MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, MUNCII și PROTECȚIEI SOCIALE

AL REPUBLICII MOLDOVA

Standard de organizare, funcționare și

practică în cadrul
băncii de lapte uman în Republica Moldova

Chișinău, 2018

1
 Aprobat la ședința Consiliului de Experți al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
al Republicii Moldova Proces - verbal nr. 4 din 22.11. 2017

Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova
nr. 380 din 07.03.2018

Elaborat de echipa de autori:

Ninel Revenco vicedirector, IMSP Institutul Mamei și Copilului, profesor universitar,

doctor habilitat în științe medicale
Larisa Crivceanschi șef Secție reanimare și terapie intensivă nou-născuți, IMSP Institutul
Mamei și Copilului, conferențiar universitar, doctor în științe medicale
Ludmila Oclanschi șef Secție nou-născuți, IMSP Institutul Mamei și Copilului

2
 CUPRINS

II. Partea introductivă...........................................................................................................5

III. Organizarea și funcționarea Serviciului...........................................................................6

1. Preambul. Importanța utilizării laptelui uman donat ................................................6

2. Noţiuni și definiţii .....................................................................................................7
3. Misiunea, obiectivele şi principiile de organizare…………………………………..7
şi prestare a serviciilor din cadrul băncii de lapte matern
4. Principiile de organizare şi prestare a Serviciului…………………………………..8
5. Prestatorii de servicii ale băncii de lapte uman..........................................................9
6. Stabilirea bazei ........................................................................................................ .9

6.a. Recrutare personal...............................................................................................9

6.b. Locație, spațiu, facilități......................................................................................10
6.c. Echipament, tehnologii, mentenanță.................................................................10
6.d. Personalul de bază al băncii……………………………………………………10
7. Beneficiarii serviciilor……………………………………………………………………12
8. Organizarea serviciului…………………………………………………………………...12

9. Etapele tehnologice ale Serviciului banca de lapte uman..................................................13

9.1. Recrutarea donatoarelor/ screening............................................................................14

9.1.1. Screening serologic/alte examinări..........................................................................15

9.1.2. Testarea bacteriologică............................................................................................15

9.1.3. Amestecarea laptelui................................................................................................16

9.1.4. Pasteurizarea laptelui................................................................................................16

9.1.5. Etichetarea laptelui...................................................................................................16

9.2. Procedurile băncii de lapte uman................................................................................17

9.3. Aprecierea proprietăților nutriționale ale laptelui matern............................................19

10. Popularizare, identificare, susținere....................................................................................21

10.1. Promovarea alăptării....................................................................................................21

10.2. Suportul băncii de lapte oferit donatorilor.................................................................21

10.3. Promovarea politicilor, cercetării................................................................................21
10.4. Protocoale și ghiduri naționale....................................................................................22
11. Audit intern………………………………………………………………………………..23
12. Modul de finanțare a serviciilor…………………………………………………………....24
Anexe………………………………………………………………………………………......25

3
Abrevieri folosite în document
OMS Organizația Mondială a Sănătății
EsPGAN European Society for Paediatric Gastroenterology
MSMPS Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
HIV Virusul imunodeficienței umane
HVB/C virusul hepatitei virale B/C
HTLV human T-lymphotropic virus
CMV virusul citomegalic
IDNP datele personale ale persoanei fizice
ml mililitru

Prefață
Acest Standard este elaborat în conformitate cu ghidurile internaționale actuale privind
serviciul băncilor de lapte uman la nivel național cu sprijinul experților internaționali:
1. Annika Tiit, șef Banca de lapte uman, Tallin, Estonia;
2. Kader Abdul, Viola Vitalis, Sctocholm, Suedia

PARTEA INTRODUCTIVĂ
1. Utilizatori: medicii neonatologi, obstetricienii ginecologi, moașele, asistentele medicale din
secțiile de neonatologie.
2. Scopul standardului: creșterea șanselor de supraviețuire a nou- născuților prematuri, cu masă
mică la naștere, cu nevoi speciale; reducerea numărului de copii cu complicații septice, colite
ulcero-necrotice; sporirea numărului copiilor cu alimentație naturală.
3. Data elaborării standardului: 2018.
4. Data revizuirii: actualizare anuală.
5. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea
standardului:
Ninel Revenco vicedirector, IMSP Institutul Mamei și Copilului, profesor universitar, doctor
habilitat în științe medicale
Larisa Crivceanschi șef Secție reanimare și terapie intensivă nou-născuți, IMSP Institutul Mamei
și Copilului, conferențiar universitar, doctor în științe medicale
Ludmila Oclanschi șef Secție nou-născuți, IMSP Institutul Mamei și Copilului

Standardul a fost discutat, aprobat şi avizat:

Denumirea Instituției Semnătura
Departamentul Pediatrie USMF "Nicolae Testemițanu"

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale

Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate

Centrul Național de Sănătate Publică

Consiliul de Experți al Ministerului Sănătății, Muncii şi
Protecţiei Sociale
Compania Națională de Asigurări în Medicină

4
III. Organizarea și funcționarea Serviciului

1) Preambul. Importanța utilizării laptelui uman donat

În ultimele două decenii rata mortalității copiilor cu greutate foarte mică la naștere este
în declin substanțial, cu toate acestea experții notează, că indicele morbidității rămâne în
platou, aceasta în mare parte datorită enterocolitei necrotizante și complicațiilor infecțioase
(Fanaroff et al., 2007, Stoll et all, 2010). Ultimele date au demonstrat că alimentația cu formule
adaptate este asociată cu o incidență mai crescută a enterocolitei necrotizante, cu un risc de
2,77 în comparație cu alimentația cu lapte uman (Quigley and McGuire, 2014). Mai multe
organizații internaționale (OMS, Asociația Americană de Pediatrie, ESPGHAN) recomandă
utilizarea preferențială a laptelui uman la copiii prematuri (atunci când laptele matern este
insuficient sau lipsește), menționează importanța suportului mamelor care alăptează și
utilizării laptelui uman prelucrat conform standardelor.
Numeroase rezultate ale studiilor ştiinţifice susţin utilizarea laptelui matern pentru
alimentaţia tuturor nou-născuţilor, inclusiv a celor prematuri, prin efectele asupra dezvoltării
neurologice și capacităţilor cognitive; prin biodisponibilitate înaltă; protecţia împotriva
infecţiilor, retinopatiei, enterocolitei necrotizante și formarea toleranței gastrointestinale
(American Academy of Pediatrics, Pediatrics 2012). Laptele uman donat este utilizat pentru
nou-născuţii prematuri din primele zile de viaţă, până când este disponibil laptele matern
propriu. La fel, poate fi oferit copiilor prematuri şi mai târziu, atunci când laptele matern
propriu este în cantitate insuficientă, şi ocazional nou-născuţilor cu diferite patologii.
O bancă de lapte uman oferă:
• Siguranță – reduce patogenii, toxinele și contaminarea. Se efectuează auditul complet.
Trainingul echipei. Managementul transparent al datelor. Siguranța produsului de la mama
donatoare până la livrarea produsului către copil;
• Calitate – se păstrează proprietățile biologice și nutriționale ale laptelui matern. Se asigură
calitatea produsului;
• Crearea de rețele și partajarea – furnizează transparență în activități și rezultate;
• Conștientizare, suport și promovare – susținerea lactației și a alăptatul în populație, sprijină
necesitatea băncilor de lapte uman pentru diferite categorii de copii, oferă consiliere. Se
conformează politicilor locale, naționale și internaționale;
• Sustenabilitate – stabilește oferta și cererea adecvată pentru bancă. Sprijină mamele să
mențină lactația. Menține integritatea financiară și bunele practici comerciale.
De reținut:
• Populația sau copiii prematuri eligibili de a primi lapte uman – toți copiii nou- născuți cu vârsta
gestațională <28 săptămâni, indiferent de greutatea la naștere, alți factori de risc.
• Inițierea alimentației enterale – se va prefera utilizarea laptelui matern, dacă acesta este
insuficient sau lipsește, copilul va fi alimentat cu lapte uman.
• Caracterul adecvat nutrițional – de obicei laptele uman donat nu întrunește toate necesitățile
nutriționale (în special proteine) la copiii cu vârsta gestațională <32 săptămâni, de aceea
fortificarea laptelui va ameliora statutul nutrițional adecvat fiecarei vârste.
• Durata utilizării laptelui uman – se va utiliza laptele uman până la o vârstă postnatală
specifică, în funcție de prezența / absența factorilor de risc etc,. Datorită acestui fapt se impune
elaborarea și aplicarea standardului bine reglementat, similar standardelor țărilor europene.

