IMPOZITAREA DIRECTA

Continutul si rolul impozitelor

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile persoanelor
fizice sau juridice, cu caracter obligatoriu si cu titlu nerambursabil, la dispozitia statului si
care nu presupune o contraprestatie din partea acestuia.
Potrivit art. 138 alin. 1 din Constitutia Romaniei, impozitele datorate bugetului de stat
se stabilesc numai prin lege.
Caracterul obligatoriu presupune ca plata impozitelor catre stat este o sarcina impusa
tuturor persoanelor fizice si juridice care realizeaza venituri din: salarii, profit,veniturile
realizate de liber profesionisti, etc.
Rolul principal al impozitelor datorate statului este acela de procurare a resurselor
financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice. Pe plan social, rolul impozitelor este de
redistribuire a unei parti din produsul intern brut intre clasele si paturile sociale, intre
persoanele fizice si cele juridice.
Limita impozitelor este influentata de factori externi si interni, printre care pot fi
mentionati:
a) din categoria factorilor externi mentionam: nivelul produsului intern brut pe
locuitor; nivelul mediu al impozitului si progresivitatea impunerii; prioritatile stabilite de catre
stat in ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa; natura
institutiilor politice.
b) in cadrul factorilor interni care influenteaza limita impozitelor locul cel mai
important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere, precum si modul de determinare a
materiei impozabile.

Principiile de impozitare

Impunerea reprezinta un complex de masuri si operatii ce au ca scop stabilirea

impozitului datorat statului. Aceasta are atat o latura de natura politica, cat si una de ordin
tehnic (concretizata in metodele si tehnicile utilizate pentru stabilirea marimii obiectului
impozabil si a cuantumului impozabil).
Prin latura politica se urmareste ca fiecare impozit sa raspunda unor anumite cerinte si
sa fie in concordanta cu anumite principii.
Potrivit lui Adam Smith, reprezentant de seama al economiei politice clasice din sec.
XVIII-XIX, la baza politicii fiscale a statului ar trebui sa stea mai multe principii si anume:
a) principii de echitate fiscala, presupun impunerea diferentiata a veniturilor si
scutirea de plata impozitelor persoanelor cu venituri mici, adica stabilirea unui minim
impozabil.
Un rol deosebit in respectarea echitatii fiscale il are felul impunerii utilizate:impunere
in suma fixa sau impunere in cota procentuala (care poate fi in cote proportionale, progresive
si regresive).
Cea mai des intalnita forma de impunere este cea in cote procentuale, aceasta
utilizandu-se atat in cazul impozitelor directe, cat si in cazul impozitelor indirecte.
b) principiile certitudinii impunerii, presupun ca marimea impozitelor datorate de
fiecare persoana fizica sau juridica sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele si modalitatea de
plata sa fie clare pentru toti contribuabilii;
c) principii de politica fiscala, presupun realizarea incasarii impozitelor cu minimum
de cheltuieli.
Introducerea unui impozit impune ca acesta sa aiba un randament fiscal ridicat, sa fie
stabil si elastic. Pentru ca un impozit sa aiba un randament fiscal ridicat, trebuie indeplinite
anumite conditii si anume:
- impozitul sa aiba caracter universal, adica sa fie platit de toate persoanele fizice si
juridice, care obtin venituri;
- sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere a unei parti din baza impozabila;
- volumul cheltuielilor privind stabilirea bazei impozabile, calcularea si perceperea
impozitelor sa fie cat mai redus.
Un impozit este considerat stabil atunci cand randamentul ramane constant de-a lungul
ciclului economic, adica atunci cand nu este influentat de volumul productiei si al veniturilor
atat in perioadele de crestere economica, cat si in cele de criza.
Elasticitatea impozitului se refera la adaptarea acestuia la necesitatile de venituri ale
statului.
d) principii de politica economica
 Prin introducerea unui impozit statul nu urmareste numai procurarea de venituri
necesare acoperirii cheltuielilor publice, ci si folosirea acestuia ca mijloc de stimulare sau de
reducere a productiei sau consumului unor marfuri, precum si de restrangere sau extindere a
relatiilor comerciale cu alte tari.

e) principii social-politice
Prin politica fiscala promovata de unele state se urmareste realizarea unorobiective de
ordin social-politic, ca de exemplu mentinerea influentei partidului deguvernamant in mijlocul
unor categorii sociale.

Elementele impozitului
Tehnica asezarii si perceperii fiecarui impozit sau taxe presupune precizarea unui
anumit numar de elemente definitorii (comune tuturor tipurilor de impozite sau taxe):
a. subiectul impozabil;
b. suportatorul impozitului;
c. obiectul impozabil;
d. sursa impozitului;
e. unitatea de impunere;
f. cota de impunere;
g. termenul de plata;
h. asieta (modul de asezare a impozitului).
a) Subiectul impozabil numit adesea platitor sau contribuabil este persoana fizica sau juridica
obligata la plata unui impozit catre stat.
b) Suportatorul impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul din veniturile sale. Ca
regula absoluta, la impozitele indirecte (TVA, accize) suportatorul difera de platitor si, acesta
din urma transmite presiunea fiscala, iar acest fenomen este cunoscut sub denumirea de
repercursiunea impozitelor. La impozitele directe, de regula, platitorul si suportatorul sunt
aceeasi persoana.
c) Obiectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii, care poate fi: veniturile, averea,
suma vanzarilor etc. Evaluarea materiei impozabile poate fi destul de dificila. De regula,
aceasta se face pe baza declaratiei contribuabilului. In alte cazuri, ea se evalueaza conform
unor norme fixate de catre autoritatea publica sau se face o expertiza fiscala.
d) Sursa impozitului este reprezentata de venit, dar si de avere (sau din venitul procurat de
avere)
e) Unitatea de impunere este in fapt unitatea de masura a materiei impozabile exprimata fie in
unitati valorice, fie in unitati naturale. Spre exemplu, la venit unitatea de impunere este
unitatea monetara (leul), la avere avem m2 pentru terenuri;

f) Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de masura a materiei

impozabile. In toate tarile se practica mai multe feluri de cote, fie exprimate procentual fata de
valoarea materiei impozabile, fie in unitate monetara pe unitatea de masura a materiei
impozabile.
Cotele de impozitare exprimate procentual pot fi:
 progresive;
 progresive in transe (la salarii);
 proportionale (la profit)
Cota de impunere poate fi aparenta (cea prevazuta de lege) sau reala (care poate fi mai
mica sau mai mare decat cea aparenta, datorita unui sistem de scutiri sau penalizari).
g)Termenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul (la salarii
lunar, la venituri din chirii trimestrial.
h) Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta un grup de operatiuni prin intermediul
carora se defineste in fiecare caz in parte forma concreta a impozitului si modul in care se
aseaza.
Asezarea unui impozit presupune:
 constatarea si evaluarea materiei impozabile;
 stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil;
 perceperea/incasarea impozitului.

