Sunteți pe pagina 1din 230

ALEXANDR GHELMAN

BANCA

TRADUCEREA: BORIS MELINTI

PERSONAJELE:

EL
EA

DOMNISOARA

DOAMNA CU OCHELARI

BLONDA

UN BAIAT

O FETITA
Actiunea se petrece intr-un parc, pe inserat.In scena apare un

barbat.Dupa

comportamentul sau se pare ca asteapta pe cineva.Dupa un scurt timp

apare in

scena o tanara doamna.

EA: Buna seara, scumpule!


EL: (usor confuz,ironic) Buna seara,scumpo!

EA: Aveti cumva un focsor, un chibritel?

EL: Sigur ca da. Pentru o doamna atat de simpatica, cum sa nu gasim un

chibritel.

EA: Ooooo!(isi aprinde tigara) Se poate?(facand un gest catre banca)


EL: Cum adica “se poate”? Personal, nici nu vreau sa imi inchipui in

continuare

viata fara dumnevoastra!

1EA: Vai, vai!

EL: (Asternandu-i un ziar pe banca) Poftim, draga!

EA: Multumesc, dragule!


EL: In care parte a bancii imi ordonati sa ma asez? Uite, spre exemplu

fosta mea

sotie, poreclita “Holera”, tot timpul insista ca eu sa ma asez in dreapta

ei.Dumneavoastra cum preferati?

EA: Mi-e indiferent!

EL: Atunci ma voi aseza in stanga, ca intre noi totul sa fie diferit.
EA: Mai sa fie!

EL: Sa fie!(soptindu-i la ureche) Printre altele, va pot informa in mare

secret, ca pe

mine ma cheama Nicolai.

EA: Cum, cum?

EL: Ni-co-lai. Ko-lea. Pe dumneavoastra?


EA: De ce v-ar interesa numele meu cand eu sunt in fata

dumneavoastra?

EL: Uuuu! Bucuria vietii mele!(imbratisind-o). Dupa cum vad,

dumnevoastra faceti

parte din categoria femeilor care nu pun pret pe forma, ci pe continut.

Asta-i
foarte bine!

EA: Dumnevoastra din ce categorie de barbati faceti parte?(incercand sa

scape din

imbratisarea lui).

EL: Eu sunt un barbat liber!(o imbratiseaza din nou).

EA: Da?(lovindu-l cu palmele peste piept)


EL: Da, sunt propriul meu stapan.

EA: Fiti cum doriti si cat doriti, dar nu va permit sa fiti si stapanul meu !

Luati

mainile de pe mine!

2EL: Pardon!

EA: Am spus sa va luati mainile de pe mine!


EL: Si eu v-am spus “pardon”.(imbratisand-o din toate puterile). Eu ma

aflu aici

intr-o deplasare.Am venit pentru trei luni! Nu cunosc pe nimeni! Am

salbaticit!

Am cosmaruri! As putea fi internat la casa de nebuni!


EA: Dati-mi drumul!(scapand din prinsoarea lui). Ce spurcaciune!(pauza,

cei doi isi

aprind cate o tigara.Dupa un timp el se ridica si arunca chistocul intr-o

lada de

gunoi, dupa care se apropie de ea)


EL: Imi cer scuze! Vorbesc serios! Imi cer scuze! Problema e ca v-am luat

drept

altcineva.

EA: Ce?!

EL: Exista asa o lege nescrisa; cand intalnim pentru prima oara un om,

imediat il
catalogam intr-o categorie sau alta de tipologii. Dupa cum se vede am

gresit.Nu

v-am raportat la categoria potrivita.Am gresit, ce sa-i faci?

EA: Eu cred ca ati gresit cu mult timp in urma… cand de abia ati aparut

pe lume.
EL: Posibil. Nu am obiceiul de a demonstra ca sunt bun.Sunt asa cum

sunt. Si,

printre altele, pentru greselile mele eu singur platesc.Sa vedeti ce mi s-a

intamplat

odata la Sevastopol.Ati fost vreodata acolo?

EA: Nu.
EL: Eram deci la Sevastpol intr-o deplasare.Pe o banca, intr-un parc,

statea o

femeie.Singura. M-am apropiat.M-am asezat, am inceput sa-i vorbesc.

Ea, cu

draga inima, imi raspundea. Atunci, m-am apropiat si mai mult de ea.

Totul era
normal! Ma apropiam si mai mult.(apropiindu-se de ea). Totul era

normal! Nu va

fie frica, nu va fac niciun rau. Pur si simplu, cand povestesc ceva, trebuie

sa si

mimez. O cuprind usor de talie(face intocmai). Totul era normal! Si cand

am vrut
sa o sarut… cineva ma batea cu pumnul peste maxilare! O data! De doua

ori! De

trei ori! Incepusem sa vad stele! Era sotul ei. Statuse pe o banca

alaturata.Erau

certati, si ea, cateaua, pentru a-l intarta incepuse sa flirteze! Va

imaginati? Dupa
3care ei au plecat si eu am ramas cu mutra umflata. Ea imi mai arunca

cate o

privire si izbucnea in hohote de ras.Se intampla si situatii din astea. De

ce? Nu m

am orientat corect.Acelasi lucru si in cazul de fata.Imi aruncati acum o

privire de
lup. Mi-e si frica sa va intreb ceva.(zambind) Pot sa va intreb ceva?