5
 2) Noţiuni și definiţii:
1) bancă de lapte uman – instituție care coordonează serviciile medicale ce țin de laptele uman;
2) lapte matern propriu – laptele matern colectat de la mama biologică a sugarului;
3) lapte donat – laptele uman colectat de la o femeie care nu este mama biologică a recipientului
de lapte;
4) lactație – producere de lapte matern. Laptele matern este recepționat de sugar direct prin
alăptare sau după ce a fost pompat din sân și colectat în container corespunzător;
5) pasteurizare – prelucrare termică. De obicei, este vorba despre pasteurizarea Holder (62.5°C
timp de 30 de minute) în echipament special, dar există și metode alternative;
6) lapte prematur – laptele colectat de la donatoare care a născut prematur (înaintea termenului
de 37 săptămâni de gestație). Compoziția unor nutrienți (de exemplu, conținutul de proteine)
poate fi diferită de laptele femeilor care au născut la termen pe parcursul a câtorva săptămâni și
chiar luni;
7) lapte amestecat – laptele donat de la câteva femei, iar ulterior, înainte de utilizare, amestecat;
8) beneficiari ai serviciilor – prematurii în primele zile de viață, timp în care la mama copilului
se instituie lactația; sugarii cu grad mai mic de prematuritate, dacă mama nu poate produce
suficient lapte, dacă din anumite motive nu poate produce deloc lapte sau laptele nu poate fi
utilizat; nou- născuți abandonați, orfani și alte grupuri de sugari;
9) donator de lapte uman – toate femeile sănătoase care alăptează, validate pentru donare;
10) echipa băncii de lapte uman – specialişti din domeniul perinatologiei, moașă, medic
neonatolog, pediatru, asistent medical, consultant în lactație, microbiolog, imunolog, farmacist,
specialist în sănătate publică, obstetrician, tehnolog în alimentație, morfopatolog, consilier
juridic;
11) evaluarea femeilor pentru includerea în lista donatoarelor – examinările realizate de
specialiștii echipei din cadrul băncii de lapte matern;
12) ghidul de activitate al băncii de lapte uman – instrucțiune care cuprinde întregul set de
proceduri aplicate de către prestatorul de servicii în procesul de prestare a serviciilor pentru
îndeplinirea misiunii sale: principiile, modul de admitere; planificare și furnizare a serviciilor.
3) Misiunea, obiectivele şi principiile de organizare şi prestare a serviciilor din cadrul băncii
de lapte matern
Misiunea serviciilor din cadrul băncii de lapte uman constă în asigurarea alimentației adecvate
fiecărui copil prin recrutarea laptelui uman donat, pe care îl procesează, verifică, păstrează și îl
distribuie copiilor nou- născuți cu nevoi speciale.

Obiectivele Serviciului:
1) conștientizare, suport și promovare – încurajează lactația și susține alăptatul în populație,
sprijină necesitatea băncilor de lapte uman pentru diferite categorii de copii, oferă consiliere.
Se conformează politicilor locale, naționale și internaționale;
2) crearea de rețele și partajarea – furnizează transparență în activități și rezultate, evaluează
necesitățile de intervenție timpurie a copiilor cu tulburări de dezvoltare sau risc pentru apariția
acestora, precum și evalueazî familia acestora;
3) calitate – se păstrează proprietățile biologice și nutriționale ale laptelui matern. Se asigură
calitatea produsului;
4) siguranță – reduc patogenii, toxinele și contaminarea. Se efectuează audit complet. Trainingul
echipei. Managementul transparent al datelor. Siguranța produsului de la mama donatoare până
la eliberarea produsului către copil;

6
 5) sustenabilitate – stabilește oferta și cererea adecvată pentru bancă. Sprijină mamele să mențină
lactația. Menține integritatea financiară și bunele practici comerciale;
6) îmbunătățirea practicilor de alăptare;
7) susținerea inițiativei prietenoase pentru mamă și copii, spitalul- prieten al copiilor.

4) Principiile de organizare şi prestare a Serviciului:

1) abordare holistică a necesităților de dezvoltare și alimentare a copilului;
2) accesibilitate şi disponibilitate;
4) asigurarea serviciilor de calitate;
5) confidenţialitate;
6) informare;
7) nondiscriminare și egalitate;
8) parteneriate și colaborare;
9) participarea beneficiarilor în procesul de luare a deciziilor;
10) solidaritate socială.
Direcţiile de activitate a Serviciului pentru realizarea obiectivelor, menținerea alimentației naturale
în secțiile de terapie intensivă nou-născuți includ:
1) politica scrisă privind alăptarea, care să fie comunicată în mod regulat întregului personal
medical;
2) educarea și trainingul personalului pentru implementarea politicilor;
3) informarea femeilor însărcinate despre riscul nașterilor premature, nașterii unui copil
bolnav, managementul lactației, alăptarea și beneficiile ei;
4) încurajarea precoce, continuă și prelungită a contactului piele - la - piele, fără restricții
nejustificate, cel puțin o oră. Educarea mamelor în vederea recunoașterii când copilul este
pregătit de a suge și de a oferi lapte matern;
5) instruirea mamelor cum să inițieze și să mențină lactația la copiii stabili;
6) a nu oferi copiilor nou-născuți alte lichide sau alimente, decât după indicații medicale;
7) a da posibilitatea mamelor să stea cu copiii lor 24/24;
8) încurajarea alăptării la cerere;
9) utilizarea biberonului doar justificat sau până la inițierea alăptării.

