discontinuitatii, prin imbinarea registrelor regional ~i popular, ~i prin oralitate.
,,0 nuvela solida, cu subiect de roman" (G. Ciilinescu), Moara cu noroc, este o creatie de referintii
pentrn literatura de inspiratie psihologicii ~i pentru opera lui loan Slavici.

Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar
r
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncteJ.

Concepeti un eseu strncturat, de circa doua pagini, 1n care sa redati cele cinci domenii ale dezvoltarii
copilului.

Pregatirea profesionala contin11~ ne detem1 in~ s~ sh1diern cu interes un cloc11menqcunoscut suh nu-
! 1;:ele_de ,,Repere fu~1_d arn~n~~l~n in_y_~t~e~, ~~~ ~ezvoltarea timp~rie a copi l u lu~ de ~a n~~tere la 7 a~i"~
\ ~~J~g~~N nr. 385 1 /2010~pr'e zmta mteres pentru once profesor, fi mdca pnve~te cele c111c1
domenii de dezvoltare a copilului avand lntre 0 ~i 6 ani. Expl icit, acestea sunt:
- dezvoltarea fizica, sanatate c::i igiena persona/a;
,1/-1 (· 't
11 --+ dezvoltarea socio~emofionala;
--+ dezvoltare cognitiva $i cunoa$ferea lumii;
1

\. --+ dezvoltarea limbajului, a comunicarii $i a premiseLor citirii $i scrierii;


--+ capacitafi $i atitudini in invafare.

Abordarea domeniilor - .sisternic~j tactic-operationai- se face In consens cu metodologia de aplicare


a planului de lnvatamant pentru educatia timpurie, iar in subsidiar, cu mentiunile cuprinse In documen-
taiia conexa, formata din scrisori metodice, ghiduri, indrumare-$ . a,.111.d. Totodata, abordarea !or fioltst;efi
se face in acord cu principiul dezvoltarii integrate, principiu In temeiul caruia toate activitatile au caracter
interr-sau-m.ulti<liscip l in~r:-Aeesta-se completeaza cu principiul diversitatii situa\iilor de lnva\are-$i-cu
Gel al alternarii fom1elor de organizare a activitatii. In virtutea lor, copilul este cat mai mult solicitat sub
aspectele cognitiv, social, emotional $i psihomotric. Acest lucru este posibil $i pentrn ca i se ofera un
rnediu incluziv $i stimulativ, unde activitatile pot avea loc frontal, in microgrupuri, in perechi ~i indi-
1 vidual, dupa caz. Pe scurt, strategiile de predare ~i cele de lnvatare, alternate corespunzator, sporesc
$ansa atingerii idealului educational.
f'JtiJ\ ~
ln plus, abordarea lor trebuie sa se faca in deplina concordanta cu planul de invaiamant pentrn educapa
timpurie, unde sunt de respectat unnatoarele aspecte obligatorii: intervalul de varsta, categoriile de activitati
de invatare (ADE, ALA, ADP etc.), numarul de ore alocate activitatilor desffi$urate zilnic ~i saptamanal.

Deopotriva, abordarea celor cinci domenii de referinta trebuie sa se faca $i In conformitate cu pro-
grarna specifica educatiei timpurii, unde se stipuleaza:
--+ dezvoltarea libera, integrala $i armonioasa a personalita/ii copilului, infuncfie de ritmul propriu
$i de trebuinfele sale, sprijin.ind formarea autonoma $i creativa a acestuia;
--+ dezvoltarea capacitafii de a interacfiona cu copiii, cu adulfii $i cu mediul pen.tru a dobandi cu-
no.}tinfe, deprin.deri, atitudini $i con.duite noi;
--+ in.curajarea explorarilor, exercifii/01~ incercarilor $i experimentarilor - ca experiente autonome
de invafare;
--+ de fiecare copil, descoperirea propriei identita/i $i auton.omiei; dezvoltarea imaginii de sine po-
zitive;
--+ sprijinirea copilului in achizifionarea de cuno$finfe, capacitafi, deprin.deri $i atitudin.i necesare
la intrarea in $COa!a $i pe tot parcursul vie/ii.

(N.n.) Sugeram coroborarea anexei cu documcntul de politici educationale Repere pentru proiectarea, actua/izarea ~i eva-
luarea curriculumului nafional. Actul este revizuit de ISE ~i MEN, in 2019, ~i se afUi in consultare publica.
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de titulanzare in invatamantul pre~colar

Daca privim lucrurile in profunzimc, vedem ca respectivele domenii se regasesc si in sfcra compe-
tentelor gcneralc. enuntate in programele ~colare aferente ciclului primar. Cum spre acest ciclu accede
prescolarul din grupa mare, este ~ i firesc sa depuna educatorul toata diligenta pentru dezvoltarea lui in
sensurile propusc(Este mai mult decat evidenta legatura dintre programele in baza carora subiectul nos-
tru se ~colari zeaza incepand cu educatia timpurie. Totodata, e mai mult decat clar motivul pentru care
educatorul trebuic sa studieze in paralel eel putin programele ~colare aferente clasei pregatitoare pentru
a afla ce, cat si cum trebuie sa demonstreze ca ~tiu efectiv pre~colarii pe care ii i nstruie~te. in al ta ordine
de idei, este ~ i normal sa fie a~a, ~ tiind ca educatorul are datoria morala de a face corelatii bine funda-
mentate intre antepre~co laritate ~i ~colaritatea mica; altfel zis, intre ceea ce a fost inainte de intrarea in
gradinita si ceea ce va fi la intrarea in ciclul primar. Doar ~tiind ceea a fost inainte ~i ceea ce are sa fie
la urmatorul nivel de studiu, educatorul poate trata optim prezentul copilului.)
Simplu spus, este raportarea la axa timpului. Pentru a-i intrezari copilului viitorul, este absolut firesc
sa ii cunoa~tem h·ecutul. rPentru a-i asigura copilului evolutia•holistica, ~te absolut normal sa ii ~tim
natura umana - de la inceputuri ~i pana in prezent. In acest context, se confirma ipoteza conform careia
educatorul trebuie sa aiba viziune in retrospectiva ~i in perspectiva, in scopul aprofundarii structurii
copilului supus perfectionarii.
Astfel, conchidem c~abordarea domeniilor precizate se face, tacit, cu maxima rigoare ~i in mod con-
stant)Folosim cuvantul tacit, intrucat, in egala masura, educatorul aqioneaza confonn dispozitiilor din
documentele curriculare ~ i potrivit codului deontologic. Obligativitatea respectarii lor prin aplicare se
intelege de la sine, ca dovada a spiritului profesional.
·i In continuare, trecem in revista efectele netratarii corespunzatoare a domeniilor de dezvoltare
4I mentionate. In viziunea proprie, liniile directoare ce traverseaza fiecare domeniu in parte trebuie atent
urmate, iar spatiile dintre ele trebuie ,,umplute" cu tot ceea ce da I consistenta competentelor, pe care
le reclama grupa de varsta: cuno~tinte, abilitati, aptitudini, atitudini. Neunnand riguros liniile ~i
neumpland fondul pre~colarului cu lucruri de substanta, educatorul risca sa-1 abandoneze in mediul
educational rara ca el sa poate face fata rigorilor. Prin urmare, pre~colarul fie nu va putea, fie nu va ~ti:
~ sa realizeze corespundente intre obiecte, oameni, fenomene ~i intamplari; adica, ii lipse~te puterea
de a face operatii logice ~i de a rezolva probleme simple pe baza notiunilor elementare de mate-
matica ~i de ~tiinte ale naturii;
~ sa utilizeze adecvat primele notiuni de fonetica ~i cuvintele din vocabular - vocabularul activ ~i
pas1v;
~ sa recepteze mesaje orale ~i sa raspunda in consecinta;
~ sa contureze semnele grafice necesare viitorului act de scris-citit;
~ sa recunoasca litere ~i cifre in contextele date;
~ sa asculte activ ~i sa adopte atitudinea potrivita actelor de comunicare (non)verbala;
~ sa respecte regulile unui joc, sa se adapteze in orice situatie de 1nvatare, sa tennine cu bine orice
sarcina de lucru, sa pastreze lini~tea ~i ordinea 1n timpul unei activitati, sa i~i respecte coechipierii
~i educatorul;
~ sa recunoasca emotii, sa le cultive pe cele pozitive, sa relationeze frumos cu copiii ~i cu aduJtii
din viata sa;
~ sa redea schema corporala ~ i notiunile de lateralitate;
~ sa efectueze mi~cari fine ~i grosiere;
~ sa dovedeasca abilitati de 1ngrijire ~i igiena personala;

WWw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la exarnenul de titularizare In lnvatarnantul pre~colar

---+ sa atcstc ca are idee dcspre ceea ce Ii poatc periclita sanatatea ~i securitatca;
---t sa demonstreze ca are no\iunea de igiena a spa\iului de lucru.

ln lncJ1e.ier.e, sa reprivim domeniile aduse in discutie, lnsa cape ni$1e piese de puzzle. Nea$ezate la
locurile potrivite, piesele nu pot forma un tablou complet, frumos $i purtator de rnesaj. Sa le repri vim
~ i ca pe o bucata de p~nz~i ce urmeaza a fi umpluta cu diverse cusiHuri complexe. T,ocurile ramase li bere
ori cusiiturile executate cu stangacie infafi$eazii o lucrare neterminatii sau precar lncheiata ori una saraca-
cioasa. Ca atarei abordarea celor cinci domenii de dezvoltare trebuie facuta integral, integrat $i. profe-
sional, astfel incat pre$colarul sii nu inregistreze carente educationale/ Nici actualmente ~i nici ulterior.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) r


1. Sintagmafjoc~rlj..!_!~mbaj l:!~c!l.1.c.~_.cu gandul la. ?~~ti~itatile de educare a limbaj ul~ULe intalnim
mai cu seama 1n 1n~~,!11antul P.rescolar, respectiv 1.!!_pri~:i:.wle do:ua clase_djp_~i~_Luj m:iinf.lr. ht.P_rivinta
locului lor II]_Q!:QgramuLQ~.iQQ larilor,
.,______ ~
ne edificam citin.. g,s;_u_f!:).~_!1Jumul
-·-..... pentru educatia timpuriy,
·--~-· ~----· ·-·· '·. · ·~·-
planul
deJn_vatam_~nt ~i me~o9o~~gi~.li:_~~~.~pl~ca,r_~: Asociem ~g_l~ni~_l d~IY-Qltqr_€!,gJi.1!1:kaJ1!:!1fi, a coi.tiunJiarii,
a pr~lf!is ~frJ_!...Cit{[i($,{ sclj_er.i.i, tj~n..m11.irile unor centre de inter((s (Bibliotecii, Coltul casutei/Joc de rol)
~!' activitatile categorisite in planul de 1nvatamant Uocuri $i activitati liber alese, activitati pentru dez-
voltare personalii ~i pe domenii experientiale). Toate acestea creeaza un rnediu propice atingerii scopului
propu0
rcuvinte~e limbaj ~j comunicare stau la baza jocurilor menite sa dezvolte auzul fonematic ~i vocabu-
larul act!,0 In viziunea noastra, acestea sunt foarte irn12Q.rtall!~Jn a.n.te- ~i 111 pre~colaritate, cand copilul
ti~~~~__dep~s cu meste~ug~ expri!n~rii cl are ~i c.oJ~c.tc:;. In aces1 sens, ad.ultii ?in vj_aj9- lui (educatoar~a,
rnembril(ami!iei) trebuie sa 11 sprijine in toate actiunile ce privesc rece.ptarea mesajelor verbale si ex-
. .. ....... -.. ) t . , '

primarea
..._.._ __
~-~-.----"""-
lor cat mai inteligi.b.il.11o.s.ibiJ. Uitandu-se in perspectiva, mestesugul , , comunicarii isi' dovedeste ,
adevarata valoare 1n trei perioade ulterioare: pre-, abecedara ~i postabecedara. In alta ordine de idei,
atunci
. .. .
cand ne ingrijim de educatia , unui prescolar,
, •,
e bine sa avem permanent in rninte impactul actiunilor , --
pe termen}ung - in cauza, cele ce privesc actele de vorbire ~i , implicit, forme (preliminare) ~ i reguli ~l~
discursµlui oraLNetagaduit, un subiect care $tie sii (se) comunice, ~tie ca lntelege lucruri esentiale ~i ca
se face 1nteles.
'
Ace le~~i. cuvinte - limbaj ~ i comunicare - ne trimit cu gandul la numele unor jocuri tematice. De
pilda, la: C~f11fa~e.? /Cine fa9e a$a?, Cu ce sun et i~c~pe cuvan~ul?, Cuvinte perechi, Eu spun una,__Jy_
spui multe, Cine spune mai departe?. A'v'.~11d i11 veder~ ~~Qp,ul, este imperios necesar sa cream asemenea
contexte ~ i sa le valorizam la maximum in folosul copilului, viitor beneficiar al unor acte complexe g_~
comunicare inter- ~ i intrapersonala.
--:-, Este de la sine inteles ca jof.~~_l_e__ge limbaj s_e aleg in functie de anumite criterii de referinta; tr.~­
criterii privesc varsta subiectului, potentialul sau ~i nevoile educationaie. in substratul lucruriior, ne
gandim la principiile aflate la baza noului curriculum pentru educatia timpurie; qe_e_xemplu, eel referitor
la drepturile c~pilului ~i la eel al dezvoltarii lui prin practici educationale ~i de ingrijire, practiclce
r~spurid nevoilor $i potentialului. Cu, ~}te cuvinte, nici nu ne putem imagina altfel lucrurile decat in or:.
din~9 !or fireasca, tratate etapizat:, 6thte', nevoi, interese/dorinte/a~teptiiri. Le corelam cu principiul ac- .,·

cesibilitatii, care impune tacit abordarea tuturor continuturilor direct proportional cu varsta educabilu~i

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de ti tularizare in invatamantul pre~colar

si cu potentialul sau (intelectual si afectiv). Pe cale de consecinta, nu ii putem oferi pre$colarului ceea
~e este peste puterea lui de intelegere si in contradiqie cu nevoile lui. In subsidiar, aici lsi fac simtite
pj~z~nia alte doua principii fund_Amentale: al individualizarii si al invatarii active. Prin excelenta, primul
imp_~e r~~pect~rea naturii copilului, privita prin prisrna ncvoilor ~i a caracteristicilor lui, dar mai ales
pnll, prism_a_JJ.T.QP!i.ului ritm de dezvoltare. lar al. doilea impune dreptul copilului de a-~i alcge activitatea
-n
0 de a se implica in aceasta in functie de starea lui afectiva. Mai precis spus, copilul are libertatea de
ase bucura de activitati/jocuri in deplina concordanta cu natura ~ i cu starea lui.
in-acceptiun~~ersonala, in$X>b~fe'in invatamantul pre~colar, a~tca de educare a liu1bajului are
un rol bine definit. II argumentam prin puncte de vedere astfel exprim(;lte:
In primul rand, e9~andJi~nbajul, dezvoltam ii:i:eligenta verbal-lingvistica a copilului, atat cat ne per-
mite stadiul lui_preoperational de gandire. In ?~a rand, in virtutea feedback-ului nostru de incurajare,
el i~i formeaza o imagine de sine favorabila; ~pcurajarea vine in urma faptului ca el ~i -a imQ.uJ1ata}it
abilitateadea co~unica~or.
.. __ -·--· al. in al treilea rand, imbogatind
·- ....__.,.._~-.. --- , ...
actul
- de.. educare
....__ . a limba]uiui
-
cu elemente
. -· ----'~

dejoc:Tacem mai atracti':~ actiyitatile_desfa~urate in Bibliotecii (povestirea, memorizarea, lectura dupa


imagini, convorbirea), precum ~i activ~~atile organizate in celelalte centTe de interes Uo~uri qidafti~_e,
~ib~~_a~_i.(Ie ~.m.d.). ~i:!ii~r~:~copiiiv~ fi ·m~~-~~tj_yi·, dov~¢ipd spj~it_c~ola_b_~~~tiy..
(- Jocurile de limbaj indeplinesc functiile metodelor prin care li se da curs. In baza lor se dezvolta tot
ceea ce comporta actele de vorbire ~i actele care preced invatarea alfabetului. Ba mai mult decat atat,
acestea reprezinta ,,instrumentul" cu care depistam tulburarile de auz ~i de limbaj.
'{Per ansamblu, aceste jocuri intretin ~ i dezvolta procesele psihice cognitive superioare, lucru deosebit
de benefic pe termen lung. In timp, se va vedea cum functiile lor instructiv-formative impulsioneaza
copilul.

2. Conform cerintei, enumeram tipurile de joc potrivite pentru educarea limbajului in gradinita. in-
trucat le-am enuntat la primul punct, aici doar reamintim trei dintre acestea: Eu spun una, tu spui multe,
Cine spune mai departe, Cuvinte perechi. Ne alegem unul, iar in randurile de mai jos, il definim ~i il
descriem.
Cine spune mai departe este numele jocului asupra caruia ne concentram atentia. E adecvat pentru
copiii din grupa mare. Scopul este exersarea operarii cu notiuni elementare de gramatica: acordul intre
subiect ~i predicat, acordul intre gen ~ i numar, utilizarea cazurilor, adaugarea cuvintelor in continuarea
altora pentru a forma propozitii simple ~i dezvoltate, logic redate. Succint spus, scopul lui este fami-
liarizarea pre~co larilor cu tehnica exprimarii orale, folosind corect paqile de propozitie, date de educa-
toare sau supuse cerintei de identificare a lor. Astfel, ei deprind, in plus, exprimarea coerenta ~i clara.
Pe deasupra, in interiorul spatiilor lacunare create deliberat de educatoare, copiii se pot ju ca cu sunetele
limbii romane, imprejurare in care ei i~i dezvolta auzul fonematic.
Jocul se desfa~oara intr-un cadru organizat, frontal, prin conversatie dirijata, avand, ca suport, material
concret intuitiv.
Caracteristicile privesc natura lui gramaticala. Este un joc (in)formativ, (auto )evaluativ ~i (auto)corectiv.
Avantajele constau in um1atoarele aspecte: favorizeaza acuitatea auditiva ~i descoperirea tulburarilor
de auz ~i de limbaj, incurajeaza exprimarea corecta ~ i clara prin mijlocirea gandirii logice.
Ca orice lucru, ~i jocul in discutie are limite. Limitele asociate se refera la: inhibitia unor copii de
teama de a nu gre~i atunci cand li se cere sa raspunda conform sarcinii, disconfortul dat de zgornotul de
fond creat in sala, pierderea ~irului ideii atunci cand se accelereaza ritmul.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu9ita la examenul de titularizar·e 1n invatamantul pre9cola1·

$tim ca sunt mai mull caracteristici, avanta_ic si lirnitc, insa noi ne-am rezumat la enuntarea catorva.

·· Reflectand la mentiunile anterioare, considerarn ca operatiunea de educare a limbajului este reali-


zabila; e realizabila prin metode didactice bine gandite ~i coordonate. In mare parte, reu~ita operatiunii
depinde de tactul educatoarei in momentul in care imbina piesele de puzzle ce constau in: obiective,
reguli, continuturi, materiale ~i mijloace de invatarnant, elemente de joc, oportunitati de invatare. Fi-
nalitatea este deprinderea copiilor cu instrumentele ce le permit sa construiasca enunturi coerente ~i
corecte, sub aspect gramatical, ~i clare, sub aspect ortoepic.
In concluzie, recornandam educarea limbajului prin orice joc sau in cadrul oricarei activitati favorabile
scopului propus, ~ti ind cat de irnportante sunt, in contextele sociale, abilitiitile de cornunicare, iar in vi-
itorul apropiat, abilitiitlie de scris-citit. In viziunea proprie, jocurile de limbaj sunt o u~ii deschisii spre
literatura ~ i folclorul copiilor, dar ~i o punte spre metoda fonetico-analitico-sinteticii.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare :n 1nvatamantul pre~colar

Testul nr. 7
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

1. Luciu - alunecos, a lua fn seamii - a tine cont.


2. t rai, traire.
3. dar- conjunqie coordonatoare adversativa; ori - conjunctie coordonatoare disjunctiva, bucafica
- substantiv comun. ·
4. 0 femee - nume predicativ, marunJicii - atribut adjectival.
5. Cratima face legatura !ntre doua parti de vorbire diferite, conjunqia sa ~i pronumele personal (f}i,
marcfmd, totodata, elidarea vocalei initiale din pronumele personal.
6. Pe cer nu se afla niciun nor, era o zi superba.
Ei cer cam mult si nu ofera nimic in schimb.
'
Intrebarea unde merge in fiecare duminica 11 irita.
Apa are unde tulburi.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitatile de construc/ie a unui


persona} dintr-o nuvela specificata in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.

Moara cu noroc de Toan Slavici


Ghita

loan Slavici este unul dintre cei patru scriitori clasici romani care s-au remarcat 1n secolul al
XIX-lea, prin inaugurarea romanului realist obiectiv, cu profil psihologic. Literatura Jui Slavici descrie
personaje complexe, dominate de conflicte putemice, pe fondul modificarilor pe care le aduce
capitalismul in societatea traditionala rurala.
Nuvela Moara cu noroc este o o creatie literara care se inscrie in formula realismului cu influente
psihologice ~i este considerata o capodopera a speciei: ,,o nuvela solida, cu aspect de roman"
(G. Calinescu). Nuvela a fast publicata in volumul Novele din popor, din 1881.
Protagonistul nuvelei este Ghi¢, un personaj complex a carui personalitate se schimba, pe parcursul
nuvelei, transformandu-se dintr-un om onest intr-un carciumar care traie~te cu obsesia banilor ~i comite
fapte grave, culminand cu crima, in numele acestei obsesii.
Initial, el este un tanar cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat sa progreseze pe plan social.
Prin urmare, el i~i propune sa ia in arenda carciuma de la moara cu noroc, urmand sa-~i deschida, mai
tarziu, cu banii obtinuti, un atelier de cizmarie cu cateva calfe. Planul pe care- I prezinta familiei o face
pe batrana, soacra lui Ghita, sa fie rezervata, fiind credincioasa principiului ca omul trebuie sa fie
multumit cu saracia lui. Ghita se dovede~te, insa, hotarat ~i se muta cu familia la Moara cu noroc, un
loc aparent privilegiat, dar cu rezonanta negativa.

WWw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Ghita se do\'ede$te lntreprinzator. harnic $i priceput In ocupatia de carcirnmir. previziuni lc sale se


I
adcvcresc $i el ajunge sa ca$tige mai bine. Dar echili brul sufl etesc al pcrsonajul ui se ruineaza in
I ~

i' i momentul in care la carciurna i$i face aparitia Lica Samadaul, $eful porcarilor care ii impune sa-i fie
partener In afaceri, devenindu-i iscoada. Intimidat de prezenta autoritara a Jui Lica, Ghi\a accepta, mai
ales ca vede in acest pact un prilej de a se imboga\i mai repede. Ghita da dovada de caracter slab In
confruntareo c11 porcarnl. Personajele sunt In opozitie: Lidi este ferm $i auto ritar, Ghita se dovcde~te
slab $i u$or de stapanit.
Ghita traie$te un putemic conflict interior, fiind scindat !ntre dorinta de a redeveni om cinstit $i obsesia
pentru bani, cea din unna 'implmmdu-se numai prin tovara$ia cu Lica. Lupta intenoara se rasfrange in
exterior, prin faptul ca_traie~te stari suil ete~ti contadictorii $i prin reactiile agresive fata de cei dragi.
Macinat de obsesia pccuniara, Ghi\a se transfonna dintr-un om optimist ~ i vesel, lntr-o persoana ursuza,
irascibila, care trece rapid de la o stare sufleteasca la alta: ,,se aprindea pentru ori$ice lucru din nimic,
nu mai zambea ca mai nainte, ci radea cu hohot, !neat iti venea sate sperii de el." Curand, personajul
ajunge sa regrete ca are familie, care ii !mpiedica in planurile sale. El se dezurnanizeaza treptat $i comite
gesturi care ies din sfera rationalului. De exemplu, i$i indeamna sotia sa joace cu Lica, folosindu-se de
ea ca sa pastreze prietei1ia cu Lica. Ghita se lasa $i mai mult influentat de Lica atunci cand depune
marturie in favoarea Jui $i se face vinovat de sperjur. In incercarea de a se reabilita moral , se
irnprietene$te cu jandarrnul Pintea caruia intentioneaza sa i-1 predea pe Lica.. Este ~ i aici duplicitar,
pentru ca nu vrea sa piarda avantajul tovara~iei cu Lica.
Personajul con$tientizeaza ca se supune unui instinct care-I domina $i traie$1e cu rernu$carile faptelor
sale, rnai ales cand se gandq te la soarta copiilor sai, care nu vor avea amintirea unui parinte cinstit,
moral.
Dezumanizarea personajului este definitiva in momentul in care i$i ucide sotia, care-1 in ~el ase. Este
la randul Jui ucis $i moartea lui este vazuta ca o pedeapsa pentru abaterea de la codul moral.
Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinlor sale. La inccput,
naratorul il prezinta drept un ,,om harnic $i sarguitor'', pentru ca mai tarziu sa devina ,,ursuz" ~ i ,,pus pe
ganduri". Personajul se dovede$te )acorn: ,,Vedea banii griirnada inaintea sa $ii se impiiinjeneau, parca,
ochii".
In relatia cu Lica, Ghita se dovede~te vulnerabil $i lipsit de curaj cu atat mai mult cu cat celalalt ii
observa slabiciunea pentru bani. Ana, sotia lui, de care el se instraineaza pentru ca este incapabil sa-i
marturiseasca framantarile suflete$ti, ajunge sa-1 dispretuiascii, nurnindu-1,,muiere in haine barbiite~ti " .
Prin incercarea sa de a-$i schimba destinul, fiind nemulturnit cu ce avea deja, prin actul sau de hybris,
care are consecinte drarnatice, Ghita devine un personaj tragic.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

I Educatorul, 1n calitate de coordonator al unei grupe, trebuie sii fie In deplina cuno~tinta de cauza,
atunci cand intra pe terenul domeniilor de dezvoltare a copilului avand intre 0 ~i 6 ani. Toate acestea
reprezinta aria nurnita educa/ie timpurie./Enunµirile de fata redau ipoteza principala de la care pomirn
in prezenta lucrare.
Chiar inainte de a-~ i cunoa~te cop iii din propria grupa, educatorul trebuie sa se gandeasca la demersul
ce desavar~e~te activitatea didactica, una profund formativa.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare i!l lnvatamantul pre~colar

l}n prim pas de facu t In intampinarca copilului este parcurgerea unui document semnificativ de
politici educationalc,1 coroborat cu anexa la OMEN nr. 385 1/20 10 (Repere funga rnentalc in invaiarca
~i dezvoltarea timpurie a copilului de la na~tere la 7 ani). Relevania transpare din chintesenta care
patrunde domcniile de dezvoltare specifice educatiei timpurii. Acestea fiind: 1
·' J ·_ •

I - dezvo11area.flzica, sanatate ·'ii igiena. personala;


1 --+ dezvoltarea socio-emofionalii.;
I
' - dezvoltare cognitiva ·'ii cunoa.'iterea lumii;
-* dezvoltarea limbajului, a comunicii.rii ~i a premise/or citirii ~i scrierii;

--+ capacitiifi .r;i atitudini fn invii.fare.

Al doilea pas de racut in aceea~i directie este parcurgerea noului curriculumul pentru educatia tim-
purie (2019), in continutul caruia gasim-p lanurae inv·atamant, metodologia de aplicare ~i programa.
Curriculumul este obligatmiu de studiat, caci este un act fundamental in temeiul caruia se creeaza situatii
d.e invatare-~·i se valorifica experientele generate. In consideiafea s.itliafiilor instructiv-educative, copilul
se d~z_vo l1a pl_e1~ar, intrucat i se exploateaza potentia~l_ ~u]? asp_~~tele cognitiv, afec~iv, psihomotric, com-
portamental. Abordarea integrala ~i integrata confirma existenta premiselor in baza carora s-a·conceput
acest document de referinta in inaterie; pritii~_l e car~ ne vin in minte.sunt principiile educatiei.
Cele trei acte oficiale amintite anterior sunt adevarate instrumente de lucru; sunt suporturi valoroase
ce abunda de informatii specializate (tinte, cerinte, criterii, indicatori, exemple, sugestii metodologice
~ . a.m.d.). In-
lipsa studiului _lor aprofund- _at, e~h1c~tQ~:Ul . n~_ i~iJ.:yalizeaza corespunzator proiectarea
curricula~~ ~i nici nu j~i desra~oara optim activitatile, a§teptate de parintii copiilor. Observam cat de
str~iii~ -~ i d~-iill:portanta este legatura dintre.acestea, .fap_t c~ reclama de la sine rigoare ~tiintifi-~a ~i pro-
fes!_o_nala: Deducem, totodata, ~i ca tratarea lor superficiala sau _incompleta declan~eaza multiple efecte
neg~!ive asupra pr~ces ului de invatamant - initial, in ciclul pre~colar, ulterior, in ciclul primar. Pentru
a ne edjfica, punctam cateva in cele ce urmeaza:
__;nui~i ~tinge finalitatile programul anual de studiu, cuprinzand cele ~ase teme; {b
~ ramane, categoric, nevalorizata oferta fiecarui centru de activitate (Biblioteca, Constructii, Stiinta,
Arte, Coltul casutei/Joc de rol, Nisip ~i apa);
~ sunt dezvoltate insuficient (sau deloc) cele cinci mari domenii prevazute in continuturile-cadru
enuntate in documentatia tehnico-juridica mentionata; t
~ devine utopica invatarea centrata pe copil; la fel ~i sintagma subiect activ fn procesul fnva farii;
~Jsunt inregistrate lacune considerabile in fondul fiecarui pre~colar, pe durata activitatilor de tipuri
diferi~~:i ADE, ALA, ADP, rutine ~i tranzitii, in- ~i outdoor, recuperatorii, ameliorative, dezvoltct--
torii, recreative, extra9colare, extracurriculare; din pricina lacunelor, copilul nu i9i poate forma
imaginea de sine - desigur, la nivel incipient, gandindu-ne la varsta lui;
~\sunt inregistrate nemultumiri in randul parintilor copiilor; /
~1gradinita i~i pierde din prestigiu. I

Sirul efectelor negative poate continua, insane oprim aici pentru a vedea, in schimb, factmii f.avora]2ili
,-----·- ~ - •• •• .___.,.. - - ·- - - .. _ . , _ .. _.., _..::i;,, - --

ce privesc subiecful 9i mediul educational. In viziunea noastra, acestia sunt:


-~ pregatirea a especia1ifate aed~cat~rul;-~i experfonta lui profesio~ala; ~
3
Repere pentru proiectarea, actualizarea $i evaluarea curriculumului na/ional (ISE & MEN, 2019), af1at In consultare pu-
blica.
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru rew;;ita la examenul de titularizare in invatamantul pre$COlar r
__, desch idcrea Jui fata de nou, prin prisma idcii de formare continua/educatie pe toata durata viqii;
cunoasterea sediului materiei; 4
__, imeresul rnanifestat pentru dotarea centrelor de activitate cu materiale ~ i mij loace didactice nece-
sare, dar ~ i pentru crearea unui ambient placut, climatic ~ i ergonomic vorbind;
~ __, tactul Jui de a interconecta centrele de activitate - veritabile arii de stimulare - ~ i, deopotriva, do-
meniile de dezvoltare, ~tiind ca acestea sunt interdependente;
:,; __, optarea pentru strategiile centrate pe copil, destinate actului de predare-lnvatare; in plus, dinami-
zarea Jui prin metode activ-participative, aplicate lndeosebi in microgrupuri ~i in perechi;
._.) __, atentia acordata copiilor ce au nevoi educationale speciale, nevoi ce 1ngreuneaza bunul rners al
procesului de ln~atamant;
4' __, interaqiunea de calitate dintre educator, familii ~i corpul managerial;
__, interesul demonstrat pentru identificarea potentialilor parteneri educationali locali sau regionali,
in scopul derularii proiectelor tematice, conforme cu programul anual de studiu;
l ' __, capacitatile Jui de analiza ~i sinteza, dovedita atunci cand se apleaca asupra rapoartelor de cercetare
, scrise in sfera educatiei timpurii, dar ~i asupra ghidurile ce cuprind exemple de bune practici;
fi· __, capacitatea educatorului de a pune in practica baza de date extrase din cercetari, precum ~i acti-

vitatile date cu titlu exernplificativ.

I~~Qnditiile_de rr1_a_i S!i~ .. observam c~.ll1 s.e cor_eJ~_az~ factori.i benefici care, spre satisfaqia tutl}I_~
ofera subiectului ed_ucabil d.~ varsta pre~colara un mediu stimulativ ~ i incluziv.
Dar, pentru a n_e asigura ca ii putem det_ern:ii_na, tr_e_puie sa ~m siguri de atitudinile educ~!.9.X!:!_l~i ,
atest~t~_ de cinci ~tribute : moral, profesion~l:_pr~a.c~iv, ten~ce ~i prosocial. P_~ntru a fi sigur ca tin~ sub
control ansamblul de mecanisme ce dezvolta copilul pe cele cinci niveluri, educatorul trebuie sa mo-
nitorizeze notitele din fi ~a de observatie. 5 Numai a~a se poate ~ti daca pre~colarul observat sistematlc..a
evoluat/regresat per domeniu. In baza ideilor concludente, educatorul poate afla ce rnasuri sunt de iuat;
~tiind ca potentialul copilului trebuie ridicat spre nivelul rn~xim, insa doar atat cat ii permite natu;a-iui
bio-psihomotrica ~ i cea socio-afectiva. · --- - --
Pe cale de consecinta, credem ca metoda observatiei sistematice este potrivita pentru a stabili co!~le
atinse de dorneniile ce 1nlesnesc dezvoltarea copilului. Mai credem ca aceasta este obligatoriu de aplicat,
date fiind atuurile sale. Un educator cu spirit analitico-sintetic ~i de control o considera mina d~ ~wr,
deoarece ii ofera o imagine complexa asupra copilului.

in loc de incheiere, notam un gand autoreflexiv: Este sau nu educatorul artizanul hartii fizice, pe care
sunt 1narcate ·d-oin-ei1lile ce pemiit.dezvoltarea globala a copilului? Ori altfel spus:··Educatorul e ori nu
tr~nsmitator de sensuri care ,,directioneaza" pre~colarii prin domeniile ce ii dezvolta plenar?

4
Curriculumul pentru educatia timpurie, Legea educatiei nationale nr. 1/20 11, Regulamentul-cadru de organizare ~i
functionare a unitatilor de 1nvatamant preuniversitar (ROFUIP), Mctodologia pentru asigurarea suportului necesar
elevilor cu tulburiiri de lnviitare. La acestea se adaugii alte norme complementare.
5 Fi ~a de observatie nu are un format standard. Aceasta poate coniine douii grile criteriale: una privind comportamentcle co-
pilului de tip cognitiv ~i social ~i una privind frecventa cu care se inrcgistreazii anumite categorii de comportamente. · I
Acestea din urma fac referire la competentele generate, care vizeaza comunicarea, cooperarea, autonomia personala ~i ata-
$amentul.
www.rs.ro
r SUBIECTUL al III-lea
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare in invatamantul pre~co la r

(30 de puncte)

_,) I. In momentul 1mbrati~a1ii profesiei, ~ucatorul $1ie ca exista un cwTiculum pentru educaria timpurie
si o conventie a drepturilor copilului. Intrand in structurile accstora. cducatorul (re)descopera principiile
in ·baza-carora este reglementat statutul copilului, ca fiinta cducabila cu drepturi depline ~i ca subiect
activ in prQcesul propriei formari.
inainte sa cautam legatura dintre principiile care guverneaza educatia timpurie ~i drepturile copilului,
parcurgem noul curriculum specific. Aici gasim principiile ce indica valorile aflate la baza elaborarii
Jui: respectarea drepturilor copilului, intercuTfuralitatea, echitatea, nondiscriminarea, educatia ca inter-
actiune dintre educatori $i copil, educatia centrata pe copil, invatarea activa ~i dezvoltarea integrata. ln
plus, aici mai gasim rrincipiile in baza carora se aplica curriculumul in discutie: individualizarea, in-
vatarea bazata pe joc, diversitatea contextelor ~i a situatiilor de invatare, altemarea formelor de organi-
zare a activitatii, altemarea s_trategiilor de invatare, parteneriatul cu familia $i comunitatea. La acestea
adaugam ~i ceea ce inglobeaza educatia de-a lungul vietii.
Mergem mai departe ~il.!w aruncam privirea in Conventia drepturilor copilului (ONU, 1989). Aceasta
reflecta privilegiile acordate in considerarea unor tenneni-cheie: protectie, dezvoltare, participare. Daca
1ntram-Ynprofi.nizimile !or, implicit le corelam-cu toate principiile stipulate in curriculumul invocati!i_n
3nalQgie, ip.st~nt ne gandim ~i la alte doua acte normative relevante in materie: Legea educatiei nationale
nr. 1120l_1j i Legea nr. 72/2004 privind protectia ~i promovarea drepturilor copiilor - ambe le actualizate
in con~ordanta cu acquis-ul comunitar in materie.
M._~nt!u~i_l~ _d_~ mai ~us abunda de continuturi din doua sfere coAmplementare in speta:l!fulj~_l_~ juridic_~_
~i ~tiintele educ~ti_ei. E aproape imposibil de spus care primeaza. Insa important este ca C;l:rn.bele.formeaza
un uiiivers iii cadrul caruia copilul este privit - sau trebuie privit - ca un tot uni tar. Ideal este ca a~a sa
fie tratat copilul, uman-~i educational vorbind. Prin urmare, este imperios necesar sa ne aplecam asupra
amandurora ~i sa ne straduim sa le intelegem ratiunile.
Paragraful anterior reprezinta puntea spre continuturi relevante. In acceptiunea noastra,_ il!.di_fere.I!t
de domeniul de dezvoltar~ c:tbordat, continuturile de predat trebuie raportate la trei var.iabile: varsta,
nevoiie-,~ inte-resele copilului. Ca intr-un circuit al unui bumerang ~i ca intr-un ciclu, cele trei variabile,
dimpreuna cu obiectivele operalioi1ale, trebuie raportate la lite~a~ra pentru copii. Altceva mai potrivit
nu ·-ga.sim. N_e gandiJP.Ja literatura pentru copii, Hiind cat de mult rezoneaza micutii cu aceasta, inde-
pendent de forma ~i de fonc;lul prin care ii transmi_tem complexitatea prelucrata IJ:! te.rmeni inteligibili.
Pove~tile, in ~pecial cele contemporane, c;leschid drumurile spre principiile enuntate in prima parte a lu-
crarii noastre. Ba mai mult decat atat, ei rezoneaza ~i cu jocurile cuprinse in teoria cu ace~a~i nume,
concepute dupa variabilele enumerate: varsta, nevoi, interese. Suntem de parere ca acestea redau perfect
esentele urmatoarelor doua principii: al accesibilitatii ~i al individualizarii. Prin definitie, conceptul ac-
cesibilitate insearnna calitatea de a fi accesibil, u~uril}t'! de a ajunge undeva; in speta, la mintea copilului
de ~~sta pie~colari. A~a ·deci, c.um -altfe( putem ajunge la mi-ntea lui decat fabuland odata cu ei ~i
jucand~:ne cu ei? $i cum altfel decat respectandu-i natura, cu tot ceea ce implica aceasta?_Adica, nevoi
(ne)implinite, dorinte, potential (fizic, psihomotric, cognitiv, afectiv, creativ, autonom), ritm de lucru,
stil de invatare ~i dezvoltare progresiva la nivelul preoperational. Pe scurt, individualitatea lui, privita
in mtegralitate. ~ singura modalitate de a-i d_a cele de trebuinta $i aripi intr-o lume a cunoa~terii. r:
singura ca le 'de a-1 vedea cum cre~te increzator in sine $i cum avanseaza pe drumul ce ii asigura formarea
pe1:so~~la ~i"profesionala.
'----

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre$colar

Jn rezumat crcdern ca am formulat convingator punctul de \'edere despre principiul individualitatii


in invatarnantul prqcolar.

2. Suntem de parere ca toate principiile in~iruite se pot corobora in interesul pre~colarului , caci dea,
I ~ supra !or ,,vegheaza" interesul superior al copilului , principiu de drept. Pentru a raspunde conform ce,
rintei, ne oprim la trei principii: individualizarea, invatarea hazata pe joc, diversitatea contextelor ~ i a
situatiilor de invatare. Acestea se cornpleteaza eel rn ai bine reciproc, fapt ce asigura dinamica actului
didactic, dar ~ i dinamismul copilului. (Este de la inteles ca se aplica ~i alte doua: invatarea centrata pe
copil ~i alternarea fom1elor de organizare a activitatii ~i a strategiilor de invatare.)
In continuare, ne oprim asupra unui singur principiu: invatarea bazata pe joc. Fiind la varsta la care
subiectul se poate fonna mai u~or prin joc, este recomandat sa cream multiple $i diverse oportunitati de
invatare cu caracter ludic. Definim acest principiu astfel: Situatiile constituite intT-o activitate recreativa
au ca finalitate educarea copilului intr-un mod cat mai natural $i cat rnai apropiat de natura lui. E rnediul
in care se desfa~oara joaca cu sens, bazata pe caractere cornplernentare: instructiv,formativ $i distractiv.
Pe scurt, totul este propice dezvoltarii copilului in consens cu convingerile lui Comenius.
Trei dintre caracteristicile lui se reflecta in tem1enii enuntati mai sus (instructiv, formativ, distractiv).
Simtim forta triadei intr-o activitate exemplificata. Sane imaginam ca suntem intr-un centru de interes;
de pilda, in eel denumit Construe/ii. Copiii au la dispozitie piese de !ego $i material concret intuitiv. Pe
cont propriu, lor li se cere sa construiasca terenuri de joaca, de dirnensiuni diferite, $i sale imbogateasca
cu cate elemente prefera. Pe langa indemanarea fiecaruia, um1arim $i creativitatea. Intrucat copiii percep
activitatea cape o joaca in voia !or, obiectivele sunt mai u ~or de atins. Ba mai mult decat atat, cum nu
se raporteaza la cuvintele corect $i gre.}it, copiii se lasa animati de puterea imaginatiei, devin mai motivati
$i mai cooperanti atunci cand li se adreseaza intrebari despre viitorul produs; rnai exact despre: rolul
sau, maniera de lucru bazata pe logica, utilitatea elernentelor adaugate (scaune sub forma de cub etc.),
paleta de culori, posibile idei de pus in practica pe terenul de joaca. A$adar, prin intrebari dirijate, aflam
despre potentialul copilului sub aspectele cognitiv $i creativ. Mai precis, observam cum gande$te el pen-
tru a-~ i realiza piesele componente, cum 1$i organizeaza planul $i spatiul de lucru, cum ~i de ce i$i alege
anumite culori, cum intelege sa munceasca avand suport intuitiv ~ i suport moral, cum explica procesul
de lucru, ce figuri geometrice cunoscute a intalnit, cum i~i descrie lucrarea, ce jocuri ar aborda/inventa
pentru a-i explora terenului valentele. In plan secundar, aflam detalii despre potentialul afectiv. Ne ajuta
intrebarile despre persoanele pe care le-ar invita acolo $i varstele !or, despre cat de calde sunt relatiile
cu acestea, despre temele in jurul carora dore~te sa dialogheze, despre propriile stari avute, de obicei,
in spatiile de joaca frecventate - spatii inchise/deschise - , despre motivele care il detem1ina sa se imp lice
in asemenea activitati.
Episodul se incheie cu turul galeriei. Discutiile se pot dirija pana devin pove~ti de spus acasa. Eroi
de poveste pot fi chiar copiii, fascinati de experientele imaginar traite pe terenurile care le poarta numele,
in calitate de mici constructori.
Din cele prezentate deducem avantajele jocului anume creat $i denumit Haide fugufa pe terenul meu
de joaca!. Mentionam doar tTei dintre acestea: incurajeaza adoptarea atitudinilor care denota incredere
in sine, creeaza premisele conduitei sociale dezirabile in relatie cu potentialii parteneri de joaca invitati
pe teren, favorizeaza crqterea dimensiunilor dezvoltarii cu preponderenta in doua sensuri: gandire logica
~i capacitati $i atitudini in invatare. In context, punctam tTei consecinte ale nerespectarii principiului
pus in vedere: al invatarii bazate pe joc. Ne raportam la experienta personala. Daca e in permanenta

www. rs .ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare Ir 1nvatamantul pre~colar

contTOlat, subiectul simte ca i se ingrades1e libertatea de expresie, drept care se inhiba si i~i blocheaza
creativitatea. Daca i se spune adesea ca a gresit in loc sa ii fie apreciata varianta ca o alternativa de lucru
ce poate fi regandita, el devinc introvertit, avand o teama crescanda de e~ec . Randamentul lui scade si,
irnplicit, rata de succes. La varsta pre~colara in special, o activitate lipsita de elemente de joc este complet
ineficienta. Ca atare, ignorarea puterii acestui principiu nu este pardonabila. Adulti fiind , ~ tim ca cele
rnai bune idei ne vin cand suntem totodata prin~i intr-o joaca cu sens, cuprin~i de inspiratie ~i surprin~i
de frumusetea ei, respectiv de ritmul in care sunt productivi. Atunci, de ce sa nu facem la fel ~ i pentru
cop iii din sala de grupa? Daca jocul este in firea lucrurilor ~i in firea lor, sa actionam in consecinta.

In loc de incheiere, acordam un minut de refleqie asupra celor spuse de Solomon Marcus despre joc
~iasupra viziunii lui Comenius despre dezvoltarea copilului in ritm natural, intr-un mediu stimulativ ~i
intretinut gratie unui simt pedagogic dovedit constant. Restul este lectura, soldata cu acte de introspeqie
pura.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare in invatamantul pre~colar

'.'. 1'
I .I
I: I Testul nr. 8
: l
I
I'

'I
SUBIECTUL I {30 de punctt)
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte

1. destinul - viaia, a aduna - a strange.


2. nebunie, i'nnebuni.
3. purtam - verb p~edicativ, tineri - adjectiv, lui - pronume personal cu valoare de pronw11e posesiv.
4. destinul meu - atribut adjectival pronominal, fntr-o mahala - complement circumstan\ial de Joe.
5. Cratima face legatura 1ntre doua parti de vorbire diferite, conjunctia sa ~i pronumele personal (Vi,
marcand, totodata, elidarea vocalei initiale din pronumele personal.
6. Ai tai au ajuns mai devreme acasa.
A-i spune acum adevarul este inutil.
Potrivit spuselor sale, se trage dintr-un neam renumit.
Ne-am adus aminte tarziu de rugamintea ta, dupa ce plecaseram de acasa.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati evolu/ia relafiei dintre doua personaje
din nuvela specificata in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.

Moara cu noroc, de loan Slavici


Ghita-Lidi
'

Moara cu noroc este o nu vela psihologica ~i realista, pentru ca inregistreazii modificarile psihologiei
personajelor principale ~ i prezinta in mod verosimil, societatea umana. Temele nuvelei sunt dezurnani-
zarea ca efect al dorintei de imbogatire, banul, familia.
Protagonistul nuvelei este Ghita, un cizmar care i~i ca~tiga existenta cu greutate, din cauza situatiei
precare a consatenilor sai. In consecinta, personajul dore~te sa-~i schirnbe rneseria in cea de hangiu,
pentru ca perspectiva de a ca~tiga bani rnai multi este reala. Lipsa portretului fizic al pcrsonajului
subliniaza faptul ca el se inscrie intr-o tipologie umana. In schimb, naratiunea insista in redarea
trasaturilor sale morale, prin aglomerarea informatiilor despre modificarile sale suflete~ti. Intriga nuvelei
este marcata de aparitia bulversanta la han a lui Lica Samadaul, care stame~te teama in sufletul Jui Ghita.
Conflictul exterior se dezvolta 1ntre Ghita ~i Lica, intre moralitate ~i imoralitate. Aparitia samadaului,
de~i banuita de Ghita, 11 ia pe nepregatite pe hangiu.
Aparitia lui Lica este impresionanta, portretul sau fizic, asupra caruia se insista prin redarea detaliilor
fizice ~i vestimentare, revela caracterul malefic al personajului: ,,Lica, un om de treizeci ~i ~ase de ani,
inalt, uscativ ~i supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici ~i verzi ~i cu sprancenele dese ~i impreunate
la mij loc. Lica este porcar, insa dintTe cei care poarta cama~a subtire ~i alba ca floricele, pieptar cu
bumbi de argint, bici de cannajin, cu codori~tea de os impodobit cu flori taiate ~i cu ghintulete de aur".
Meseria de porcar este incompatibila cu un aspect fizic atat de minutios redat. Aparitia personajului

www.rs.ro
TES TE REZOL VATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

creeaza o impresie puternica. derutanta pentru interlocutor. Lica instituie un raport de subordonare la
care Ghila trcbuic sa consirnta: ,,Eu voicsc sa $liu totdeauna cine urnbla pe drum, cine trece pe aici. cine
ce zice ~ i cine ce face $i voiesc ca nirneni afara de mine sa nu ~ti e . Cred ca ne-arn inteles". Reaqia lui
Ghila este pe masura acestui ordin: i~i ia masuri de siguranta suplimentare: i~i cumpara arme ~i un caine,
l~i mai angajeaza un paznic. Teama de Lica $i apetitul pentru bani configureaza conflictul sufletesc al
Jui Ghita, care oscileaza 1ntre doua tendinte: datoria rara de farnilie $i patima pentru bani.
Li ca speculeaza dragostea de bani a lui Ghita ~i aqioneaza in consecinta. Ii ofera acestuia cinci porci
obligandu-1 sa faca o alegere clara intre a-i fi aliat sau adversar. Ghita refuza initial pentru ca, ulterior,
sa se razgandeasca ~ i sa ceara plata ultimului porcar. Raspunsul lui Lica il descumpane~te: ,,Noi platirn
inainte ori nu platim ~eloc." si 11 face Sa inteleaga ca nu va putea strange avere rara ajutorul lui Lica.
Acest episod declan$eaza conf1ictul psihologic.
Personajul este observat prin tehnica monologului interior. El simte $i exprima mustrarile de
con~tiinta, recunoscandu-se slab in fata patimei pentru bani. Lica declan~eaza, in fapt, instinctul lacomiei,
care exista deja, in latenta, in structura interioara a eroului.
La a doua intalnire, Ghita i~i analizeaza pozitia in relatia lor de afaceri: ,,Oamenii ca mine sunt slugi
primejdioase, dar prieteni nepretuiti." In dorinta lui de a obtine bani mai u~or, Ghita face concesii din
ce in ce mai mari care 11 vor face sa regreseze moral. Personajul parcurge o curba descendenta de la
rolul de informator la complicitate la crima ~ i crima. Lica ii distruge lui Ghita ultima cale de salvare,
care era iubirea pentru sotia Jui.
Relatia dintre cei doi este o relatie de subordonare, pentru ca Lica, bun psiholog, ~ti e sa-1 manipuleze
pe Ghita ~i sa-~i extinda treptat dominatia asupra lui Ghita. Lica exploateaza cu succes cele doua puncte
vulnerabile ale lui Ghita: patima pentru bani ~i iubirea pentru Ana.