Locuiti de una

singura?

EA: Cu cineva…

EL: Cu mama?Cu fiul? Am ghicit? Sigur, cu fiul. Stiti de ce am ghicit?

Pentru ca
dumnevoastra nu semanati cu o femeie care ar fi nascut o fetita.Aveti

imaginea

perfecta a unei femei care a nascut un baietel.Aveti o fotografie? Hai,

aratati-mi

o! Eu iubesc copiii… serios. Si eu am o fiica. Are 20 de ani, s-a maritat

acum o luna.
Dar fosta mea sotie, poreclita “Holera”, mi-a interzis sa vin la nunta. Va

imaginati?

Aratati-mi fotografia.Va rog! (ii da fotografia). Ooooo, ce dragut!!!! Ce

mult va

seamana! Cum il cheama?

EA: Vitea.
EL: Frumos nume! Vitea! Vitiusa! Vitisor! E acasa acum?

EA: Nu. E intr-o tabara de odihna.

EL: Vai, inteleptul nostru!(saruta fotografia). Ce baiat constiincios, bravo!

Ai lasat

o pe mami sa se odihneasca, sa se recreeze. Maine dimineata o sa

mergem cu
mami la magazin, sa-ti cumparam un cadou. Vitea are bicicleta?(ea brusc

ii ia

fotografia din mana). Te intreb serios, are baiatul bicicleta?

EA: Vai cat sunteti de darnic!

EL: Nu sunt darnic, dar imi place dreptatea. Daca femeia are pentru mine

o
atitudine binevoitoare, se straduie sa-mi faca pe plac, eu avand 350-400

pe luna,

de ce sa nu ajut. De ce? Eu sunt barbat. Si credeti-ma, nu cel mai rau din

lumea

asta, si barbatul e barbat. Noi judecam altfel lucrurile. Alte idei se nasc in

capetele
noastre. Sunteti la curent cu faptul ca peste 40 de minute alimentara se

va

inchide?

EA: Aaaa!!!

4EL: In zadar zambiti asa ironic. Uite, zic unii (imitand) “Ce-o mai fi si

asta! Ce
oroare! Nici nu s-au cunoscut bine si hai la pat!” Si de ce oamenii se

grabesc

atata? De ce ? Fiindca la noi magazinele alimentare se inchid devreme.

La ora sase

termini lucrul si la noua magazinul e deja inchis. Descurca-te cum poti!

Prin
urmare, ne vom ridica de pe acesta minunata banca, pe care bunul

Dumnezeu ne

a organizat intalnirea, parasim acest somptuos parc de cultura si odihna

si ne

indreptam catre alimentara din colt, de unde eu voi cumpara tot ce-ti

doreste
sufletelul. Dupa care vom urca intr-un taxi si vom merge in vizita la

dumneavoastra.

EA: Mai sa fie!

EL: Intelepta propunere, nu?

EA: Cum sa nu!

EL: Inseamna ca plecam?


EA: Unde sa plecam?

EL: Cum unde? La dumneavoastra in ospetie.

EA: Dar dumneavoastra ati fost deja odata in ospetie la mine! Iura, care

era de

fapt Kolea.

EL: Ce-ati spus? N-am inteles!


EA: Tu ai fost deja in ospetie la mine… am spus. Stai rau cu memoria?

EL: Eu? Am fost?

EA: Tu, tu… Poate sa ma dezbrac in pielea goala ca sa ma recunosti.( el

incercand

sa se indeparteze usor de ea). Nu te misca! N-o sa pleci nicaieri pana n-o

sa-ti
amintesti! El a uitat! (insfacandu-l de haina si scuturandu-l). Hai

aminteste-ti! A

min-tes-te-ti!

EL: Ce faci… se uita lumea la noi!

5EA: Nu-i nimic, sa se uite. Iar tu uita-te la mine! Uita-te cu atentie! Ce, ai

oboist?
Greu e sa-ti amintesti femeia, pe care acum un an ai pipait-o! Hai pune-ti

creierasul in miscare!

EL: Tu…tu

EA: Ei, ei…

EL: Tu… asta la fabrica de ceramica.


EA: (insfacandu-l de haina) Eu nu sunt de la fabrica de ceramica! Eu sunt

de la

fabrica de ciorapi! Ma mai si incurci! Ti-as scoate ochii! (ii da drumul la

haina, isi

ia poseta si pleaca) Dobitocule!!!

EL: (gafaind bucuros) Vera!, Vera!