5) Prestatorii de servicii ale băncii de lapte uman

Prestatorii de servicii sunt: instituţiile medico-sanitare, centrele perinatale, indiferent de tipul de
proprietate şi forma juridică de organizare, acreditate, care activează în conformitate cu legislaţia.
Serviciile sunt oferite de echipe interdisciplinare. Componența minimă a unei echipe interdisciplinare
include: moașă, medic neonatolog, pediatru, asistent medical, consultant în lactație, microbiolog,
imunolog, farmacist, specialist în sănătate publică, obstetrician, tehnolog în alimentație, morfopatolog,
consilier juridic.
Serviciile sunt prestate în cadrul instituțiilor medico-sanitare.
Pentru implementarea cu succes a bănci de lapte uman este necesar de respectat următoarele
condiții:

1. Stabilirea bazei: evidențierea persoanei lider, responsabilă de recrutarea și trainingul personalului;

identificarea locației, spațiului, echipamentului, tehnologiei, mentenanței etc.
2. Popularizare, identificare și susținere: promovarea alimentației naturale, recrutarea/screeningul
donatorilor, suportul donatorilor, promovarea cercetărilor.

7
3. Crearea echipei, rețelei: stabilirea unei rețele de donatori, regulamente naționale (suport
ministerial), schimb de informații.
4. Protocoale și ghiduri naționale: regulament -cadru, ghiduri naționale, locale, standarde de
practică, audit intern.

6) Stabilirea bazei
a) Recrutare personal
Personal Specializare Activități efectuate:
Clinic:  Specializare în lactație  Promovarea alăptării
 Neonatolog  Nursing  Promovarea băncilor, siguranța
 Pediatru  Nutriționism laptelui oferit de bancă
 Asistentă medicală  Relațiile cu donatorii
 Moașă  Expert/Supervizor
 Specialist în lactație  Responsabili de echipament
 Obstetrician
Comitet consultativ:
 Microbiolog
 Imunolog
 Farmacist
 Specialist în sănătate publică
 Tehnolog în alimentație
 Morfopatolog
 Consilier juridic

b) Locație, spațiu, facilități

Banca de lapte uman va fi amplasată în Secția de reanimare și terapie intensivă nou-născiți în
Centrul Perinatal de nivel III. Banca de lapte uman necesită un spațiu suficient pentru a recruta, a
efectua screeningul, pasteurizarea și păstrarea laptelui uman donat.
Donatorilor li se va asigura confort psihologic, sală specială pentru stoarcere și pentru primirea
laptelui donat de către recipienți.
Va fi asigurat un spațiu pentru acte, dosare, fișiere (necesități administrative).

c) Echipament, tehnologii, mentenanță

Tehnologii Echipament
Expresia laptelui Pompe
Containere
Păstrarea laptelui Frigider
Congelator
Termometru
Prelucrarea laptelui Pasteurizator
Tratare termică
Administrative Computere
Printere
Scaner
Analizator de lapte
d) Personalul de bază al băncii de lapte uman include următoarele funcții de bază:
1. Șef serviciu bancă de lapte uman.
2. Asistent medical.
3. Îngrijitor de curățenie.
8
 Personalul de bază al băncii de lapte uman (șeful serviciului) are atribuții:
1) să promoveze alăptarea;
2) să promoveze băncile de lapte uman;
3) să ofere siguranța laptelui oferit de bancă;
4) să mențină relații cu donatorii;
5) să identifice donatorii;
6) să elaboreze şi să prezinte rapoarte în conformitate cu actele normative ale MSMPS;
7) să solicite şi să primească, în condiţiile legii, de la autorităţile publice centrale şi locale, de la
instituţii, alte organizaţii materiale şi informaţii necesare pentru exercitarea atribuţiilor ce le
revin;
8) să colaboreze cu alţi specialişti şi să stabilească parteneriate cu alte organizaţii, în scopul
realizării competenţelor sale, în conformitate cu legislaţia.
9) să asigurare respectarea drepturilor pacientului în cadrul subdiviziunii şi al altor prevederi
legale în vigoare;
10) să poarte răspundere disciplinară, administrativă şi penală pentru încălcarea prevederilor
actelor legislative şi normative în limita competenţelor atribuite.

Şeful Serviciului bancă de lapte uman este numit de IMSP, conform actelor normative în
vigoare. Această funcție poate fi ocupată de medic specialist în neonatologie cu o vechime în muncă
de cel puţin 3 ani.
Șeful Serviciului bancă de lapte uman în activitatea sa se subordonează șefului Centrului
Perinatal.
Normativele de personal sunt stabilite în funcţie de capacitatea băncii de lapte uman și vor fi
coordonate exclusiv cu MSMPS și aprobate de MSMPS.
Asistentul medical din cadrul băncii de lapte uman este numit de administrația IMS,
conform actelor normative în vigoare, o persoană cu studii medii de specialitate, cu o vechime în
muncă de cel puţin 3 ani.
Asistentul medical are următoarele responsabilități și atribuții:
1) evaluează și asigură calitatea activităţii desfăşurate;
3) informează şeful serviciului despre problemele potenţiale sau survenite în activitate și
propune soluții pentru prevenirea și soluționarea acestora;
4) instruieşte donatoarele şi asigură respectarea normelor de protecţie, cerințelor privind
supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, precum şi respectarea
normelor etice şi deontologice;
5) asigură respectarea confidenţialităţii, secretului profesional şi a unui comportament etic
faţă de pacient;
6) verifică funcţionalitatea echipamentelor medicale din cadrul UPU;
9) asigură stocul de consumabile pentru buna funcționare a serviciului, precum condițiile de
păstrare, prescriere și evidența acestora, conform actelor normative în vigoare;
10) asigură și ține evidența altor bunuri materiale necesare în activitatea serviciului, realizează
autoinventarierea periodică a dotării subdiviziunii, conform normelor stabilite;
11) poartă răspundere disciplinară, administrativă şi penală pentru încălcarea prevederilor
actelor legislative şi normative în limita competenţelor atribuite.

Îngrijitorul de curăţenie din Serviciul banca de lapte uman are următoarele

responsabilităţi, atribuţii şi obligaţii:
1) îşi exercită profesia în mod responsabil şi conform pregătirii profesionale;
2) răspunde de îndeplinirea promptă şi corectă a sarcinilor de muncă;
3) respectă normele igienico-sanitare şi de protecţie a muncii;
4) efectuează curăţenie riguroasă;
9
 5) respectă confidenţialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă, indiferent de natura
acestora, iar în cazul desfacerii contractului de muncă, transfer, detaşare sau demisie, i se aduce
la cunoștință că orice declaraţie publică cu referire la fostul loc de muncă este atacabilă;
11) respectă cerințele actelor normative privind controlul infecțiilor asociate asistenței
medicale.
14) poartă răspundere disciplinară, administrativă şi penală pentru încălcarea prevederilor
actelor legislative şi normative în limita competenţelor atribuite.

7) Beneficiarii serviciilor
Beneficiarii serviciilor sunt nou-născuții prematuri, cu nevoi speciale, sugarii, în conformitate
cu criteriile de eligibilitate (anexa nr. 1 la prezentul Standard).
Beneficiarii serviciilor au următoarele drepturi:
1) să fie informaţi în mod accesibil cu privire la drepturile şi responsabilităţile pe care le au în
calitate de beneficiari ai serviciilor;
2) să participe la fiecare etapă de luare a deciziilor cu privire la copil şi familie;
3) să li se ceară consimţământul cu semnarea acordului informat. Utilizarea laptelui donat trebuie
indicată de medic și nu trebuie inițiată fără consimțământul a cel puțin unuia dintre părinții
recipientului. Aprobarea trebuie să fie documentată în scris în fișa medicală. Utilizarea
laptelui donat trebuie să fie înregistrată zilnic în fișa medicală a copilului, inclusiv codul
donatorului, pentru a se putea identifica donatorul în caz de o eventuală infecție.
Beneficiarii serviciilor au obligaţia să furnizeze informaţii veridice cu privire la identitatea și
sănătatea lor.

