Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLAN URBANISTIC
GE N E RAL
MUNICIPIUL GIURGIU
-- aaccttuuaalliizzaarree ––
COLECTIV DE ELABORARE:
MINA-M-COM srl
DIRECTOR,
arh.Valer CRISAN
CUPRINS:
Cap. Denumire Pag
1 INTRODUCERE 6
1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI 6
1.2 OBIECTIVUL LUCRARII
1.3 SURSE DOCUMENTARE
2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE
2.1 SCURT ISTORIC; EVOLUTIE
2.2 CADRU NATURAL
2.2.1 Asezare
2.2.2 Relief
2.2.3 Clima
2.2.4 Conditii hidrografice
2.2.5 Conditii pedologice
2.2.6 Flora
2.2.7 Fauna
2.2.8 Diversitate biologica
2.2.9 Considetatii geotehnice si hidrogeologice
2.3. RELATII IN TERITORIU
2.3.1 Context suprateritorial
2.3.1.1 Context european: coridoare paneuropene; strategia Dunarii;
euroregiunea Giurgiu-Ruse; euroregiunea Danubius
2.3.1.2 Context national. Planul de amenajare a teritoriului National
2.3.1.3 Relatia cu Capitala
2.3.2 Incadrarea in reteaua de localitati a judetului Giurgiu
2.3.3 Cai de comunicatiii
2.3.3.1 Legaturi rutiere
2.3.3.2 Circulatia feroviara
2.3.3.3 Legaturi navale
2.3.3.4 Legaturi aeriene
2.4 POTENTIAL ECONOMIC – CAPITAL ANTROPIC
2.4.1 Privire generala asupra situaţiei economice a judeţului Giurgiu
2.4.2 Forţa de muncă. Veniturile populaţiei
2.4.2.1 Resursele de muncă
2.4.2.2 Câştigul salarial
2.4.2.3 Somaj
2.4.2.4 Concluzii privind piata muncii
2.4.3 Competitivitatea economica
2.4.3.1 Competitivitatea economica a municipiului Giurgiu in
contextul Judetului Giurgiu
2.4.3.2 Competitivitatea agentilor economici din municipiul Giurgiu
2.4.4 Infrastructura de afaceri
2.4.4.1 Zona libera Giurgiu
2.4.4.2 Parcul industrial Giurgiu
2.4.5 Concluzii privind competitivitatea economica
2.4.6 Analiza sectorului turism în municipiul Giurgiu
2.4.6.1 Analiza indicatorilor din domeniul turismului
2.9.5.2 Disfunctionalitati
2.10 PROBLEME DE MEDIU
2.10.1 Aerul
2.10.2 Apa
2.10.3 Clima
2.10.4 Sanatatea
2.10.5 Solul
2.10.6 Deseuri
2.10.7 Flora
2.10.8 Fauna
2.10.9 Zgomotul
2.11 DISFUNCTIONALITATI
2.11.1 Aspecte economice
2.11.2 Aspecte sociale
2.11.3 Circulatia
2.11.4 Echiparea edilitara
2.11.5 Imagine urbana
2.11.6 Probleme de mediu si alte aspecte
2.12 NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI
2.12.1 Principalele elemente de disconfort semnalate de populatie
2.12.2 Nazuinte ale populatie
2.12.3 Optiuni ale autoritatilor publice
2.12.4 Comentarii.Punct de vedere al proiectantului
3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1 STUDII DE FUNDAMENTARE
3.2 EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI
3.3 OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU
3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR
3.5 EVOLUTIA POPULATIEI
3.6 ORGANIZAREA CIRCULATIEI
3.7 INTRAVILAN PROPUS.ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT
TERITORIAL
3.8 MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE
3.9 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
3.10 PROTECTIA MEDIULUI
3.11 REGLEMENTARI URBANISTICE
3.12 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
4 CONCLUZII. MASURI IN CONTINUARE
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
Denumirea lucrării PLAN URBANISTIC GENERAL - MUNICIPIUL GIURGIU -
ACTUALIZARE
Beneficiar: PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU
Proiectant general S.C.MINA-M-COM SRL
Subproiectanti: S.C. KVB ECONOMIC S.A.
Data elaborarii 2009
1.2.OBIECTIVUL LUCRĂRII:
Obiectivele principale urmarite in cadrul Planului Urbanistic General:
- optimizarea relatiilor municipiului in teritoriu: cu teritoriul sau administrativ, cu
teritoriul judetului; in cadrul euroregiunii Giurgiu-Ruse; cu capitala;
- valorificarea potentialului natural, economic si uman;
- organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii;
- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan;
- stabilirea si delimitarea zonelor functionale;
- stabilirea zi delimitarea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de
construire;
- stabilirea si delimitarea zonelor protejate si de protectie a acestora;
- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare;
- evidentierea tipului de proprietate in intravilan;
- stabilirea obiectivelor de utilitate publica;
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare
a acestora;
- stabilirea reglementărilor şi servituţilor urbanistice ce vor fi aplicate în utilizarea
terenurilor
- stabilirea priorităţilor de intervenţie
În concordanţă cu politica de dezvoltare urbană a administraţiei locale este
necesară rezolvarea în cadrul Planului Urbanistic a următoarelor categorii de probleme:
- analiza situaţiei existente, evidenţierea disfunctionalitatilor şi determinarea
priorităţilor de intervenţie în teritoriu
- zonificarea funcţională a terenurilor şi indicarea posibilităţilor de intervenţie prin
reglementări corespunzătoare;
- condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică.
Studiul de faţă precum şi propunerile de soluţionare a acestor categorii de
probleme oferă instrumentele de lucru necesare atât elaborării, aprobării cât şi urmăririi
aplicarii prevederilor Planului Urbanistic General.
1.3.SURSE DE DOCUMENTARE:
a. Surse de documentare propriu-zise :
Strategia locala de dezvoltare durabila a municipiului Giurgiu
citflicului Smarda si sa se desfiinteze celelalte sate turcesti din jurul cetatii, dupa care a
trecut Giurgiu in stapanirea romanilor, conform stipulatiilor tratatului de la Adrianopol.
Tot din porunca generalului Kisselev polcovnicul rus Nilson realizeaza in 1830
primul proiect de organizare urbanistica al localitatii Giurgiu, proiect aprobat in 8
ianuarie 1831.
Se infiinteaza la Giurgiu Comitetul de constructie pentru imbunatatirile de adus si
infrumusetarea orasului. Sarcina acestui comitet, din care facea parte si inginerul Moritz
von Ott, era sa stabileasca alinierea ulitelor si planul cladirilor dupa proiectul aprobat. In
acelasi an 1831, inginerul Moritz von Ott se insarcineaza cu ridicarea (trasarea)
topografica a planului si navilatiei, care va sta la baza reconstruirii orasului Giurgiu.
Gara centrala
Dupa castigarea independentei s-a inceput inlaturarea stricaciunilor lasate de
razboi si s-a continuat si mai intens realizarea de noi constructii din toate domeniile de
Perimetrul la 1922
In 1922 se contureaza perimetrul urban prin delimitarea lui de catre calea ferata
,cu cele doua accese spre port si captare apa la bratul Smarda.
(1940) cat si sectorul legat direct de servirea populatiei, baia publica (1930), tribunalul
(1935), hala si administratia pietei comerciale (1937), cladirea postei si cladirea
telefoanelor (1940), cladirea Ateneului (1940) si gara fluviala (1939-1945).
zona de locuit. In zona de sud au ramas numeroase cladiri abandonate iar amplasarea
zonei libere nu s-a manifestat suficient ca un catalizator al zonei.
2.2 CADRU NATURAL
2.2.1 Asezare
Municipiul Giurgiu, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume este situat în partea sudică
a ţării, în lunca şi pe malul stâng al Dunării, la altitudinea de 23-26 m. Teritoriul său este
străbătut de paralela de 45 053‟ latitudine nordică şi de meridianul de 25 059‟
longitudine estică, desfăşurându-se pe 4‟43” latitudine şi 9‟21” longitudine.
Giurgiu se află la 64 km de capitala ţării, pe ruta Bucureşti - Sofia - Atena sau
Bucuresti - Istanbul. Dunărea ne leagă de Marea Neagră şi de Marea Nordului, iar
magistrala feroviară europeană care porneşte din Ostende trece prin Berlin, Praga,
Budapesta, Braşov, Bucureşti, Giurgiu, Sofia, Istanbul sau, prin Salonic, face legătura
cu Atena.
2.2.2 Relief
In zona oraşului Giurgiu, Dunărea, în evoluţia ei, a părăsit mai multe terase pe
malul stâng, care apar retezate, pe când cele de pe malul drept sunt pronunţat
dezvoltate. Acţiunea de erodare a Dunării, începută la sfârşitul cuaternarului mediu, a
îndreptat cursul fluviului spre sud, iar pe vechea albie au apărut braţe şi bălţi.
Teritoriul oraşului Giurgiu reprezintă unitatea geomorfologică cea mai tânără a
reliefului, în mare parte rezultat al acţiunii Dunării (în holocen), constituit fiind din luncă,
insule, bălti şi canale (braţe). Suprafaţa dintre fluviu şi Câmpia Burnazului, cu lăţimi de
peste 10 km, este subdivizată în: grind, lunca internă, lunca externă şi uneori terasa de
luncă, dispuse longitudinal şi inegal dezvoltate; lângă albia minoră se desprinde fâşia
grindurilor, cu înălţimi de 1-5 m şi cu lăţimi de la câteva zeci până la câteva sute de
metri.