(ea se opreste; dupa un timp se intorce catre el)

EL: (rusinat) Vera…

EA: Ce zambesti ca o roza in luna mai? Ti-ai amintit totul sau nu?

EL: Totul!

EA: Hai sa verificam. Unde ne-am intalnit?


EL: Aici, in parcul acesta. Tu stateai colea, langa havuz. Erai prost

dispusa, eu te

am binedispus.

EA: Si dupa?

EL: Dupa… am plecat…nu mai intai ne-am plimbat un timp, apoi am fost

la o
cafenea, apoi am plecat la magazinul alimentar, dupa care am mers la

tine.

EA: Mai departe?

EL: Am ajuns la tine.

EA: Mai departe?

EL: Am fost la tine…


6EA: Si dupa?

EL: Dupa… eu, asta, am plecat.

EA: Cum ai plecat, unde ai plecat, ce-ai spus, cand ai plecat?

EL: Pai, te-am rugat sa chemi un taxi,tu te-ai dus la vecina, ai comandat

taxiul si eu

am plecat.
EA: Si ce mi-ai spus cand plecai?

EL: Pai… am promis sa revin imediat… am zis, ca-mi voi aduce lucrurile

din camin,

documentele… si ma mut la tine.

EA: Si de ce n-ai revenit? Tu stiai deja ca nu vei reveni cand ai urcat in

taxi? Imi
raspunzi sau nu?

EL: Nu!

EA: De ce?

EL: Pentru ca nu am ce sa-ti raspund.

EA: (exploziv). Strigoiule! Boschetarule! Prapaditule!

EL: Fara jigniri.


EA: Cum de va mai tine pamantul?

EL: Nu ma jigni, Vera! Se uita lumea la noi!

EA: Lumea? Dar de mine cum a ras toata politia? Am alergat noptea la

ei,credeam

ca taxiul a facut un accident, ca erai strivit. I-am intrebat pe politisti si

nici numele
nu ti-l stiam… Iura il cheama, le ziceam, Iura. Cand de fapt el e Kolea! Tu

cine

esti? Tu esti Iura sau Kolea?

EL: Sunt Alexei!

EA: Cine esti, cine esti?!

EL: Alexei.
7EA: Alexei… El e Alexei. Si unde va grabeati voi in miez de nopate, Iura-

Kolea

Alexei? La alta muiere? La mine era rau? Era rau, da?

EL: Bine.

EA: Si atunci? Puteai sa fugi dimineta!

EL: Aveam deja bilet.


EA: Ce bilet?

EL: La avion. Era ultima zi de deplasare.

EA: (il tinteste lung cu privirea, cu durere) Ce dobitoc!

EL: Fara jigniri!

EA: De acuma vei putea povesti prin toate parcurile tarii noua ta

aventura. Deci
iata asa, n-am recunoscut muierea cu care ma culcasem odata! Ce rasete

vor fi!

Tu nu esti om, tu esti un dobitoc.

EL: Fara jigniri, Vera!

EA: Te strang de gat! Te omor! Si pe tine si pe mine!


EL: (radicand o piatra de jos) Poftim, ia-o , fa-mi sfarsitul daca sunt un

dobitoc!

Elibereaza pamantul de o marsavie! Mai bine omoara-ma… dar nu ma

jigni!

Omoara-ma! Loveste-ma! Hai!


EA: (tinand piatra deasupra capului lui) Ahhhhh! (lasa piatra jos, iar el sta

aplecat,

aproape intepenit; doar umerii ii tresar.Plange) Vai, Doamne! Destul cu

clounada!

Chiar a inceput a plange! Ia stai putin (trecandu-i mana peste fata). Sa fie

lacrimi?
Mai sa fie! Tu esti artist? Poti sa plangi la comanda? (scoate din poseta o

batista si

i-o intinde; el o arunca jos dupa care ii cuprinde picioarele si se lipeste cu

fata de

burta ei) Hai gata,gata! Destul iti zic!

EL: Vera, nu ma parasi (ducandu-si mana in dreptul inimii) La naiba!


EA: Hei, ce-i cu tine?

8EL: Uite aici… o bucata de gheata imi strapunge pieptul. Dracie!

EA: Sa-ti dau un calmant?

EL: Imi trece imediat… scuze… imediat.

EA: Ai des aceste simptome?

EL: Nu prea, dar am.


EA: Tu unde stai acuma? Adica unde locuiesti permanent?

EL: Niciunde.

EA: Cum niciunde?

EL: Apartamentul l-am cedat lor.Acolo in Kazan am doar viza de

resedinta.

EA: Si vii des pe aici?


EL: A doua oara… Vera, crezi ca poti sa ma primesti la tine?

EA: Aerul curat e mult mai benefic. Locuiesti de mult de unul singur?

EL: De trei ani.

EA: Cum de trei ani? Si anul trecut mi-ai zis tot de trei ani.

EL: Totul a fost o minciuna. Vera, te rog, hai sa intram pana la tine. Acolo

iti voi
povesti totul. Sa mergem!