SUBIECTUL al JI-lea (30 de puncte)

Redactati un eseu structurat, de una-doua pagini, cu titlul Principiile ce guverneazii educafia tim-
purie.
Indiferent de nivelul la care se ingrijesc de educatia unui subiect, formatorii de formare profesionala
trebuie sa ~tie ca au nevoie de principii dupa care sa se ghideze in toate demersurile lor. Acestea sunt
explicit enuntate in continuturi legislative, a caror cunoa~tere profunda este imperios necesara. In vi-
ziunea noastra, suporturile juridice sunt precum hartile pe care sunt trasate numeroase linii de transport
aerian. Facem aceasta analogie, ~tiind ca respectivele linii -redate ca ni~te sageti ondulate- sunt asemeni
traseelor parcurse de educabil prin sistemul de invatamant, iar la varsta adulta, prin fiecare program de
formare continua.
In contextul dat, evidentiem temeiul principial ce a stat la baza elaborarii noului curriculum pentru
educatia timpurie ~i la baza conceperii metodologiei de aplicare. Din studiul acestui important document
curricular, am retinut principiile ce constituie lui placa tumanta. Conform legiuitorului, acestea sunt
valori fundamentale ce Ii determina centrul de greutate in domeniu. Valorile privesc: educatia centrata
pe copil, respectarea drepturilor copilului, invatarea activa, dezvoltarea integrata, interculturalitatea,
echitatea, nondiscriminarea, interactiunea dintre educatori $i copii. Netagaduit, pe fondul lor s-a con-
solidat curriculumul in speta. In continuare, etalam fundalul pe care s-au creionat nom1ele lui metodolo-
gice de aplicare riguroasa. Principiile in cauza privesc: individualizarea, invatarea bazata pe joc,

WWw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~cola r

cli\'crsitatca situatiilor de lnva\are, alternarea forrnelor de organizare a activita\ii, partcneriatul dintre


gradinita, farnil ie ~ i comunitate.
t, E fircsc sa prirneze principiile ce sustin drepturilc copilului, fiind urrnarit interesul Jui superior. Acesta
din urma este un principiu stipulat In cuprinsul articolului 3 din Convenpa asupra drepturilor copilului,
': adoptata de ONU In 1989. Acestea sunt prevazute In legislatia specifica - autohtona ~ i straina -, dar ~i
In Constitutia Romaniei. Le amintim Clici doar pe cele ce privesc: proteqia, sanatatea, cre~terea, dez-
voltarea, educatia, libera exprirnare ~i asocierea. Reflectand la ansarnblul normativ, educatorul trebuie
sa con~tienti zeze necesitatea respectarii dispozitiilor din atari considerente: atingerea idealului edu-
cational, conformarea la rigorile codului de etica ~ i deontologie profesionala, lndeplinirea atributiilor
prevazute In contractul educational.
/wand varsta la care copilul are nevoie de securitate ~i siguranta, este de la sine lnteles motivul pentru
care am punclat ideile anterioare.
Cum toate lucrurile se fac la timpul lor, in orice domeniu, deducem ratiunea din care rezida obliga-
tivitatea de a valorifica optim, sub aspect formativ, prima etapa din viata copilului: educatia timpurie.
De soliditatea de care se bucura aceasta depinde fiecare etapa ulterioara, parcursa pe traseul educational.
1, Pastram firul ideii din dorinta de a evidentia ni~te cuvinte-etalon ori sintagme ternatice. in viziunea
proprie, acestea pot ridica nivelul calitatii fiecarei activitati pre~colare. Respectivele cuvinte/sintagme
sw1l: cunoa~tere, diversitate, unicitate, individualizare, valorizare, integrare, egalitate, coeziune de grup,
context/oportunitate de invatare, experienta de invatare, interconectivitate, interactivitate, nonformal,
(re )creativ, proiectiv, inovativ, motivational, suportiv, valori morale ~i nationale, interculturalitate, respect
mutual. La randul lor, acestea sunt dublate de altele, adica de: suport legal (inter)national, curriculum
pentru educatia timpurie, grup-tinta, plan de invatarnant ~i metodologie, repere fundamentalc, proiectare
curriculara, planificare, nivel pre-elementar, domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltarii, com-
portamente, competente dovedite (cuno~tinte, abilitati, aptitudini), indicatori calitativi ~i cantitativi,
teme anuale de studiu, progres individual ~i colectiv.
Mcntiunile anterioare reflecta un continut concludent, existent in Legea educatiei nationale [art. 1
al in. (I)]. Norma juridica-cadru promoveaza un invatamant orientat pe valori, creativitate, capacitati
cognitive, volitive $i actionale, cunO$tinte fundamentale, competente $i abilitati utile in profesie $i in
societate. Ideea se regase~te ~ i intr-un alt continut relevant [art. I alin. (3)], ce prive~te idealul edu-
cational, promovat de legiuitorii romani. Idealul consta in trei aspecte inseparabile: 1. dezvoltarea libera
$i plenara a individului, 2. formarea autonomiei lui, 3. intemalizarea valorilor morale pentru: a se lmplini
in plan personal, a-$i dezvolta spiritul antreprenorial, a deveni un cetatean activ-participativ in comuni-
tate, a se integra deplin in viata sociala ~i a se angaja pe piata muncii.
Deloe intamplator am subliniat notiunile de mai sus. Le-am pus In concordan1a cu dreptul la in-
vatamantul pe toata durata vietii, sustinut de statul nostru prin legea-cadru. Prin definitie, invatamantul
de-a lungul vietii cuprinde ~i educatia timpurie. Cu gandul la drept amintit ~i la corelatia Jui cu formarea
timpurie a subiectului, enuntam principiile care guvemeaza fonnele de invatamant statuate prin lege
(art. 3 LEN). Ca atare, deosebim principii ce promoveaza: calitatea, relevania, eficienta, transparenta,
egalitatea de $anse ~i de gen, centrarea pe beneficiari, educatia pentru sanatate, incluziunea sociala, or-
ganizarea invatamantului confesional, garantarea identitatii culturale ~i a dialogului intercultural,
asurnarea, promovarea $i pastrarea identitatii nationale, dar ~i a valorilor culturale, recunoa$terea $i
garantarea drepturilor celor ce apa11in minoritatilor nationale, pastrarea, dezvoltarea $i exprimarea iden-
titatii lor etnice, culturale, lingvistice $i religioase, fundamentarea deciziilor pe dialog $i pe consultare,

www.rs.ro
T
'
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de litularizare in invatamantul pre~colar

participarea $i responsabilitatea parintilor, libertatea de gandire. dreptul subiectului la opinie (ca bene-
ficiar direct al sistemului national de invaiamant), raspunderea publica.
Conchidcm ca principiile ce guvemeaza educapa timpurie - ~i educatia, in genere - trcbuie sa fie
mereu in vederea profesorilor ~i a managerilor din orice uni tate de invatarnanl - public $i privat -, in-
diferent de nivelul sau (antepre~co lar, pre~cola r, preuniversitar obligatoriu, preuniversitar post-obliga-
toriu, superior). Acestea se disting prin caracteristici semnificative, a caror recunoa~tere ~ i respectare
denota profesionalism ~i preocupare pentru educabili, independent de varsta. Reunite in nurnele acelora~i
principii consacrate, cadrele didactice din sistem formeaza o comunitate ~co lara cc apara drepturile
copilului .

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

l. Inainte sa vorbim despre rolul jocului de mi~care, reprivim curriculumul pentru educatia timpurie
~i anexa la OMEN nr. 3851120 10 (Repere fundamentale in invatarea ~i dezvoltarea timpurie a copilului
de la na~tere la 7 ani). In ambele documente de referinta in materie gasim date despre domeniul ce vi-
zeaza dezvoltarea fizica, sanatatea ~ i igiena personala, precum ~i despre subdomeniile lui. Acestea din
urma nu sunt altceva decat dimensiunile dezvoltarii. Citind cuvintele-cheie, intelegem ca, in principal,
abordarea respectivului domeniu faciliteaza manifestarea ~i fortificarea potentialului psihomotric. Pe
deasupra, acesta incurajeaza autonomia personala ~i invatarea notiunilor de educatie pentru sanatate.
Uitandu-ne in profunzimea lucrurilor, ne intrebam a~a: Cum altfel putem dezvolta, fizic, armonios un
copil decat prinjocuri de mi~care? Cu precadere, consolidate pe cele senzoriale. Obiectivele se formu-
leaza in temeiul descrierii domeniului vizat. Ne-o insu~im din curriculumul specific ~i retinem ceea ce
cuprinde: mi~cari grosiere ~i fine, cuno~tinte despre ingrijirea ~i igiena personala, despre nutritie ~i se-
curitate personala. Concis, descrierea prive~te deprinderile ~i abilitatile de rigoare, fondate pe procese
psihice senzoriale, pe ceea ce implica psihomotricitatea ~i coordonarea bazata pe repere spatiale. Recitind
randurile, realizam ca acestea sunt, de fapt, dimensiunile dezvoltarii/interval de varsta. Sintagma subli-
niata se ,,ramifica" in indicatori comportamentali. Cunoa~terea lor este esentiala pentru a ~ti ce anume
urmarim pana la sfftr~it - pana la sfftr~ itul activitatii instructiv-educative sau pana la proiectului etc.
Jocul de mi~care ne aduce in minte jocul muzical. Daca le imbinam judicios naturile, facem totodata
sport ~i educatie muzicala. Combinatia este potrivita, caci favorizeaza euritmia. In alta ordine de idei,
in acceptiunea noastra, este recomandat sa imbinam jocurile ce stimuleaza psihomotricitatea Uocurile
de mi~care ~i sportive) cu cele ce stimuleaza latura socio-emotionala Uocurile muzicale ~.a.m.d.). Ne-
gre~it, este inspre binele copilului organizarea activitatilor avand un pronuntat caracter dinamic, dublat
de unul distractiv.
Fara doar ~i poate, trebuie sa ne adaptam abordarea la aceste variabile: varsta, stare de sanatate fizica,
potential fizic. E vital sa intelegem legatura dintre cele punctate ~i sa procedam ca atare. In mod cert,
a~a evitam sa cream dezechilibru ~i disconfort.
Spre final, exprimam, argumentat, un punct de vedere despre roluljocului de mi~care in invatamantul
pre~co lar.
Jocul de mi~care antreneaza fiecare copil participant ~i activeaza colectivitatea; pe scurt, dinamizeaza
grupul de invatare. Privind in substrat, observam cre~terea bunastarii copilului, fizic ~i emotional. Daca
insumam rezultatele lui bune, observam cre~terea randamentului ~i la alie activitati propuse individual

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare In lnvatamantul pre~colar

~i la ni vel de micro-/rnacrogrup. (Ne referirn aici la tipurile de activitati prevazutc in planul de invaiamant
pentru educatia timpurie ~i detaliate in programa aferenta.) In acela~ i context, rnai observarn ~ i cre~terea
motivatiei copilului, drept unnare a starii de bine simtite la finele rundelor de joc soldate cu reu ~ ite.
Fara tagada, el 1~ i contureaza o imagine de sine pozitiva. J\ ntrenarea fizica atrage ~ i relationarea con-
structiva. Devenind mai 1ncrezator $i vazand ca este acceptat lntr-un grup activ, el cauta sa respecte re-
:.!•
'' gulile, s~ 1~i respecte partenerii de joc ~ i sa i~ i indeplineasca sarcinile. Sintetic vorbind, copilul deprindc
tehnicile de ascultare activa ~ i de cooperare 1n virtutea acelui a~ i scop, intra in tainele conceptului de
fair-play.
De departe, recomandam jocunle de mi ~care , ~ti ind ca anima atmosfera, ca trezesc mintea, sufletuJ
~ i simturile ce deschi~ calea spre comoara dictonului latin Mens sana in corpore sano.

2. in contextul jocului de mi~care, doua rnetode adecvate sunt exercitiul ~ i brainstormingul. Re-
unindu-le cu iscusinta, valorificam atuurile fiecareia. Ne oprim lnsa la brain.stoxming. 0 aplicam
lntr-unjoc-concurs oarecare, ocazie cu care ii punctam caracteristicile ~i (dez)"~~antajele. Dadnainte~·o
definirri-liileliil ;imator: Deloe intamplator i se mai spune furtuna sau asaltul de ideC,,Atra~i" in mij-
locul furtunii, imparMi in echipe, copiii sunt provocati sa genereze cat mai multe idei pentru a rezolva
o problema. La randul lor, ideile se combina pentru a se gasi solutia optima. -~a in sine re_pre.zmHi-
un mod creativ de a rezolva probleme (simple ~i complexe.). _E,realmente ~ti! sa apelam la brainstom1ing
orl de cafo-ori'ne peririite situatia de inv~tare. Credem a~a, ~tiind ca, printre competeiiTelesecOliilUi'nos'~...:·
tru, ex isla uha·ce pr'ive~te rezolvarea problemelor. Fiindca respectiva co~petenta se bazeaza pe capitalul
intelectUal, este indicat sa ne concentram atentia asupra beneficiilor metodei In discutie.
Trei dintre caracteristicile furtunii de idei sunt redate prin cuvintele: stimulativ, creati~ ~i colaborativ.
Privindu-le in profunzime, redescoperim avantajele pe care le cornporta bfainstonn1ngul. In continuare, ·
enuntam trei asemenea atuuri de luat In calcul.
Metoda definita incuraje(!za libertatea de exprimare pe baza propriilor pareri despre posibile rezolvari
ale unei probleme. intrucat nu se emit judecati de valoare, inclusiv participantii rezervati se deschid ~i
accepta provocarea de a spune ce ~ i cum gandes~._:
(R.eunirea ideilor intare~te coeziunea de grup:lfiind sus\inut ~i liber manifestat, spiritul de echipa face
mal productiva munca prin cooperar~
Accegrul. c_(1g.e pe calitate. Avem In fata un aspect de fructificat. E deosebit de important sa invatam
copi1ls~ caute atrib~tele calitatii In toate lucrurile incot~uratoare, in pofida atractivitatii atributelor ce
evidentiaza cantitatea.
Totu~i, exista ~i limite, in ciuda plusurilor identificate. Trei dintre limitele asociate brainstormingului
se prezinta astfel:
Managementul defectuos al metodei favorizeaza aparitia larmei, a zgomotului de fond. Obiectivele sunt
de neatins in asemenea conditii improprii gandirii in tihna. Totodata, se poate devia u~or de la subiect.
Copiii care se tern de e~ec risca sa ramana la fel de tacuti/retra~i. Ei tind tot mai mult sa adopte o ati-
tudine rezervata.
Copiii care sunt pasivi, de obicei, profita de moment ~ i nu valorifica nimic din ceea ce Ii se ofera
prin aceasta oportunitate de invatare ~i de dezvoltare personala.

La final, ne uitam 1napoi ~i realizam ca jocul de mi~care are valente formativ-educative, recreative
~i proactive. Cu cat sunt acestea mai putemice, cu atat mai bine pentru dezvoltarea psiho-fizica a copilu-

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titulanzare in invatamantul pre~colar

Jui. Cu cat sunt ele mai bine valorizate. cu atat rnai mult cre?te interesul copilului pentru intreceri sportive
si pentru tot ceea de Ii insufla cuvintele determinare,perseverenfa, voie buna. Trecand la nivelul urmator,
in mica ~colaritate, el va prinde ~ i gustul activitatilor nonformale. ocazie cu care va inJelege ca educatia
se poate face ~ i mai relaxat, prin imbinarea utilului cu placutul.

...

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu9ita la examenul de titularizare in invatamantul pre9colar

!
I'

; ~ Testul nr. 9
SUBIECTUL I (30 de punc.!tl
. ':
,i•'
'
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte
::

1. a izbucni - a lnceta, ordinea - dezordinea.


2. prindere, neprins.
3. (pe) mine - pro~urne personal, .'japte - numeral cardinal, am - verb auxiliar
4. (ora) asta - atribut adjectival pronominal, .'jcoala - subiect.
5. Cratima face legatura intre doua parti de vorbire diferite, verbul la participiu intiilnit- ~ i pronumele
personal -o.
6. L-a impresionat povestea despre fata siiracii.
Siiraca fatal Nu a fast ajutata deloc!
El para cu maiestrie loviturile, caci avea de-a face cu un adversar redutabil.
De nervi, este ro~ ie ca para focu lui.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitiifile romanului specificat


in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.

Piidurea spiinzurafil01~ de Liviu Rebreanu

Publicat la doi ani dupa o alta capodopera rebreniana, Ion, in 1922, romanul Piidurea spiinzurafilor
este reprezentativ pentru literatura de inspiratie psihologica ~i pentru viziunea obiectiva ~i demitizata
asupra Primului Razboi Mondial.
Numit o monografie ,,a incertitudinii chinuitoare" (G. Calinescu), romanul prezinta conditia tragica
a intelectualului roman care traverseaza o drama de con~tiinta, generata de contextul istoric la care ia
parte. Totodata, potrivit spuselor istoricului Nicolae Iorga, valoarea cartiirezulta din expunerea dramei
soldatului roman, ,,obligat sa lupte sub steag du~man" .
Romanul este inspirat dintr-un fapt real, asemenea altar creatii literare semnate de Liviu Rebreanu.
In cazul de fata, tragedia familiala (moartea fratelui scriitorului, Emil Rebreanu, ofiter in armata aus-
tro-ungara ~i care fusese invinuit ~i executat pentru dezertare) este sursa de inspiratie pentru roman. 0
alta sursa se dovede~te o fotografie cutremuratoare, pentru felul in care prezinta ororile razboiului ~i
care ajunge in mainile scriitorului. Ea reprezenta o padure de copacii careia atarnau spanzurati prizonieri
cehi. Intentia lui Rebreanu, in scrierea acestui roman, este explicata de autorul insu~i: Jn Apostol Bologa
am vrut sa sintetizez prototipul propriei mele generatii, ~ovairile lui sunt ~ovairile noastre, ale tuturor."
Romanul este structurat in patru payti ~i insumeaza 41 de capitole. Ultima parte a romanului are un
numar redus de capitole, de 8, in compara~e cu cele 11 ale paytilor precedente, drept sugestie a sfar~itului
tragic ~i prematur al protagonistului. Aqiunea um1are~te doua planuri paralele, al razboiului ~ i al dramei
de con~tiinta pe care o traverseaza protagonistul. Traditia realista dicteaza structura circulara ~i simetrica

www.rs.ro
T TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

a acestci scrieri. prin identitatea dintrc scena initiala ~i scena finala, care infatiseaza deopotriva scena
unei executii. cu protagoni~ti difcriti.
Plasata in timpul Prirnului Razboi Mondial, aqiunea se d esfa~oara intr-un spaliu sumbru, de toamna
rece, cu peisaje intunecate ~ i lipsite de viaia.
Scena care deschide romanul , a execuriei ofiterului ceh Svoboda, prezinta o atmosfera macabrii, in-
tunecata mai ales de prezenta spanzuratorii. lmaginea acestui loc de pedeapsii devine, in roman, leitmotiv
~i una dintre obsesiile lui Apostol Bologa, protagonistul scrierii: ,,Sub cerul cenu$iu de toamna ca un
clopot uria~ de sticla aburita, spanzuratoarea noua $i sfidatoare (... ) intindea bral1Jl cu $treangul spre
" . .... ,,
campia neagra... .
Apostol Bologa, in calitate de membru al completului de judecata ce reprezinta Curtea Maqiala,
si-a dat acordul pentru' condamnarea la moarte a lui Svoboda, invinuit de dezertare la inamic. Convins
'
de vinovatia condamnatului $i de justetea pedepsei date, Apostol da dovada de exces de zel, verificand
el insu$i rezistenta $treangului. Privirea senina ~ i lipsita de teama a lui Svoboda ii face pe Apostol sa se
indoiasca de hotararea lui ~i genereaza prima criza de COil$tiinta: ,,simti !impede ca flacara din ochii
condamnatului i se prelingea in inima ca o imputare dureroasa (...) ochii omului osandit parca 11
fascineaza cu privirea lor dispretuitoare de moarte ~i !nfrumusetata de o dragoste uria~a." Lumina din
ochii prizonierului, al carui nume nu este intamplator, deoarece Svoboda inseamna libertate, in slavii,
devine o obsesie pentru Bologa.
Autorul prezintii, prin tehnica narativa a analepsei, parcursul existential al protagonistului. Crescut
in spiritul credintei religioase ~i al datoriei fata de stat, Apostol are parte de o existenta lini$tita, in tar-
gu$orul Parva de pe Valea Some~ ului.
La $ase ani, Apostol afirma ca 1-a vazut pe Dumnezeu ,,ca o lumina de aur orbitoare''. De$i mama il
ghideaza spre profesia de preot, convinsa fiind ca fiul ei are chemare pentru acesta cariera, Apostol se
decide sa urmeze Filosofia. Tatal lui, fast memorandist, ii transmite percepte morale puternice. Crezul
tatalui sau ii devine lui Apostol deviza existentiala $iii va ghida actiunile: ,,Sa nazuie$ti mereu a dobandi
stima oamenilor, $i mai ales pe a ta insuti. De aceea sufletul tau sa fie intotdeauna la fel cu gandul,
gandul cu vorba ~i vorba cu fapta, caci numai astfel vei obtine un echilibru statornic intre lumea ta ~i
lumea de afara! Ca barbat sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman!"
' ' ' '
Moartea tatalui ii indurereaza pro fund pe Apostol, care simte ca a pierdut legatura cu Divinitatea. El
se indreapta spre cunoa$terea $tiintifica, sperand sa obtina raspunsuri la framantarile sale suflete~ti. In
studentia petrecuta la Facultatea de Filozofie din Budapesta, Apostol se remarca prin inteligenta ~i am-
bitie ~i obtine admiratia profesorilor. In vacanta, o cunoa~te pe Marta, fiica avocatului Dom~a. Cucerit
de frumusetea tinerei, se logode$te cu ea. Din orgoliu ~i din dorinta de a o impresiona pe logodnica lui,
el se hotara~te sa se inroleze in armata, fiind convins ca ,,razboiul este adevaratul izvor de viata... ge-
nerator de energii."
Pe front este animat de con~tiinta datoriei ~i se remarca prin curaj; este decorat pe frontul din Italia
~i Galitia ~i devine membru al completului de judecata al Tribunalului Militar. Personajul este convins
ca i~i indepline$te datoria morala, piina ce intalne~te privirea lui Svoboda, care ii clatina conceptiile ~i
ii aduce revelatia apartenentei etnice ~i a datoriei fata de poporul sau. Acest principiu ii este pus la incer-
care, cand afla ca trebuie sa lupte pe frontul din Ardeal, impotriva romanilor. Aqiunile sale vor fi mo-
tivate de revolta impotriva acestei decizii aberante.
Initial, Apostol decide sa se remarce prin fapte de eroism, in speranta ca generalul Karg ii va accepta
cererea de a lupta pe alt front. Cum generalul 11 refuza, de~i Apostol se remarcase printr-un act de eroism,

Www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~iia la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

dcoarccc distruscsc rcncctorul ruscsc, protagonistul ia decizia sa dezertczc. Ii rnar1urisqte superiorulu i


sau ca traverseaza o criza de con ~ tiinFi , generata de con nictul interior. ,,Nu mi-am cantarit niciodata
datoria. (...) Azi insa ma aflu intr-o irnposibilitate rnorala."
Apostol incearca sa dezerteze la ru~i, dar este ranit. In convalescenta se intoarce in ora~u l natal ~i ,
dcranjat de superfi cialitatea Martei, rupe logodna cu ea.
Bologa se lntoarce pe front ~i lucrenza o perionda la biroul coloanei de rnuni\ii. Se 1nclr8.gos1e~te de
Ilona, fata groparului Vidor ~ i se logode$te cu ea. Datoria de membru al Cuqii Maqiale Ii cere sa
condamne la moarte pe 12 romani, acuzati de 1ntelegere cu du~mani i. Apostol se hoti'irii$te sa dezerteze.
Este prins de locotencntul Varga, care a~tepta de mult prilejul sa-1 prindii ~ i este deferitjustitiei militare.
Bologa refu za ajutorul prietenului sau, ciipitanul Klapka, care-i propusese sa-i fie avocat al apiirarii.
Condarnnarea la rnoarte nu-1 sperie pe Apostol care triiie~te ultima revelatie, a iubirii universalc: ,,iub irea
care lmbriiti$eaza deopotrivii pe oameni ~i pe Dumnezeu, viata ~ i moartea (... ) e In mine ~ i 1n afarii de
mine", iubire care mantuie$te sufletul.
Moartea lui ia forma sacrificiului In numele iubirii de neam ~ i de tarii. Leitmotivul luminii, semn al
el iberiirii sufl ete$ti, apare pentru ultima oarii In roman, In scena mortii personajului : ,,cu ochii lnsetati
de lumina riisiiritului", In timp ce glasul preotului ii strabate lniiltarea: ,,Apostol ! Apostol! "
Continutul grav al romanului Padurea spanzurafilor este sprijinit de stilul obiectiv, concis ~ i sobru,
In ideea miirturisita de autor ca fioru l vietii trebuie sii transparii din opera literarii, in defavoarea
frumosu lui ,,Nu frumosul, o nascocire omeneascii, intereseaza in arta, ci pulsatia vietii. Cand ai reu ~it
sa-nchizi in cuvi nte cateva clipe de viatii adeviirata, ai realizat o opera mai pretioasa decat toate frazele
frumoase din lume." (L. Rebreanu)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redactati un eseu argumentati v, de maximum doua pagini, In care sii prezentati categoriile/tipurile
de activitati de invatare intr-o gradinita.

Fiind tot o unitate de lnviitamant, ~i gradinita i9i desfa~oara activitatea fund amentalii in terneiul unor
acte curriculare ce trebuie respectate lntocmai de to\i actorii educationali. Primul dintre acestea - ~i , de
fapt, eel mai important - este noul curriculum pentru educatia timpurie, in al ciirui cuprins e 9i planul
de lnvii\iimant. In continuare, 11 vom descrie pentru a vedea cum se intrepiitrund tipurile de activitati.
Odata cu prima lectura a planului, observam ca structura lui ne indicii: intervalul de varstii, categoriile
de activitiiti pe grupe de varstii, numarul orelor de activitiiti derulate zilnic 9i siiptiimanal. Mai departe,
supunern aten\iei grupa de varstii 3 - 6 ani ~i activitii!ile de inviitare elaborate In acord cu principiul ac-
cesibilitiitii 9i cu metodologia de aplicare a planului de lnvatiimant.
Potrivit docurnentelor amintite anterior, categoriile asupra ciirora ne concentram sunt din trei sfere
diferite ~i , totu9i, interdependente. Acestea cuprind: domeniile experientiale, jocurile ~i activitatile liber
alese ~i cele pentru dezvoltare personalii. ~ele trei tipuri de ~JL~~t_!:!§Q£_£.e~~?~ dupii acro-
nime (ADE, ALA, ADP) ~i..E._el~psite dintr-o.~ obi$nui~~ramul p~olat~ le vi~~a~a £~'.ect, d~t.fi~Dd­
rolul lor esential pentru dezvoltarea holisticii a c~glui Aceasta devine realizabila ~i in virtutea formelor
deorganizare op1irnatese, grafi~iirora activitatea se deruleazii fluent. Ca atare, copilul invatii sa
pretuiasca ordinea ~ i lini9tea.

www.rs.ro
r TESTE REZOLVATE pentru reu~ila la examenul de titulanzare Ir lnvatamantul pre~colar

in ccle ce urrneaza, cu titlu de exemplu, redam ni~te continuturi adaptate pc ficcare tip de activitate.
fnsa, 1nainte, adaugam o mcntiunc rclcvanta: Oricarc dintrc activitati sc poatc dcrula In oricarc dintrc
centrcle de interes ,,deschise" in sala de grupa pentru nevoilc ~i doleantele copiilor. 0 atarc abordare
dobande~ te caracter interdisciplinar. ~tim ca educatorului ii este ingaduit sa i~i proiecteze scenariul di-
dactic in maniera integrata. Mai ~tim ca aceasta practica este adesea incurajata din eel putin doua motive
solidc: dinamizcaza cfectivul ~i deprinde copiii cu actul de predare cc Ii poarta pe taram urilc disciplinelor
dintr-o arie cmTiculara sau alta; ii deprinde pentrn atunci cand vor fi in preajma invatatorului.
Prin intermediul titulaturii !or, activitatile pe domenii expericntiale (ADE) ne trimit instantaneu cu
gandul la domeniile de dezvoltare, enumerate in programa penh'll pre~colari. Acestea sunt orientate spre
cinci laturi: cognitiva, socio-emotionala, fizica, a sanatapi ~i igicnci personale, a limbajului ~i comu-
nicarii, a capacitatiloqi atitudinilor in invatare. Pe fundalul acestora se ~i infiintcaza centrele de interes
denumite simbolic: StiinJii, Biblioteca, Co/Jul casufei/Joc de rol, Construe/ii, Arte, Nisip .yi apa. Lcgatura
dintre denumiri ~i domeniile de dezvoltare este mai mult decat evidenta.
in fiecare centru de activitate trebuie sa se simta dispozitia pentru multa joaca, dar nu oricum, ci pe
fondul unor notiuni introductive in niste lumi lnvecinate, cu numelc de: Matematica, Limba si Comu-
, ) ' I

nicare, $tiin/ele Naturii, Muzica, Arte, Sport/Mi$care, Sanatate. Trecand prin respective le lumi, sub im-
pulsul jocului, copilul i~i formeaza competentele-cheie, care ii vor fi de h·ebuinta de-a lungul vietii.
Sistematic observat ~i constant dirijat de educator, pre~colarul i~i extinde dimensiunile de dezvoltare,
stabilite per domeniu.
Continuturile adecvate pot alese dintre cele care apartin acestor doua teme anuale de studiu: Ciind,
cum $i de ce se fntampla? ~i Cine suntlsuntem? De pilda, la grupa mare, in centrul numit Biblioteca,
prin mijloace de realizare potrivite - lectura educatoarei, conversatia dirijata ~i repovestirea - se pun in
discutie asemenea subiecte: anotimpurile (asemanari, deosebiri, descrieri sumare), cifra ~i numarul 4,
meseriile/ocupatiile celor care lucreaza pamantul ~i ingrijesc animalele. In plus, subiectele permit
amintirea unor ghicitori tematice ~ i realizarea unor jocuri cu literele ascunse in cuvintele ce definesc
anotimpurile ~i meseriile/ocupatiile supuse atentiei. Iar in centrul numit Arte, prin desen liber, se umplu
plan~e cu schite ~i culori ce redau anotimpurile ~i modurile in care se poate decora cifra 4.
Continuturile selectionate pot fi parcurse ~i in centrele Constructii ~i Nisip ~i apa. In primul, de
exemplu, avand la indemana diferite piese, copiii pot confectiona ladite pentru depozitarea fructelor ~i
a legumelor. Iar in celalalt, ei pot face straturi pentru rasaduri.
Abordarile favorizeaza dezvoltarea stilurilor de invatare vizual ~i kinestezic (practic-aplicativ).
Insa~i sintagma jocuri ~i activitati liber alese (ALA) ne poarta cu gandul in centrele Biblioteca ~i
Coltul casutei/Joc de rol. Spre exemplu, la grupa mijlocie, prin mijloace propice de realizare - lectura
educatoarei, cea dupa imagini ~ijocul de rol- copiii intalnesc eroi de poveste. Prin intrebari dirijate, ei
au ocazia sa se regaseasca in profilurile eroilor din trei privinte: fizic, comportamental ~i afectiv. Mai
precis, vorbind despre conduita unui personaj, educatoarea atinge doua teme anuale de studiu: Cum ex-
primam ceea ce simfim?, Ce $i cum vreau safiu? Implicit, seating trei dintre dimensiunile domeniului
de dezvoltare socio-emotionala: comportamente prosociale (de acceptare ~i respcctare a diversitatii),
autocontrol ~i expresivitate emotionala, concept de sine.
Aceea~i sintagma ne duce cu gandul direct la teoriile jocului. Opinam ca acestea trebuie stapanite pe
de-a-ntregul pentru a se putea face din fiecare joc un act instructiv-educativ de calitate. Prin definitie,
jocul este in acela~i timp recreativ, creativ ~i autoformativ. De aceea, cu tact, educatoarea il poate trans-
forrna intr-o scurta reprezentatie teatrala, datorita careia copiii se obi~nuiesc de timpuriu cu allele de

VVWw.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pr·e~colar

vorbirc frontala. Pregatirea reprezcnta\ici le solicita copii lor a!cn\ia $i capacitatca de a-$i cxprima emoti-
ile, dorinlele si preferintele. Este de bun augur aceasta practica, deoarece ii incurajeaza sa se expri111e
~i sa gandeasca liber, atat cat le pem1ite stadiul prcoperational. Astfel, treptat, ei devin mult rnai increza.
tori in sine ~i autonomi.
La randul lor, activitatile pentru dezvoltarc pcrsonalii (ADP) SC pot desfa~ ura in sectorul denun1it
Coltul casutei sau Joe de rol. Prin observare sistematica ~ i conversatii (semi)dirijate, educatoarea des-
copera natura copilului, dar ~i felul in care el intelege elementele afective ce ii contureaza trasaturile
morale. Aceasta vede ~i cum interaqioncaza el cu cei de varsta Jui, mai ales cand are sarcini de lucru.
Punerea covilului lu Jiverse situatii de lnv a~are bazale pe (aulo)<lescuperire ~i cooperare este benefica
din eel putin doua considerente: se exerscaza tehnici le de comunicare ~i relationare constructiva ~i se
creeaza premisele ce fi creioneaza frumos imaginea de sine - desigur, atat cat ii permite potentialul in-
telectual ~i afectiv. Ca atare, in lumina emotiilor pozitive, enumerate in cadrul unor continuturi specifice,
copilul este mai lesne de educat In sensul integrarii In comunitatea pre~colara ~i al vederii portretului in
oglinda proprie ~i in oglinzile altora de aceea~i varsta.
Credem ca esentialul retinut in urma desfa~urarii celor trei mari categorii de activitati prevazute in
planul de 1nvatamant poate fi repus in discutie pe durata efectuarii rutinelor ~ i a tranzitiilor, in timpul
orarului de dupa-amiaza sau al programului din curtea gradinitei ori prin proiectele tematice propuse
anual. Fara a intra in detalii, folosind cuvinte-cheie, educatoarea poate readuce micutii in mijlocul
ternelor tocrnai parcurse, iar pe deasupra, ii poate invata cum sa le memoreze ~ i sale utilizeze In contexte
corespunzatoare.
Concluziv spus, reflectand la tipurile de activitati prezentate aici, avem in fala imaginea unor sageti
care se intersecteaza, directionate lnspre nivelul superior de dezvoltare a subiectului educabil. Ba mai
rnult decat atat, sagetile strabat ~ i por[iunea de drum prin care trece copilul in perioada pre~colaritatii.
Cat anume a fost posibil in gradinita se va vedea In fi$a pentru aprecierea progresului individual, inainte
de intrarea in ciclul primar. Educatoarei Ii ramane sa depuna toata diligenta necesara pentru a face din
fiecare zi una speciala, in care copiii sa simta p!acerea lnvatarii prin joc, explorare ~i interaqiune, una
in .care ei sa fie u ~or purtati prin domenii corelative. Tot ei Ii ramane sa vada in fiecare activitate un
mecanism de ceas, unul rara de care nu poate fi masurat timpul scurs In educatia timpurie. Prin oricare
dintre aqiunile intreprinse cu succes, aceasta atinge indicatorii ce reflecta evolutia copilului pe trnseul
sau educational.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Jocul de dezvoltare personala i~i gase~te locul in noul curriculum pentru educatia tirnpurie; mai
precis, in planul de invatamant ~ i in metodologia de aplicare. Acest tip de joc face parte dintr-o anurnitii
categorie de activitati destinate grupei de varsta 3 - 6 ani. Este vorba despre categoria enuntata sub ti-
tulatura pentru dezvoltare persona/ii. Ca sa ne edificarn, parcurgem curriculumul invocat ~i anexa la
OMEN nr. 3851 din 2010, intitulata Repere.fundamentale fn fnvafarea $i dezvoltarea timpurie a copilului
de la 1ia$tere la 7 ani. In primul rand, observam ca activitatile in discutie sunt reluate in metodologia de
aplicare a planului de invatamant ~i ca, in contextul potrivit, este detaliat domeniul in cauza - dezvoltare
socio-emotionala - , iar in considerarea lui, sunt detaliate subdomeniile social ~i emotional, precum ~i
dimensiunile dezvoltarii, conturate in baza catorva indicatori comportamentali.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~i ta la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

Cand ne alegem un joc de acest fel, tinem seama de ambele subdomenii $i de cele patru dimcnsiuni
ale dezvoltarii (interactiuni cu adultii ~ i cu copiii de varste apropiate, comportamente prosociale, de ac-
ceptare ~ i de respectare a di versitatii, conceptul de sine, autocontrnl $i expresivitate ernofionala). Lega-
rura dintre cele mentionate este mai mult decat explicabila. Pe dcasupra, domeniul in speta ne duce cu
gandul la trei dintre cele opt competente-cheie vizate si in educatia timpurie: comunicare in limba
materna, competente sociale $i civice, sensibilizare $i exprimare culturala. Cum altfel se pot ele forma
daca nu prin jocuri bine alese ~i coordonate? Data fiind varsta Ia care joaca predomina, este important
sa avem in vedere faptul ca subiectul educabil raspunde eel rnai bine la sarcini daca este implicat in ac-
tivitati cu un pronuniat caracter ludic. Acest lucru ne intare~te spusele anterioare.
In cele ce urmeaza, enumeram cateva jocuri tipice. In opinia noastra, este greu sa le departajam de
alte jocuri cu care au 'similitudini deloc neglijabile. Credem ca intrepatrunderea lor este realmente in
favoarea copiilor. In fond, scopul este acela~i: dezvoltarea inteligentei socio-emotionale. A~adar, jocuri
tipice pot fi cele: liber alese, de rol, de mima, de masa, muzicale, senzoriale. Prin intermediul fiecaruia
se pot pune in lumina emotiile calde ~i spiritul ce anima cooperarea.
Alegerea jocurilor se face in raport cu varsta participantilor, cu potentialul afectiv dovedit, cu nevoile
~i cu dorintele lor in planurile social ~i emotional. E absolut necesar sa corelam aspectele punctate pentru
a intregi perspectiva din care privim analitic jucatorii. In functie de aceste variabile se stabilesc indicatorii
ce determina profilul fiecaruia.
in virtutea mentiunilor redate, conchidem ca rolul jocului de dezvoltare personala este edificator pen-
tru orice subiect educabil, indiferent de etatea lui. Argumentam astfel punctul de vedere:
$tiintific s-a demonstrat ca un individ atinge mai u~or succesul profesional daca i~i dezvolta in-
teligenta socio-emotionala ~ i daca o cultiva constant in mediile frecventate. Relationarea interumana de
calitate se obtine mai lesne pe calea emotiilor constructive, transmise ~i receptate inteligibil. Este cu
atat mai bine cu cat intelegem lucrurile ~i le exersam de timpuriu. In contextul dat, pre~colaritatea este
perioada propice in care putem incepe demersul evolutiv in planurile intra- ~i interpersonal. Concret,
de-a lungul programului obi~nuit, este indicat sa fructificam momentele ce favorizeaza crqterea
bunastarii afective a copiilor, caci astfel ei se deschid. Putem sale imbunatatim starile atragandu-i in
jocuri ~i activitati liber alese. De aici ~i pana la activitatile dezvoltatorii mai este un singur drum de
strabatut: Inovatii curriculare. In timp, mizam pe copii mai joviali, mai toleranti, mai colaborativi, mai
productivi, mai dornici de explorari pe terenuri noi ~i interesante. Intr-un fel, ii pregatim pentrn intrarea
in mica $COlaritate. In primii trei ani ai sai, copiii vor studia disciplina Dezvoltare persona/a. In acei
trei ani - $i nu doar atunci - se va vedea eel mai bine continuitatea muncii educatoarei. Copilul echilibrat
de astazi, produsul muncii educatoarei ~i a familiei, va fi, maine, adultul stapfm pe sine $i pe orice
situatie, integru, a carui companie este preferata de semenii lui. Consideram ca putem invata un pre~colar
cum sa fie echilibrat $i cum sa ia atitudine, folosind diferite moduri adecvate varstei, potentialuiui (afec-
tiv ~i cognitiv) $i imprejurarii. Un atare mod este jocul de rol, inzestrat cu putere formativa mai ales in
aria dezvoltarii personale. Un altul este jocul de masa desfa~urat in sfera domeniului Estetic .r;i creativ.
Deducem ca putem atinge obiectivul ~i prin activitatile pe domenii experient}ale. Prin urmare, ne ramane
sa cautam toate posibilitatile ce ridica nivelul unui copil, emotional vorbind. E realizabil, avand la in-
demana plusurile proceselor psihice afective ~i (auto )reglatorii. lnsumate, acestea ne dau masura unui
subiect ce corespunde profilului conturat in fi$a pentru aprecierea progresului individual, inainte de in-
trarea in invatamfmtul primar.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

2. In contextul crcat rnai sus, rnctoclc corespunzatoare pot fi acestea: jocul de rol. descricrca, conver-
saiia euristica. Ne alegem una dintre celc enumerate ~ i o descriern dedesubt.
Conversatia euristica este rnetoda didactica bazata pe intrebari ~ i raspunsuri - de preferinia, deschise
- , ce conduc ambii interlocutori sprc (auto)cunoa~tere . In speia, cu ajutorul setului de intrebari ~i raspun-
suri, copilul lnvata sa coreleze informatiilc noi cu cele anterioare pentru a se edifica in privinia unuj
lucru sau a unui fenomen. De cealalta parte, prin intennediul afirrnatiilor copilului, educatoarea nf1a
amanunte despre tot ceea ce inglobeaza natura lui ~ i potentialul (nativ ~ i dobandit). E ocazia perfecta ce
da startul calatoriei In lurnea copilului, In scopul dezvoltarii Jui personale prin tehnici care i se potrivesc.
Caraclerislici sunt rnulte, dar noi ne rezumarn la trei anume: (auto )observare, autoevaluare, cunoa~terc
de sine.
$i avantaje sunt rnu'lte, lnsa precizam numai trei din acest spectru:
Fiind incurajat sa dialogheze lndcosebi pe teme favorite, copilul se relaxeaza, devine cooperant ~ i se
lasa ghidat pe drumuri introspective. Intrebarile dirijate sunt apanaj ul educatoarei, mai ales dad\ sunt
formulate in cadrul unei discutii ce nu implica prezenta colegilor de grupa.
Conversatia se poate purta pe fundalurile rnai multor discipline. Astfel, educatoarea poate aOa spre
ce laturi inclina copilul. Aptitudinile identificate prin investigatii detem1ina orientarea dezvoltarii lui
personale spre ceea ce !i cre~te ~an sa de a-~ i alege profesia potrivita; in egala masura, cre~te ~i stima de
sine. De exemplu, recunoscandu-i talentul actoricesc, II canalizam instinctiv spre teatru ~ i artele spec-
tacolului .
Conversatia euristica creeaza premisele problematizarii, metoda utila pentru a dezvolta capacitatea
de (auto )analiza logica. Efectele acestui tip de dialog se resimt mai bine In ~coala primara, atunci cand
apar serii intregi de probleme ce necesita o gandire agera.

Fara indoiala, exista ~i limite asociate metodei. Punctam trei dintre cele considerate mai vizibile.
~ Incorect aplicata, metoda deviaza spre 1ntrebari ce privesc viata de familie a copilului.
~ Intrebarile pot deveni stanjenitoare pentru copilul introvertit.
~ In functie de relatia copil-educator, consemnarile din fi~a pot avea caracter subiectiv.

Reflectand asupra prezentei lucrari, pentru educatoare, dezvoltarea personala a fiecarui copil din
grupa trebuie sa fi e, zi de zi, un deziderat. In acceptiunea noastra, este esential sa construim ~ i sa con-
solidam tot ceea ce 1nsearnna structura psihologica forte, iar pe aceasta structura, sa cultivam ~ i sa 1n-
tretinem tot ceea ce implica sensibilitatea - sensibilitatea la natura umana ~ i la natura inconj uratoare.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

Testul nr. 10
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIJ\1BA ROMANA - 15 puncte

1. glacial - rece, impasibil; solidari - unifi.


2. ascultare, neascultator.
3. da - adverb de ~firmatie, toata - adjectiv pronominal nehotarat; te - pronurne personal.
4. tovaraii (pana la anonimat) - atribut substantival apozitional, le (arata) - complement indirect.
5. Cratima face legatura intre doua paf!i de vorbire diferite, conjunctia de- ~i verbul auxiliar -ai
(component al verbului la perfect compus ai ajlat);
6. Spatiul mioritic este definit, potrivit conceptiei filosofice a lui Lucian Blaga, de succesiunea deal-
vale.
Este un var de-al meu, mai indepartat.
Nu vreau sa insist, dar imi trebuie mia de lei pe care ti-am imprumutat-o luna trecuta.
Mi-a ajuns de aceste discutii rara fond ~i rara scop.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati particularitafile de construcfie a unui


persona} dintr-un roman specificat in programa de concurs, ca specie literara a genului epic.

Piidurea spanzuraJilor, de Livu Rebreanu


Apostol Bloga

Apostol Bologa, protagonistul romanului Piidurea spanzurafilor, ilustreaza conditia tragica a


intelectualului, confruntat cu o drama a con~tiintei, generata de nepotrivirea dintre legile aberante ale
statului ~i principiile personale, morale: Evolu~a lui Apostol este situata sub semnul tragediei ,,soldatului
aflat sub steag du~man", potrivit spuselor lui Nicolae Iorga.
Naratiunea la persoana a treia permite analiza psihologica obiectiva a personajului. Existenta
interioara a eroului este expusa atat prin intermediul monologului interior, cat ~i prin pasajele
introspective. Confruntat cu experiente extreme, Apostol i~i formuleaza in fiecare situatie problematica
un crez pe care-1 urmeaza: ,,Lege, datorie, juramant... sunt valabile numai pana in clipa cand iti impun
o crima fata de con~tiinta ta (... ), nici o datorie din lume n-are dreptul sa calce in picioare sufletul
omului". Conceptiile morale ale personajului se concentreaza in jurul unor notiuni obsesive: datoria,
legea, lumina (din ochii lui Svoboda), iubirea.
0 modalitate de caracterizare o constituie prenumele personajului, Apostol, cu sensul de mucenic,
fiind o sugestie a caracterului eroic ~i al spiritului de sacrificiu al protagonistului. Sugestii religioase se
mai regasesc in roman, atat in prenumele parintilor lui Apostol, losif ~i Maria, in relevarea Divinitatii
pe care o experimenteaza copilul Apostol cat ~i la sfar~itul romanului, cand eroului i se reliefeaza forta
iubirii, ca forma de implinire a existentei umane.
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu$ila la examenul de titularizare In lnvatamantul pre$colar ~
I

J\ postol este crcscut de ma ma Jui In spiri1ul rcl igios ~i de tata.I sau In litcra patriotismul ui ~ i a unci
ctici In care datoria ~i respectul faia de stat ~i fata de popor sunt virtuti fundamentale. in consccinla,
tanarul 1ncearca sa respecte aceste principii educationale. Evenimentele la care asista il dezechiJibrcaza
$i 11 forteaza sa identifice alte certitudini menite sa-i aduca lini$1ea sufleteasca. Moa1iea prematura a
tatalui 11 traumatizeaza lntr-atat !neat simte ca $i-a pierdut credinta In Dumnezeu. In consecinta, Apostol
cauta certitudini In domeniul vast al $1iintci $i se lnscrie la Facultatea de Filozofie. Apartenenta sociala
11 face sa creada ca individul solitar este slab ~ i 1$i poate regasi forta numai In colectivitate: ,,omuJ singur
nu e cu nimic mai mult decat un vierme", In timp ce colectivitatea este ,,o forta constructiva". Tanarul
asculta de vocea con$tiintei $i de primatuJ datoriei morale fata de stat.
Bologa se lnroleaza pe front, in armata austrn-ungara din dorinta de a-$i impresiona logodnica, dar
$i In numele datoriei ra·ia de stat. Idealist, el considera ca ,,razboiul este adevaratul izvor de viata ~i eel
mai eficace element de selectiune. Numai In fata mortii pricepe omul pretul vietii ~ i numai primejdia Ii
otele$te sufletul".
Tanarul este atat de convins de rolul sau In sistemul social din care face parte, !neat este lncantat de
onoarea de a face parte din completul de judecata al Curtii Martiale. In aceasta calitate 11 condamna la
moarte pe sublocotenentul ceh Svoboda. Apostol este indignat de actul de tradare al cehului $i manifesta
intr-o astfel de masura exces de zel, !neat verifica el lnsu$i trainicia $treangului.
Privirea curajoasa a Jui Svoboda, dispretuitoare de moaiie $i care i se strecoara 111 inima ,,ca o imputare
dureroasa", parand sa ,,vesteasca oamenilor o izbanda mare" ii ruineaza din nou e$afodajul de certitudini
$i in mintea lui rasare lndoiala asupra conceptiei sale fata de datoria de soldat. Afectat de conduita
cehului, lipsita de teama in fata mortii, Apostol se gande$te la convingerea Jui, care i se parea de
nezdruncinat: ,,pedeapsa... crima ... legea, bolborosi Apostol Bologa, fiecare i$i face datoria cum crede...
caci mai presus de omul e statul."
0 zguduire puternica a con$tiintei sale are Joe in momentul in care divizia lui se muta pe frontu l
romanesc. Apostol se vede obligat sa lupte impotriva conationalilor sai $i traie~te un puternic conflict
interior. Incercand sa se salveze, Apostol distruge reflectorul rusesc. Acest gest eroic 1-ar face pe
superiorul sau, generalul Karg, sa accepte transferul lui in alta zona de conflict. Cum generalul se
impotrive$te unei astfel de solicitari, Apostol se gande~te sa dezerteze. Surprins de inamic, Apostol este
ranit ~i spitalizat. In perioada de convalescenta se lntoarce in ora$elul natal ~i i$i da seama ca nu o mai
iube$te pe logodnica Jui, Marta. In consecinta, rupe logodna. Apostol $i-a schimbat convingerile,
considerand ca nicio datorie nu poate ,,sa calce in picioare sufletul omului." Intors pe front, Apostol
lucreaza o perioada ca functionar, la coloana de munitii. Gazduit la un satean, groparul Vidor, Apostol
se !ndragoste$te de fata acestuia, Ilona, $i In scurta vreme se logode$te cu ea.
Destinul se dovede$te implacabil $i Apostol este numit din nou membru al Curtii Martiale $i pus in
situatia de a judeca pe cativa tarani romani acuzati de colaborare cu inamicul. Bologa se hotara$te sa
treaca 1ntr-o noapte linia frontului. Este prins de colegul sau, sublocotenentul ungur Varga, intemnitat
$i judecat. De~i !ncearca sa se apere, vorbind despre zdruncinarea ,,echilibrului sufletesc", nu este
exonerat ~i este condamnat la moarte prin spanzurare. Apostol simte, asemenea lui Svoboda, ca moartea
nu mai este un eveniment inspaimantator, ci o trecere spre ,,adevarata viata". Protagonistul se simte
inspirat de iubirea de origine divina, care are puterea de a-1 mantui: ,,cu iubirea 111 suflet poti trece pragul
rnortii" ~i eel care o simte ,,traie~te in eternitate ... "
Bologa, moare asemenea Jui Svoboda, lntr-o stare extatica, ,,cu ochii insetati de lumina rasaritului",
gestul sau amintind de incipitul actiunii ~i servind astfel circularitatii acestei opere literare.

www.rs.ro
T TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In 1nvatamantul pre~colar

Caractcrizarea Jui Apostol este indirecta $i reiese din faptele, gesturile $i convingerile personajului,
intregind un portret complex, specific personajului reprezentativ pentru literatura moderna.
Prin spiritul sau de sacrifici u $i prin taria de a lupta in numele unei cauze ~ i al oamenilor, Apostol se
dovede~te un personaj exponential $i un erou.

SUBIECTUL al TI-lea {30 de puncte)

Alcatuiti un eseu structurat de circa doua pagini, In care sa prezenta~ intervalele de varsta la pre~colari.
Stirn
'
ca orice forma de activitate de invatare
'
se desfasoara
' In functie
, de nivelul varstei subiectului
educabil. Este ~ i normal sa l~i adapteze educatorul continuturile de predare-inviitare potrivit principiului
accesibilitatii. Adaptarea lor denota faptul ca educatorul Ii respecta copilului dreptul la educatie de ca-
litate. Prin analogie cu cantitatea de hrana - raportata la varsta, nevoi nutritionale ~i greutate -, pre~co­
larului i se da atat cat ii permite potentialul sa asimileze; ne referim la tipurile de potential frecvent
folosite: intelectual, emotional ~ i creativ.

Deopotriva, ~tim ca in perioada pre~colaritatii, parte din educatia timpurie (0 - 6 ani), copiii sunt in-
cadrati in trei grupe: grupa mica (3 - 4 ani), grupa mijlocie (4 - 5 ani) ~i grupa mare (5 - 6 ani). Toate
aceste intervale sunt prevazute ~ i in planul de invatamant, parte integranta curriculumul pentru educatia
timpurie. In funqie de etate, sunt stabilite categoriile/tipurile de activitati de invatare necesare pentru
atingerea tuturor dimensiunilor celor cinci domenii de dezvoltare plenara a copilului. Iar in functie de
gradul de suportabilitate a efortului pe care 11 reclama sarcinile de lucru, in planul de invatamant este
indicata resursa temporala alocata activitatilor zilnice ~i saptamanale. Este obligatoriu de ~tiut ~i de res-
pectat atat schema privind intervalele de varsta, cat ~i schema privind numarul de ore stabilit pentru fie-
care activitate.

Importanta cunoa~terii intervalelor de varsta in detaliu este indiscutabila. Sa ne gandim, in schimb,


cum ii este afectat copilului parcursul, dacii. educatorul nu le cunoa~te in amanuntime. Ca atare, pre ~co­
larul nostru:
--+ devine agitat, deoarece i se cere mai mult decat poate da sau i se ofera mai putin decat poate ~i
~tie;
--+ nu i~i extinde intregul potential pana la limita superioara a fiecii.rei dimensiuni, apaqinand unui
domeniu de dezvoltare;
--+ inregistreaza din ce in ce mai multe regrese per total;
--+ devine ~ovaitor ~i retras, din pricina neincrederii in propriile forte;
--+ intra in ciclul primar cu carente educationale majore; drept care, risca sa fie un elev greu de recu-
perat sau chiar sa poarte stigmatul tulburari/dificultafi de fnvafare;
--+ peste vreme, intelege ca startul lui, pe traseul educational, a fast ratat din cauza lipsei pregatirii
temeinice a educatorului sau a dezinteresului sau profesional; prin urmare, realizeaza cat de mult
trebuie sa investeasca pentru a se dezvolta personal ~i la locul de munca.

In viziunea proprie, efectele negative pot fi realmente preintampinate, daca educatorul procedeaza
astfel:

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

-4 cunoa$1C tcoria piagetiana privind stadiile dczvoltarii inteligentei - cu precadere. stadiul preope~
rational;
--> studiaza in profunzime teoriile instruirii, ale lnvatarii, ale evaluarii la nivel pre$colar;
--> sc edifica citind ultimele cercetari In materie de neurodidactica etc.;
--> se consulta cu colegii de breasla In privinta rnijloacelor de realizare a planului de activitati curente,
dar $i In privinta exemplelor de bune prnctici;
--> participa la programe de formare continua organizate pe teme relevante pentru grupa de varsta
3 - 6 ani ;
--> i$i perfeqioneazi:i stilul de predare sau i'l regande$te;
--> 1$i lmbunatate$te. abilitatile de comunicare $i de relationare atat cu copiii, cat $i cu parintii acestora;
--> pentru fiecare categorie de activitate $i pentru fiecare centru de interes, 1$i confectioneaza material
concrel intuitiv;
--> 1$i organizeaza spatiile de lucru cat mai atractiv ~ i mai ergonomic posibil;
--> identifica stilurile de lnvatare ale copilului $i i le cultiva, oferindu-i cele de trebuinta (materiale
$i rnijloace didactice adecvate, timp suficient pentru predare-lnvatare individualizata);
--> cauta sa duca pre~colarii In zona proximei dezvoltari pentru a nota reaqiile ~ i eventualele progrese;
--> zilnic, 1n fi$a de observatii, completeaza rubricile rezervate indicatorilor fiecarei dirnensiuni de
dezvoltare;
--> aprofundeaza legislatia pentru a $ti totul despre: 1nscrierea la gradinita, drepturile $i obligatiile
copiilor, ale parintilor acestora $i ale coordonatorului de grupa, contractul educational, comitetul
de parinti etc.;
--> In virtutea consilierii educationale a parintilor, trateaza subiecte ce privesc nevoile de cre$tere $i
dezvoltarc ale copiilor, pe grupa de varsta; e imperios necesar sa se discute punctual cu parintii
despre aceste aspecte $i despre consecintele !or pe termen lung;
--> promoveaza egalitatea de gen In randul pre$COlarilor de aceea$i varsta, aflati In grupul de invatare
pe care il coordoneaza; practica este conforma cu principiul echitatii ~ i nondiscriminarii.

Credem ca, procedand a$a, educatorul are $ansa sa culeaga numeroase satisfaqii, intrucat: dovede$te
ca 1$i indepline$te lndatoririle cu profesionalism, 1$i U$Ureaza munca zilnica, aplica principiul centrarii
educatiei pe copil, ii garanteaza copilului dreptul la formare in conditii prielnice pentru natura lui $i
pentru varsta curenta. E limpede ca toata diligenta educatorului se va oglindi in fi$a pentru aprecierea
progresului individual, lnainte de intrarea copilului in ciclul primar.
in loc de fin al, sa consideram fiecare interval de varsta din viata subiectului educabil un ciclu de
cre~tere a plantei. Pentru a se incheia cu bine, acesta trebuie respectat 1ntocmai; la fel $i caracteristicile
subiectului. Ceea ce inseamna ca formatorul 11 urmare~te indeaproape, sa ii vada evolutia $i sa Ii ofere
un mediu adecvat structurii sale, fizic $i moral privita. Fara doar ~i poate, respectivul mediu este stimu-
lativ $i incluziv totodata.