8) Organizarea serviciilor
Serviciile se realizează în conformitate cu prevederile prezentului Standard, alte acte
normative în vigoare.
Tipurile serviciilor din cadrul băncii de lapte uman includ:
1) Identificarea donatorilor, recrutarea donatorilor și screeningul lor;
2) Stoarcerea laptelui cu asigurarea donatorilor cu pompe electrice, manuale, containere de
stocare a laptelui;
3) Procesarea laptelui matern donat, screeningul și tratarea laptelui matern donat (pasteurizarea,
analiza compoziției nutriționale și îmbunătățirea calității, screeningul microbian);
4) Stocarea laptelui matern donat (asigurarea cu refrigeratoare, frigidere cu monitorizarea
temperaturii și posibilitatea tratării, dezinfectării spațiului);
5) Responsabilități administrative – menținerea controlului calității, procesarea datelor etc.
6) Instruirea familiei pentru sporirea cunoștințelor în menținerea alimentației naturale.

Setul de instrumente standardizate pentru funcționarea băncii de lapte matern va include:

1) Recrutarea donatorilor;
2) Screningul donatorilor;
3) Expresia laptelui;
4) Predarea laptelui;
5) Transportul;
6) Acumularea, amestecarea laptelui;
7) Screeningul prepasteurizare;
8) Pasteurizarea;
9) Screeningul postpasteurizare;
10
 10) Fortificarea laptelui;
11) Eliberarea laptelui;
12) Trainingul personal.
9) Etapele tehnologice ale Serviciului banca de lapte uman
1. Recrutarea donatorilor
2. Screening donatori
3. Expresia laptelui
• Stoarcerea
• Transportarea
4. Manipularea laptelui
• Păstrarea
• Transportarea
• Urmărirea și evidența
5. Procesarea laptelui
• Mixajul laptelui
• Pasteurizarea (screening prepasteurizare)
• Fortificarea (screening postpasteurizare)
6. Alocare în recipient.
9.1. Recrutarea donatoarelor/ screening
Nivele de screening:
1. Self screening prin intermediul materialelor promoționale.
2. Interviul verbal și chestionarul scris.
3. Serologic: HIV, HVB/C, sifilis etc.

Metode de efectuare a screeningului:

Informații despre donator de la:
 Medicul de familie (anamneza antenatală)
 Locul de muncă
 Centre de îngrijire
 Mame lipsite de drepturi etc.

Toate femeile sănătoase care alăptează, prezumptiv, pot fi donatoare de lapte pentru banca de lapte,
dar există un șir de criterii de excludere (anexa 4):
1) Fumatul sau utilizarea tutunului de mestecat, indiferent de cantitate.
2) Utilizarea alcoolului, cu excepția consumului ocazional limitat.
3) Utilizarea preparatelor narcotice.
4) Utilizarea medicamentelor, inclusiv unele preparate naturiste (la decizia medicului).
Este acceptată donarea de lapte în cazul tratamentului cu următoarele preparate:
 Tratamentul hormonal substitutiv (hormoni tiroidieni, insulină).
 Tratamentul topic al astmului bronșic cu aerosol.
 Tratamentul topic al pielii, ochilor, nasului.
 Contraceptive sub formă de gestageni.
 Utilizarea ocazională a analgezicelor.
În timpul tratamentelor cu antibiotice (per os sau injectabile), colectarea pentru banca de lapte
trebuie temporar suspendată și reluată la 24 de ore după finisarea tratamentului antibacterian.
Utilizarea medicamentelor, inclusiv preparate naturiste, vitamine, preparate homeopatice, a
plantelor trebuie raportată băncii de lapte. Este posibilă necesitatea de suspendare temporară a

11
donațiilor de lapte. Utilizarea de către donatoare a cafelei și băuturilor cu conținut de cafeină este
acceptabilă în cantități moderate (până la 3 cești de cafea pe zi).

Următoarele grupuri de femei nu se potrivesc pentru a fi donatoare de lapte:

1) Femeile care în trecut sau la moment utilizează substanțe narcotice.
2) Femeile care au avut orice transfuzie a sângelui sau componentelor sangvine în ultimele 12
luni.
3) Femeile recipiente de transplant de țesuturi sau organe, care a fost efectuat pe parcursul
ultimelor 12 luni.
4) Femei cu piercing, tatuaj efectuate pe parcursul ultimelor 12 luni.
5) Femei care pe parcursul ultimelor 12 luni au avut un partener sexual suspectat de a fi purtător
de HIV, HTLV, hepatită sau care a utilizat substanțe narcotice injectabile sau suferă de
hemofilie. Femeile cu HIV, HTLV, hepatită B sau C, malarie sau tuberculoză activă.
6) Femeile cu orice tip de cancer (cu excepția cancerului cutanat localizat, care nu este melanom
sau cancer cervical in situ).
Donațiile de lapte matern trebuie suspendate temporar în legătură cu:
1. Orice infecție acută, inclusiv mastită și infecție difuză în jurul mamelonului.
2. Reactivarea infecției herpetice sau herpes zoster.
Acupunctura și electroepilarea efectuată cu ace sterile de unică folosință sunt acceptate.
Dieta donatoarei de lapte trebuie să fie balansată. Femeile care urmează diete cu eliminarea
produselor de bază nu trebuie acceptate în calitate de donatoare de lapte. În caz de necesitate,
vegetarienii vor primi suplimente alimentare pentru a asigura o dietă balansată (donatoarea potențială
va avea obligatoriu o discuție cu dietolog).
Declarația de sănătate. Înainte ca femeia să fie acceptată în calitate de donatoare, ea va
completa declarația de sănătate, care va fi aprobată de medicul responsabil în cadrul băncii de lapte.
Un exemplu de declarație de sănătate este atașat în Anexa 2.
9.1.1. Screening serologic/alte examinări
Sângele tuturor donatoarelor potențiale va fi testat la HIV-1, HIV-2, HTLV-1, HTLV-2,
hepatita B, hepatita C. Laptele donat al femeii nu va fi folosit până la obținerea rezultatelor negative la
toate testele enumerate. Dacă donatoarea continuă să aprovizioneze cu lapte după 3 luni de la naștere,
testele trebuie repetate, iar laptele nu va fi utilizat până la obținerea rezultatelor negative la toate
testele.
Testarea serologică la sifilis se efectuează la maternitate și nu este necesară repetarea acestui
test.
În unele clinici, în special unde se utilizează laptele nepasteurizat este necesară efectuarea
radiografiei cutiei toracice, pentru a exclude tuberculoza activă.