EA: Tu ai parasit-o pe sotie sau ea pe tine? Ziceai atunci…

EL: Ai un pic de rabdare! Daca ma tratezi asa ca pe un strain, de ce imi

pui toate

intrebarile astea? Nici macar nu ma imbratisezi. Imbratiseaza-ma, Vera,

imbratiseza-ma! (punandu-i mana ei pe umarul sau). Hai sa plecam!


EA: Mai bine spune-mi cum ai ajuns in halul asta.

EL: M-am burlacit, Vera!

EA: Si de ce umbli brambura prin parcuri si nu te casatoresti?

9EL: Ehhh, ehh, Vera, Vera! E prea tarziu sa ma casatoresc. Trebuia s-o

fac imediat

dupa divort. Desi am dus-o prost cu “Holera” mea si inainte de asta. Era
insuportabila – ma chinuia, ma persecuta, era geloasa, una-doua isi

punea capat

zilelor. Nu stia nici sa gateasca, nici grija de copil nu avea. Eu pregateam

masa, eu

spalam vasele ,duceam fetita la scoala, faceam curatenie in casa. Cand

am scapat
de ea, nu mai voiam nimic, nicun fel de sotie, niciun fel de familie…

singur, singur,

singur! Tihna, tihna, tihna! Au trecut trei ani si sufletul meu s-a pustiit. E

un lucru

groaznic, Vera sa fii burlac in ziua de astazi. Cand am divortat ma

gandeam ca voi
locui singur, in liniste, si ca la un moment dat va aparea la orizont o

femeie

linistita, cu o inima ca si a mea… Si vezi unde am ajuns.

EA: Si cine-i de vina?

EL: Eu, doar eu! Crezi ca nu as vrea sa traiesc omeneste? Nu dorm in

tihna noptile,
zile intregi nu-mi revin din mahmureala.

EA: Esti alcoolic?

EL: Mai rau!

EA: Cum mai rau?

EL: Uite asa! Nu vreau sa te mint. Te-am mintit destul. Te inteleg- esti o

femeie
tanara, ai vrea sa te mariti…

EA: Poftim!?

EL: Niciun poftim! Doar nu sunt un prostanac. Tu vrei sa te mariti. Si data

trecuta

ai vrut, si acuma vrei. E si normal- de ce sa stai singura? Dar eu, sa stii nu

sunt
adaptat vietii de familie. Eu nu rezist sa ma aflu langa o femeie pentru o

perioada

mai lunga. Si nici ea n-ar rezista.

EA: De ce n-ar rezista?

EL: Pentru ca in anii de dupa divort caracterul meu s-a schimbat

fundamental. O
noapte sau doua alaturi de mine- mai bun nici nu gasesti. Tu stii doar, in

preajma

mea doar veselie, libertate, bani cat poftesti… Dar pentru o viata

permanenta in

cuplu- mai rau ca mine nu exista. Am incercat, dar n-am reusit. Brusc am

inceput
10sa devin un zgarcit, muierii nu-i acord nicio incredere, oamenii ocolesc

casa mea,

am tot timpul impresia ca muierea mea e cuplata cu cineva, doar stiu

cum se

cuplau si ele cu mine, si de ce una din ele ar fi mai buna. Asta nu-i viata,e

un
cosmar! Unicul lucru bun- ca ma iubesc copiii. Nu insa si mamicile lor,

femeile…

EA: Poate nu ai avut parte de o femeie cumsecade.

EL: Ba erau cumsecade!

EA: Tu nu ai nevoie de o femeie cumsecade. O femeie cumsecade se

iubeste doar
pe sine. Iar tu ai nevoie de o proasta ca si mine. Dar asemenea proaste

nu gasesti

sa le cauti cu lumanarea. Imagineza-ti ca Alexei al meu ascundea de

mine

salariul, si propriului sau fecior nu-i dadea niciun banut. De fiecare data il
asteptam din deplasari, nu-i reprosam nimic, il spalam in cada ca pe un

copil, ii

pregateam masa… Cand ne culcam eu ii spuneam: “Stii, dragule, cat timp

tu ai

lipsit n-am cochetat cu nimeni, pe tine doar te-am asteptat”. Speram ca

ascultand
toate acestea va incepe sa planga de fericire. Ma va saruta din crestet

pana in

talpi… Si el in tot acest rastimp divortase de doua ori si se casatorise a

treia oara .

(emotionat o imbratiseza si o saruta)


EA: Mai lasa-ma! Toti sunteti la fel. Si tu esti bun. Pentru ca tu sa-ti revii

e nevoie

de multa putere, multa rabdare, mult sacrificiu. Dar dupa toate astea tu

iar ai

disparea in ceata. Sa nu crezi ca ma autopropun sa fiu sotia ta. Iti spun

toate
astea doar sa stii ce te-ar putea salva .

EL: Mormantul m-ar salva.