SUBIECTUL al TU-lea {30 de puncte)

I. Prin deftnitie, cuvantul creativitate este stimulativ. Antrenand copiii in spiritul sau, incurajam for-
marea unui comporiament caracterizat de cuvintele: curiozitate, interes, dezvoltare (intelectuala $i per-

www.rs.ro
T TESTE REZOLVATE pentru reu ~i la la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

sonala). E ~tiinti fic dovedit fap tul ca un atare comportamcnt atrage dupa sine stimularea gandirii logice
~i, implicit, a tot ccea ce implica procesele psihice cognitive. Intrc termenii evidentiati ~i alti trei de
referinta - inovatie, indicatori, performania - este un drum marcat de profcsionalismul cadrului didactic,
de aportul familiei copilului ~ i de calitatea mediului instructiv-educativ.
in acceptiunea proprie, creativitatea are o esenta pur formativa, caci poate ~lefui intr-atat conduita unui
pre~colar, incat il dctermina sa vrea sa devina, progresiv, o persoana inovativa $i mcreu animata de setea
unui cercetator. Mintea unei asemenea persoane este intr-o continua cautare de idei de pus in practica.
Continuam aceasta scurta parte introductiva cu evidentierea legaturii dintre doua domenii conturate
in curriculumul pentru educatia timpurie: dezvoltarea cognitiva ~ i cunoa~terea lumii ~i capacitati ~ i
atitudini in invatare. Indiferent din ce unghi privim lucrurile ~ice domeniu abordam initial, pre~colarul
va atinge, la un moment dat indicatorii specifici dimensiunilor dezvoltarii !or. Sa ne gandim numai la
fortele reunite ale proceselor ce favorizeaza invatarea: procesele psihice cognitive, afective ~i reglatorii.
Le putem activa prin jocuri de creativitate, des:fa~urate pe terenurile celor cinci domenii experientiale,
jocuri ce vizeaza, in subsidiar, provocarea, interactivitatea, motivatia intrinseca ~i orientarea spre produse
educative calitative.
Mentiunile redate pana acum ne trimit cu gandul la subdomeniile invocate mai sus ~i detaliate in
anexa RFIDT la OMEN nr. 385 1 din 2010 (Repere fundamentale in 1nvatarea ~i dezvoltarea timpurie a
copilului de la na~tere la 7 ani): curiozitate ~i interes, initiativa, persistenta, creativitate, dezvoltarea
gandirii logice, rezolvarea de probleme, cuno~tinte ~i deprinderi elementare matematice, cunoa~terea ~ i
1ntelegerea lumii. In paranteza fie spus, jocul de creativitate se poate derula in perimetrele tuturor
domeniilor de dezvoltare, insa depinde de inovatiile curriculare pe care este dispus educatorul sa le faca
intra-/interdisciplinar. intr-un fel sau altul, materiale ~i mijloace concret intuitive se gasesc.
Ramanem in context sa vedem tipurile corespunzatoare de joc.
Termenul nostru cheie trebuie raportat exclusiv la potentialul cognitiv al subiectului educabil, atat
cat i-au pem1is natura bio-psiho-fizica ~i stadiul de gandire preoperationala (observat la varsta lui). Daca
din potentialul cognitiv rezida eel creativ, atunci e imperios necesara depunerea diligentei pentru sti-
mularea creativitatii oricarui copil din grupa. Procedand ca atare, educatorul stimuleaza simultan gandi-
rea logica, imaginatia, memoria ~i limbajul. in plus, el incurajeaza invatarea prin descoperire ~i prin
cooperare. Atari jocuri sunt cele: de creatie, de constructie, de masa, de rol, de imaginatie ~i de memorie.
Pentru atingerea scopului recomandam sa fie luati in calcul indicatorii prestabiliti in cadrul dimensiunilor
subdomeniilor ce privesc: gandirea logica, rezolvarea de probleme, capacitatile ~i atitudinile in invatare.
Dimensiunile sunt despre: relatii, operatii ~i deductii logice in mediul apropiat, curiozitate, interes, ac-
tivarea ~i manifestarea poten~alului creativ, persistenta in activitati, initiativa in invatare.

Despre rolul jocului de creativitate ne argumentam astfel punctul de vedere:


In invatamantul pre~colar, este bine sa valorizam la maximum potentialul creativ al copilului prin
orice situatie de invatare. De fapt, intreaga educatie timpurie, periodic vorbind, este propice pentru a-i
antrena mintea folosind tehnicile adecvate. Dintre toate principiile specifice educatiei timpurii, avem la
dispozi~e atuurile principiului invatarii bazate pe joc. Acesta este precum o mina de aur. De exemplu,
~tiind cat sunt de receptivi copiii avand intre 3 ~i 6 ani la propunerile ce stamesc dorinta de joaca nein-
trerupta, este bine sa le venim in intampinare cu jocuri ce le exploateaza capitalul intelectual. Bine ges-
tionate, jocurile ii pot duce chiar in zona proximei dezvoltari. E indicat sa procedam in consecinta,
deoarece copiii savureaza ~i fructifica momentele ce abunda de exercitii de imaginatie ~i de creatie.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu9ita la examenul de lltularizare in invatamantul pre9colar

Privim lucrurilc In perspecti va sa ne lntarim spusele. Copilul In care se cultiva de timpuriu chintescnta
conceptului creativitate devine un adult ce are in egala masura: sete de cunoa$tere, abil itati investigative,
spirit inovativ, atentie distributiva 9i capacitate intelectuala (chiar peste medie). Acesta este mai productiv
pe piata muncii, In plan profesional, iar In plan personal, mai lncrezator in sine, cu stima de sine ridicata.
·, Sa darn cateva.exemple de domenii in care se poate activa: produqie publicitara, management, marke-
ting, TT, inci.ustrii creative, ci.ezvoltarc-cercetare-inovare.
Pe scuit,jocul In discutie, desfa9urat frecvent In pre9colari tate, spore9te 9ansa manifestarii proceselor
psihice cognitive superioare, la vremea potrivita. Este cu atat mai bine, fi indca astfel li se da curs acelor
competente specifice dintre cele ale secolului XXl (creat1v1tatea, rezolvarea de probleme). E cu atat mai
bine 9i pentru ca s unt~m intr-o societate a cunoa9terii .

2. Datorita ingeniozitatii educatorului, jocul de creativitate se poate desla9ura printr-o multitudine


de metode eficiente, insa ne Jirnitam la acestea trei: brainstormingul, cubul , jocul didactic. Toate sunt
perfect adaptabile varstei pre9colarului.
Ne alegem Cubul, metoda pe care o definim ca fiind un ansamblu de tehnici 9i de procedee prin care
se piitrunde in tainele unui subiect dat fi e pentru a-1intelege, fie pentru a-1 imbogiiti, adaugandu-i idei
cuIese in urma analizei lui din perspective diferite.
Aceasta este caracterizatii de multe trasaturi. Ne oprim la trei asernenea tTasaturi 9i le redam in cu-
vinte-cheie: cognitiva, stimulativa (lndeosebi la nivel de grup), autoformati vii.

.
Atuurile Cubului deriva din mentiunile anterioare.
In acceptiunea noastra, este important faptul ca metoda ,,transforrna" cuvintele specifice domeniului
cognitiv - studiat de B. Bloom - intr-un instrumentar cu valente (in)formative 9i (auto)evaluative. Se
face ape! la inteligenta logico-matematica In mod special.
Metoda intretine dinamica grupului. Impulsurile sunt date de termenii evidentiati pe fetele cubului:
Descrie, Compara, Asociaza, Analizeaza, Aplica, Motiveaza. Termenii sunt reformulati pe 1ntelesul co-
piilor.
Se respecta libertatea de expresie, fiecare copil avand ocazia sa i~ i prezinte ideile sau parerile, dar ~i
sii se corecteze, fiind atent la cele discutate. Exercitatii constant, funq ia autocorectiva are puterea de a
determina copilul sa se concentreze asupra raspunsurilor - ale Jui ~i ale colegilor -, timp in care invata;
exerseaza autoreglarea invatarii.

Limitele asociate metodei etalate constau in cateva minusuri. Marcam tTei neajunsuri astfel:
Copiii ce prezinta dificultati de invatare tind sa se retraga din activitate.
Cei care acuza hiperactivitate se plictisesc repede 9i risca sa tulbure atrnosfera.
Un subiect netratat inteligibil de educator este epuizant pentru copii, ace~ti a nemaifiind cooperanti.
Daca reprivim lucrarea, vedem catii forta transfonnatoare genereaza jocul de creativitate ~i cati stimuli
activeaza imaginatiei. Mai realizam ce impact are acesta pe tennen lung asupra traseelor (educationale
9i profesionale), care vor fi strabatute de beneficiarii jocului propus. Ne lntarim convingerea ca atributele
Jui influenteaza pozitiv situatiile ce propulseaza copiii lntr-un domeniu ori altul - domeniu de dezvoltare
sau experiential ori de studiu sau de activitate, abordat in funq ie de context ~ i de etapa de varsta.

www.rs.ro
T TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 11
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte

1. a lcincezi - a trena, izvor - sursa de ca~tig.


2. plata, pliitit01~
3. -mi - pronume personal, forma neaccentuata; altceva - pronume nehotarat; vedere - substantiv
comun.
4. brusca - atribut adjectival antepus, fnchipuirile - complement direct.
5. Cratima face legatura intre doua parti de vorbire diferite, pronumele relativ ce ~i pronumele per-
sonal, forma neaccentuata, -mi.
6. Nu ~tim care participa, nu am fast informati.
Tabloul este renurnit pentru imaginea cu care cu boi .
.Acele de la masina de cusut sunt defecte.
'
Acele broderii sunt foarte vechi ~i scumpe.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa evidentiati evolufia relafiei dintre doua personaje
dintr-un roman specificat 1n programa de concurs, ca specie literara a genului epic.

Piidurea spanzurafilor, de Liviu Rebreanu


Apostol Bologa - Otto Klapka

Apostol Bologa, protagonistul romanului Piidurea spanzura/ilor, ilustreaza conditia tragica a


intelectualului, confruntat cu o drama a con~tiintei, generata de nepotrivirea dintre legile aberante ale
statului ~i principiile personale, morale. Evolut].a lui Apostol este situata sub semnul tragediei ,,soldatului
aflat sub steag du~man", potrivit spuselor lui Nicolae Iorga.
Naratiunea la persoana a treia permite analiza psihologica obiectiva a personajului. Existenta
interioara a eroului este expusa atat prin intermediul monologului interior, cat ~i prin pasajele
introspective. Confruntat cu experiente extreme, Apostol i~i formuleaza in fiecare situatie problematica
un crez pe care-I urmeaza: ,,Lege, datorie, juramant. .. sunt valabile numai pana in clipa cand iti impun
o crima fata de con~tiinta ta (... ), nici o datorie din lume n-are dreptul sa calce in picioare sufletul
omului". _Conceptiile morale ale personajului se concentreaza in jurul unor notiuni obsesive: datoria,
legea, lurnina (din ochii lui Svoboda), iubirea.
0 modalitate de caracterizare o constituie prenurnele personajului, Apostol, cu sensul de mucenic,
fiind o sugestie a caracterului eroic ~i al spiritului de sacrificiu al protagonistului. Sugestii religioase se
mai regasesc in roman, atat in prenumele parintilor lui Apostol, Iosif ~i Maria, in relevarea Divinitatii
pe care o experimenteaza copilul Apostol cat ~i la sfar~itul romanului, cand eroului i se relilefeaza forta
iubirii, ca forma de implinire a existentei umane.
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de litularizare in invatamantul pre~colar

Pc front, J\postol 11 cunoa~te si sc imprictcnc)tc cu capitanul ceh Otto Klapka. Atras initial de cariera
militara Ot1o renunta la ea pentru a deveni avocat Razboiul ii repugna ~i intentioneaza sa dezerteze. II
opre~te frica de pedeapsa ~i recunoa~te ca este la~ . In timpul razboiului , Klapka este transferat pe frontul
din Galitia, In regimentul din care face parte ~i Apostol Bologa. Klapka Ii po ves te~te Jui Apostol despre
ororile vazute in timpul razboiului. Cea mai ingrozitoare dintre ele este amintirea padurii spanzuratilor,
unde de fiecare cop;:ic ,,;:it~mm1 oarneni". Descrierea fi zidl a personajului ii subliniaza ternperamentul
de om lini ~tit: ,,mijlociu de statura ~i cu putina barba". Klapka are o familie numeroasa ~i este hotarat
sa supravietuiasca razboiului. Cand Apostol este invinuit de tradare, Klapka ii propune acestuia siq
apere, in speranta de a-1 salva. Apostol, i'nsa, refuza.
Klapka este, asem_enea altar personaje din roman, o victima a razboiului, care intelege sa accepte
compromisuri pentru a se salva.
Evenimentele narative prezinta ~i alte personaje care, prinse in tavalugul razboiului, incearca sa lupte
cu mijloace personale. Unele personaje sunt reprezentate drept copii schitate ale Jui Apostol, drept
reflexii ale conceptiilor lui despre viata. Astfel, un personaj memorabil este Cervenco, capitan rutean ~i
profesor de liceu, in viata civila. Acesta nu accepta sa poarte arrna, din motive religioase. Expresia fetei
sale este aceea a unei suferinte continue. Un alt personaj, Gross, locotenent evreu, este animat ~i
entuziasmat de principi ile ideologiei socialiste.
Pe de alta parte, oponentii lui Bologa sunt locotenentul de husari Varga. Acesta ii urmare~te pe Bologa
~i este multumit ca reu~e~te sa-1prinda. Caracterizat drept 1ngamfat, ,,gol ~ i fudul", Varga da, totu~i
dovada de loialitate, potrivit opiniei lui Bologa. Un personaj profund negativ este generalul Karg,
comandantul diviziei. Descrierea fizica este in acord cu caracterul malefic al personajului, care manifesta
intransingenta ~i brutalitate in relatie cu subordonatii. Karg este descris drept: ,,un om scurt ~i gros, cu
fata urata ~i aspra, mohorata de mustati burzuluite, sfredelita de ni~te ochi rotunzi, ale caror priviri,
ta~nind de sub sprancene foarte late ~ i ve~nic 1ncruntate, pareau doua pumnale veninoase". Karg Ii refuza
cererea de transfer lui Bologa ~i , in replica, ii spune ca vorbele sale ar trebui pedepsite cu gloante.
Obtuzitatea generalului ii conduce pe Apostol spre un final tragic.
Apostol simte, asemenea lui Svoboda, ca moartea nu mai este un eveniment inspaimantator, ci o trecere
spre ,,adevarata viata". Protagonistul se sirnte inspirat de iubirea de origine divina, care are puterea de
a-1mantui: ,,cu iubirea in suflet poti trece pragul mortii" ~ i eel care o simte ,,traie~te in eternitate ... "

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte}

Redactati un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, cu titlul Activitafi pe domenii experienfiale.

In planul de invatamant pentru educatia timpurie, parte din curriculum, sunt enumerate principalele
tipuri de activitati desfa~urate intr-o gradinita. Acestea cuprind: activitatile pe domenii experientiale
(ADE), jocurile ~i activitatile liber alese (ALA), activitatile pentru dezvoltarea personala (ADP). Dintre
toate, le tratam doar pe primele. Insa inainte, sa retinem ca acestea sunt interdependente, de~i par atat
de diferite. Sa mai retinem ca toate trebuie realizate in concordanta cu metodologia de aplicare a planului
de invatamant pentru educatia timpurie ~ i cu programa de rigoare.
In contextul ADE, ne concentram atenti a asupra sintagmei domeniu experiential. Prin aceasta, in cu-
vinte proprii, intelegem spectrul ce inglobeaza domeniile fundamentale de studiu, a caror abordare co-

www.rs.ro
T
J TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare 1!1 lnvatamantul pre~colar

respunzatoare faciliteaza dezvoltarea plenara a copilului $i obtinerea succesului la fiecare nivcl de ~co­
Jarizare atins. Conform documcntclor curricularc, domcniile expericnpale sunt: Limbo $i comunicare
(DLC), Om .~·i societate (DOS), Stiinfe (D$), Estetic .~· i creativ (DEC), Psihomotric (DPM). Numele ne
indica sfera de cuprindere a fiecaruia. Deducem ca, pe un asemenea fond considerabil, se valorifica pro-
cesele psihice in scopul ridicarii subiectului educabil pana la eel mai inalt nivel posibil. Pe calc de con-
secinta, daca este corect ghidat ~ i constant sprijinit, pre9colarul i9i exploateaza potentialul. Ne referim
la potentialul (lnnascut 9i dobandi t), privit sub aspectele: intelectual, rnotric, emotional ~i creativ.
Cu tact, educatorul poate parcurge domeniile experientiale in cadrul centrelor de interes existente in
sala de grupa. Numele lor simbolice - Stiinfa, Bib/ioteca, Colful casufei/Joc de rol, Construe/ii, Arte,
Nisip ;;i apii - ii pot da copilului aripi cu care sa intre in lumi reale ~ i fantastice. Dibacia ~i recuzita
educatorului sunt definitorii pentru reu9ita demersului didactic in acest sens.
In centrele de interes amintite, dimensiunile dezvoltarii, stabilite per domeniu, sunt tangibile cu
conditia sa fie riguros raportate la competentele-cheie, enuntate la nivel pre-elementar. In lumina noului
curriculum, cele cinci domenii de dezvoltare privesc: laturile cognitiva 9i socio-emotionala, natura fizica
a copilului, sanatatea, igiena personala, limbaj ul, comunicarea, capacitatile ~i atitudihile in procesul de
invatare.
Observam ca nu doar actele cuniculare trebuie avute in vedere, ci 9i reperele fundamentale in in-
vatarea 9i dezvoltarea timpurie. in documentul cu acela9i nume6 sunt punctate standardele de perfor-
manta, pe care le are de atins pre9colarul, per total, pana la data trecerii lui in ciclul primar. De altfel,
standardele de performanta se reflecta 9i in curriculum sub titulatura dimensiuni ale dezvoltarii, unde
se precizeaza cuno9tintele, abilitatile 9i comportamentele, pe care este imperios necesar sa le ateste
copilul pana la varsta de 6 ani.

Pentru a- ~i atinge obiectivele profesionale ~ i operationale vizate in temeiul legislatiei specifice,


educatorul are datoria sa aqionezc in urmatoarele sensuri:
- t sa se asigure ca sunt indeplinite cerintele pe care, tacit, le reclama factorii externi de mediu;

avandu-i de partea sa, factorii interni de mediu sunt mai lesne de obtinut;
- t sa se asigure ca 9tie de-a fir a par literatura scrisa in jurul conceptelor-ancora care ii justifica ac-

tivitatea (de pilda: curriculum, curriculum pentru educafia timpurie, cadru normativ, educa{ie
timpurie, procese psihice, stadiile dezvoltarii inteligenfei, psihologia dezvoltarii copilului, tem-
perament, neurodidactica, stiluri de fnvafare .~i de predare, strategii didactice, predare interdis-
ciplinara, predare individualizata, managementul domeniilor .yi al confinuturilor, cerinfe educative
speciale, intervenfie timpurie, evaluare, managementul clasei, dezvoltare persona/a, inteligen{a
emofionala, inteligenfa creativa, teoriile jocului, teatru educational, educafie nonformala, edu-
cafia pe tot parcursul vie{ii);
-t in perimetrul schitat in jurul celor trei tipuri de activitati (ADE, ALA, ADP), sa imbine in chip fe-
ricit temele anuale de studiu (Cine sunt/suntem? Cand, cum $i de ce se intampla? Cum este, a fast
$i va fi aici pe pamant? Cine $i cum planifica/organizeaza o activitate? Cum exprimam ceea ce
simtim? Ce $i cum vreau sa fiu?) ; accentul sa cada pe ADE, ~tiind ca procesele psihice sunt vitale
pentru evolutia copilului;
- t folosindu-se de rutine ~i tranzitii, sa faca trecerea dintre ADE ~i ALA, respectiv ADP;

6
Ordinul nr. 3851/20I0 pentru aprobarea actului Repere fundamentale fn fnva/area ~i dezvoltarea timpurie a copilu-
lui de la 0 la 7 ani - Anexa nr. I .
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

-t subtil. pc durnta acti vitatilor de tip outdoor sau a celor de dupa-amiazii, sa rcia temele abordate In
tirnpul ADE;
-+ sa se formeze in continuu pe diverse paliere de importanta majora: designul ~i managementul cen-

trelor de activitate, design instructional, lnvatare experientiala, lnvatare prin descoperire, resurse
educationale deschise, cercetare psihopedagogica.

In considerarea tuturor celor de mai sus, nu mai incape indoiala: Domeniile experientiale implica
predarea integrata ~ i existenia unui mediu educativ propice dezvoltarii globale a copilului. Prin
mediu educativ propice intelegem unul stimulativ ~i incluziv, in care se resirnte, 1ndeosebi, regirnul aplica-
ti vitatii acestor trei p~incipii: al invatarii active, al dezvoltarii integrate, al echitatii ~ i nondiscriminarii.
Asigurandu-se ca triada de principii p1inde contur, educatorul poate miza pe faptul ca Ii se fonneaza copiilor
structurile pe care se vor 1nalta ceea ce denumim: motivaJie intrinseca, spirit de echipii, fnviifare prin co-
operare, produs comun, progres colectiv, diversitate (de subiecte, materiale, rnijloace ~.a.rn.d.), interde-
pendenfii (intre temele anuale, continuturi, centre de interes etc.), achizifii fundamentale, conexiune inversa.
Conchidem ca, In sala de grupa, se irnpune de la sine procedarea de a~a maniera !neat:
-+ amenajarea spapilor de lucru cat mai ergonomic ~i mai estetic;
-+ garantarea sigurantei lor;
-+ dotarea Jar adecvata cu materiale concret intuitive - deloc periculoase - pentru sustinerea fiecarui

tip de potential; In acest scop, se tine seama de stadiul preoperational de dezvoltare a inteligentei
umane;
-+ intretinerea spatiilor de lucru ~i a recuzitei cat mai igienic;
-+ denumirea lor stafii de lucru sau dupa locuri descoperite in pove~ti;

-+ crearea unui ambient placut - climatic, cromatic ~i relational vorbind;


-+ sporirea atentiei la natura, nevoile ~i dorintele/preferintele fiecarui copil;
-+ alegerea unor metode activ-participativ optime pentru interconectarea domeniilor experientiale
cu cele cinci de dezvoltare;
-+ gasirea unor elemente de joc atractive, care sa dinamizeze copiii cat mai mult cu putinta;
-+ exploatarea valentelor formati ve ale jocului;

-+ exersarea sau imbunatatirea abilitatilor, pe care le reclama rolurile educatorului de facilitator de


invatare ~i de animator.

In rezumat, credem ca educatorul poate face din fiecare dorneniu experiential un taram de poveste,
unul pe care le pune copiilor la dispozitie lucruri cu putere fonnativa ~ i notiuni generale, inteligibil
transmise. Ambele oferte - curriculara si cea de materiale concret intuitive - sunt realizate In consens
'
cu principiul accesibilitatii.
Opinam ca e recomandabil sa se gandeasca educatorul la acest aspect dintr-un motiv anume: Prin
jocuri, el pregate~te copiii pentru interactiunea cu invatatorul obi~nuit sa predea inter- ~i multidisciplinar
~ i sa lucreze In spiritul coeziunii de grup.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte_}

1. De cand lumea, educatia timpurie a stat sub semnul pove~tii nesrar~ite ... De aceea ni se ~i reco-
manda sa transformarn centrele de interes in cadre de poveste, iar activitatile, in jocuri ca de basm.
www.rs .ro
TESTE REZOLVATE pentru reu:;;ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~co lar

Metodicile de specialitate $i literatura pentru copii ne ofera exemplc din care ne putern alege ccle de
trebuinta.
Terna supusa atentiei ne aminte~te ca lirnbajul (non)verbal este prima forma prin care copilul comu-
nica cu lumea lnconjuratoare. Fiinta sociala cum este, copilul transmite In permanenia mcsaje (non)ver-
bale din care noi, adul tii din viata lui, avem de inteles esentialul despre nevoile, starile ~ i dorintelc lui.
O ca le de a-1 face sa prinda curaj sa vorbeasca despre toate acestea este sa ii propunem jocuri de comu-
nicare, adaptate varstei ~i contextelor.
Pre~colaritatea reprezinta puntea spre mica ~colaritate, perioada in care copilul va trebui sa ateste ca
~i-a format competenta de comunicare, a~a cum este reflectata in curriculumul pentru educatia timpurie
~i in dimensiunile dezvoltarii. Ne referim la dimensiunile ce apartin domeniului despre dczvoltarea lim-
bajului, a comunicarii', a premiselor citirii ~i ale scrierii. Prin urmare, jocurile specifice competen\ei in-
vocate sunt optime, iar pe deasupra, bogate in elemente-surpriza. Scopurile acestora sunt mai u ~or de
indeplinit dadi, zilnic, facem totul posibil pentru aducerea pove~tilor in viata copiilor ~i invers - ducerea
copiilor in lumea pove~tilor.
inainte sa punctam tipurile de joc, ne reamintim dimensiunile dezvoltarii domeniului precizat, in
baza carora s-au conceput indicatorii comportamentali. Dimensiunile privesc mesajele orale redate in
contexte de comunicare cunoscute, respectiv in diverse asemenea situatii, ~i premisele citirii ~i scrierii,
in contexte de comunicare cunoscute. Deducem ca acestea cuprind doua subdomenii, adica: dezvoltarea
limbajului ~i a comunicarii; premisele citirii ~i ale scrierii. In cele ce urmeaza abordam primul subdome-
niu ~ i reperele lui, a~a cum apar in lucrarea Repere fundamentale fn fnva{area $i dezvoltarea timpurie a
copilului de la na$fere la 7 ani, anexa la OMEN nr. 385 1din2010:
--+ dezvoltarea capacitatii de ascultare ~i de intelegere (comunicare receptiva) ~ i
--+ dezvoltarea capacitatii de vorbire ~i comunicare (comunicare expresiva).
Lucrarea citata e deosebit de valoroasa. Pe Ianga indicatorii dati in interiorul fiecarui interval de
varsta, aceasta ofera ~i practici de sprijin, adevarate sugestii metodologice ~i exemple de activitati de
invatare.
Pe fondul mentiunilor cu titlu de repere fundamentale, subliniem tipurile de jocuri adecvate contex-
tului comunicational: cele de limbaj, de rol/simbolice ~i cele traditionale. Indiferent cum le privim -
laolalta ori separat - ~i independent de perspectivele unghiurilor deschise, observam ca toate au,
intr-un fel sau altul, rolul sa dezvolte inteligenta verbal-lingvistica, inteligenta absolut indispensabila
formarii mediilor in care, zi de zi, relationam. Acest rol se oglinde~te in descrierea competentei-cheie
de comunicare.
Atunci cand optam pentru unul dintre tipurile de joc etalate, este obligatoriu sa tinem seama de varsta
participantilor ~i de capacitatile in considerarea carora ei recepteaza/transmit mesaje orale. In concluzie,
potentialul comunicational depinde exclusiv de puterea cognitiva ~i de structura fizica umana - in cauza,
de calitatea functiilor aparatului fonoarticulator. In virtutea acestuia din urma, distingem rolul secundar
al jocului analizat: identificarea tulburarilor de auz ~i de limbaj. Ambele degenereaza in tulburari/difi-
cultati de invatare. Acestea sunt greu gestionabile daca nu sunt depistate la timp ~i tratate corespunzator.
In caz contrar, copilul este sortit e~ecului ~colar.
In finalul prezentei expuneri, argumentam opinia in temeiul careia promovam jocul in discutie ~i
rolul sau in invatamantul pre~colar.
In ante- ~i pre~colaritate mai cu seama, apanajul programului de activitati instructiv-educative este
case poate derula pe fundalul pove~tilor animatoare, in compania personajelor intalnite acolo sau in-

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de t1tularizare in invalamantul pre~colar

vcntatc. Bine rcalizatc la timp, acestca vor lnlcsni parcurgcrca ariei curricularc Limbo .~"i comunicare
T
cxistenta in ciclul prirnar de invatamant. $tiind cate palicre trebuie acopcritc In cadrul sau, e mai n1u]t'
decat necesar sa organizam exemplar activitatile care favori zeaza dezvoltarea capacitatilor de receptare~
redare a rnesajelor orale, a celor de exprirnare corecta din punctele de vedere gramatical $i ortoepic, a
celor de imbogatire a vocabularului activ $i pasiv; pe scUJi, favorizeaza dezvoltarea capacitatilor de a
se face copilul lnteles in mediile educatiorn1l $i familial.
In plus, aceste capacitati, imbunatatite constant prin jocuri tipice, deschid cal ea spre jocurile ce in1-
plica dramatizari, abordabile la varstele potrivite nivelului !or. Mai departe, la momentul oportun dat
de ni$te variabile (varsta, hnprejurare, cornpetente lingvistice, capital creativ, potential socio-afectiv,
fl exibilitate ), acestea deschid apetitul pentru profesiile de actor $i de filolog. Spunand flexibilitate, ne
gandim lndeosebi la spiritul jud.iu$ al actorului $i al omului de litere - ambii jongleaza cu numeroase
cuvinte $i creeaza lurni din cuvinte.

2. Cu pricepere, jocul de comunicare se poate integra In oricare dintre categoriile de activitati pre-
vazute in planul de invatamant pentru educatia timpurie. Sunt o multime de metode In favoarea noastra.
Ne alegem doar trei metode didactice, adica: repovestirea, conversatia, convorbirea. 0 retinem pe prima
$i o definim in cuvinte proprii:
Repovestirea este metoda in baza careia copiii reiau pove$1ile prezentate de educatoare, cu conditia
sa fie pastrat firul narativ/sa fie mentinuta succesiunea secventelor.
Din definitie deducem particularitatile. In continuare, le redam In trei cuvintc: logica, memorie, lim-
baj; sunt strict legate de ansamblul proceselor psihice implicate.
Mai departe, din particularitati deducem avantajele utilizarii repovestirii:
Copiii i$i dezvolta gandirea. (Unnandu-se firul actiunii, se respecta pa~ii planului simplu de idei.)
Ei fac exercitii de memorie. Astfel se antreneaza memoria voluntara.
Totodata, ei fac $i exercitii de comunicare expresiva.
Sa nu uitam ca repovestirea are $i Ii mite asociate care privesc blocajele de comunicare. Din seria lor
precizam numai trei: frica de a vorbi in public, interventiile unor ascultatori (susceptibile sa tulbure
starea vorbitorului ~i atmosfera), pierderea succesiunii lntamplarilor din cauza tracului.
Indiferent de metoda didactica aleasa, In primul rand, este bine sa avem In vedere rolul abilitatilor
de comunicare in viata unui copil aflat lntr-o continua fonnare, iar in al do ilea rand, cautarea punctelor
tari cu aj utorul carora acesta $i le dezvolta. Cu siguranta, In fiecare copi l exista asemenea puncte ce ii
permit sa se desra~oare frontal, increzator in puterea Jui de a vorbi clar, corect $i coerent. A$adar, pe
orice cale de educare a limbajului, sa antrenam mintea copilului $i sa ii dezvoltam capacitatile de expri-
mare (in)directa, astfel incat, in ciclul primar, sa faca fata sarcinilor cu u~urinia. in context, repovestirea
e o cale prin care il ajutam sa i$i construiasca, mental, o schema. In fapt, aceasta reprezinta planul simplu
de idei, alcatuit din cuvinte-cheie ori din propozitii scurte. Avandu-le bine fixate in rninte, vorbirea in-
directa a copilul curge; e repovestire curata.

www.rs.ro
T TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de t1tulanzare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 12
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIN/BA ROMANA -15 puncte

1. a sdcai - a deranja, tainuite - secrete, ascunse.


2. doctorie, doctorar
3. duritafile - substantiv comun, prelungit - adjectiv provenit din participiu; o - pronume personal.
4. unui doctor- atribut substantival genitival, pejos - complement circumstantial de mod.
5. Cratima face legatura intre doua parti de vorbire diferite, pronumele relativ care ~ i pronumele
personal, forma neaccentuata, -mi.
6. Ne intrebam care dintre noi a fost capabil de o astfel de delatiune.
Se plange c-are mult de lucru, dar activitatea lui lanceze$te.
Mie imi este indiferenta pozitia ta in aceasta problema.
Mi-e dor de zilele lini$tite de altadata.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa demonstrati ca o creafie literara eminesciana


aparfine liricii romantice.

Floare albastra, de Mihai Eminescu

Poezia Floare albastra a fost publicata in revista Convorbiri literare pe 1 aprilie 1873 ~i este un text
care face parte din lirica de tinerete a poetului, dedicata trairii plenare a iubirii. Ca specie, poemul este
o idila cu elemente de dialog. Titlul poeziei reproduce un motiv liric romantic, evocat ~i in lirica poetului
german Novalis ~ i purtand semnificatia, in planul conotatiei, a visului de iubire ~i a idealului eternului
feminin. Terna iubirii, motivul liric al florii albastr~, comuµiunea natura-sufletul poetului sunt tot atatea
elemente distinctive pentru estetica romantica, red8gnos~1H11~ in text.
Poezia este structurata in 14 strafe, care alcatuiesc 4 secvente lirice distincte. Elaborat sub forma
lirismului obiectiv, numit ~i al ma~tilor, poemul prezinta un dialog, 1n care intervin pe rand doua instante
lirice, a poetului ~i a iubitei, voci ale conceptiilor diferite asupra existentei. Iubita este mesagera
existentei senzuale, de esenta dionisiaca, in timp ce poetul opteaza pentru cunoa~terea filosofica, reflexie
a apolinicului. In finalul poemului cele doua voci converg spre afirmarea puternica a deziluziei prin
versul sententios: ,,Totu~i este trist in lume."
Prima secventa lirica, alcatuita din 3 strofe, reproduce monologul iubitei: ,,lar te-ai cufundat in stele/$i
in nori ~i-n ceruri nalte?/De nu m-ai uita incalte,/Sufletul vie~i mele.//ln zadar rauri de soare/Gramade$ti-
n a ta gandire/$i campiile asire/$i intunecata mare;//Piramidele-nvechite/Urca-n cer varful lor mare/Nu
cata in departare/Fericirea ta, iubite!''. Cunoa~terea filosofica este subliniata la nivel simbolic prin termeni
care fac parte din campul semantic al geografiei telurice ~i acvatice: ,,campiile asire", ,,intunecata mare".
Capacitatea vizionara a poetului se regase~te in poem prin imaginarea trecutului indepartat, figurat prin

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

simbolul piramidclor: ,,piramidelc-nvcchite". Gandirea poetului, atrasa de abstraqiuni , nu poatc supli ni


cxistenta reala, concreta, caracterizata de expansiunea senzorialului, fiind, mai ales, o expresie a zadarniciei:
,,In zadar''. Metafora ,,sufletul vietii mele" prezinta ideea iubirii perfecte, unice, care da sens existentei.
Cea de-a doua secven\a constituie un interludiu ~ i reproduce reaqia poetului, amuzat de gesturile
j u cau~e ~ i afectuoase ale fetei. Afectiunea poetului este subliniata, la nivel textual, prin utilizarea unui

l'i· hipocoristic, a substantivului cu diminutiv, ,,mititica:" Astfel zise mititica,/Dulce netezindu-mi parul./Ah!
' ;
ea spuse adevarul; Eu am ras, n-am zis nimica."
Cea de-a treia secventa a poernului cuprinde 8 strofe ~i reproduce monologul fetei care-~i atrage pa1teneru[
lntr-un 1itual de dragoste. Idila are Joe lntr-un ca<lru e<lenic, specific romantic: ,,Hai In codrul cu verdeata,/
Und-izvoare plang In vale/, Stanca sta sa se pravale/In prapastia mareata.//Acolo-n ochi de padure,/Langa
balta cea senina/Si' sub'trestia cea linaNom sedea
' .
in foi de mure." Atmosfera Judica a textului este mentinuta
prin utilizarea expresiilor familiare, glume1e ~i a diminutivelor: ,,gurita"," pe-un fir de romanita/voi cerca
de ma iube~ti/$i de-a soarelui caldura/Voi fi ro~ie ca marul.Mi-oi desface de-aur parul,/. .. ". ,,S-apoi cine
treaba are!", ,,Cui ce-i pasa ca-mi e~ti drag?". Senzatia de vitalitate a fragmentului poetic este reprodusa
prin enurnerarea gesturilor de dragoste. Textul devine dinarnic prin aglomerarea verbelor la indicativ vii tor:
vom ~edea, voi cerca, mi-oi desface, mi-i tinea etc. Viitorul devine timpul dominant in text, in sprijinul
ideii potrivit careia povestea de dragoste este ideala, imaginara.
Portretul fetei reprezinta imaginea etemului feminin, recognoscibila ~ i in alte poezii eminesciene ~ i
se configureaza prin intermediul epitetelor cromatice: ,,$i de-a soarelui caldura/Voi fi ro~ie ca marul/
Mi-oi desface de-aur parul,/Sa-ti astup cu dansul gura."
Secventa finala a textului, incadrata In doua strofe, reproduce monologul poetului. Surpriza pe care
o aduce iruptia iubirii In existenta omului se concreti zeaza corporal ~ i prin intermediul comparatiei:
Jnc-o gura ~i dispare .. ./Ca un stalp eu stam in luna!;.ce frumoasa, ce nebuna/E albastra-mi, du lee
floaref Epitetele care definesc figura fetei sunt la forma de superlativ absolut pentru a pastra sugestia
de ideal feminin, sinonim cu imaginea florii albastre.
Ultima strofa a textului ~ i , mai ales, adverbul ,,Totu ~ i " din versul final a constituit sursa unor discutii
1ndelungate, cu atat rnai mult cu cat lntr-o al ta varianta a poemului Floare albastra poetul optase pentru
substantivul totalizator Totul. Varianta finala, In care se pastreaza adverbul ,,totu ~i" noteaza faptul ca
iubirea ramane o proiectie a unui vis, Iara corespondent In realitate. Regretul poetului este afi~at In
repetarea invocatiei din strofa finala: ,,$i te-ai dus, dulce minune,/S-a murit iubirea noastra/Floare-
albastra! floare-albastra!.. ./Totusi este trist in lume."
'
Continutul de idei al poeziei este subliniat de expresia prozodica, ritmul iambic ~i rima imbrati~ata
servind tonului ~agalnic ~i totodata melancolic al poemului.
Poezia eminesciana Floare albastra este un text liric de dragoste care prezinta ideea recurenta in
creatia marelui poet, a iubirii ca expresie a idealului.

SUBIECTUL al II-lea (30 de pu ncte}

Scrieti un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, cu titlul Jocurile ~i activitafile fiber alese.
1.
Cuvintele activitate fiber aleasa ne poarta cu gandul la doua concepte des lntalnite: libertatea de ex-
presie ~i libertatea de mi~care . Educatorul care se raporteaza permanent la acestea 1nseamna ca actio-

www.rs.ro
T TESTE REZOLVATE pentru reu ~ila la examenul de titularizare in 1nvalamantul pre~colar

neaza in spiritul principiului respectarii drepturilor copilului. Prin excelenta, principiul prive$te si dreptul
Ja libera exprimare. In cazul de fata, acesta sc exercita pe taramul educafiei, unde totul are un profund
caracter formativ.
Avand in gand sintagma data, educatorul incurajeaza copilul sa vorbeasca deschis despre nevoi, do-
rinte $i preferinte. Fiind lasat sa verbalizeze despre toate acestea, copilului i se permite sa actioneze in
deplin consens cu natura lui. Aceasta abordare creeaza oportunitatea datorita careia copilul poate alege
ori propune un joc sau o activitate de invaiare. Ca atare, el i$i dezvaluie, incon$lient, potentialul bio-
psihomotric-socio-afectiv. Prin observatia sistematica a conduitelor, educatorul aj unge sa cunoasca na-
tura copilului ~ i sa o inteleaga. Astfel, acesta are ocazia sa ii identifice stilul de invatare ~i eventualele
nevoi educationale speciale.

Acelea~ i
cuvinte apar $i in planul de invatamant - parte din curriculumul pentrn educatia timpurie -
unde sunt prevazute categoriile pri ncipale de activitati desfa~ urate In gradinita, adica: cele pe domenii
experientiale (ADE), jocurile $i activitatile liber alese (ALA), cele pentru dezvoltarea personala (ADP).
Aceste trei tipuri de activitati se intrepatrund pe fo ndul principiului dezvoltarii integrate prin predare
inter- ~i multidisciplinara. De asemenea, acestea sunt specifice pentru fiecare interval de varsta ~i sunt
precis determinate ca durata.
Esenta sintagmei se regase~te ~ i metodologia de aplicare a planului de invatamant pentru educatia
timpurie ~i in documentul numit Repere fu ndamentale fn fnvafarea $i dezvoltarea timpurie a copilului
de la 0 la 7 ani.7 Ambele acte oficiale - si , nu numai - evidentiaza
' ideea de a realiza demersul instruc-
tiv-educativ indeosebi prin diverse jocuri, susceptibile sa dirijeze pre~colarul prin temele anuale de stu-
diu. Pentru ca jocurile sa aiba sens ~ i eficienta maxima, educatorul trebuie sa stapaneasca teoriile jocului
~i notiunile elementare din sfera numita Artele spectacolului. Drept care, acesta trebuie sa i~i imbuna-
tateasca stilurile didactice potrivite, astfel incat sa fie in acela~i timp animator ~i facilitator de invatare.

In programul gradinitei este $i firesc sa predomine jocurile ~i activitatile liber alese din aceste con-
siderente, enuntate in viziunea noastra:
- t ii da copilului ~ansa sa se desfa~oare a~a cum simte, ocazie cu care i~ i doved e~te unicitatea;

- t el este implicat in situatii de 1nvatare, care favorizeaza interaqiunile constructive ~i conexiunea

inversa;
- t deopotriva, treptat, el este familiarizat cu munca desfa~urata in colectiv - echipa, microgrup; ba

mai mult decat atat, cuprins fiind in diverse forme de organizare a activitatii, copilul se ob i~nuie~te
sa utilizeze actele de vorbire (ascultarea activa, exprimarea unui mesaj etc.);
- t in contextul muncii in pereche, de pilda, copilul poate fi surprins alegandu -~i partenerul de joc

dintre cei cu care afinitati; intotdeauna, in prezenta celor cu care lucruri de imparta~it, se deschide,
iar incet-incet, invata sa se oglindeasca in celalalt, cautand asemanari ~i deosebiri;
- t ii da educatorului ~ansa sa intre in lumea copilului, folosind cu tact de mina de aur nurnita elemente

de joc; lumea copilului - reala ~i imaginara - ofera indicii clare despre firea ~i potentialul unui copil;
- t totodata, ii da educatorului ocazia de a intra pe terenul educatiei nonformale;

- t se creeaza buna dispozitie ~i, in egala masura, premisele ce determina cre~terea motivatiei inte-

rioare pentru invatare;

7 Ordinul m. 3851/2010 pentru aprobarea actului Repere fun dam entale fn fnvafarea .yi dezvoltarea timpurie a copi-
lului de la 0 la 7 ani (Anexa nr. l).
www.rs .ro
TESTE REZOLVATE pentru reu$ita la examenul de titularizare in invatamantul pre$colar

-t punand prqcolarul In centrul a1entiei, in temeiul principiului educatiei centra1e pe copil, educatoruJ
creeaza cadrul perfect pentru luminarea irnaginii de sine, iar pe termen lung, crqterea stirnei de
' 11
'. sine; ca atare, peste timp, se poate vedea un progres laudabil pe traseul educational.
1:1
·! Reflectand la rnentiunile precum cele punctate anterior, educatorul i~i poate proiecta scenarii didactice
in moduri care transforrna sala de grupa intr-un rnediu prietenos; altfel spus, intr-un mediu stimulativ ~i
~' ;

i. incluziv, marcat de cuvintele: jovialitate, dinamism, diversitate, interactiune, toleranta, formare continua,
feedback.

Opinarn ca se distinge u~or interdependenta dintre tema noastra ~i alte activitati derulate 1ntr-o zi
obi ~ nuita de gradinita. Maiestria educatorului ~ i spiritul Judie al pre~colarilor sunt ca doua serninte ce
rodesc pe un camp n1anos - In speta, un camp educational cultivat cu bune intentii. ALA reprezinta un
ansamblu de circumstante ce inlesne~te imbinarea domeniilor experientiale - Limbii $i comun.icare
(DLC) , Om $i societate (DOS), $tiinfe (D$), Estetic $i creativ (DEC), Psihomotric (DPM)- cu activitatile
de dezvoltare personala. Oportunitatile se ivesc in oricare dintre centrele de interes deschise in sala de
grupa (Biblioteca, Col/ul casufei/Joc de rol, Arte, $tiinfa, Construcfii, Nisip $i apa etc.) In virtutea unor
atribute de rnarca - interdisciplinar, inteligibil, intuitiv, interacti v, formativ :._, educatorul face totul
posibil pentru atingerea dimensiunilor dezvoltarii evidentiate in curriculum per domeniu. Am strecurat
in enunt atributele inteligibil ~ i intuitiv, deoarece ne raportam la stadiul preoperational de dezvoltare a
inteligentei. Drept care, pentru insu~irea ~i consolidarea informatiilor, utilizam material concret intuitiv.
Prin intennediul unui asernenea material palpabil, accesibil ~ i atractiv, copilului i se intretine curiozitatea
de a descoperi lumea inconjuratoare, gratie jocurilor ~i activitatilor liber alese. Bunaoara, lui i se intretine
~i spiritul de initiativa, de vreme ce se simte in centrul atentiei.

Pe ca.le de consecinta, in virtutea pregatirii sale de specialitate ~i a experientei dobandite, artistic vor-
bind, educatorul are toti a~ii in maneca cu care poate face jonglerii in fiecare centru de activitate - pe
scurt, poate face arta din fiece joc de rol ~i drumetii fantastice din fi ecare joc liber. Cum joaca are gustul
aventurii, nu mai ramane decat sa i se asigure copilului recuzita necesara pentru a-~i ,,croi" drumuri prin
domenii ~i continuturi ce-1fom1eaza frumos. Frumos precum profilul pe care ~i -1 creioneaza, avand ini-
tiativa ~i incredere in propriile forte. In mare parte, multumita tacticii educatorului de a-i da libertatea
sa aleaga.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Enuntul ne duce cu gandul la comunicarea nonverbala. De fapt, aceasta este prirna fonna de ex-
primare a copilului. Pentru el, limbajul nonverbal este absolut natural. De aceea consideram ca este
benefica abordarea actului didactic prin prisma metodelor ce incurajeaza exprimarea .fara cuvinte. Sen-
surile lor nu se pierd. Din contra, cuvintele nerostite i~i intensifica puterea, insa cu conditia sa fie trans-
rnise expresiv. Aici, credern noi, intervine tactul educatoarei de a invata copilul sa vorbeasca ... pe tacute
~i, mai ales, sa se fa.ca inteles u ~or ~i repede.
Aceste randuri ne trimit cu gandul spre noul curriculum pentru educatia timpurie, unde sunt cuprinse
cele cinci domenii de dezvoltare specifice intervalului de varsta 0 - 6 ani, carora le sunt asociate di-
mensiunile de rigoare. In context, ne intereseaza numai subdomeniul ce prive~te dezvoltarea limbajului

www.rs .ro
TESTE REZOLVATE pentru reul?ita la examenul de titularizare in invatamantul prel?colar

~i a comunicarii, pe find caruia vom merge ca sa ii exploatam valentele. dar din perspectiva nonverbala.
Ne edificam $i mai mult citind anexa la OMEN nr. 385112010 (Repere fundarnentale in invatarca $i dez-
voltarea timpurie a copilului de la na~tere la 7 ani), unde gasirn amanunte despre tipurile de comunicare
receptiva ~ i expresiva. Opinam ca jocul de mima este potrivit pentru a dezvolta capacitatile eseniiale in
sensul dat, adica cele: de ascultare, de intelegere, de vorbire, de transmitere a mesajelor in moduri sem-
nificative, simbolice. Pentru a intra in tainele mimei, copilului trebuie sa i se explice inteligibil scopul,
regulile ~i etapele jocului, iar cu titlu de exemplu, sa i se arate, pe calea demonstraiiei, tehnicile ce fa-
vorizeaza exprimarea prin mimica ~i gestica. in plus, daca este imbogatit cu elemcnte-surpriza, jocul
i~i dubleaza caracterul ludic; devine mai atractiv, mai motivant, drept care i~i spore~te valoarea instruc-
tiv-formativa.
in sfera subdorneniului precizat in paragraful anterior se poate da curs exercitiilor de comunicare,
menite sa creeze atmosfera propice jocului de mima. Aceste exercitii pot fi efectiv de limbaj sau de
rol/simbolice ori chiar traditionale. Prin oricare dintre ele, copilul poate fi deprins cu mima, intr-un spirit
jucau~. Atunci cand ne propunem acest lucru, in grila crite1iala/fi~a de observatie, este bine sane stabilim
ni~te indicatori, care sa reflecte stimularea comportamentala a copilului in acest sens. Procedand ca
atare, in mod garantat, ,,trecem" prin reperele marcate in lucrarea citata. Aici gasim din bel~ug practici
de sprijin ~i supo1i academic.
In acceptiunea noastra, domeniul de dezvoltare mentionat este strans legat nu doar de tipurile de joc
alese, ci ~i de varsta, respectiv de potentialul fiecarui pre~colar participant. Cand spunem potenfial, ne
referim atat la eel comunicational, cat ~i la eel afectiv. Caci nu ne putem exprima - verbal sau nu - daca
nu trecem totul prin filtrul emotiilor. In virtutea principiilor educatiei timpurii - ~i ale educatiei, in
general -, este firesc sane raportam la puterea de intelegere a copilului. Este drept ca 11 putem duce in
zona proximei dezvoltari, insa trebuie sa ne asiguram in prealabil cane permit capitalul intelectual ~ i
resursele emotionale proprii copilului. Un atare principiu este eel al accesibilitatii, iar un altul, al centrarii
pe copil. Cu cat sunt mai bine aplicate, cu atat putem crede in foqele lor transformatoare de copii re-
zervati in vii tori potentiali actori de (panto )mima.
.
Incheiem ideea de mai sus cu o afinnatie concludenta: Consideram ca natura socio-emotionala a .
copilului este mereu perfectibila. Aceasta poate fi schimbata sub influenta metodelor didactice de educare
a limbajului nonverbal ~ i a tehnicilor de dezvoltare personala. Important este sa ~tim sa gestionam
factorii determinati de procesele psihice (cognitive, afective, reglatorii).
Toate mentiunile anterioare contin aspecte ce redau viziunea despre rolul jocului de mima in in-
vatamantul pre~colar. Educati de mici sa foloseasca expresii faciale ~i gesturi asociate, copiii invata sa
le inteleaga ~i pe cele afi~ate de altii. Pre~colaritatea este perioada in care putem incepe sa le aratam
copiilor forta unui mesaj exprimat rara cuvinte. Jocul de mima are ,,instrumentarul" necesar. Ba mai
mult, din vreme astfel educati, ei vor ~ti sa deslu~easca mesajele altora rostite ... mimic ~i gestic. $tiind
sa le inteleaga ~i sa se exprime bine pe sine, adultii de maine, pre~colarii de azi, se simt putemici in re-
Iatiile lor cu semenii, indiferent de situatiile de comunicare in care se afla. Ei au $ansa ~i sa valorifice
oportunitatile ce deschid cai spre cariere in teatru ~i artele spectacolului, in psihologie sau drept.
Intr-un fel sau altul, am argumentat utilitatea jocului in care se folosim exclusiv limbajul corporal.
Privind lucrurile pe terrnen (foarte) lung, opinam ca ni$te simple jocuri de mima, impecabil $i constant
realizate, pot influenta pozitiv traiectoria educationala - $i socio-profesionala - a oricarui copil parti-
cipant. Beneficii au $i cei care nu se bucura de un nivel - mediu macar - de capacitati emotionale pentru
a se exprima inteligibil cu ajutorul a trei mijloace valoroase: chip, corp, tacere.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

2. Cand nc gandim la a$a-zisul joc mut, conchidcm ca nu avem prea rnu ltc tTictode didactice la dis-
pozitie. $i to1u$i, dintre cele gasite in nurnar mic, etalam trei: jocul de rol , eel didactic, demonstratia.
Dedesubt, definim ~i caracterizarn una dintre acestca.
Jocul didactic este rnetoda ce lmbina activitatea ludica cu cea instructiv-cducativa, fiind dirijata de
cadrul organizator (ln cauza, educator), in baza unui plan ce contine reguli ~ i etape.
Cele mai evidente particularitati se rezuma la cuvintele: (in)fonm11iv, in1er-/mu11idisciplirnir, inter-
activ.
Avantajele acestui tip de joc sunt destul de numeroase, dar ne limitam la trei, privite din unghiu]
oferit de mima:
Activitatea propusa are dublu rol - informativ, formativ - , la randul sau dubla1 - (re)creativ, evaluativ.
Momentul de min1a poate fi despre oricare dintre domeniile de dezvoltare sau despre temele anuale
de studiu, fapt ce permite trecerea dintr-o disciplina in alta. De aici desprindem ~i atributul ce subliniaza
interactivitatea Jui.
Ce! putin o etapa a jocului didactic poate fi doar despre jocul mut. A~a, se poate um1ari modul In
care un copil reactioneaza atunci cand este rugat sa se ex prime ... rara sa vorbeasca.
Fara indoiala,jocul didactic are ~i dezavantaje: Unii copii ti nd sa nu respecte regulile ~ i etapele. Altii
pot isca tensiuni, daca Ii se cere sa lucreze in echipe. Jocul mut le poate distrage prea mult atentia copiilor
de la sarcinile date in cadrul jocului didactic; se pierde firul discutiei centrnlc/firul acti unii.

Concluziv, jocul didactic este u~or adaptabil la orice situatie de invatare 9i susceptibil de a fi imbogatit
cu elemente de joc. Restul depinde de abilitatea educatorului de a-1face atat de cuprinzator incat sa nu
se piarda nimic din esenta lucrurilor care il definesc ~i care il pot imbunatati chiar. In functie de iscusinta
educatorului, mima i9i gase9te aici locul potrivit. Tindem sa credem ca aceasta ii spore9te jocului didactic
calitatea datorita capacitatii sale de a canaliza energia copiilor spre ceea ce lnseamna expresivitatea lim-
bajului corporal. Orice mic exercitiu fa.cut In acest sens formeaza, la un moment dat, o mina de aur. Ex-
ploatata cu pricepere, aceasta aduce beneficii celui ce ~tie ca transmite/recepteaza mai multe mesaje
exprimate prin lirnbajul trupului decat prin cuvinte spuse pe cale orala.

www.rs.ro
T TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 13
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte

1. staruinfii. - insistenta, s-a racit - s-a stins.