9.1.2. Testarea bacteriologică

Înainte ca laptele să fie aprobat pentru utilizare, trebuie efectuată analiza bacteriologică a
laptelui (cultura). Proba este preluată înainte de pasteurizare. Prelevarea se face cel mai simplu prin
raclaj cu spatulă medicală a unui fragment din laptele înghețat și transferul lui într-un tub pentru testare
bacteriologică.
Pentru aprobare, trebuie respectate următoarele cerințe:
1) Nu se identifică bacterii patogene precum streptococi din grupul B, listeria, salmonella.
2) <108 UFC/l de bacterii Gram pozitive precum stafilococul auriu.
3) <105 UFC/l de bacterii Gram negative (enterobacteriaceae).
12
 4) Nu există limite superioare pentru creșterea exclusivă a stafilococilor coagulaz-negativi sau α-
hemolitici.
Inițial aceste limite au fost stabilite pentru utilizarea laptelui nepasteurizat, dar pot servi și în
calitate de criteriu pentru lapte pasteurizat. Deși aproape toate bacteriile sunt distruse în timpul
pasteurizării, sugarul totuși poate ingera microorganismele. Dacă cerințele nu sunt respectate, o nouă
mostră este prelevată pentru analiză bacteriologică după metodele de îmbunătățire a condițiilor
igienice, care sunt discutate cu donatoarea. În cazul donării continue, testarea bacteriologică va fi
efectuată lunar cu scopul de a verifica igiena donatoarei.
9.1.3. Amesterarea laptelui
Amestecarea implică mixarea laptelui câtorva donatoare cu scopul de a obține lapte mai
omogen după proprietățile nutriționale. În majoritatea secțiilor de neonatologie laptele donat individual
de la mame este utilizat pentru a limita expunerea individuală a sugarului la mai mulți donatori.
Utilizarea acestui sistem înseamnă că există variații mari ale valorii nutriționale a laptelui donat.
Când se efectuează analizele proprietăților nutriționale, cel mai potrivit lapte poate fi ales, de exemplu,
după criteriul: cel mai bogat în proteine pentru nou-născuți cu grad avansat de prematuritate.
Amestecarea laptelui nu permite alegerea laptelui cu cantitate sporită de proteine, care se pierde în
urma mixării. De asemenea, în cazul unei eventuale infecții identificarea sursei devine anevoioasă.
Astfel, nu se recomandă amestecarea laptelui donat.
9.1.4. Pasteurizarea
Aproape tot laptele donat este pasteurizat înainte de utilizare. Cea mai frecvent utilizată metodă
este încălzirea rapidă până la 62.5°C timp de 30 de minute, urmată de o răcire rapidă la temperatura
camerei în echipament special (metoda Holder).
Laptele donat nepasteurizat. Dacă un sugar anumit, de exemplu, cu grad avansat de
prematuritate, trebuie să recepționeze lapte donat nepasteurizat cu scop medical, această opțiune e
posibilă. Dacă nu există temeiuri medicale, laptele donat trebuie pasteurizat. Dacă laptele matern donat
nu este pasteurizat, el nu trebuie amestecat. Utilizarea laptelui donat nepasteurizat necesită reguli de
igienă foarte stricte și cere atenție asupra riscului de contaminare cu CMV (cytomegalovirus), adică,
testarea serologică a donatorului la această infecție.
9.1.5. Etichetarea/codificarea
Tot laptele donat trebuie etichetat în așa mod, ca să fie posibilă identificarea donatoarei în caz
de contaminare. De asemenea, trebuie să fie posibilă identificarea tuturor copiilor care au recepționat
laptele unui donator concret. De exemplu, un sistem de cod de bare ar putea fi utilizat în acest scop.
Sau laptele poate fi codificat utilizând marcaj precum ”09-15C”, unde ”09” indică anul încadrării
donatorului, ”15” – identitatea donatorului și ”C” arată că aceasta este a 3-a partidă de lapte
pasteurizat de la acest donator. Documentația în cadrul băncii trebuie să conțină date cu referire la
perioada în care a fost colectat laptele donat. Luând în considerație insuficiența periodică de lapte
uman și schimbul interspitalicesc crescut, ar fi util de a avea aceeași metodă de etichetare și codificare
în cadrul țării.
9.1.6. Transportarea interspitalicească
Laptele donat poate fi transportat la alte spitale, dacă el rămâne congelat pe parcursul întregului
transfer. Timpul de transfer trebuie înregistrat.