După o fâşie de tranziţie, se conturează zona mai joasă a depresiunilor şi
cuvetelor lacustre mai spre nord , la contactul cu terasele detaşându-se uneori încă o
fâşie. Prima terasă, situată la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmată de o a doua, ce
se înalţă cu 13-14 m deasupra luncii, culminând cu cea mai înaltă, Câmpia Burnazului,
de 60-65 m, ce domină lunca fluviului. Depozitele au grosimi cuprinse între 15 m şi 35
m, fiind constituite structural din două complexe litologice: complexul bazal, alcătuit din
nisipuri şi pietrişuri şi complexul superior, predominant argilo-nisipos. În spaţiul
municipiului Giurgiu lunca are altitudini de 20-27 m, fiind îndiguită şi canalizată pe mari
suprafeţe şi transformată în teren agricol. În apropiere de Giurgiu se întâlnesc braţe şi
canale, adaptate pe foste gârle, a căror utilitate este legată de navigaţie, agricultură sau
potenţial turistic.
2.2.3 Clima
Clima continentală, cu ierni reci şi veri călduroase, se caracterizează prin
contraste termice de la zi la noapte şi de la vară la iarnă, considerate printre cele mai
mari din ţară. Temperatura medie anuală este de 11,50 C. În luna iulie media termică
depăşeşte 230C, iar în ianuarie oscilează între 1,50 C şi – 5,40 C. Radiaţia solară
depăşeşte 125 kcal/cm2, determinând peste 60 de zile tropicale în cursul anului.
Caracterul continental este dat şi de regimul precipitaţiilor, care, anual, înregistrează
500-600 mm, având mare variabilitate în timp. Uscăciunea şi seceta sunt, de aceea,
prezente aproape tot anul.
Zona oraşului Giurgiu se află sub influenţa deplasării unor mase de aer, a căror
frecvenţă, durată şi intensitate diferă de la o direcţie la alta. Astfel, Crivăţul, vânt
puternic şi rece, bate iarna dinspre nord-est şi determină geruri, îngheţuri intense, polei
Vulturul Codalb
Cele mai importante habitate de zone umede, precum şi concentrarea de habitate
cu un număr mai mare de specii protejate prin Convenţii Internaţionale ratificate în
România (Convenţia de la Berna-Legea 13/1993, Convenţia de la Bon-Legea 13/1998,
precum şi cele două Directive-Directiva Habitate nr.92/43/EEC şi Directiva Păsări
nr.79/409/EEC), sunt situate în lungul Dunării (ostroave, zone inundabile). În acest
context, ostroavele Mocanu şi Mocănaşu reprezintă locuri de popas şi cuibărit pentru o
serie de specii protejate prin convenţiile internaţionale (Egretta garzetta-egreta mica,
Egreta mica
Pe teritoriul municipiului Giurgiu, în zona Cetăţii din Insulă a fost identificată o
specie de şopârlă (Podarcis muralis – soparla de ziduri) strict protejată în România prin
Legea 13/1993.
Soparla de ziduri
MOESICA”, caracterizata printr-un relief relativ plat, brazdat de cateva cursuri de apa si
de vai largi. Ca microzona formele de relief din Municipiul Giurgiu sunt in special lunca
si terasa inferioara de pe malul stang a fluviului Dunarea si contactul cu zona inalta a
Campiei Burnasului.
Terasa inferioara
Zona de terasa inferioara a Dunarii este zona pe care se dezvolta in mare parte
Municipiul Giurgiu, inclusiv zonele viitoare de extindere (zonele I si II mentionate
anterior).
In cadrul terasei inferioare se pot delimita trei zone caracteristice si anume:
Terasa inferioara propriu-zisa avand cote de 20 – 25 m (Marea Neagra)
Zona depresionara identificata in interiorul terasei inferioare propriu-zise, cu cote
variind intre 15.00 – 20.00 m (Marea Neagra)
Zona inalta dezvoltata la contactul cu lunca si avand cote cuprinse intre 23 – 32 m
(Marea Neagra).
Zona de lunca
Zona de lunca se dezvolta cu deosebire in zona de sud a Municipiului Giurgiu si
are in general cote de 16 – 18 m (Marea Neagra).
In aceasta zona s-a dezvoltat partea industriala a Municipiului Giurgiu (santierul
naval,combinatul chimic). Trebuie mentionat faptul ca de-a lungul Dunarii si a bratului
Smarda a fost construit un dig de aparare a orasului impotriva inundarii acestuia de
apele Dunarii, (zona de Vest – zona III mentionata anterior).
Din punct de vedere geologic forajele de prospectiuni de mare adancime au pus in
evidenta formatiuni atribuite urmatoarelor varste geologice :
- Permianul (cca.3000 m adancime) este reprezentat prin alternante de marne, marne
grezoase, gresii si argile cenusii roscate
- Triasicul ( intre 1300 – 3000 m adancime) este reprezentat in baza dintr-o alternanta
de argile si argile marnoase, urmate de gresii silicioase roscate peste care s-au depus
calcare si dolomite de culoare cenusie – albicioasa. La partea superioara s-au
interceptat marne si argile marnoase cenusii verzui.
- Jurasicul (intre 1300 – 3000 m adancime) este reprezentat de gresii si nisipuri
cenusii, siltite argiloase negricioase, peste care urmeaza calcare si dolomite brecioase
la partea inferioara.
- Cretacicul este reprezentat prin calcare marnoase (cca. 50 m grosime) peste care s-
au interceptat calcare microdetritice oolitice. La partea superioara se intercepteaza
gresii glauconitice, marno – calcare si marne cenusii.
-Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluvionare peste care s-au depus
pamanturi loessoide.
2.2.9.1.2 Consideratii hidrogeologice
In arealul cercetat exista 2 tipuri de strate acvifere:
- stratul acvifer freatic
- stratul acvifer de adancime
Stratele acvifere freatice sunt cantonate de regula in depozite macrogranulare
(nisipuri, pietrisuri) ce se intalnesc in zona de lunca si de terasa a Dunarii.
Aceaste strate acvifere sunt alimentate atat din apele Dunarii cat si din precipitatii
atmosferice.
Stratele acvifere de adancime sunt cantonate in golurile si fisurile din calcare, fiind
alimentate din apele de precipitatii si eventual din infiltratii din panzele freatice.
Nivelul apei subterane freatice fiind in directa legatura cu nivelul apelor Dunarii,
sufera oscilatii in functie de nivelul acestor ape.
Din cercetarile realizate in timp se constata o variatie foarte mare a nivelului apei
subterane freatice.
Astfel nivelul apei subterane in zona inalta a orasului a variat intre adancimile de
7.70 – 14.50 m ; in zona de terasa inferioara (inclusiv zona interioara depresionara)
intre 1.30 – 8.50 m adancime; iar in zona de lunca intre 1.00 – 4.00 m adancime.
In perioadele cu precipitatii bogate nivelul apei subterane se poate ridica cu 1 – 3
m, functie de morfologia terenului.
2.2.9.2 Concluzii si recomandari
Din cele prezentate mai sus rezulta ca stratificatia terenului din regiunea cercetata
este constituita in suprafata din depozite aluvionare neconsolidate sau slab consolidate
alcatuite din pamanturi loessoide (argile prafoase,prafuri argiloase, prafuri nisipoase,
nisipuri prafoase) cu grosime de 3 – 15 m, nisipuri afanate sau cu indesare medie
(uneori cu zone argiloase sau maloase), pamanturi prafoase si argiloase cu consistenta
scazuta in compresibilitate mare si foarte mare.
Aceste strate au o dezvoltare neuniforma atat pe verticala cat si pe orizontala,
prezentand uneori chiar si discontinuitati.
Intreg acest complex cu grosimi de cca. 15 – 20 m reazama pe nisipuri cu pietris
si bolovanis. Sub acest s-au identificat depozite calcaroase fisurate si cavernoase.
Pamanturile loessoide sunt pamanturi macroporice sensibile la umezire cu
compresibilitate mare sub actiunea unor incarcari suplimentare (in prezenta unei stari
de umezire importante) ce se pot incadra in grupa A, uneori chiar grupa B (datorita
grosimii mai mare a stratului) a acestor tipuri de pamanturi (conform normativului P7-
2000- fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire – PSU).
Nisipurile fine, afanate, aflate sub apa, datorita uniformitatii granulometrice si starii
de indesare, se pot lichefia sub actiunea socurilor seismice provocand prabusirea
stratelor aflate deasupra lor.
Conform Normativului privind documentatiile geotehnice pentru constructii
“indicativ NP074 – 2007”, tipurile de pamanturi prezentate mai sus pot fi incadrate in
categoria “ terenuri medii”(pamanturi loessoide apartinand grupei A – PSU, pamanturi
fine cu plasticitate medie: nisipuri argiloase, prafuri nisipoase argiloase avand indicele
porilor mai mic de 10 si indicele de consistenta in domeniul plastic consistent) si in
categoria „ terenuri dificile”(nisipuri afanate, nisipuri saturate susceptibile la lichefiere
sub actiuni seismice, pamanturi fine cu consistenta redusa plastic moi – plastic
curgatoare, pamanturi loessoide apartinand grupei B- PSU, pamanturi cu continut
ridicat de materii organice – maluri).
Conform Normativului P100 – 1/2006 in zonele cercetate acceleratia terenului
pentru proiectare este ag = 0.20 g pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta (al magnitudinii) IMP = 100 ani.
Pentru perioadele de colt se va considera Tc = 1.0 sec.