2. iubire, iubitor.
3. inadins - adverb de mod,jucdnd - verb la gerunziu, sa vii - verb predicativ.
4. (vietii) lui - atrifmt pronominal genitival,pe stradii. - complement circumstantial de Joe.
5. Cratima face legatura !ntre doua parti de vorbire diferite, marcand totodata elidarca vocalei finale
din conjunctia s- (sii.) ~i alaturarea cu verbul auxiliar m~
6. Nu nc asculta deloc, nu ~tiu ce rnetoda cducativa sa rnai aplicam.
De Loe, este din Ardeal.
Ajun$i in pare, ei sar la trambulina.
S-ar putea sate in~eli.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa demonstrati ca o crea/ie literarii. eminescianii.


apar/ine liricii romantice.

Scrisoarea I, de Mihai Eminescu

Scrisoarea I deschide seria de 5 Scrisori, poeme cu subiect filosofic, publicate in intervalul 1881-
1886 in revista Convorbiri literare.
Scrisorile sunt o opera de maturitate artistica ~i dezvolta, in formule artistice asemanatoare, idei ~i
procedee romantice. Scrisorile dezvolta tema conditiei omului de geniu. Acesta este ipostaziat pe rand
in filosof (in Scrisoarea I), artist (in Scrisoarea a II-a) , om de actiune (in Scrisoarea a III-a) , indragostit
(in Scrisorile IV ~i V) ~i se situeaza in opozitie cu societatea umana mediocra ~i limitata prin
imposibilitatea ascensiunii la ideal. Perspectiva poetului este critica devenind vehementa prin sublinierea
defectelor ei. In consecinta, in textul Scrisorilor, meditatia filosofica se implete~te cu discursul satiric.
De altfcl, poetul ~i-a intitulat initial aceste texte Satire. Criticul Ti tu Maiorescu a optat definitiv pentru
acest titlu, data fiind descendenta literara a acestei specii lirice. Cu radacini in Antichitatea latina, in
opera Jui Horatiu, autor de Epistole, poemele epistolare au mai fost abordate in literatura romana de
Costache Conachi $i Grigore Alexandrescu.
Scrisoarea I a fost publicata in 1881 in revista Convorbiri literare. Este un text poetic romantic in
care meditatia filozofica .se refera la teme precum: timpul, universul, conditia omului de geniu. Poemul
rcvela capacitatea vizionara a poetului care proiecteaza, in spatiul poemului, in tablouri magnifice,
geneza ~ i stingerea Universului, dupa cum prezinta talentul lui de pamfletar, critic al societatii umane.
Antiteza dintre Univers ~ i microuniversul uman devine mai evidenta prin spectacolul grotesc al
slabiciunilor umane.
www.rs. ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

In geneza poemului, poctul a valorificat surse livre~ti. de natura $1iintifica si filozofica, prccum ~i
izvoare mitice.
'I · In ceea ce pri ve~te structura ~ i cornpozitia poemului, Scrisoarea I este alciituita din cinci tablouri.
l: Sirnetria poemului este data de pastrarea motivului selenar $i a ideii egalitii\ii oarnenilor prin destin In
'.
I • prirnul ~i in ultirnul tablou.
~ ' I
'

Tabloul I
Poemul se deschide cu irnaginea lunii. Luna, motiv romantic recurent, este vazutii ca astru tutelar a]
umanitatii, ca martor tacut al devenirii ei. Antiteza se configureaz5 in acest fragment intre timpul cosmit:,
etem, al dirui simbol este astrul selenar ~ i tirnpul individual, uman, caracterizat prin efern eritate.
Secventa initialii a poemului evidentiazii formula lirismului subiectiv, prin prezenta verbelor la persoana
I singular ,,Cand cu gene ostenite sara suflu-n lumanare,/Doar ceasornicul urmeaza lung-a timpului
carare,/Caci perdelele-ntr-o parte candle dai, $i in odaie/Luna varsa peste toate voluptoasa ei viipaie,/Ea
din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate/De dureri, pe care !nsa le simtim ca-n vis pe toate".

Tabloul II
Luna este personificatii, In invocatia poetica: ,,Luna tu, stapan-a marii, pe a lumii bolta luneci/$i
gandirilor <land viata, suferintele lntuneci".
Lumina lunii este panoramica, ea releva peisajul terestru, conferindu-i grandoare: ,,Mii pustiuri
scanteiazii sub lurnina ta fecioara,/$i ca1i codri-ascund In umbra stralucire de izvoarii!/Peste cate mii de
valuri stiipanirea ta strabate,/Cand plu1e$ti pe mi$catoarea marilor singuriitate!/Cate tarrnuri lnflorite,
ce palate $i cetati,/Striibatute de-al tau farmec tie singura-1i arati! "
Imagine a timpului cosmic, imuabil, luna este vazuta ca astru-martor al existentei umane. Concluzia
asupra vietii oamenilor este arnara. De~i sunt individualizati prin ceea ce lntreprind, prin clasa sociala
din care fac parte, prin calitati, prin dorinte sau prin actiuni, oarnenii sunt, In fapt, egali ~i uniformizati
prin conditia de muritori careia trebuie sa i se supunii. Vanitatea, specific umana, nu ia In calcul acest
final inexorabil. Tipurile umane sunt descrise In imagini antitetice, pentru a demonstra ideea ca
diferentele dintre indivizi nu anuleazii fatumul, soarta. Regele care i~i planificii expansiunea sau omul
sannan care se gandqte la ziua de maine, negustorul care i~i calculeaza profitul, taniirul care se admira
narcisist in oglinda sau ornul de ~tiinta care cautii adevarul devin ridicoli prin ignorarea adeviirului ultim:
,,Vezi pe-un rege ce-mpanze$te globu-n planuri pe un veac,/Cand la ziua cea de maine abia cuget-un
siirac.. ./De$i trepte osebite le-au ie$i1 din urna sortii,/Deopotrivii-i stapane$1e raza ta $i geniul mortii;/La
acela~i $ir de patimi deopotriva fiind robi,/Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!/Unul cautii-n
oglindii de-$i bucleaza al siiu par,/Altul cautii In lume $i In vreme adevar,/De pe galbene1e file el aduna
mii de coji,/A lor nume trecatoare le insamna pe raboj;/Iarii altu-mparte lumea de pe scandura
tiirabii,/Socotind cat aur marea poartii-n negrele-i corabii."
In aceasta secventii se identifica motivul romantic ,,vanitas vanitatum et omnia vanitas". Actiunile
' '
oamenilor sunt zadarnice, condamnate sa fie inutile pentru ca existenta umana este scurtii.
Ideea egalitatii oamenilor, asupra ciireia insistii poetul in versurile Scrisorii este inspirata din opera
filosof-ului Arthur Schopenhauer: ,,De$i trepte osebite le-au ie$it din uma sortii I Deopotriva-i stapane$te
raza ta $i geniul mortii; I La acela$i $ir de patimi deopotriva fiind robi, I Fie slabi, fie puternici, fie genii
ori neghiobi!".
Din galeria tipurilor umane pe care le Inrati~eaza poetul In acesl tablou se desprinde imaginea
filozofului, a savantului a carui gandire ina1ta da viata acestui text.
www.rs.ro
T TES TE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare Ir lnvatamantul pre~colar

Portretul batranului savant este construit in antiteza. Inlati~area Jui este umila, saracacioasa, ca semn
al dezinteresului pentru lurnea materiala ~i este in contrast cu bogatia cugetarii, slabiciunea fizica este,
din nou, in opozitie, cu vigoarea mintii care este capabila sa creioneze viata universului. BatTanul este
comparat cu titanul Atlas, fiind, ca ~i acela, un etalon al foriei: ,,Iar colo batranul dascal, cu-a lui haina
roasa-n coate, I Intr-un calcul fara capat tot socoate $i socoate I $i de frig, la piept $i-ncheie trernurand,
halatul vechi, I l$i infonda gatu-n guler $i burnbacul in urechi, I Uscativ a$a cum este, garbovit $i de
nimic, I Universul 1ara margini e in degetul lui mic, [... ] Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe
umar I A$a el sprijina lumea ~i vecia intr-un numar".
Batranul este asemenea Jui Atlas, puternic prin efortul intelectual uria~ pe care ii depune pentru a
atinge absolutul prin cunoa~tere.

Tabloul III
Tabloul al treilea inrati~eaza simeh·ic na~terea sau cosmogonia ~ i stingerea universului.
Poetul, aflat in ipostaza savantului, mediteaza asupra inceputului universului ~i i~i indreapta gandul
spre starea primordiala a lumii, a haosului care stapanea totul. Secventele poetice in care se descrie
cosmogeneza sunt construite intr-un crescendo dramatic la a carui intensitate contribuie propozitiile
subordonate concesive ~i paradoxurile: ,,Pe cand luna straluce$te peste-a tomurilor bracuri,/lntr-o clipa-1
poarta gandul indarat cu mii de veacuri,/La-nceput, pe cand fiinta nu era, nici nefiinta,/Pe cand totul era
lipsa de viata $i vointa,/Cand nu s-ascundea nimica, de$i tot era ascuns... /Cand patruns de sine insu$i
odihnea eel nepatruns."
Termenul cu inteles arhaic bracuri, aici cu sensul de resturi, bucati (de catj:i) (conform DEX) este
inclus aici in sprijinul ideii de vechime incomensurabila a lumii.
Interogatiile retorice subliniaza incertitudinea savantului privind geneza universului, in lipsa unei
ipoteze care sa clarifice misterul: ,,Fu prapastie? Genune? Fu noian intins de apa?". Nu se ~tie exact
pentru ca: ,,N-a fost lume priceputa $i nici minte s-o priceapa I [... ] I Dar nici de vazut nu fuse $i nici
ochi care s-o vaza".
Expresivitatea acestui fragment poetic este subliniata prin inserarea, in text, a unui cumul de mijloace
artistice: comparatia: ,,era un intuneric ca o mare rar-o raza" $i metafora: ,,stapanea eterna pace!"
Viata este generata de revelarea principiului divin in lume, materializat prin samburele creator,
,,Punctu-acela de mi$care mult mai slab ca boaba spumii". Acesta se divide ~ i genereaza ulterior
elementele naturii. Dinamismul fragmentului este redat prin multitudinea de enumeratii, iar verbele la
indicativ prezent prezinta elocvent explozia vietii, in toate formele ei: De-atunci negura eterna se desface
in fii$ii,/De atunci rasare lumea, luna, soare $i stihii ... /De atunci $i pana astazi colonii de lumi
pierduteNin din sure vai de chaos pe carari necunoscute/~i in roiuri luminoase izvorand din infinit,/Sunt
atrase in viata de un dor nemarginit.
De la spectacolul grandios al naturii cere~ti, privirea poetului se indreapta din nou pre pamant, spre
viata oamenilor. La scarii cosmica, ace~tia par ~ i mai insigni fian~, fiind comparabili cu insectele: ,,Iar
in lumea asta mare, noi copii ai lumii mici, I Facem pe pamantul nostru mu$unoaie de furnici; I
Microscopice popoare, regi, O$teni $i invatati I Ne succedem generatii $i ne credem minunati; I Mu$ti
de-o zi pe-o lume mica de se masura cu cotul, I in acea nemarginire ne-nvartim uitand cu totul. I Cum
ca lumea asta-ntreaga e o clipa suspendata, I Ca-ndaratu-i ~i nainte-i intuneric se arata". Tonul depreciativ
al poetului la adresa semenilor lui este vizibil in selectia epitetelor (,,mici", ,,microscopice") care
minimalizeaza. Viata oamenilor este metaforizata prin sintagma ,,o clipa suspendata". Omul ignora

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu9ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

faptul ca dincolo de accasta clipa de gratie se atla haos ul, nimicul: ,,lndaratu-i $i-nainte-i intuneric se
arata''. Savantul este vizionarul , geniul care are capacitatea de a vedea ansarnblul , succesiunea
gcneratiilor ,,Ne succedem generatii $i ne credem minunati" ~ i a civilizatiilor. Ri tmul fu lgurant a[
.
~ I
J
acestora conduce la ideca ca existen\a cste un vis, iar lumea un joc al iluziei: ,,Caci e vis al nefiin tei
universul eel himeric".
Simetric cu inceputul lumii, survi ne fin alul ei. Existenta cosmica ajunge la ultirnul cicli1~i moartea
reface, In sens invers, viata. Savantul 1$i imagineaza moartea Universului, prin stingerea luminii soarelui,
care devine ,,trist $i rof , prin lnghetarea planetelor $i prin disparitia ulterioara a tuturor fo rmelor de
viata. Timpul devine spati u ~ i se reinstaleaza pacea primordiala: ,,Timpul rnort $i-ntinde trupul $i devine
. . . ''
vecm1c1e .
Imaginile escatologice, apoca liptice sunt de o fru musete stranie: ,,Soarele, ce azi e mandru, cl 11 vede
trist $i rG$ I Cum se-nchide ca o rana printre nori intuneco$i, I Cum planetii toti ingheata $i s-azvarJ
rebeli in spat I [ ... ] Ca $i frunzele de toamna toate stelele-au pierit; I Timpul mort $i-ntinde trupul $i
devine vecinicie, [... ] $i in noaptea nefiintii totul cade, totul tace, I Caci in sine l'mpacata reincep-eterna
pace ...."

Tabloul IV
Tonul solemn care insote$te prima patte a poemului este lnlocuit In acest tablou cu un ton sententios
$i sarcastic. Contextul romantic al poemului lasa locul, in acest tablou, expresiei clasice.
De la contemplarea universului, poetul 1$i intoarce privirea spre prezent, spre lumea in care traie$te
geniul $i care l'i ofera prilejul unei satire cu accente pamfletare. Premisa ei afirma ideea ca oamenii 1$i
pierd individualitatea, se unifo rmi zeaza prin faptul ca sunt muritori $i, mai deplorabil, se afla in
irnposibilitatea de a se ridica deasupra intereselor materiale, meschine: ,,Unul e in toti, tot astfel precum
una e in toate".
Oamenii, continua poetul, sunt condu$i de satisfacerea dorintelor comune, rnateriale, iar eel care
avanseaza nu este ornul eel rnai valoros: ,,Deasupra tuturora se ridica cine poate".
In acest context, posteritatea devine o iluzie, savantului, ca ~i poetului, nerecunoscandu-i-se rneritele
dupa moarte: ,,De-oi muri - 1$i zice-n sine - al rneu nume o sa-1poarte/Secolii din gura-n gura $i 1-or
duce mai departe,/De-a pururi, pretutindeni, in ungherul unori crieri/Si-or gasi, cu al meu nume, adapost
a mele scrieril"
Oamenii, se gande$te poetul, vor fi aceia$i $i In viitor, superficiali ~i ignoranti. In adresarea catre
batranul dascal se observa tristetea poetului la con$tientizarea acestei idei.
Cum epigonii nu vor putea egala geniul poetului, ei vor incerca sa-i distruga reputatia, sa-i
discrediteze personalitatea ~i talentul prin analiza biografiei sale. Neputand sa-1 ajunga, vor incerca
sa-i minimalizeze importanta. Portretele urma~ilor devin, in discursul poetului, caricaturi grote$ti, autorul
punand in evidenta prin diminutive $i epitete depreciative defectele morale ale unna~il or sai literati.
Disparitia fizica a omului de geniu nu este un prilej pentru o evocare solernna, ci o ocazie de a-I
discredita, prin sublinierea minusurilor Jui biografice.
Poetul pune semnul egalitatii intre oameni, pentru ca timpul care trece inexorabil anuleaza eforturile
oamenilor. Scepticismul poetului este evident in secventa poetica: ,,Poti zidi o lume-ntreaga, poti s-o
sfarami ... orice-ai spune,/Peste toate o lopata de tarana se depune./Mana care-au dorit sceptrul
universului $i ganduri/Ce-au cuprins tot universul, incap bine-n patru scanduri ...".

www.rs.ro
T Tabloul V
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

In tabloul final al poemului, poetul revine asupra imaginii astrului selenar. Se reinstaleaza atmosfera
de pace, de lini~te initiala, iar poetul adopta, dupa un astfel de discurs in care infiereaza defectele
contemporanilor, o stare de ataraxie, de conternplare calma a lumii. Versurile finale se conccntreaza
lntr-o formula conclusiva, in care se revine asupra premisei filozofice a poemului. Poetul fonnuleaza in
acest fragment cu funciie de epilog un memento: oamenii sunt muritori, ,,chipuri de lut", sunt supu ~i
destinului ~i luna Ii lumineaza ,,deopotriva": ,,$i pe toti ce-n asta lume sunt supu$i puterii
sortii/Deopotriva-i stapane$te raza ta $i geniul mortii!"
Limbajul poeziei este original prin imbinarea termenilor populari, arhaici ~ i neologici. Poemul
include, in secventele cosmogonice referinte livre~ti: ,,precum Atlas in vechime", ,,microscopice
popoare", ,,ne succedem generatii".
In ceea ce prive9te prozodia, poemul se distinge prin prezenta versurilor lungi, de 15-16 silabe, cu
ritm trohaic 9i rima pereche, feminine sau masculine.
Scrisoarea I este un text poetic amplu, in care se concentreaza, in sinteza, teme ~i motive lirice
eminesciene ~i in care, ca 9i in poemul Luceafarul, se observa pe deplin geniul eminescian.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Redactati un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, sub titlul Jocurile .}i activitiifile desfa~urate
fn afara griidinifei.

Inainte de toate, sa avem in vedere sintagma educafie nonformalii. $tim ca aceasta este una dintre
fonnele in care ni se inrati~eaza educatia, de-a lungul vietii. $tim ca celelalte doua fonne sunt in- 9i for-
mala. In speta, educafia nonformaHi are loc in spatii mai mult sau mai putin institutionalizate, sub
atenta coordonare a unor actori educationali (facilitatori, animatori, fonnatori de fonnare profesionala
9.a.m.d.). Metodele sunt aparte 9i constau mai ales injocuri 9i activita~ interactive, derulate cu precadere
in grupuri. Avem cateva exemple edificatoare: activitati desra9urate in tabere de vara/iarna sau In cele
de cerceta9i, in cadrul unor expeditii sau competitii sportive, in centre (de tip clubul/palatul copiilor)
care organizeaza programe extracurriculare.
Urmatoarele doua paragrafe sunt cu titlu generic. Consideram ca este oportun sa amintim cateva
mentiuni general va!abile inainte sa ne referim, punctual, la invatamantul pre9colar.
Chiar daca are o specificitate anume, educatia nonformala trebuie sa se incadreze in eel putin doua
cadre de respectat cu strictete: legislativ 9i metodologic. Primul se regase9te in legea educatiei nationale
(9i in toate legile de referinta conexe acesteia), iar al doilea se afla in metodologia speciala. In paranteza
fie spus, oricat de speciala ne pare, credem ca 9i aceasta metodologie i9i are sorgintea in didactica ge-
nerala. Judecand drept, metodele folosite au aceea9i radacina; de metodologia aplicata in unitatile pub lice
de invatamant obligatoriu le deosebe9te orientarea spre cateva dintre competentele secolului XXI; mai
exact, spre cele ce incurajeaza manifestarea spiritului subiectului sub trei aspecte: colaborativ, antre-
prenorial, inovativ. Cele trei aspecte rezida din competentele secolului nostru, supuse atentiei: colabo-
rarea, cooperarea, organizarea, solutionarea problemelor, autosesizarea, responsabilizarea sociala,
productivitatea 9i rezultatele de calitate, inventivitatea.
Ca orice activitate formativa, in mod firesc, ~i cea desra9urata in lumina educatiei nonfonnale trebuie
sa indeplineasca ni9te conditii. Acestea sunt absolut necesare pentru asigurarea unui mediu in care par-
www.rs.ro ~
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

ticipanlii sa se simta In siguranta si dcgajati, dar si coordonat i de cadre spccializatc cc ates1a profcsi0 _
nalism ~i vocatie. Numai un mediu protectiv, incluziv si stimulant poatc garanta succesul unei acti vitati
orientate rnai mult spre dezvoltare personals ~i (re)creatie decat spre clasicul proces de pred are-1nvatar~­
l1 evaluare, derulat In unitatile ~colare. In cele ce um1eaza reiteram ideea pri vind conditiile indispensabile.
In opinia noastra, accstea sunt:
-+ ~Jltiu, care se bucura sirnultan de unnatoarele atribute: disponibil, sigur, confortabil, favorr1b iJ
dezvoltarii umane plenare, exprimarii de sine ~i libertatii de expresie;
-+ personal angajat caracterizat de atributele: profesional, experimentat, vocational, tactic-operativ,
pruacliv, prusocial, progresist, inovator, flexibil;
-+ recuzita, care este, in acela~i timp, bogata, variata, calitativa, interesanta, sigura;
-+ plan de aqiune'riguros elaborat, gandind la: sediul materiei (temeiul juridic), scop, obiective, grup-
tinta, durata, misiune, valori, atitudini, nevoi, dorinte ~ i aptitudini identificate, domenii de continut,
strategii ~ i metode activ-participative, elemente de joc, activitati planificate, resurse (materiale,
temporale, logistice, infom1ationale), rezultate a~teptate, indicatori de performanta calculati In
raport cu anumite competente generale/specifice, exemple de bune practici/sugestii metodologice.

Ne intoarcem In lumea pre~colarilor, unde jocurile ~ i activitatile se pot d es ra~ ura in afara salii de
grupa ~i a gradinilei. Acestea sunt spre bucuria copiilor, inh·ucat ei se vad dincolo de granitele In care
se deruleaza prograrnul obi~nuit. Pentru o vreme, rutina este uitata, fiind !nlocuita cu ceea ce irnplica
libertatea de mi ~care ~ i de (auto )exprimare, respectiv dinamica de grup.
Jocurile ~i activitatile de tip outdoor au un caracter pur facultativ. Sa luam drept exemplu vizita la
teatrul de pap u ~ i . Pentru a fi posibila, conform normelor de rigoare, este nevoie de acordul parintilor.
Odata obtinut, sa vedem ce beneficii le aduce pre~colarilor o atare vizita. In viziunea noastra, acestea
sunt:
-+ transpunerea in situatii instructiv-educative susceptibile sa atinga domeniile de conpnut parcurse
In mod curent, In timpul programului desla.~urat in sala de grupa;
-+ audierea unor continuturi ce abunda de mesaje puternice;
-+ participarea directa la o activitate caracterizata de comunicare, sub toate formele ei: non-, para-
~ i verbala;
-+ educarea limbajului ~i imbogatirea vocabularului;
-+ intrarea in lumea teatrului ~ i a artelor spectacolului;
-+ dezvoltarea capacitatii imaginative, avand drept repere decorurile ~ i personajele de poveste;
-+ observarea unor conduite adecvate ce pot fi reproduse prin imitatie; unui copil din grupa de varsta
4 - 617 ani, stadiul preoperational de dezvoltare a gandirii Ii pennite, In principiu, sa se concentTeze
asupra unui lucru care ii capteaza atentia; in speta, conduita papu~ ii care ii lncanta eel mai mult;
-+ retinerea unor expresii verbale folosite de papu ~il e care le sunt pe plac;
-+ simpatia simtita fata de un personaj, dintr-un motiv anume; acesta se manifesta vadit pe calea
exercitiilor subtil realizate in scopul dezvoltarii inteligentei socio-emotionale;
-+ receptivitatea la sunetele din fundal ;
-+ sensibilizarea fata de estetica frumosului;
-+ formarea comportamentului social dezirabil.
Pe cale de consecinta, opinam ca orice activitate organizata in afara mediului educational obi~nuit
este de bun augur pentru cre~terea pre~colarilor in cele mai benefice sensuri. Intr-un fel sau altul, ~tent

www.rs.ro
T TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de t1tularizare in invatamantul p re~colar

coordonati de personalul spccializat, ei, in egala masura: i~i forn1eaza stilurile de invatare spre care sunt
)nclinati nativ, i ~i deschid ochii spre noi orizonturi, intcraqioneaza cu personaj e din lumi care ii
fascineaza, tree u ~or pragul ce desparte universul fantastic de uni vcrsul apropiat in plan real. Pe scurt,
ei valorifica oportunitatile de invatare oferite, gratie carora se reintorc in sala de grupa mai imbogatiti
sufleteste ~ i mai vioi. Este momentul in care se poate afinna ca potentialul !or a fast valorizat ~i oriental
spre finalitatile educatiei. Sunt dese cazurile in care un copil inregistreaza progrese, atunci cand iese
din zona Jui de confort, dornic fiind sa exploreze lumea cu ochii ~ i mainile intinse. E in firea lucrurilor
ca el sa fie instinctiv animat de puterea celor 3 C: curiozitate, creativitate, comunicare.
De asemenea, opinam ca esenta celor mentionate anterior merita tot efortul din partea factorilor de
decizie ~i de aqiune in materie de educatie pre~colara. Este un efort in virtutea caruia se pot pune in
practica idei ce favor1zeaza dezvoltarea globala a copiilor. A~adar, sane amintim doar vizita la teatrul
de papu~i ~ i avantajele sale. Tocmai de aceea indemnam educatorii sa depuna diligenta necesara pentru
organizarea unor atari vizite ~ i pentru incheierea unor parteneriate cu reprezentantii teatrelor pentru
copii, in scopul organizarii unor serii de activitati gandite injurul catorva termeni definitorii: dictie, ex-
presivitate, sensibilitate, mi~care, cutezanta, imagine ~i stima de sine, reu~ita. Beneficiile sunt inestima-
bile ~i se vor simti rnai cu seama pe durata ori la sfar~itul ~colaritatii mici.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Dezvoltare cognitiva $i cunoa$terea lumii este unul dintre cele cinci domenii de dezvoltare cuprinse
in noul curriculum pentru educatia timpurie. Il redescoperim in lucrarea Repere fundamentale fn fn-
vafarea # dezvoltarea timpurie a copilului de la na$lere la 7 ani, anexa Ia OMEN nr. 3851din2010, cu
subdomeniile sale: dezvoltarea gandirii logice ~i rezolvarea de probleme; cuno~tinte ~i deprinderi ele-
mentare matematice, cunoa~terea ~i intelegerea lumii. Pe acesta ii regasirn ~ i in planul de invatamant,
in cuprinsul activitatilor pe domenii experientiale. Acestea sunt detaliate in metodologia lui de aplicare.
in viziunea noastra, acest domeniu trebuie judicios ~i riguros abordat, ~tiind ca, in invatamantul pri-
mar, actualul pre~colar va avea de parcurs aria curriculara Matematica $i $fiinfe. insa, luand lucrurile
treptat, se pot acoperi cerintele ce satisfac pe deplin competentele matematice $i cele de baza in $tiinte
$i tehnologii, doua din octetul de competente-cheie statuate de UE.
Tratate sistematic, subdomeniile i~i ating finalitatile. Prin atingerea lor acoperim cele trei dimensiuni
ale dezvoltarii etalate in curriculum:
-+ relatii, operatii ~i deduqii logice in mediul apropiat;
-+ cuno~tinte/deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme ~i cunoa~terea me-
diului apropiat;
-+ caracteristici structurale ~i functionale ale lumii inconjuratoare.
insa gandind la aceste dimensiuni, apare intrebarea: Cum le acoperim? Suntem de parere ca faptul
este posibil in centrele de interes $tiinfe ~i Construe/ii. Desigur, ~i in celelalte centre este posibila trecerea
prin domeniul invocat numai daca. activitatea propusa are caracter inter- ori multidisciplinar. Practic
vorbind, le acoperim prin jocuri tipice; de pilda, prin cele de constructie, de masa, de creatie sau de co-
municare. Toate au marele atuu ca pun in functiune mecanismele proceselor cognitive. Cu aportul fac-
torilor educationali favorabili, aceste procese psihice dezvolta gandirea, in terneiul ciireia se fac
rationamente logice Uudecata-concluzie, cauza-efect).

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pr·e~colar

Oricare dintre jocuri le date mai sus drept exemplu creeaza mediul propice pentru acti vitatile des-
fa~urate in contextul notiunilor elernentare de matematica ~ i de ~tiin\ele naturii. Acestea trebuie abordate
nurnai atat cat perrnite nivelul accesibilitatii. in alta ordine de idei, In orice demers instructiv-educativ
'J, trebuie sa tinem cont de potentialul intelectual dovedit de fiecare pre~colar participant la jocurile speci-
fice exemplificate. In parantenza fie spus, doar in prezenta anumitor variabile ghidam copiii spre zona
i proxirnei dezvoltari, unde putem cre~te nivelul inteligentei logico-matematice, in principal, ~i al cele.i
spatial-vizuale, in subsidiar. In acceptiunea proprie, variabilele se stabilesc in confom1itate cu principiul
educatiei centrate pe copil, gratie caruia ii identificarn caracteristicile/unicitatea, nevoile ~ i doleantele.
Respecland principiul invocat, implicit corelam varsta copilului cu potentialul sau cognitiv.
In loc de incheiere, argumentam punctul de vedere despre rolul jocului de rationament in pre~cola­
ritate. In mare parte, reu~ita activitatilor derulate in sectoarele $tiinte ~i Construe/ii depinde de ni~te as-
pecte deloc neglijabile. Un atare aspect pri ve~te ingeniozitatea educatorului. Un altul este materialul
concret intuitiv de calitate. Cu acestea se pot instrui copiii in a~a fel incat, la vremea potrivita, ei sa gan-
deasca pur ~i simplu - analitic, sintetic, critic etc. - in virtutea problematizarii. Prin jocul de rationament,
diversificat constant ~i repetat, copiii deprind abilitatile de procesare a operatiilor gandirii (generalizare,
particularizare ~.a.m.d.). Pe deasupra, prin acest tip de joc, copiii i~ i imbunatatesc mult puterile de con-
centrare, de mernorare ~ i de vizualizare a unor elemente. Astfel, ei ajung sa retina idei ~ i concepte in
baza carora opereaza cu notiuni ~ i figuri. De exemplu, cop iii pot rezolva careuri de sudoku (construite
din imagini ~ i simboluri), pot alcatui plan ~e din piese de puzzle, pot face machete din piese de lego.
Pe scurt, rolul sau este sa pregateasca terneinic pre~colarii pentru anii de ~coala primara, ani in care
vor avea de rezolvat probleme maternatice (din ce in ce mai complexe ), de Ia.cut (tot mai pro fund)
asemanari si deosebiri intre fenomene etc.
'

2. Jocul de rationament se poate desra~ura printr-o multime de metode didactice eficiente. Ne oprim
la trei: conversatia euristica, explicatia, furtuna de idei. Mai departe, definim ~i caracterizam insa numai
explicatia.
Aceasta este metoda prin care, cu ajutorul ratiunii, se clarifica raportul cauza-efect, raport detenninat
de relatiile dintre (in)actiuni/fenomene/procese.
Trei dintre caracteristicile ei se pot contrage in urmatoarele cuvinte: expozitiv, problematic, practic.
Din caracteristici deducem avantajele utilizarii explicatiei:
Copiii i~i antreneaza atentia distributiva ~ i memoria voluntara.
Ei se obi~nuiesc sa opereze cu intrebari-cheie, fapt care ii familiarizeaza cu rationamentele inductive,
deductive, analogice ~i ipotetice.
Invatand sa pastreze, intr-un context, firul explicatiei/succesiunea logica a infonnatiilor edificatoare,
copiii i~i inlesnesc munca ce reclama mentinerea firului narativ al unei pove~ti sau al unor idei.)
Trei limite asociate explicatiei pot fi: lipsa captarii atentiei auditoriului in moduri aparte, numar prea
mic de exemple relevante, blocaj de comunicare (limbaj inadecvat etc.).
Ajun~i la final, facem cateva precizari concludente. Recomandam introducerea jocului de rationament
in cat mai multe situatii de invatare oportune, prin orice metode didactice adecvate (traditionale sau
moderne). Cu cat atingem mai bine indicatorii de stimulare comportamentala in sensul emiterii
judecatilor de valoare, fundamentate pe teorii ~i practici, cu atat ~tim ca am pregatit mai temeinic pre-
~colarii pentru imprejurarile in care Ii se cere sa i~i argumenteze parerile, sale sustina prin exemple re-

www.rs.ro
T TES TE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~co lar

levante, sa extraga concluzii ~i sa formuleze idei noi $i concepte. Cu alte cuvinte, pre~colarii astfel
educati - vii tori adulri cu ratiunc coerenta, justa -pot: construi scheme mentale complexe, rezolva pro-
bleme dificile, problematiza folosind gandirea critica,jus1ifica opinii etc., ajunge la metacognitie.
in considerarea celor de mai sus, afillilam ca ~i noi am facut un exercitiu de rationament, incercand
sane sustinem pozitia fata de utilitatea acestui joc in activita1ile desfa~urate in incinta gradinitei de
copii. Speram ca am reu~it, cu u~urinta, sa convingem publicul interesat de tema prezentei lucrari scrise
al Cl.

www.rs.ro
TES TE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare in invatamantul pre~colar

: .
I

'
£
!.. Testul nr. 14
liq..
!f
'~
SUBTECTUL I {30 de punc~
;'
.' A. LIMBA ROMANA - 15 p1111cte
~~

1. morf i.5· - insistent, s-a dus de rclpa - a fost inchisa.


'2. lini.~·tit, lini.ytitor
3. acolo - adverb ~e lac, noastre - adjectiv pronominal posesiv, sa fnceapa - verb predicativ.
4. barbata-miu- atribut adjectival pronominal, eu - subiect exprimat prin pronurne.
5. Cratirna face legatura intre doua par\i de vorbire diferite, conjunctia subordonatoare ca ~i verbul
copulativ i.
6. 0 pana de curent a distrus generatorul.
Pe biroul lui se afla o pana, antic obiect al scrisului .
S-a facut mare de la atata paine.
Avern o mare bogata in pe$te.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa demonstrati ca o crea/ie literara argheziana


aparfine modernismului.

Testament, de Tudor Arghezi

Tudor Arghezi este un poet roman care se lnscrie in modemismul interbelic. Opera sa include
deopotriva volume de poezii, romane $i traduceri. Arghezi s-a remarcat $i ca un stralucit publicist.
Poezia Testament deschide volumul din 1927, Cuvinte potrivite, volumul de debut al poetului. Poezia
Testament este, ca specie literara, o arta poetica.
Arta poetica reprezinta un text programatic in care autorul 1$i transmite, prin intermediul mij loacelor
specifice, conceptia despre poezie $i despre rolul sau de creator.
Titlul poemului evoca cele doua parti ale Bibliei, Vechiul $i Noul Testament. De asemenea, titlul
aminte$te de textele lirice omonime ale poetului francez Frarn;ois Villon.
Termenul de testament are doua acceptii, in sens denotativ, denumind un act juridic prin care
semnatarul testamentului, testatarul, i$i transmite ultimele dorinte, care ii vor fi indeplinite de succesorii
sai. in sens conotativ eel la care se. refera poetul Arghezi, testamentul este exclusiv de ordin spiritual,
mo$tenirea fiind opera pe care poetul o lasa w1na$ilor sai. Opera este denumita prin motivul liric al
cartii, repetat in text.
Testament este o confesiune lirica, transpusa sub forma lirismului subiectiv $i include 5 strafe, diferite
ca numar de versuri. De$i este un text modernist, poemul include $i accente traditionaliste, cum ar fi
referinta la trecut, ideea ca poetul este un mesager al suferintei colective precum $i registrul lingvistic
utilizat, special prin termenii populari arhaici folositi.
Poetul se adreseaza sucesorului sau, fiul spiritual, identificat drept cititorul poemului, care trebuie sa
inteleaga misiunea sacra de a transmite mai depa1te mesajul solemn al operei. Cartea, vazuta ca simbol

~
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu9ita la examenul de titulanzare In lnvatamantul pre9colar

al operei, este, deopotriva, o marturie a suferintci secularc colective $i un strigat de rcvolta. Ea este un
moment de evolutic: ,,Cartca mea-i, fiule, o treapta".
Artistul este liantul generatiilor, me$1e$ugarul de cuvinte $i instanta judiciara. ,,Biciul rabdat
se-ntoarce in cuvinte''. In vocea poetului rasuna glasurile ramase neauzite ale unor oameni care s-au
stins de durere, sacrificati ,,sudoarea rnuncilor sutelor de ani", Testament dcvine glasul colectivitatii
oprimate: ,,Durerea noastra surda $i amara/0 gramadii pe-o singura vioarci."
Procesul creator, diferit de munca aspra a predecesorilor este simbolizat prin instrumente specifice:
condeiul $i calimara. Pentru poet nu exista cuvinte nepoetice. Ca $i autorul francez Charles Baudelaire,
primul care a scris despre estetica uratului, Arghezi crede ca arta, poeticul trebuie sa fie considerat unul
dintre mijloacele artistice fire$ti cu putere transfiguratoare. ,,Totul e sacru in mainile artistului, declara
el, $i operatia de a scoate perlele acolo unde vulgul nu vede decat muscarie e dumnezeiasca". Cu multa
truda $i har, noroiul, veninul ajung sa primeasca stralucirea $i nobletea ve$mintelor poetice, dovedind
ca poezia e pretutindeni $i ca artistul e cu atat mai mare, cu cat $tie sa descopere mai adanc imagini
respingatoare la prima vedere.
/ Creatia inseamna inspiratie, ,,slova de foe" $i truda indelungata, ,,slova :faurita" , iar rezultatul
imbinarii acestor aspecte o reprezinta sintagma ,,cuvinte potrivite". Poetul este un artizan, un fauritor
de cuvinte.
Trasaturile poeziei argheziene sunt ambiguitatea $i expresivitatea, caracteristici ale poeziei
modemiste. Textul arghezian este original prin imbinarea armonioasa a cuvintelor care fac pa1ie din
regiuni diferite ale vocabularului: termenii populari ,,capatai", ,,pe branci", regionalismele ,,gramadii",
arhaismele ,,hrisov, condei", termenii religio$i ,,icoane, coroane", neologismele ,,obscura", termenii
neplacuti, grote$ti, ,,bube, mucegaiuri, noroi." Poetul alege cuvinte concrete, cu forta evocatoare
,,muguri", ,,tap injunghiat", ,,fierul cald imbrati$at in cle$te'', preocupat fiind sa redea limbajului insu$iri
materiale.
La nivel expresiv, se observa, in text, dominanta metaforei. Metaforele creeaza imagini vizuale
,,cenu$a mortilor din vatra'', auditive ,,Durerea o gramadii pe-o singura vioara", gustative ,,veninul strans
I-am preschimbat in miere".
Limbajul artistic utilizat in Testament scoate in evidenta, la nivel morfologic, preferinta pentru
substantive, ca atestare a concretului $i pentru verbe, care subliniaza dinamismul textului, prin
schimbarile dese de persoane $i de timpuri verbale. Altemanta timpurilor verbale (perfect simplu
,,gramadii", perfect campus ,,a jucat", prezent ,,izbave$te", viitor ;,nu voi lasa") simbolizeaza momentele
diferite parcurse de creatia artistica, de la stadiul laboratorului poetic pana la confruntarea cu receptorul
contemporan $i, mai apoi cu posteritatea, cand ea devine un bun al comunitatii.
"' Arghezi se dovede$te un autor inovator $i la nivelul organizarii strofice $i la eel al prozodiei. Strofele
inegale: 8 versuri-octava, 4 versuri-catren, 18 versuri-stro:fa polimorfa, 13 versuri-stro:fa polimor:fa,
8 versuri-octava, sugereaza stari emotionale diferite $i tonalitati variate ale frazei. Rima imperecheata
este altemativ masculina ~i feminina, iar ritmul este variabil.
'f. Testament este o arta poetica reprezentativa pentru directia poetica modemista, o argumentare a rolu-
lui artistului $i al poeziei, ce nu-$i propune epuizarea subiectului ,,Robul a scris-o, Domnul o cite$te,/
:far-a CUDOa$te ca-n adancul ei/zace mania bunilor mei".

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pcntru reu~ita la examenul de titularizare in invattimantul pre~colar

SUBIECTUL al II-lea (30 de pu~


'f

It Alcatuiti un eseu structurat de circa doua pagini, In care sa prezentati centrele de interes dintr,0
I' I
sala de grupa.
11;1
'.! ' ~
I
,;
Jn noul cuniculurn, printre principiile enuntate, este unul potTivit caruia educa\ia tirnpurie se centreaz:a
pe copil. De aici dcducern ca, de-a lungul traseului educational aferent pre ~c o l a ritatii , un copil trebuie
cunoscut, respectat $i valorizat constant. Odata ce ii observa unicitatea, educatorul tine searna de carac-
teristicile, nevoile ~ i dorintele Jui. Caracteristicile se pun in lumina intr-un centru de interes, In propria
sala de grupa a copilului. Tot acolo se gasesc cele de trebuinia pentru a raspunde optirn la nevoile lui ~i
la a~teptarile fam iliei- lui . Printr-un derners judicios elabora1, interactiv, individ ualizat ~i oriental spre
impact - neaparat unul pe tem1en lung -, educatorul face realizabil planul ce vizeaza dimensiunile fie-
carui dorneniu de dezvoltare.

In continuare, definim termenul In discutie, ocazie cu care Ii subliniem si scopul. Jn cuvinte proprii,
centrul de interes este spatiul rezervat desia~urarii unor activitati, In funcpe de programul zilnic presta-
bilit.
La solicitarea educatorului, In rnomentele organizatorice oportune, pre~co l a rii activeaza In centre cu
nume semnificative: $tiinfa, Construe/ii, Biblioteca, Col/ul ciisu/ei (Joe de ro!), Arte, Nisip .~i apa. In
fiecare dintre acestea se parcurg continuturi apartinand ramurilor: Matematica, $tiin/ele Naturii, Limba
$i Comunicare, Arte, Muzicii, Sport (Mi$care), Siinatate.
In acceptiunea noastra, fiecare centru de interes reprezinta o lume, una despre care se poate povesti
frurnos ~ i care se poate face realmente de poveste. Copiii devin m·ult mai rcceptivi dad sun1 ,,pu ~ i "
printre personaje favorite ~i In cadre fabuloase de poveste. A~a domici de cxplorare cum sunt, ei se des-
chid ... Odata ce lumea- centrul de interes - se contureaza In rnintea lor, animap de fantezie ~ i de joaca,
educatorul mai trebuie doar sa valorifice oportunitatea, creand decorurile de rigoare ~ i machetele eroilor
,, i e~iti'' din carti ~ i filrne.
Numele respectivelor spatii eviden1iaza scopul pentru care sunt consti tuite: In principal, instrnirea co-
piilor, iar in subsidiar, predarea interdisciplinara a temelor anuale de studiu: Cine suntlsuntem? Cum ex-
primiim ceea ce sim/im? Ce $i cum vreau safiu? Cand, cum $i de ce se fntdmplii? Cum este, afost .~i va
fl aici pe pamdnt? ~ i Cine $i cum pianifica/organizeazii o activitate?. Integrarea cuniculara 1nl esne~te
trecerea lntre dornenii de dezvoltare, terne de studiu, continuturi, pove~ti ~ i personaje cu trasaturi pozitive.
Gandind la rnentiunile din paragraful anterior, prin proiecte cuniculare, lntre toate cele enumerate, edu-
catorul poate trasa linii imaginare; atatea cate sunt necesare pana le preschimba In poduri deschise catre
Lurnea Cunoa~terii. Copiii carora le da educatorul aripi tree peste poduri ca ni~te cai nazdranavi spre
lumea ce li se arata intr-un anume fel. In acela~i timp, ei fac trecerea ~i spre Taramul Autocunoa~terii.
Deloe lntamplator, In practica, centrului de interes i se spune ~i sta/ie de lucru. Potrivit ordinii de zi,
copiii sunt ,,oprJti" In statii pentru a da curs programului ce include activitati pe domenii experientiale.
Acestea sunt orientate spre laturile pe care sunt fondate; vorbim de laturile: cogniti va, fizica, a sanatatii
~ i igienei personale, socio-emotionala, a limbajului ~i comunicarii, a capacitatilor ~ i atitudinilor in ln-
vatare. In gradinita, prograrnul nu se reduce la activitatile pe dornenii experien\iale. Conform normelor
de referinta, pre~co larii beneficiaza de Inca doua tipuri, in esenia, conexe: jocuri ~ i activitati liber alese
~i activitati pentru dezvoltare personala.

www.rs.ro
T TESTE REZOLVATE pentru re u~ita la examenul de titularizare in 1nvatamantul pre~colar

In vi1iutea afirma1iilor, credem cu tarie case justifica scopul complexului de centre infiintate pentru
copii. intr-o orice sala de grupa. Fara tagada, scopul este unul forma ti v sub toate aspcctele ce concorda
cu finalitati le educaiiei timpurii ~i ale educatiei pe toata durata vietii. Pe deasupra, acesta este ~i unul
recreativ. insa cum se poate tine drumul drept spre acestea ~i, implicit, spre idealul educaiional, depinde
]ntr-o foartc mare rnasura de rolurile pe care ~ i le asuma educatorul. De acestea depinde calitatea actelor
didactice derulate zilnic. Le etalam dedesubt.
Ca orice alt cadru didactic, ~i eel specializat in invatamantul pre~colar joaca roluri cum sunt urma-
toarele: proiectant curricular/designer instructional, decorator de interior, facilitator, colaborator, nego-
ciator, animator, actor, evaluator, coechipier in parteneriatele cu familii le copiilor, partener in proiecte
educationale, conceptor de curriculum la decizia ~colii sau de cmTiculum aprofundat/extins.
Cu profesionalism: rolurile sunt posibil de indeplinit in avantajul beneficiarilor (in)direqi, lucru ob-
servabil sub imperiul impactului pe tennen mediu. Treptat, rezultatele a~teptate se resimt ~ i pe tennen
lung, ceea ce, de fapt, se ~i vrea.

Recitind prezenta lucrare, deducem cat de importanta este stimularea comportamentala a pre~co larilor
aflati la nivel pre-elementar. Negre~it, prin stimulare comportamentala se pot forma ~i atitudini dezira-
bile, in masura in care permite potentialul intelectual dovedit in stadiul preoperational, specific varstei.
Totu~i, aspectele sunt tangibile daca scenariul didactic include secvente ce transforma un centru de in-
teres cand intr-un mic atelier de me~te~uguri, cand intr-un ~antier, cand intr-un teatru, cand intr-un sector
de cercetare, cand intr-un colt de gradina ori intr-o veritabila bucatarie.

SUBIECTUL al 111-lea (30 de puncte)

I. Cuvantul didactica ne poarta cu gandul la defini~e : Parte a pedagogiei care trateaza nonnele, prin-
cipiile ~i metodele de predare a tuturor disciplinelor de studiu, respectiv organizeaza procesul de in-
vatamant. Iar la randul sau, cuvantul principii ne duce cu gandul la seriile de principii aparute in
legea-cadru (a educatiei nationale) ~i, in cauza, in noul curriculum pentru educatia timpurie. Pentru a
da dovada de profesionalism, este imperios necesar sa le parcurgem con~tient, sa le intemalizam ~i sa
le aplicam cu rigurozitate academica in numele idealului educational. Acest ultim enunt intare~te reco-
mandarea expeqilor - a celor in didactica, in metodici ~i in sfera legislativa a politicilor educationale.
Credem ca e deosebit de important sa ~tim ce valori fundamentale au stat la baza elaborarii lor. $tiindu-le,
intelegem relatiile stabilite intre acestea ~i ce finalitati trebuie atinse. Odata ce ne-am format imaginea
panoramica, vedem in perspectiva corespondentele dintre ramurile didacticii generale ~i ale metodicilor
de specialitate. De asemenea, vedem ~i corespondentele dintre acestea ~i indicatorii in temeiul carora
se realizeaza profilul subiectului educabil. In discutie, avem profilul pre~colarului, conturat in fi~a de
apreciere a progresului individual inainte de intrarea in invatamantul primar (cuprinsa in curriculumul
pentru educatia timpurie) ~i profilul absolventului de ~coala primara (descris in lucrarea intitulata Repere
pentru proiectarea .~i actualizarea curriculumului nation.al; ISE, 2016). Corelatiile privesc ansamblul
de teorii ~tiinfice ~i taxonomii, ansamblu in baza caruia ne organizam etapele procesului de invatamant
~i proiectarea curriculara - etapa preliminara.
Pe fondul celor de mai sus, indicam legatura dintre didactica generala ~ i didactica specialitatii, in
general, indiferent de disciplina. Vedem legatura sub fonna unei piramide. Didactica generala reprezinta

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare in lnvatamantul pre~colar

fu ndarnentul - tcoretic $i principial vorbind. Fciclc piramidei reprezinta didactica spccialitatii , cu tot
ceea cc lnglobeaza practica: te1minologie, proprictati ale obiectul ui de studiu, contin uturi specifice, ca-
racteristici (intra-, inter- ~ i multidisciplinare), demersuri de proiectare (extra)cun-iculara, demersuri pe-
dagogice, sugestii metodologice, forrne organizatorice ale activitatilor instructiv-educati ve, cxplicatii
interneiate, aplicatii relevante, exemple de bune practici, indicatori de atins/do meniu de dezvoltare.
A~adar, cre~tern calitatea serviciului educational oferit copilului, benefi ciar direct, daca stapani m di-
I '

dactica ~ i metodicile obiectelor de studiu, In egala masura. Numai cunoscand inrauri rea dintre (sub)ra-
murile lor putem avansa idei argumentate, asemanate cu ni~te linii directoare. In jurul acestora construim
o harta conceptual3, In care marcarn ariile de cuprindere ~ i caracterele lor interdependente: ~tiintifi co­
teoretic, psihopedagogic, practic-aplicativ, investigativ, proiectiv.
Incheiem expunerea justificand punctul de vedere despre rolul didacticii J'n procesul instructiv-
educativ. Nu putem cunoa~te substratul unui lucru daca nu Ii patrundern corespunzator lnveli ~ul. in dis-
cutia de fata, nu putem cunoa~te chintesenta unui obiect de studiu daca nu intelegem din ce este compusa
strnctura exterioara: norrne, principii, valori, teorii, finalitati, In principal, iar In subsidiar, acte legislative,
politici educationale ~ i standarde de calitate In educatie; pe scurt, didactica generala. Odata ce trecem
dincolo de lnveli ~ul exterior, ajungem la ceea ce are legatura directa cu derularea procesului de ln-
vatamant, nu doar eel pre~colar: etape, functii , fom1e de organizare (a procesului in sine, a activitatii in-
structiv-educative), curriculum, continutu ri, strategii, metode, resurse, obiecti ve, rezultate a~teptate;
concis spus, didactica specialitatii - rnetodica pura.
in concluzie, toate l~i gasesc ratiunea; toate alcatuiesc un univers guvernat de legi educationale
(ne)scrise, In interesul superior al copilului. Doar daca este bine cunoscut din afara ~ i din interior,
a~a-numitul univers ,,lucreaza" In favoarea tuturor.

2. Procesul de 1nvatamant are trei etape - predarca, lnvatarea, evaluarea -, indiferent de nivelul de
studiu la care ne raportam. Insa este bine sa ne amintim etapa premergatoare predarii (proiectare
curriculara) ~i etapa post-evaluare (revizuire). Ca atare, inclusiv In perioada educatiei timpurii, activitatea
didactica se d es ra~oara in conformitate cu natura fiecarei etape indicate. Dintre etapele enumerate an-
terior, ne alegem evaluarea.
Trei caracteristici reflecta specificitatea evaluarii: apreciere (calitativa), diagnosticare ~i previzionare.
in pre~col aritate, accentul cade pe calitate. De fapt, este ~i firesc, intrucat ne aflam la ni vel pre-elementar,
cand primeaza stimularea comportamentala.
Sunt suficiente avantaje aduse de faptul pregatirii temeinice a etapei de evaluarc. Noi ne rezumam
la trei:
-+ Educatorul ~ti e exact ceea ce urma re~te. Prin pregatirea sistematica a etapei in cauza, acesta ga-
ranteaza succesul procesului didactic.
-+ Demersul se realizeaza cu mai multa lejeritate din partea educatorului . Acesta, fii nd mai stapan
pe sine ~i pe situatie, efectueaza evaluarea la standardele cerute.
-+ Copilul beneficiaza de un act evaluativ de calitate. Este dreptul Jui sa beneficieze de procedura in
baza careia ii sunt apreciate corect ~i complet rezultatele obtinute. Numai pe fondul unora astfel
apreciate copilul se bucura de ceea ce implica programul de educatie rernediala.ori eel de dezvol- I
tare, dupa caz. in alta ordine de idei, tulburarile/dificultatile de invatare se pot identifica doar j·
printr-o evaluare optim efectuata. I
Nerespectand etapa de evaluare, apar limitele. Trei dintre acestea se prezinta astfel: I
I
www.rs.ro
T ~
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Daca nu este pregatita corespunzator. evaluarea nu i~i atinge scopul.


~ Copilul estc privat de un drept esential.
~ Profesionalismul educatorului este ~tirb i t.

Desigur, subiectul poate fi tratat mai elaborat, ~tiind ca exista mai multe caracteristici ~i (dez)avantaje,
dar ne concentram atentia numai asupra celor enumerate.
Cu titlu concluziv, afinnam ca, sub imperiul didacticii - generale ~i de specialitate -, procesul in-
structiv-educativ este susceptibil mereu de optimizare. Din acest considerent, indiferent de nivelul la
care predam - pre~colar, primar ~ . a .m.d. - recomandam studierea continuturilor care pot da mai multa
incredere in acele puteri gratie carora ne permitem sa coordonam procesul de lnvatamant de la A la Z,
In folosul educabiluhii.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Testul nr. 15
SUBIECTUL I (30 de pun~
,.
L
i A. llil1BA ROMANA - 15 puncte
' •,

l. subtilul - discretul, oporlun - potrivit.


2. a incuraja, a descura1a.
3. injur - locuti u~e adverbiala, darapanate - adjectiv provenit din participiu, nimic - adverb.
4.fara sens - nume predicativ, ale bandelor - atribut substantival genitival.
5. Cratima face legatura inh·e doua parti de vorbire diferite adverbul negativ nu (din care se elideaza
vocala finala u) ~ i verbul auxiliar a1:
6. S-au imbulzit toti deodata, ca la pomana.
Cum intalnirea nu a mai avut loc, el ne-a spus de o data apropiata pentrn amanarea ei.
Va face ce ~tie rnai bine, va vorbi oamenilor pentru a-i convinge.
V-a spus ~ i voua despre ce are de gand sa faca in legatura cu acea constructie?