9.2 Procedurile băncii de lapte uman

Personalul care are acces la laptele donat, de exemplu, în timpul pasteurizării, nu trebuie să fie
implicat în același timp și în îngrijirile sugarilor bolnavi. De asemenea, este de dorit ca personalul care
lucrează cu laptele donat pentru măsurări, fortificare să nu aibă contact cu copiii bolnavi.
Următoarea informație despre donatorii de lapte matern trebuie păstrată și arhivată pentru 30 ani:
13
 1) Declarația de sănătate.
2) Rezultatele screeningului serologic și ale altor testări.
3) Rezultatele testării bacteriologice a laptelui.
4) Datele despre codificarea donatorului, data colectării laptelui, precum și volumele colectate.
5) Finanțele, compensațiile plătite.
Tehnici de pompare a laptelui:
1) Pompă electrică – recomandată.
2) Pompă manuală – posibil.
3) Stoarcere manuală – nu se recomandă.
4) Colectarea laptelui, care curge spontan – inadmisibilă.
Pentru a începe rapid lactația, mama trebuie să înceapă pomparea cât mai rapid posibil după
naștere, de dorit în primele ore sau cel puțin în decurs de 6 ore. Metoda preferată este pompa electrică.
O pompă manuală, de asemenea, poate fi utilizată, dar de obicei este dificil de colectat chiar o
cantitate moderată de lapte pentru banca de lapte uman. De asemenea, este crescut riscul de
contaminare bacteriană. Stoarcerea manuală este o metodă dubioasă, din cauza conținutului scăzut de
grăsimi în laptele stors, astfel el trebuie analizat meticulos din punct de vedere nutritiv, iar apoi
bacteriologic. Laptele care se scurge spontan din al 2-lea sân în timpul alăptării sau pompării are
conținut redus de grăsimi și proteine și totodată are risc de contaminare bacteriană de accea nu trebuie
utilizat în calitate de lapte donat.
Este imporant ca donatoarea să obțină informație despre diferite metode de pompare. O pompă
electrică este recomandată când stoarcerea este necesară pe perioade lungi de timp. Producerea de
lapte este în strânsă legătură cu frecvența alăptării sau pompării. În cazul în care copilul nu este alăptat
la sân, pompa electrică trebuie utilizată pentru stimularea lactației de cel puțin 6-8 ori, uneori de 10 ori,
timp de 24 de ore. Până la instituirea lactației, de obicei este suficient de pompat 5 minute la fiecare
sân, iar apoi, pe măsura secreției de lapte, cu un maxim de 15-20 de minute pentru o sesiune. Câteva
minute de masaj al sânului înainte de stoarcere îmbunătățesc eliberarea de oxitocină și prolactină.
Când nivelul de prolactină crește, și producerea de lapte crește. Contactul piele-la-piele cu nou-
născutul este foarte eficient în timpul pompării. Pomparea dublă (adica pomparea laptelui din ambii
sâni concomitent) este o metodă eficientă de creștere a volumului de lapte produs, datorită eliberării
sporite de hormoni în timpul pompării. De asemenea, aceasta poate economisi timp.
Reguli de igienă. Pentru a evita contaminarea laptelui din bancă, este necesară o igienă strictă.
Donatoarea trebuie să primească informație în formă scrisă despre regulele de igienă și despre
metodele de prelucrare igienică a diferitor părți ale pompei.
1) Containerele de unică folosință pentru păstrarea laptelui donat sunt asigurate de către banca
laptelui matern/bucătăria de lapte.
2) Mâinile trebuie spălate bine cu săpun și apă, apoi uscate cu ștergar uscat. În spitale se utilizează
ștergare de unică folosință, iar apoi mâinile sunt prelucrate cu gel dezinfectant (fără alcool).
3) Atât mameloanele, cât și areola trebuie spălate cu apă și burete de unică folosință. Evitați
săpunurile parfumate, care usucă pielea și pot cauza iritația pielii.
4) De asemenea, se va include prima porție de lapte exprimat, întrucât conținutul bacterian este
similar cu laptele exprimat mai tardiv.
5) Containerul utilizat pentru colectarea laptelui trebuie spălat minuțios.
Camera pentru alăptare/pompare. În secția de neonatologie trebuie să fie un loc pentru ca mama
să poată alăpta/pompa fără a fi deranjată, preferabil o cameră caldă sau o zonă specială. Dacă părinții
nu pot sta cu copilul lor în secție, trebuie să existe o pompă în camera de odihnă.
Regulile de bază ale igienei personale trebuie să fie respectate în toate cazurile de manipulare a
laptelui uman.
14
 Congelarea laptelui matern propriu. Laptele propriei mame trebuie să fie transferat într-un
recipient din plastic închis cu un capac. Laptele este colectat în frigider în timpul zilei; fiecare porție
nouă de lapte se răcește separat înainte de a fi amestecat cu alt lapte. Nu umpleți recipientul până la
capăt; lăsați aproximativ 2 cm până la capac, deoarece laptele congelat se extinde. Tot laptele colectat
pe parcursul a 24 de ore poate fi amestecat în cantități corespunzătoare, înainte de a fi înghețat, pentru
a minimiza variația conținutului nutrițional, în principal de grăsimi și proteine.
De marcat obligatoriu: 1. Numele copilului. 2. Data nașterii și IDNP (în cazul în care există
riscul de amestecare). 3. Data expirării. Laptele trebuie înghețat la -20 °C. În spital, temperatura
frigiderului trebuie să fie documentată în mod standardizat, iar congelatorul trebuie conectat la o
alarmă atunci când este necesar.
Congelarea laptelui donat. Laptele donat se păstrează congelat în recipiente de plastic marcate
cu cod și datele tratamentului termic. Datele privind laptele donat (conținut nutrițional, suma totală și
unde este păstrat) sunt accesibile pentru personalul de îngrijire.
Depozitare. Laptele matern este păstrat în întuneric, în frigidere și congelatoare în bucătăria de
lapte sau în încăperi învecinate cu blocul de nou-născuți.
Frigidere. Laptele matern pasteurizat proaspăt și decongelat poate fi păstrat într-un frigider la
+4- +6 °C timp de până la 48 de ore. În cazul în care laptele trebuie să fie congelat, acest lucru ar
trebui să se facă în termen de 24 de ore. Temperatura din frigider în spital trebuie să fie verificată și
documentată într-un mod standard, iar frigiderul trebuie să fie conectat la o alarmă atunci când este
necesar.
Congelator. Laptele matern poate fi păstrat într-un congelator (la cel puțin - 20 °C) maxim 6
luni. În cazul laptelui donat, aceasta se referă la tot timpul de când este congelat, adică timpul total
înainte de și după tratamentul termic.
Decongelarea. Laptele congelat se dezgheață la temperatura camerei, într-o baie cu apă
proaspătă rece de la robinet. Acest lucru ar trebui să ia aproximativ 2-3 ore pentru 100-200 ml. Pentru
volume mai mari, dezghețați în frigider pe parcursul nopții. Laptele matern dezghețat poate fi păstrat la
temperatura camerei timp de cel mult 2 ore înainte de a fi dat copilului.
Evitați expunerea laptelui la lumină prin acoperirea cu un prosop. Lumina poate distruge
vitaminele și acizii grași, afectând în mod special acizii grași polinesaturați.
Încălzirea laptelui. Laptele se încălzește cu puțin timp înainte de hrănire.
> 20-30 ml: Baie de apă caldă într-un recipient de plastic. Utilizați apă caldă proaspătă de la robinet.
Timpul poate fi de 10-20 min., posibil mai mult pentru volume mai mari. Se va evita utilizarea de unei
sticle mai calde, mai ales dacă volumul este <100 ml, din cauza riscului de fierbere uscată.
< 20-30 ml: Baie de apă caldă într-un recipient de dozare cu capac sau o seringă. Utilizați apă caldă
proaspătă de la robinet, mai puțin de 5 min., pentru volume mici încălziți direct sub jetul de apă.
Verificați permanent temperatura laptelui cu partea dorsală a mâinii înainte de hrănire.
9.3. Aprecierea proprietăților nutriționale ale laptelui
Lapte matern propriu. Cu unele variații locale, laptele mamelor cu copii prematuri (vârsta gestațională
<32 săptămâni) este analizat din punct de vedere nutrițional, din momentul în care copilul are vârsta de
1-2 săptămâni, ulterior, la fiecare jumătate de săptămână, fiecare săptămână și, în final, la fiecare 2
săptămâni. Analizele nutriționale pot fi, de asemenea, realizate din alte motive. Proba de lapte este
întotdeauna luată dintr-o colecție de 24 de ore, dacă este posibil; laptele este colectat în frigider pentru
o perioadă de 24 de ore (preferabil de dimineață, până dimineața următoare nu includeți două colecții
de dimineață!).
O probă reprezentativă este luată după o amestecare atentă a lotului de 24 de ore (preferabil de
folosit telul de bucătărie, pentru a se amesteca ușor grăsimea). Rețineți că acest lucru este foarte
important, deoarece există un risc mare ca grăsimea din lapte să adere la diverse suprafețe, ceea ce
15
poate duce la valori false ale conținutului scăzut de grăsimi.
În cazul în care mama are cantități insuficiente de lapte și este imposibil de colectat lapte într-o
perioadă de 24 de ore, cantitatea de 1-2 ml de lapte de la fiecare colectare a laptelui poate fi luată în
considerare. După depozitarea în frigider, aceste probe sunt amestecate într-o colecție de 24 de ore,
care este apoi analizată. Aceasta oferă o imagine cât de puțin fiabilă a conținutului nutritiv al laptelui,
dar poate fi considerată o alternativă mult mai bună decât a da lapte direct de la donator sau lipsa
analizării laptelui.
Proba (5-10 ml) este transferată direct într-un tub de plastic; volumul este determinat de
echipamentul care este utilizat. Laptele se toarnă direct în tubul de testare, din colecția de 24 de ore!
Evitați etapele intermediare; fiecare pas suplimentar în transferul de lapte crește riscul de fixare a
grăsimilor pe pereții recipientului, ceea ce conduce la concentrații scăzute de grăsime și de energie.
Dacă proba nu poate fi păstrată la frigider sau urmează să fie trimisă pentru analiză la un
laborator îndepărtat, se adaugă 20 µl de bronopol (conservant) per 10 ml de lapte. (Rețineți că este
foarte toxic!) Bronopolul trebuie să fie păstrat și utilizat în afara bucătăriei de lapte. Se etichetează
tubul cu: 1. Numele copilului; 2. Data nașterii / numărul de identitate personal și 3. Data de colectare a
laptelui.
Laptele donat este de obicei analizat pentru conținutul de proteine, grăsimi și carbohidrați.
Proba se ia din laptele amestecat. Atunci când analiza se face cu tehnologia infraroșie, proba este
întotdeauna luată înaintea pasteurizării. Rezultatele analizei sunt documentate în așa fel încât acestea
să fie mereu disponibile pentru personalul de ingrijire.
Fortificarea laptelui presupune adăugarea de proteine, carbohidrați, grăsimi, minerale și uneori
vitamine în laptele matern (în laptele matern propriu sau cel donat).
Fortificarea laptelui se face mai des pentru laptele matern utilizat pentru alimentarea sugarilor
prematuri (predominant vârstă < 32 de săptămâni de gestație).
Moduri:
1) Fortificarea individualizată înseamnă că laptele este îmbogățit în funcție de conținutul
nutrițional determinat prin analiza cantitativă. Analiza, de obicei, începe la 7-14 zile după
naștere, iar mai târziu la intervale de 1/2-1, apoi 2 săptămâni.
2) Fortificarea semicantitativă înseamnă că se ia în considerare tipul laptelui fortificat. De
exemplu, se adaugă mai mult lapte fortificant la laptele donat de mamele care au născut un
copil în termen, decât laptele prematur, dar nu se face analiza conținutului nutrițional ale
laptelui.
3) Fortificarea standardizată, numită metoda „oarbă“ de fortificarea. Acest lucru înseamnă că toți
copiii primesc lapte care conține cantități identice de fortificare, indiferent de tipul laptelui care
este dat. Această metodă este inexactă și poate duce la sub- sau supraalimentație, cu posibile
efecte negative asupra sistemului nervos central al copilului.
Indiferent de tipul de fortificare utilizat, trebuie să existe rutine bine definite pentru modul în care
fortificarea se face în termeni practici. Este întotdeauna mai sigur să se cântărească cantitatea de
suplimente care urmează să fie adăugată la un anumit volum de lapte matern. Laptele trebuie îmbogățit
înainte de fiecare hrană, din cauza riscului de creștere bacteriană în laptele matern îmbogățit. Nici
pulberea de îmbogățire, nici pudra de formulă pentru sugari nu pot fi produse sub o formă sterilă.
Utilizați cântare electronice cu o precizie de cel puțin 0,1 grame. Cântarele trebuie calibrate în mod
regulat.
Personalul va fi instruit conform procedurilor standard prin training regulat. Vor fi respectate
practicile igienice: spălatul pe mâini, utilizarea măștilor, mănușilor de unică folosință, unghii tăiate,
îngrijite, păr strâns și alte reguli igienice. Starea sănătății personalului va fi verificată regulat,
personalul va fi imunizat împotriva HVB.
16
 Serviciile se prestează continuu, în volumul maxim, adaptat necesităților copilului și familiei.

