Evaluarea clinica a persoanelor cu dementa

Boala Alzheimer

Aceasta forma de dementa poarta numele medicului german Alois Alzheimer care a identificat pentru
prima data in 1907 aceasta forma comuna de dementa in cel putin 50% din cazuri. Acest proces progresiv
degenerativ general poate sa debuteze la varsta a 2-a (tipul presenil), dar cel mai des are debutul in jurul varstei de
65 de ani. Frecventa bolii creste marcant la persoanele cu varsta cuprinsa intre 75 si 85 de ani.

In stadiile incipiente ale bolii, persoana neaga faptul ca sufera de o boala, dar cand tulburarea devine mult
mai evidenta, multi subiecti devin anxiosi sau deprimati in ceea ce priveste conditia lor mentala. Pe masura ce
dementa progreseaza insa, acestia arata din ce in ce mai putina preocupere fata de aceasta tema. Desi manifesta o
atitudine de aparare « maniacala » fata de incapacitatea lor de a efectua o sarcina sau fata de eforturile
ingrijitorului de a-i ajuta, in general nu arata nici o preocupare fata de boala. In ultimile stadii ale acestui proces
apare o scadere a implicarii interpersonale, cresterea dezorientarii spatio-temporale, rataciri frecvente din spatiul
de ingrijire si rationamente foarte gresite in ceea ce priveste siguranta personala si igiena. Devin din ce in ce mai
agitati in timpul noptii si adorm deseori in timpul zilei. In timpul acestei faze, care poate dura intre 2 si 5 ani,
persoanele afectate au nevoie de ingrijire si supraveghere constanta.

Dementa datorata infarctelor multiple

In acest gen de dementa simptomele se datoreaza unor accidente vasculare cerebrale sau infarcte ce au
generat o scadere a circulatiei sanguine in anumite zone ale creierului unde au lezat arii restranse sau ample pe
suprafata creierului.

Este al doilea dintre cele mai frecvente tipuri de dementa la batrani, cu o rata de raspandire intre 8 si 29%.
S-a descoperit o frecventa mai mare la barbati decat la femei.

Modificarile comportamentale apar treptat, cu fluctuatii mai mari la nivel functional: persoanele afectate
isi pastreaza in mod normal functiile cognitive intacte in zonele neafectate ale creierului, in timp ce in boala
Alzheimer dizabilitatea apare intr-o anumita masura, in majoritatea ariilor cognitive afectate.

Uneori cele doua forme de dementa apar la aceeasi persoana. Se estimeaza ca aproximativ intre 10 si 20 %
din cazurile care sufera de o afectiune, sufera si de cea de-a doua. Acesti pacienti tind sa fie mai dificil de abordat
farmaceutic din cauza imprevizibilitatii deteriorarii.

1
Alte demente

Boala Pick este o forma foarte rara de dementa progresiva care este foarte greu de diferentiat clinic de
dementa Alzheimer, insa distinctia devine clara la autopsie.

Boala Jakob-Creutzfeld se dezvolta rapid si include adesea miscari spasmodice ce se observa rar la
pacientii cu Alzheimer. O trasatura interesanta a acestei afectiuni este faptul ca se datoreaza unui virus lent ce a
fost izolat.

Coreea Huntington, ce are debutul in faza de adult, incepe in mod obisnuit cu o tulburare motorie si este
urmata mai tarziu de dementa.

Boala Parkinson este o afectiune strans legata de varsta a sistemului nervos central, ce afecteaza
aproximativ 400 000 de persoane in SUA. Boala presupune pierderea controlului motor si perturbari ale functiilor
ce necesita coordonare psiho-motorie, cum ar fi mersul si scrisul.