Raul Main este afluentul major al Rhinului, format prin confluenţa Mainului Alb cu
Mainul Roşu, în apropiere de Kulmbach (Germania).După parcurgerea a 524 km,
Mainul se varsă în Rhine, în apropierea oraşului Mainz. Mainul este parte integrantă a
Canalului Rhine-Main-Dunăre, legând Rhinul de Dunăre.2
Fluviul Dunărea Este al doilea fluviu din Europa ca lungime şi debit - după Volga - şi al
26-lea din lume, fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Prin poziţia sa
geografică şi resursele economice ale bazinului său, Dunărea depăşeşte Volga ca
importanţă, avantajul principal fiind străbaterea continentului pe orizontală. Izvorăşte
din Munţii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă în Marea Neagră (România), prin
trei braţe:Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe. Dunărea străbate 10 state şi asigură
comunicarea fluvială între patru capitale europene: Viena, Bratislava, Budapesta şi
Belgrad. Are un bazin hidrografic de 805.300 km², populat de cca. 80.000.000 locuitori.3
Din cei 2.860 km, Dunărea este navigabilă pe o lungime de aproximativ 2.588, între
oraşele Ulm şi Sulina. Sectorul Dunării cuprins între Sulina şi Kelheim(2.411 km), este
traseul pe care se suprapune coridorul de navigaţie ce uneşte Marea Neagră de Marea
Nordului. Sectorul românesc al Dunării este cuprins între Baziaş şi Sulina, măsurând
1.075 km, adica aproximativ 42% din lungimea navigabilă a fluviului. În cadrul sectorului
romanesc se deosebesc următoarele sectoare secundare:
- Sectorul Baziaş - Drobeta-Turnu Severin ;
- Sectorul Drobeta-Turnu Severin - Călăraşi (aici încadrându-se şi oraşul Giurgiu) ;
- Sectorul Călăraşi - Brăila;
- Sectorul Brăila - Marea Neagră sau Dunărea Maritimă.
Oraşele-port româneşti, de la intrarea fluviului în ţară până la vărsare sunt : Orşova,
Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Călăraşi, Cernavodă, Brăila,
Galaţi, Tulcea şi Sulina.4 Dunărea asigură cea mai importantă cale de navigaţie fluvială
a Europei, prin canalele Rhine-Main-Dunăre şi Dunăre Marea - Neagră creându-se
legătura navigabilă dintre Marea Nordului şi Marea Neagră(Rotterdam-
Constanţa).Astfel, o parte a comerţului dintre Europa Centrală şi Orientul Apropiat se
face pe Dunăre.
„Dunărea rămâne şi astăzi o arteră importantă a vieţii economice europene pentru care
dezvoltarea turismului înseamnă noi pulsuri aducătoare de prosperitate.Punând cap la
cap peisajele dunărene unice, tabloul de ansamblu ne arată o Dunăre etern admirată şi
atractivă, izvor nesecat de bogăţie pentru vizitatori şi găzduitori.”5
3.1.1.1 Oportunităţi ale oraşului Giurgiu în raport cu coridoarele de transport pan-
european :
- accesibilitate sporită pe cale fluvială, prin coridorul de transport european VII ;
- accesibilitate sporita pe cale rutiera si feroviara prin coridorul de transport european IX
- posibilitate dezvoltare în domeniile turism şi ecoturism ;
- posibilitate de dezvoltare a industriei constructoare de nave, în cadrul şantierului naval
- creare de noi locuri de muncă prin cresterea activităţilor portuare, navale şi industriale;
- dezvoltare a relaţiilor comerciale cu oraşele port la canalul Rhine - Main - Dunăre ;
- posibilitate de transformare a Dunării în pol ecologic şi economic de dezvoltare;
- colaborări în toate domeniile de activitate cu oraşe situate de-a lungul Dunării membre
2
Idem, pg 222
3
www.wikipedia.org
4
2 Florina Bran, Raluca Florentina Creţu, “Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre” -
editia a II-a, editura ASE, Bucureşti, 2005, pg 21-28
5
Gabriela Stănciulescu, “Strategii şi politici regionale de dezvoltare durabilă a spaţiului dunărean- Provocări
pentru turism”, Bucureşti,2004, pg 166
Proiectul DONAUREGIONEN
Conform planului ARGE, prima fază analitică a acestuia a fost proiectul
DONAUREGIONEN, ce a fost implementat în cadrul proiectului INTERREG IIIB
CADSES.
Proiectul DONAUREGIONEN + este cea de-a doua fază, cea sintetică, ce are ca
principal obiectiv obtinerea Strategiei de Dezvoltare a Regiunilor Trans-Dunărene.
Ultima fază, a III-a, cea de implementare, va fi reprezentată de proiectul
DONAUREGIONEN++ care se va face prin implementarea strategiei
DONUAREGIONEN+ în planificarea regiunilor, oraselor si porturilor dunărene.
a. Faza 1 - DONAUREGIONEN
Proiectul Donauregionen finantat de UE in cadrul programului INTERREG III B
CADSES a aparut ca sprijin în evaluarea potenţialelor de dezvoltare socială,
economică, umană, de mediu şi infrastructura - din zona dunăreană. Proiectul a avut
loc în perioada 2006-2008, participand 9 parteneri din Germania, Slovacia, Ungaria,
Serbia, Bulgaria si România.
Aria de interes a proiectului a constat din teritoriile din 5 tări apartinând regiunii
dunărene:
Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria si România
Rezultate:
• Actualizarea sistemului de metainformatii elaborat în cadrul proiectului denumit
Donaudatenkatalog, accesibil prin intermediul paginii web a proiectului
• Crearea sistemului informational continând documente în formă digitală (partea
grafică în format GIS), accesibil prin pagina de web a proiectului
• 4 Scheme Generale
• Studiu privind Evaluarea Potentialului de dezvoltare din zona dunăreană
b.Faza 2 - DONAUREGIONEN+
1. Date generale
• Proiectul se desfăsoară în cadrul Programului de Cooperare Transnatională South-
East Europe, Axa prioritară 4, Axa de interventie Promovarea de modele echilibrate de
arii de crestere atractive si accesibile.
• Titlul proiectului: Conceptul de Cooperare Interregională în cadrul Dezvoltării Spatiale
a Zonei Dunărene.
• Acronim: Donauregionen+
• Lead Partner: Ministerul Constructiilor si Dezvoltării Regionale din Republica Slovacă,
Bratislava
• Durata proiectului: 36 luni (iunie 2009 – mai 2012)
• Parteneriat : 11 parteneri ERDF din Bulgaria, Ungaria, Slovacia si România si 8
parteneri IPA din Croatia, R.Moldova, Serbia si Ucraina.
2. Conceptul de dezvoltare spatială a teritoriului dunărean stă la baza următoarei faze a
proiectului, si anume DONAUREGIONEN+.
Pentru identificarea potentialelor zone de dezvoltare si cooperare din regiunea
dunăreană în cadrul coridorului dunărean s-a tinut cont de :
• Rezultatele Schemelor Generale individuale
• Rezultatele evaluării si identificării grupelor NUTS3
• Identificarea punctelor tari si a celor slabe ale fiecărei entităti NUTS3 (analize SWOT)
3. Conceptul a presupus apoi identificarea unor Regiuni Trans-Dunărene (Subregiuni
ARGEDONAU) ca arii potentiale de dezvoltare. Criteriile de identificare a acestora au
fost următoarele:
• Arii transfrontaliere bilaterale si trilaterale cunoscute ca Euro-regiuni
• Axe de aglomerare si urbane de importantă cel putin regională
• Localităti si porturi de importantă cel putin regională
• Terminale de transport de importantă cel putin regională
• Treceri peste Dunăre existente si potentiale
Identificarea subregiunilor ARGEDONAU si a regiunilor Trans-Dunărene a fost o etapă
preliminară. Descrierea acestora si strategia vor reprezenta subiectul proiectuluiu
DONAUREGIONEN+
4. Efectele proiectuluiDONAUREGIONEN:
•Optimizarea relatiilor teritoriale, socio-economice si de mediu dintre unitătile teritoriale
de-a lungul Dunării
•Crearea unei platforme de informatii pe care să se poată baza autoritătile publice din
regiunea dunăreană în elaborarea de planuri si programe de nivel regional.
•Stabilirea unui parteneriat care să ofere consultantă în activitătile de amenajare a
teritoriului regiunii dunărene si care să coordoneze activitătile de investitii si să ofere
informatii privind localizările pentru diferiti investitori.
•Crearea unei baze de planificare teritorială repezentând un document de referintă ce
poate fi folosit pentru actualizarea si coordonarea dezvoltării regionale în regiunile
implicate.
Bulgaria 2007-2013
- Donauhanse Destinaţii Dunărene – DoHa DD - Programul de Cooperare
Transnaţională pentru Sud Estul Europei SEE
- DaHar – Dezvoltarea porturilor interioare ale Dunării - Programul de Cooperare
Transnaţională pentru Sud Estul Europei SEE.
Anul acesta a fost aprobată finanţarea pentru un alt proiect comun bulgaro-român şi
anume : Elaborare masterplan pentru managementul integrat al operaţiunilor din
Euroregiunea Ruse-Giurgiu.
Proiectul Îmbunătăţirea capacităţii administrative în Euroregiunea Ruse-Giurgiu
pentru un management mai eficient al situaţiilor de urgenţă, prevenirea şi protecţia
mediului urmează a se implementa, în septembrie a.c. fiind semnat contractul de
finanţare.
Un obiectiv de importanţă deosebită pentru Euroregiune, îl constituie dezvoltarea
turismului ca o pârghie a dezvoltării economico-sociale a celor două comunităţi
membre.
Dezvoltarea turismului se poate realiza, în cea mai mare măsură, prin resursele
economico-financiare proprii ale agenţilor economici cu capital de stat, privat şi mixt, ca
şi prin atragerea capitalului străin. Aceste surse vor fi folosite pentru dezvoltarea şi
modernizarea bazei materiale turistice, ridicarea calităţii şi diversificarea prestaţiilor
turistice, inclusiv pregătirea personalului din domeniul turismului, precum şi pentru
acţiuni promoţionale ale ofertei turistice la nivelul Euroregiunii.
Sprijinul statului şi administraţiilor publice locale prin alocarea de fonduri bugetare
este imperios necesar în extinderea şi modernizarea infrastructurii turistice fără de care
nu se poate realiza progresul turismului. De asemenea, acest sprijin este necesar
pentru dinamizarea dezvoltării generale a turismului, în sensul asigurării unui sistem de
pârghii şi mecanisme economico-financiare şi de facilităţi acordate atât întreprinzătorilor
din domeniul turismului cât şi turiştilor.