EA: Mai inceteaza cu prostiile! Gandeste-te mai bine ce visuri ai in viata.

Un vis pe

care nu-l poti realiza. (el zambeste). Ai vrea, de pilda sa pleci intr-o

calatorie?
EL: Parintii mei s-au nascut In Kamceatka. Niciodata n-am fost acolo.

EA: Prin urmare, in concediu trebuie sa pleci in Kamceatka. Sotia ta

trebuie sa

planifice aceasta calatorie. O poti lua si pe fiica ta .

EL: ”Holera” nu va fi de accord.


11EA: Va fi! Si eu la un moment dat ii interziceam fostului sot sa-l ia pe

fiul meu,

Vitea. Stiam ca, desi, e zgarcit isi iubeste copilul. L-am lasat sa plece in

vacanta de

iarna la el. Am si primit de la cea de-a treia sotie a fostului meu sot o

scrisoare in
care mi-a spus cat de bine s-au simtit impreuna. Vitea si acum e acolo, la

tatal sau.

Te-am mintit ca a plecat intr-o tabara de odihna. E la tatal lui. Va sta

acolo o luna.

Vezi? Orice problema se poate rezolva, daca exista bunavointa.


EL: Si atunci de ce sotul tau a plecat de la tine daca esti atat de

binevoitoare si

intelegatoare?

EA: Am devenit asa dupa ce sotul meu m-a parasit. Alexei, pune-mi

geaca ta pe

umeri. E cam racoare.


EL: (Alexei face intocmai dupa care spune) Vera, hai sa plecam!

EA: Astepta! Ce alte dorinte mai ai?

EL: (zambind) Sa alerg in noaptea asta descult prin apartamentul tau. Hai

sa

plecam!

EA: De plecat, plecam, dar in apartamentul meu nu vei intra!


EL: Poftim?! De ce?

EA: Drept pedeapsa ca nu m-ai recunoscut.

EL: Vera! Vera! Incetaza! E prea tarziu sa ma intorc la camin!

EA: Cum ai putut sa nu ma recunosti? Cum ai putut sa ma dai uitarii?

EL: Destinul, Vera, soarta. Serios, de ce crezi ca tu si eu astazi, in

momentul asta,
ne aflam in acest parc? Asta-i soarta!

EA: Ne-am intalnit fiindca eu m-am apropiat de tine. Tu niciodata nu ti-ai

fi amintit

ca exista pe acesta lume o anume Vera. Eu te-am recunoscut si am venit

la tine.

Mai ai ceva de spus de soarta?


EL: Vera, tu vrei sa plec, sa plec?

12EA: Asteapta un pic! Revin imediat.

EL: (o apuca de mana si o aseza pe genunchii lui; o saruta) Vera, innoptez

la tine,

da?

EA: Pentru cat timp ai venit?


EL: Pentru trei luni. A trecut doar o saptamana.

EA: (hotarata) Trebuie sa pui capat acestor deplasari. O luna vei locui la

mine,

dupa care te intorci la Kazan, iti dai demisia si revii.

EL: Bine, bine. Dar te-am preintampinat, Vera, cu mine iti va fi greu.
EA: Ramane de vazut. Doua saptamani vom locui fara Vitea. Cand se va

intoarce

vom vedea ce va fi cu el.

EL: Nu-ti face griji pentru Vitea. Fa-ti griji pentru tine!

EA: Si tu fa-ti griji pentru tine. Ai Inteles? (se imbratiseza si se saruta)

EA: (eliberandu-se din imbratisarea lui) Revin imediat!


EL: Sa te insotesc?

EA: Nu multumesc. (il saruta si pleaca; el ramane singur un timp in

scena. Dupa un

timp ea revine )

EL: Te-ai intors deja? Bravo! Ca un soldat adevarat. De ce esti asa trista?

Ti-ai
amintit din nou ca nu te-am recunoscut? Hai, gata, gata, Vera! (imitand

un

cantaret de opera) Imi paaareee raaaauu, Veraaa! Si iti promit

soleeeemn ca

niciodata in viata eu nu te voi uitaaaa!!! (rade) Plecam? ( o apuca de

mana
pregatindu-se de plecare. Ea isi retrage mana si se aseza pe banca.) Ce-i

cu tine,

Vera? Poti sa-mi explici ce s-a intamplat? (ea isi scoate geaca si i-o

innapoiaza) De

ce imi dai geaca?

EA: Data viitoare sa-ti lasi toate actele acasa.


EL: Ce-ai spus? (isi ia geaca)

13EA: M-am uitat prin actele tale.

EL: Ahh, asta era! Cum ti-ai permis asa ceva?

EA: (printre lacrimi) Va rog sa ma iertati, Fiodor Kuzmici… tata a doi

copii… angajat
al bazei auto… de nicaieri plecat in deplasare… domiciliat pe strada

Armatei

impreuna cu sotia ( lacrimile ii curg siroi pe fata)

EL: Mai ai ceva de adaugat? Acuma pot sa plec? Pot sa plec?