10) Popularizare, identificare și susținere

10.1. Promovarea alăptării

 Alăptarea exclusivă la sân până la 6 luni și continuarea până la 2 ani.
 Sublinierea importanței laptelui donatorului în SATI.
 Creșterea numărului de femei care alăptează va duce la creșterea numărului de potențiali
donatori.
 Nutrițiea optimală a copiilor cu nevoi speciale.
 Donația se va efectua doar în condițiile când aceasta nu va afecta mama și copilul propriu.

10.2. Suportul băncii de lapte oferit donatorilor

Sensibilizarea comunității
Suport național și internațional Finanțare consistentă și colaborare (organele de stat)
Reglementare la nivel național
Recunoașterea importanței băncilor de lapte în sistemul de sănătate
Voluntari, contribuții locale Donații financiare
Transportarea laptelui donat
Promovarea alăptării în societate

10.3. Promovarea politicilor, cercetării

Politici naționale
Ghiduri naționale
Implicare internațională
(practici)
Sprijinul politicii de alăptare și
utilizarea laptelui donat
Reglementare Cercetare
Costuri, finanțări Tratament
Accesibilitate Calitatea nutritivă și analiza Ig
Siguranța și controlul calității Impactul asupra sănătății
Alte utilizări ale laptelui matern

10.4. Protocoale și ghiduri naționale

Analiză hazardată, evidențierea punctelor slabe

Baza pentru dezvoltarea sistemului de bănci de lapte
 Factori de decizie la nivelele-cheie ale procesului.
 Evaluarea siguranței duce la îmbunătățirea sistemului, astfel asigurându-se Siguranța,
Calitatea, Sustenabilitatea.

Analiză hazardată, structură:

1. Identificarea unei echipe multidisciplinare
2. Descrierea produsului/procesului
3. Identificarea consumatorului
4. Prezentarea diagramei procesului
5. Verificarea diagramei
6. Lista potențialelor riscuri
7. Determinarea punctelor critice
8. Stabilirea limitelor critice pentru fiecare punct critic
9. Stabilirea unui sistem de monitorizare
17
10. Stabilirea acțiunilor pentru devierea de la limitele critice
11. Stabilirea procedurilor de verificare
12. Evidență dosare.

Standarde de practică:
Ghiduri bazate pe standarde înalte referitoare la:
1. Recrutarea donatorilor
2. Screeningul donatorilor
3. Expresia laptelui
4. Predarea laptelui
5. Transport
6. Acumularea de lapte
7. Screeningul prepasteurizare
8. Pasteurizarea
9. Screeningul postpasteurizare
10. Prioritizarea beneficiarilor
11. Fortificarea laptelui
12. Eliberarea laptelui
13. Training staff.
11) Audit intern
Sistemul de urmărire și localizare (evidență) va permite o evidență detaliată a parcursului
laptelui de la donator la recipient, va monitoriza primirea, procesarea laptelui etc. Auditul va fi unul
intern sau de efectuat către sistemul de sănătate.

12) Modul de finanţare a serviciilor

Sursele de finanţare a serviciilor sunt:
1) mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
2) surse din prestarea de servicii contra plată, granturi, donaţii şi alte surse, conform legislaţiei.
În sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, prestatorii de servicii încheie contracte de
acordare a asistenţei medicale pentru persoanele asigurate cu Compania Naţională de Asigurări în
Medicină, în conformitate cu Normele metodologice de aplicare a Programului unic al asigurării
obligatorii de asistenţă medicală.

18
 Anexa nr. 1
Normativele și statele de personal
Nr. Cod după Funcția Calificarea Criteriu de Normativ pe
Ord. clasificator normare UPU per post
1. Șef Medic neonatolog - 0,5 funcții
2. 134208 Asistent medical Asistent medical - 1,0 funcții
(vechimea de muncă
în domeniu de cel
puțin 3 ani)
3. 911202 Îngrijitori de curățenie a - 1 post 1,0 funcții
încăperilor de serviciu

Anexa nr. 2
Criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii băncii de lapte uman
 Prematurii în primele zile de viață; sugarii cu grad mai mic de prematuritate, timp în care
la mama copilului se instituie lactația.
 Absența sau insuficiența lactației: mamele cu nașteri multiple, care nu pot secreta
cantitatea necesară, adecvată de lapte în perioada neonatală inițială.
 Pentru copiii cu mame care nu alăptează, care au adoptat copiii și la care nu este posibilă
inducerea lactației.
 Nou-născuții abandonați și bolnavi.
 Întreruperea temporară a alăptării.
 Nou- născuții a căror alăptare cu lapte matern propriu prevede riscuri pentru sănătate (ex.,
mame HIV infectate etc.).
 Nou-născuții ale căror mame au decedat în perioada postpartum. .
 Anexa nr. 3
Declarația de sănătate a donatoarelor de lapte (exemplu)