Atingerea obiectivelor prioritare ale Euroregiunii Ruse-Giurgiu se bazează foarte
mult pe colaborarea intensă a celor două oraşe cu AEBR şi celelalte oraşe dunărene,
precum şi pe capacitatea administraţiilor centrale şi locale ale celor două ţări de
absorbţie a fondurilor europene.
2.3.1.1.4 Euroregiunea Danubius
La iniţiativa Consiliului Judeţean Giurgiu şi a Prefecturii Ruse a fost creată în anul
2002 Euroregiunea Danubius, asociaţie care cuprinde judeţele Ruse şi Giurgiu. Scopul
principal al cesteia este de a încuraja cooperarea transfrontalieră în toate domeniile de
activitate, prin realizarea unor programe şi proiecte comune, finanţate din surse
externe.6
Activitatea Euroregiunii Danubius
a. Proiecte implementate
- Organizarea cadrului de cooperare transfrontalieră pentru susţinerea dezvoltării
rurale în regiunile Giurgiu – Ruse (PHARE- CBC);
- Istorie, tradiţie şi viitor în regiunea transfrontalieră Giurgiu– Ruse(PHARE-CBC);
- Cadrul teritorial şi instituţional al regiunii transfrontaliere Ruse-Giurgiu (PHARE-
CBC);
- Capacitatea de a coopera – îmbunătăţirea capacităţii de cooperare
transfrontalieră dintre districtul Ruse şi judeţul Giurgiu(PHARE-CBC);
- Dezvoltarea rurală transfrontalieră- o şansă pentru viitor(PHARE - CBC);
6
www.mae.ro
Sectiunea II Apa - aprobata prin Legea nr.171/1997 si modificata prin Legea nr.
20/2006
Anexa 3 - Apa pentru populatie - capitolul 2.0 Lucrari hidroedilitare de reabilitare si
dezvoltare in municipii si orase - subcapitolul 2.2 Pe termen mediu (2006-2015) pozitia
46 Municipiul Giurgiu:
- reabilitare reţea de distribuţie
- extindere reţea de distribuţie
- reabilitare reţea de canalizare
- extindere reţea de canalizare
- extindere staţie de epurare
- completarea staţiei de epurare cu treaptã avansatã (chimicã)
Anexa 5 – Apa pentru industrie – capitolul 2. Zone cu resurse de apã, poluate de
industrie, care necesitã mãsuri de reabilitare pe termen mediu - punctul 2.14 sud
26.000 ha.
Anexa 7 – Apa pentru irigatii – Capitolul 1 - suprafeţe amenajate cu lucrãri de irigaţii, în
sisteme de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitare prioritarã pe termen scurt şi
mediu punctul 1.11 – judetul Giurgiu (sisteme Giurgiu-Razmiresti, Vedea-Slobozia
Mare, Malu Rosu-Gostinu, Capitolul 2 suprafeţe amenajate cu lucrãri de desecare, în
sisteme de peste 1.000 ha, propuse pentru reabilitare prioritarã pe termen scurt şi
mediu punctul 2.09 – judetul Giurgiu (sistem Giurgiu-Razmiresti).
celelalte activitati
Cea mai mare parte a populaţiei ocupate din judeţ activează în agricultură (51,2%,
cel mai ridicat procent din Regiunea Sud Muntenia), în timp ce 10,9% este ocupată în
industrie, iar 7,7% în sectorul construcţii.
În ceea ce priveşte ponderea din populaţia ocupată, ramura dominantă a industriei
este cea prelucrătoare, căreia îi revine 67,7% din populaţia judeţului ocupată în
industrie. Astfel, industria prelucratoare din judeţul Giurgiu deţine cea mai mare
pondere din populaţia ocupată, comparativ cu celelalte judeţe din Regiunea Sud
Muntenia şi cu media ţării.
Numărul mediu de salariaţi ai judeţului Giurgiu a înregistrat, în perioada 2003 -
2008, o creştere cu aproximativ 2.200 de persoane, însemnând un spor de 7%, faţă de
anul 2003. Astfel, în anul 2008, cei 34,2 mii salariaţi însemnau 20,1% din resursele de
muncă ale judeţului şi 37,1% din populaţia activă. Raportând numărul de salariaţi ai
judeţului la totalul Regiunii Sud Muntenia,rezultă un procent de 5,6%, mai mare faţă
de cel înregistrat în anul 2003 (5,3%). Aceasta diferenţă denotă faptul că judetul Giurgiu
a înregistrat o creştere a numărului de salariaţi mai mare faţă de nivelul mediu al
regiunii, în perioada 2003 – 2008.
Cea mai mare parte a salariaţilor din judeţ (18,5%) sunt angajaţi ai unor
unităţi economice al căror principal domeniu de activitate se încadrează în industria
prelucrătoare.
Urmează în ordinea descrescătoare a ponderii din totalul salariaţilor, activitatea de
construcţii 9,7%, transporturi 7,1%, etc.
Evoluţia numarului mediu de salariaţi în perioada 2002-2008
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total municipiul Giurgiu 16.313 17.071 17.014 17.699 17.042 17.707 17.682
Total judeţul Giurgiu 31.311 31.969 31.343 33.194 32.400 33.678 34.199
perioada 2000-2008, ponderile acestei categorii de şomeri au înregistrat cele mai mari
creşteri, în favoarea şomerilor care au studii medii (liceale şi postliceale), a căror
pondere din totalul şomerilor a scăzut de la în 2008. Numărul şomerilor cu studii
superioare a scăzut în 2007 aproape la jumătate faţă de anul 2000, crescând însă din
nou la finalul anului 2008.
Din totalul şomerilor, în anul 2008, în judetul Giurgiu beneficiază de ajutor de
şomaj doar 22,26%dintre şomeri, din care 52,7% sunt femei şi 47,3% sunt bărbaţi.La
sfârşitul anului 2008 77,7% dintre şomeri sunt neindemnizaţi, din care 49,8 % sunt
femei şi 50,2% sunt bărbaţi.
intr. mari
intr. mari
55,80%
48,79%
Structura cifra de afaceri : mun. Giurgiu Structura cifra de afaceri : mun. Giurgiu
Anul 2007 Anul 2008
La nivelul anului 2007 cifra de afaceri inregistrata la nivelul municipiului Giurgiu
era realizata in proportie de 40,6% de microintreprinderi, 48,8% de IMM – uri si 10,6 %
de intreprinderi mari.
La nivelul anului 2008 cifra de afaceri inregistrata la nivelul municipiului Giurgiu
era realizata in proportie de 36,3% de microintreprinderi, 55,8% de IMM – uri si 7,9 %
de intreprinderi mari
2000000000
1.586.952.159
1500000000
1000000000 2007
774.291.101
644.520.119
2008
500000000
168.140.939
0
microintreprinderi Intreprinderi mari
Cifra de afaceri totala realizata in anul 2008 de catre unitatile locale active in
municipiul Giurgiu a atins valoarea de 1,826 miliarde lei. Cresterea raportata fata de
anul 2007 a fost de 239 milioane lei echivalentul unei cresteri procentuale cu 15,06%.
microintreo
microintreo rinderi
rinderi
IMM - uri
IMM - uri
intr. mari
intr. mari
54,86%
56,70%
Numar agenti
Cifra de afaceri Numar salaraiati economici
Activitatea (secţiuni jud. mun. jud. mun.
CAEN Rev.2) jud. Giurgiu mun. Giurgiu Giurgiu Giurgiu Giurgiu Giurgiu
Productia şi furnizarea de
energie electrica şi
termica, gaze, apǎ caldǎ
şi aer condiţionat 107.531.590 107.413.458 865 862 9 7
Distribuţia apei;
salubritate, gestionarea
deşeurilor, activitǎţi de
decontaminare 55.992.685 20.797.178 92 72 23 8
Construcţii 596.568.204 220.629.013 3.270 1.331 662 220
Comerţ 1.499.583.285 663.826.630 4.705 2.592 2.073 998
Transport şi depozitare 387.108.396 164.226.059 2.407 1.610 491 192
Hoteluri şi restaurante 43.953.738 24.559.658 478 291 179 84
Informatii şi comunicaţii 8.688.470 5.729.440 74 57 74 51
Intermedieri financiare şi
asigurari 4.582.778 4.208.084 32 25 24 18
Tranzacţii imobiliare 26.590.751 21.476.018 299 245 84 44
Activitǎţi profesionale,
ştiinţifice şi tehnice 89.535.664 46.990.748 2.351 1.469 260 186
Activitaţi de servicii
administrative şi
activitaţi de servicii
suport 11.695.567 8.846.327 185 129 69 43
Învăţământ 900.197 678.235 41 31 18 13
Sănătate şi asistenţă
socială 2.128.576 1.955.097 49 45 21 15
Activitǎţi de spectacole,
culturale şi recreative 40.933.831 25.245.977 201 93 45 23
Alte activitaţi de servicii 3.061.110 2.616.493 185 169 49 35
Agricultura
Industrie
2,82% 0,59% 0,68%
1,96% 1,05% Constructii
2,32% 1,59% Comert
8,47% 10,24%
3,82% 2,28% Transport si depozitare
10,01%
Hoteluri si restaurante
Informatii si comunicatii
Interm. Fnanciare
Activitati profesionale
Servicii administrative
Invatamant
8,74% Sanatate
Spectacole
45,43% Alte servicii
Agricultura
Structura Cifrei de afaceri realizata de agentii economici din mun. Giurgiu – 2008
0,26% 0,37% Agricultura
2,24% 0,77%
1,07% Industrie
0,47% 1,40% 31,25%
12,21% Constructii
2,42% 1,55% Comert
Transport si depozitare
Hoteluri si restaurante
Informatii si comunicatii
Interm. Fnanciare
Activitati profesionale
Servicii administrative
Invatamant
Sanatate
13,38% Spectacole
11,06%
21,54% Alte servicii
2.4.3.2.6 Banking
Principalele banci comerciale ce activeaza la nivel national au sucursale, filiale
si/sau agentii in municipiul Giurgiu Prin intermediul acestora, bancile ofera clientilor
corporatisti servicii si pachete de servicii personalizate pentru nevoile specifice ale
mediului economic romanesc. De asemenea, majoritatea bancilor a dezvoltat pachete
de servicii dedicate IMM-urilor, care beneficiaza de anumite facilitati oferite de sistemul
bancar pentru incurajarea si sustinerea dezvoltarii acestui sector de Tntreprinderi.