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa demonstrati ca o creafie /iterara argheziana


aparf ine modernismu!ui.r

Flori de mucigai, de Tudor Arghezi

Flori de mucigai este o arta poetica aflata in deschiderea volumului de poezii ornonim, publicat in
1931.
Ca o h·asatura definitorie a intregului volum arghezian, notam preferinta pentru estetica uratului,
concept teoretizat in 1853, in opera esteticianului Karl Rosenkrantz. Se poate stabili o filiatie estetica
~i de conceptie intTe Florile de mucigai argheziene ~ i volumul Florile raului (Les fl eurs du mal), de
Charles Baudelaire.
Titlul insolit al poeziei reprezinta un oximoron, reunind doua concepte cu sensuri contrare, florile
care semnifica frumusetea naturala, in timp ce rnucegaiul este sinonim cu degradarea. Titlul reune~te
astfel doua categorii estetice opuse: frumosul ~i uratul. Poetul considera ca actul artistic este destinat sa
transfonne uratul existentei in expresie a frumusetii, prin intennediul harului poetic. Poetul releva rolul
cathartic al scrisului.
Textul poetic este structurat in cinci secvente lirice. lnceputul ex-abrupto al textului prezinta conditia
particulara a eului liric, de fiinta damnata, izolata de restul urnanitatii. Arghezi este unul dintre marii
poeti care au talentul de a transforrna faptul biografic insolit, experienta carcerala in rnaterie pentru
textul poetic, ea reflectandu-se in Flori de mucigai. Versurile initiale: ,,Le-am scris cu unghia pe
tencuiala/pe un perete de firida goala... " subliniaza conditia speciala a poetului, de fiinta damnata, care
in absenta protectiei divine, se simte insingurata ~i insignifianta. Terna creatiei, revelarea conditiei
speciale a poetului, cu o conceptie demitizata asupra lumii se observa in dezvoltarea campului semantic

www.rs.ro
T
I
TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de titularizare 1r 1nvatamantul pre~co lar

al scrieri i, in care suferinta se conjuga cu crcatia: ,,Sunt stihuri fara an/Stihuri de groapa/Dc sete de apa,
/~i de foame de scrum,/Stihurile de acurn."
Suferinta fizica este asumata de artistul care accepta sa se sacrifice pentru menirea sa artistica. Aluzia
la acest dat al existcntei se observa in utilizarea lexicului cu referinte biblice: ,,Cu puterile neajutate/nici
de taurul, nici de leul, nici de vulturul/care au lucrat imprejurul/lui Luca, Jui Marcu, lui loan". Bestiarul
utilizat este simbolic; leul este simbolul puterii imparate~ti , taurul inseamna jertfa, iar vulturul senmifica
pogorarea Sfantului Duh.
Seria de metafore care contureaza secventa a treia transmit odata cu ideea posteritatii operei literare
~i faptul ilimitarii ei temporale: ,,Sunt stihuri fiira an,/Stihuri de groapa,/De sete de apa/$i de foame de
scrum,/Stihurile de acum."
Con~tientizarea pie'rderii inspiratiei divine, vizibila in neputinta de a mai scrie, se observa in versuri
care prezinta o suferinta suileteasca atroce. Inspiratia de ordin divin, numita prin sintagma ,,unghia
ingereasca" se conjuga cu rnunca dificila ~ i solitara a artistului. Drarnatisrnul este potentat de sintaxa cu
parfum arhaic: ,,Cand mis-a tacit unghia ingereasca/Arn lasat-o sa creasca/~i nu mi-a crescut/-Sau nu o
mai am cunoscut''. Unghia, devenita un instrument de scris neconventional, confirma rolul de artist angajat
al poetului, care pastreaza atitudinea de fronda prin faptul ca scrie cu mana stanga. Secventa lirica finala
transpune sentirnentele eului liric, prin intermediul notatiilor meteorologice: ,,Era intuneric. Ploaia batea
departe, afara./$i ma durea mana ca 0 ghiara/Neputincioasa sa se stranga/$i m-am silit sa scriu cu unghiile
de la mana stanga." Aceste versuri subliniaza principiul esteticii uratului, prin imaginea suferintei, a
tragismului conditiei poetului, prin metafora scrisului autentic prin care se oficiaza un sacrificiu.
La nivel prozodic, poezia se remarca prin metrica variabila, prin strofele variabile ca numar de versuri
~i prin folosirea rimei imperecheate.
Flori de mucigai este o arta poetica reprezentativa pentru modemismul interbelic atat prin continutul
de idei (estetica uratului, arta ca forma a catharsisului, tema suferintei artistice, transcendenta vida), cat
~i prin versificatia inovatoare, observata la nivelul numarului inegal de versuri, la utilizarea versului
ingambament etc.).
Imaginarul artistic inedit constituie, de asemenea, o marca a modemismului liric arghezian.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrieti un eseu argumentativ, de eel mult doua pagini, despre rutine.

In acceptiunea noastra, pcntru prqcolari, rutina este precum pauza pentru ~co lari. Cu certitudine,
pentru to~, ragazul este unul in care educabilii se revigoreaza sub diverse forme, adica prin joaca, hranire,
repaus ~i prin orice alte nevoi de baza indeplinite. $i totu9i, pentru pre9colari, rutina este mult mai mult;
este timpul in care vin sau plead. ori timpul petrecut in cadrul intalnirii de dimineata sau cand iau micul
dejun ori masa de pranz sau atunci cand se a~tem la somnul de amiaza. A~a 9tim din practica formata,
fondata pe metodologia de aplicare a planului de invatamant pentru educatia timpurie. In contextul dat,
sa ne reamintim ca rutinele au caracter secvential (repetitiv), bazate pe acelea9i continuturi. Cu alte cu-
vinte, acestea se repeta la intervale de timp judicios prestabilite 9i decurg pe fondul continuturilor care
privesc: forme ale comunicarii verbale, mediul inconjurator, calendarul naturii, igiena personala, dez-
voltare personala, joc ~i mi~care.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

in primul paragraf am reu$il sa inglobam definitia conccptului in discu\ic, rutina, si cadrul oficial in
care este acesta prevazut. Tot acolo am descoperit ca termcnii rutin a si raga: incep cu aceea~i litera: r.
In opinia noastra, rnomentele rezervate rutinelor sunt deosebit de necesare pcntru copii. Sane gandirn
putin de ce $i sa notam dedesubt.
La sosire, ei socializeaza cu colegii $i cu personalul de serv iciu, dar se ~ i readapteaza cu mediul pe
care li-l ofera gradinita.
La lntalnirea de dimineata, ei dialogheaza despre ccea ce li s-a parut interesant pe drum ~ i despre
vremea de afara sau despre fo rme de salut ori despre ceea ce considera educatorul potrivit, In plus fata
de prezenta racutii, de preferinta, In moduri cat mai atractive. in aceea~i imprcjurare, ei mai pot fa~e
exercitii de inviorare - a corpului $i a emotii lor pozitive.
La micul dej un ~i la masa de pranz, ei deprind manierele obligatoriu de rcspcctat lntr-un mediu ci-
vilizat. Prin scurte lntrebari dirijate, la sfar~it, ei sunt co ndu~i In lumea preparatelor ce constituie doua
dintre mesele hranitoare de luat peste zi.
In timpul alocat efectuarii igienei, ei deprind obiceiurile absolut obligatorii, datorita carora i~i
pastreaza ~i sanatatea, ~i imaginea favorabila In ochii celorlalti, $tiind cat de mult conteaza grija fata de
aspectul exterior.
Pe durata somnului de amiaza si a unor activitati relaxante, ei l~ i refac fortele pentru ceea ce mai
urmeaza 1n programul curent.
La plecare, pe un fond Judie, ei 1~ i reamintesc despre cele realizate In ziua tocmai lncheiata, ocazie
cu care le 1mparta$esc parintilor experientele de lnvatare.
Conchidem ca fiecare asemenea rutina are un ro l esential pentru formarea unor atitudini indispen-
sabile pe toata durata vietii subiectului. ~ i pentru educator, rutinele au rol important, deoarece se
folose$te de resursele temporale, multumita carora observa cornportamentele copiilor cand relationeaza
lntre ei ~i cu parintii !or, le descopera temperamentele, stilurile $i ritrnurilc de lnvatare, le prive$te ima-
ginile proprii care li se contureaza zi dupa zi. Succint, educatoru l ii vede cum se modeleaza, cum cresc
frumos. Deopotriva, rutinele au un rol substantial ~i pentru adultii care lnsoiesc micutii la/de la gradinita;
ne referim la prima (sosirea), respectiv la ultima (plecarea). Adultii - parinti, bunici, reprezentanti legali
etc. - observa manifestarile copiilor 1n mediul educational zilnic frecventat; nc referim la momentele in
care cei mici l~i revad colegii $i cadrele din unitate, dar ~ i la cele 1n care ei l~i prezinta lucrarile intocmite
pe durata programului. Pe scurt, ~ i educatorul, ~ i adultii aplica metoda observatiei sistematice. Este o
practica valoroasa din care se obtin detalii semnificative despre natura ~i evolutia unui copil, de pilda.
Rutinele descrise anterior sunt strans legate de restul activitatilor des:la~urate In sau in afara salii de
grupa, adica: cele pe domenii experientiale, cele liber alese, jocurile, cele pentru dezvoltarea personala
si tranzitiile.
' '
A~ a cum spuneam ~i in prima parte a lucrarii, rutinele sunt menite sa le dea timp copiilor sa se revi-
goreze pentru unnatoarele situatii de invatare. In acest rastimp acordat, incon$tient, ei pot aduce In dis-
cutie ceea ce este In curs de realizare lntr-un anume sector de activitate ori ceea ce li s-a parut amuzant
sau interesant 1ntr-o anumita secventa , a lectiei.
, In alta ordine de idei, ca In orice domeniu de activitate
~ i la orice varsta, ragazul pentru reimprospatarea fortelor este realmente binevenit.
Impactul rutinelor se resimte eel mai mult odata cu intrarea pre~col aru lu i in ciclul prirnar. Acestui
ciclu ii corespunde perioada ~colaritatii mici ~i, implicit, stadiul operational concret, atins de inteligenta
lui aflata in curs de dezvoltare. Chiar din clasa pregatitoare, copilul trebuie sa demonstreze ca ~ i -a format
deprinderile ce denota educatia pe care o reclama viata in comunitate. Totodata, ne gandim la respectul

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titularizare In lnvatamantul p re~colar

pentru sine si pentru celalalt. la nonnele de igiena pcrsonala ~i a spatiului de lucru/incaperii, la constru-
irea unei relatii armonioase ~i la meminerea ei, folosi nd actcle de vorbire potrivit codului de bune mariere
sau de etica in colectivitate.
De buna seama, impactul lor se mai resimte zi de zi, in fiecare an ~colar. in mod normal, copilul
atesta ca are un regim de viata sanatos, ceea ce inseamna ca, prin rutine, el s-a o bi ~nuit sa altemeze
munca, joaca $i odihna, sa le acorde acestora, in parte, atentia cuvenita, sa opteze pentru alimentatia
hranitoare, sa i9i poa11e de grija $.a.m.d. Vazand un a~a copil, putem fi siguri ca el $i-a dezvoltat domeni-
ile ce privesc natura fizica, sanatatea, igiena personala, capacitatile $i atitudinile in invatare.
Fara doar ~i poate, efectul rutinelor razbate peste ani. Copilul de azi, educat in spiritul lor, va fi adultul
de maine, activ pe piata muncii. Fiind obi~nuit de timpuriu cu activitatile-reper, el devine un om ordonat.
Cum ordinea inseamna organizare, este !impede ca respectivul copil devine $i responsabil - responsabil
fata de tot ceea ce cuprinde programul sau de viata (personala 9i profesionala). Astfel, situatiile ivite
sunt mai u9or de controlat, putand fi chiar transformate in oportunitati $i experiente de invatare.
In loc de incheiere, subliniem un aspect susceptibil sa aiba ecou peste vreme: puterea exemplului
oferit de educatorul care ii coordoneaza copilului pa9ii in aceste doua directii: disciplina muncii ~i dis-
ciplina vietii.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Enunp.il elemente de natura psihologica apaqinand jocului prive9te trei ramuri interdependente de
studiu: psihologie, ~tiintele educatiei $i comunicare. Daca le unim punctele forte, obtinem o harta con-
ceptuala pe fundalul careia conturam profilul subiectului educabil, armonios dezvoltat. Ba mai mult,
cream 9i premisele ce favorizeaza respectarea principiului invatarii bazate pe joc, jocul fiind in natura
oricarei fiinte. Acesta ne ghideaza spre principiul individualizarii. In continuare, cautam sa detaliem
afirmatiile notate.
Pentru a 9ti cu exactitate care sunt elementele aduse in discutie, e absolut necesar sa ne aplecam
asupra ramurilor de studiu etalate in paragraful anterior. In viziunea personala, in primul rand, este im-
portant sa aflam caracteristicile, nevoile educationale $i doleantele copilului. In al doilea rand, conteaza
modul in care ne intocmim planul de lucru in temeiul caruia asiguram progresul copilului, per total, atat
cat ne ,,ingaduie" potentialul sau, privit in ansamblu, in stadiul preoperational de gandire. In al treilea
rand, este esential felul in care imbinam domeniile de confinut din sferele psihologiei $i ale educatiei.
Amintim ambele sfere, 9tiind ca $i eel mai simplu joc are o filosofie a lui, fondata pe temeiuri psiholo-
gice. De asemenea, eel mai simplu joc are ~i laturi educativ-formative, in plus fata de laturile recreative.
Drept care, teoriile jocului i9i justifica existenta prin greutatea ponderii pe care o au in viata educabilului.
Reflectand la cele de mai sus, gasim ratiunea lucrurilor $i sustinem ca (sub )ramurile sunt interconec-
tate intr-un mod ce faciliteaza ascensiunea copilului. Mai precis, in acceptiunea proprie, nu intelegem
complet cele cinci domenii de dezvoltare a pre9colarului - cu dimensiunile lor cu tot - daca nu
cunoa~tem in detaliu psihologia dezvoltarii copilului ~i psihologia comunicarii - in speta, comunicarea
didactica. Totodata, nu putem ajusta corespunzator lucrurile care ii impiedica pre~colarului avansul pe
traseul educational daca nu ~tim sa ii realizam planul de actiune, fundamentat pe metode de interventie
de natura psihopedagogica 9i, implicit, de natura didactica. Cu alte cuvinte, nu efectuam o munca cali-
tativa daca nu vedem legatura dintre varsta psihologica ~i cea biologica a pre9colarului. In context, de

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

pilda, este absurd sa Ii cerem unui copil sa exceleze lntr-un domeniu de dezvoltare, In oricare dintre
centrele de interes deschise anume pentru nevoile Jui, daca potentialul nu are atributele necesare. Ne
referim la potentialul existent pe acele paliere definite de tcnnenii: cognitiv, psihomotric, afectiv, social,
voli{ional, comportamental.
Concret, ne transpunem In sala de grupa, sa ne convingem de justetea celor mentionate pana aici.
Stam In coltul din care sala ne apare precum o scena de teatru. Psihologia, educatia ~i comunicarea ~unt
asemeni luminilor ce ne lnrati$eaza micul actor, jucand zi de zi roluri care Ii $lefuiesc temperamentul,
inteligentele multiple $i conduita. Cele trni ramuri sunt ca ni$te reflectoare. In spectrul de lumina sta
micul actor, unde, cu concursul educatorului, trece prin tot ceea ce este specific varstei lui, biologic si
psihologic vorbind. In vedere avem structurile, obiectivele, continuturile ~i practicile domeniilor pun~­
tate, direct propof!ionale cu perioada pre$colaritatii. De exemplu, ne folos im de psihologie pentru a
elabora grilele criteriale $i pentru a realiza cercetarea prin metoda observatiei. Ne folosim de $1iintele
educatiei pentru a efectua evaluarea In terrneni apreciativi $i docimologici. Ne folosim de comunicare
pentrn a lnlesni transmiterea datelor care ne desavar$eSc demersul. Jocurile - de comunicare, simbolice,
de creatie -, de pilda, creeaza mediul prop ice In care protagonistul (pre$colarul) aflat pe o a$a-zisa scena
(perimetrul salii de grupa) devine mai sociabil, mai volubil, mai deschis la noi propuneri rnodelatoare
de atitudini. Aici intervin spiritul de animator al educatorului $i tactul sau pedagogic. El are ca$tig de
cauza: daca $tie cand $i cum sa utilizeze materiale sau mijloace de lnvatare $i elernente-surpriza, daca
$tie sa aleaga jocurile In consens cu situatiile educativ-formative, daca stapane$te paf!ile de factura teo-
retico-$tiintifica ale rarnurilor de studiu in discupe, daca $tie sa selecteze practicile de sprijin adecvate
situatiilor de lnvatare.
' '
~untem de parere ca este imperios necesar sa aiba educatorul cuno$tinte despre elementele de psi-
hologie pura, didactica generala, metodica $i joc. Privitor la joc in sine, $tirn ca abunda de elemente psi-
hologice. De aceea, cunoscandu-le In egala masura alaturi de toate celelalte $i folosindu-le, educatorul
atesta ca respecta specificitatea jocului - de orice tip ar fi. Respectand-o, acesta evidentiaza valentele
formative ale jocului In situatii reale.
A$a deci, atunci cand citim enuntul din preambul, sa marcam importanta valentelor formative ale
jocului inaintea celor Judice ale jocului. E o maniera prin care asiguram dezvoltarea plenara a pre$CO-
larului .

2. Revenim asupra primului punct in cautarea a trei elemente psihologice inzestrate cu forta de a in-
fluenfa evolutia copilului in activitatile reacreative. Consideram ca fiind deosebit de importante procesele
psihice: cognitive, afective, reglatorii. Aceasta triada fom1eaza un catalizator ce activeaza copilul sub
toate fom1ele, insa cu conditia sa existe factorii de mediu favorabili. Am ales aceste elemente, fiindca
determina atributele potentialului (intelectual, creativ, psihomotric, afectiv, atitudinal - socio-compor-
tamental $i volitional).
Mai departe, descriem un atare element: procesele psihice cognitive, ca parte din sistemul psihic
uman. In ochii no$tri, acestea sunt o placa tumanta de la care pomesc linii radiale ce le influenteaza pe
celelalte.
Respectivele procese privesc operatiile complexe efectuate mental folosind: senzatii, perceptii, gandi-
rea, reprezentarile, limbajul, rnemoria, imaginatia. Prin operatiile de rigoare descoperim lumea incon-
juratoare, cu tot ce implica ea concret $i abstract. Acestea sunt prevazute in curriculumul pentru educatia
timpurie, intr-unul dintre domeniile de dezvoltare a copilului numit chiar dezvoltarea cognitiva ~i

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

cunoa$ferea lumii. Le simtim prezenta in centrele de interes organizate pe domenii experientiale, in sala
de grnpa. 0 simtim cu precadere in cele avand nurne simbolice: $tiinfe 9i Construc{ii.
Caracteristicile proceselor cognitive se pot observa cu u9urinta intr-un joc; inh·-unul de creatie cu
piese de lego, de exemplu. Le contragem in trei cuvintc semnificative: creativitate, originalitate 9i ex-
presivitate. Jocul aduce beneficii reale, indiferent prin ce metoda didactica le valorificam puterile con-
structive. Gradul de libertate care i se acorda copilului in timpul jocului de !ego ii imbunatateste
potentialul creativ. Astfel se mare~te capitalul intelectual, fire9te. Copilul devine capabil sa rezolve pro-
bleme simple, ceea ce inseamna ca, in 9coala primara, el face mai lesne conexiuni intre notiuni, concepte
9i operatiuni; de pilda, intre unele din aria curriculara Matematicii !ji $liinfe. Conexiunile faciliteaza re-
zolvarea problemelor tot mai dificile.
In rezumat, 9tiind' cat de intensa e activitatea psihica a copilului in perioada educatiei timpurii,
intelegem de ce, in planul de invatamant, sunt cuprinse 9i jocurile, organizate in scopuri educative 9i
(re )creative. Analizate in profunzime, inforrnatiile dezvaluie legatura dintre patru elemente avand fie
natura psihologica pura, fie conotatii psihologice: sistemul psihic uman, teoriile instruirii 9i ale invatarii,
taxonomiile per domeniu - cognitiv, afectiv, psihomotric -, teoriile jocului. Conchidem ca este absolut
necesar sa ~nem seama de ceea ce comporta fiecare 9i sa actionam in consecintii pentru a-i oferi copilului
mediul favorabil evolutiei sale, sub toate formele. In context, jocul este limbajul potrivit ce deschide
calea spre universul copilului, univers in care stau sa fie implinite nevoi 9i dorinte fire9ti varstei fragede.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu$ita la examenul de titularizare In invatamantul pre$colar

•'
·'
~ i :~

~J~
Testul nr. 16
Im
~t?
li·l
iHi
=·r1.
SUBIECTULI
A. LIMBA ROllfANA - 15 puncte
{30 de punc.!ti
' :. '
i·<
'I 1. pficfisif - Sacait, Q COnCedia - 3 trimite 3CaSa.
2. de neoprit, oprire.
3. cdte~itrei - nwn_eral colectiv, a.~teptdnd - verb la modul gerunziu, acest - adjectiv pronominal de-
monstrativ.
4. tdniir (vizitator) - atribut adjectival, (intr-un) negru - complement indirect.
5. Cratima face legatura intre doua parti de vorbire diferite, prepozitia fntr- ~i ar1icolul enclitic -un.
6. Imi place luna mai pentrn zilele ei calde ~i pentru bogatia de flori.
M-ai mintit ~i nu pot trece peste acest fapt.
Va veni cu noi, in satul de munte renumit pentru frumusetea lui.
V-a zis, bunaoara, despre proiectele sale financiare?

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa precizati particularitatile de construcf.ie .~i de


viziune a unui text poetic de Vasile Alecsandri.

Noaptea Sfantului Andrii, de Vasile Alecsandri

Vasile Alecsanclri prelucreaza, asemenea contemporanilor sai, scriitorii romantici, miturile ~i folclorul
national in texte literare de tipul baladei. Un exemplu de balada il constituie ~i textul Noaptea Sfantului Andrii.
Balada este un text epic, de obicei in versuri in care se relateaza intamplari cu un caracter legendar,
mitic, fantastic. Balada, asemenea legendei, explica geneza unor fiinte sau lucruri. Alteori, balada
prezinta faptele eroice ale unor personaje benefice, percepute pozitiv de popor pentru ca lupta pentrn
dreptate, cum sunt haiducii. Poetul prefera forma populara a numelui Andrei pentru a pastra specificul
sursei de inspiratie folclorica a textului.
Sfantul Andrei este un personaj important in credinta noastra ortodoxa pentru ca, in calitatea sa de
apostol (unul din Cei 12 Apostoli ai lui Iisus), Sfantul Andrei a avut misiunea de a-i cre~tina pe locuitorii
tarii noastre, el devenind patronul spiritual al natiunii romane. Sfantul este mai cu seama evocat in ziua
de 30 noiembrie, zi care ii este dedicata. Aceasta zi aminte~te ~i de o alta sarbatoare care a precedat
cre$tinismul, Ziua Lupului. In jurul acestui animal totemic s-au tesut multe legende, el fiind vazut, date
fiind trasaturile precum ferocitatea $i agerimea, drept un simbol bivalent. La daci, lupul aparea pe
stindard, gratie curajului care i se poate atribui. In sensul negativ, lupul aminte$te de creaturile rele,
precum strigoii $i duhurile rele, care i$i fac aparitia in noaptea Sfantului Andrei. Pentru a se apara de
ele, cre$tinii se roaga $i i~i ung geamurile, u~ile cu usturoi etc. Natura este zbuciumata atunci cand apare
hora stafiilor, rusaliilor $i cucuvelelor. La miezul noptii, acest spectacol inceteaza $i strigoii se intorc in
monninte. Acest eveniment relatat de superstitii, provenind din imaginarul nostru comun preistoric 1-

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

au impresionat pe scriitorul Vasile Alecsandri, cares-a lasat inspirat de filonul folcloric, la a carui
descoperire $i valorificare a contribuit o buna parte din existenta sa.
In cele 12 strafe al baladei, poetul prezinta scenariul CO$maresc al aparitiei spiritelor rele. Natura
insa$i, devenita personaj in text, ia parte tulburata la hora funesta. Semnele sfas$itului sunt evidente la
toate fiintele care locuiesc in spa\iul naturii: ,,Vantul sufla cu turbare!/A picat stejarul mare,/Cerul s-a
intunecat!/Luna salta- ingalbenita,/Printre nouri ratacita,/Ca o luntre parasita/Pe un ocean turbat./Bufnele
posomorate,/In a lor cuiburi trezite,/Tipa cu glas amortit./Lupii urla impreuna,/Cu ochi rD$i tintiti la
luna,/Campul geme, codrul suna ... " Prabu$irea stejarului este simbolica pentru ca presupune disparitia
echilibrului odata ce in lume i$i face aparitia raul, in forme din cele mai diverse. Pentru ca i$i face
aparitia cea mai ingrozitoare fiinta malefica, satan, poetul vine cu indemnul ca oamenii sa se roage $i
sa se inchine pentru a hu fi atin$i de influenta raului: ,,Voi, cre$tinelor popoare,/Faceti cruci mantuitoare,
/Caci e noaptea-ngrozitoare,/Noaptea Srantului Andrii!"
Figura de stil a enumeratiei serve$te aici descrierii alaiului funest al fiintelor rele, iar aglomerarea
imaginilor vizuale $i cinetice conduce la un crescendo al actiunii. Efectul este acela al groazei cu care
ar privi un om aceasta imagine de CO$mar, al dansului demonic al spiritelor rele: ,,Satan pe deal s-a
ivit!/Iata-1! iata, Satan vine,/Razbatand prin verzi lumine,/Pe-un fulger scanteietor. Umbre, stafii
despletite,/Cucuveici, iele zburlite/Si Rusaliile pocite/Il urmeaza ca un nor!" ·
Culoarea verde, mentionata in text, se situeaza tot in registrul maleficului, dat fiind ca aminte~te de
stralucirea pietrelor pretioase $i de aici, de ispita bogatiei. 0 alta sugestie pentru prezenta raului in lume
este men~onata in imaginea tumului rara cruce. Lipsa credintei, afirma astfel poetul, este un rise in fata
raului. Clopotul ,,dogit" anunta ora 12, miezul noptii $i efectul imediat este al intetirii horei demonice.
Imaginile vizuale $i de mi$care descriu foarte sugestiv acest dans: ,,Miezul noptii-n aer trece/$i, lovind
arama rece,/Ore negre douasprezece/Bate-n clopotul dogit./Strigoimea se-ndese~te,/Hora mare
invarte$te/Langa tumul cre$tinesc./Iar pe 13.nga alba luna/Nouri vineti se aduna,/Se-mpletesc intr-o
cununa/Si-mprejuru-i se-nvartesc."
Cromatica este reprezentata prin epitete cromatice precum ,,alba luna" $i ,,nouri vineti", situate in
opozitie, dat fiind ca puritatea lunii se opune culorii intuncate, vinetii, caracteristica fiintelor rara viata.
Tot in opozitie se situeaza spiritele rele $i oamenii care au credinta. Cei din urma sunt sratuiti de poet
sa se inchine pentru a scapa de pericolul pe care il reprezinta aceasta noapte speciala: ,,Voi, cu suflete
curate/Cu credinti nestramutate,/Oameni buni, femei, copii!/Voi, cre$tinelor popoare,/Faceti cruci
mantuitoare,/Caci e noaptea-ngrozitoare,/Noaptea Srantului Andrii!''.
Noaptea Srantului Andrei este un moment de cainta $i de rememorare. Strigoii, oprindu-se din dansul
lor irational, i$i amintesc de faptele rele pe care le-au comis $i pentru care nu gasesc acum iertare: ,,Acum
iata, pe mormanturi,/Clatinati, batuti de vanturi,/Toti strigoii s-au lasat./A$ezati intr-un rond
mare,/Adanciti in intristare,/Pe sicriu-$i fiecare/Oasele-$i a rezemat./Unul zice: Eu in viata/Cu o mana
indrazneata/Multe drepturi am rapit! /Rapit-am painea de hrana/Unei ginga$e orfana/Ce, pierduta $i
sarmana,/In mizerie-a pierit!
Altul nu gase$te iertare pentru ca in timpul vietii s-a dovedit lacom, viciu din cauza caruia a racut sa
sufere multi oameni: ,,Altul zice: Eu in lume/Am avut putere, nume,/Caci am fost stapanitor!/ Dar in
oarba-mi lacomie,/Pentru-o seaca avutie,/Am impins in grea urgie/Pe sarmanul meu popor!"
Cel de-al treilea strigoi recunoa$te o fapta $i mai ingrozitoare, ca $i-a tradat ~i vandut tara: ,,Altul
zice: Eu in tara/Fost-am o cumplita fiara,/Plina de amar venin!/Impotriva tarii mele/Faptuit-am multe
rele,/$-am legat-o-n lanturi grele/$-am vandut-o la strain!" Spiritele rele sunt blestemate sa fie detestate

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu$ita la examenul de titularizare in invatamantul pre$colar

pcntru etemi tatc, iar lumina ce se revarsii, a soarelui, viizut metaforic asernenea unui ,Joe durnnezeiesc''
este salutara. Spiritele rele sunt alungate iar binele revine in lurne: ,,Foe $i urii-n vecinicie/Pe voi cada ,
pe voi fie! /Strigii-atunci un glas ceresc./$i pe loc cad in rnorrninte/Pacatoasele-oseminte./Iar pe zidurile
sfinte/Trece-un foe dumnezeiesc!"
~J l
Balada arninte~te prin versificatie (strofa amp la, rirna-pereche ~i rnonorima, masura de 8- 10 silabe)
\'
·I,
de metrica poeziei populare din care i~ i trnge sevele.
Poezia are valoare artistica, expresiva, prin figuril e de stil din continutul ei. Ea transrnite $i un cod
etic. Potrivit acestuia, fiintele umane care au facut rau i~i primesc pedeapsa, iar oarnenii buni ~ i
credincio$i sunt paziti de rau.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncttj

Concepeti un eseu argumentativ, de 1-2 pagini, cu titlul Planul de fnvafamant $i domeniile expe-
rienfiale.
In materie de educatie timpurie, punctul de reper este noul curriculum national. Acest document ofi-
cial de referinia cuprinde planul de invatamant ~i programul anual de studiu. In mod firesc, in com-
pletarea acestora vin: metodologia de aplicare a planului in discutie, programa - structura curriculara,
modelul de proiectare curriculara -, continuturile temelor de studiu. Indiscutabil, rolurile acestor com-
ponente sunt bine determinate ~i aflate in stransa interdependenta. In ce masura, vrern sa vedern in cele
ce um1eaza.
Parcurgem documentatia invocata anterior in sfera educatiei timpurii ~ i intelegem ca planul de in-
vatamant este un produs curricular esential pentru organizarea ~i coordonarea procesului de predare-1n-
vatare-evaluare.
In structura planului se regasesc toate tipurile de activita~ de invatare adecvate fiecarui interval de varsta.
Numarul de ore alocate, pe zi ~i pe saptamana, este proportional cu tipul de activitate ~i cu nivelul varstei.
Cunoscandu-i structura, educatorul i~i indepline~te, corect ~i complet, munca de proiectare a planului
sau de lucru - corect, sub aspectele nonnativ, sistematic ~i institutionalizat, ~i comp let, in raport cu ansam-
blul de activitati prevazute pentru grupa de varsta 3 - 6 ani: cele liber alese, cele pentru dezvoltarea per-
sonala, cele pe domenii experientiale, jocurile. Proiectarea corespunzatoare a fiecarei categorii de activitati
necesita buna cunoa~tere a programului anual de studiu, in cuprinsul caruia sunt prezentate cele $aSe teme.
In viziunea noastra, daca planul de invatamant este ~ablonul, atunci programul de studiu este fundalul
sau, unul pe care se macheteaza continutul unei teme. Numai a~a educatorul obtine o lucrare destinata
sa ia fonna unui proiect curricular, bogat in servicii educationale calitative, respectiv in exemple de ac-
tivitati de invatare - fie exemple personale, fie preluate din seria de sugestii metodologice. Cand spunem
servicii educafionale, ne referim strict la ceea ce inglobeaza scenariul didactic, prin definitie. De pilda,
demersul judicios elaborat, experienta dovedita de educatorul ce i~i onoreaza rolurile specifice profesiei
etc. Doar a~a educatorul poate fi un artizan in materie de design instructional. Plastic vorbind, rolul
evidentiat ii permite sa uneasca, in spatiu, doua puncte strategice: fonna ~i fondul. Odata unite, forma
~i fondul favorizeaza intrepatrunderea celor doua acte de notorietate publica: planul de invatamant $i
programul de studiu.
Mai departe, vrem sa reiteram cele ~ase mari teme supuse studiului, anual, in gradinita. iar mai apoi,
sa ne edificam in privinta posibilitatii de abordare integrata.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu!?ita la examenul de titularizare in invatamantul pre!?colar

Ansamblul tematic reflecta unnatoarele subiecte: Cand. cum .~; de ce se intamp/ii? Cum este, aJost
.;i vafl aici pe pamant? Cine .r;i cum planifzcii/organizeazii o activitate? Cine sunt/.rnntem? Cum ex-
primiim ceea ce simfim? Ce :;i cum vreau sa flu? Conform programului de rigoare, de-a lungul anului
$Colar, temele se pot trata in ordinea stabilita de educator, in funq ie de nevoile identificate la nivelul
grupei $i in funqie de varsta.
Potrivit aceluia$i document reglator, educatorul poate opta pentru patru teme dintTe cele enumerate
de predat copiilor avand 3 $i 4 ani. Insa pentru copiii care au 5 $i 6 ani, recomandabila este parcurgerea
Jor integrala. In context, adaugam un fapt notabil: temele se pot cumula intr-un proiect dedicat $i altui
grup-tinta; membrii familiilor, actori educationali copiilor, de exemplu.
Printre altele, principiul diversitatii contextelor ~i situatiilor de invatare $i eel al dezvoltarii integrate stau
la baza conceperii $i aplicarii curriculumului. Pentru a fi in deplina concordanta cu noile practici in domeniu,
educatorul trebuie sa fie totodata un bun proiectant curricular $i remarcabil in sfera inova~ilor curriculare.
Pe cale de consecinta, fiind a$a, el 1$i trateaza lntr-o maniera integrata, inter-/multidisciplinar, temele alese.
Este o necesitate a zilelor noastre predarea-invatarea in perimetrele mai multor arii/discipline cornborate; e
cu atat mai mult cu cat $tim ce flux mare de date $i imagini inunda mediul educational, In plan real $i in
plan virtual. E o necesitate fara de care ar mai greu de format in paralel cele opt competente-cheie. Gandim
astfel, fiindca vedem conexiunea dintre planurile de invatamant aferente nivelurilor pre$colar $i primar. Tre-
buie sa existe o continuitate lntre actele instructiv-educative realizate in ambele institu~i: gradinita $i $COala.
Cu alte cuvinte, competentele fundamentale formate in pre$colaritate se dezvolta in perioada $Colarita~i
mici, sub obladuirea invatatorului. E o cursivitate fireasca, in virtutea careia $i educabilul, la un moment
dat, ajunge sa inteleaga ratiunea lucrurilor. Vazand raportul de cauzalitate dintre planurile de invatamant
amintite, cadrele didactice implicate - educatorul $i invatatorul - se concentreaza asupra complexita~i de
structuri $i continuturi pentru a raspunde intocmai cerintelor impuse de finalitatile educatiei, privite pe
termen lung. Reflectand la raportul de cauzalitate invocat, opinam ca ambii formatmi - educatorul $i in-
vatatorul - trebuie sa aiba viziune asupra traseului instructiv-educativ al (pre)$colarului; viziune retrospectiva
$i in perspectiva. Ca atare, pentru ambii, este imperios necesara cunoa$terea planurilor in speta. In plus,
pentru invatator, este recomandabila studierea fi~ei pentru aprecierea progresului individual al copilului,
inainte de a intra in ciclul primar. Consemnarile ii sunt de mare folos, atunci cand actioneaza in numele
principiului individualizarii. Altfel spus, fiecare detaliu inlesne$1e predarea in scopul valorificarii potentialu-
lui copilului - eel nativ $i eel dezvoltat in pre$colaritate. Fiind stimulat psihomotric, intelectual, socio-afectiv
$i atitudinal, copilul i$i continua, in propriul ritrn, cursul evolutiv pentru a demonstra ca stapanqte domeniile
experien~ale $i tot ceea ce vine sa le completeze in chip fericit.
Pe fondul celor mentionate anterior, evidentiem interdependenta dintre temele anuale de studiu, abor-
darea integrata $i domeniile experientiale. Este !impede ca denumirile centrelor de interes deschise in
sala de grupa (Biblioteca, Coltul casufei/Joc de rol, Construe/ii, Stiinfa, Arte, Nisip §i apii) au legatura
cu toate materiile parcurse in sala de clasa, in primii ani de $Colaritate. E importanta insu~irea notiunilor
predate In respectivele centre, intrucat subiectul - viitor elev - face U$Or fata situatiilor de invatare
aparute in contextul urmatoarelor $apte arii curriculare: Limba $i comunicare, Matematica $i $1iinte ale
naturii, Om $i societate, Arte, Educafie fizica, sport $i sanatate, Tehnologii, Consi/iere $i orientare.
Daca situam pe o axa numele centrelor de interes (constituite pe bazele domeniilor de dezvoltare
proprii pre~colaritatii) , dimensiunile dezvoltarii/domeniu, competentele generale $i specifice/disciplina
caracteristice $Colaritatii mici $i indicatorii de performanta corelativi, observam lesne iluenta educatiei
de-a lungul vietii, dusa pe un curs ascendent. In alta ordine de idei, observam ca toate domeniile de dez-

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

voltare se oglindesc In competentele gcncrale, iar dimcnsiunile dezvoltarii per dorneniu se renecta 1n
competentele specifice.
lar daca luam axa drept punct de reper in via ta (pre )~ colarulu i , intelegem ca ftece achizitie 1~i are
locul in bagajul de cuno~tinte. E destul sa lipseasca o achizitie elementara pentru ca el sa ri~te regresu]
~i tot ceea ce comporta acesta.
In acceptiunea noastra, judecand prin prisma prezentei lucrari ~i aqionand in consecint~ , se poate
acorda importanta cuvenita planurilor de !nvatarnant ~i continuturilor apartinand nivelurilor pre~colar
~ • I
~i primar. Este un efo11 rasplatit cu rezultatele (pre)~colarului, a~teptate in acord cu potentialul lui bio-
psihomotric-afectiv ~i cognitiv.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte}

1. Didactica jocurilor i~i gase~te locul potrivit nu doar in curriculumul pentru invatamantul (ante )pre-
~colar, ci ~i in eel pentru invatamantul prirnar ~.a.m.d . Credem a~a, deoarece jocul nu are varsta.
0 putem considera obiect de studiu de sine statator, bine reglementat de: principii, norme, valori,
teorii ~ i finalitati. Toata sfera de lucru se bucura de: concepte proprii intra- ~i interconectate, resurse
procedurale, explicatii relevante, exemple de activitati de 1nvatare ~ i descriptori de performanta. In alta
ordine de idei, didactica jocurilor este ecranul pe care ne proiectam planurile de actiune aplicabile in
sala de grupa ~ i In afara ei.
Cand ne aplecam asupra acestui obiect de studiu este bine sa ne reamintim teoria curriculumului.
Liniile sale directoare se intersecteaza cu didactica, privita in general, ~i cu didactica jocurilor, privita
in particular ca metodica. In fond, aceasta este o metodica a specialitatii. Deopotriva, este bine sa avem
in vedere ~i continutul noului curriculum pentru educatia timpurie. lndeosebi aici prevedem principiul
1nvatarii bazate pe joc, obligatoriu de respectat. Drept care, legam didactica (metodica) de teoriile
jocurilor ~i de principiul tocmai precizat.
Opinam ca este deosebit de important sa ~tim ratiunea curriculumului, per ansamblu, ~i ceea ce im-
plica jocurile, in genere: definitii, clasificari, proprietati, scopuri, atuuri, limite, spatii necesare, recuzite,
moduri de organizare, de coordonare ~i de evaluare (apreciere). Implicit, este esential sa cunoa~tem
curriculumul pentru educatia timpurie, unde sunt prevazute ni~te puncte de reper date intr-un cadru nor-
mativ. Reperele se regasec in planul de invatamant, in metodologia lui de aplicare ~ i in programa de
rigoare. In planul de invatamant se arata tipurile de activitati corelate cu tema noastra: jocuri ~i activitati
liber alese; activitati pentru dezvoltarea personala. Deloe intamplator le-am mentionat pe ultimele: Prin
excelenta, jocul are un pronuntat caracter formativ.
Daca recitim toate randurile de mai sus, intelegem felul in care infom1atiile redate influenteaza de-
mersul didactic. Teoriile jocurilor ~i metodica lor cresc, :fara doar ~i poate, calitatea actului instructiv-
educativ, cu conditia sa fie bine aplicate. Pe deasupra, teoriile ~i metodica fluidizeaza parcurgerea
demersului didactic. In cele ce urmeaza vrem sa explicam modul in care putem antrena copiii sa intretina
dinamica grupului lor, cum le satisfacem dorinta de joaca ~i cum le modelam conduita.
Dintotdeauna, timpul de joaca a reprezentat un timp de calitate, timp in care partenerii de joc/membrii
grupului de joaca se conecteaza pentru a-~i realiza scopul. In fapt, conectarea este comunicarea necesara
pentru: a se face intelese regulile jocului ~i rolurile distribuite, a se rezolva sarcini, a solutiona eventuale
divergente, a clarifica nemultumirile. Prin orice joc in care intra, copiii invata sa relationeze ~i sa dezvolte

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titulanzare in 1nvatamantul pre~colar

prietenii, invata sa fie atenti la coparticipanti ~ i la conversatii, invata ascultarea activa, invata ce insearnna
cornpetitia, invata sa prirneasca pierderea sau victoria ~i ce sa faca cu ceea ce ~ i -a insu~ it astfel.
Dinamica oricarui grup se rnentine prin jocuri cat mai interactive, cat mai bogate in elemente-surpriza
~i cat mai apropiate de preferintele ~i de nevoile membrilor. La randul sau, interactivitatea se mentine
cu terne interesante 9i noi, foa1ie bine prelucrate ~i prezentate. (In vedere trebuie avut, fire9te, nivelul
accesibilitatii participantilor dintr-o anume grupa de varsta.) Resursele rnateriale ~ i mijloacele trebuie
sa fie dintre cele atractive pentru a stami curiozitatea 9i pentru a determina motivatia desra9urarii jocului
pana la sfar9it cu frenezie. Umorul tTebuie sa fie nelipsit; la fel 9i implicarea educatoarei, in calitate de
participant cu drepturi egale. Implicarea educatoarei intare9te coeziunea de grup, deoarece, astfel, copiii
o simt mult mai apropiata de preocuparile lor. Cum lor le plac diversitatea ~i provocarea, recomandabil
este sa se creeze oportunitati de invatare in jocul desra9urat. Un bun exemplu poate fi momentul in care
se introduce unjoc sirnbolic in eel curent. intrucat se simuleaza situatii reale de viata, comportamentele
sunt modelabile.

In considerarea celor de mai sus, avansam ipoteza ca este importanta fo1marea continua a educatorului
pentru a 9ti cum sa adauge note ludice proiectelor didactice. Ne argumentam punctul de vedere a9a:
~tim ca exista numeroase programe de formare profesionala continua ce prezinta practici de sprijin
9i exemple de bune practici, fondate pe informatii cu triplu caracter (teoretic, $tiintific, aplicativ) $i pe
sugestii metodologice care au trecut testul tirnpului. Tematicile acopera perioada educatiei timpurii $i,
tangential, perioada 9colaritatii mici. In cazul de fata, evidentiem tematicile despre joc: psihologia 9i
metodica lui. Interactiunile cu formatorii 9i cu colegii de grup sunt benefice pe termen lung, in primul
rand, pentru ca (re)deschid orizonturile spre teoriile 9i functiile jocului. Prin pregatire sistematica, edu-
catorii (re)descopera esenta jocului - mijloc de comunicare (libera 9i spontana), mijloc de autocunoa9tere
9i de exprimare de sine, mijloc de formare a unui cerc social prin relationare constructiva, mijloc de
(re)cunoa9tere a lumii dimprejur prin analizatori 9i stimuli, mijloc de (auto)corectare a comportamen-
tului, mijloc de (auto)reglare a invatarii, mijloc de dezvoltare plenara, armonioasa. Utilitatea unor ase-
menea programe e mai mult decat justificata din atari motive:
---+ educatorii i~i imbunatatesc seria de competente (generale, specifice $i transversale );
---+ pre$colarii sunt mai bine pregatiti pentru intrarea in ciclul primar $i pentru traversarea intregii pe-
rioade a $Colaritatii mici;
---+ formarea capacitatilor $i abilitatilor de invatare eficienta, de organizare (a sarcinilor de lucru ~i a
muncii intelectuale) 9i de relationare sanatoasa.
0 privire de ansamblu asupra celor scrise ne conduc spre finalul concluziv: Indiferent de tip, jocul,
intr-un fel sau altul, pregate9te copilul pentru viata, ceea ce inseamna ca e mai u9or de ajuns in punctul
in care incepe traseul profesional 9i, in mod subinteles, integrarea pe piata muncii. Indiferent din ce
unghi privim, jocul - forma de invatare ori de divertisment- favorizeaza, inainte de toate, cre9terea co-
pilului in planurile emotional ~i social. Acest vital domeniu de dezvoltare este precum o poarta deschisa
spre universul lui, iar cheia este insu9i ansamblul de operatii apaqinand proceselor psihice afectiv-re-
glatorii. Modalita~le in care sunt valorizate depind in mare masura de tactul educatoarei de a face inova~i
curriculare 9i arta teatrala din fiecare activitate animata de jocuri. ,ft

2. Cu certitudine, sunt multe moduri in care putem corobora domeniile invocate la punctul I. Dintre
acestea enumeram doar trei:

www.rs.ro
· TESTE REZOLVATE pentru reu9ita la examenul de titulanzare In lnvatamantul pre9colar
I

,i \,r"
~

- abordarea intcgrata a temelor anuale de studiu, subiectul central fiind jocul;


- elaborarea unui proiect educational, avand drept scop valorificarca jocului de rol In centrelc de
interes;
- initierea unui program inti tu lat Jocul cu nimic, concept pret1Jit de expertii in educafie timpurie ce
poate fi pus in valoare ~ i la gradinita, ~i acasa.

Iar dintre modurile punctate, ne alegem unul ~i ii descriem in baza catorva repere: natura, atribute,
rol. Ne retine atentia un posibil proiect, de intocmit gandind la jocul de rol in centre le de interes. Natura
lui este pur educationala; cea ludica se i'ntelege de la sine.
intrezarim un atare proiect aplicabil In centrele de interes, deschise in sala de grupa. Liantul este
planul de lnvatamant'pentru pre~colaritate, unde sunt indicate tipurile de activitati conexate cu scopul
proiectului: jocuri, activitati liber alese; activitati pentru dezvoltarea personala; activitati pe domenii
experientiale.
in contextul dat, jocul reprezinta firul actiunii ce intretine atmosfera captivanta in statiile de lucru,
statii cu pronuntat caracter experiential. Altfel zis, jocul ne ~,poarta" prin toate cele cinci domenii de
dezvoltare a copilului, cuprinse in noul curriculum pentru educatia timpurie. Accentul cade pe jocul de
rol, desfa~urat in doua centre anume: Biblioteca, Col/ul casu/ei. Ambele pot fi vizitate de actori de Ia
teatrul de copii. Gratie !or, pre~colari i tree din zona de con fort in zona proximei dezvoltari. In concret,
prin jocuri de rol foarte bine regizate, copiii invata trucuri care le strunesc atentia, mernoria, vointa ~i
exprimarea. Trucurile au o inraurire pozitiva asupra intemalizarii notiunilor transmise de educatoare,
in cursul programului obi~nuit. Pe terrnen lung, acestea influenteaza pozitiv ~ i procesele instructiv-
educative proprii celorlalte nivele de studii (primar ~ . a.m.d.).
Trei dintre atributele proiectului se reflecta in cuvintele experimental, pragmatic ~i evolutiv. Credem
ca am reu~it sa ii demonstram utilitatea prin activitatea desta~urata in colaborare cu actorii. Ineditul
situatiei cu valente formative se distinge la prirna lectura.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reui,;ita la examenul de titularizare ir. invatamantul prei,;colar

Testul nr. 17
SUBIECTULI (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte

I. se pomenea - nu se ~tia, daraveri - afaceri.


2. fnciircat, fnciirciiturii.
3. lini$tit - adverb de mod, ce - pronwne relativ, o - pronume personal.
4. un negustora~'"i - atribut substantival apozitional, la Ierusalim - complement circumstantial de loc.
5. Cratima face legatura intre doua paf!i de vorbire diferite, verbul predicative (este) ~i prepozitia
(i)n, din care este elidata vocala initiala (1).
6. Ce! indrituit sa raspunda o va face.
Ce-! macina de cateva zile, nu indrazne~te sa presupuna nimeni.
Trebuie sa dea si, el ceva maruntis. , ,
De-a v-ati ascunselea este un joc preferat de toti copiii.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa precizati particularitafile de construcfie $i de


viziune a unui text poetic de Vasile Alecsandri.

Pasteluri, de Vasile Alecsandri

Mihai Eminescu 1-a numit in poemul Epigonii ,,rege al poeziei", considerandu-1 pe buna dreptate eel
mai bun poet roman al primei jumatati a secolului al XIX-lea. Vasile Alecsandri a avut ·incercari
remarcabile in poezie, teatru, proza ~i memoriale de calatorie. in poezie, creatia remarcabila o constituie
Pastelurile. Acestea sunt creatii lirice inspirate de natura ~i sunt ingemanate cu arta picturii. Tonul din
Pasteluri este grav, u~or melancolic, poetul ahticipandu-i prin aceasta trasatura pe Mihai Eminescu ~i
pe Octavian Goga.
Pastelurile evoca peisaje diverse: rurale ~i neao~e, straine cum este eel dedicat Venetiei: ,,Venetia,
regina ce-n marea sa oglinda/Far-a vedea pe frunte-i splendoarea din trecut".
Peisajului national, Alecsandri ii dedica majoritatea pastelurilor, observandu-1, treptat, in ritmul
trecerii anotimpurilor. Preferinta este declarata pentru anotimpul cald. In poezii precum Dimineafa,
Malul Siretului, Noaptea, peisajul descris este infrumusetat de lumina calda a soarelui: ,,Zori de ziua se
revarsa peste vesela natura,/Prevestind un soare dulce cu lumina $i caldura,/in curand $i el apare
pe-orizontul aurit,/Sorbind roua dirninetii de pe carnpul inverzit./El se-nalta de trei suliti pe cereasca
mandra scara/Si cu raze vii saruta june flori de primavara,/Deditei $i viorele, brebenei $i topora$i/Ce
razbat prin frunze-uscate $i s-arata dragala$i." (Dimineafa)

Noaptea este descrisa in acela~i registru al lini~tii suflete~ti, ca imagine a pacii exterioare. Noaptea
este un tararn propice desra~urarii fantasticului: ,,Noaptea-i dulce-n prirnavara, lini$tita, racoroasa,/
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Ca-ntr-un suflet cu durcre o gandire mangaioasa,/Ici, colo, cerul dispare sub rnari insule de nori,/Scu,
turand din a lui poale lungi $i repezi meteori.//Pe un deal In departare un foe tainic stralucc$1e/Ca un
ochi ro$ de balaur care-adoanne $i clipe$te./Sunt pastori In $ezatoare sau vro ceata de voinici?/E vro
tabara de care sau un rond de tricolici?" (Noaptea)

Malul Siretului, eel mai cunoscut pastel solar al lui Alecsandri, imbina me~ te~ ugit elemente
descriptive cu referinte la starea sufleteasca a poetului.
Poezia Malul Siretului a fost publicata in 1869, in revista Convorbiri literare. Poezia descrie natura
rnatinala, vazuta ca un spatiu al regenerarii vitale. Sursa de inspiratie a poetului o constituie lunca Sire,
tului, loc preferat pentru plimbari, situat in proximitatea mo$iei de la Mirce$ti a autorului.
Poezia este structlirata in doua secvente lirice, compuse, la randul lor, din patru catrene. Ritmul este
trohaic, iar rima este imperecheata.
Contemplarea peisajului natural feeric din prima parte a textului este lnsotita, in cea de-a doua
secventa, de reprezentarea concretului, relevat poetului contemplativ. Apa creeaza starea contemplativa
a poetului, curgerea ei lini ~tita asociindu-se cu trecerea vremii 9i a existentei umane:
,,Aburii U$Ori ai noptii ca fantasme se ridica/Si, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despica./Raul
luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur/Ce in raza diminetii mi$Ca solzii lui de aur.//Eu ma due in
faptul zilei, ma a$eZpe malu-i verde/Si privesc cum apa curge $i la cotiri ea se pierde,/Cum se schimba-n
valurele pe prundi$ul lunecos,/Cum adoarme la bulboace, sapand malul nisipos.//Cand o salcie pletoasa
lin pe balta se coboara,/Cand o mreana salta-n aer dupa-o viespe sprinteoara,/Cand salbaticele rate se
abat din zborul lor,/Batand apa-ntunecata de un nour trecator.//Si gandirea mea furata se tot duce-ncet
la vale/Cu eel rau care-n veci curge, fara-a se opri din cale,/Lunca-n juru-mi clocote$te; o $Oparla de
smarald/Cata tinta, lung la mine, parasind nisipul cald." Impresia de peisaj incredibil este data de
imaginea vizuala a aburilor apei 9i a fluviului transfonnat in balaur: Siretul curge ,,ca un balaur/Ce in
raza diminetii mi$Ca solzii lui de aur". Detaliile descrierii sunt pline de fannec. Salciile pletoase, pe~tii,
ratele salbatice alcatuiesc un peisaj unic.
Natura este personificata prin fiintele sale minuscule: ,,o $Oparla de smarald/Cata tinta, lung la mine,
parasind nisipul cald". Natura este insufletita mai ales de prezenta soarelui. Acesta este a9teptat cu
nerabdare, asemenea unui mire: ,,A$teptand voiosul soare ca pe-un mire luminos" (Balta). In calitatea
sa de spectator al spectacolului minunat al naturii vara, poetul nu constituie o amenintare. Este sugestia
identificata In versul final al poeziei sus-mentionate: ,,Nu-i peirea lumii ... vanatorul e poet". Ironia din
acest vers prezinta misiunea poetului care ,,vaneaza". Este sugestia identificata in versul final al poeziei
sus-mentionate: ,,Nu-i peirea lumii ... vanatorul e poet". Ironia din acest vers prezinta misiunea poetului
care ,,vaneaza" imagini ~i nu fiinte.

