PARTICULARITĂŢILE BIOECOLOGICE ALE TAXONILOR RARI DIN CADRUL

PĂDURILOR DE STEJAR PUFOS DIN REPUBLICA MOLDOVA

Dorina BULICANU

Universitatea de Stat din Moldova

În acest articol sunt prezentate particularităţile bioecologice ale speciilor de plante rare din cadrul
pădurilor de stejar pufos din Republica Moldova, au fost identificate 96 specii plante rare.
Valorificarea excesivă a pădurilor de stejar pufos, distrugerea habitatelor naturale, va avea drept
consecinţă dispariţia unora din speciile de plante rare inclusiv şi habitatele din cadrul acestui tip de
pădure.
Cuvinte-cheie: specie de plante rară, păduri de stejar pufos, biodiversitate, particularităţi
bioecologice.
BIOECOLOGICAL PECULIARITIES OF THE RARE PLANT SPECIES FROM DOWNY
OAK FORESTS FROM REPUBLIC OF MOLDOVA

In this article is prezent the bioecological peculiarities of the rare plant species from downy oak
forests from Republic of Moldova, include 96 rare plant species. Over exploitation of natural resources
of downy oaks or a general shift away from the land two processes that have had different but equally
harmful consequences for the conservation of rare plant species and habitats.

Keywords: rare plant species, downy oak forests, biodiversity, bioecological peculiarities.

Întroducere

Valorificarea terenurilor ocupate de vegetaţie naturală în scopul extinderii suprafeţelor pentru

cultivarea plantelor cerealiere, legumicole şi viticole, construcţia reţelei de drumuri etc. au dus la
distrugerea multor porţiuni de vegetaţie de stepă cu participarea speciilor de Stipa şi a comunităţilor
relicte din Chrysopogon grillus (L.) Trip. Problema evidenţierii speciilor rare şi pe cale de
dispariţie, stabilirea particularităţilor lor ecologice şi corologice este unul din cele mai actuale
subiecte ce ţine de conservarea genofondului vegetal natural şi utilizarea resurselor biologice.

Metode şi materiale aplicate

Colectarea materialelor în teren şi prelucrarea lor în birou au fost efectuate conform metodelor pe
larg utilizate de către specialiştii locali şi din ţările adiacente [1, 2]. În procesul de cercetare pe larg
au fost utilizate şi îndrumarele determinatoare [3, 4].

1
Rezultate obţinute şi discuţii

Scopul investigaţiilor noastre este de a evidenţia speciile periclitate din pădurile de stejar
pufos şi de a caracteriza particularităţile bioecologice a acestor specii de plante. Investigaţiile au
fost întreprinse în cadrul Întreprinderii Silvice de Stat Nisporeni, în două ocoale silvice Ocolul
silvic Nisporeni parcela 28 D cu suprafaţa de 42,6 ha, ocolul silvic Poruceni parcela 21 I cu
suprafaţa de 28,4 ha şi Codrii „Tigheci” în cadrul Întreprinderii Silvică de Stat Iargara.

Prezentăm lista speciilor rare din cadrul pădurilor de stejar pufos inclusiv speciile incluse în
Cartea Roşie a Republicii Moldova ediţia III [5]:

Alliaceae: Allium guttatum* Stev., Nectaroscordum bulgaricum* Janko., Amaryllidaceae:

Galanthus plicatus* Bieb., Sternbergia colchicifolia* Waldst. et Kit., Apiaceae: Seseli tortuosum
L., Silaum silaus (L.) ( Spreng) Hoffm., Asparagaceae: Asparagus officinalis L., A. tenuifolius
Lam., A. verticillatus L., Asteraceae: Centaurea angelescui* Grinţ., C. marshalliana Spreng., C.
thirkei* Sch. Bip., C. trinervia Steph., Doronicum hungaricum Reichenb. Fil. Helichrysum
arenarium ( L.) Moench., Hieracium robustum Fries., Scorzoniera purpurea L., S. austriaca*
Willd., Serratula bulgarica* Acht. Et Stojan., S. lycopifolia* (Vill.) A. Kernes., Berberidacea:
Berberis vulgaris L., Brassicaceae: Crambe tataria* Sebeok., Hesperis tristis L., Pulmonaria
officinalis L., Caryophillaceae: Dianthus capitatus Bolb., D. deltoides* L., Gypsophila collina
Stev. Ex Ser., Pleconax conica (L.) Sourcova., Silene exaltata Friv., S. nemoralis Walds. Et Kit.,
Corylaceae: Carpinus orientalis* Mill., Cyperaceae: Carex caryophyllea Lataurr., C. supina
Wahlenb., Euphorbiaceae: Euphorbia villosa Waldst et Kit., Mercurialis ovata Sternb. et Hoppe.,
Fabaceae: Astragalus dasyanthus Pall., A. pubiflorus* DC., A. subuliformis DC., Chamaecytisus
blockianus (Pawl.) Klàskovà, C. ruthenicus (Fisch. Ex Woloszcz.) Klàskovà, Lathyrus venetus
( Mill.) Wohlf., Medicago rigidula* (L.) All., Trifolium vesiculosum Sav., Fumariaceae: Corydalis
cava (L.) Schwegg. Korte., C. marshalliana Pers., Geraniaceae: Erodium ciconium* ( L.) L'Her.,
Hyacinthaceae: Hyacinthella leucophaea (C. Koh) Shrur.,Iridaceae: Crocus reticulatus Stev, ex
Adam., Iris aphylla L., I. halophila Pallas., I. hungarica Waldst et Kit., I. variegata L., Lamiaceae:
Nepeta parviflora* Bieb., Liliaceae: Bulbocodium versicolor* ( Ker-Gawl), Bellevalia sarmatica*
(Georgi) Woronow., Colchium triphyllum* G. Kunze., Convallaria majalis L., Fritillaria
meleagroides* Patrin ex Schult. et Shult. fil., Lilium martagon L., Muscari neglectum Guss. Ex
Ten., Ornitogalum refractum Schecht., O. fimbriantum Willd., O. oreoides* Zahar., O. kochii Parl.,
Tulipa bierbesteiniana Schult. et Shult. fil., Paeoniaceae: Paeonia peregrina* Mill.,

*- specie inclusă în Cartea Roşie a Republicii Moldova, ediţia III

2
 Primulaceae: Primula veris L., Poaceae: Briza media L., Chrysogopon gryllus* ( L.) Trin.,
Stypa dasyphylla* ( Lind.) Travt., S. pennata L., S. pulcherrima C. Koch., S. ucrainica P. Smirn., S.
tirsa* Stev., Ranunculaceae: Adonis vernalis L., A. wolgensis* Stev., Clematis vitalba L.,
Delphinium fissum* Waldst. et Kit., Pulsatila grandis* Wend., P. montana (Hoppe) Reichb., P.
nigricans Storck., Rosaceae: Agrimonia pilosa Ledeb., Amygdalus nana L., Crataegus microphylla
C. Koch., C. pentagyna* Waldst et. Kit., Potentilla canescens Bess., P. micrantha Ramond ex DC.,
P. tryrsyflora Hels. ex Zimmeter, Pyrus eleagrifolia* Pall., Sorbus domestica* L., Spireae crenata
L., Rutaceae: Dictamnus gymnostylis* Stev., Haplophyllum suaveolens (DC.) G. Don fil.;
Rubiaceae: Cruciata pedemontana (Bell.) Ehrend., Galium volhynicum Pobed.; Scrophulariaceae:
Euphrasia pectinata L..