Clasificarea impozitelor
Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece unul si acelasi
impozit poate avea diferite implicatii in viata social-economica, in functie de pozitia de pe
care a fost apreciat. Asemenea criterii de clasificare sunt:
a. impactul asupra suportatorului;
b. neutralitatea fata de contribuabil;
c. obiectul impozabil;
d. scopul introducerii impozitului;
e. frecventa perceperii;
 f. locul in care impozitul se face venit.
a) in functie de impactul asupra suportatorului regasim:
 impozite directe – se stabilesc in sarcina platitorului fie in functie de venitul pe care il
obtine, fie in functie de averea sa. Ca regula generala, la impozitele directe platitorul si
suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana.
 impozitele indirecte – nu se stabilesc in mod direct pe platitor, ci asupra vanzarii de
bunuri sau prestarilor de servicii si lucrari. Ele vizeaza cheltuirea veniturilor, motiv
pentru care mai sunt denumite impozite pe cheltuieli. La impozitele indirecte
suportatorul este cu totul alta persoana decat platitorul, in cele din urma, suportatorul
fiind consumatorul final.
b) in functie de neutralitatea fata de contribuabil:
 impozite reale – se stabilesc in functie de marimea materiei impozabile (imobile,
pamant etc) facand abstractie de situatia personala a platitorului;
 impozite personale – sunt cele ce tin cont de situatia contribuabilului si sunt
reprezentate, in special, de impozitele pe venit; se mai numesc si impozite subiective;
c) dupa obiectul impozabil impozitele pot fi:
 impozite pe venit;
 impozite pe avere;
 impozite pe cheltuieli (pe consum).
d) dupa scopul introducerii impozitului:
 impozite cu caracter fiscal – adica urmaresc sa produca venituri pentru buget si se
vizeaza randamentul lor;
 impozite cu caracter de ordine – adica cu scopul de a asigura ordine intr-un anumit
sector (spre exemplu, taxa pe divort).
e) in functie de frecventa perceperii regasim:
 impozite permante (marea majoritate);
 impozite incidentale (spre exemplu, asupra imbogatitilor de razboi).
f) in functie de locul in care impozitul se face venit:
 impozite federale;
 impozite ale statelor;
 impozite ale colectivitatilor locale.
 In prezenta lucrare ne-am propus sa realizam o prezentare detaliata a impozitelor cu
caracter direct.

Impozitul pe profit
Profitul este o forma de venit obtinut prin intermediul unei activitati economice,ca
urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit,este
necesar ca activitatea economica sa fie desfasurata cu scopul obtinerii de beneficiu.
Aceasta subliniere este foarte importanta, intrucat, in practica, exista situatia in care o
entitate desfasoara o activitate producatoare de venit ce nu este calificata drept profit, pentru
ca nu exista intentia obtinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate sustinerii unei alte
activitatii proprie entitatii respective. Este cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ.
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplica beneficiului obtinut din
desfasurarea unei activitati economice. El reprezinta una din principalele surse de venituri ale
bugetului de stat.
Instituire si evolutie
Redefinirea dreptului de proprietate, aparitia agentilor economici cu capital de stat
privat si mixt, reconversia proprietatii publice in proprietate privata, a necesitat eliminarea
transferuluii subiectiv si automat a beneficiilor catre bugetul de stat.
Odata cu crearea cadrului legal pentru desfasurarea unor activitati economice pe baza
liberei initiative in industrie, comert, servicii, conform Decretului Lege nr 54/1990, impunerea
profiturilor obtinute de intreprinderile mici si mijlocii cu scop lucrativ, s-a facut prin aplicarea
unor cote progresive (intre 1% si 50%) pe transe de profit, transa pana la 50000 lei fiind
scutita.
Dupa aparitia Legii 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca
regii autonome si societati comerciale si a Legii 31/1990 privind societatile comerciale,
prelevarile pentru societate din valoarea productiei nete si varsamintele din beneficii au fost
inlocuite prin introducerea incepand cu anul 1991 a impozitului pe profit.
Tehnica de impunere s-a caracterizat prin instabilitate. Aceasta a fost generata de
modificarile stabilite in mod succesiv printr-un ansamblu de acte normative : Legea12/1991,
Legea 55/1991, Legea 35/1991, HG 804/1991, HG 127/1991, OG 70/1994 modificata prin
OG 34/1995 si OG 23/1996.
Fluxurile de trezorerie legate de plata impozitului pe profit de la nivelul agentilor
economici de stat si repectiv cele de incasare de la nivelul bugetului de stat sau bugetelor
locale, sunt influentate de tehnica evaluarii prin echivalenta pentru ultima luna din an si de
sfera aplicarii tehnicii decalajului.
Prin lege se stabileste ca BNR si societatile bancare de rang doi sa plateasca impozitul
in luna urmatoare realizarii profitului. Pentru ultima luna din an bancile platesc un impozit
egal cu cel din luna noiembrie urmand ca regularizarea sa se faca pana la termenul stabilit
pentru depunerea bilantului.
Pentru restul agentilor economici s-a stabilit aplicarea tehnicii decalajului. Acestia
sunt obligati sa plateasca impozitul trimestrial, in prima luna a trimestrului urmator celui in
care s-a realizat profitul. Pentru ultimul trimestru, impozitul pe profit se calculeaza insumand
impozitul pe octombrie si de 2 ori impozitul pe noiembrie (pentru decembrie considerandu-se
un impozit egal cu cel pe noiembrie). In 1997 tehnica decalajului nu s-a aplicat, toate
societatile calculand impozitul dupa metoda aplicata bancilor.
Modificarile aduse tehnicii de impozitare a profitului s-au produs in conditiile
liberalizarii treptate a preturilor factorilor de productie, ale renuntarii in etape la alocarea
directionata a resurselor bugetare catre unii agenti economici din unele sectoare de activitate
prin subventii si credite bancare.
Existenta in economie a preturilor administrate alaturi de cele liberalizate a
distorsionat semnalele pietei, si a influentat alaturi de alocarea directionata a resurselor in
mod diferentiat asupra veniturilor, cheltuielior si rezultatelor agentilor economici.
Pentru eliminarea evaziunii fiscale legale eliminarea multiplelor cote de impunere
costituia o necesitate. Politica economica si tehnica de impunere a profitului nu au cotribuit la
aparitia, dezvoltarea si consolidarea unui actionariat energic si dinamic.
1.Baza legala, platitori
2.Facilitati fiscale
3.Determinarea profitului impozabil
4.Termen de plata si majorari de intarziere
5.Obligatiile platitorilor
6.Controlul impozitului pe profit si sanctiunile aplicate

1.Baza legala, platitori

Impozitul pe profit este reglementat de Ordonanta Guvernului nr. 70/1994 republicata,
cu modificarile ulterioare.
Sunt obligate la plata impozitului pe profit:
- persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din
Romania, cat si din strainatate;
- persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania,
pentru profitul impozabil aferent acelui sediu;
- asocierile dintre persoanele fizice romane si persoanele juridice romane, care nu dau nastere
unei persoane juridice pentru veniturile realizate, impozitul calculandu-se si varsandu-se de
catre persoana juridica.