Asemenea romanticilor, Alecsandri vede in natura o cutie de rezonanta a sentimentelor, un cadru


propice, edenic, pentru realizarea comuniunii fizice 9i suflete$ti. Natura ii ofera omului lini~tea de care
are nevoie pentru abstragerea din timpul obiectiv, al grijilor.
Expresivitatea textului liric, subliniat:a prin prezenta epitetelor, a enumeratiilor 9i a personificarilor
se imbina cu trasaturi stilistice precum simplitatea 9i naturaletea. Procedeele de expresivitate specific
romantice se imbina maiestrit, in acest text literar, cu elementele clasice, vizibile in construqia strofica.
Concluzionand asupra valorii artistice a Pastelurilor, criticul Titu Maiorescu sustinea ca aceste creatii
reprezinta ,,cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romane indeob~te . "

www.rs. ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare iri invatamantul pre~colar

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Elaborati un eseu argumentativ, de eel mult doua pagini, despre noile educatii.

in invatamanul romanesc, conceptul in cauza este relativ nou, dar bine primit de publicul interesat,
mare $i mic deopotriva. Este a$a, fiindca traim vremuri intr-o pennanenta schimbare, in care trebuie sa
fim pregatiti in continuu pentru provocari in viata socio-profesionala $i in cea personala. In speta, un
cadru didactic format in spiritul educatiei pentru viata $i al educatiei civice transmite cu mai multa con-
vingere infonnatiile $i seriile de exemple, in baza carora se var dezvolta pre$colarii cognitiv, emotional,
atitudinal $i aptitudinal. La randul lar, pre~co larii astfel fonnati se var purta ca atare.

Nu exista o definitie unanim agreata, a$a cane pennitem sa emitem una. In opinia noastra, prin noi
educatii intelegem lucrarile cu caracter didactic, elaborate in virtutea curriculumului la decizia ~colii .
Acestea nu sunt decat disciplinele optionale, ale caror teme sunt dintre cele mai diverse $i mai atractive.
Intr-un cadru oficial - noua metodologie de aplicare a planului de invatamant pentru educatia timpurie -,
acestea se numesc activitati liber alese ~i se desra~oara sub titulaturi bine cunoscute: educatie pentru
sanatate, educatie financiara, educatie rutiera, educape ecologica, educatie culturala, educatie religioasa,
educatia pentru valori, drepturile copilului.

In context, amintim doua nume cu greutate care au pus in lumina tema de fata: Mariana Marinescu
$i Sorin Cristea. In citatele lor se reflecta ~i gandurile noastre, notate in primele paragrafe:
Astiizi, problema educa/iei este abordatii fn stransii legiitura cu problematica lumii contemporane,
lume ce se caracterizeazii prin multiple transformiiri, prin schimbiiri fn toate domeniile, determinate
de progresele fn domeniul fjtiin/ei fji tehnicii, proliferarea informa/iei, evolu/ia trebuin/elor spirituale fji
materiale ale oamenilor. Dar, totufji, sii nu uitam ca omenirea se mai caracterizeazii prin cerinfe fji as-
pira/ii specifice. (. .. ) Educa/ia fnsafji nu este cu adeviirat neutra, ea nefiind inseparabila de via/a co-
munitafii, de situa/ia economicii, sociala, politica, de forma de guvernare. Educa/ia trebuie sa raspundii
necontenit unor exigen/e ale realita/ii na/ionale fji interna/ionale. 8
Noile educa/ii reprezinta un set de confinuturi speciale, afirmate ca raspunsuri pedagogice la pro-
blematica lumii contemporane. Sunt generate de evolu/iile pozitive :;i negative fnregistrate fn societatea
moderna :;i postmoderna la nivel de situa/ie a mediului, populafie, mass-media, sanatate, democra/ie,
schimbare sociala, economie, valori civice, existenfa casnica, relafii internafionale, interculturalitate
etc. in consecinfa, au ca sferii de referin/a educafia ecologicii, educa/ia demografica, educafia prin :;i
pentru mass-media, educa/ia sanitara moderna, educa/ia pentru schimbare, educafia economica, edu-
cafia civica, educafia pentru democra/ie, educafia casnica moderna, educafia pentru pace $i colaborare,
educafia interculturala etc. 9

Gandind la mentiunile de mai sus, realizam ca noile educatii i$i gase~te locul $i in perioada pre$CO-
laritatii. Acestea raspund nevoii copilului de cuno~tere ~i, totodata, curiozitatii lui. Dandu-le curs, edu-

8
M. Marinescu, Noile educafii in societatea contemporana, Editura Pro Universitaria, Bucure~ti, 2013 , p, 18.
9 S. Cristea, Noile educafii in pedagogia postmodernii, articol publicat online
(link disponibil: https ://ibn.idsi. md/sites/default/files/imag_file/No ile%20educatii%20in%20pedago gia%20postmod-
ema_0. pdf)
www.rs.ro
. . TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar
·· 1

catorul lsi poate conccpe proiectele (cxtra)cuJTiculare in a$a maniere !neat sa cuprinda domeniilc de
dezvoltare specifice grupei de varsta 3 - 6 ani $i, de la sine lnteles, dimensiunile dezvoltarii privite Per
dorneniu. Confonn cerintelor, la data proiectarii, educatorul tine seama de Jegislatiile permisive: legea
educatiei nationale - in concret, nonnele privind curriculumul la decizia scolii/curriculurn optional -,
planul de i'nvatamant pentru educatia timpurie $i metodologia de aplicare, Jegea drepturilor copilului in
baza careia parintii pre$colarilor i$i pot exprirna acordul pentru parcurgerea <lisciplinelor optionale, de-
rivate din noile educatii prom ovate. Proiectele (extrn)curriculare fondate pe acestea se pot cuprinde in
oricare dintre activitatile prevazute i'n planul de ltwatamant: liber alese, pe domenii experientiale, pentru
Jezvullare persunala, jocuri. Restul depinde de ingeniozitatea educatorului $i de receptivitatea lui la
continuturile ce constituie fundarnentul disciplinele optionale pentru care s-a optat.
Suntem de parere ca ,,trecerea" pre$COlarilor prin zona noilor educati i este benefica in multe sensuri.
Unul este acesta: ii familiarizeaza cu educatia nonformala, pe care o vor intalni in diverse spatii $i
situatii; de pilda, in centrele de tip clubul/palatul copiilor, unde se pot frecventa cursuri, ale caror tematici
rezida din chiar ideea centrala a lucrarii; exemple relevante: educatia prin arhitectura, prin caligrafie,
prin benzi desenate, prin artele spectacolului. De vreme ce Ii se ofera o paleta de activitati corelate cu
nevoile $i dorintele lor, este limpede ca se respecta principiul educatiei centrate pe copil. Fara dubii,
conceptorii de curriculum optional $i formatorii ghideaza subiectii pe drumul ce duce spre (auto )cu-
noa$tere. Efectele se resimt in timp; mai precis atunci cand ei realizeaza ca Ji s-au deschis orizonturi
vaste spre lumile care ii fascineaza. Este inutil sa spunem cat de mult conteaza educatia prin imagini
pentru eel ce va fi , la un moment dat, preocupat de realitatea augrnentata.
Altfel zis, Inca din anii de gradinita, trecand prin $Coala $i prin urmatoarele structuri institutionalizate
alese, subiectul educabil i9i dezvolta competentele secolului XXI, vitale intr-o societate globalizata $i
digitalizata. In concluzie, comprimam conceptul in perechi de cuvinte elocvente: noile educatii - minti
deschise, vederi largi, atitudini proactive, adulti interesa(n)ti.

In temeiul sustinerilor argurnentate pana aici, credem ca am indicat bine destinatia finala a ideii cen-
trale. In umbra autorilor citati, intarim gandul despre instruirea continua a individului prin forrnele edu-
catiei, adaptate la realitatile mediului apropiat $i indepartat. Le putern privi cape ni$te puncte pe o retea
impanzita peste lurne, a$a cum este reteaua rnondiala Internet, cu al sau World Wide Web. Punctele res-
pective ,,prind" continuturi de care se ,,agata" educabilii in sfortarile lor de a face fata provocarilor din
societatea cunoasterii.
'

Bibliografie
M. Marinescu, Noile educafii fn societatea contemporana, Editura Pro Universitaria, Bucure~ti, 2013.
Webografie
S. Cristea, Noile educafii fn pedagogia postmoderna, articol publicat online, link disponibil:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Noile%20educatii%20in%20pedagogia%20postmod-
ema_O.pdf

SUBJECTUL al III-lea (30 de punctel

1. Jocul 1$i gase$te locul in oricare dintre cele opt competente-cheie cuprinse in curriculumul pentru
educatia timpurie. Locul este rezervat in virtutea principiului invatarii bazate pe joc $i a planului de in-

~
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

vatamant. Intre tipurile de contexte educaiionale indicate in acest plan gasim jocurile ~i activitatile liber
alese. Fiind absolut naturale, toate raspund nevoii copiilor de joaca, de actiune prin interactiune, de ex-
plorare a lumii prin stimuli ~i oportunitati de invatare diverse.
Despre legatura dintre joc ~i competente enumerate se poate scrie o intreaga lucrare. Expunerea de-
pinde de viziunea autorului asupra teoriilor jocului ~i de experienia. Restul depinde de cititor, adica de
felul in care el intelege sa trateze conceptul de joc ~i de modurile in care se aplica principiul dezvoltarii
integrate. Atunci cand ne referim la acesta din urma, avem in vedere metodologia de aplicare a planului
invocat ~i programa de rigoare. Centrele de interes deschise in _sala de grupa reprezinta spatii perfecte
nu doar pentru instruire, ci ~i pentru joaca cu sens.
Spiritul inovativ al educatoarei poate transforma centre le de interes in cadre optime pentru dezvoltarea
plenara a copiilor. Cu 'alte cuvinte, jocul este asemeni unui mijloc de transport care une~te punctele A ~i
B. Daca este dirijat corespunzator, acesta trece prin statii ce imbogatesc pasagerii in sensurile dorite. In
cauza, vorbim de sensurile pe care le ,,ascund" cele cinci domenii precizate in curriculumul amintit: dez-
voltare fizica, sanatate ~i igiena personala; dezvoltarea cognitiva ~i cunoa~terea lumii; dezvoltarea socio-
emotionala; dezvoltarea limbajului, a comunicarii, a premiselor citirii ~i scrierii; capacitati ~i atitudini in
invatare. Oferim cateva exemple. in ordinea redata, corelam domeniile cu jocurile adecvate, adica cu
jocuri: psihomotrice, de stimulare cognitiva, de limbaj, simbolice, traditionale. Spectrul lor este mult mai
larg, insa nu intram in detalii de tipul clasificiirii ~i al descrierii acestora. Pe scurt, fiecare domeniu are
propriul set corespondent de jocuri. Privind lucrurile in substrat, observarn ca orice joc se oglinde~te in
cornpetenta lui pereche. De pilda, jocul de limbaj se oglinde~te in cornpetenta de comunicare, iar eel de
stimulare cognitiva, in competenta matematica (~i nu numai in aceasta). A~adar, intelegem ca ideile de
fata pot constitui suficiente elemente relevante pentru a intocmi o harta - o harta a rutelor trasate intre
punctele forte care ii faciliteaza copilului obtinerea reu~itelor, per total. Pliem harta la mijloc ~i apoi
suprapunemjumatatile. Efectiv realizam case suprapun traietoriile de-a lungul carora micupil se dezvolta
global. Respectivele puncte forte se pot uni mai repede datorita puteriijocului, desfa~urat in forme alter-
nate de organizare a activitatii. Odata ce le-am unit, mai trebuie doar sa gasim acele activitati ludice sus-
ceptibile sa ne dea informatii despre copil, informatii ce ii privesc nevoile, preferintele, dorintele ~i
aptitudinile. Sistematic observat, copilul ne transmite date despre potentialul lui avand naturi diferite (in-
telectual, creativ, afectiv, social, motric), dar ~i despre stilul, respectiv ritrnul sau de invatare/lucru.
Credem ca am etalat inteligibil corespondenta dintre jocuri ~i competente. Putem crede in validitatea
unei ipoteze conform careia jocurile au luat na~tere pe fundalul competentelor, de~i nu au fast initial in
numar de opt ~i nici definite intocmai cu stilul expertilor europeni. Intr-o formula simplificata, patru
categorii de jocuri = opt competente-cheie = patru competente ale secolului XXL
Laun moment dat, mentionasem spiritul inovativ al educatoarei, un atu ce cre~te calitatea actului di-
dactic. Talentul actoricesc ~i jovialitatea sunt doua elemente care ii sporesc spiritului frumusetea. Daca
jovialitatea este nativa, talentul, in schimb, se imbunatate~te prin exercitii specifice ~i de dezvoltare per-
sonala. Efectuate consecvent, acestea desavar~esc rolul de animator al educatoarei. Ii asemanam rolul
cu lumina in jurul careia se aduna copiii atunci cand se anunta inceperea unei activitati/unui joc. De ce
recomandam luarea acestui rol in serios? Deoarece micul auditoriu e foarte receptiv la enunturile care,
in egala masura, inveselesc ~i creeaza o atrnosfera placuta. Altfel zis, simtindu-se relaxati, copiii devin
mai atenti la mesajele educatoarei ~i mai volubili. Impactul pozitiv i~i dubleaza forta daca se introduc
~i elemente-surpriza, bine temporizate ~i dozate in raport cu varsta. Prin urmare, actul didactic doban-
deste
, si, caracter artistic.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu$ila la examenul de titularizare in 1nvatamantul pre$Colar

Fiecarc idce exprimata anterior poate fi interpretata ca un argument sustinator al punctului nostru de
vedere vis-a-vis de joc. Consideram ca am exemplificat indestulator rnodurile in care jocul contribuie
la fonnarea cornpetentelor-cheie, indispensabile la drurnul orientat lnspre finalita\ile educatiei pe toata
durata vietii. In adaos, am justificat indeajuns aportul rolului de animator al educatoarei in facilitarea
accesului la respectivul drum. Este un adevar general valabil: Atmosfera lnviorata anirna sufletul ~ i
mintea. Raspunsul la intTebarea Cum? rarnane lnsa in sarcina educatoarei ca o datorie moral-profes io-
nala. In calitate de formator, aceasta are la dispozitie numeroase tehnici particulare educatiei prin teatru
$i artele spectacolului.

2. Sugestii metodologice tematice gasim o sumedenie in literatura de profil (autohtona ~i straina) ~i In


cadrul norrnativ oficial: curriculumul pentru educaria tirnpurie. Cu titlu de exemplu, avem: metodologia de
aplicare a planului de invatamant pentru educatia timpurie, programa de rigoare, anexa la OMEN nr. 385 1
din 2010, Reperefundamentale in invafarea $i dezvoltarea timpurie a copilului de la TW$tere la 7 ani. Anexa
amintita abunda de practici de sprijin, exemplificate pe domenii de dezvoltare a copilului $i pe grupe de
varsta (ante- ~ i pre~colara). Aceste practici, combinate cu sugestiile date in cadrul precizat $i in metodicile
de specialitate existente la nivel pre-elementar, detennina cre$terea $anselor de a ob~ne rezultatele a~teptate.
Plastic vorbind, o sugestie metodologica e o sageata indreptata spre finalitatile educatiei. Traietoria
sagetii spre tinta atinsa din prirna depinde exclusiv de stitul didactic adoptat $i de profesionalismul
dovedit. In cele ce urmeaza dam trei exemple de sugestii menite sa optimizeze procesul de invatare. Le
redarn sub forma de idei ~ i de solutii viabile In etapa de proiectare curriculara:
-+ transformarea fiecarei practici de sprijin intr-un obiectiv bine operationalizat, dupa modelul lui
... Mager, de pilda;
I !~,

-+ crearea unui set de materiale concret intuitive, care sa stimuleze foarte rnult dezvoltarea laturii
afective a copilului; puterea inteligentei socio-emotionale este notorie; pre~colaritatea este pe-
r
l
rioada ce o favorizeaza chiar dincolo de a$teptari;
-+ conceperea unui putemic ansamblu de elemente de joc utilizabile in orice situatie reala de invatare
pentru a intretine dinamica grupului.
Dintre cele trei alegem una, pe care o ~i descriem succint. Cum concepem ansamblul de elemente de
joc? Mergand pur ~i simplu la esenta lucrurilor. 0 cale este studiul individual pe diverse paliere; spre exem-
plu, in materie de arta scenica, de teatru, in general, de teatru educational, in particular, de folclor al copiilor.
Drept care, limbajul nonverbal, retorica ~i umorul sunt adevarate piese din instrumentarul educatoarei. 0
alta cale este realizarea unor simple jocuri de cuvinte ~i, in adaos, a unor mici corpuri de text cu propozitii
scurte ~i rimate. De obicei, copiii rezoneaza la sonoritatea cuvintelor tem1inate in acelea~i grupe de litere.
Elementele de joc se pot incadra in orice domeniu de continut, indiferent de disciplina. Noi le in-
cadram in domeniul apartinand actelor de vorbire. La randul lor, actele de vorbire apaf!in subdomeniului
de dezvoltare ce prive~te limbajul ~ i comunicarea. Daca ne intrebam cum anume le incadram pentru a
demonstra eficienta faptului, credem ca reu~ im imbinand mai multe metode didactice. De~i clasica, una
poate fi convorbirea. De pilda, independent de tema discutata, copiii fonnuleaza mai lesne ideile con-
cluzive daca sunt incurajati prin jocuri de cuvinte.
Pe termen mediu, avantajele aplicarii convorbirii constau in: motivarea copiilor sa fie activi injocurile de
limbaj, sa se exprime lejer cu propriile cuvinte ~i sa depa~easca tracul vorbirii in public - in speta, dinaintea
colegilor de grupa. Iar beneficiile pe termen lung pot fi acestea, in principal: dezvoltarea gandirii analitico-
sintetice, dezvoltarea inteligentei verbal-lingvistice ~i sensibilizarea fata de exprimarea literar-artistica.

www.rs.ro
TESTE REZOL VATE pentru reu$ita la examenul de titulanzare iri invatamantul pre$colar

Testul nr. 18
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA - 15 puncte

1. mu/com - calm, a ticlui - a face, a pune la cale.


2. mormait, mormaitor.
3. apucase - verb predicativ, un - articol nehotarat proclitic, albinef - adjectiv.
4. ragu.yit - atribut adjectival, mai raspicat - complement circumstantial de mod.
5. Cratima face legi:itura intre doua paqi de vorbire diferite, pronumele personal vi- ~i pronumele per-
sonal -!.
6. Tu cumperi cele necesare pentrn aniversare, iar tu alcatuie~ti lista de invitati.
I-ar spune, dar se teme de reactia lui colerica.
Trebuie sa ajungem devreme, altfel se supara.
De vreme ce ai renuntat la calatorie, mergem intr-o scurti:i vizita la matu~a.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa precizati particularitafile de construcfie .yi de


viziune a unui text poetic de Nichita Stiinescu.

Leoaica tanara, iubirea, de Nichita Stanescu

Nichita Stanescu este un reprezentant al liricii postbelice, ~aizeciste ~i care se inscrie, prin opera sa,
in mi~carea literara neomodernista.
Este autorul ,,poeziei unei poezii". (Eugen Simian)
Conceptia sa poetica este enuntata intr-n eseu din tinerete: ,,Clasicul vede idei, romanticul sentimente,
modernul vede deodata ideile ~i sentimentele, dar le vede cu cuvintele."
Poetul scrie despre o aventura a cuvantului, despre notiunea care ii exprima sentimentele ~ i care
poarta numele de necuvintele.
Opera stanesciani:i se remarca prin asocierile lexicale inedite, prin stabilirea relatiilor logice inedite,
prin ilimitarea metaforica. El abordeazi:i specii literare diferite, de la poem pani:i la baladi:i, registre
stilistice variate, ment'inand o atmosfera neconventionala in contextul poetic.
Poetul a debutat in 1960 cu volumul Sensul iubirii. Poemul Leoaica taniira, iubirea face parte din
volumul secund al creatiei stanesciene, intitulat 0 viziune a sentimentelor ~i publicat in 1964.
Este un text liric organizat in 3 strafe, de marimi variabile: sextina, octavi:i, decima, care dezvolti:i
tema iubirii.
Crescendo-ul versurilor sugereaza amplificarea sentimentului numit prin imaginea regali:i a leoaicei.
Titlul subliniazi:i paralela metaforici:i inediti:i dintre iubire ~i leoaica, sugerand ideea agresiunii spontane
prin care se caracterizeazi:i aparitia iubirii in existenta omului. lubirea este sentimentul uman suprem,
dupa cum leoaica este simbolul regal al animalelor salbatice, o felina inegalabili:i prin foqa ~i ferocitate.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de titularizore in invatamantul pre9colar

Epitctul tanara din titlu sugereaza fapt1d ca tinere\ca estc \'arsta dcstinata cunoastcrii iubirii. Vitalitatea
$i agilitatea specifice leoaicei sunt $i atributele omului aflat la varsta tineretii.
In plan secundar, creatia stanesciana dezvolta o concep\ie singulara asupra poeziei, sentiment pe care
eul liric II descopera spontan, pentru care sc sirnte nepregatit, dar pe care-I soco1c$tC calea implinirii
spirituale.
Cele trei strafe ale textului delimiteaza trei secvente lirice: atacul spontan al iubirii-leoaica, combustia
afectiva $i experimentarea nostalgiei dupa trecerea iubirii.
Agresiunea iubirii, sirnilara atacului felinei este subliniata, la nivel textual, prin utilizarea verbelor
la perfect compus, cu caracter dinamic: mi-a sarit, m-a vazut. Secventa poetica initiala asociaza iubirea
cu ideea vanatorii, on:iul aflandu-se, in permanenta, in sfera acestui atac. Interventia iubirii nu este in
totalitate un rod al hazardului, omul simtindu-se pandit de amenintarea de a se indragosti. Iubirea ne
revela identitatea, idee asupra careia poetul insista prin repetarea substantivuluifata, pe care-I include
in doua sintagme, adverbiala $i nominala: fn fa/a, de fa/a.
In cea de-a doua secventa lirica se construie~te teoria ca eul Iiric devine, prin trairea iubirii, un
,,centrum mundi". Lumea se modifica pentru ca perceptia asupra uni versului se schimba la rfmdul ei.
Iubirea se revela ca forta creatoare a lumii, aceasta fiind vazuta ca expresie a circularitatii, prin metafora
,,cuibar rotind de ape". Lumea devine un vartej in care inceputul $i sfilr$itul coincid. Iubirea este
modalitatea de comunicare intre real $i ireal, contingent $i transcendent: ,,$i deodata-n jurul meu, natura
se fa.cu un cerc, de-a-dura, cand mai larg, cand mai aproape,/ca o strangere de ape./$i privirea-n sus
ia~ni, curcubeu taiat in douah i auzul o-ntalni/tocmai Ianga ciocarlii".
Raportul dintre indragostit $i lume se modifica, el traind plenar, cu simturile acutizate: privirea devine
,,curcubeu taiat In doua", auzul se 1nalta: ,,Auzul o-ntalni /tocmai langa ciocarlii. Indragostitul se simte
mai puternic $i capabil sa atinga absolutul, sa-~i defineasca aspiratia, al carei simbol este ciocarlia. Tonul
optimist din cea de-a doua strora lasa loc nostalgiei din strofa a treia, cand poetul constata, dupa trairea
sentimentului, ca realitatea familiara nu mai este aceea$i: ,,Mi-am dus mana la spranceana,/la tampla $i
la barbie,/dar mana nu le mai $tie./$i aluneca-n ne$tire pe-un de~ert in stralucire/peste care trece-alene/o
leoaicci aramie/cu mi ~carile viclene, inca-o vremehi-nca-o vreme..." Epitetul cromatic ro.~cata
subliniaza. mitul reintoarcerii in timpul obi$nuintei, in timp ce substantivul vreme din finalul textului,
cu rezonanta sa eminesciana, sustine ideea ca iubirea ofera consistenta $i sens existentei umane.

SUBIECTUL al II-lea {30 de puncte)

Realizati un eseu argurnentativ, de maximum doua pagini, despre activitatea opfionaJa.

Odata cu prima lectura a noului curriculum pentru educatia timpurie ne $i edificam In privinta per-
misivitatii cadrului normativ al temei noastre. Acesta cuprinde: legea educatiei nationale - prevederile
despre curriculumu] la decizia $Colii (in speta, eel optional) - , planul de invatamant, metodologia Jui de
aplicare, programul anual de studiu. Respectat intocmai, acesta face posibila conceperea $i predarea
oricarei discipline cu caracter facultativ.
Orice unitate de invatamant ofera prograrne optionale. Acestora Ii se pot adauga alte discipline daca
membrii corpului profesoral 1$i dau concursul pentru elaborarea, avizarea ~ i promovarea lor. E bine sa
ne reamintim ca avizul favorab il se prime$te din partea inspectorului de specialitate. Oferta de programe

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare 1n 1nvatamantul pre~colar

se mai poatc imbo!!ati adaugand altele, avizate deja de institutiile de resort - dupa caz, MEN sau ISJ.
rn sectorul care'-'n~ prive~te - pre~colar -, activitatea optionala face parte din norma didactica a edu-
catorului; in principiu, i se acorda o ora pe saptamana, insa numai dupa cc parintii i~ i exprima acordul
pentru des:la$urarea acesteia in favoarea copiilor. Conform planului de invaiarnant, educatorul o include
in categoria activitatilor de invatare, care ~ tim ca sunt: liber alese, pentru dezvoltare personala, pe
domcnii experientiale, jocuri.
Activitatea optionala, integrata in prograrnul zilnic al pre~colarului, respecta principiul centrarii
educatiei pe beneficiarii sai. Drept care, demersul didactic este proiectat in baza nevoilor beneficiarilor
directi - cop iii - ~i a d01intelor beneficiarilor indireqi - parintii lor. In egala rnasura, nevoile identificate
~ i dorintele verbalizate pot privi teme comune sau unele din sfera noilor educatii. Acestea din urma sunt
tot rnai rnult apreciate: deoarece le inrati~eaza copiilor orizonturile dincolo de care sunt universuri ce se
intrepatrund, universuri ale cunoa~terii in domenii de interes. Noile educatii trateaza subiecte dintre cele
mai interesante, fiind susceptibile de predare in maniera integrata ~i, desigur, inovativa.
Paragraful anterior face trimitere la programul anual de studiu propriu educatiei timpurii, in cuprinsul
caruia sunt ~ase teme ample: Cine sunt/suntem? Ce $i cum vreau safiu? Cand, cum ~·i de ce se fntdmpla?
Cum este, afost ;;i vafi aici pe pamant? Cine ;;i cum planifica/organizeaza o activitate? Cum exprimam
ceea ce simfim? Avand in minte eel putin patru dintre acestea ~i scopul disciplinei optionale, in functie
de opmtunitati ~i resurse, educatorul poate dezvolta:
-+ proiecte curriculare interdisciplinare, de pus in practica in sala de grupa, in micare dintre sectoarele

simbolic denumite: Stiinfa, Construe/ii, Biblioteca, Colful casufei (Joe de rol), Arte, Nisip $i apa;
-+ proiecte extracurriculare/extra~colare, de aplicat in virtutea valorilor pe care s-a fundamentat
curriculumul in discutie; doua dintre acestea sunt principiul invatarii active ~i al educatiei ca in-
teractiune dintre educatori si copil; Note: Prin asemenea proiecte, prin prisma obiectivelor disci-
plinei optionale ~i prin natura sectoarelor amintite, copiii participa activ, in sensul in care li se
ingaduie sa influenteze desra~urarea activitatii a~a incat, la final, sa obtina experiente de invatare
cu impact pe termen lung. Implicand familiile, se valorifica atuurile parteneriatului dintre parinti
~i educator. Drept care, se pot urmari manifestarile copiilor in situatii ce difera de programul lor
obi~nuit, timp in care li se exploreaza dimensiunile dezvolta1ii sub aspectele: psihomotric, cognitiv,
emotional, social. Realizam ca educatorul aplica, totodata, principiul individualizarii ~i al invatarii
bazate pe joc. In concret, intr-un atare proiect ce prive~te inclusiv activitatea optionala, copilului
i se permite dezvoltarea in propriul ritm, ghidat de nevoile personale formative ~i dorinte de epui-
zare a tuturor motivelor de joaca, date de contexte ~i continuturi de invatare, judicios alese gandind
la varietatea ~ i la utilitatea noilor educatii.;
-+ programe educationale, realizabile la nivel pre~colar, in plan local/judetean/(inter)national; ase-
muite cu ni~te vaduri propice evolutiei, holistic vorbind, acestea faciliteaza comunicarea, schimbul
de idei ~ i de practici, in baza carora, ulterior, se pot face inovatii curriculare.
In considerarea celor de mai sus, orice activitatea optionala, integrata in orice tema anuala de studiu,
face posibila formarea celor opt competente-cheie europene ~i, implicit, a competentelor secolului XXL
0 atare abordare este absolut in beneficiul pre~colarilor, aflati la inceputul calatoriei pe lungul traseu
educational. Se ~tie cat sunt de bine primite disciplinele facultative ce trateaza subiecte din viata reala
in modalitati bazate pe tehnicile educatiei nonformale, folosind mijloace multimedia in altemanta cu
materiale concret intuitive. Se ~tie ~i cat sunt de bogate asemenea proiecte in plusuri de valoare, aduse
in natura fiecarui participant. Pentru copii indeosebi, plusurile insumate, le ,,cimenteaza" drumurile spre

www.rs.ro
I
I

TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

dezvoltarc (personala si profesionala). Sa fie a5a, dcpinde foar1c mult de tot ceea ce poate oferi educatoru]
prin pregatire, expcrienta $i irnplicare.

Spre sfar$itul lucrarii noastre, evidentiem un exemplu edificator pentru a justifica, Inca o data, nece-
sitatea includerii activitatii optionale in programul pre$colarului de studiu anual.
.. Ca punct de reper, luam o disciplina numi ta Edur:afi.a pri.n imagini . Obiectivele derivate din compe-
t ~ • l•

!
'• i
1!
I tentele lingvistice determina formarea capacita\ii de comunicare prin imagini. Pe aceasta cale, in acel a~ i
ti mp, copiii 1$i forrneaza. inteligenta spatial-vizuala $i sensibilitatea fa ta de frumosu l observat in jur. In
sectorul Arte, se pun bazele educatiei estetice. De acolo se pot directiona linii spre oricate discipline/do-
menii de dezvoltare a vizat educatorul, in prealabil.

In concluzie, pledam pentrn exploatarea oricarei oportunitati de a da curs unei activitati optionale,
menite sa deschida poarta catre zona proximei dezvoltari. Ajun$i intr-un mediu educational stimulativ,
pre$colarii se indeamna reciproc $i ,,intra" in activitati cape terenuri de joaca- noi $i vaste. ~i educatorii
se pot indemna reciproc pentrn a elabora proiecte $i programe extracurriculare cu caracter facultativ,
dar $i pentru a intocmi documentatiile unor discipline optionale, la cererea beneficiarilor (in)directi. Le
recomandam educatorilor sa aiba In vedere formarea continua in aceste sensuri si , sa actioneze
, in con-
secinta.

SUBIECTUL al UT-lea (30 de puncte)

l. In substratul enuntului este principiul individualizarii, a$a cum II $1im prevazut in curriculumul
pentru educatia timpurie. Conform acestuia, este imperios necesar sa tinem cont de nevoile $i de ritmul
copilului de dezvoltare, in functie de care ii putem da libertatea sa W aleaga activitatile didactice ~i
sarcinile. Daca 11 respectam, avem $anse sporite sa ii cunoa$tem profilul (natura bio-psihomotorie $i
afectiva). In adaos, evidentiem $i principiul lnvatarii bazate pe joc. Dintotdeauna, jocul a facilitat pro-
cesele de asimilare $i de prelucrare a informatiilor transmise in imprejurari de factura educationala in,
non- $i formala.
Indiferent de varsta, copilul este un subiect educabil $i vulnerabil In fata factorilor de mediu (intrinseci
$i extrinseci). Pe cale de consecinta, oricand este probabil sa 11 vedem vizibil afectat de nefastul factorilor
ce 1i obtureaza traiectoria, al carei punct terminus este idealul educational.
Cu gandul la principiul invocat, suntem recunoscatori pentru instrumentarul menit sa faciliteze munca
pe care o reclama observarea sistematica $i evaluarea copilului. A$a-numitul instrumentar consta in
cadrul normativ oficial, format din curriculumul amintit anterior $i din anexa la OMEN nr. 3851/2010,
Repere fundamentale fn fnvafarea $i dezvoltarea timpurie a copilului de la 11a$tere la 7 ani. Ambele
acte ne sunt de foarte mare folos, intrucat contin detalii valoroase, cu dublu caracter: $tiintific $i prac-
tic-aplicativ. Pe de o parte, curriculumul ne in1ati$eaza dimensiunile dezvoltarii copilului per domeniu,
dar ~i indicatorii in baza carora se poate determina nivelul de stimulare comportamentala atins, de aseme-
nea, per domeniu, in raport cu fiecare interval de varsta prestabilit. Pe de alta parte, anexa RFIDT
cuprinde indicatori dati dupa acelea$i criterii pentru toate cele cinci domenii de dezvoltare a copilului.
In plus, aici gasim practici de sprijin, gandite sa fie utilizate in etapa de proiectare curriculara ~i de-a
lungul procesului de invatamant. Fiind exemple de activitati de invatare, practicile ne lumineaza atunci

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~i ta la examenul de titularizare in invatamantul pre~co lar

cand trebuie sa ne operationalizarn obicctivele $i sa le corelam cu esentele principiilor stipulate in


curriculum. Mai precis, acordand atentie unui pre$colar prin metoda observarii sistematice, reu$im sa ii
identificam neajunsurile pc toate palierele. Le trcccm apoi riguros prin filtrul psihopedagogiei ~i de-
ducem cauzele care impiedica subiectul nostru sa ob\ina rezultatele a~t epta te in sfera unei dimensiuni a
dezvoltarii sau a mai multora. Prin unnare, realizam ca suntem in prezenta tulburarilor specifice de in-
vatare (TSI). In privinta lor ne edificam studiind un act (anexa la OMEN nr. 3124/201 7) in temeiul
caruia intelegern metodologia de care ne putem servi pentru a pregati invaiarea individualizata ~i per-
sonalizata. Mai exact, aceasta metodologic clarifica lucrurile despre procedurile de evaluare pentru de-
pistarea respectivelor tulburari ~i despre tipul optim de interventie.
Revenim la joc - activitate naturala pentrn copilul de pretutindeni - ~i la observatie - metoda didactica
~ i de cercetare, adapfata lnsa la nivel pre~co lar. Revenim In scopul dovedirii legaturii lor cu tulburarile
de invatare. Avand la dispozitie ni ~te grile criteriale bine lntocmite, ne permitem sa notam observatii
care ne ajuta sa depistam obstacolele in cal ea invatarii eficiente. Prin jocuri libere sau de limbaj, de con-
structii, de creatie, de masa este posibil acest lucru. Simtind libertatea jocului, mai ales in grup, cei mai
multi copii se deschid ~i se manifesta natural, lasand la vedere stilurile de comunicare ~i de relationare,
stilurile de lucru, stilurile de ata~ament. Acesta reprezinta momentul prop ice pentru educatoare de a lua
notite de referinta, notite susceptibile sa conduca la confirmarea/infirmarea ipotezelor. Dupa caz, acestea
privesc dificultatile intampinate de copil atunci cand face simple exercitii de scriere (desen liber, sernne
pregrafice), exercitii de perspicacitate ~i de diqie. Prin intermediul ultimelor, se pot depista implicit tul-
burarile de auz. Terna de fata nu presupune tratarea enunttilui in amanuntime. A~a deci, ne limitam doar
la marcarea importantei observatiei pentru determinarea cauzelor ce perturba procesul de invatare al
copilului ~i acomodarea lui in colectivitate.
In loc sa facem rezumatul ideilor expuse, argumentam punctul de vedere in considerarea enunttilui
dat.
In opinia noastra, daca atragem copiii in jocuri prezentate pe gustul lor ~i in acord cu nevoile lor,
avem ocazia sa aflam detalii sernnificative despre firile ~i structurile lor. Trebuie sa fim foarte atenti la
modul in care le consernnam ~i la felul in care le trecem prin filtrul proceselor psihice. Munca indeplinita
judicios ~i cu rigoare academica ne reaminte~te un adevar general valabil: Jocul poate sa uneasca ori sa
dezbine.
Pe fondul tuturor celor de mai sus, afirmam ca putem ajunge in universul copilului prin orice activitate
de factura ludica. Uniti intr-un grup de joaca, copiii se comporta in consens cu datul naturii. in mijlocul
lor, orice educator devine un investigator, validat in virtutea pregatirii speciale in gestionarea metodelor
de interventie. Avand aceasta calitate, educatorul observa simptomatologia care le ingreuneaza
subiectilor vizati actul de invatare. Odata ce identifica simptomele din complexul TSI ~i aplica planuri
personalizate de invatare, el reduce considerabil rata e~ecului. In alta ordine de idei, el ii dii fiecaruia
ceea ce ii este de maxima trebuinta pentru a face fata oricarei situatii de invatare.
Jocul are ~i un revers. Copiii care observii ca partenerii lor de joc acuza probleme de exprimare (clarii,
corecta, fluentii coerentii) se retrag pentru a forma un minigrup de joacii. Partenerii deveniti astfel diferiti
se inhibii ~i dezvoltii comportamente deviante. Pricina nu este atat respingerea celorlal~ cat neinterventia
specializatii a educatoarei. Inainte de a fi profesionala este morala datoria sa de a identifica tulburarile
de invatare, dar ~i de a elabora planuri de actiune pentru combaterea lor. A~adar, in acceptiunea perso-
nalii, e obligatoriu sa acordam atentia cuvenitii continutului anexei la OMEN nr. 3124/2017 privind
metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburari de invatare. (Dispozitiile sunt

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE penlru reu~ita la examenul de trtularizare in invatamantul prc~colar

valabile ~i pentru pre$colari.) Scopul principal este crearea conditiilor care Ii garanteaza copilului $anse
egale la educatia de calitate. De vreme ce copilul se bucura de sprijinul care ii permite sa progrescze,
este clar ca toata lumea culege roadele a~teptate, atat cat Ii sta copilului in putere. Suntern reali~ti ~ i nu
Ii cerem mai mult deca1ne poate da In concordanta cu nivelul preoperational al gandirii ~i al inteligentei
emotionale.
Pe scurt, este deosebit de important sa valorifi c~m acele fatete ale jocului care favorizeaza ascensi-
unea copilului.

2. A~a cum specificam, tulburarile de invatare afecteaza ~ i copilul pre~colar. Totu~i , e prematur sa
vorbim despre disgrafie, dislexie ~ i discalculie, sub toate formele !or. Pe acestea le diagnosticam rnu lt
mai bine In scolaritaiea mica.
'
Dat fiind contextul, ne raportam la grupa de varsta 3 - 6 ani. Trei asemenea posibile tulburari apar
1n urma efectuarii operatiilor de rutina pe baza unor elemente proprii sisternului psihic uman: limbaj,
atentie, motricitate (fina, cu precadere). Nedepistate la timp sau netratate, tulburarile condamna copilul
la regres, mai ales la urrnatorul nivel (~co laritatea mica). Provocarile vor fi tot mai multe, mai diverse
$i mai dificil de lnfruntat. Categoric, deficientele vor impiedica viitorul $Colar sa acumuleze corespun-
zator achizitiile fundamentale, pe toate sectoarele de studiu ~i de practica. Efectele neinterventiei timpurii
se var vedea eel mai bine la finele clasei a II-a.
Dintre cele mentionate ne alegem una, pe care o prezentam confonn cerintei. Definim tulburarile de
limbaj in aria de cuprindere a educatiei timpurii: Cauze ce lngreuneaza articularea sunetelor, exprimarea
(corecta, clara) a cuvintelor, formularea propozitiilor $i redarea lor (fluenta, coerenta).
Despre efectele lor negative am mai scris. Reiteram ideea $i precizarn trei dintre acestea:
---+ autoizolarea copilului care se simte marginalizat, deoarece acuza dislalie/rinolalie/disartrie/bal-
bism;
---+ starea depresiva a copilului respectiv, greu contrnlabila la varste mici;
---+ regres continuu In sfera subdorneniului ce prive~te limbajul ~i comunicarea; regresul se va resimti
$i In celelalte (sub )domenii de dezvoltare.
Pentru redresarea situatiei de proport-iile unui impas, rnentionam trei exernple de bune practici: In
baza fi~ei de observatie structurate, abordarea familiei pentru a recomanda un logoped; continuarea
exercitiilor In sala de grupa ~i acasa; sub umbrela metodei Biblioteca Vie, invitarea unui actor pentru
a-i stami dorinta de joaca cu sunete ~i cuvinte subiectului afectat de TSI.

in incheiere, facem trimitere la setul de materiale de specialitate pentru aprofundarea temei centrale
din cinci perspective largi: teoretico-~ti intifi ca, didactica, pedagogica, legislativa ~i practic-aplicativa.
Pentru binele copilului ce suporta stigma tu I TSI (ori CES), este vital sa stapanim continuturile acelor
materiale ~ i sa actionam ca atare. A~a este ~i pentru noi, educatorii, caci satisfactiile sunt pe masura.
Una se gase$te in raspunsul la aceasta lntrebare - retorica, desigur: Este sau nu deosebit de imbucurator
sa vezi cum un fost pre$colar folose$te impecabil arta conversatiei? !

www.rs. ro
TESTE REZOL VATE pentru reu~ita la examenul de t1tularizare In invatamantul pre~colar

.,
Testul nr. 19
:1
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. LIMBA ROMANA -15 puncte

1. a poposi - a se opri, zdravana - mare.


a 2. mancare, nemancat.
t
3,frumoasa - adjectiv, ridicand - verb la gerunziu, sunau -verb predicativ.
4. ve~·nica - atribut adjectival, fntruna - complement circumstantial de mod.
r 5. Cratima face legatura lntre doua parti de vorbire diferite, conjunq ia subordonatoare sa ~i pronumele
personal -/.
6. Acel nor mi se pare amenintator, prevestind furtuna.
N-or face ei tot ce le spunem, dar poate au bunavointa.
Vii cu noi sau ramai acasa, sa termini curatenia?
S-au adunat, dupa obicei, in curtea ~colii.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sa precizati particularitafile de construcfie # de


viziune a unui text poetic de Nichita Stanescu.

Lecfia despre cub, de Nichita Stanescu

PoeziaLecfia despre cub face parte din volumul Opere imperfecte din 1979 ~i este, ca specie literara,
o arta poetica. Ineditul formulei poetice consta din structura lacunara a textului liric, in care folosirea
formelor verbale ale pasivului reflexiv dau senzatia unui scenariu didactic.
1
Titlul creeaza un orizont de a~teptare, prin substantivul lectie. Acest concept presupune o procedura,
i
cu respectarea etapelor in unna carom se configureaza creatia. Spre deosebire de cerc, simbol al
l
perfectiunii circulare, cubul este o baza imperfecta, dar potrivita pentru sculptura.
Textul poetic este de mica intindere, fiind alcatuit dintr-o singura strofa. Din punctul de vedere al
compozitiei, in textul liric se delimiteaza doua planuri, al creatiei ~i al receptarii ei ulterioare.
Originalitatea textului ~i marca liricii lui Nichita Stanescu se observa la nivelul sintactic ~i conceptual,
in diferenta dintre gestul de a construi, materialul folosit ~i finalitate: ,,Se ia o bucata de piatra/se ciople~te
r
cu o dalta de sange,/se lustru ie~te cu ochiul lui Homer,/se razuie$te cu raze/pana cubul iese perfect.//Dupa
aceea se saruta de nenumarate ori cubul/cu gura ta, cu gura altora/~i mai ales cu gura infantei."
r
Verbele la indicativ prezent stabilesc o permanentizare a actiunii de a construi, o fixare a ei in timp,
~i in sprijinul ideii ca arta supravietui e~te dincolo de existenta biologica a omului.
Pronumele reflexiv de persoana a III-a singular subliniaza caracterul anonim ~i colectiv al creatiei,
oricine se poate erija in artist ~i in cautatorul absolutului. Etapele construirii cubului creeaza o gradatie,
un crescendo, avand drept punct culminant versul surpriza din finalul poeziei.
Materialele cu ajutorul carora se construi e~te cubul fac parte din categoria neobi$nuitului, sunt de o
originalitate surprinzatoare. Referintele la literatura, prin ,,ochiul lui Homer", la mitul sacrificiului, prin
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

sintagma ,,dalta de sange'·, la imaginea picturala a ncvinovatiei infantei (care o cvoca pe aceea a lui
Velazquez) conduc la ideea ca opera de arta nu inseamna doar materic, ci ~ i spirit, iar conj ugarea lor
annonioasa are drept scop configurarea realitatii artistice.
Aliteratia din versul ,,se razu i e~te cu raze" se aseamana unei invocatii. Idcca din acest vers este aceea
ca metafizicul l~ i face aparitia In opera de arta, in care numai materialele concrete nu sunt suficiente.
Pandantul acestui text se nurne~te Lec/ia despre cerc ~ i este poezia care lnchide volumul sus,
, .~I •
mentionat, ]n spiritul sirnetriei ~i al circularitatii sinonime cu aceea a existcntei umane.
I.'
Pornind de la imaginea Jui Venus din Milo, etalon al frumusetii, Stanescu imagineaza un text liric in
care pledeaza pentru frurnusetea imperfecta ~ i In care subliniaza legatura dintre creator ~ i cititor, dintre
actul de a scrie o poezie ~ i despre receptarea ei ulterioara. Actul de a saruta cubul de nenumarate ori
trimite la ideea ca opera de arta este realizata pentru a emotiona, pentru a induce sentimente, dintre care
iubirea este eel mai important. Sentimentele lnsufletesc opera, Ii confera un sens.
Cum perfectiunea este iluzorie, nefiind de durata, artistul face gestul de a sfarama un colt al cubului.
Gestul este explicat prin dorinta de a-~ i particulariza creatia, de a incita controverse ~ i de a auzi
comentariile pline de regret ale spectatorilor: ,,Dupa aceea se ia un cio can/~ i brusc se farama un colt
1,. de-al cubului". Exclamatia din final, in care se gase~te o forrna de superlativ absolut: ,,Ce cub perfect
..
ar fi fost acesta/de n-ar fi avut un colt sfaramat!... construi e~te un final ambiguu, deschis interpretarilor
multiple.
Prin imaginarul artistic inedit, prin versurile insolite ~i prin prozodia libera, poezia Lec/ia despre cub
se lnscrie in lirica neornodemista.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

In maximum doua pagini, alcatuiti un eseu structurat, in care sa prezentati activitatea de consiliere
educationala a parinfilor.

Pentru desra~ u rarea parteneriatului farnilie-gradinita pe tennen lung, consilierea e absolut necesara
din ratiunile subliniate in continuare. Ne gandim instantaneu la cateva aspecte elementare precurn: ob-
servarea copilului in privinte definitorii (fizic, cognitiv, motric, afectiv, socio-comportarnental), anali-
zarea evolutiei lui pentru identificarea eventualelor deficiente de dezvoltare in cele cinci dornenii, luarea
masurilor pentru remedierea lor, crearea contextelor de invatare potrivite pentru stimularea potentialului
per total, alegerea disciplinei optionale ,,pliate" pe nevoile lui ~ i pe a~teptarile parintilor sai, alegerea
activitatilor extrn~colare ~i/sau extracurriculare derulate prin proiecte/prograrne specifice, rezolvarea
problemelor de management al salii de grupa etc.
Pe scurt, il putem considera un plan de actiune, legal fundamentat, in care sunt clar prevazute drep-
turile ~i obligatiile partilor (gradinita/educatorul, parintii copilului/tutorii/reprezentantii sai legali).

Sediul materiei este constituit din unnatoarele suporturi legislative: Regularnentul-cadru de organizare
~i functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar- Capitolul VI Contractul educational, Ordinul nr.
5132/2009 privind activitatile specifice functiei de diriginte, Adresa Ministerului nr. 46267/20 1Oprivind
activitatile specifice functiei de diriginte in invatarnantul pre~colar. Activitatea de consiliere este precizata
~i in metodologia de aplicare a planului de invatamant.pentru educatia tirnpurie, cuprinsa in cuniculum.

www.rs. ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare IP lnvatamantul pre~colar

Opinam ca este imperios necesara cunoa$terea nonnelor invocate de semnatarii contrnctului educa-
tional. Astfel, se pot evita situatiile generatoare de tensiuni rnocnite, ahcrcaiii verbale, alte fonne de
violenta. De aceea, in momentul inscrierii copilului la gradiniia $i, ulterior, la inceputul fiecarui an
$Colar, se recomanda studierea clauzelor pana cand toate pa1\ile confirma ins u~irea lor.

Activitatea In discutie este sustinuta de educator, de regula, impreuna cu consilierul ~co lar ce repre-
zinta Centrul Judetean de Resurse ~ i Asistenta Educationala. Este importanta prezenta acestuia, data
'
fiind pozitia adoptata in virtutea calitatii de reprezentant al unei institutii, a carei ratiune este insa~i con-
silierea, respectiv asistenta in domeniu. Ne referim la: orientarea ~colari:i ~i profesionali:i (psihopedagogic
vorbind), medierea ~colara, terapia tulburarilor de limbaj ~i comunicare, terapia tulburarilor specifice,
sprijinirea subieqilor'cu CES, asistenta sociala. Drept care, informatiile ~ i exemplele de buna practica
oferite de consilierul ~colar ~ i conlucrarea cu educatorul sunt doua atuuri deloc de neglijat in cadrul par-
teneriatului. in structura tematicii se pot regasi domenii de continut despre: abilitati, aptitudini, atitudini,
jucariile ~i jocurile, joaca, timpul de odihna ~i timpul liber, lectura, ie~irile in natura, stadiul preopera-
tional de dezvoltare a inteligentei copilului, gestionarea situafiilor de criza in relafia parinte-copil, tTe-
cerea in ciclul primar etc.
In opinia noastrii, dezbaterile orientate spre diverse subiecte de interes comun sunt in avantajul tuturor
participantilor, fiind o moda!itate prin care se consolideazii legatura de comunicare dintre parinti, pre-
~colari ~i educator. Dialogurile despre ceea ce inglobeazii educatia timpurie creeaza premisele cuno~terii
fieciirui copil in parte mult mai indeaproape.

Ca orice activitate, ~i aceasta trebuie riguros proiectatii, planificata, organizata ~i realizata. In prin-
cipiu, aceasta se desfii~oara siiptamanal, de-a lungul unui semestru. Temele ~i datele prestabilite se co-
munici:i din vreme piirintilor. Tematica, suporturile informative, rapoartele de activitate ~i instrumentele
de masurare a rezultatelor a~teptate din partea parintilor constituie piese de portofoliu.

In lumina celor de mai sus, am indicat institutiile de resort si cele corelative, responsabile de bunul
mers al parteneriatului in cauza. Le reiteriim: unitatea de invatamant pre~colar - prin grija managerului
general, a consiliului de piirinti al unitiitii de inviitiimant, a celui de piirinti al grupei, a consiliului de ad-
ministratie -, Ministerul Educatiei Nationale - prin entitiitile sale subordonate: griidinita, Inspectoratul
$colar Judeiean ~ i Centrul Judetean de Resurse ~i Asistentii Educationala. Pentru reu~ita activitatii de
consiliere, d esra~urata respectand contractul educaponal, comunicarea interinstitutionala este vitala.
Implicati (in)direct, oficiantii trebuie sa colaboreze in temeiul unor principii enuntate in curriculumul
pentru educatia timpurie: principiul educatiei ca interactiune dintre educatori ~i copil ~i principiul par-
teneriatului cu familia si cu comunitatea.

in tandemul gradinita/educator-piirinte/copil, isi pot da concursul anumite persoane. ln viziunea noas-


trii, in principal, acestea pot fi: consilierul ~colar, inspectorul de specialitate, managerul unitiitii de in-
vatiimant, liderii consiliilor enumerate in contractul educational, membrii familiilor pre~co larilor -
familia de bazii ~i cea extinsii. Iar in subsidiar, acestea pot fi: psihologi specializati in consiliere parentala,
reprezentantii unor entitati private specializate in proiectarea ~i in derularea unor programe educationale
la nivel pre~colar, in plan local etc., reprezentantii unor institutii de culturi:i (de pildii, teatre pentru copii,
muzee in aer liber). Sa ne gandim doar la beneficiile unui proiect cu titlul Pove$tile din casa papu$m-ului,

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE penlru reu~ ita la examenul de t1tularizare In invatamantul pre~colar

inteligibil pcntru copiii din grupa de varsta 5 - 6 ani. Obicctivcle deriva din ascmenea concepte-ancora:
comunicare prin imagine, fabulos, personaje, familie, prietenie, armonie. Gradul lui de aplicabilitate
este cu atat mai crescut cu cat se implica ~i parintii pre~cola ril or.

Exista o serie de faclori cu 1nraurire (in)directa asupra parteneriatului In speta. Ne oprim atentia
'. asupra acestora: implicarea managernlui gr~dini!ei , ethosul gradinitei, profesionalismul ~ i implicarca
educatorului, nivelul de educatie al parintilor, calitatea relapei de comunicare, respectarea normelor le-
gale de referinta, calitatea ~i numarul resurselor disponibile - resurse materiale, informationale, tehnice
~ .a.m.d. -, cultura ~ i civilizatia comunitatii, participarea altor actori educationali cu potential (urnan,
creativ, financiar). Rata de succes a parteneriatului dintre familie ~i gradinita cre~te odata cu masura in
care factorii mentionati ating pragul maximal de pozitivitate. In plus, etalam cateva cuvinte de luat In
seama de partile lui principale ~i de persoanele/organizatiile interesate sa adere intr-un fel sau altul. Noi
le propunem pe urmatoarele: 1ncredere, echitate, diversitate, particularizare, responsabilitate, eficacitate,
promptitudine, durabilitate.

Luand act de respectivele cuvinte pe durata contractului educational, avem convingerea case poate
evita orice tip de conflict. Cu titlu de exemplu, stipularea clauzelor speciale, judicios elaborate, este o
posibilitate cu viabilitate. Clauzele completeaza vadul legislativ in materie sau intaresc litera fiecarei
legi care interzice agresivitatea intre semnatari, atat de nociva pentru copil indeosebi. Utilitatea unor
asemenea prevederi este indiscutabila. Alta posibilitate de prevenire a conflictelor intre partile contrac-
tante apare in cursul activitatii de consiliere: studierea unui ghid metodologic de specialitate ~i actionarea
In consecinta. Violenta, fiind un fenomen in unitatile de invatamant, este important sa fie tratata in ama-
nunt (factori intrinseci ~ i extrinseci, consecinte, proceduri de prevenire ~ .a.m.d.).