EA: Mi-e indiferent.


EL: Proasto! Ai stricat totul, proasto! De ce ai facut asta? Tu stii ce

inseamna sa

cotrobaiesti prin buzunare? E o… e un simbol a tuturor lucrurilor pe care

le detest

in viata de familie. Verificari… controale, cotrobaieli! Nu puteti scormoni

in creieri,
cotrobaiti prin buzunare! Si ce-ai aflat? Ca nu sunt Alexei ci Fiodor? Ca

nu am o

fiica, ci doi fii? Astea sunt lucruri importante pentru tine? Ahhh, ai aflat

ca sunt

casatorit! Asta era! Te pregateai de maritis… si cand colo te-am mintit!

Dar poate
nu te-am mintit! Asa-i ca nu admiti asa ceva?

EA: Si stampila?

EL: Si ce e cu stampila? Te intreb: Ce-i aia o stampila? Si tu recent ai

divortat, si stii

exact cat tine procedura, pana obtii acea stampila. Aproape-o viata poti

sa traiesti
fiind despartit, si dupa acte sa mori casatorit. M-am despartit dar n-am

dat bani

pentru o stampila noua. Nu e posibil sa se intample asa? Sau daca vrei o

alta

varianta: ma pregatesc sa plec la lucru in afara… in Africa. Si e mai usor

cu actele
sa fii considerat casatorit decat divortat. Se poate nu? Asa ma simt

avantajat, e

mai comod. Mai pot sa-ti dau si alte variante- asa ca in zadar mi-ai cautat

prin

buzunare- ca tot nu ai aflat cum stau lucrurile in realitate.

EA: Si care e realitea?


EL: Nu-ti spun! Poti sa consideri ca sunt casatorit. Dar mai calc stramb si

eu…

cateodata. Poftim, poti sa socoti asa.

EA: Ce, vrei sa spui ca nu-i asa?

14EL: Nu-ti spun! De nu m-ai fi cotrobait cu siguranta ti-as fi spus. Chiar

astazi ma
hotarasem sa-ti spun totul…, in pat , dar nu-ti mai spun!

EA: Mi-e totuna!

EL: Ba nu! Daca ti-era totuna ar fi fost poate prea frumos. Nu, nu ti-e

totuna. Si stii

de ce? Pentru ca esti o proasta! Ai avut dreptate cand ai zis ca esti o

proasta. Asta
si esti! Idioato! Nu poti sa scapi de umbra ta. Si daca ai putea, care ar fi

sensul?

Eu, spre exemplu, la prima intalnire ma prezint sub alt nume, am eu asa

o regula.

Viata m-a invatat sa procedez asa. De aia eu atunci m-am prezentat

drept Iura si
astazi la fel- doar la inceput eu nu stiam ca te cunosc.

EA: Ba tu stiai ca ma cunosti cand te-ai dat drept Alexei… Ai mai si

nascocit ca ai o

fiica…

EL: Ei si ce ? Stiam! Dar nu stiam cum vor evolua relatiile noastre in

continuare.
Stiam? Nu stiam! Ai vrut la un moment dat sa ma omori. Si eu in schimb

trebuie sa

ma destainui in fata ta? Cu ce ocazie? Ca tu sa nu ma controlezi prin

buzunare?

M-ai controlat, si ce? Ai aflat- si ai plecat? NU! Stai si mi te smiorcai ( ea

se ridica
hotarata). Stai jos! Linisteste-te! O sa iti povestesc totul. (Isi aprinde o

tigara). Eu

sunt responsabil cu aprovizionarea la baza auto. Aici in oras am doi

feciori. Unul

din ei s-a insurat anul trecut. Acum trei ani m-am despartit de sotie. Asa

ca nu te
am mintit cu ce era mai important. Ea este profesoara de literatura, a

absolvit

facultatea pedagogica din Leningrad (Petersburg). Toata viata a fost

nemultumita

de mine… ca citesc putin, ca nu pot discuta normal cu oamenii… ea are

gasca ei…
poate, m-a si inselat, nu stiu, n-am prins-o . Ma detesta ca eu lucrez la

aprovizionare… desi beneficia cu drag de toate… si masina la scara, si

orice lucru

mai greu de gasit…toate-i erau la indemana… pe baieti ii proteja de

influenta
mea…i-a dresat din copilarie ca tata e un neica-nimeni… si eu am rabdat

cat am

putut. Ulterior ne-am despartit. Dar locuim inca in acelasi apartament…

nu gasim

un schimb avantajos.

EA: Nu te cred!
EL: Esti ingrijorata din cauza stampilei? Esti o birocrata! Ea si-a pus toate

stampilele, a avut nevoie de ele, anul trecut se pregatea de maritis. Eu n-

am avut

15nevoie, n-aveam de gand ca sa ma-nsor. Cam asta-i tot. Maine achit si

eu o taxa
de divort- si ma vor stampila macar si-n frunte. Sa vada toata

muierimea- di-vor

tat!