2. Facilitati fiscale
Sunt exceptati de la plata impozitului pe profit:
- trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general
al trezoreriei;
- institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile
extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii privind finantele publice,
daca legea nu prevede altfel;
- organizatiile de nevazatori si de invalizi, asociatiile persoanelor handicapate si
unitatileeconomice ale acestora, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 21/1994 pentru
persoanele juridice;
- asociatiile si fundatiile, atunci cand utilizeaza cel putin 80% din veniturile obtinute din orice
surse, in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv cheltuielile
pentru investitii si dotari, precum si cheltuielile de functionare;
- cooperativele care functioneaza ca unitati protejate, special organizate potrivit legii;
- unitatile apartinand cultelor religioase;
- institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate pentruveniturile
realizate din activitatea de invatamant, cu conditia utilizarii acestora, pentrubaza tehnico-
materiala;
- asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice potrivit Legii nr. 114/1996,pentru
veniturile obtinute din activitati economice si care servesc pentru imbunatatireaconfortului si
a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.

3. Determinarea profitului impozabil

Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotelor de impozit asupra profitului impozabil.
In Romania, cota de impozit pe profit este de 16%, cu urmatoarele exceptii:
- pentru Banca Nationala a Romaniei, cota de impozit este de 80%;
- contribuabilii avizati si atestati de Ministerul Finantelor, care obtin venituri si in domeniul
jocurilor de noroc sau din activitatea barurilor si cluburilor de noapte, platesc o cota aditionala
de impozit de 25%, asupra partii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor
din aceste activitati;
- cota de impozit pentru contribuabilii care realizeaza anual cel putin 80% din venituri din
agricultura, este de 25%.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile din livrarea bunurilor
mobile, a celor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate si
lucrari executate, inclusiv veniturile obtinute din livrarile de bunuri mobile si imobile vandute
in rate sau in leasing, si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, la
care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Sunt considerate cheltuieli deductibile:
- contributiile pentru constituirea de fonduri cu destinatie speciala, reglementate de
legislatia in vigoare;
- cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor mobile livrate si a bunurilor imobile
vandute in baza unui contract de vanzare cu plata in rate sau in leasing;
- cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor ca urmare a transferului de actiuni sau de
parti sociale de la FPS, conform conventiei;
- alte cheltuieli numai daca sunt aferente realizarii veniturilor. Daca o cheltuiala este
aferenta mai multor activitati, ea se repartizeaza pe activitatile respective.
Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt:
- impozitul pe profit datorat;
- amenzile si penalitatile datorate catre autoritati;
- cheltuieli pentru protocol, reclama si publicitate, sponsorizare peste limitele legale;
- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si provizioanelor, peste limita
legala;
- sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legilor bugetare;
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate
si neimputabile, TVA aferent acestora, TVA colectat aferent bunurilor si serviciilor folosite in
scop personal sau predate cu titlu gratuit, TVA aferent bunurilor acordate salariatilor sub
forma avantajelor in natura, precum si TVA nedeductibil aferent cheltuielilor de protocol ce
depasesc cota prevazuta de legislatia in vigoare;
- cheltuielile de delegare, de detasare si de deplasare in interesul serviciului care depasesc
plafoanele prevazute pentru salariatii institutiilor publice si a regiilor autonome cu specific
deosebit;
- cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si circulante;
- discounturile, remizele sau alte reduceri de pret acordate clientilor, in cazul in care acestea
nu sunt evidentiate distinct in documentele de vanzare;
- cheltuielile cu perisabilitatile peste limitele legale;
- orice alte cheltuieli care nu sunt aferente realizarii veniturilor.

4. Termen de plata, majorari de intarziere

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni
din trimestrul urmator, cu exceptia Bancii Nationale a Romaniei si asocietatilor bancare care
efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a luni iurmatoare celei pentru care se
calculeaza impozitul.

5. Obligatiile platitorilor
In cursul anului fiscal contribuabilii au urmatoarele obligatii :
-sa depuna declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului;
-sa stabileasca corect baza de impozitare.

6. Controlul impozitului pe profit si sanctiunile aplicate

Controlul impozitului pe profit se realizeaza de catre organele fiscale, carora le revine
sarcina de a constata daca impozitul a fost corect determinat, daca contribuabilul a completat
si depus declaratiile de impunere.
In situaria in care acestea considera ca stabilirea impozitului nu a fost facuta conform
legii, vor face un nou calcul al impozitului si vor comunica in scris contribuabilului modul de
stabilire al acestuia.
Pentru nerespectarea prevederilor legale platitorii vor fi sanctionati conform
reglementarilor legale in materie.
 Impozitul pe venit

Impozitul pe venit este o parte componenta a sistemului impozitelor si taxelor generale de