Creditele pentru IMM-uri au destinatii multiple, acoperind toata gama de nevoi de
finantare ale societatilor: cheltuieli si stocuri curente, investitii si dezvoltare etc. Pe
langa acestea, in ultima perioada a fost dezvoltat descoperitul de cont, un produs de
creditare menit sa acopere necesarul de lichiditati al IMM-urilor, pe termen scurt. De
asemenea, bancile au configurat produse de leasing pentru IMM-uri, destinate
achizitionarii de utilaje, masini etc.
In perioada actuala evolutia economica a determinat insa un declin al finantarilor
acordate de sistemul bancar, generand sincope in fluxurile de numerar si in lichiditatile
la dispozitia firmelor.
Pentru IMM-urile ce implementeaza proiecte care beneficiaza de finantari
nerambursabile oferite de Uniunea Europeana sau de diverse autoritati finantatoare,
bancile ofera IMM-urilor pachete personalizate, orientate spre creditari pentru
cofinantarea acestor proiecte.
Cele mai importante banci, cu sucursale / sedii in municipiul Giurgiu
Denumirea bancii Locatie sucursala
Banca Comerciala Romana Municipiul Giurgiu
BRD - Groupe Societe Generale S.A Municipiul Giurgiu
Banca Comerciala Carpatica Municipiul Giurgiu
Bancpost Municipiul Giurgiu
Raiffeisen BANK Municipiul Giurgiu
MKB Romexterra Bank Municipiul Giurgiu
ING Municipiul Giurgiu
Banca Transilvania Municipiul Giurgiu
Total 939 1006 986 853 899 748 860 699 809 664
Hoteluri 328 328 296 296 296 296 224 224 203 203
Hosteluri - 32 32 - 32 - 32 - 32
Moteluri 172 172 192 97 192 89 202 89 246 133
Pensiuni 7 44 40 40 35 35 58 58 - -
turistice urbane
Pensiuni 6 16 6 - 16 - 16 - - -
turistice rurale
Spaţii de cazare 426 414 420 420 328 328 328 328 328 328
pe nave
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire
turistică
Numar locuri/zile 2003 2004 2005 2006 2007 2008
/tipuri de structuri de judet judet
primire turistica Judet Mun. Judet Mun. Judet Mun. Judet Mun.
Total 232270 213153 202163 162713 204615 160073 194967 146837 206407 159077
Hoteluri 106472 65872 67828 67828 67890 67890 48272 48272 41724 41724
Hosteluri - 5888 11680 - 11680 - 11680 - 11712 -
Moteluri 51312 54900 37160 9390 59176 26314 64190 27740 74043 38425
Pensiuni turistice 2142 9585 11067 11067 9125 9125 15721 15721 8736 8736
urbane
Spaţii de cazare 72344 76908 74428 74428 56744 56744 55104 55104 70192 70192
pe nave
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică
2003, la 2.022 în anul 2008 ( - 50,4%), în timp ce în moteluri numarul de sosiri a crescut
de la 2.196 în anul 2003 la 17.376 în anul 2008 (+ 691,3%).
Grad
Denumire Denumire Numar Capacitate de mediu de
Tarife de cazare
societate hotel stele cazare ocupare in
anul 2008
37 camere, 79 locuri, 100 lei/ camera cu
S.C. Panebo 94 Motel restaurant cat.I, doua paturi fara mic
SRL Prietenia ** doua sali de 140 si
70%
dejun inclus
80 locuri taxa de parcare 10 lei
2 apartamente;
3 garsoniere;
S.C. Danubius 1 camera cu 3 paturi; 100 – 140 lei /camera
S.R.L.
Hotel Vlasca ** 22 camere cu 2
45%
+ mic dejun inclus
paturi.
Restaurant
50 camere duble –
S.C. Cosmo Hotel 100 lei /camera cu
S.R.L Cosmo ** 100 locuri 70%
mic dejun inclus
restaurant
90 lei/ camera single
Hotel
234 locuri 120 lei/camera 2
Steaua ** restaurant
-
paturi ;
Dunarii
180 lei apartament
63 camere simple,
duble si 70 Euro camera
S.C. GHE
matrimoniale + 8 dubla; 50 euro/single,
STUBEANU Hotel Sud *** apartamente
60%
123 euro apartament
S.R.L.
Restaurant + mic dejun inclus
Sala conferinte
2.4.6.3 POTENTIAL TURISTC DE VALORIFICAT
Turnul Ceasornicului,
Teatrul Valah
Galeria de Arte,
Mănăstirea Sf. Gheorghe,
Biserica Inalţarea Eroilor,
Parcul Mihai Viteazul cu fântâna arteziană,
Primaria Giurgiu – monument istoric („Caminul de ucenici”)
Casele memoriale,
Lacurile şi bălţile favorabile pescuitului sportiv
Muzeul luptei pentru Independenţa poporului român cu exponate din cele mai
vechi timpuri,
Biserica Sf. Nicolae,
450000
400000
350000
300000 Numar locuitori
250000 municipiul Giurgiu
200000 Numar locuitori-
150000 judetul Giurgiu
100000
50000
0
1992 2002 2003 2004 2005 2006 2007
număr persoane
Municipiul Giurgiu 2002 (%) 2009 (%)
Total 69.345 100 67.942 100
0-14 ani 11.462 16,5 9.005 13,3
15-59 ani 47.948 69,1 48.173 70,9
60 ani si peste 9.935 14,4 10.764 15,8
La recensamantul populatiei (2002), datele evidentiaza, pe ansamblul
municipiului, urmatoarea distributie pe principalele grupe de varsta: populatia cu
varste cuprinse intre 0-14 ani - populatie tanara - reprezenta 16,5% din total;
populatia cu varsta cuprinsa intre 15-59 ani (cu varsta de munca) era de 69,1%, iar
cei cu varste de peste 60 de ani - varstnicii - reprezentau 14,4%.
La nivelul anului 2009, populatia pe grupe mari de varsta avea urmatoarea
structura: ponderea populatiei tinere (0-14 ani) – 13,3%, ponderea populatiei in
varsta de munca – 70,9% , iar a celei varstnice – 15,8%.
Comparativ cu anul 2002, ponderea populatiei tinere a cunoscut, pana in anul
2009, o scadere de 3,2 puncte procentuale, ceea ce reprezinta o pierdere de
aproximativ 17% din populatia cu varste intre 0 si 14 ani.
14% 17%
16% 13%
0 - 14 ani
15 - 59 ani 0 - 14 ani
60 ani si peste 15 - 59 ani
60 ani si
peste
69% 71%
peste 85 ani
80 - 84 ani
75 - 79 ani
70 - 74 ani
65 - 69 ani
60 - 64 ani
55-59 ani
50 - 54 ani
45 - 49 ani
40 - 44 ani
35 - 39 ani
30 - 34ani
25 - 29 ani
20 - 24 ani
15-19 ani
10 - 14 ani
5 - 9ani
0- 4 ani
peste 85 ani
80 - 84 ani
75 - 79 ani
70 - 74 ani
65 - 69 ani
60 - 64 ani
55-59 ani
50 - 54 ani
45 - 49 ani
40 - 44 ani
35 - 39 ani
30 - 34ani
25 - 29 ani
20 - 24 ani
15-19 ani
10 - 14 ani
5 - 9ani
0- 4 ani
considerabil mai mare decat cea a populatiei in varsta de munca din judetul
Giurgiu si de la nivel national.
Comparativ cu anul 2002, in 2009 valoarea raportului de dependenta a scazut
atat la nivelul municipiului cat si la nivelul judetului Giurgiu.
Raportul de dependenta dupa varsta
Raport de dependenta dupa varsta 2002 2009
2.5.3 INFRACTIONALITATE
In municipiul Giurgiu se poate constata o cresterea fenomenului infractional, dupa
cu apare in tabelul de mai jos.
O alta mentiune care merita facuta este concentrarea sesizarilor privind tulburarea
linistii publice in anumite perimetre: Zona cuprinsa intre B-dul CFR, B-dul Bucuresti,
strazile Tineretului, Negru Voda, 1 Decembrie 1918, zona sos.Alexandriei,
sos.Sloboziei in zona Istru.
Accidente de circulatie
Accidente grave
În primele 10 luni ale anului 2009, pe raza municipiului s-au produs 15 accidente
grave care au generat un număr de 3 morţi şi 12 răniţi grav. În graficul de mai jos este
prezentată distribuţia acestora pe străzi:
Accidente usoare
Numărul accidentelor uşoare care au avut loc pe raza judeţului Giurgiu a crescut
de la 138 la 191 cu 38%, iar al răniţilor uşor de la 175 la 231 cu aprox 32%:
Din totalul de 191 de accidente uşoare care s-au produs pe raza judeţului Giurgiu,
în Municipiul Giurgiu s-au produs 51 de accidente uşoare ceea ce reprezintă proximativ
27% din totalul accidentelor. Acestea au generat un număr de 55 răniţi uşor.
