Metabolismul cuprinde ansamblul reactiilor biochimice prin care se realizeaza schimburile permanente

de materie (substanta), energie si informatie intre organismul viu si mediul ambiant. Metabolismul se
poate define ca fiind totalitatea transformarilor biochimice si energetic care au loc intr-un organism viu
si care determina esenta viului. Incetarea metabolismului inseamna moartea organismului.

Conceptul de metabolism intermediar desemneaza totalitatea reactiilor care se petrec intr-un organism
viu si include ca principale aspecte:

-identificarea si caracterizarea reactantilor si a produsilor in fiecare reactie metabolic

-biocatalizatorul specific pe care il necesita desfasurarea fiecarei reactii

-conditiile special pe care le reclama fiecare reactie pentru realizarea ei

-stabilirea inter-relatiilor existente ale unui set sau seturi de reactii biochimice.

Metabolismul este constituit din doua procese biochimice antagoniste :

Catabolism(procese de degradare) care se produce cu generare de energie.

Anabolism(procese de biosinteza) care se produce cu consum de energie.

Aceaste doua laturi constituie o unitate prin care se asigura coordonarea si autoreglarea tutror
proceselor biochimice care conditioneaza existenta si functionarea materiei vii.

Complexitatea metabolismului general impune ca in vederea studierii sale sa fie compartimentat, de

altfel in mod artificial, in metabolism partiale, reprezentate prin: metabolism glucidic, lipidic, protidic si
al acizilor nucleic, metabolismul(circuitul) hidromineral

Rolul alimentelor

Una din formele de legatura dintre organismul viu si mediul ambiant este hrana. Alimentele indeplinesc
urmatoarele roluri: Reprezinta sursa de energie pentru desfasurarea tuturor proceselor vitale. Hrana e
indispensabila pt inlocuirea anumitor elemente structural uzate. Hrana furnizeaza organsimului
elementele chimice absolute necesare si pe care organismul viu nu le poate sintetiza: aminoacizi
esentiali, acizi grasi esentiali, unele vitamine, component anorganice (Na, K, Ca, Mg). In organism, hrana
sufera transformari profunde (ansamblul de reactii reprezinta digestia), sub actiunea diferitelor enzyme.

Transformarile digestive constau din prelucrari mecanice ale alimentelor( masticare), din transformari
fizice(dizolvare, emulsionare, imbibare) si din modificari chimice(hidroliza, esterificare, degradari,
sinteze). Marea majoritate a substantelor sunt supuse acestor transformari. Se cunosc numai putine
subsrante care pot fi folosite de organism asa cum se afla in natura si anume: oxigenul, apa, saruri
minerale, monoglucide, aminoacizii liberi, acizii grasi, colesterolul liber sau esterificat, vitamine.
Substantele cu o structura mai complexa nu pot fi utilizate ca atare de catre organism decat dupa o
prealabila transformare in aparatul digestive. Principalii factori ai digestiei sunt enzimele din saliva, din
sucul gastric, din sucul duodenal, din intestinal subtire, precum si din populatia bacteriana intestinala.
Etapele generale ale degradarii alimentelor sunt:

Transformarea macromoleculelor sau a moleculelor cu structura mai complexa in micromolecule,

solubile, usor absorbabile:

-proteine… aminoacizi

-poliglucide….oze

-lipide…. Alcooli+acizi grasi

Degradarea micromoleculelor dupa absorbtie, la compusi mai simpli, numiti metabolite intermediari.

Degradarea complete a metabolitilor intermediary pana la produsi finali ai catabolismului: CO2, H20,
NH3.

In cursul acestor transformari biochimice complexe se elibereaza cantitati importante de energie care e
stocata sub forma de compusi macroergici si in special ATP.

Energia chimica stocata in ATP poate fi eliberata apoi, in functie de necesitatile organismului si
transformata in alte forme de energie: chimica, caloric, mecanica.