stat, totodata constituind o sursa de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.
Conform codului fiscal cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil
corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe
veniturile din:
a) activitati independente;
b) salarii;
c) cedarea folosintei bunurilor;
d) investitii;
e) pensii;
f) activitati agricole;
g) premii;
h) alte surse.
Aprecierea venitului impozabil si calcularea impozitului pe venit ce urmeaza a fi
retinut la sursa de plata se efectueaza prin metoda calculului cumulativ de la inceputul anului
fiscal sau, in cazurile cand lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – de la data
angajarii.
Aprecierea scutirilor acordate lucratorului, de asemenea se efectueaza prin metoda
calculului cumulativ din luna urmatoare dupa luna in care a fost depusa cererea privind
acordarea scutirilor. Numarul de luni in anul fiscal, pe parcursul carora lucratorul se considera
angajat, in scopul impozitarii, se determina:
-in cazurile cand lucratorul este angajat din anul fiscal precedent - incepand cu luna ianuarie;
-in cazurile cand lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - incepand cu luna urmatoare
dupa luna in care el s-a angajat. Luna pe parcursul careia lucratorul se elibereaza, se ia in
considerare la determinarea numarului de luni in anul fiscal pe parcursul carora lucratorul este
angajat.
Scutirile la impozitul pe venit, retinut din salariu (inclusiv prime si facilitati), se acorda
la locul de munca de baza lucratorilor rezidenti ai Republicii Moldova.
Locul de munca de baza se considera intreprinderea (inclusiv intreprinderea
individuala si gospodaria taraneasca (de fermier)), institutia, organizatia la care, conform
legislatiei in vigoare, se tine evidenta carnetului de munca al lucratorului.
 In scopul determinarii venitului impozabil, a sumei scutirilor si numarului de luni de la
inceputul perioadei de cand lucratorul se considera angajat, precum si calcularii impozitului
pe venit ce urmeaza a fi retinut la sursa din platile salariale (inclusiv prime, facilitati etc.)
patronul deschide pentru fiecare lucrator angajat al sau Fisa personala de evidenta a
veniturilor sub forma de salariu si alte plati efectuate de catre patron in folosul angajatului pe
anul gestionar, precum si a impozitului pe venit retinut din aceste plati.
Fisa personala se completeaza de catre patron anual de la inceputul fiecarui an fiscal
sau, in cazul in care lucratorul s-a angajat la serviciu pe parcursul anului fiscal, de la data
angajarii.
Retinerea impozitului pe venit din alte surse de venit, inclusiv din cresterea de capital
In afara de veniturile obtinute la locul de munca de baza persoana fizica are dreptul sa
obtina venituri si din alte surse ( dobanzi, cresteri de capital, royalty, venit din chirie,
acordarea diverselor servicii).Aceste surse de venit au devenit impozabile dupa intrarea in
vigoare la 1 ianuarie 1998 a Titlului II aCodului Fiscal “ Impozitul pe venit”.
In continuare vom evidentia unele particularitati de impozitare a veniturilor, altele
decat salariul, referindu-ne la acele venituri care au o pondere mai semnificativa in totalul
veniturilor persoanelor fizice.
Impozitarea veniturilor din cresterede capital.
Persoanele fizice pot obtine acest tip de venit in cazurile cand efectueaza operatiuni cu
activele de capital. Ca active de capital se considera:
●Actiunile si alte titluri de proprietate in activitatea de intreprinzator;
●Titlurile de creanta;
●Proprietatea privata nefolosita in activitatea de intreprinzator, care este vanduta la un pret ce
depaseste baza ei valorica ajustata;
●Terenurile;
● Optionul la procurarea sau vanzarea activelor de capital.
Operatiunile legate de activele de capital se refera la vanzarea, schimbul sau alte
forme de instrainare a activelor de capital. Cresterea de capital se considera excedentul sumei
incasate in rezultatul vanzarii, schimbului sau altei forme de instrainare (scoatere din uz) a
activelor de capital in raport cu baza valorica a acestor active. Pierderea de capital suportata in
urma vanzarii, schimbului sau altei forme de instrainare (scoatere din uz) a activelor de capital
se considera excedentul bazei valoricea acestor active in raport cu venitul obtinut.
Baza valorica a activului de capital este suma achitata de cetatean pentru procurarea
lui (este identica cu suma incasata de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a
vanzarii, schimbului sau altui mod de instrainare a lui) sau suma cheltuielilor suportate de
cetatean pentru crearea acestui activ de capital.
In toate cazurile baza valorica a activelor de capital se reduce cu marimea uzurii,
epuizarii sau altor modificarifizice ale activelor de capital, care reduc pretul lor de piata si se
majoreaza cu marimea reconditionarilor sau altor modificari fizice, care majoreaza pretul lor
de piata. Baza valorica redusa sau majorata in acest mod se numeste baza valorica ajustata.
Suma cresterii de capital in scopul impozitarii este egala cu 50% din suma excedentului
cresterii de capital recunoscute peste nivelul oricaror pierderi de capital suportate pe parcursul
anului fiscal de gestiune.
Acest tip de venit in Republica Moldova se intalneste mai des la vanzarea imobilului si
a terenurilor.Posibilitatea privatizarii imobilului si a terenurilor a creat premise pentru
dezvoltarea pietei imobilului. Astfel, o buna parte a populatiei efectueaza tranzactii de
vanzare – cumparare a imobilului, obtinand venit sub forma de cresteri de capital.
Pentru persoanele fizice sunt prevazute facilitati la vanzarea locuintei de baza,
deoarece in cazul privatizarii locuintei pretul ei este stabilit de catre Biroul de inventariere
tehnica. Deseori pretul imobilului se subevalueaza si in acest caz persoana fizica la vanzarea
locuintei ar obtine o crestere de capital destul de mare, deoarece pretul de piata al imobilului
cu mult depaseste pretul stabilit de BIT.
Conform articolului 41, Titlui II al Codului Fiscal, marimea cresterii de capital, supusa
impunerii, pentru orice locuinta se micsoreaza cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce
urmeaza dupa anul 1997, pe parcursul carora contribuabilul a fost posesorul acestei proprietati
si a folosit-o ca locuinta de baza. Dar, totodata, nu se permite deducerea pierderilor de pe
urma vanzarii sau schimbului proprietatii care a servit drept locuinta de baza.
Impozitarea veniturilor din royalty si dobanzi
Dobanda, venit sub forma de dobanda – reprezinta orice venit obtinut conform
creantelor de orice fel (indiferent de modul intocmirii), inclusiv veniturile de la depunerile
banesti, veniturile obtinute in baza unui contract de leasing financiar.
Royalty (redeventa), este un venit ce reprezinta o recompensa regulata (plata), obtinuta de la
darea in folosinta a activelor nemateriale sau din dreptul de folosinta a acestora, precum si din
dreptul de folosinta a resurselor naturale. Ca exemplu de venituri sub forma de royalty pot
servi onorariile sau alte venituri platite autorilor de carti, articole pentru dreptul de a le
publica sau pentru cedarea dreptului de autor.
In conformitate cu articolul 89 al Codului Fiscal fiecare platitor de dobanzi si royalty
este obligat sa retina si sa achite la buget ca parte a impozitului o suma egala cu 15 % din
sumele dobanzilor si royalty, achitate in folosul persoanelor fizice rezidente, cu exceptia
intreprinderilor individuale si a gospodariilor taranesti (de fermier).
Conform Legii pentru punerea in aplicare a titlurilor I si II ale Codului Fiscal nu se
impoziteaza:
1.pana la 1 ianuarie 2010 dobanzile persoanelor fizice rezidente (cu exceptia celor inregistrate
intr-o forma de organizare juridica a activitatii de intreprinzator) de la depozitele bancare,
valorile mobiliare corporative sub forma de obligatiuni si valorile mobiliare, care sunt
instrumente ale pietei monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit si cambiile bancare,
precum si de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale in asociatiile de
economii si imprumut ale cetatenilor amplasate pe teritoriul RM;
2.pana la 1 ianuarie 2015 dobanzile de la hirtiile de valoare de stat.