Nume / prenume…………………………………………………………………………….
IDNP………………………………………………………………………………………..
Adresa………………………………………………………………………………………
Numărul de telefon…………………………………………………………………………
Vă asumați responsabilitatea să fiți donator de lapte matern. Laptele dvs va fi folosit pentru a alimenta sugari
mici și/sau bolnavi nou-născuți. Vom discuta cu dvs. toate răspunsurile scrise, înainte de a stabili dacă puteți
sau nu puteți dona lapte. Încercuiți raspunsurile corespunzătoare.
Ați donat laptele matern mai devreme? DA NU
Sunteți sanatoasă? DA NU
Dacă ați răspuns nu, indicați boala și tratamentul.
Ați avut mai devreme o boală gravă care a necesitat tratament? DA NU
Dacă ați răspuns da, indicați boala și tratamentul.
Ați avut sau ați fost expusă la hepatită? DA NU
Ați fost expusă la HIV? DA NU
Ați avut o transfuzie de sânge? DA NU
Dacă ați răspuns da, când și la ce spital?
Ați injectat sau ați folosit narcotice sau steroizi anabolizanți? DA NU
Ați avut piercing sau tatuaj în ultimele 12 luni? DA NU

Consumați alcool? DA NU
Dacă ațirăspuns da, în ce cantități pe săptămână?
Aveți o dietă specială? DA NU
Dacă ați răspuns da, vă rugămsă o descrieți.
Fumați? DA NU
Luați medicamente? DA NU
Dacă ați răspuns da, vă rugăm să indicați denumirea și doza.
În ce săptămână de sarcină s-a născut copilul dumneavoastră?
Data nașterii copilului

Data………………………………
Semnătura ………………………..
Aprobat ca donator…… …………
Semnătura băncii de lapte …………..
Semnătura doctorului………………..
 Anexa nr. 4
Criteriile de selectare a donatoarelor de lapte uman
Cine poate dona lapte?
O femeie cu lactație care:
 Este sănătoasă, cu un mod de viață sănătos și care nu primește regulat tratamente
medicamentoase sau suplimente din plante (cu excepția vitaminelor prenatale, insulinei
umane, hormonilor tiroidieni substituenți, spray-urilor nazale, inhalatorilor antiastmatici,
tratamentelor topice, picăturilor oftalmice, progestinelor în doze mici.
 Este dispusă să facă testări ale sângelui pentru screeningul infecțiilor.
 Are exces de lapte după alăptarea propriului copil.
Cine nu poate dona?
O donatoare este descalificată dacă întrunește următoarele criterii:
 Utilizizează droguri, produse din tutun, substituenți nicotinici.
 Întrebuințează regulat alcoolul, sau mai mult de trei cești de cafea pe zi.
 Este seropozitivă la HIV, HTLV, HVB/C sau sifilis.
 A avut/are partener infectat cu HIV, HTLV, HVB/C sau BTS în ultimele 12 luni.
 A primit transfuzii de sânge, transplant de organe în ultimele 12 luni.
 Primește tratament radioactiv, utilizează produse chimice care sunt cunoscute a fi toxice în
perioada neonatală și excretate prin laptele matern.
 Are mastită sau infecție fungică la nivel de mamelon, herpes simplex activ sau varicela zoster
în regiunea mamară sau toracică.
Anexa nr. 5
Banca de lapte uman (volum mare de servicii)
Echipament Descriere
Pasteurizatoare 1) Pasteurizator automat (Marea Britanie, 72 sticluțe, 18l)
2) Pasteurizator automat (Marea Britanie, 36 sticluțe, 9l)
 Cutie (50 ml*48 sticluțe) (2 unități)
 Cutie (130 ml*36 sticluțe) (2 unități)
 Cutie (130/250 ml*18 sticluțe) (2 unități)
Sistemul de urmărire Software integrat implicat în recrutarea, procesarea și eliberarea laptelui uman
electronică
Înregistrator de date Înregistrarea temperaturii pe parcursul pasteurizării laptelui
Capac de etanșare Capac de etanșare
Printer etichete  Printer etichete
 Etichete
Pompe de stoarcere a  Pompe electrice
laptelui  Pachet transport (20 unități)
 Accesorii pompe (20 unități)
Sticluță Sticluță de plastic, care nu va avea în compoziție Bisfenol A (250 ml*200)
Mixer și divizor lapte Sistem de mixare și împărțire a laptelui în condiții vacuum (Marea Britanie,
capacitate 12 l)
Analizator lapte Analizator lapte uman (HMA, Suedia)
 Proba de analiză cu un volum de 1 ml
 Obținerea rezultatelor în 60 sec.
Sonicator Procesor cu ultrasunete pentru analiza laptelui
Dulap cu flux laminar Dulap cu flux laminar al aerului
Congelator Congelator medical vertical ce asigură temperatura de -25-10°C
Frigider Frigider farmaceutic ce asigură temperatura de +2 - +10°C
Calculator Software de calcul pentru fortificarea laptelui
Instalare Instalare, calibrare în țara care a implementat banca de lapte uman
 Anexa nr. 6
Instruirea continuă a personalului băncii de lapte uman
Servicii Descriere
Training Training, instruire "Banca de lapte uman"- curs de 4 zile (5 persoane)
Conținutul cursului:
 Introducere despre banca de lapte uman
 Înțelegerea componentelor băncii de lapte uman
 Lucru teoretic, practic – pasteurizarea și screeningul laptelui uman
 Analiza datelor și utilizarea lor pentru fortificarea laptelui
 Demonstrarea analizei laptelui de către trainer
 Călătorie de studiu la o bancă de lapte

Bibliografie

1. World Health Organization Collaborative Study Team on the Role of Breastfeeding in

the Prevention of Infant Mortality. Effect of breastfeeding on infant and child mortality
due to infectious diseases in less developed countries: a pooled analysis. The Lancet.
2000;355(9202):451–455.
2. Black RE, Victora CG, Walker SP, et al. Maternal and Child Nutrition Study Group.
Maternal and child undernutrition and overweight in low-income and middle-income
countries. The Lancet. 2013;382(9890):427–451.
3. Black RE, Allen LH, Bhutta ZA, et al. Maternal and Child Undernutrition Group.
Maternal and child undernutrition: global and regional exposures and health
consequences. The Lancet. 2008;371(9608):243–260.
4. Bhutta ZA, Black RE. Global Maternal, Newborn, and Child Health — So Near and Yet
So Far. New England Journal of Medicine. 2013;369:2226-35.
5. World Health Organization (WHO). Global Strategy for Infant and Young Child
Feeding. Geneva: WHO; 2003.
6. World Health Organization. Innocenti Declaration on the Protection, Promotion and
Support of Breastfeeding. Florence, Italy, WHO/UNICEF (Spedale degli Innocenti);
1990.
7. World Health Organization (WHO), United Nations Children’s Fund (UNICEF). Baby-
Friendly Hospital Initiative: Revised, Updated and Expanded for Integrated Care.
Geneva: WHO, UNICEF; 2009.
8. First Mother-and-Baby Friendly Hospital in the Pacific [press release]. New York:
United Nations Children’s Fund; April 30, 2012. Available at:
http://www.unicef.org/media/ media_62322.html. Accessed November 27, 2013.