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Jocul este cea mai buna cale de a cunoa~te natura unui copil, pe deplin, precum ~ i eel mai bun
mod de a-1canaliza spre ceea ce indica aptitudinile lui. Eun adevar incontestabil. In calitate de formatori,
educatorilor le ramane, in principiu, sa desra~oare cat mai multe jocuri pe gustul ~i dupa nevoile lui, iar
treptat, sa ii dea elanul necesar pe traseul educational.
Fiind un lucru serios, jocul trebuie bine ales ~ i riguros pregatit, indiferent de contextul in care il
punem pe rol. Pana ~i jocul spontan nu trebuie sa faca rabat de la calitate. Insa pentru a nu gre~i, ne ori-
entam dupa notele cuprinse in cadre nonnative oficiale specifice ~i in literatura de specialitate (autohtona
~i straina). In cauza, prin cadre normative intelegem curriculumul pentru educatia timpurie $i legislatia
privind drepturile copilului. Jar prin literatura de specialitate intelegem tot ceea s-a scris in materie de
didactica a jocurilor $i de bune practici (tratate, studii, ghiduri etc.).
In continuare, insistam asupra unor principii enuntate in curriculumul invocat: al invatarii bazate pe
joc, al individualizarii, al diversitatii contextelor $i situatiilor de invatare, al altemarii formelor de orga-
nizare a activitatii $i al altemarii strategiilor de invatare. In considerarea primului, ii dam copilului li-
bertatea sa se manifeste natural din dorinta de (auto)cunoa$tere. In baza celui de-al doilea principiu, il
acordam copilului timp sa se manifeste in propriul ritm, in consens cu nevoile lui, sa i~i aleaga activitati
~i sarcini. In temeiul celui de-al treilea principiu, ii cream un mediu educativ (stimulativ, variat, incluziv,

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In invatamantul pre~colar

sigur), astfel 1ncat sa ii imbunatatim potentialul (cognitiv, creativ. emotional, psihomotric). in baza celui
de-al patrulea, proiectam demersul de a~a manierii 1ncat cl sii tolereze u~or secventele ce presupun lucru
in diverse forme (frontal, In grupuri mici, in pcrechi, individual).
Respectandu-le, identificam eventualele dificultati de 1nvatare ale copilului ~iii observam conduita.
La un moment dat, aceasta poate deveni ingrijoriitoare. Avand toate informatiile interpretate complet ~i
corect, apliciim planul de predare-invatare diferentiata. Ne ghidam dupa liniile principiului individua-
lizarii ~ i dupa continuturile unui pachet infom1ativ alcatuit din: psihologia copilului, psihopedagogie
speciala, psihologie purii., Jegea educatiei nationale ~i didactica specialitatii (proprie domeniului in care
subiectul se confrunta cu probleme). in viziunea noastra, ramurile de studiu sunt sudate prin concepte,
tehnici, aplicatii, efecte pe termen lung ~.a.m.d., cu inraurire asupra a ceea ce numim interven/ie ~i dez-
voltare holistica. Legatura se explica din eel putin doua motive: se creeaza o imagine de ansamblu
asupra situatiei problematice, imagine care edifica educatorul; se respecta rigoarea academica ce impune
tratarea studiului de caz global ~ i corect.
Succint spus, vazand cum (nu) este copilul ~ice (nu) poate sa faca, aflarn ce este de facut pentru a-1
ajuta sa se remarce in sala de grupa, evidentiindu-~i laturile pozitive. De vreme ce ii dam exact ce este
pe masura lui ~i il sprijinim constant, speranta in reu~itele Jui nu este utopica. Ce este de facut in be-
neficiul copilului care intampina greutati ~tim doar prin studiul ramurilor complementare, unde gasim
resurse bogate de date consolidate despre abordarea predarii-invatarii diferentiate. Pe acestea le
coroboram cu teoriile instruirii ~ i ale invatarii, inclusiv in maniera integrata ~i in forme variate de orga-
nizare a activitatii, indeob~te prin toate tipurile de jocuri, pe grupuri eterogene sau omogene.
Comprimam gandul reflexiv asupra expunerii de mai sus inh·-un scurt paragraf argumentativ. Cautam
sa infati~am punctul de vedere despre locul jocului in viata copilului pre~colar avand nevoi Speciale.
Pre~colaru l cu cerinte educationale aparte nu poate fi lasat singur pe toata durata procesului didactic.
Ba din contra, el trebuie instruit prin dirijare ~i urmarit prin observatie sistematica. Ghidarea subiectului
spre sarcini se face exclusiv prin jocuri adecvate domeniului de continut vizat la momentul respectiv.
De fapt, atmosfera cu note mai mult ludice decat informative este realmente potrivita in orice situatie
de invatate. Insistam asupra punerii jocului la loc de cinste, in modurile aratate de experti precum
Solomon Marcus ~i autori ai unor lucrari despre teoriile ~i didactica jocurilor. Procedand intocmai, vom
realiza ca valentele lor formative se observa eel mai bine la copiii care acuza tulburari de invatare ~i de
comportament. A~adar, de fiecare data, ne vom convinge ca functiile lui i~i exercita puterile. Cuvantul
care le inglobeaza pe toate este modelator, a~a cum este in principiu, ~i educatorul: modelator de suflete
~i caractere in plina devenire.

2. Pe fundalul prezentarii facute la punctul 1, sa luam cazul unui pre~colar afectat de tulburari de
pronuntie. In cele ce urmeaza enumeram trei metode ce favorizeaza predarea diferentiata: ciorchinele,
explozia stelara ~i conversatia dirijata. Pentru a completa studiul de caz, ne oprim asupra uneia -
ciorchinele - ~i o definim.
Aceasta este o tehnica ce incurajeaza gandirea libera ~i conexiunile intre notiunile invatare, ideile proprii
~i altele derivate din combinarea lor. In cuvinte putine, aceasta metoda deschide calea spre (auto)cunoa~tere
prin corela~i intre notiuni ~i idei pentru a genera concepte, elaborate prin rationamente proprii.
Pe fondul definitiei marcam trei caracteristici, rapo1iate la teoriile instruirii ~i ale invatarii. Le con-
tragem in sintagme/termeni-ancora: libertate de gandire, redescoperire (pe cai proprii pur cognitive),
rationament, intelegere (in stilul personal), libe1iate de expresie.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titulanzare in invatamantul pre~colar

Pc acelasi fond marcam ~i trci avantaje ale utilizarii rnctodei ciorchinelui:


Dupa simple exerci\ii efectuate la nivelul aparatului fonoarticulator, copilul va asocia, Iara vreun
sprijin, imagini simbolice care Ii 1nfa\i$eaza necuvantatoarele ce emit grupurile de sunete puse In dis,
cutie; mu - vaca, de pilda.
Avand In fata schema ciorchinelui, copilul va putea a~eza, pe fiecare brai, ~i alte imagini ce corespunct
cu acele grupuri de sunete; de exemplu, 13nga imaginea ce reda vaca, el adauga una cu o musca, lntrucat
a identificat grupul mu.
Pe baza ciorchinelui realizat, copilul estc provocat sa caute ~ i sa rosteasca cuvinte ce contin grupurile
de sunete exersate. in acest sens, i sc pun la dispozi\ie materiale concret intuitive ~i mijloace multimedia.
in plus, amintim ~i trei limite ale sale:
Din pricina problemelor existcnte la ni velul analizatorului auditiv, pre~colarul recepteaza mai putine
sunete decat se a~teapta educatorul.
Din aceea~ i cauza, el recepteaza greoi regulile jocului, fapt ce prelungqte durata lui.
Nedecodarea mesajelor educatorului sau decodarea !or cu greutate pot fi semne ale unor disfunqii
ce coexista in plan cognitiv.

In concluzie, subliniem importania exerci\iilor de limbaj In pre~colaritate. Recomandam cu tarie


tratarea cu maxima rigurozitate a continutului despre actele de vorbire. Cum totul depinde de comuni-
care, sub o forma sau alta, este obligatoriu sa ne lngrijim de felurile In care copiii mici recepteaza ~i
emit mesaje orate. Este salutara orice initiativa de combatere ~i de prevenire a tulburarilor de vorbire.
Metodele de educare a limbajului sunt mine de aur In acest scop, mai ales daca acestea poarta amprenta
unui stil didactic inovativ ~ i jovial.

; '

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare in 1nviitamantul pre~colar

n
·- Testul nr. 20
d SUBTECTUL I (30 de puncte)
it A. LIMBA ROMANA - 15 puncte

e I . afulgui - a ninge, moale - Jin, u~or.

l. 2. usturime, usturator.
3. ma - pronume personal, forma neaccentuata, locul - substantiv comun, (mi)-e frig - verb predi-
e cativ.
4. universul - subiect, numele - complement direct.
5. Cratima face legatura intre doua paf!i de vorbire diferite, verbul la gerunziu privind(u)- ~i pronu-
.I mele personal, forma neaccentuata -ma .
6. Din ciite am auzit, fie !ti va incredinta ~efu l aceasta misiune.
Ti-e rau, :fara indoiala, ai devenit palid.
e Ei vin odatii cu noi, nu mai au alt mijloc de transport.
Intalnirea va fi stabilita pentru o data ulterioara, care, probabil, va fi in iunie.
,J
B. LITERATURA ROMANA -15 puncte
a
Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte in care sa prezentati particularita/ile unui text dramatic stu-
diat, prin referire la o comedie.

0 scrisoare pierduta, de I.L. Caragiale

LL. Caragiale este unul dintre scriitorii clasici ai literaturii romane, fiind un autor stralucit in proza
satirica, nuvelistica ~i teatru. Opera dramatica a lui Caragiale, scrisa ~i publicata intr-un deceniu, intre
anii 1879-1890, cuprinde comediile: 0 noapte furtunoasa, 0 scrisoare pierduta, D' ale carnavalului,
Canu Leonida fafa cu Reacfiunea ~i drama Napasta.
Comedia este o specie a genului dramatic, in proza sau in versuri, care provoaca rasul prin
reprezenta~ea unor situatii um~sau prin satirizarea moravurilor uman:)Comedia are un conflicts_Qm.ic
~i un final furi.Qit. Comedia se bazeaza pe com~c, o categorie estetica, care genereaza rjsuJJ i c~e este
--- -- - ._.-

caracteriJ:aLde contrastul dintre aparenta ~i esenta, dintre intentie ~i rezultat, manifestan4u-se_erin


mWoace arti~i_ce s_Qecific~.
Piesa Q_~cr!.§_oare p_ierdu£~. este o com~die d~ mo;:ay_urj, considerata c~dopera dramaturgiei
caragialie~e .~i a fo.~UP.J~rpretata ~i publicat~ in 1884. -· -
Terna comediei prezinta lupta politica pentru desernnarea unui candidat in Adunarea Constituanta,
in anul 1883. Locul actiunii-es1ecaprtafauriui juaet de -IDUI].te. Titfuf piesei se r.efera la obiectul unui
~.antajJ201itic, o scrisoare de dragQ§J:e, ~re devine}n!Portmta pen~ine o deti_ne ~i amen~!!.ti sa hi'.ih~re
exi~enta catorva personaje _po!i~e ~in ora~elul d~__i.p.unte.
f i~-iiic~(fe patr.l! actejn_care~12rezin~_a gr2da! conflictul dramatic principal, .deJJ~.tura politica.
Taberele care se confrunta in piesa sunt reprezentate de doua partide care sustin.cate un candidaC·o
tabara este reprezentata de Stefao_Tipatescu~l ju~:tu~i ~i 4-':P~ete~ul..sau, ~~hari~ Trahanache,
www.rs.ro
[I0
TESTE REZOLVATE pentru reu$ita la examenul de titularizare in invatamantul pre$colar

$efu1 partidului. Ace~ti a 11 sustin pc Farfuridi. ln opozi\ie se situcaza Nae Catavcncu, liderul unci grup5ri
independente.
inceputul piesei este reprezentat de_discutia dintre Tipatescu .$i subordonatul sau, politaiul Ghita
Pri st~nd ? p,e marginea articolului defairnator la adresa prefectului, publicat de Ca\avencu, In ziarul sau,
Riicl1e.t_ldlCa..1p_aJilor . .P1:i.SJfiDQa ii mai_po ¥est~$te $efului sau despre discutia din casa l u~ .Catavencu , in
cadrul careia acesta spune ca detine un document Cflre 1-ar putea compromite pe Tipatescu. Nelamurit
asupra documentului de\inut de Catavencu, PJ~fe_ctul parase$te pentru un moment sc~11? $i' s.~Jn.toarce
ca sa-l lntalneasca pe Trahanache, care li poveste$1e prefectului despre intalnirea neplacuta pe care a
avut-o cu Nae Catavencu, In decursul careia avocatul i-a comunicat ca detme o scrisoare de dragoste
compromitatoare a Jui Tipatescu, adresata Zoei Trahanache. C.Q1n.icul de _s.it.uatie este. evident pentru ca
sotul !ncornorat II calmeaza pe amantul nervos, sustinand ca documentul respectiv este un .fal S,~ o
plastografie. Tipatescu reactioneaza impulsiv $i violent. Zoe Intra 1n scena $i este martora la discutia
celor -do!. ~Este la fel de deranjata de cele intamplate $i preocupata ca reputatia ei poate fi compromisa.
Catavencu i$i expune planul; i$i propune sa obtina, prin $antaj , sustinerea membrilor partidului de
guvernamant pentru a ajunge in Adunarea Constituanta. Farfuridi vede aceasta agitatie $i crede ca
tandemul Trahanache-Tipatescu este tradator. Cei doi ll lini$tesc $i-l asigura de loialitatea !or. In scena
intra Ceta\eanul turmentat care Jamure$te drumul scrisorii bucluca$e. El o gasise, dupa ce Zoe o pierduse
din neglijenta $i voise sa o returneze ,,andrisantului'', dar intervenise Catavencu $i ii subtilizase
.· scrisoarea. Catavencu solicita ,,o mie de poli ori deputatia" in schimbul scrisorii. Trahanache gase$te o
polita falsificata de acela$i Catavencu $i i$i propune sa-1 $antajeze, la randul Jui, pe avocat.
'/. Actul al doilea ii prezinta pe frunta$ii judetului care calculeaza voturile politice, obtinute in mod
_necinstjt. Farfuridi $i Branzovenescu hotarasc sa trimita o depe$a nesemnata la Bucure$ti in care scriu
despre tradarea lui Trahanache. Tipatescu ii ordona lui Pristanda sa-1 aresteze pe Catavencu; Zoe
intervine $i-1 ameninta pe iubitul ei ca ea_$i Trahanache ii vor sustine pe Catavencu in alegeri. La
rugamintile femeii, Tipatescu este de acord sa-1sustina $i el pe Catavencu. Cetateanul turmentat reintra
in scena, acuzandu-1 pe avocat de furtul scrisorii $i ca sa intrebe, confuz, cu cine voteaza. Tipatescu il
lamure$te, spunandu-i de Catavencu.
~ Momentul de tensiune maxima al piesei il reprezinta sosirea depe$ei de la Bucure$ti prin care Ji se
cere de la centru sa-1sustina pe Agamemnon Dandanache.
Actul al treilea prezinta o $edinta electorala, desfa$urata in sala Primariei $i prezidata de Trahanache.
Cei doi candidati la deputatie _sustin discursuri ca sa convinga audienta, in fapt, ele demonstreaza
incultura $i imbecilitatea vorbitorilor. Dupa sustinerea discursurilor, Trahanache ii anunta drept candidat
pe Agamemnon Dandanache. In valma$eala care se produce, Catavencu pierde scrisoarea.
Actul al patrulea este dominat de figura noului candidat, care poveste$te cu dezinvoltura cum a
parvenit politic, prin intermediul unui $antaj al carui obiect a fost o scrisoare de dragoste. Ceea ce
Catavencu a planuit, lui Dandanache, eel care ,,este mai prost decat Farfuridi $i mai canalie decat
Catavencu" ii reu$e$te. Complet amoral, senil, cu defecte de vorbire, Dandanache este un personaj
pitoresc, prin care se subliniaza calitatea oamenilor politici. Pedepsindu-1 cu eleganta pentru tentativa
lui de a $antaja, Zoe ii incredinteaza lui Catavencu misiunea de a conduce banchetul organizat in cinstea
noului candidat. Deznodamantul prezinta festivitatea ~i atmosfera de buna-dispozitie de la banchet $i
discursul demagogic rostit de Catavencu, in onoarea candidatului.
Mijloacele de realizare a comicului sunt variate, autorul utilizand toate resursele generarii umorul ui:
comicul de situatie, de moravuri, de limbaj, de caracter.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de titularizare iri 1nvatamantul pre~colar

in ceca ce privc$lC comicul de caracter, per~onaj e le lui Caragiale ,Jae concurenta starii civile"
(Garabet Ibraileanu), fiind foarle bine conturate. In traditia comediei clasice, dramaturgul construie$te
o tipologie comica, identificand urmatoarele tipuri umane: incornoratul, adulterina, junele prim,
demagogul, raisonneur-ul, servitorul. Personajele sale se dovedesc, insa, mai multa complexitate prin
faptul ca prezin1a deopotriva trasaturi negative $i pozitive. Autorul afirma vis-a-vis de aceasta
complexitate: ,,natura nu lucreaza dupa tipare, ci-1toarna pe fiecare dupa calapod deosebit; unul e sucit
intr-un fol, altul intr-altfel, fiecare in felul lui, incat nu te mai saturi sa-i vezi ~ i sa faci haz de ei." Autorul
insista in redarea comicului de caracter pornind de la considerentul ca a1ia are $i o fonctie moralizatoare,
care-$i propune sa indrepte tarele sociale.
Comedia O scrisoare pierduta este o scriere valoroasa, care-$i pastreaza actualitatea $i prospetimea,
indiferent de trecerea'timpului. Ea are menirea de a delecta $idea corecta moravurile sociale, prin forta
etica a artei.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Concepeti un eseu argumentativ, de una-doua pagini, intitulat Competenfele-cheie $i educafia timpurie.

Notiunea de competenfa-cheie este frecvent intalnita in literatura de specialitate. In cuvinte proprii,


prin aceasta intelegem un ansamblu de cuno ~tinte solide, abilitati, aptitudini ~i atitudini dezirabile rara
de care nu este posibila inaintarea unui subiect pe traseul educational. In considerarea acestui ansamblu
bine consolidat, subiectul educabil se dezvolta plenar pentru a se implini in viata personala ~i in cea
profesionala. Ca atare, el se regase~te ~i in comunitatea in care convietuie~te, ~i pe piata muncii, ~i in

societatea contemporana - una plina de provocari generate de globalizare, de incluziunea sociala, de
profesiile/ocupatiile tot mai solicitante.
Privite ca un tot unitar, competentele-cheie reprezinta un bagaj absolut necesar la drum lung pentru
orice subiect. In context, ne gandim instant la educatia pe toata durata vietii, care, prin definitie, implica
formarea continua.
In alta ordine de idei, competentele-cheie sunt precum liniile directoare ce strabat orice mediu edu-
cational in care se formeaza o persoana, indiferent de varsta. Numai avandu-le se pot parcurge formele
de ~co larizare in conditii optime.
La nivel european, exista o recomandare cuprinsa in acquis-ul comunitar ce prive~te competentele-cheie
pentru invatarea pe tot parcursul vietii. 1°Cele opt domenii de referinta sunt: comunicarea in limba
materna ~i in limbi straine, competente in matematica, competente elernentare in ~tiinte ~i tehnologie,
in utilizarea noilor tehnologii informationale ~i de cornunicatie, cornpetente pentru a invata sa inveti,
competente civice, de relationare interpersonala, sensibilizare culturala, exprirnare artistica, spirit de
initiativa ~i antreprenoriat.
Pe calea celor de mai sus, ajungern in sfera invatamantului efectuat la nivel pre-elementar, adica
ante- ~i pre~colar. Aici se irnpune sa facem urrnatoarele mentiuni: Cele opt competente-cheie sunt
enuntate ~i in noul curriculum pentru educatia timpurie, unde sunt corelate cu cele cinci domenii de ...
dezvoltare, astfel redate:

10Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European ~i a Consiliului din 18 decernbrie 2006, publicata in Jumalul
Oficial L 394 din 30 decembrie 2006. ·
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ila la examenul de titular·izare In invatamantul pre~colar

-t dezvoltareafizica, sanatate .yi igiena persona/a;


- t dezvoltarea socio-emo{ionala;

- t dezvoltare cognitiva $i cunoa$lerea lumii;

- t dezvoltarea limbajului, a comunicarii $i a premisefor citirii $i scrierii;

- t capacitafi \'Ii atitudini fn 1!1vafare.


,,
La randul lor, aceste domenii, explorate intre 0 ~ i 6 ani, sunt corelate cu competentele generale afe-
rente fiecarei discipline studiate In ciclul primar. Iar dimensiunile dezvoltarii per domeniu cu seriile de
competente specifice derivate din cele generale. Continuitatea este ma1 mult decat evidenta ~i explicabila.
Privind lucrurile in profunzime, realizam ca axa celor opt competen\e-cheie transcende treapta obli-
gatorie de lnvatamant national pana la eel mai inalt nivel existent In Clasificarea lntemationala Standard
a Educatiei (ISCED). Prin urmare, observam corespondenia dintre IS CED 0 (educatia timpurie) $i
ISCED 8 (invatamant superior).
Pentru a-$i fonna competentele elementare, orice subiect are nevoie de conditii prielnice. Acestea
sunt de gasit intr-un mediu educational incluziv $i stimulativ, organizat cu profesionalisrnul unui vizionar
$i pastrat cu spiritul unui bun gospodar.
Conditiile depind de factori extrinseci ~ i intrinseci resirntiti (in)direct in mediul in care decurge viata
unui subiect educabil - viata personala ~ i, in speta, cea pre~cola ra . Cu ti tlu exemplificativ, factori ex-
trinseci sunt: educatia fundamentala a parintilor (inclusiv cea parentala), calitatea unitatilor de in-
vatamant din comunitatea lui apartinatoare sub atari aspecte: dezvoltarea institutionala ~i organizationala,
pregatirea cadrelor didactice, gradul de promovabilitate la examenele nationale), dezvoltarea economica
a cornunitatii, civilizatia $i cultura acesteia, numarul persoanelor vulnerabile ce risca excluziunea sociala,
gradul de infractionalitate judiciara inregistrat. Iar factori intrinseci pot fi : starea de sanatate (fizica $i
emotionala) a subiectului educabil, gradul Jui de rnotivatie interioara dovedit in situatii de invatare, com-
portamentul manifestat pe fondu l unor tulburari de natura psiho-afectiva sau al unei vieti lini$tite, co-
municarea ~ i relationarea cu semenii in termeni d eschi~ i sau generator de tensiuni.
Pe cale de consecinta, cornpetentele au nevoie de un mediu favorabil forrnarii ~i dezvoltarii inca din
prima etapa a vietii. Numai a$a putem fi in prezenta unui om educat in toate privintele. Nu este deloc in-
tamplatoare asemanarea cu mediul favorabil unei flori. Cum gradinita de copii este precum rondul de flori,
educatorii au datoria morala de a se ingriji de acesta cum se cuvine. In egala masura, $i managerul gradinitei
are aceea$i datorie, data fiind pozitia care ii permite sa asigure baza indispensabila (materiala, logistica,
tehnica etc.). Sa dam cateva exemple, gandind la un pre~col ar aflat in plina forrnare. Lui ii sunt de trebuinta:
- t un personal primitor $i prietenos, interesat constant de nevoile $i dorintele lui;

--+ o sala de grupa, in care ambientul este placut - climatic, cromatic, organizatoric, ergonomic vor-
bind;
--+ materiale $i mijloace de invatare concret intuitive, sigure, atractive ~i eficiente;
--+ un act didactic bazat, in esenta, pe principiile accesibilitatii, echitatii, individualizarii, al invatarii
active ~ i prin joc, al invatarii integrate;
- t un program adecvat varstei lui $i nevoilor instructiv-educative ~i (re )creative;

--+ un colectiv de actori (non)educationali, preocupati de calitatea ~i diversitatea ofertei (extra)curri-


culare, dar $i dispu$i sa i$i dea concursul in acest sens; ·1
--+ o familie care sa se implice total in educatia lui de acasa ~i in programele In care i se solicita par-
ticiparea, in cadrul gradinitei ori in afara ei.

www.rs .ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ 1ta la examenul de titularizare In invatamantul pre~colar

Efectele conditiilor anterior enumerate razbat peste vreme. $colaritatea mica este urmatoarea etapa
in care se resimt eel mai bine. De pilda, intrat in clasa pregati toare, copilul obisnuit de timpuriu cu actele
de vorbire, cu regulile pe care le presupune desfa~ urarea unui joc sau a unei activitati, cu normele de
igiena personala 9i a spa!iului de lucru ori de joaca, cu autonornia personala, cu regulile unui program
(de munca intelectuala, de joaca 9i de odihna), in mod sigur, face fa ta rigorilor vielii de ~colar. Avand,
per total, un comportament ce denota incredere in propriilc forte, copilul in discuiie i9i fonneaza o ima-
gine de sine tot mai buna, iar treptat, o puternica stima de sine. Comportamentul dezirabil este suma
rezultatelor competentelor-cheie fo1mate in educatia timpurie. Pe deasupra, copilul in discutie, la sfar9itul
clasei a II-a, va avea achizi!iile fundamentale, atilt de necesare pentru tot restul vietii ~colare.
In viziunea noastra, cele opt competente sunt printre cele ale secolului XXL Sub o forma sau alta,
toate se oglindesc in e·nunturi ~i continuturi despre: alfabetizare (functionala, digitala, vizuala, culturala),
comunicare, colaborare, cooperare, curiozitate, creativitate, inovatie, gandire critica, autoevaluare, or-
ganizare, rezolvare de probleme complexe, responsabilizare, metacognitie. Intr-o societate a cunoa~terii
marcata de schimbari din ce in ce mai radicale, orice persoana are nevoie de competente transversale.
Intr-o mare de informatii, capacitatea de analiza 9i sinteza este vitala. Procesele psihice (cognitive, sen-
zoriale, afective) trebuie puse pe rol, folosind toata puterea !or. In contextul prezentei lucrari, consideram
ca educatia timpurie este esentiala pentru fonnarea unui copil in concordanta cu cerintele complexului
de competente. In limitele potentialului copilului (nativ 9i dobandit), educatorul este dator sa actioneze
cu profesionalism ~i vocatie.
Plastic vorbind, competentele-cheie sunt trunchiuri de copaci. Bine inradacinate ~ i intretinute, acestea
se continua prin coroane frumos crescute. Coroanele sunt pre~colarii, ale caror evolutii converg inspre
idealul educational. Atitudinile cultivate in virtutea setului de competente atesta rezultatele muncii
educatorilor, caci sunt dovedite de educabili, independent de varsta. Mai multe asemenea coroane frumos
dezvoltate fonneaza o padure deasa, u9or de asemuit cu o societate de oameni elevati 9i integri. Credem
ca metoda metaforei este potrivita pentru a reda impactul raportului cuno9tinte-abilitati-aptitudini-ati-
tudini de-a lungul vietii.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Independent de tipul jocului, functia fonnativa este lesne de inteles. Deducem din principiul in-
vatarii bazate pe joc, prevazut in noul curriculum pentru educatia timpurie. Fiind un mod natural de ex-
primare a copilului, sub toate aspectele, jocul nu trebuie sa lipseasca din activitatile lui didactice ~1 nici
din cele de acasa. E eel mai frumos mod prin care el se poate dezvolta armonios.
Suport informativ avem; il avem cu tripla factura: legislativa, teoretico-~tiintifica ~i practic-aplicativa.
Studiindu-1, ne edificam in privinta anumitor principii corelate (in)direct. Alaturi de eel amintit deja,
mai notam alte trei: principiul individualizarii, al diversitatii contextelor $i situatiilor de invatare, al al-
temarii fonnelor de organizare a activitatii ~i al altemarii strategiilor de invaiare. Este important sa ~tim
intre ce limite ne este pennis sa actionam in beneficiul copilului.
Pe langa curriculumul precizat, in invatamantul pre~colar - ~i nu numai -, didactica jocurilor este o
piesa de rezistenta. E a~a, fiindca, in opinia noastra, in faza de proiectare curriculara, prin mecanismele
sale, aceasta une~te liniile definitorii ale principiilor evidentiate mai sus. Foarte bine inteleasa ~i riguros
aplicata, aceasta fluidizeaza procesul instructiv-educativ ~i dinamizeaza grupurile de invaiare. Altfel

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~cola r

zis. didactica jocurilor este fondul pc care dam forma acti vitatilor ~ i sarcinilor de lucru, in fu nc\ic de
1 1 nevoile ~ i doleantele copiilor. in lipsa unui fond lntemeiat ~i polivalent nu putem organiza activita1i con-
li~::i 't'
11jq1lj :
forme cu cerintele curriculumului ~i ale nonnei-cadru (LEN). Continuturile didacticii ~i tenneni i-cheie
W'.i ~i sunt ni~te a~i In rnaneca - in maneca educatorului care vede bogatia taxonorniei jocurilor ~i aportul !or
~·~;: · la instruirea unui copil avand CES. Daca, In situatii potrivite, punem In lumina cele rnentionate, reu~i111
\'1;·1\ : sa respectarn criteriile stabilite in consens cu rigorile psihologiei varstelor: ritmul prnpriu de dezvoltare,
!I ~ I ' '
,;.
1..•.., ,
stilul de lucru personal , trebuintele Jui - sau, mai bine spus, neputintele Jui. Jocul, fiind un veritabi!
l .. rnijloc metodic, are puterea de a lega definitia data procesului de 1nvaramant (general acceptata) de di-
dactica de specialitate ~i de natura copilului. Ne referim la natura lui In planurile biofizic, psihornotor
~i afectiv, a~a cum ni se lnfa.ti~eaza acesta la nivelul preoperational de inteligenta.. In fapt, aceasta repre-
zinta potentialul copilului pe trei paliere: intclectual, psihomotor, emotional. Operationalizarea obiec-
tivelor didacticii In discutie se face In consonanta cu ceea ce pot oferi subieqii In timp real, priviti
individual. Operationalizarea se face ~ i In concordanta cu situatiile de 1nvatare curente. Daca sunt bine
pregatiti pentru prezent, adica pentru impactul lucrurilor pe tem1en scurt, ei vor putea trece ~i prin vi-
itoarele situatii instrnctiv-educative. Ca atare, tot ce are esenta ludica are, in egala masura, ~i forta for-
mativa. In alta ordine de idei, jocul are un rol mediat cu efect imediat, dar ~i in timp lndelungat.
De ce are atata relevanta binomul enuntat? in acceptiunea proprie, acesta e indispensabil de-a lungul
pre~colaritatii, ca parte dintr-o serie de exercipi de antrenament pentru viitoarele traiectorii instructive.
Ne argumentam astfel punctul de vedere.
Dinco lo de latura recreativa a jocului lncepe una cu rat fonnativa. Rolul se justifica, de exernplu, prin
functia ce pune in cop ii temelia competentei de do bandit multumita unui tip de joc anume. Casa vedem
legatura, ne gandim la tTei aspecte: domeniul cognitiv de dezvoltare,jocurile de constructie ~i de creatie,
obiectivele didacticii jocurilor. Elaboram obiectivele injurul principiilor educationale prevazute In cadre
normative oficiale ~i in jurul catorva concepte-ancora semnificative: tipologie, particularitati, scopuri,
functii, interferente, reguli, etape, finalitati , stadiu preoperational de gandire, potential afectiv ~i motric
- atat cat exista in fiece subiect. Finalitatile atinse se datoreaza respectarii mentiunilor ~tiintifice, teoretice
$i metodologice notate in didactica jocurilor ~i in anexa la OMEN nr. 3851/2010, Repere fundam entale
fn fnvafarea $i dezvoltarea timpurie a copilului de la 11a$1ere la 7 ani. Demersul nostru se concretizeaza
in comportamente ce ajuta copilul sa faca fata provocarilor din orice situatie de invatare, 1ntalnita mai
cu seama 111 mica ~colaritate. Prin joc, 11pregatim sa adopte conduite care 11 favorizeaza in plan personal
~i in colectivitate, dar mai ales sa cultive valorile internalizate. Lumina dezirabila in care sta copilul
apare in urma dezvoltarii capitalului sau intelectual, fapt posibil prin exercitii de rationament ~i de cre-
ativitate, efectuate constant. Primind impulsurile necesare, se dezvolta continuu inteligentele logico-
matematica ~i spatial-vizuala; la fel $i capacitatea copilului de a fi original prin creatiile realizate.
Daca ar fi sane marcam pe o axa cuvintele-cheie care ii dau jocului greutate, acestea ar fi: capacitate
- dovedita prin procesele psihice aflate In plina evolutie -, subiect format confonn rezultatelor a~teptate
(rational, imaginativ, productiv, proactiv, motivat, sociabil, empatic, echilibrat, respectuos), dezvoltare
plenara.
In educatia timpurie cu precadere, jocul ~ i joaca sunt Ill firescul lucrurilor. Atunci, sa le facem Joe in
toate activitatile enumerate In planul de invatamant pre$colar $i detaliate in metodologia Jui de aplicare.

2. In considerarea celor de mai sus, precizam trei obiective ale didacticii jocurilor, specifice acti-
vitatilor derulate In pre~colaritate. Acestea sunt:

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu$ila la examenul de titulanzare in 1nvatamantul pre$colar

---+ pentru beneficiarul direct, dinamizarea factorilor ce contribuie la dezvoltarea personalitatii copi-
JuJui, pe toate laturiJe, exclusiv prin jocuri: pregatirea Jui pentru urmatoruJ niveJ de $Colarizare;
---+ pentru educator, perfectionarea stilurilor de proiec1are didactica a oricarei activitaii Judice tinand
cont de resursele procedu ra Je specifice ~i de recuzita.
Dintre ceJe trei, ne alegem un obiectiv ~i ii tratam potrivit cerinteJor.
Ne retine atentia obiectivuJ ce pri ve~te dinamizarea factorilor susceptibili sa contribuie la dezvoltarea
personalitatii. Definim natura obiectivului in baza metodologiei apJicabile in invatamantuJ prqcoJar.
Factorii dezvoltatori pot proveni din sfera domeniilor experientiale ~ i dirijati spre aria jocuriJor de toate
categoriile. A~adar, copilului i se acorda libertatea de a-~i alege activitatile Judice, temele ~ i fo1meJe de
organizare. In viziunea personaJa, natura obiectivului expus consta in deschidere ~i expresivitate, bazate
pe suport de specialitate, bine fundamentat. Credem ca este una pur evolutiva. Orice copiJcare simte ca
i se acorda credit actioneaza in consecinta.
Intr-o metoda didactica, graduJ de aplicabilitate ni se releva instantaneu. De pilda, folosind explozia
stelara, ca metoda, putem afla in ce masura, in joaca, poate copilul sa raspunda la una dintre intrebarile
date in functie de potentialul ~i de nevoile Jui educationale. Concret, la intrebarea Cum?, copilul care
nu face u~or conexiuni 1ntre notiuni ~i fenomene, poate fi provocat sa raspunda corespunzator folosindu-se
de imagini simbolice. Intrebarile ajutatoare adresate ii dau curajul sa exploreze subiectul din unghiuriJe
vazute cu puterea mintii Jui. Aplicabilitatea se poate observa in timp real, dar ~i peste timp, cand copiJuJ
va putea sa efectueze cu succes sarcinile date 1n contextul metodei problematizarii. $tiind ca aceasta
este adesea utilizata pe durata invatamantului primar, este recomandat sa strunim copilul din vreme in
acest sens.
Cunoa~terea didacticii jocurilor in formarea copilului este, prin excelenta, un atu de necontestat. De
fapt, in substrat, distingem mai multe avantaje. Privind in perspectiva, deosebirn trei asemenea avantaje,
care, valorizate la maximum, ii aduc pre~colarului multiple beneficii pe durata nedeterminata. Le redam
succint, in loc de concluzie, in enunturile urmatoare:
Copilul este canalizat pe drumurile construite anume de Natura in folosul sau pentru a-~i exploata
inclinatiile ori pentru a-~i descoperi altele.
In cadrul jocului liber ales, el se simte in largul sau ~i se dezvolta in ritrnul ,,dictat" de Natura.
Educatorul se simte mai stapan pe sine de vreme ce cunoa~te teoriile ~i tainele metodiciijocurilor, in
temeiul carora intocme~te proiecte didactice de exceptie, reflectate in atribute precum: inovatie, dina-
mism, eficienta, evolutie.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titulanzare In invatamantul pre~colar

Testul nr. 21
SUBIECTUL I {30 de punct.£}
A. LIMBA ROMANA - IS punr.te

1. taria - forta (morala), a se fn.~ela - a-~i face iluzii.


2. !uminos, luminifii.
3. poate - adverb predicativ, aceea - adjectiv pronominal demonstrativ, a-(ti) termina - verb nepre-
dicativ, modul infinitiv.
4. eela/alt - subiect exprimat prin pronume, de felul - atribut substantival prepozitional.
5. Cratima face legatura intre doua parti de vorbire diferite, lntre pronumele personal cu forma ne-
accentuata te- ~i verbul auxiliar -ai.
6. Careva sa vina, sa ne ajute!
Care va indrazni sa nesocoteasca ordinul va fi pedepsit cu asprime.
La sfar~i tul saptamanii plecam undeva, fara o destinatie anume.
Unde va opri, acolo vom face papas.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactaii un eseu, de 300-400 de cuvinte, in care sa prezentati particularitiifile de construc/ie a unui


persona} dintr-o comedie selectatii, din programa de concurs.

0 scrisoare pierdutii, de I.L.Caragiale


Zaharia Trahanache

Zaharia Trahanache este unul dintre personajele principale ale comediei 0 scrisoare pierduta ~i
intruchipeaza tipul incomoratului simpatic. De~i Zaharia are o varsta venerabila, este un om important
in societate, fiind ~efu l partidului ~i reprezentantul multor alte formatiuni politice: ,,prezidentul
Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului ~co lar, Comitetului ~co lar, Comitetului
agricol ~i al altar comitete ~i comitii". Enumerarea bombastica a functiilor subliniaza, in fapt, gauno~en i a
pesonajului, lipsa lui de valoare.
Personajul este caracterizat ~i prin nume, Zaharia trimite la ideea de zahariseala, de ramolisment, in
timp ce Trahanache, prin sensul lui de aluat moale, sugereaza faptul ca personajul se lasa modelat de
Zoe ~i aqioneaza ~i dupa cum ii dicteaza interesele. El devine ridicol prin repetarea ticului verbal ,,ai
putintica rabdare", care denota un automatism al gandirii. Lui Trahanache ticul ii este de folos pentru
ca, rostindu-1, cere timp de gandire de la interlocutor. Personajul este mai ales viclean. $tie despre
povestea de dragoste dintre Zoe ~i Tipatescu, dar nu intervine pentru ca ii convine situatia ~i pentru ca
ii apreciaza intr-atat pe amandoi, incat nu vrea sa-i piarda. Viclenia ~i-o dovede~te ~i in interaqiunea
cu Catavencu, pe care-I ameninta cu un obiect de contra~antaj, o polita falsificata de acesta pentru a
acoperi o subtilizare de fonduri. Actiunea lui este exonerata de punerea in practica a indemnului
machaivelic, prin care se exclude morala: ,,Apoi, daca el umbla cu machiavelicuri, sa-i dau eu
machiavelicuri." Trahanache actioneaza astfel tot in scopul de a-~i pastra reputatia intacta.

~
www.rs. ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Personajul aqioneaza cu prudenta, credincios principiului sau ca in politica nu trebuie sate grabe~ti
sau sa te manii, principiu despre care ii spune ~i prietenului sau, Tipatescu . Trahanache cste ipocrit.
Enunta faptul ca scrisoarea detinuta de Catavencu este un fals, de~ i cunoa~te adevarul. Se dovcde~te
insinuant cand ii comunica prefectului despre intrevederea cu avocatul Catavencu: ,,Ei, Fanica, sa vezi
imitatie de scrisoare! Sa zici ~i tu ca ea ta, dar sajuri, nu altceva, sajuri!" Se amuza pe seama tulburarii
prefectului, care se agita la gandul scandalului care 1-ar discredita, insa il s:fatuie~tc sa aiba ,,putintica
diplomatie" pentru ca furia nu este recomandata in viata politica.
Trahanache este comp let imoral, mai ales atunci cand falsifica lista alegatorilor pe care adauga numele
unor simpatizanti ai partidului, care nu aveau dreptul de a vota.
Personajul are o gandire plata ~ i da dovada de incultura, asemenea fiului sau, ale carui nerozii le
citeaza ca pe vorbe de duh.
Pe parcursul piesei, Trahanache actioneaza in scopul evitarii scandalului, care ar distruge, odata cu
reputatia familiei, armonia in viata conjugala. Il accepta cu U$urinta pe Agamemnon Dandanache, omul
politic propus de la centru pentru functia de deputat, de$i Dandanache este un $antajist veros ~i un
decrepit teribil. Pentru Trahanache, sustinerea omului politic trimis de capitala este o garantie a relatiei
bune cu guvemul. Aparent naiv $i lent in gandire, Trahanache gase$te solutii concrete pentru situatiile
conflictuale din piesa. El ajunge sa fie simpatic prin faptul ca o iube~te pe Zoe careia ii face intotdeauna
pe plac. Trahanache il pretuie$te $i pe Tipatescu, prietenul sau $iii tempereaza acestuia ie$irile impulsive.
Relatia de prietenie dintre cei doi barbati este solida, chiar daca implica o nuanta de ipocrizie.
Personajul Zaharia Trahanache este amuzant prin afi$area defectelor $i prin rolul de incornorat
simpatic pe care-I joaca admirabil. El este umanizat, totu$i, prin iubirea pe care le-o poarta lui Zoe $i
lui Tipatescu.

SUBIECTUL al TI-lea (30 de puncte)

Realizati un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, despre traseul educational al pre~co­
larului.
Se $lie ca primii ani de viata sunt decisivi pentru dezvoltarea holistica a fiintei umane. Traseul edu-
cational in_cepe la o varsta frageda acasa $i/sau in unitatile de invatamant antepre$colar $i se continua in
unitatile de invatamant pre$colar. Parintii $i personalul specializat i$i dau concursul pentru ghidarea
copilului pe traseul formativ. In opinia noastra, e deosebit de importanta parcurgerea tuturor etapelor
caracteristice nivelului pre-elementar, aferent educatiei timpurii (0 - 6 ani). Parcurgerea lor sistematica
faciliteaza trecerea spre nivelul elementar, apartinand $COlaritatii mici (7 - 11 ani). ,,Trecere" intre
niveluri se face in raport cu stadiile de dezvoltare a inteligentei, tratate de J. Piaget. Ne referim strict la
primele trei: senzorio-motor, preoperational, opera~onal concret. In acceptiunea noastra, este imperios
necesar sa cunoa$tem stadiile $i sa vedem legatura de cauzalitate dintre acestea. Numai a~a, spre exem-
plu, $tim ce anume ii putem pretinde unui copil inscris la gradinita $i la finele fiecarui an de pre$cola-
ritate. Doar cunoscandu-le bine $i actionand in consecinta, putem pregati corespunzator copilul pentru
intrarea in ciclul primar.
In continuare, ne concentram asupra documentului de referinta in context: curriculumul pentru edu-
catia timpurie. In cuprinsul sau $i al Reperelor fundamentale in invatarea $i dezvoltarea copilului de la
1W$lere la 7 ani, sunt prevazute competentele elementare, apaf!inand domeniilor care privesc dezvoltarea

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

.I '

-
sub aspectele: corrnitiv, social, emotional. fizic. al sanatatii si igienci pcrsonale. al limbajului si comu-
nicarii, al capacitatilor 9i atitudinilor In invatare. Jntrand In profunzime, lntelegem ca subdomeniile sunt
structurate in dimensiuni ale dezvoltarii, la randul !or, refl ectate In comportamente definitorii pentru
fiecare domeniu principal. in sens edificator, ne concentram asupra programei 9i a structurii cuniculare
In materie pentru a ne lnsu~ i finalitatile educatiei timpurii. E absolut obligatoriu sa le acordam atentia
cuvenita, atunci cand ne alegem activitatile rle lnv~t::ire, dci In temeiul lor formam competente. Pe aces-
tea le privim in stadiul ]or incipient, specific fiecarei grupe de varsta. in alta ordine de idei, unnanct
gradual traseul educational, observam ca toate continuturile per cornpetenta-cheie devin tot mai nu-
meroase 9i mai diversificate dintr-un singur motiv: dezvoltarea plenara a copilulu1. Succint spus, pomim
de la simplu la complex 9i de la general la particular.
De-a lungul traseu1ui cu caracter fonnativ, este inerenta aparitia unor factori ce pot detennina evolutia,
sau involutia copilului. Ace9tia pot fi ori nu dependenti de natura copilului 9i de mediile In care convie-
tuie9te acesta - mediul familial 9i eel educational. Cu alte cuvinte, factorii sunt intri'nseci 9i extrinseci,
cu inraurire (in)directa asupra progresului sau regresului pre9colarului. Cand spunern natura copilului,
ne gandim la tot ceea ce implica procesele psihice definitorii pentru structura lui intelectuala 9i morala.
De pilda, o tulburare emotionala determina o tulburare comportamentala cu consecinte relativ greu de
controlat. Adesea intalnim cazuri marcate de (auto)agresivitate, criza de afect, anxietate, nesupunere
fata de regulile fire9ti de disciplina 9i de conduita. Orice fisura in structura intelectuala 9i morala ii in-
greuneaza copilului formarea continua- la gradinita, acasa, in spatiile (ne)conventionale educative frec-
ventate cu grupul de invatare 9i cu farnilia. Cand spunem mediile fn care convietuie$fe copilul, ne gandim
la ceea ce Ii ofera cadrul familiei de baza 9i al celei extinse, respectiv cadrul institutionalizat (personalul
gradinitei, oferta educationala, baza materiala, reteaua de parteneri implicati in activitatile gradinitei
9.a.rn.d.). Este definitoriu nivelul de educatie al fiecarui adult care interactioneaza cu pre9colarul. Ine-
vitabil, acesta i9i pune amprenta asupra modului in care se formeaza educabilul. Concret, adultul ii di-
reqioneaza drumul in sensul bun sau in eel negativ. Pentru copil, definitorie este 9i calitatea programului
extra9colar, derulat acasa 9i in spatii deschise/lnchise. Cele mentionate anterior sunt independ~nte de
vointa copilului 9i tree drept factori externi.
Ref1ectand la ultimul paragraf, credem ca, in contextul dat, educatorul are asemenea indatoriri: sa
studieze problematica factorilor (intemi, extemi) de rnediu, cu influenta asupra procesului de 1nvatamant
pre9colar, sa ia masurile ce se impun pentru combaterea/reducerea efectelor nedorite, sa creeze situatii
de invatare cat mai eficiente 9i generatoare de experiente cu impact pe tennen lung. Ghidurile metodo-
logice abunda de sugestii date pentru stirnularea copilului - cognitiv, afectiv, comportamental vorbind.
In viziunea noastra, ghidurile ofera solutii cu ajutorul carora educatorul poate mentine un copil pe traseul
in discutie, traseu ,,constrnit" din niveluri de studiu din ce in ce rnai dificile. Acesta trebuie parcurs sec-
vential 9i cu rigoare maxima, dovedita in egala masura de educator 9i de farnilie. Astfel cresc 9ansele de
a fi parcurs la eel mai inalt de pregatire, raportat la potentialul copilului. (Un start bun poate garanta
chiar 9i atingerea nivelului 8 ISCED.)

Ca orice traseu, 9i eel educa~onal poate fi presarat cu obstacole inca de la inceput. Pentru preintam-
pinarea lor, educatorul pot Iua masuri prin activitatile prevazute in planul de invatamant, imbinate cu
oricare dintre temele anuale de studiu. In plus, pe durata activitatilor de consiliere a parintilor, acesta
poate pune in discutie subiectul privind masurile susceptibile sa previna aparitia opreli~tilor in calea
micilor educabili.

www.rs. ro
TESTE REZOLVATE pentru re u ~ i ta la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

Cu titlu de exemplu, In scopul precizat, se pot organiza proiecte/programe extra~colare si extracurri-


culare, In care sa i~i dea concursul: consilieri educativi. ~co lari din ciclul primar, psihoterapeuti, nutri-
tioni~ti , medici pediatri, animatori, papu ~ari, parinti, cxperti in noile educatii. Prin temele abordate se
pot gasi raspunsuri la 1ntrebari precum acestea: De ce nu (rnai) vreau sa rnerg la gradinita? De ce ma
supar u ~or? De ce vreau mereu altceva? De ce refuz sa indeplinesc activitatilc de rutina? De ce nu (mai)
;- sunt atent(a)? De ce nu (mai) tin minte regulile jocurilor ~i spusele doamnei educatoare? Intrebarile sunt
d provocatoare pentru participanti, indeob~te pentru fiecare parinte, dornic sa afle ce piedici ii stau copi-
I- lului in cale - piedici comportamentale, emotionale, intelectuale. Prin um1are, deducem ca respectivele
n proiecte/programe nonformale reprezinta un amplu exercitiu de cunoastere a propriului copil. Doar ob-
servand ce neajunsuri ~i nemultumiri are fiecare in parte ii putem veni !nainte cu solutii care il propul-
l, seaza pe traseul ce ii ·va marca totodata forrnarea continua ~i cariera. Finalitatile educatiei timpurii sunt
realizabile in proportie de 100 % numai daca ii oferim copilului in permanenta un mediu stimulativ.
Acest mediu trebuie judicios gospodarit ~i imbogatit cu oferte educative ~ i (re )creative, interdisciplinar
gandite, inclusiv in manierele specifice noilor tehnici multimedia.

In considerarea mentiunilor de mai sus, opinam ca am identificat cateva puncte forte ce ii dau con-
sistenta temei prezentate, iar fiecarei idei enuntate, viabilitate. Cu tact ~i rabdare, educatorul poate actiona
I- realmente in numele principiului individualitatii. Prin prisma lui se pot preintampina e~ecurile provocate
,- de obstacole, acelea ivite de-a lungul traseului ce strabate pre~colaritatea. In scop salvator, se pot utiliza
n strategii didactice favorabile (re)aducerii copilului pe drumul eel bun. 0 statie de lucru ,,construita"
11 intr-un centru de interes, de pilda. Statia de lucru poate reprezenta mediul perfect penh·u copilul care
~l are nevoie de stimulii potriviti, destinati sa ii imbunatateasca potentialul. ,,Fortificat" din vreme, el W
poate mentine echilibrul, a~a incat sa avanseze in ritm cu lumea inconjuratoare, mereu in schimbare.
I-
ll
e SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

a 1. Didactica jocurilor este doar despre dezvoltarea personalitatii copilului, drept urmare a trecerii lui
1t prin toate etapele necesare pana atinge idealul educational. Spectrul didacticii este mult mai larg, insa
..
11 noi nu insistam acum asupra acestui obiect de studiu .
I- Citind noul curriculum pentru educatia timpurie ~i anexa RFIDT la OMEN nr. 385 1din2010, Repere
I. fundament~le fn fnvatarea $i dezvoltarea timpurie a copilului de la na$tere la 7 ani, ne reamintim esenta
11 principiului invatarii bazate pe joc. Acesta este indisolubil legat de alte trei principii: al individualizarii,
al diversitatii contextelor ~i situatiilor de invatare, al alternarii formelor de organizare a activitatii ~i a
e strategiilor de invatare. Cele trei ne amintesc definitia idealului educational data in norma-cadru - Legea
a educatiei nationale nr. 1/2011 . 0 parafrazam astfel: Demersurile fa.cute de cadrele specializate pentru
dezvoltarea subiectului (armonios, liber, integral), pentru formarea personalitatii lui autonome, pentru
asumarea valorilor destinate sa conduca la implinire personala ~i la dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea la viata societatii, pentru incluziunea sociala ~i angajarea pe piata muncii. Deoarece
u educatia timpurie face parte din conceptul educatie pe toatii durata vie/ii, este firesc sii punctarn aspecte
a pe care pre~colarul le va cunoa~te mult mai tarziu.
a Paragraful anterior creeaza legatura dintre primul principiu ~i celelalte trei enumerate. In acceptiunea.
noastra, atunci cand invatam copilul prinjoc, e imperios necesar sa tinem cont de ni~te variabile: varsta,

0 www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de t1tulanzare in invatnmantul pre~colar

natura. potential (generic pri\'it), ncvoi, dorin\c. dimcnsi unea de dezvoltare ,·izata, domeniu de continut,
situa\ie de lnvaiare, recuzita, indicatori comportamentali. lnainte de a-i da copilului libcrta.te sa se joace,
ii dam jocul potrivit cu structura sa - cea nativa $i cea irnbogatita pe parcurs. Cand spunem structura,
ne gandim la profilul lui , constituit din: capital (fizic, intelectual, creativ, psihornotric, afectiv), ritm
propriu de dezvoltare, stil de comunicare side relationare, aptitudini innascute $i lmbunatatite), stil de
invatare, stil ~i ritm de lucru. Organi7.ilnd jocul ales lntr-o forma corespunzatoare $i in baza strategiilor
a.decvate situatiei nu facem decat sa Ii respectam copilului individualitatea. Mai precis, daca Ii predam
.' . ,. diferentiat $i daca 11 sprijinim sa progreseze, per ansamblu, In consens cu profilul schitat, cresc $ansele
sa 11 dirijam spre idealul educational. Drumul spre deziderat trece prin cateva principii enuntate In LEN:
al calitatii, al relevantei, al eficientei, al centrarii educa\iei pe beneficiar. Oda.ta ce ne centram pe copil,
ne rap01iam la individualitatea lui $i la trebuintele dovedite. Cea mai sirnpla $i mai sigura modalitate de
a bi fa reu$ita demersului nostru este jocul. In ajutor ne vin teoriile $i didactica jocurilor, ambele bogate
in continuturi $i in sugestii metodologice, observate cu finete printre randuri. Tot cu titlu de sugestii
avern $i praeticile de sprijin cuprinse in anexa citata. Insa pentru a-i da curs oricarui joc in manierele
sugerate sau inovate, trebuie sa ne bucuram $i de un mediu educational propice dezvoltarii, intretinut
de efectele pozitive ale factorilor intrinseci $i extrinseci.
Pachetul de lucrari specializate contine parametrii validati, in baza carora ne desia.$uram procesele
de munca (proiectare cuniculara, organizarea $i coordonarca activitatilor Judice, evaluarea $i monitor-
izarea evolutiei fiecarui copil, in considerarea jocurilor ce i se potrivesc). Nu ne putem imagina jocuri
incepute $i continuate In haos, rara tinte prestabilite. Drept care, textele-suport (de lege, teoretice,
metodologice) au puterea sa ne deschida ca.lea spre universul jocurilor. Legile Jui (ne)scrise ne gu-
verneaza rnunca, ne stimuleaza fantezia $i jovialita.tea. La randul lui, acesta este inglobat in uni versul
copilului. $i legile lui (ne)scrise impun, tacit, respectarea lor $i depunerea efortului pentru a deterrnina
copilul sa progreseze.
Argumentarn rolul raportuluijoc-ideal educational prin analogie cu lumea teatrului. Pe scena, actorul se
joaca. Joa.ca Jui este cu sens $i cu sensuri. La un moment dat, puterea de 1ntelegere se resimte in sala. $i
joaca Jui e guvemata de nonne, principii, teorii, valori ~i concepte-ancora. Scopul lui central este sa transmita
chintesenia piesei $i a rolului interpretat. Cu cat este mai expresiv, cu a.tat el reu$e$te mai mult sa ,,lase" in
fiece spectator emotiile ~i gandurile, care 11 due la unnatorul nivel de dezvoltare interioara. Din nivel in
nivel trecand, spectatorul (auto)reflex iv tin de spre idealul pe care il con$tientizeaza. Putem afirma ca este
unu1 educational, prin prisma definitiei Jui date in LEN, unde accentul cade pe dezvoltare armonioasa. $tiind
ca e un subiect perfectibil, spectatorul accede la idea Jul implinitor de sine, in virtutea jocului actorului.
A$adar, prin analogie, $i copilului caruia i se ofera constant jocuri pe masura lui, ce ii a.ting indeosebi
latura socio-emotionala, este supus transformarii conforn1 a$teptarilor. Cand? Cum? Cu ce? De ce? Sunt
intrebari-cheie la care educatorul raspunde cu profesionalism. Resurse informative $i elemente de joc
se gasesc din abundenta. Talentul actoricesc se poate optimiza in vederea preschimbarii jocului intr-o
mica reprezentatie cu impact pe termen rnediu - $i lung, desigur.