Tipul de ecosistem în studiu include 96 specii de plante rare [6] ceea ce reprezintă 13 % din
numărul total de specii din cadrul pădurilor de stejar pufos, inclusiv 32 de taxoni specifici incluşi în
Cartea Roşie a Republicii Moldova a treia ediţie. Ele se atribuie la 27 familii şi 65 genuri, unele
familii incluzând de la 6 până la 10 specii ( Liliaceae 12 specii, Asteraceae 10 specii, Rosaceae 10,
Poaceae 9), dar majoritatea familiilor includ doar 1-2 specii. O mare parte a speciilor rare sunt
plante multianuale din grupa hemicriptofitelor ( 51%) şi geofitelor ( 33%). Fanerofitele reprezintă
un număr mai mic ( 8 specii sau 8,5%). După exigenţa faţă de umiditate predomină speciile
xeromezofite (49 %), xerofite (32%) şi mezofitele (17 %); după exigenţa faţă de temperatură
predomină speciile moderat termofile (47 %) şi mezoterme ( 37 %); după exigenţa faţă de reacţia
solului predomină speciile slab acide-neutrofile (66 %) şi acido-neutrofile (19%) iar după
componenţa elementelor geografice ponderea majoră revine taxonilor ponţieni (38%) şi euroasiatici
(31%).

Din numărul total al speciilor rare înregistrate în gârneţuri 32 taxoni sunt incluşi în Cartea
Roşie a Republicii Moldova ediţia a treia, şi sunt luate sub protecţia statului. Această grupă de
plante are un grad de raritate mai ridicat. Conform cercetărilor efectuate în 2004 [6], sunt descrise
21 specii de plante incluse în carte Roşie ediţia a doua [7, 8], în ediţia a treia a Cărţii Roşii numărul
de plante incluse a crescut cu 11 specii.

Plantele din gârneţuri sunt rare din mai multe cauze. Unele se întâlnesc rar pe toată aria lor
naturală, iar altele sunt rare pentru teritoriul Republicii Moldova, fiind situate la extremităţile ariilor
naturale. Un şir de specii poartă statut de specie rară ca rezultat al impactului negativ al factorilor
umani ( păşunatul intens, colectarea intensă a plantelor medicinale, regenerarea redusă, nimicirea
exemplarelor în timpul lucrărilor silvice etc. )

3
 Diversitatea majoră a elementelor geografice este cauzată de poziţia geografică a Republicii
Moldova în zona de contact a trei regiuni botanico-geografice.

Speciile de plante rare înregistrate în ecosistemele de gârneţuri se atribuie la 3 grupe

principale [9]:

Prima grupă de specii aflate la extremitatea Nord-Estică a arealelor lor naturale. Această
grupă include 18 specii şi constituie 21 % din numărul total al speciilor rare specifice pădurilor de
stejar pufos. Dintre ele predomină speciile ariilor sudice, inclusiv mediteranene şi balcanice speciile
pontice cu înclinare spre mediteranean balcanice ( Nectaroscordum bulgaricum Janca., Delphinium
fissum Waldst. et Kit., Trifolium vesiculosum Savi ). Numai unele din ele ( Carpinus orientalis
Mill., Nectaroscordum bulgaricum Janko.) se întâlnesc mai mult în biotopuri mezofile ( păduri de
gorun) se întâlnesc sporadic şi în Codri. Majoritatea speciilor din această grupă sunt incluse în
Cartea Roşie a Republicii Moldova ediţia a III .

A doua grupă reprezintă specii cu arii mai vaste decât teritoriul Republicii Moldova ( de
obicei spre Est). Această grupă include în fond specii pontice cu înclinaţie spre ariile sudice-
mediteranean şi panonian, un număr mai mic de specii europene cu areal mai vast şi euroasiatice.
Una din cele mai rare specii a acestei grupe este Bulbocodium versicolor (Ker Gawl.) Spreng., aria
de răspândire include Ungaria, România, regiuni silvostepice din Ucraina, cunoscută în Moldova în
4 locuri de habitare.

Necesită o protecţie deosebită şi specia Pulsatilla nigricans inclusă în lista speciilor rare
europene [10, 11] şi în anexa Convenţiei de la Berna. Această specie merită să fie ocrotită în ţările
care au semnat convenţiile internaţionale corespunzătoare cu privire la conservarea biodiversităţii.

A treia grupă sunt speciile cu o răspândire mai vastă pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi
sunt ocrotite de stat ( Adonis vernalis L., Adonis wolgensis Stev.).