Impozitarea altor plati in folosul rezidentului

Conform articolului 90 al Codului Fiscal exista un sir de servicii pe care le desfasoara
persoana fizica rezidenta si pentru care se retine un impozit in marime de 5% la sursa de plata.
Aceste servicii sunt:
• darea in arenda(cu exceptia terenurilor agricole)leasing, locatiune, cu deducerea costului
bunului, in cazul leasingului si arendei financiare.
• servicii de publicitate (reclama): publicitatea (reclama) prin intermediul publicatiilor
periodice, la radio si televiziune, publicitatea (reclama) exterioara si pe mijloacele de
transport, in locurile de desfasurare a manifestatiilor cultural-teatrale si sportive, alte genuri
de publicitate (reclama);
• servicii de audit: organizarea, restabilirea si tinerea evidentei contabile, intocmirea
rapoartelor financiare si a
• declaratiilor fiscale, estimarea situatiei financiare, analiza activitatii economico-financiare,
organizarea evidenteicomputerizate, evaluarea patrimoniului, asistenta in domeniul
impozitarii si gestiunii; asistenta juridica inproblemele de activitate economico-financiara;
• servicii de management, marketing, consultanta: elaborarea de noi conceptii de gestiune,
prospectarea pietei, a cererilor si necesitatilor reale ale cumparatorului, cercetarea si prognoza
pietei interne si mondiale de marfuri,servicii, elaborarea de noi tehnologii, elaborarea studiilor
de fezabilitate pentru obiectivele de colaborareinternationala, crearea intreprinderilor mixte
• servicii de protectie si paza a persoanelor si bunurilor, prestate de catre organizatiile si
persoanele care practica
activitate de depistare-protectie, conform legislatiei.
Sfera de cuprindere a impozitului pe venit
Impozitul pe venit se aplica urmatoarelor venituri:
a) In cazul persoanelor fizice rezidente, romane, cu domiciliul in Romania veniturile obtinute
din orice sursa, in Romania si in strainatate.
b) In cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute mai sus, numai veniturile
obtinute in Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse (venituri din activitati
independente)
c) In cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin
intermediul unui sediu permanent in Romania, venitul net atribuibil sediului permanent.
d) In cazul persoanelor fizice nerezidente care desfasoara o activitate dependenta in
Romania, venitul salarial net din aceasta activitate dependenta.
e) In cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin alte venituri decat cele dintr-o activitate
independenta printr-un sediu permanent, dintr-o activitate dependenta sau venituri impozitate
cu „impozit pe veniturile obtinute in Romania, de nerezidenti”, venitul ce corespunde
categoriei respective de venit.
Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta timp de 3 ani consecutivi vor
fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa atat din Romania, cat
si din afara Romania, incepand cu al patrulea an fiscal.

Deducerea personala de baza

Deducerea personala de baza este o suma care se scade din venitul net din salarii , in
fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde este
functia de baza.
Cine are dreptul la aceste deduceri ?
•Persoanele fizice rezidenta romane cu domiciliul in Romania ;
•Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta precizate de codul fiscal, timp de 3
ani consecutivi ;
Deducerea (DDP) se acorda in functie de venitul brut lunar la locul unde este functia de baza
si de numarul de persoane aflate in intretinere, astfel:
1. Venit brut lunar <=1.000 ron
a) nici o persoana in intretinere : DDP = 250
b) 1 persoana in intretinere : DDP= 350
 c) 2 persoane in intretinere DDP= 450
d) 3 persoane in intretinere : DDP =550
e) 4 sau mai multe : DDP =650
2. Venit brut lunar cuprins intre 1.000 si 3.000 ron inclusiv :
f) nici o persoana in intretinere : DDP= 250 * [1- (Venit brut lunar-1000)/2000]
g) 1 persoana in intretinere : DDP= 350 * [1- (Venit brut lunar-1000) /2000]
h) 2 persoane in intretinere DDP= 450 * [1- (Venit brut lunar-1000) /2000]
i) 3 persoane in intretinere : DDP= 550 * [1- (Venit brut lunar-1000) /2000]
j) 4 sau mai multe : DDP= 650 * [1- (Venit brut lunar-1000) /2000]
3. Venit brut lunar > 3.000 ron – NU SE ACORDA DEDUCERE PERSONALA DE
BAZA
Persoanele in intretinere pot fi:
• Sotia/ sotul;
• Copiii ;
• Alti membri de familie;
• Rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei pana la gradul doi inclusiv
ale caror venituri, impozabile si neimpozabile nu depasesc 250 ron lunar.
Precizari:
 Copiii minori sunt considerati intretinuti indiferent de suma veniturilor pe care le pot
realiza.
 In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, deducerea se
acorda unui singur contribuabil , conform intelegerii intre parti.
Deducerea personala nu poate fi mai mare decat venitul net din care se scade. In cazul in
care aceasta situatie se intampla venitul impozabil va fi egal cu 0. Deducerea pesonala se
rotunjeste in favoarea salariatului la luni intregi.
Nu sunt persoane aflate in intretinere:
 a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in
zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si
zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din
cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din
exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
 Analiza comparativa a impozitului pe veniturile persoanelor fizice din tarile membre ale
U.E.

Cote de Reguli speciale de

Stat Contribuabili Sistem de impunere impozit Deduceri impunere

Global
Pentru veniturile din
Se cuprind veniturile din Deducere personala
Persoana fizica agricultura si silvicultura, Donatii, cheltuieli in investitii, inchirieri,
comert si afaceri, servicii 15% - 45%
sau familia scopuri caritabile, drepturi de autor si alte
Germania independente
Pentru salarii deducerea de religioase, educatie venituri
baza este de 920 euro/an.
Global
Se cuprind: Plafon neimpozabil
Dividende, dobanzi,
10.000 euro/an
veniturile din agricultura si
Austria Deduceri pentru mosteniri – retinere la
silvicultura, comert si
Persoana fizica 21%-50% scopuri caritabile si sursa impozit final, cota
afaceri, profesii liberale,
intretinere locuinta fiind de 25%.
salarii, investitii si alte
venituri.

Global 33,6% -52%

Se cuprind veniturile din Deducere personala
Olanda Persoana fizica Cota fixa de Cheltuieli pentru Impunere separata pentru
salarii, din activitati
educatie, cheltuieli
30% pentru veniturile din economii si
independente, din proprietati exceptionale
economii si Credit fiscal investitii
imobiliare si alte venituri
investitii
Rate progresive
Se cuprind venituri din
Ungaria Persoana fizica Veniturile din capital
-
activitati dependente,
18% si 36% sunt taxate cu o cota
activitati independente sau
unica
din alte venituri
Se cuprind venituri din
activitati independente din Deducere personala Castigurile din

Romania Persoana fizica salarii, cedarea folosintei Cota unica intre 250 Ron – 650 transferurul titlurilor de
bunurilor, pensii, activitati de 16% Ron in functie de valoare se impoziteaza
agricole. numarul de cu o cota de 1% sau
Global Deduceri in functie de
Se cuprind veniturile din
situatia familiala Reguli speciale de
salarii, din activitati
Spania Persoana fizica/ 15,66% - incepand de la un impunere pentru
profesionale, venituri din 27,13%
familie plafon neimpozabil de comunitatile autonome
capital, castiguri din capital
5151 euro/an
SITUATIA COMPARATIVA PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT IN STATELE MEMBRE U.E.