EA: Tot nu te cred!

EL: Asta-i problema ta, Veruta. Sa scormonesti prin buzunare-i interzis,

dar sa nu
crezi- e treaba ta.

EL: Pot sa-ti dau un sfat cum sa procedezi ca sa nu fii mintita. Nu mai

umbla prin

parcuri, nu fa cunostita cu nimeni, stai in casa. Atunci vei fi in deplina

siguranta!

Da-mi un stilou. Ai un stilou? Da-mi un stilou, iti zic.


EA: De ce?

EL: E treaba mea. (ea se executa)

EL: (Ridica de jos un ziar mototolit si rupe o bucata din el. Folosind

pasaportul

drept suport, scrie ceva pe bucata de ziar. Isi baga pasaportul in buzunar.

Ii
intinde bucata de ziar si stiloul)

EL: Tine. Ai aici numarul meu de telefon de acasa. O cheama Antonina

Petrovna.

La ora asta trebuie sa fie acasa. Poti sa-i dai un telefon. Este acolo o

cabina

telefonica.
EA: De ce?

EL: Cum de ce? Sun-o si spunei: uite asa si asa… am facut cunostinta cu

Fiodor

Kuzmici, si el in pasaport are stampila. Va rog sa ma scuzati, ii spui , dar

as dori sa
stiu cum stau lucrurile cu adevarat si ea iti va spune… Tine! (Ea ii ia doar

stiloul) Ia

si numarul de telefon.

EA: Nu am de gand sa sun.

EL: De ce?

EA: Pentru ca oricum nu te cred!


16EL: O sa vorbesti cu fosta mea sotie… ce altceva mai vrei? Sau crezi ca

eu inainte

de a veni in parc am facut vreo intelegere cu o oarecare dama, ca ea sa

joace la

telefon rolul fostei mele sotii, si asta special ca sa te pot minti? Cat o sa

stau cu
mana intinsa?

EA: Unde te grabeai atuncea noaptea? Ai nascocit totul, si cu deplasarea

si cu

avionul… Unde te grabeai?

EL: Atunci?

EA: Da, atunci.


EL: Acasa ma grabeam. Acasa la mine. Ea ma rugase atunci sa innoptez

acasa,

feciorasul cel mic se imbolnavise, avea temperatura. Ii era frica sa nu

trebuiasca

sa-l internam la spital. Si m-a rugat sa fiu acasa. De aceea ma

grabeam.Cand am
ajuns acasa sotia mi-a sarit in brate, a inceput sa planga si sa ma roage sa

ramanem impreuna. Ea avusese un timp pe cineva, se pregatea de

maritis, dar nu

a fost sa fie. La vremea aceea trecea prin clipe groaznice, grele ,

zbucimate. Si
atunci am fost de acord sa incercam sa ne refacem viata. Scuza-ma, dar

asa a fost:

am plecat de la tine si m-am culcat cu fosta mea sotie, de care nu ma

atinsesem

doi ani. Vezi nu e chiar atat de simplu. Doar stii si tu cat e de greu,

chinuitor. Tu
chiar si astazi zici “Petea al meu”, desi demult nu mai e al tau… Nu s-a

intamplat

nimic cum ar fi trebuit, peste trei, patru zile s-a inceput din nou

scandalul, si de

atunci am pus punct. Asa ca poti s-o suni cu incredere. Daca va afla ca ai

si un
apartament unde ai putea sa ma primesti, chiar ne va sari in ajutor. Va

veti si

imprieteni (dandu-i hartia cu numarul de telefon) Tine!

EA: De ce ai nascocit ca ai si o fetita?

EL: Am nascocit ce-am nascocit, ce sa ma fac? Am o fantezie bogata.

Cand am
nascocit povestea cu fetita? Chiar la inceput! Ei si dupa aia am sustinut

aceasta

intiativa. Am dezvoltat-o. (rade) Te rog sa intelegi, Vera, noi suntem doi

oameni

maturi, fiecare am trait aproape o viata- si la un moment dat ne-am

intalnit. In
situatii de genul asta nu merge totul ca pe roate de la bun inceput. Si tu

spuneai

Vitea e intr-o tabara de odihna, cand de fapt e la tatal lui. De ce ai

mintit… doar n

o sa-mi spui? Asa a fost sa fie. Eu pentru tine sunt inca un strain, de aia

mai spun
17si lucruri neadevarate. Dar sunt sigur- cand vom fi impreuna, cu timpul

inca multe

alte lucruri despre care acuma nu vorbesti vor iesi la iveala. Legea vietii!