Teorii despre boala Alzheimer si tratamente farmacologice experimentale

Teorii bazate pe neurotransmitatori. Cel putin doi neurotransmitatori – acetilcolina si glutamatul – sunt in
cantatitati mai mici in creier la pacientii cu Alzheimer. In numeroase studii cercetatorii clinicieni au incercat sa
mareasca activitatea acestor substante pentru a vedea daca acest lucru incetineste simptomele bolii. Un numar de
proceduri experimentale au fost create pentru a creste disponibilitatea creierului la acetilcolina – un
neurotransmitator implicat in procese cognitive complexe cum ar fi invatarea, memoria si gandirea abstracta.
O alta strategie a fost aceea de a preveni deteriorarea acetilcolinei din creier prin blocarea actiunii enzimei
acetilcolinesterazei. Tratamentele care combina strategiile de furnizare a colinei si afectarea functionarii
acetilconesterazei au rezultat intr-o imbunatatire a memorie, desi acestea sunt minime si au un risc ridicat.
Glutamatul-L este un neurotransmitator care joaca un rol important in transmiterea impulsurilor dintr-un loc
specific al cortexului catre hipocampus, acea parte din creier care se ocupa cu stocarea si recuperarea informatiei
noi. Rolul reducerii glutamatului la pacientii cu Alzheimer este considerat a fi semnificativ din cauza ca memoria
este prima si adesea cel mai sever afectata functie cognitiva la pacienti. Pana in ziua de astazi nu s-a gasit inca un
medicament suficient de eficient.

CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC DSM-IV-TR

1. Dezvoltarea mai multor deficite cognitive dintre care obligatoriu

a) Afectarea memoriei (scaderea capacitatii de a invata informatii noi sau de a evoca informatii sau
evenimente petrecute anterior)
b) Cel putin una din urmatoarele:
i. Afazie
ii. Apraxie
iii. Agnozie
iv. Perturbarea functiei executive
2. Deficitele cognitive mentionate mai sus reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare si
cauzeaza fiecare afectarea semnificativa a functionarii sociale sau ocupationale

3. Deficitele cognitive mentionate mai sus nu apar exclusiv in cursul unui episod de delirium
2
 4. Criteriile de diagnostic specifice se adauga pentru stabilirea diferitelor etiologii ale dementei

5. Afectarea memoriei trebuie obligatoriu sa fie prezenta insa uneori poate sa nu fie simptomul predominant

6. Pentru a putea stabili diagnosticul de dementa, deliriumul si orice alt tip de tulburare confuzionala trebuie
exclusa prin diagnostic diferential

FORME CLINICE

- Dementa de tip Alzheimer

-cu debut precoce

-cu debut tardiv

- Dementa vasculara
-cu debut acut

-prin infarcte multiple

-subcorticala

- Dementa datorata bolii Pick

- Dementa datorata bolii Creutzfeld – Jakob

- Dementa datorata bolii Huntington

- Dementa datorata bolii Parkinson

- Dementa datorata maladiei HIV

- Dementa datorata traumatismului cranian

- Dementa datorata altor conditii medicale generale

- Dementa persistenta indusa de o substanta

- Dementa datorata unor etiologii multiple

3
DIAGNOSTIC FUNCTIONAL

Se elaboreaza prin aprecierea clinica a intensitatii tulburarilor cognitive cat si non cognitive (depresie,
delirium, sindrom de dependenta de substante) conform criteriilor de diagnostic DSM-IV-TR, a examinarii
psihologice (MMSE si testul ceasului), paraclinice, EEG si neuroimagistice (CT, RMN Cerebral), cat si a
investigatiei sociale.

CRITERII DIAGNOSTIC INCAPACITATE CAPACITATE

FUNCTIONAL DE MUNCA
Dementa forma usoara* Deficienta psihica Gradul III de
50-75%
Scor MMSE =20-26 medie invaliditate

Dementa forma medie* Deficienta psihica Gradul II de

75-90%
Scor MMSE=11-19 accentuata invaliditate

Gradul I de
invaliditate,
necesita
Dementa forma severa/ grava* Deficienta psihica
90-100% supraveghere
Scor MMSE=3-10 grava
permanenta din
partea altei
persoane

*in aprecierea diagnosticului functional se va tine seama de prezenta manifestarilor noncognitive

(delirium, idei delirante, halucinatii, depresie, tulburari de comportament).