Stat Cota Amortizare fiscala Deduceri speciale

 15% asupra profitului impozabil;
14 % taxa locala;
Germania
Taxa suplimentara de 5,5%.
25%; se plateste un impozit minim
pentru persoane juridice: SRL 1750
euro; SA 3.500 euro; banci si societati
Austria de asigurari 5.452 euro.
Olanda 25,5%
20 % venit < 40.000 euro;
23% venituri intre 40.000 si 200.000
euro.
16%;
Ungaria 10% - in anumite conditii;
2% taxa locala.
33,3%
Se aplica o suprataxa sociala de 3,3%
(exceptie: nu se aplica companiilor cu
CA < 7.630.000 euro, iar cel putin 75%
Franta e detinuta individual sau de mai multe
companii care indeplinesc prima
conditie).
Exceptie pentru societati cu pierdere:
impozit in suma fixa pe transe de cifra
de afaceri.
30% ;
25% - pentru profituri<120.202,41
euro ;
10% - pentru fundatii si asociatii
publice ;
Spania
37,5% - pentru profituri realizate din
desfasurarea activitatatii de extragere
hidrocarburi.
Structura veniturilor bugetelor locale. Impozitele si taxele locale
Veniturile bugetelor locale se pot imparti in doua mari categorii: ordinare si
extraordinare.
Metoda liniara. Durata de
viata pe categorii de active
este publicata de MF.
Se calculeaza pe baza
duratei de viata a activului
folosind metoda liniara.
Exceptii- rate fixe pt: cladiri
2-3 %, autovehicule 12,5%,
utilaje si masini 10-20%
Se calculeaza in functie de
costul istoric, durata de
utilitate si valoare reziduala.
Exista libertatea de a
alege metoda de amortizare.
Metoda liniara
Metoda liniara.
Metoda liniara.
Metoda degresiva : active
corporale cu durata de
utilizare anticipata > 3ani.
Active corporale fixe sau
mobile sunt amortizabile
daca durata de utilizare> 1
an ;
Activele necorporale
(brevete si marci
comerciale)sunt amortizabile
daca durata de utilizare este
limitata.
25% pentru impozitul
pe dividende si pentru
castigurile de capital.
Pentru cercetare
dezvoltare si pentru
profiturile realizate din
brevete de inventie.
Deducerea cheltuielilor
cu dobanda, este
stabilita in functie de
gradul de indatorare.
-
Pentru companiile care
detin 95% din capital
se impoziteaza cu
impozit pe profit
mimim.
Deducerile sunt din
impozitul pe profit
datorat:
pentru cercetare-
dezvoltare deducere
30% ;
pentru activitatea de
inovare tehnologica
deducere 15% ;
pentru active
corporale – energie
regenerabila deducere
10%.
Deducerile nu pot
depasi cota de 35%.
 Veniturile ordinare ale bugetelor locale se pot imparti la randul lor in: impozite locale,
taxe locale si venituri locale diverse.
a) Impozitele locale au fost introduse si reglementate pornind de la clasificarea
impozitelor directe in: impozite personale si impozite reale. Dintre acestea, impozitele
personale pe venituri sau profituri au fost apreciate ca venituri cu caracter general
revenind bugetului de stat, urmand ca impozitele pe cladiri si terenuri sa revina
bugetelor locale, devenind venituri ordinare ale bugetelor unitatilor administrativ-
teritoriale.
b) Taxele locale reprezinta categoria cea mai numeroasa si mai variata a veniturilor
bugetelor locale, dintre cele mai des intalnite fiind: taxa asupra mijloacelor de transport,
taxele pentru afisaj si publicitate, taxa asupra profesiunilor exercitate liber, taxele
hotelire, taxe pentru ocuparea temporara a unor spatii stradale etc.
c) Veniturile locale diverse sunt o categorie eterogena, din care, cele mai importante,
sunt cele realizate de la intreprinderile locale, de servicii publice locale de gospodarie
comunala si de exploatare a unor resurse naturale locale, veniturile ocazionate de
vanzarea unor bunuri de interes public local.
Veniturile din impozitele locale, taxele locale si veniturile diverse sunt considerate ca venituri
ordinare fiindca ele sunt reglementate prin norme cu aplicabilitate nelimitata in timp,
constituindu-se ca venituri cu caracter permanent pentru bugetele locale.
Veniturile extraordinare ale bugetelor locale sunt cele care, spre deosebire de
veniturile ordinare, sunt reglementate cu aplicabilitate temporara, pentru unul sau mai multe
exercitii bugetare. Aceste venituri se realizeaza prin procedee financiare specifice, precum:
 atribuirea, in folosul bugetelor locale, a unor impozite si taxe cu caracter general;
 cote defalcate in folosul bugetelor locale din anumite impozite cu caracter general;
 aditionale la anumite impozite cu caracter general percepute in folosul bugetelor
locale;
 subventii acordate bugetelor locale din bugetul statului;
 inprumuturi contractate sau lansate de autoritatile locale.
In Romania (in prezent), veniturile bugetelor locale sunt preponderent ordinare si se pot
completa cu venituri extraordinare. Veniturile ordinare ale bugetelor locale sunt formate din
impozite, taxe si alte venituri stabilite de lege, astfel:
-impozitul pe profitul regiilor autonome de interes local,
-impozitul pe cladirile populatiei,
 -impozitul pe terenurile populatiei,
-impozitul pe veniturile agricole ale populatiei,
-taxa asupra mijloacelor de transport persoane fizice si juridice,
-taxele de timbru asupra succesiunilor si alte taxe de timbru de la populatie,
-taxe pentru folosirea terenurilor in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura,
-impozitul pe cladirile apartinand persoanelor juridice,
-impozitul pe spectacole,
-penalitati si majorari pentru venituri neachitate la termenele legale,
-disponibilitati banesti ale institutiilor publice si activitatilor autofinantate,
-venituri din cesiuni,
-venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice
Ca venituri extraordinare, Legea finantelor publice locale nr. 189/1998, cu modificarile
ulterioare, prevede transferurile din bugetul de stat si imprumuturile interne. Cuantumul
acestor transferuri este prevazut prin legea de adoptare a bugetului public national pentru
bugetele judetelor, diferentiat, in functie de necesitatile lor de completare a veniturilor proprii.
Platitorii impozitelor si taxelor locale sunt: persoanele fizice si persoanele juridice,
denumite prin legislatia fiscala contribuabili.
Sunt asimilati persoanelor fizice, contribuabilii care desfasoara activitati economice pe
baza liberei initiative ori exercita in mod individual sau prin asociere orice profesie libera.