2.6 CIRCULATIA
Transporturile influenteaza si la randul lor, sunt influentate de caracteristicile
dezvoltarii economice. Ele contribuie, in mod substantial la formarea P.I.B., creeaza
oportunitati pentru angajarea fortei de munca si beneficii indirecte orientate catre
dezvoltarea regionala si globalizare. Din aceste motive, putem aprecia ca transporturile
reprezinta o putere economica, un liant si un factor de influenta al celorlalte sectoare de
activitate. Totodata, nu trebuie uitat si faptul ca transporturile reprezinta “sursa” unor
externalitatii pozitive prin stimularea activitatilor conexe (de productie, comert, etc.)
influentand nivelul productivitatii si al cresterii economice in ansamblu.
Problemele de transport urban se amplifica atat datorita maririi teritoriului, a
cresterii sferei productiei si a altor activitati, cat mai ales interferentei a doua fenomene
deosebite: fenomenul cresterii populatiei si fenomenul motorizarii rapide a populatiei.
Dezvoltarea veriginoasa a oraşului, punerea in functiune a numeroase obiective,
au condus si la o dezvoltare considerabila a transportului interior de toate categoriile.
Aceste lucruri au facut ca reteaua stradala sa nu mai corespunda, din punct de vedere
al sistemului circulator, al traseelor si al profilelor transversale si nici din punct de
vedere al portantei sistemelor rutiere (infrastructurii).
Fenomenul aglomerarii a aparut cu preponderenta in anii 1990. Acest fapt se
datoreaza atat cresterii accentuate a gradului de motorizare cat si datorita capacitatii
scazute a arterelor de circulatie care nu mai pot asigura fluenta si siguranta circulatiei.
Aparitia aglomerarilor pune in evidenta faptul ca se tinde spre atingerea limitei de
capacitate a retelei, modificandu-se intensitatea traficului si influentandu-se negativ
calitatea infrastructurilor pana in momentul aparitiei imposibilitatii de deplasare si deci a
blocajului (ambuteiaj, strazi pline, masini blocate).
Sistemul radial-inelar al retelei stradale se poate impune orasului Giurgiu pe
consideratii economice, de pastrare in cat mai mare masura a zestrei orasenesti care a
cunoscut o dezvoltare istorica, sub forma de unde concentrice progresive, de la vechiul
centru catre periferia extinsa, etapa de etapa.
În România norma medie este de 13,00 mp/locuitor, din care 12,00 mp/locuitor
pentru parcuri şiscuaruri.
2.7.3.11 Ape
Luciul de apă existent în municipiu ocupă o suprafaţă de 15,90 ha şi este
format de apele cuprinse în intravilan.
2.7.4 BILANŢ TERITORIAL
Bilanţul teritorial in limitele intravilanului actual:
Zone functionale Conform Conform teren
reglem.aprobate
(PUG+PUZ)
Suprafata % Suprafata %
Locuire si functiuni complementare 960,48 36,40 731,37 24,13
Comert-servicii 102,83 3,89
Unitati industriale si de depozitare 303,09 11,49 459,50 17,41
Unitati agrozootehnice 260,55 9,87 - -
Institutii si dotari de interes public 119,12 4,51 136,02 5,16
Cai de comunicatii 388,45 14,72 388,45 14,72
Spatii verzi 254,90 9,59 254,90 9,59
Reteaua de distributie
Apa este pompata si trimisa la consumatori, prin intermediul unei retele de
distributie destul de eterogena sub aspectul materialului folosit, a vechimii, a repartizarii
in teritoriu si al gradului de uzura.Reteaua principala de artere inclusiv conductele de
aductiune si exclusiv conductele de serviciu, este prezentata in planul de situatie pentru
retelele hidro-edilitare existente.
Principalele caracteristici ale retelei sunt urmatoarele :
Lungimea totala a retelei este de cca 115 km cu diametru cuprinse intre Dn 50
– 600 mm;
Din punct de vedere PSI, reteaua este de joasa presiune, asigurand la nivelul
hidrantilor o presiune minima de 7 mCA, astfel incat nu este posibila interventia directa
in caz de incendiu fiind necesara ridicarea presiunii cu ajutorul masinilor de interventie
ale formatiilor de pompieri militari;
In ceea ce priveste materialul folosit pentru conducte, faptul ca reteaua s-a
realizat in timp, concomitent cu etapele de dezvoltare a orasului, se reflecta in modul de
alcatuire a retelei, astfel :
statii de pompare noi incluzand un camin facut din beton armat plasat subteran si
avand o forma circulara cu diametrele 10-15 m.
Echipare cu pompe submersibile Q= 30-40 m3/h H= 5 m incluzand conductele
necesare, echipament electric, echipament automatizat Operarea pompelor se face in
conditii normale controlate automat de apa din camera de suctiune. Nivelurile si statutul
echipamentului sunt transmise la statia de epurare.
3 Reabilitarea statiei de epurare
Reabilitarea si extinderea statiei de epurare pentru 82.400 p.e. si asigurarea
indepartarii N,P
Statia include –pre-tratare mecanica, decantare primara, epurare biologica
utilizand pasii Bio-NP, decantare finala
Epurarea namolului include ingrosare, digestie si deshidratare
INVESTITIILE PROPUSE PENTRU REABILITAREA
SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA
Investitiile propuse pentru reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa
sunt in legatura cu sursele de captare , conducte de transmisie a apei reci, resurse de
apa (rezervoare de depozitare, statii de clor, statii de pompare si laboratoare ), posturi
de statii si retea de distributie.
Detalii cheie ale investitiilor:
Surse de captare
Locatia surselor de captare
Capacitatile existente ale surselor in functiune pentru Municipiul Giurgiu si comuna
Slobozia sunt:
- Municipiul Giurgiu:
o Sursa Balanoaia: 18,384 m3/zi
o Sursa Balanu : 15,624 m3/ zi
o Sursa Vieru: 13,440 m3/ zi
o PS Nord: 8,400 m3/ zi
o PS Sud : 528 m3/ zi
TOTAL: 56,376 m3/ zi
- Comuna Slobozia:
o Sursa Slobozia II: 2,640 m3/zi
Proiectul debitelor pentru surse este :
- 30,705 m3/zi – Municipiul Giurgiu (54.5% din capacitate surselor existente);
- 750 m3/zi – Comuna Slobozia (28% din capacitate surselor existente).
Deoarece capacitatile surselor existente depasesc necesarul pentru anul 2026
pentru Municipiul Giurgiu si Comuna Slobozia, nu este necesar pentru a extinde sursele
pe terenuri suplimenare. Doar masurile de reabilitare pentru echipamentele mecanice si
electrice in sursele de captare existente sunt incluse in prezentul studiu de fezabilitate.
Constatarile studiilor hidro-tehnice / hidro-geologice
Suprafata orasului Giurgiu este caracterizata prin prezenta zacamintelor de piatra
de var mezozoica, la 500-600 m adancime, rezervoare de apa terana, in general
potabile.
Resursele de apa subterane pentru sectorul Oltenita - Drobeta Turnu Severin,
orasul Giurgiu fiind o parte din el, este estimate la 20 m3/s, din care sunt folositi in
prezent numai 2.44 m3/s, avand un debit total disponibil de 17.56 m3/s.
In zona orasului Giurgiu sunt acvifere, depozite aluvionare terestre (suprafata
alaturata Municipiului Giurgiu) si in partea superioara straturile din Fratesti, care
furnizeaza impreuna in prezent debite de exploatare de aproape 800 l/s. Capacitatea
rezervorului acvifer in zona orasului Giurgiu este de 6m3/s.
si instalatie electrica;
- PT63:
o Hidrofor pentru Qp = 47 m3/h, Hp = 50 m, incluzand grup de pompe, vas de dilatare
si instalatie electrica;
- PT87:
o Hidrofor pentru Qp = 47 m3/h, Hp = 50 m, incluzand grup de pompe, vas de dilatare
si instalatie electrica;
- PT18:
o Hidrofor pentru Qp = 47 m3/h, Hp = 50 m, incluzand grup de pompe, vas de dilatare
si instalatie electrica;
Aceste inlocuiri terminate pentru cele opt statii de hidrofor vor duce la economii
importante de energie,de la aproximativ 441,285 kWh/an in 2006 la aproximativ
131,400 kWh in 2011.
Apa meteorica
Din punct de vedere al apei meteorice, masurile propuse constau in:
- 3,000 unitati de apometre DN 25 mm, pentru gospodariile individuale,incluzand
lucrarile;
- 65 unitati de apometre DN 50 mm, pentru blocuri, incluzand lucrarile.
Camerele de apometru vor fi complet inlocuite cu altele noi.
Hidranti, conexiuni, camere si unitati de detectare a scurgerilor
Aici se vor prevedea pentru intreaga aglomerare:
• Inlocuirea a 2200 de bransamente in reteaua de distributie (numai sectoarele pe
strazi),incluzand apometru;
• Inlocuirea a 265 de hidranti de apa;
• Inlocuirea a 235 camere de supape.
SCADA, automatizare si control
Studiul de fezabilitate prevede pentru automatizarea sistemului de alimentare cu
apa urmatoarele
investitii:
- Echipament SCADA, transmitatoare, dispositive pentru generarea semnalelor,
receptoare;
- Procese ordonate, echipamente diverse si soft specific.
Statiile de pompare sunt proiectate sa functioneze sub conditiile normale in mod
automatizat.
Principala conditie este sa asigure presiunea minima in retea. Manometrul de
presiune va transmite informatii la PLC (programator de control logic). PLC-ul va
controla frecventa convertorului si va trebui sa porneasca si sa opreasca pompele.
Pompele vor fi de asemenea oprite la nivelul minim in rezervor.
Investitiile propuse pentru reabilitarea
sistemului de apa uzata
Reteaua de canalizare
Un sumar al lucrarilor compuse din inlocuirea si extindere in reteaua de canalizare
sunt prezentate in tabelul urmator.