2. Din considerente ce tin de abordarea temei prezente, enumeram trei exemple de bune practici.
Drept reper ne luamjocurile liber alese, categorie cuprinsa in planul de invatamant pentru educatia tim-
purie. Redam punctual trioul de bune practici:
--+ jocul cu nimic - idee valorizata, de regula, de studenti in proiecte experimentale, derulate in fa-
cultati de specialitate (psihologie, $liintele educatiei);

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~1ta la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

., ~ permisiunea data copilului de a-~i alege jocul dorit in centrul de intcres favorit;
~ ingaduirea de a schimba inceputul sau sfar$itul jocului.

1 Ne oprim la eel de-al doilea exemplu ~ i cautarn sa ii descriern.


Enunp.d ne duce cu gandul la activitatile pe domenii experientiale. De pilda, In centrul $tiinfe, copilul
r poate sa desfa ~oare un joc ~tiut, dar intr-un mod in edit, ori unul inventat spontan. Domeniul de continut
prive~ te ~tiintele vietii. La dispozitie i se pun jetoane cu plante ~i animale, machete ~.a.m.d.
Pentru reu ~ita jocului, enurneram trei sugestii metodologice: invatarea prin descoperire, desenul liber
~ i povestirea. Ultima are foqa sa dea glas unei pove~ti spuse de copilul ce se joaca cu necuvantatoarele.
Pe fondul povestirii, ca metoda didactica sugerata, identificam avantajele pe care le prezinta legatura
dintre bunele practici ~ i experientele de invatare dobandite printr-un atare joc. Influen}a este reciproca
~i, negre~it, favorabila. in continuare, mentionam trei asernenea avantaje:
Copilul face exercitii de atentie ~i de irnaginatie, ceea ce insearnna ca i~i valorifica puterea cognitiei.
Utilizand diferite rnijloace ~i cu ajutorul materialului concret intuitiv, el descopera lurnea dimprejur.
Tot pe calea irnaginatiei, copilul ajunge in rnijlocul naturii.
El Wexerseaza abilitatile de cornunicare orala. Fiind incurajat sa povesteasca liber despre scenariul
~i rezultatele jocului, dar ~i sa inventeze o poveste pe baza jocului pus pe rol, el i~i dezvolta capacitati
multiple precurn cele de a face corespondenta intre partile pove~tii (inceput, cuprins ~i incheiere), de a
reda tablourile in ordine succesiva, de a transrnite rnesaje inteligibile. Pe deasupra, el se antreneaza in
scopul folosirii lirnbajului paraverbal.
Sintetic vorbind in contextul dat, este foarte important sa ii cream copilului un spatiu fizic, in care sa
se simta liber mental - liber sa creeze lucruri, sa fabuleze, sa caute idei etc. Este o metoda buna prin
care ii construim increderea in sine. Daca tot este jocul in firea copilului, atunci merita sa depunem efort
in scopul organizarii activitatilor ludice liber alese. Elanul resimtit in timpul jocului ~i ulterior dete1mina
in egala masura stirnularea creativitatii ~i cre~terea afectivitatii. Este un atu de luat in seama, caci face
parte din dezvoltarea personala. Mai mult, idealul educational face parte din dezvoltarea personala,
domeniu aflat intr-o continua expansiune... Observam cum cercul primei teme se inchide cu cea de-a
doua. Drept dovada, avem toate motivele sa actionarn in directiile trasate la punctele 1 ~i 2.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

;1'~ 1'

~j Testul nr. 22
'l·~'ft. i 1
1

11.1
1

SUBIECTUL I (30 de puncteJ.
d1' 'i:
'; A. LIMBA ROMANA - 75 puncte
" I
'1..1 ,
''i
I1·1j! '.
,I

-,: . I. trimisul - mesagerul, a raspandi - a lmpra~tia.


2. a injlori,floral.
3. ale - articol posesiv-genitival, doua - numeral cardinal, deasupra - prepozitie cornpusa.
4. (le dad use) cai!or - complement indirect in dativ, de fan - atribut substantival prepozitional.
5. Cratima face legatura intre doua paqi de vorbire diferite, intre conjunctia coordonatoare copulativa
$i-, respectiv, verbul auxiliar -ar.
6. El £nsu$i, In pofida functiei sale, a trecut la munca fizica pentru a da o mana de ajutor muncitori-
lor.
A-fi fnsu$i obiecte care le apar1in altora este complet gre$it.
Umbrele de pe fata ei, cand ii aminteai de evenimentele din trecut, ii puneau in garda sa ocoleasca
pe viitor astfel de mentiuni.
Centrul Ora$ului este infrumusetat de cateva umbrele colorate.

B. LITERATURA ROMANA -15 puncte

Redactati un eseu de 300 - 400 de cuvinte, in care sa prezentati evolufia relafiei dintre doua personaje
din comedia 0 scrisoare pierduta, de I.L. Caragiale.

0 scrisoare pierduta, de I.L. Caragiale


Zoe ~i Tipatescu

Zoe $i Tipatescu sunt cele mai distinse personaje din comedia lui I.L. Caragiale, protagoni$tii nefiind
ridiculizati, asemenea celorlalte personaje, prin erori de limbaj sau prin situatii cornice. Cu toate acestea,
ei au defecte $i intruchipeaza tipuri umane: junele prim $i femeia adulterina. Cei doi ilustreaza cuplul
de indragostiti din comedia clasica $i alcatuiesc, alaturi de varstnicul sot al Jui Zoe, Zaharia Trahanache,
un triunghi conjugal.
~tefan Tipatescu este prefectul judetului $i considera ca $i-a ratat $ansa unei cariere in capitala,
ramanand in ora$e1Ul de munte la insistentele Jui Zoe $i ale lui Tahanache. El este prietenul eel mai
apropiat al lui Zaharia, pe care nu ezita, totu$i, sa-1tradeze cu Zoe.
Personajul se arata infatuat in portretul pe care $i-l face: ,,Mi-am sacrificat cariera $i am ramas intre
d-voastra, ca sa va organizez partidul - caci, fara mine, trebuie sa marturisiti, ca d-voastra n-ati fi putut
niciodata sa fiti un partid".
Tipatescu este prezent in actiune, din prima scena, in dialogul cu subordonatul sau, Ghita Pristanda.
El comenteaza articolul din ziar, semnat de oponentul sau, Catavencu $i se irita de acuzele pe care i le
aduce acesta. Replicile sale sunt aprobate servil de subordonatul sau, con$tient ca are nevoie de
bunavointa stapanului sau ca sa supravietuiasca.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

Zoe apare abia in sccna V a primului act, dupa ce mai multe personaje vorbesc despre ea. Tipatescu
aminte~te de gluma fcmeii care, In timpul unei plimbari alaturi de Tipatcscu ~i de Trahanachc propune,
in joaca, numa rarca steagurilor puse de Ghita, convinsa fiind ca acesta a tri~at. Politistul spune
decep\ionat ca Zoe este pcrsoana de la care a~tcapta proteqie. Trahanache ~i Tipatescu consimt ca femeia
este ,,sirntitoare" $i ca n-ar trebui sa ~tie despre ~antajul lui Catavencu. Imaginea femeii se constru ie~te
favorabil, datorita acestor opinii ~ i aparitia ei conserva simpatia autorului. Zoe afla vestea neplacuta ~i
este ,,dezolata" ~ i speriata de perspectiva de a pierde tot ce dobandise prin mariajul cu Trahanache:
avere, pozitie sociala inalta, influenta politica.
Singurul personaj feminin din piesa, Zoe, 1ntrune~te, aparent, slabiciunile sexului sau: este sensibila,
generoasa ~i iertatoare. Insa amenintarea proferata de Catavencu la adresa reputatiei sale o determina
sa scoata la lurnina calitati care sunt mai degraba masculine: pragmatism, adaptabilitate, hotarare,
abilitatea de a manipula. Chiar daca prima ei replica este: ,,Sunt nenorocita, Fanica", ~i trece, pana la
sfar~itu l ultimului act, prin stari de surescitare ~i de disperare, Zoe se arata, in fapt, puternica ~i capabila
sa-i determine pe cei doi barbati din viata ei sa aqioneze dupa vointa ei. Tipatescu are un temperament
mai degraba submisiv, feminin. El reaqioneaza impulsiv, cerandu-i lui Pristanda sa-1 aresteze pe
Catavencu, in timp ce Zoe, mai calculata, este de acord cu solicitarile avocatului, in schimbul scrisorii,
demonstrand, totodata, o perfecta adaptare la situatie.
Prefectul reaqioneaza din nou sub impulsul emotiei cand ii propune sa fuga amandoi in lume, ca sa
scape de scandal. Zoe refuza propunerea, care i se pare imatura, pentru ca ea este pragmatica ~i pentru
ca vrea sa pastreze tot ce are. Iara~i, cand amantul ei refuza compromisul politic de a-1 sustine pe
Catavencu, Zoe este intai indignata de atitudinea lui ~i spune ca-1 va vota ea pe avocat, ea ~i cu
Trahanache, pentru ca ulterior sa apeleze la sentimentele lui Tipatescu ~i sa-1 influenteze sa se
razgandeasca. Tipatescu traie~te intens iubirea pentru Zoe ~i nu se sfie~te sa o sarute, imprudent, cand
Trahanache se intorsese cu spatele. Dupa ce Zoe recupereaza scrisoarea de la Cetateanul turmentat,
gase~te puterea sa-1ierte pe Catavencu ~i in numele reconcilierii lor ii propune paguba~ului sa conduca
festivitatile de investire a noului deputat. Catavencu o nume~te ,,un inger", iar Cetateanul turmentat
vede in ea o ,,<lama buna".
Tipatescu ~i Zoe intruchipeaza un cuplu de indragostiti special in literatura comica a lui Caragiale,
cei doi fiind mai educati ~ i mai distin~i decat toate celelalte personaje caragialiene; explicatia acestei
exceptii se regase~te in simpatia dramaturgului pentru ace~ti eroi ~i in dorinta lui de a construi personaje
mai evaluate, complexe, care sa depa~easca rigorile ~i tipologia teatrului clasic.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrieti un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, despre domeniile de dezvoltare a copilului.

Intr-un ansamblu de cinci, domeniile de dezvoltare a copilului ii marcheaza evolutia in primii ~ase
ani de viata. Despre acestea afliim amanunte dintr-un set de documente relevante in materie: Curricu-
lumul pentru educafia timpurie (2019), Repere pentru proiectarea $i actualizarea curriculumului
national (ISE, 2016) - aflat in consul tare publica-, ~i Reperele fundamentale fn fnvafarea $i dezvoltarea
timpurie a copilului de la na$tere la 7 ani (anexa la OM nr. 3851/2010). Amanunte mai aflam ~i din
metodologia de aplicare a planului de invatiimant, completatii cu programa de rigoare. Ambele sunt

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

parlc integranta din curriculumul pcntru educapa timpuric, act fundam ental pcnlru cducatori. Insa lnaintc
111 ; de toate, sa le trecem in revista:
!'\ ; --> dezvo/tarea fizica, siinatate .r;i igiena persona la;
1,,1:: ,·,
,, t --> dezvo/tarea socio-emo{ionala;
1!:1
1: : 1 --"* dezvo/tare cognitiva $i cunoa$terea /um ii;
•\'

--"* dezvo/tarf.a limbajului, a comunicarii $i a premise/or citirii $i scrierii;


. '
--"* capacita{i .r;i atitudini fn fnva/are.

La randul lor, subdomeniile privesc dimensiunile dezvoltarii copilului per grupa de varsta ~ i sunt
tratate punctual in programa pentru educatia timpurie, respectiv in curriculum. Dimensiunile sunt rei-
terate ~ i In fi ~a pentru_aprecierea progresului individual al copilului, inainte de intrarea In lnvatamantul
pre~cola r, ~ i in fi ~a de aceea~i natura, intocmita inainte de intrarea in lnvatamantul primar.
Mentiunile anterioare fac trecerea spre psihologia copilului si spre psihologia educatiei. In opinia
noastra, legatura este fireasca.. Elementele concorda ~i sunt definitorii pentru parcurgerea traseului
educational in cele mai bune conditii.
Concret, este important sa cunoa~tem: stadiile dezvoltarii inteligentei copilului, potrivit teoriei pi-
agetiene, tipurile de ata~ament, rolul adultilor in copilaria pre~colarului , factorii extemi (sociali, culturali,
economici) ce influenteaza rnediile in care l~i desra~oara acesta activitatile - eel familial ~ i eel educativ
-, factori i intemi avand influenta asupra structurii pre~colarului (de exernplu, problerne psiho-afective
generatoare de tulburari comportamentale). Important este sa cunoa~tem ~ i: procesele psihice urnane,
teoriile instruirii, ale invatarii ~i ale evaluarii, finalitatile ~i principiile educatiei, menirea didacticii (ge-
nerale ~i de specialitate), rnecanismele comunicarii eficiente inh·e educator ~ i educat, esenta conceptului
de sintalitate.
Privind panoramic, lntelegem lucrurile in profunzirne ~i putem gandi in perspectiva, exclusiv in folo-
sul in copilului. Numai cunoscand psihologiile amintite ~i procedand in consecinta putem forma copilul
in deplina cuno~tinta de cauza, la nivel pre-elementar, nivel aferent educatiei timpurii. Subliniem faptul
ca prim ii ani de viata sunt fundamentali pentrn stimularea Jui (cognitiva, emotionala, psihomotrica,
socio-comportamentala). E lesne de observat corespundenta ideii cu expresia cei 7 ani de acasii. Cali-
tatea temeliei ,,tumate" in prima copilarie u~ureaza sau ingreuneaza mersul individului pe traiectoria
~colara ~ i pe cea profesionala.
Conchidem ca educatorul ~i familia trebuie sa aiba permanent in vizor stimularea globala a pre~co­
Jarului. De pilda, In gradinita, centrele de interes ~i categoriile de activitati prevazute in planul de in-
vatamant - cele pe domenii experientiale, indeosebi - reprezinta veritabile oportunitati de invatare ~i
de formare continua. Iar acasa, activitatile efectuate in cadrul fam iliei de baza ~i al celei extinse repre-
zinta alte oportunitap de cre~tere ~i dezvoltare annonioasa a copilului. Indeplinirea rezultatelor a~teptate
necesita implicare ~i responsabilitate. Pe scurt, profesionalismul educatorului ~i educatia parentala,
dovedita de membrii familiei lui, sunt aspecte cu efecte majore asupra fiecarui dorneniu de dezvoltare
dintre cele cinci enumerate.
Ultima bloc de text deschide orizontul spre drepturile copilului, abordate per total in cazul de fata.
Ideea in sine reiese, bineinteles, din pachetul de principii ~i valori in temeiul carora s-a elaborat noul
curriculum. E firesc sa fie statuat aici interesul superior al copilului, a~a cum este consacrat in Conventia
ONU cu privire la drepturile copilului (1989) ~ i in Legea nr. 272/2004 privind protectia ~i
promovarea drepturilor copilului, actualizata. Numai recunoscut ~ i aparat, acest principiu juridic i~i
poate produce efectele in favoarea micului educabil.

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ 1ta la examenul de titularizare iri invatamantul pre~colar

e Mai departe, supunem atentiei dreptu! la educarie $i formulam urmatoarea ipoteza: Daca pre$colarului
ii este asigurata educatia in conditii optime ~ i daca el beneficiaza de un trai bun in familie, atunci este
garantata dezvoltarea lui globala - fizic, mental, spiritual, moral, social vorbind. Ipoteza ne duce in-
stantaneu cu gandul la domeniile de dezvoltare, etalate la 1nceputul prezentei lucrari. Realizam ca, in
lipsa educatiei de calitate ~i a bunastarii generale a copilului, respectivele dornenii raman neexplorate
$i, prin urmare, in faze incipiente.
Cu alte cuvinte, educatia $i sanatatea (fizica $i psihica) sunt precurn doi poli uniti de linii longitudi-
11 nale, fiecare linie fiind 0 axa ce traverseaza cate un domeniu de dezvoltare dintTe cele cinci. Intr-o alta
forma spus, domeniile de dezvoltare sunt asemeni unor continente pe suprafata globului, intre care se
intinde un ocean - oceanul cunoa$terii prin (auto )educatie. Gandind la aceasta metafora, educatorul
joaca rolul geografufui care le arata subiectilor puncte strategice de vizat de-a lungul vietii $i de atins
a prin forrnare continua riguroasa, pe toate palierele imbogatite cu achizitii, capacitati $i atitudini. Prin
11 analogie cu geograful, educatorul trebuie sa fie constant cu ochii pe fiecare punct strntegic $i sa ii va-
lorifice la maximum atuurile spre binele copilului .
Randurile de mai sus intaresc alte doua principii semnificative: educapa centrata pe copil $i dez-
voltarea integrata. In considerarea lor, educatorul are datoria morala sa trateze inter-/multidisciplinar
I'
v domeniile de dezvoltare, atunci cand i$i proiecteaza activitatile. Ne referim la: jocuri, activitati pe
e domenii experientiale, pentru dezvoltarea personala $i liber alese. Procedand astfel, acesta raspunde
,,' nevoilor copilului, identificate in concordanta cu p·articularitatile Jui $i cu potentialul sau nativ/dobandit.
:- Tinand cont de toate, el actioneaza tactic la nivelul fiecarui domeniu, ceea ce inseamna ca abordeaza
11 domeniile $i integrat, $i integral.
Pe fondul ideii incheiate ajungem sa vorbim despre fi$a de monitorizare a manifestarii copilului in
1- fiece domeniu de dezvoltare. in" curriculum, o regasim in fi$a pentru aprecierea progresului individual
11 al copilului, inainte de intrarea in invatamantul pre$colar/primar. Expeqii recomanda completarea fi$ei
il numai dupa ce s-a studiat un material amintit initial: Reperele fundamentale fn fnva/area .]i dezvoltarea
l, timpurie a copilului de la na$tere la 7 ani. Folosirea fi$ei, ca instrument, trebuie precedata de intelegerea
viziunii expe11ilor, care, in cuprinsul lucrarii, au corelat domeniile de dezvoltare cu competentele-cheie,
a definite in acquis-ul comunitar $i in legea-cadru. Reflectand la toate acestea, educatorului ii ramane sa
le gaseasca aplicabilitatea $i, in plus, sa construiasca puntea intre cele $ase teme anuale de studiu $i cei
I- $apte ani de acasa. A$a-numita punte este modul prin care se transpun in practica conceptele de integrare
(a continuturilor), integralitate $i unicitate (a copilului). Altfel spus, puntea construita reprezinta cadrul
il potrivit in care se creeaza premisele dezvoltarii lui plenare, respectand politicile educationale. Deducem
ca notele consemnate in fi$a au mare importanta pentru parinti $i educator/lnvatator. Iar din toate menti-
e unile redate aici deducem utilitatea fi~ei pentru destinatarii serviciilor indeplinite in cadrul institutio-
l, nalizat al gradinitei. Concluziile sunt idei-ancora ~i inlesnesc munca celor ce activeaza pentru
e beneficiarul final: pre$colarul.
In 1ncheiere, ne propunem sa evidentiem inca o data rolul educatorului in stimularea copilului la
l. nivelul celor cinci domenii de dezvoltare. Depus in tandem cu familia, efortul lui se va resim~ in etapele
ii parcurse de pre~colar, viitor elev ~i profesionist intr-o ramura de activitate. Daca adultii din viata lui
a trateaza domeniile cape ni~te placi de cimentat, atunci, in mod sigur, 1$i vor da concursul pentru ridicarea
unor structuri solide in folosul exclusiv al copilului.

0
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de trtularizare In lnvatamantul pre~colar

I
I
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte}

1. Pentru copil,jocul este in firea lucrurilor, indiferent de varsta. Fiindu-i atat de natural, este nonnal s:
sa il faca sa se simta bine in zona de confo1i, sa ii dea o stare de echilibru. Pe deasupra, jocul il poate c
duce ~i in zona proxirnei dezvoltari. Faptul este posibil prin operatii rnentale efectuate pe baza schemelor it
deja fom1ate, dar pentru a construi altele. Finalitatea consta In achizitionarea inforrnatiilor noi, inter- a
nalizarea !or pentru a fi aplicate in situatii reale de invatare. d
Ideile prezentate ,,leaga" doua teorii arhicunoscute: una, a lui J. Piaget, alta, a lui L. Vygotsky. Prima c
prive~te relatia asimilarc-acomodarc-adaptare, iar a doua, zona proximei dezvoltari. in paragraful de
mai jos, ne vom opri asupra prirnei teorii.
in principiu, pe dura1a unui joc prea bine ~tiut, copilul face lucruri obi ~nuite care nu ii solicita peste a
masura functiile cognitive. Fiind pe teren propriu, lipsit de provocari, el resimte bunastarea emotionala, pe
care o ~i transmite prin limbaj (non)verbal. insa, daca, in joc, i se strecoara elemente de noutate care ii cere '
sa proceseze date, sa faca varii conexiuni pentru a rezolva o sarcina nemaiintalnita, copilul cauta sa se
adapteze. Cum? Dupa fonnula lui J. Piaget. Concret, inainte de toate, copilul asimileaza datele noi ~i incearca
sa le gaseasca ratiunea, folosind cuno~tintele din bagajul existent. Cu ajutorul acestora, el Wcontureaza
alte scheme mentale, pe care suprapune rezultatele obtinute prin operatiile gandirii, atat cat ii pem1ite stadiul
preoperational. E rnomentul in care el face diferenta intre ceca ce ~tia ~i ceea ce a invatat pe o cale noua. De
pilda, el in1elege case poate construi aceea~i casa, de~i piesele de lego au fost a~ezate intr-un alt fel de or-
ganizare a muncii. Produsul realizat este efectul binomului asimilare-acomodare. Mai apoi, in situatii de
lnvatare similare, copilul atesta ca are abilitatile necesare de a rezolva cerintele pe cai multiple, dar ~i ca
poate gasi alte alternative de tratare a !or. in consecinta, el s-a farniliarizat cu o noua metoda de abordare a
unei sarcini de lucru; altfel zis, cu o noua strategie de gandire logico-maternatica, avand un grad de dificultate
u~or ridicat. in virtutea progresului observat la copilul in discutie, putem afim1a ca s-au atins indicatorii pe
care ii cornporta adaptarea. Adaptarea este ultimul proces desf~urat in triunghiul cu concepte interconectate,
de factura psihologica. In considerarea Jui, se creeaza prernisele ce inlesnesc eforturile copilului in drumul
Jui spre succes - succes intr-un domeniu sau altul de dezvoltare. Ba mai mult decat atat, daca exista premisele
ce favorizeaza trecerea la un nivel oarecum ridicat, atunci vorbim de intrarea copilului in zona proximei
dezvoltari. Aici, a~a-numitul triunghi cu caracter evolutiv intra lntr-o faza in care notiunile insu~ite se re-
consolideaza ~i se imbogatesc prin adaugarea altora, peste nivelul mediu.
Pe scurt, triada asimilare-acomodare-adaptare i~ i face simtita prezenia ~i in perioada pre~colaritatii.
Functiile triadei sunt act_ivate in concordanta cu principiul accesibilitiitii, raportat la potentialul fiecarui
subiect, privit per ansamblu. Daca tote jocul in firea copilului, sa ii asiguriim un mediu stimulativ, menit
sa ii mareasca capitalul intelectual ~ i creativ, precum ~i motivatia intrinseca pentru invatare. De aceea,
in opinia noastra, jocul are nu doar spirit ludic, ci ~ i spirit investigativ. Gratie acestuia din urma, copilul
se preocupa de solutionarea sarcinilor prin modalitati proprii de a face rationamente, de tatonarea terenu-
lui informativ ~i a spatiului ce se bucura de mijloace intuitive. Astfel, legatura dintre joc ~i teoria piage-
tianii ni se pare evidenta ~i eficienta.
In contextul de mai sus, demonstrarea eficientei triadei vizate se face datorita aportului metodologiei
specifice dorneniului de dezvoltare, in sfera caruia am prop us jocul. A~adar, numai respectand normele,
principiile ~i sugestiile metodologice ne asiguram de reu ~ita demersului didactic. Valentele raportului
asimilare-acomodare-adaptare se pot pune in lumina in oricare dintre centrele de interes deschise in sala
de grupa ~ i in cadrul oricarui tip de activitate, prevazut In planul de invatamant pentru educatia timpurie
~ i detaliat in metodologia Jui de aplicare.

www.rs.ro
.
TESTE REZOLVATE pentru reu~ila la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

Reprivind analitic tema, sintetizarn astfel punctul nosh·u de vedere argumentat.


Credem cu tarie ca diadajoc-joaca poate accelera mecanismele de (auto)dirijarc a invatarii, indeosebi
spre sfarsitul pre~colaritatii. Prin excelenta, diada are o mare pondere pur fonnativa. Copilul care prinde
curaj in plin proces de acomodare tinde sa devina autonom lntr-o situatie noua de invatare, rnarcata de
itemi putin mai greoi. Fiind a~ a de importanta autonomia, e necesar sa depunem toata diligenta pentru
a-i fom1a pre~co larulu i abilitatea de a fi independent, stapan pe achizitiile pre-elementare ~i responsabil
de sarcinile asumate. Impactul se va simti mai mult in ~colari tatea mica, cand el se va confrunta cu
cerinte complexe, caracteristice stadiului operational concret de gandire.

2. Triada pusa in discutie la punctul 1 este valorificabila prin orice metoda didactica. Gandind la
acestea, ne alegern trei exemple de bune practici, intalnite in ghiduri de profit, ~i le enumeram:
La finalul lecpei de predare a numarului 3, copilul are de conturat silueta unui fluture. Nata: Pe hartie
apare imaginea numarului 3 in oglinda. Elementul de dificultate consta in armonia liniilor.
Joe didactic organizat pentru construirea unei casute din figuri geometrice cunoscute.
Joe de masa propus pentru montarea unui avian, avand cuno~tinte despre silueta unei libelule.
Dedesubt, descriem primul exemplu de buna practica.
La nivelul stadiului preoperational de gandire, folosim din bel~ug material concret intuitiv; in cauza,
un jeton cu numarul 3 ~i o ilustratie ce inrati~eaza un fluture. Ne intereseaza felurile in care pre~colarul
atesta ca are elemente de lateralitate, ca vede rastumatul numarului 3, ca poate realiza linii ondulate, ca
are motricitate fina dezvoltata - fapt demonstrat de tinerea creionului in mod corespunzator -, ca poate
desena, multumitor, un fluture.
Cele de mai sus ne determina sa observam beneficiile acestei practici. In continuare, mentionam trei
avantaje, care, odata valorizate, formeaza atitudini dezirabile intr-un copil:
Sunt activate functiile creierului (cre~terea numarului de sinapse, dezvoltarea conexiunilor neuronale
~.a.m.d.) .
Se poate observa contributia analizatorului vizual la cre~terea ~anselor de finalizare a sarcinii date,
ca urmare a interactiunii cu functiile cerebrale.
' '
Se dezvolta capacitatea de asociere a schemelor mentale cu imaginile simbolice oferite drept suport.
In consecinta, se exerseaza stilul vizual de invatare.
Copilul care i~i vede lucrare apreciata favorabil de evaluator (educator) devine increzator in propriile
forte ~i mai determinat sa repete experienta de invatare fie cu elemente asemanatoare, fie cu unele avand
un grad mai mare de dificultate. De departe, experienta de invatare stimuleaza conexiunile neuronale ~i
crearea unui mediu propice dezvoltarii cognitive ~i al capacitatilor de invatare. Supus constant la diver~i
stimuli, ill contextul unor teme intra-/interdisciplinare, bogate in elemente de noutate, copilul trece prin
cele trei operatiuni finalizate, in principiu, cu dobandirea echilibrului in planul procesului de invatamant.
In mod cert, echilibrul este scopul urmarit prin raportul de cauzalitate dintre asimilare, acomodare ~i
adaptare. In alta ordine de idei, stimulii au puterea sa modifice schemele mentale de a~a maniera incat
sale amplifice formele ~i fondurile. In temeiul triadei amintite, respectivele scheme se afla intr-o con-
tinua imbunatatire, ceea ce inseamna ca subiectul nostru educabil, de varsta pre~colara, ajunge sa observe
~i sa inteleaga realitatea in stilul ~i in ritrnul sau.
In rezumat, practicile exemplificate ne-au convins de faptul ca este imperios necesar sa ne punem
tot profesionalismul la bataie in favoarea copilului, a carui activitate cerebrala e atat de prolifica in pe-
rioada educatiei timpurii. In sustinere, reamintim succesul de care se bucura numeroase studii efectuate
in acest sens.
www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ ila la examenul de titularizare in invatamantul pre~co la r
'I
I

Testul nr. 23
SUBIECTUL I (30 de punctt)
A. LIMBA ROMANA - TS punr.te
' :

·:I 1. se ridicii - se darama, u~oara - grea.


2. frumu\c;;ica, infrumusefat.
3. I - pronume personal, form ii neaccentuata, nisipos - adjectiv, murinde - adj ectiv proveni t din verb
la gerunziu.
4. ale unui clavir- atribut substantival genitival, cu nourul - complement indirect in cazul acuzativ.
5. Cratima face legiitura intre douii piirti de vorbire diferite, intre prepozitia simpla intr- ~i articolul
nehotiirat proclitic un.
6. Al tau nu era in autobuz la pranz, o fi fost retinut la vreo ~edinta.
A-1 certa acum, dupii ce a comis fapta, este inutil.
Bunica sa a implinit o sutii de ani.
S-a implinit profetia de care se temea neamul sau.

B. LITERATURA ROMANA - 15 puncte

Redactati un eseu de 300-400 de cuvinte, in care sii prezentati particularitafile unui text dramatic
studiat, selectat din programa de concurs.

Jocul ielelor, de Camil Petrescu

Piesa de teatruJiJost publicata prima. d~ta il). J9 1 6_ ~i a fost jucata doi ani mai tarziu. Ulterior, in 1946,
in fonna ei definitiva, piesa a fost inclusii in volumul de Teatru, alaturi de alte texte dramatice apartinand
lui Camil Petrescu.
Piesa Jocul ielelor este inclusii in categoria teatrala a dramei de idei, punand accent pe conflictul de
idei, in defavoarea conflictelor exterioare ~i a intrigii clasice.
T~l1l~ este specificii creatiei dramatice a lui Camil Petrescu, ~~?d.. vorba de aspiratia spre absQJ.ut,
reprezentata sub fonna idealului dreptatii. ~~rsonaju l central, Gelu Rusca°:u, este un intelectual lucid ~i
idealist, care i~i propune, in calitatea sa de ziarist, reprezentant al presei libere, sii instaureze principiul
dreptatii absolute. Iubirea este, in viziunea tana~ului Ruscanu, o intruchipare a idealului.
•. . '-..... ·'"- .
Realitatea,
·- - - --···---
~~prezentata de o poveste de. iubire e~uat~ c~ o fe~eie car~~~ dovede~te superficiala, ii infirma dureros
conceptia despre acest sentiment. . ···-- - -----··--··- ·· ... ·· - -- --··-
Titlul piesei este o aluzie la o frumoasa legenda din mi to logia romaneasca. Potrivit acesteia, zeitati
feminine specifice spatiului romanesc, ielele, danseaza netulburate in padure ~i in lumina serilor de vara.
Cine le surprinde, este pedepsit aspru, ciici ielele ii iau mintile. In piesa, personajul Penciulescu explica
destinul tragic al prietenului sau, Gelu Ruscanu, pornind de la ideea ca a vazut ielelei: ,,Trece flacaul
prin padure, aude o muzica nepiimanteneasca ~i vede in lumini~. in lumina lunii, ielele goale ~i despletite,
jucand hora. Ramane inmannurit, pironit pamantului, cu ochii la ele. Ele dispar ~i el ramane neom. Ori

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

cu fata stramba, ori cu piciorul paralizat, ori cu mintea aiurea. Sau, mai rar, cu nostalgia absolutului. Nu
rnai poatc cobor1 pe pamant."
in planul metaforei, ielele sunt ideile, care constituie idealul absolutului in justitie. Cum acesta nu are
aplicabilitatea in realitate, destinul personajului halucinat de absolut, Gelu Ruscanu are un sfar~it previzibil.
Piesa Jocul ielelor este structura~ i_n tr§.i acte .§.i acorda un foe important dialogului, ca modalitate
preferata de autor ~ i in alte opere lite~are, de relevare a !l~~urii interioare a personajelor. Totodata,
drnlogul, intens dramatizat, faciliteaza progresia aq1unii.
Timpul ~i spatiul acJiunii sunt precizate de la incep~tul ~iesei. Actiunea se desfa~oara in 1914,
intr-o perioada agitata de perspectiva apropierii Primului Razb·a·i Mondial. Locul actiunii este sediul
publicatiei Dreptatea sociala, al ciirei dfrecior estetanarul G~~~ Ruscanu.
Conflictul exterior al piesei, dintre-delURuscanu~ ceilalti, este sugerat ~i de structura pe douii
planuri a textului: Utopia, plan intruchipat de Gelu, in timp ce Realia fiind, fire$te, locul oponentilor lui
Ruscanu, al personajelor care inteleg sii facii compromisuri pentru a supravietui. Personajul care ii este
oponent Jui Gelu Ruscanu, dovedindu-se un adversar la fel de redutabil, este ministrul Justitiei, Serban
Saru-Sine$ti. Conflictul exterior conduc~ Ja conflictul.int~rior, deSia$Urat pe planul con$tiintei lui
~uscanu. Acesta este framantat de imposibilitatea punerii in practica a idealului dreptatii umane, din
cauza presiunilor exterioare.
Aflat in posesia unui document care-! acuza pe Sine$ti de crimii $i de delapidare, Gelu are intentia sa
demareze o campanie de presa in paginile ziarului, ac~unea sa fiind un act justitiar, in acord cu principiile
sale. In urma cu ~apte-opt ani Sine$ti o asasinase pe batrana Manitti, pentru a intra in posesia banilor ~i
bijuteriilor acesteia. Faptele incriminatorii sunt consemnate intr-o scrisoare pe care Maria Sine$ti, sotia
ministrului, i-o inmanase Jui Ruscanu, fostul ei iubit.
Lui Ruscanu i se pare ingrozitor ca un astfel de criminal sa ocupe cea mai inaltii pozitie in Ministerul
Justitiei.
'
Sine$ti reactioneaza prompt la actiunea lui Ruscanu ~i organizeaza un plan de lupta care nu exclude
$antajul sentimental. Initial, el ii propune lui Ruscanu eliberarea din inchisoare a prietenului ~i colegului
sau de partid, Petru Boruga. Acesta din urmii fusese condamnat la ani grei pentru ca insultase un
procuror, iar situatia lui familiala era dificila. De$i empatizeaza cu prietenul sau, Ruscanu refuza cererea
lui Sine$ti.
Ruscanu prime$te ulterior vizita matu$ii sale, Irena. Aceasta este o emisara a lui Sine$ti $i ii cere
nepotului ei sa nu publice documentele compromitatoare. Ea ~ne sa-1 lamureasca pe Gelu asupra mortii
tatalui sau, Grigore. Tanarul nutrea un cult pentru figura patema, in care vedea un model de probitate
morala. Cele dezvaluite de Irena, conform carora, renumitul avocat Grigore Ruscanu ar fi fast, in fapt,
un patima$ cartofor, care delapidase, in numele viciului sau, o suma de bani, precum $i o victima a unei
iubiri dezonorante pe!ltru o actrita mediocra, Nora Ionescu, 11 tulbura profund pe tanarul Ruscanu. Cum
motivul sinuciderii parintelui sau este un semn al slabiciunii morale, Ruscanu ezita in actiunea sa de a
publica informatiile. Framantarile suflete$ti ale tanarului sunt alimentate $i de informatia potrivit careia
Sine$ti 1-ar fi ajutat odinioara cu bani pe Grigore Ruscanu pentru ca acesta sa nu fie dezonorat.
Dilema lui Ruscanu se adance$te ~i tanarul devine prada unui intens conflict interior. Tanarul ezita
intre pubhcarea scrisorii, act care ar intina memoria tatalui sau $i decizia de a nu o publica, exonerandu-1
astfel pe Sine$ti ~i devenind parta$ intr-un compromis care-i repugna moral.
Povestea de iubire cu Maria Sine$ti este o alta sursa de dezamagire pentru Ruscanu, 1ntrucat femeia
se dovede$te superficiala $i incapabila sa-1inteleaga. Ruscanu traie~te revelatia dureroasa ca dreptatea

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~colar

sociala este o valoare rclativa, de vrcme ce se fundamenteaza pc compromisuri. In pofida lmpotrivirii al


sale, colegii de redaqie hotarasc sa actioneze diferit, sa abandoneze campania de presa pentru ca Petru ~l

Boruga, prietenul lor, sa fie eliberat. cc


yJnvins In conceptia Jui despre lume $i obligat de conjunctura sociala sa renun\e la crezul sau, Ruscanu
l9i da seama ca dilema pe care o traie$te nu-9i gase9te rezolvarea decat in moarte ~ i alege sa se sinucida,
asemenea tatalui sau, cu pistolul adus de amanta..
·:. Destinul dramatic al personajului justifica incadrarea acestuia in galeria rnarilor eroi invin$i, a Ii
intelectualilor obligati sa renunte la cauza in care cred din vasta galerie de personaje masculine ale rr
uperei Jui Cami! Petrescu.
·, Piesa de teatru Jocul ielelor este un text literar de referinta pentru ilustrarea conceptului de drama de a
idei, cu proftl eseistic, 91 pentru expunerea unui personaj lucid $i inadaptat, aflat In opozitie cu lumea In rr
care este obligat sa traiasca. d
a

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte}


u
Elaborati un eseu argumentativ, de maximum doua pagini, despre dimensiunile dezvoltarii. v
r
Sintagma dimensiunile dezvoltii.rii se regase~te in cuniculumul pentru educatia timpurie, versiunea r
2019, 9i in Reperele fundamentale fn fn.vii.farea $i dezvoltarea timpurie a copilului de la na$lere la 7 ani l
(anexa la 0 M nr. 3851/2010). Dimensiunile sunt prelungiri fire$ti ale domeniilor de dezvoltare a co pi- I
lului, evidentiate in fi$a pentru aprecierea progresului individual, inainte de intrarea In lnvatamantul f
prescolar/primar. Cu alte cuvinte, acestea sunt standarde in baza carora se masoara nivelurile atinse in ~
sfera competentelor, In raport cu intervalul de varsta. Mai simplu, aceste dimensiuni semniftca rezultatele
a$teptate din partea pre$colarului la sfar$itul perioadei in care a frecventat gradinita.
Folosind fi$a amintita 9i instrumentele ce determina cotele manifestarilor observabile pe cele patru
paliere - cuno9tinte, abilitati, aptitudini, atitudini - , educatorul realizeaza lace propor!ii a ajuns poten-
tialul copilului (intelectual, creativ, afectiv, psihomotric, socio-comportamental). Stimularea Jui se face
prin diverse metode de interventie aplicate in conformitate cu particularitatile copilului.

In acceptiunea noastra, intre dimensiunile dezvoltarii (per domeniu) $i psihologia copilului este un
pas. La fel este intre aceasta din unna $i psihologia dezvoltarii (varstelor). In principiu, educatorul sta__:-
pane9te partea lor comuna. Aceasta prive9te a doua copilarie (3 - 617 ani), marcata de gandirea preope-
rationala.
,
Privind in paralel curriculumul pentru educatia timpurie, fi9a pentru aprecierea progresului individual
9i structura stadiului preoperational al inteligentei, vedem indicatorii comportamentali pe care, in mod
normal, pana la intrarea in ciclul primar, pre9colarul trebuie sa ii atinga pe patru paliere de dezvoltare -
cognitiva, fizica, emotionala, a limbajului; de preferinta, sa ii atinga maximal. Cele patru paliere sunt
interdependente; interdependenta asigura evolutia copilului, ca fiinta 9i ca viitor ~co l ar.
Pentru a-1 vedea evoluand in sensurile a9teptate de educati (par~nti, cadru didactic), copilului trebuie
sa i se ofere un mediu stimulativ $i sigur nu doar la gradinita, ci 9i acasa. Cadrul didactic (educatorul)
trebuie sa 11 evalueze corect 9i complet. Evaluarea face trimitere la anexa citata (Reperele fundamentale
in invatarea $i dezvoltarea timpurie a copilului de la na$tere la 7 ani) $i la psihologia copilului; ambele

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu ~ita la examenul de litularizare In lnvatamantul pre~colar

·11 abunda de informatii pentru a opera corespunzator cu instrumcnte de evaluarc prc~colara (conceperea
·u $i aplicarea !or, interpretarea rezultatelor). De pilda, masurarea nivelului lndeplinirii fiecaru i indicator
compo1tamental necesita cuno$1inte solide de psihologie de spccialitate. De aceste aspecte este imperios
u necesar sa \ina seama educatorul.
3,
Negre$it, !ntre dimensiunile dezvoltarii ~ i nivelurile traseului educational exista un raport de cauza-
a litate. il vedem daca ne uitam lnapoi, in antepre~colaritate, in prezent, in pre$colaritate, ~i inainte, in
.e mica ~colaritate. Altfel spus, tot ceea ce se intampla la nivel pre-elementar (0 - 6 ani) influenteaza tot
ceea ce se va petrece la nivel elementar (7 - 11 ani). In opinia noastra, de aceea educatorul trebuie sa
le aplice metodele de interventie potrivite ~i sa canalizeze copilul pe drumul bun, drum conturat intre li-
n mitele potentialului sau ~i pe fundalul nevoilor lui. Daca nu se cauta/nu se tine drumul drept, pre~colarul
de azi, viitor elev de gimnaziu/liceu, nu va atinge standardele de perforrnanta. in alta ordine de idei,
acesta este pe cale sa inregistreze e~ecuri ~colare ~ i , ulterior, profesionale.

Pentru a detennina cauzalitatea despre care tocmai vorbeam, educatorul abordeaza dimensiunile, luand
in calcul anumite criterii derivate din domeniile de dezvoltare. in viziunea noastra, aceste criterii privesc:
varsta pre~colarului (inscris in grupa mica/mijlocie/mare), starea de sanatate (fizica ~ i psiho-afectiva),
manifesta.rile proceselor psihice (cognitive ~i reglatorii), temperamentul, caracterul in devenire, calitatea
a mediului familial, calitatea comunicarii ~i a interactiunii cu colegii ~i adultii (personalul gradinitei, mem-
li brii familiei), conduita in mediul educa~onal ~i in afara lui. Prin filtrul criteriilor, atent urrnarite, educatorul
1- poate incuraja cre~terea influentei factorilor pozitivi din domeniile de dezvoltare ~i aparitia altora. Prezenta
!l factorilor favorabili se va resimti mai ales in cea de-a treia copilarie, atunci cand subiectul va avea o
n structura forrnata din caracteristici psihice ~i de personalitate promitatoare, deschizatoare de drumuri.
e in virtutea ideilor expuse, credem ca este bine sa vedem dincolo de dimensiunile dezvoltarii per total
~i sa gandim orientati spre viitor. De exemplu, considerandu-le placi tumante sau motoare interconectate,
u putem fi siguri ca tactul pedagogic ne indeamna sa acponam in beneficiul copilului, pe termen lung.

e A~a cum spuneam intr-un anumit context, fi~a pentru aprecierea progresului individual contine indi-
catori comportamentali, elaborati in temeiul domeniilor de dezvoltare ~i al dimensiunilor apartinatoare,
definitorii pentru evolutia educabilului. Plastic vorbind, indicatorii sunt borne de neocolit pe liniile ce
n impanzesc. harta pe care se proiecteaza zonele propice dezvoltarii.holistice. Harta este ... pre~colaritatea.
Avand in fata harta ~i bomele luate ca puncte de reper, educatorul i~i simplifica munca depusa pe mar-
ginea planului de aqiune intocmit pentru sprijinirea copilului, in intervalul de varsta 3 - 6 ani. Dirijat
in sens ascendent in perimetrul fiecarui domeniu de dezvoltare, avem convingerea ca rezultatele vizate
.1 nu se lasa a~teptate .
j Fi ~a in cauza ne reaminte~te titlurile de marca dintr-un valoros pachet inforrnativ: Reperele funda-
mentale fn fnvafarea $i dezvoltarea timpurie a copilului de la na$tere la 7 ani, Repere pentru proiectarea
t $i actualizarea curriculumului nafional (aflat in lucru), Sistemul national de indicatori pentru educafie.
Ghid metodologic. Din toate rezulta profilul de formare al absolventului de invatamant pre~colar. In
concret, daca privim in perspectiva ~i parcurgem ghidul invocat, in paralel cu programele disciplinelor
) studiate in ciclul primar, intrezarim profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a.
,,:> In calitate de forrnator, educatorul trebuie sa aiba in vedere aspectele consemnate in paragraful der
mai sus pentru sine, dar mai ales pentrn copilul care necesita constant suport de specialitate per ansamblu.

) www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare In lnvatamantul pre~colar

111
Suntem de parere ca doar a?a educatorul poate ?I i ce, cand ~i cum sa fac5 pcntru benellciarul serviciilor ,.
11
sale. Ca atare, la sfar~itul perioadei prqcolare, copilul va avca elementele ce Ii vor permite sa abordeze
cu mai multa lejeritate dorneniile de continut ~ i sa ,,traverseze" domeniile de dezvoltare. Sane gandirn p:
acum numai la cele parcurse in clasa pregatitoare. d1
CJ

In loc de incheiere, notam un gand renexiv: D;:i c~ vrem sa curga drumul Jin, atunci trebuie sane asi- s1

guram ca am tratat riguros dirnensiunile dezvoltarii aflate in spatele liniei de start, linie simbolic nurnita n
Clasa 0. In spate, adica in pre~colaritate. Succint, munca educatorului efectuata in considerarea dorne- p
·'
niilor de dezvoltare ~ i a dimensiunilor de rigoare este continuata de i'nvatator In considerarea compe- c
p
tentelor generale ~i specifice.
II

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)


(;
1. lntotdeauna, sintagrna noile educafii ne indeamna sa ne gandim la ni~te aspecte provocatoare in s·
materie de cunoa~tere ~i dezvoltare. La fel ~i sintagma zona proximei dezvoltari, conceputa de Lev Vy-
gotsky. Pe prima o intalnim in literatura educationala de specialitate, iar pe cea de-a doua, In domeniul d
psihologiei, intersectat cu teoriile instrnirii ~ i ale lnvatarii. t1
Cand studiem planul de invatamant pentru educatia tirnpurie ~i metodologia lui de aplicare,.observam
tipurile de activitati, iar intre, cele liber alese. Ratiunea !or este sa le identifice copiilor inclinatiile ~i sa r
le cultive in sens evolutiv. In sfera activitatilor liber alese, imediat i~i gasesc loc noile educatii. Acestea s
~ i-1 gasesc ~ i in programul anual de studiu, unde sunt enuirierate ~ase teme de integrare curriculara:
Cand, cum $i de ce se fntampla? Cum este, aJost .'fi va fl aici pe pamant? Cine sunt/suntem? Ce $i cum
vreau sa flu? Cum exprimam ceea ce simfim? Cine $i cum plani.fica/organizeazii. o activitate? in con-
ceptia noastra, noile educatii sunt discipline optionale. Odata aprobate, acestea pot fi cuprinse in pla-
nificarile curente ~i predate confonn specificitatii curriculumului la decizia ~co lii ~i metodicilor aferente.
Concret, o disciplina optionala anume, denumita Educafia prin $i pentru desen , este tratabila, de pilda,
in contextul oricareia dintre urrnatoarelor trei teme anuale: Cine suntlsuntem? Cum exprimam ceea ce
simfim? Ce $i cum vreau sii. flu? Drept care, in interiorul centrului de interes Arte, copiii se bucura de
mediul care favorizeaza descoperirea ~i dezvoltarea propriilor aptitudini . Prin excelenta, desenul e o
fonna de exprimare artistica, dublata de una avand caracter intelectual ~i, implicit, motric. Afinnatia ne
1ntare~te convingerea ca o atare disciplina reprezinta cadrul optim pentru manifestarea copilului pe mar-
ginea dimensiunilor de dezvoltare, apartinand unor domenii interdependente: dezvoltarea cognitiva ~i
cea socio-emotionala.
In temeiul celor de mai sus, ne-am edificat 1n privinta spectrului legislativ perrnisiv ~i a modalitatii
in care putem imbina lucrurile in folosul copilului. E bine de ~tiut ca avem de paiiea noastra nonne,
principii ~i valori, pe fondul carora exploatam potentialul copilului sub toate aspectele (cognitiv,
emotional, motric, social). Cu titlu de exemplu, in baza principiul invatarii bazate pe joc, propunem
unul cu creioane colorate ~i figurine. Instrumentarul face posibila efectuarea unor exercitii simple cu
semne pre-grafice, duse inspre ramura desenului liber. Altfel spus, cu puncte ~i linii, copilul invata sa
realizeze siluete ~ i obiecte ce pot fi gasite in jurul lor. Mai exact, apare un os alaturi de silueta unui
caine. Aici intra in discutie zona proximei dezvoltari. Tinand cont de principiul individualizarii ~i de
oportunitatea de invatare astfel creata, dirijam copilul spre latura in care ii implinim una sau mai multe

www.rs.ro
TESTE REZOLVATE pentru reu~ita la examenul de titularizare in invatamantul pre~cola r

r nevoi. Exemplificativ, daca el intampina greutap in a-~i coordona mi ~ca.rile cu schema mentala, atunci
e ii punem la dispozifie instrumentele necesare pentru activarea stimulilor; in cauza, stimulii particulari
n proceselor psihice cognitive. A~adar, jocu l este puntea de trecere dintre zona de confort ~i cea a proximei
dezvoltari. Provocand copilul, avem ~anse sporite sa ii marim capitalul cu tripla fac tura : intelectuala,
creativa, artistica. Este recomandabil sa fim perseverenti ~i inovativi in orice demers menit sa ridice
standardul itemilor formulafi. Pe deasupra, ni se sugereaza sane aplecam ~ i asupra domeniului expe-
riential Estetic $i creativ. $i aici, semnele pre-grafice i~ i gasesc locul; e locul in care utilizam limbajul
plastic. Prin linii ~i puncte a~ezate pe diverse piese decorative, copilul inh·a pe terenul educatiei estetice.
Cu alte cuvinte, il invatam sa i~ i cultive gustul pentru frumos - sa devina un iubitor al artelor frumoase.
Piesele decorative (vase de lut ori de gips pentru a fi pictate, felicitari de ornat etc.) sunt alese in mod
intentionat din dorinfa de a determina copilul sa i~i depa~easca limitele.
Spre final, aducem argumente ce intaresc mentiunile redate anterior.
Rolul jocului se explica prin functiile lui: (in)formativa, ludica, sociala, simbolica, de autocunoa~tere,
(auto)corectiva. Intre toate, eel mai mult se distinge funqia ludica. Bine coordonata, aceasta atrage dupa
n sine una evolutiva. Copilul care penduleaza intre cele doua zone - de confort ~i a proximei dezvoltari
-, in special cu ajutoruljocului, se (auto)regleaza. Iar peste timp, adica in mica ~col aritate, else bucura
11 deja de procesul care implica (auto )reglarea invatarii ~i (auto )corectarea comportamentului necesar pen-
tru a obtine reu ~ita ~co lara. Vedem cum latura distractiva a jocului face posibil progresul copilului.
n Sintetic vorbind, printr-o categorie de joc sau alta, copilul exploreaza dimensiunile dezvoltarii afe-
a rente celor cinci domenii. Adaptate profilului sau ~i viitoarelor tinte, jocurile ii asigura copilului ascen-
a siunea la niveluri ce satisfac nevoile specifice ~co laritafii mici.
~:
Deci, ideal este sa fim inventivi ~i proiectivi pentru a sadi in sinea pre~colarulu i semintele ce rodesc
12 ... atitudini. E frumos atunci cand intalnim copii ce promit prin conduita ~i rezultate.

.- 2. Revenim la noile educatii, susceptibile sa fie asociate cu disciplinele optionale. In context, enu-
.
'•
meram ~i noi trei, abordabile in invatamantul pre~colar: Educafia prin $i pentru poveste, Micul teatru
L,
educational ~i Educafia prin $i pentru pace. Ne alegem prima disciplina ~i o descriem mai jos, in baza
e catorva puncte de sprijin.
e Cand zicem Educafia prin $i pentru poveste, ne gandim instantaneu la trei caracteristici. Le redam
::>
in considerarea conceptelor-ancora: inteligenta verbal-lingvistica, diada real-ireal, binomul morala-
e atitudine.