Principalele caracteristicile ale impozitelor si taxelor locale

sunt o sursa stabila de venituri

fac parte dintre cele mai deschise si transparente impozite

sunt elastice, pot tine pasul cu veniturile, inflatia

povara fiscala poate fi distribuita in mod proportional si echitabil avand in vedere

diferite nivele de venituri

cele colectate la nivel local au sanse mai mari pentru a se realiza

de obicei instituirea de catre guvern a unui nou sistem echitabil si eficient de
impozitare, determina ca acesta sa fie nepopular
 Impozitul pe cladiri se datoreaza de catre contribuabili, persoane fizice si juridice pentru
cladirile aflate in proprietatea acestora. Impozitul pe cladiri se percepe si se determina atat pentru
cladirile aflate in functiune cat si pentru cele care se afla in rezerva sau in conservare. De asemenea se
impun si cladiri aflate in functiune si amortizate integral, impozitul calculandu-se pe baza valorii
inscrisa in contabilitate. Cladirile noi , dobandite in cursul anului indiferent sub ce forma se impun cu
incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care aceasta a fost dobandita. In acest caz ,
impozitul se calculeaza pe numele noului proprietar , contribuabil, proportional cu perioada ramasa
pana la sfarsitul anului.
Pentru cladirile proprietatea persoanelor fizice baza de impozitare o reprezinta valoarea
cladirii determinata pe baza normelor de evaluare stabilite pe m 2 de suprafata construita, diferentiata in
functie de felul, destinatia si locul unde sunt situate cladirile.
Impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% asupra valorii impozabile a

cladirii.

Caracteristicile taxelor.
Taxele reprezinta plata efectuata de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile
prestate acestora de catre institutiile publice.
Taxele (de timbru, de inregistrare, de arbitrare, de metrologie, consultare etc.)
constituie, alaturi de impozite, cea de-a doua categorie importanta de venituri ale bugetelor de
stat sau locale.
Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligatii bugetare datorate de persoane fizice
sau juridice, ce solicita o anumita prestatie din partea institutiilor statului. Conform
principiului dupa care taxele sunt platite ca un contra echivalent direct si imediat, cuantumul
banesc al acestora ar trebui sa fie egal cu valoarea economica a serviciului prestat. In absenta
acestei echivalente (si aceasta este regula generala) daca cuantumul banesc al unei taxe
depaseste valoarea serviciului prestat, aceasta taxa cuprinde si un element de impozit, fiind
instituita in scopuri fiscale de realizare a unor venituri pentru bugetul statului. De regula,
cuantumul taxei nu se stabileste pornind de la costul sau valoarea serviciului prestat, ci
independent de criteriile de ordin economic.
Sub acest aspect taxele se deosebesc radical de tarifele percepute pentru serviciile
executate de intreprinderi, organizatii sau liber profesionisti.
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaza prin anumite trasaturi specifice, si
anume:
 -subiectul platitor e precis determinat, din momentul in care acesta solicita efectuarea unui
serviciu din partea unui organ sau institutie de stat.
-taxele reprezinta o contributie pentru acoperirea partiala a cheltuielilor ocazionate de
serviciile prestate, pe cand impozitele se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor generale
ale societatii.
-taxele reprezinta plati facute pentru servicii prestate in mod direct si imediat beneficiarilor
de catre institutiile statului.
-plata efectiva a taxelor se realizeaza numai in masura in care se solicita un anumit serviciu
public, pe cand plata impozitelor are un caracter imperativ, obligatoriu.
In stabilirea si aplicarea taxelor se au in vedere anumite principii, printre care:
-unicitatea taxarii, in sensul ca, pentru un anumit serviciu prestat in favoarea unei
persoane, aceasta nu datoreaza taxa numai o singura data.
-raspunderea pentru neindeplinirea obligatiei de plata a unei taxe revine functionarului
public si nu debitorului.
-nulitatea actelor nelegal taxate.
-taxele sunt anticipative, in sensul ca ele se datoreaza si se achita in momentul solicitarii
serviciilor, ce urmeaza a fi efectuate de organe sau institutii de stat.

Procedura de declarare si stabilire a impozitului

Impozitul pe cladiri se calculeaza pe baza declaratiei de impunere (vezi Anexa nr. 1), care
se depune la serviciile de specialitate ale consiliilor locale pe raza carora se afla cladirile. Incepand
din acest an, persoanele juridice sunt obligate sa depuna aceste declaratii anual, data limita fiind 31
ianuarie.
Persoanele juridice isi calculeaza impozitele datorate prin propriile servicii financiar-
contabile.
Declaratiile de impunere, se depun in termen de 30 de zile de la dobandire sau atunci
cand au intervenit schimbari care conduc la modificarea impozitului datorat.
Persoanele juridice si fizice completeaza formularul de declaratie pentru stabilirea
impozitului pe cladire, (cod 70.13.01.06), care in mod obligatoriu trebuie sa contina
urmatoarele elemente:
 datele de identificare ale contribuabilului
- denumirea platitorului (contribuabilului)
- sediul acestuia
 - telefon
- nr. si data de la Registrul Comertului,
- banca si contul
- codul fiscal
 datele de identificare ale imobilului care se declara
- denumirea imobilului
- localitatea in care se situeaza imobilul
- strada si numarul
 informatii pentru stabilirea impozitului pe cladiri
- numar curent
- specificarea cladirii
- valoarea de inventar actualizata (inregistrata in contabilitate)
- cota de impozitare
- impozitul de plata
 informatii privind persoanele si data la care s-a intocmit declaratia
- data completarii declaratiei
- semnaturile persoanelor care au intocmit declaratia si stampila unitatii
 avizul organului de specialitate
- numarul si data inregistrarii
- semnatura inspectorului care a efectuat verificarea si inregistrarea
- stampila institutiei

Procesul de colectare a impozitelolor si taxelor locale

Colectarea si administrarea veniturilor autoritatilor publice locale reprezinta una din
componentele cele mai importante ale activitatii acestora, deoarece asigura resursele
financiare indispensabile indeplinirii atributiilor prevazute de lege si a obiectivelor stabilite.
Din ansamblul veniturilor autoritatilor administratiei publice locale impozitele si
taxele locale reprezinta componenta majoritara, astfel ca, pe langa stabilire, control si
administrare, activitatea de colectare a impozitelor are o importanta deosebita, reprezentand,
totodata, ultima etapa a procedurii fiscale
Colectarea impozitelor si taxelor reprezinta un proces complex care imbina
actiuni voluntare ale subiectului raportului juridic bugetar si ale altor persoane, cu actiuni
autoritare, administrative, exercitate de organele de specialitate ale statului.
Figure 1. Procesul de colectare a impozitelolor si taxelor locale