Inlocuiri: 8,837 ml
Extinderi: 73,059 ml
TOTAL 81,896 ml
Debitele si calitatea apei uzate menajere – anul 2026
Debitele de apa uzata menajera apreciate pentru anul 2026 sunt in functie de
balanta debitelor.
o timpul mediu de trecere al apei: 3.9 min at Qc; 5.9 min la Quzimax, and 9.8 min la
Qv;
o incarcarea superficiala: 3.4 mm/s la Quzimax si 5 mm/s la Qc;
o suflantele de aer necesare pentru curentul de aer de: 137 m3/h si inaltimea de
insuflare a aerului de 2.5 m; ele vor fi localizate intr-o statie de suflanta;
o lungimea insuflarii aerului: 16.8 m; lungimea de indepartare a grasimii: 4.2 m;
o numarul de difuzoare cu membrane elastice perforate: 67 unitati;
o instalatie de sortare si spalare a nisipului.
Decantoare principale
Rezervoarele existente vor fi reabilitate. O pregatire si o dozare a instalatiei pentru
precipitatia de clor in bazinele de sedimentare principale; punctual de injectie: este
prevazut in camera de distributie a bazinelor de sedimentare secundare.
Doua Decantoare radiale principale vor fi reabilitate; D = 30 m, V = 1,220
m3/bazin si Ao = 610 m2.
o Bazinele de sedimentare si incarcarile superficiale verificand:
usc = Qc/Ao,ef. = 1.15 m/h < 1.5 m/h
usv = Qv/Ao,ef. = 1.71 m/h < 4...6 m/h
tdc = Vu,total/Qc = 1.74 h > 1,5 h
tdv = Vu,total/Qv = 1.17 h > 0,75 h
o Luand in consideratie eficientele tinand seama de injective de sare metalica
pentru precipitatia de fosfor inainte de bazinele de sedimentare:
es = 70%
ex = 40%
eTP = 50%
eTN = 25%
eCOD-Cr = 40%
o Volumul namolului primar evacuat : 96 m3/zi avand umiditatea 95%; numarul de
evacuari: 4/zi;
o Instalatiile mecanice (barajele de rindea) s instalatiile hidraulice (retelele de
conducte) vor fi reabilitate; vor fi reabilitate elementele de constructie ale doua
bazine de sedimentare.
Bazine de namol activ
Este propus un tratament biologic cu oxidarea materiei organice, nitrificare,
denitrificare si indepartarea biologica a resturilor de fosfor dupa precipitatia chimica in
bazinele de sedimentare.
Acest pas va cuprinde:
- un bazin nou de namol activ cu nitrificare – denitrificare si indepartarea
biologica a fosforului care va avea un volum total de 7,000 m3. 1,050 m3 din acest
volum sunt propusi pentru zona anaeroba, 1,050 m3 sunt propusi pentru zona anoxic si
4,900 m3 sunt propusi pentru zona aeroba. Caracteristicile proceselor biologice:
o Configuratia rezervorului : ordinea compartimentelor este: anaerob, anoxic si
aerob;
o Concentratia namolului activ in compartimentele anaerob si anoxic: 1,050 mg/l;
in compartimentul aerobic: 4,900 mg/l;
o Varsta namolului pentru sistemul biologic : 10.5 zile;
o Temperature minima a apei uzate: 12 oC,temperatura maxima: 25 oC;
o Recirculatia namolului in zona anoxica: r = 1; recirculatia nitratului mixt lichid in
zona anoxica r = 1; recirculatia denitratului mixt lichidin zona anaerobica r = 2;
o Totalul de oxigen necesar: 7,348 kg O2/zi;
o Concentratia nitratului in afluent: 13.4 mg/l;
o Concentratia de fosfor in afluent: 0.88 mg/l;
Puncte termice
Orasul este deservit de mai multe puncte termice urbane.
Aceste puncte termice provin: - o parte din reechiparea fostelor central termice si
o alta parte ca puncte termice nou echipate. Punctele termice sunt echipate cu
schimbatoare de caldura multitubulare din tevi de otel, pentru incalzire si cu
schimbatoare de caldura multitubulare din tevi de alama pentru preparat apa calda
menajera. Schimbatoarele pe sistemul de incalzire sunt legate in paralel, iar cele de
a.c.m. in sistem doua trepte serie.
Problemele ce apar in functionarea punctelor termice sunt datorate urmatoarelor
cauze:
Duritatea excesiva a apei care are ca effect depuneri masive de saruri pe peretii
tevilor; depunerile schimba total regimul de curgere si regimul de transfer termic;
Datorita defectiunilor din reteaua termica (deci a pierderilor de apa din sistem)
instalatia de expansiune functioneaza defectuos la punctele termice.
Lipsa contorizarii energiei livrate la toate imobilele racordate la retea ce
contribuie la producerea de discutii intre intreprinderile furnizoare la consumatori.
Nemultumiri se creaza si din cauza faptului ca nu se reuseste condensul pentru
programele de livrare a apei calde menajere.
2.9.3.2.2 Disfunctionalitati in alimentarea individuala cu caldura
Incalzirea locuintelor individuale se face cu sobe cu combustibil solid si in multe
zone cu gaz metan. Din totalul de locuinte, cele incalzite cu sobe folosind lemne si
carbuni reprezinta cca 50 %.
Alimentarea cu combustibil se face de la mai multe centre de distrubuire a
combustibilului.
Principala disfunctionalitate o prezinta alimentarea greoaie cu combustibil a
unitatilor de distribuire, precum si utilizarea mijloacelor de transport proprii.
In anumite zone din oras exista o retea de distributie a gazului metan. La
aceasta este racordat un numar restrans de locuinte individuale si immobile social
administrative. Pentru imbunatatirea confortului termic interior a acestor spatii este
necesara extinderea retelei de alimentare cu gaz metan si racordarea la aceasta a
imobilelor care nu au asigurata alimentarea cu combustibil gazos.
2.9.4 ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA
2.9.4.1 Date generale privind retelele electrice
Consumatorii de energie electrica de pe raza municipiului Giurgiu sunt deserviti
de SRE Giurgiu din statii de transformare 110/20 kV, linii electrice (aeriene si
subterane) de 20 kV, prin posture de transformare 20/0.4 kV si linii electrice de joasa
tensiune.
In municipiul Giurgiu se gasesc patru statii de transformare 110/20 kV,
alimentarea consumatorilor realizandu-se dintr-un numar de 204 posturi de
transformare prin linii de medie tensiune (20 kV).
Retelele de medie tensiune su lungime totala de cca. 210 km din care 42,98 km
LEA MT iar 166,72 km LES MT;
Lungimea retelelor de joasa tensiune – aeriene si subterane - este de
cca.310 km. LEA JT au o lungime totala de 189,5 km, din care 122,8 km cu
conductoare clasice si 66,8 km LEA cu conductoare torsadate). LES JT au o lungime
de 116,35 km.
Din numarul total de posturi de transformare cca. 140 deservesc consumatorii
casnici (tip aerian sau inglobate in cladire), iar cca. 70 deservesc consumatorii
industriali.
AERUL
Calitatea aerului în municipiul Giurgiu este apreciată ca fiind bună. Uşoarele
depăşiri au fost nesemnificative, manifestându-se cu o frecvenţă foarte mică.
Calitatea aerului s-a menţinut constantă, în ultimii ani neexistând variaţii mari ale
concentraţiilor măsurate. Comparativ cu anul 2003 se observă o îmbunătăţire a calităţii
aerului la cea mai parte din indicatori.
Măsurile stabilite, prin programul de gestionare a calităţii aerului au fost eficiente,
rezultatele observându-se în urma monitorizării permanente.
Concentraţia ozonului în municipiul Giurgiu a scăzut constant în perioada 2003 –
2008 în principal în centrul oraşului şi mai puţin în zona industrială unde s-a păstrat
aproximativ constantă.
APA
Apele subterane
Indicatorii fizico-chimici generali pentru apele subterane conduc la următoarea
interpretare:
Gradul de mineralizare se încadrează în limitele de potabilitate, valorile
fiind grupate spre limita superioară, denotând un grad ridicat de
mineralizare;
S-au întregistrat de asemenea, valori semnificative ale indicatorilor
grupei azot, dar acestea se încadrează în limitele admise;
Valorile indicelui de pH încadrează apele subterane în categoria celor
slab acide (pH = 6,2 – 7,2);
Pe baza analizelor prezentate, pentru forajul: F1, se remarcă valori
predominante ale ionului Cl, iar F3 se remarcă valori predominante ale
ionului Ca.
Mineralizaţia totală din acviferul freatic variază între 0,5 şi 1,2 g/l, iar
duritatea totală între 18,6 şi 17,92;
Apa potabila
Parametrii de calitate monitorizati nu au inregistrat nicio depasire a limitelor
legale admise, avand valori cuprinse in intervalele urmatoare :
Cloruri 45 – 80 mg/L;
Substante organice 1,5 – 3,5 mg/L;
Amoniac absent
Azotiti absenti
Duritate 14,0 – 18,5 °G;
Dunarea
Principalele caracteristici ale poluării fluviului Dunărea sunt următoarele:
Concentraţia hidrocarburilor clorinate este inferioară celei măsurate în
fluviile din vestul Europei.
CLIMA
Concluzii şi aprecieri teoretice privind climatul urban
Municipiul Giurgiu reprezintă un component al peisajului geografic antropizat.
Modificările caracterului suprafeţei (subiacente, active) din interiorul oraşului au atras
după ele modificări de ordin climatic.
Oraşul se deosebeşte de localităţile rurale în primul rând prin materialul de
construcţii folosit. În timp ce localitatea rurală în majoritatea zonelor este acoperită
preponderent cu un înveliş vegetal (grădini, livezi, curţi) în zonele urbane predomină
piatra artificială, cărămida, ţigla ori terasele de beton ale acoperişurilor şi pereţilor,
asfaltul străzilor.
În locul solului poros, acoperit cu vegetaţie al localităţilor rurale, în oraş se
întâlneşte asfalt şi beton compact, impermeabil, deosebiri care aduc schimbări asupra
climatului.