Specia Galanthus plicatus în limita Republicii Moldova habitează numai pe teritoriul

rezervaţiei Codrii Tigheci, iar Sorbus domestica numai pe teritoriul rezervaţiei doar exemplare ce
ating faza de înflorire .

Cercetările efectuate în teren pe parcursul ultimilor ani şi analiza compoziţiei floristice a

ecosistemelor silvostepice, ne indică diminuarea cantitativă a populaţiilor speciilor periclitate şi
pătrunderea în fitocenozele naturale a speciilor invazive locale ruderale cum sunt reprezenţanţii
genurilor Lamium, Urtica, Bothrichloa ş.a.

4
 Concluzii

Putem menţiona că speciile rare din pădurile de stejar pufos a Republicii Moldova sunt taxoni cu
arii sudice mediteraniano-balcanice. Pentru un şir din aceste specii, ecosistemele de gârneţuri sunt
limita nord-estică a ariei de răspândire pentru conservarea cărora pe teritoriile ocrotite de stat sunt
necesare măsuri ştiinţifico-argumentate întru menţinerea condiţiilor optimale de biotop.

Au fost descrise 96 specii de plante rare din cadrul pădurilor de stejar pufos, inclusiv 32 specii
incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, ediţia III.

O mare parte a speciilor rare sunt plante multianuale din grupa hemicriptofitelor ( 51%) şi
geofitelor ( 33%). Fanerofitele reprezintă un număr mai mic ( 8 specii sau 8,5%). După exigenţa
faţă de umiditate predomină speciile xeromezofite (49 %), xerofite (32%) şi mezofitele (17 %);
după exigenţa faţă de temperatură predomină speciile moderat termofile (47 %) şi mezoterme
( 37 %); după exigenţa faţă de reacţia solului predomină speciile slab acid-neutrofile (66 %) şi
acido-neutrofile (19%) iar după componenţa elementelor geografice ponderea majoră revine
taxonilor ponţieni (38%) şi euroasiatici (31%).

Bibliografie
1. CIOCÂRLAN, V., Flora ilustrată a României. Bucureşti, 2000, p. 845-855.
2. SANDA, V., POPESCU, A., DOLDU, M., ş.a Caracterizarea ecologică şi fitocenotică a speciilor
spontane din flora României. Studii şi comunicări. Vol. 25. Supliment „Ştiinţe Naturale”.- Sibiu,
1983.
3. NEGRU, A., Determinator de plante din flora Republicii Moldova. Chişinău, 2007, p. 265-266.
4. ГЕЙДЕМАН, Т.С. Определитель высших растений Молдавской ССР. Кишинев: Штиинца,
1986– 636с.
5. CARTEA ROSIE A REPUBLICII MOLDOVA=THE RED BOOK OF THE REPUBLIC OF
MOLDOVA / Ed. 3-a.-Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2015 ( Combinatul Poligr.).- 492 p.
6. NEGRU, A., ŞABANOV, G., CANTEMIR, V., ş.a. Plante rare din flora spontană a Republicii
Moldova: CE USM, Chişinău, 2002,-p.196.
7. CARTEA ROSIE A REPUBLICII MOLDOVA. Plante, ed II. Chişinău: Ştiinţa, 2001
8. BULICANU, DORINA. Bioecologia plantelor periclitate din ecosistemul forestier de Quercus
pubescens Willd. al Republicii Moldova/ Mediul Ambiant.-2004.-Nr. 6 (17).-P. 2-4.
9. BULICANU, DORINA. The rare plant species of downy oak forests ( Quercus pubescens Willd.)
from Republic of Moldova. Journal of Botany Vol IX, Nr. 1(14), 2017 page 35-38.
10. TUTIN, T.G. E AL.1968-1993. Flora Europaea. Vols 1-5. Cambridge University Press.
11. WALTER, K.S. & GILLETT, H.J., EDS. 1998. 7997 IUCN Red List of threatened plants.
Compiled by the World Conservation Monitoring Centre. Gland, Switzerland and Cambridge, UK,
IUCN- The World Conservation Union.