Primirea declaratiilor de la contribuabil

contribuabili

Oficiul de cadastru
Verificarea declaratiilor
Notari

Contribuabili

Intocmirea listelor
contribuabililor

Inştiintarea contribuabililor

Depunerea contestatiilor şi
obiectiunilor

Solutionarea contestatiilor şi
obiectiunilor

Incasare impozite şi taxe

Recuperare sume restante

Cadrul legislativ de reglementare a impozitelor si taxelor locale in Romania

Primul act normativ de mare importanta in reglementarea impozitelor si taxelor locale, de

dupa anul 1989, a fost Legea nr. 27/1994, privind impozitele si taxele locale.
Acest act normativ a suferit, de-a lungul timpului, o serie de modificari, astfel legea a fost
modificata prin O.G. nr. 61/1997, O.U.G. nr. 84/1997, O.U.G. nr.62/1998, O.U.G. nr.
15/1999, O.U.G. nr. 27/1999 si Legea nr. 149/1999.
 In procesul de modernizare si de adaptare a legislatiei privitoare la impozitele si taxele
locale, Legea nr. 27/1994 a fost abrogata prin O.G. nr. 36/2002, privind impozitele si taxele
locale. Prin acest nou act normativ s-a incercat sistematizarea legislatiei in domeniu si crearea
unei noi baze legislative in materia impozitelor si taxelor locale.
O.G. nr. 36/2002 a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 522/2002.
Un act normativ de o mare importanta majora o reprezinta O.G. nr.36/2003. Prin acest
act normativ se reglementeaza, in principal, urmatoarele:

 Impozitele si taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unitatilor

administrativ-teritoriale, constituind surse de finantare pentru acoperirea cheltuielilor
prevazute in bugetele proprii ale acestor unitati (art. 1 si 2).
 Modalitatea de asezare si percepere a impozitelor si taxelor locale, respectiv:
- Baza de impozitare,
- Cotele de impunere,
- Termenele de plata,
- Stabilirea contribuabililor,
- Exigibilitatea si termenele de plata,
- Modul de percepere a impozitelor si taxelor locale.
 Competenta autoritatilor publice deliberative locale de a stabili:
- Cotele de impozite si taxe precum si majorarea sau diminuarea acestora in
limitele prevazute de lege;
- Instituirea de noi taxe pentru serviciile publice create la nivelul comunelor,
oraselor, municipiilor sau judetelor;
- Posibilitatea de acordarii de esalonari de plata, amanari, precum si de reduceri
sau scutiri de majorari de intarziere aferente impozitelor si taxelor locale
neachitate la scadenta;
- Stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor
locale se efectueaza de catre organele de specialitate ale consiliilor locale, care
au obligatia organizarii de compartimente de specialitate (art. 53);
- Aplicarea procedurilor de executare silita, in cazul neachitarii la termen a
impozitelor si taxelor locale.
 Legea privind taxele si impozitele locale, republicata, a fost modificata ulterior prin
O.U.G. nr. 62/1998, O.U.G. nr. 15/1999, O.U.G. nr. 16/1999, O.U.G. nr. 27/1999, Legea nr.
22/1999, Legea nr. 149/1999.
Legea finantelor publice locale nr. 189/1998 stabileste cadrul juridic care
reglementeaza modul de formare si utilizare a resurselor financiare apartinand unitatilor
administrativ-teritoriale. Principalele reglementari continute vizeaza:
 Nominalizarea resurselor financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale
constituite din:
- Impozite, taxe si alte venituri fiscale,
- Venituri nefiscale,
- Venituri din capital,
- Cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
- Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale,
- Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat,
- Venituri cu destinatie speciala.
 Raspunderea autoritatilor administratiei publice locale privind stabilirea, constatarea,
controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri,
prin compartimentele proprii de specialitate, in conditiile legii;
 Cheltuielile bugetelor locale;
 Responsabilitatea ordonatorilor principale de credite (presedinti ai consiliilor locale,
primari) privind elaborarea proiectului de buget propriu, urmarirea modului de incasare
a veniturilor, angajarea cheltuielilor, asigurarea integritatii bunurilor, tinerea la zi a
contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor si a conturilor de executie;
 Efectuarea executiei de casa prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului
 Elaborarea metodologiei de intocmire si executie a bugetelor locale de catre Ministerul
Finantelor;
 Finantele institutiilor si serviciilor publice.

SITUATIA COMPARATIVA PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE IN

STATELE MEMBRE U.E.

STAT IMPOZIT PE CLADIRI SI TEREN IMPOZIT PE MIJLOACE

DE TRANSPORT
Se calculeaza in functie de
 Se aplica o cota de 0,35% la valoarea estimata a capacitatea cilindrica pentru fiecare
Germania
proprietatii, iar la proprietatiile rezidentiale cota se 100 cc sau fractiune din aceasta.
ajusteaza cu un coeficient de 1,5%. Caselor mobile/rulotelor li se aplica
o taxa de mediu intre 10 euro si 40
euro pentru fiecare 200kg.
Se aplica o cota de 0,2% la valoarea estimata a -
Austria imobilului, cota care poate fi multiplicata cu un
coeficient care poate depasi 500%.
Se aplica o cota variabila in functie de tipul -
proprietatii, cuprinsa intre 0,4 - 0,6% la valoarea
Italia estimata a proprietatii.

Pentru cladiri maxim 900 forinti (2,92euro)/mp sau Taxa pentru autovehicule este: -in
primii 3 ani de la fabricarea
3% la valoarea de piata a imobilului. Pentru terenuri
autovehiculului este de
pana la 200 forinti (0,65 euro)/mp sau 3% la valoarea 0,99euro*Kw/an;
-in anii 4-7 de la fabricarea
ajusta a proprietatii.
autovehiculului este de
Ungaria
0,86euro*Kw/an;
-in anii 8-11 de la fabricarea
autovehiculului este de
0,66euro*Kw/an;
La persoanele fizice se aplica o cota de 0,1% la Se calculeaza in functie de tipul
valoarea impozabila a cladirii cuprinsa intre 699 si 45 mijlocului de transport. La
lei/mp (in functie de tipul cladirii). La persoanele autovehicule se calculeaza in
Romania juridice se acplica o cota intre 0,25% si 1,50% la functie de capacitatea cilindrica a
valoarea de inventar a cladirii (cota stabilita prin acestora, prin inmultirea fiecarei
hotarare a consilului local). In cazul cladirii care nu a grupe de 200 cc sau fractiune din
fost reevaluata, cota impozitului pe cladirii este intre aceasta cu suma corespunzatoare
5-10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii cuprinsa intre 120 si 7 lei.
inregistrata in contabilitate.
Spania Se aplica o cota cuprinsa intre 0,5% si 1% la valoarea -
cadastrala.