Climatul oraşelor poate fi definit ca ansamblul unor microclimate separate. Acest
climat este caracterizat prin trăsături proprii, deosebit de cele ale regiunilor
înconjurătoare. Factorii care influenţează climatul în oraş se pot grupa în două mari
categorii şi anume, naturali şi artificiali. Din categoria factorilor naturali fac parte:
radiaţia solară – diferită după latitudine, circulaţia generală, relieful vetrei oraşului şi al
împrejurimilor şi vegetaţia.
În a doua categorie intră: topografia urbana, forma oraşului şi întinderea lui în
suprafaţă.
SANATATEA
Descrirea distribuţiei incidenţei afecţiunilor digestive şi respiratorii acute
investigate evidenţiează
A. Bolile digestive acute
Bolile diareice acute s-au produs în perioada 2000-2008 cu peste
50 % comparativ cu perioada 1991-1996;
Cazurile de shigeloză se menţin la acelaşi nivel;
Cazurile de hepatită virală s-au redus de cca. 40 de ori în perioada
2000 – 2008 comparativ cu perioada anterioară.
B. Boli intestinale parazitare
Parazitoze intestinale;
Oxiuraza după o scădere a cazurilor în anii 2001-2006, în perioada
2007 – 2008 a revenit la nivelul anilor 1991 – 1996;
Cazurile de ascardioză s-au redus în anii 2006 şi 2008 comparativ
cu media;
Cazurile de helmitiază în perioada 2000-2008 sunt mult diminuate,
cu excepţia anuli 2007 în care numărul de bolnavi s-a ridicat la
nivelul perioadei 1991-1996;
În perioada 2001 – 2008 cazurile de scabie s-au redus în medie de
peste 2 ori comparativ cu perioada 1991-1996.
C.Boli respiratorii
Numărul cazurilor de astm bronşic s-a redus de cca. 2 ori în
perioada 2000-2008, comparativ cu perioada anterioară.
Se menţionează anul 2008 în care cazurile de astm bronşic s-au
ridicat de cca. 4 ori peste medie.
Cazurile de tuberculoză au crescut de două ori în perioada 2000-
2008 comparativ cu perioada anilor 1991-1996.
Trebuie precizat totuşi că incidenţa tuberculozei în municipiul Giurgiu în perioada
2000-2008 este mai scăzută comparativ cu incidenţa cazurilor pe întreg teritoriul
României.
De asemenea, incidenţa hepatitei virale tip A situează municipiul Giurgiu mult
sub incidenţa cazurilor din România.
SOLUL
Fenomenele de degradare a calităţii terenurilor şi solurilor sunt legate de
acţiunea unor cauze naturale şi antropice.
Printre cazurile naturale care determină degradarea terenurilor şi solurilor în
zona Giurgiu se numără fenomenele de aluvionare şi eroziune de mal cărora li se
adaugă procese de înnisipări şi colmatări prin vegetaţie.
În urmatorii ani procesul de degradare a instalaţiilor, dar şi a terenurilor, a
avansat conferind zonei aspectul de dezastru ecologic.
La crearea acestui peisaj contribuie şi săpăturile, desfundările de suprafeţe
precum şi depozitările neorganizate de deşeuri. Asemenea aspecte sunt tipice nu
numai pentru platforma sudică a VERACHIM, ci şi pentru teritoriul aparţinând
Întreprinderii de Industrializarea sfeclei de zahăr “SC OLIMPIA SA” sau altor agenţi
economici aflaţi în stare financiară critică. Astfel, zona lucrărilor pentru staţia de
pompare a SC OLIMPIA SA, începute cu mai multi ani în urmă şi sistate din lipsa
fondurilor de investiţii apare ca un teren puternic afectat, senzaţie accentuată şi de
vecinătatea “cimitirului de vase” delimitat de malul ostrovului Mocănaşu.
Tot în partea de sud a oraşului, în apropierea canalelor Dunării, respectiv pe
teritoriul fostei bălţi Veriga, se află 2 zone de depozitare a deşeurilor, lipsite de orice
amenajări de protecţie a mediului. Cele două depozite – cel de zgură şi cenuşă al CET
Giurgiu şi actuala haldă orăşenească reprezintă împreună o suprafaţă de peste 70 ha
de teren degradat, la care trebuie adăugate suprafeţele de teren ce mărginesc pe cele
două laturi drumul de acces la halda orăşenească şi pe care există depuneri
necontrolate de gunoaie orăşeneşti.
În prezent actuala haldă orăşenească nu mai este funcţională, existand un
proiect de închidere a haldei care se află în derulare.
MINA-M-COM / nov. 2009 122
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU PLANUL URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL GIURGIU – ACTUALIZARE
PROIECTANT: SC MINA-M-COM SRL MEMORIU GENERAL
Afectare industriala
În zona Giurgiu preponderentă este poluarea punctiformă determinată mai ales
prin depunerea pulberilor si suspensiilor rezultate din activităţi industriale şi trafic. În
condiţiile unor ploi acide, metalele grele conţinute în pulberi sunt dizolvate şi trecute în
forme solubile a căror prezenţă este toxică pentru microorganismele de care depinde
fertilitatea solului şi chiar pentru dezvoltarea şi viaţa plantelor
Pentru diminuarea degradării solui şi terenurilor în municipiul Giurgiu trebuie să
se adopte următoarele acţini:
DESEURI
Creşterea cantităţii de deşeuri municipale este influenţată în principal de
următorii factori:
evoluţia populaţiei;
evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale.
Cantitatea de deşeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al
consumului populaţiei, va avea în următorii ani o evoluţie moderat crescătoare.
Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate se va datora măririi consumului de produse şi
extinderii serviciilor de salubritate în zonele rurale.
În urma dezvoltării sistemului de colectare selectivă se va micşora cantitatea
deşeurilor depozitate şi va creşte cantitatea valorificată. De asemenea, promovarea
compostării va contribui la reducerea cantităţilor depozitate, şi la îndepărtarea
problemelor pe care le presupune fermentarea acestora în depozitele neconforme
actuale (levigatul, degajările de gaz cu fenomene de autoaprindere, mirosuri, insecte
etc.)
Conform Planului judeţean de gestionare a deşeurilor evoluţia cantităţilor de
deşeuri municipale ar urma o prognoză de generare de tipul celei prezentate în tabelul
urmator.
FLORA
Funcţie de vegetaţie se pot deosebi următoarele zone şi subzone:
Zona luciurilor de apă şi a suprafeţelor temporar acoperite cu apă;
Zona terestră, cu subzonele de:
Terenuri devenite terestre prin desecare ocupate în prezent de
vegetaţie de pajişti secundare;
Pădure;
Grinduri.
Este de menţionat că cea mai mare parte a terenurilor terestre primare sau
obţinute prin desecare sunt fie ocupate de construcţii – industriale sau urbane (locuinţe)
fie folosite în scopuri agricole, cultura dominantă fiind cea a cerealelor pentru boabe (75
% din teren).
Suprafaţa de teren agricol aferentă municipiului Giurgiu, este de 2080 ha din
care 103 ha în extravilan.
Această suprafaţă este cultivată după cum urmează:
cca. 75 % - cu cereale (porumb, grâu, orz);
7 – 10 % - cu plante de nutreţ;
2 – 4 % - cu legume;
10 – 15 % - cu plante tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr şi alte
culturi).
Viile ocupă în prezent 2,3 %, iar liveziile 0,1 % din suprafaţa totală. Este de
menţionat cultura mai extinsă decât în alte regiuni a nucului – pom fructifer care
pretinde o climă caldă şi un anumit grad de umiditate în sol.
FAUNA
Fauna zonei Giurgiu poate fi tratată considerând cele două medii distincte de
viaţă pentru animale, mediul terestru şi mediul acvatic.
Ca rezultat al condiţiilor de relief, climă şi vegetaţie fauna terestră specifică este
alcătuită din:
Mamifere rozătoare:
Popândău (Citellus citellus)
Hârciog (Cricetus cricetus)
Dihorul de stepă (Tustella eversmani)
Şoarecii de câmp (Apodermus agrarius, Sorex araneus, Spalax
leucodon)
Cârtiţa (Talpa europea)
Păsări, specii specifice fiind fazanul (Phaseanus colchius) şi dropia
(Otis tarda), aproape dispărută din zonă;
Reptile:
Şopârla de câmp (Lacerţa agilis)
Şopârla verde (Lacerta viridis)
Şarpele de casă (Natrix natrix şi N. tesseldata)
Amfibieni:
Broasca comună (Rana ridibunda)
Brotăcelul (Bufa viridis)
Tritonul (Triturus vulgaris, T.criolatus).
ZGOMOTUL
În municipiul Giurgiu nivelul de zgomot urban prezintă depăşiri frecvente ale
limitei admise de 70 dB(A) în majoritatea punctelor de monitorizare cu excepţia zonelor
din vecinătatea pacurilor.
În zona parcului Alei, în anul 2008 nu s-a înregistrat nicio depăşire a limitei
admise iar în vecinătatea parcului Policlinica s-a înregistrat o uşoară depăşire (70,8 dB)
în luna februarie 2008.
Zonele în care nivelul poluării sonore este cel mai ridicat sunt:
Zona intersecţiilor Autogară – Gară
Punct control în care valorile maxime ale nivelului de zgomot urban se
situează între 74 dB (A) şi 78 dB (A).
Lăţimea culoarelor de poluare fonică este determinată de la sursa liniară de
generare a zgomotului (axa drumului / căii de transport) până la distanţa la care
zgomotul generat se situează în limita admisă.
Constatăm că poluarea fonică cea mai extinsă apare pe culoarele de transport
rutier şi pe calea ferată spre Bucureşti şi pe ruta spre Zimnicea unde lăţimea culoarului
este de cca. 300 m.