Eu sunt

un tip, cum sa zic, mai complex. Uneori sunt precaut, secretos,linistit,

alteori cu o
fantezie debordanta, imi place sa ma laud , ma adptez usor in diferite

situatii…

Aprovizionator! In meseria asta stii cum e – trebuie sa poti de toate: si sa

minciunesti, si sa inventezi, sa ai o memorie buna, dar si sa uiti ceea ce

stii, si sa
tii minte ce ai uitat! Se intampla uneori sa ajungi in niste situatii de zici

ca nu mai e

nicio iesire. Pui creierul la contributie si cauti, cauti pana ajungi cu bine la

liman. Si

asta nu e totul! Eu sunt un om nespus de darnic. Vrei geaca mea? Poftim

ti-o
daruiesc! Pot chiar si blugii sa ti-I, dau adca insisti, si plec acasa in chiloti.

Au fost

momente in viata mea despre care niciodata, nimanui din lumea asta

nu-i voi

spune! Noi nu suntem un baietel si o fetita, Vera si ne-am vazut

impreuna- stii
cat? Atuncea patru ore si acuma doua. In total sase ore. Asta e biografia

nostra

comuna! Si ce ne asteapta inainte, doar Domnul stie. Scuza-ma ca iti

spun toate

acestea, dar tu mi-ai zis ca vrei adevarul. Si tu de dragul adevarului ai

cautat la
mine in buzunare… Apropo, vreau sa te intreb ceva in legatura cu

buzunarele.

EA: Ce intrebare?

EL: Tu cand ti-ai dat seama ca am pasaportul si celelalte acte in buzunar?

Acolo la

toaleta? Sau ai plecat acolo stiind ca ele erau in buzunar?


EA: Da.

EL: Da, ce?

EA: Stiam.

EL: Ai fost la toaleta?

EA: Nu.

EL: Inseamna ca ai plecat doar ca sa te uiti in acte.


EA: Da. (incepe a plange)

EL: Ei, vezi, nu-i chiar frumos! Adevarat? Puteai doar sa-mi zici: “ Ai aici

in haina

niste acte, poti sa mi le arati te rog, Fiodor?”

18EA: (razand printre lacrimi) Atunci tu erai Alexei! (rad amandoi). Nu,

scuze, tu
atunci erai chiar Kolea… Stii cand am simtit eu ca ai actele la tine? Cand

ma

strangeai in brate si strigai ca o sa ajungi la casa de nebuni. (rade in

hohote)

EL: (incetand sa mai rada, suparat) Deci tu atunci intentionat mi-ai cerut

geaca?
Ca mai apoi sa pleci si sa te uiti prin acte? E adevarat? Raspunde-mi! E

adevarat?

Fir-ar sa fie! Saraca, nevinovata, mintita, mai sa fie! Asta esti! Ai simtit

actele! Ai

un simt al actelor foarte dezvoltat. Asta pentru mine e un simt nou… ar

trebui
inregistrat! Deci noi ne sarutam si tu in timpul asta erai cu gandul doar la

acte…

mda!

EA: (ridicandu-se) Eu plec! Poti sa ma insotesti pana iesim din parc… E

intuneric si
mi-e frica. ( el tace). Atunci, la revedere! Nici “la revedere” nu poti sa-mi

spui? Cu

ce te-am suparat? Si eu doar am recunoscut totul. Tie ti-e permis orice,

si mie

nimic?
El: (ridicandu-se se apropie de ea si o imbratiseaza) Gata! Pace! Dar tine

cont

acuma suntem chit: eu te-am mintit pe tine, tu m-ai mintit pe mine. Hai

sa

plecam!
EA: (stand nemiscata) Si tu deci, de trei ani esti divortat si nu ti-ai gasit

pe nimeni?

EL: Ba da! Dar erau… La una m-am si mutat vreo jumatate de an. Am

locuit la ea, ii

dadeam bani cu nemiluita,incredere deplina… pana cand absolut

intamplator am
descoperit ca ea isi deschisese un cont la banca si depunea acolo bani

fara stirea

mea. Iti imaginezi? Si parea atat de credincioasa, gingasa, servila. I-am

zis atunci:

eu ce sunt pentru tine, un simplu chirias? I-am tras una de a zburat cinci

metri! Si
am plecat…{ “exploziv”.} Urasc parazitii! Am inceput a munci de la 14

ani, am

absolvit liceul… am intrat la facultate- am abandonat, am tras din greu!

Vero, tu

stii ce munca grea-i aprivizionarea, cum te stoarce. Fa rost de aia si de

aia, cum si
de unde , nimeni nu stie. Ma ierti, dar am avut momente cand a trebuit

sa ma culc

cu vreo oarecare prapadita doar ca sa mi se abrobe vreo hartoaga. Am

obosit,

Vera, sunt terminat , mi-e lehamite de viata asta. Curand fac 45 de ani…

si nu am
o odaita separata.” Holera” face mofturi, ba asta nu-i place, ba ala nu-i

place…I-

19am si zis: sunt de accord cu oricare varianta de schimb… Oricare! (isi

aprinde o

tigara) Vrei sa fumezi?


EA: Dar eu nu fumez, Fiodor, asa doar ma prostesc. (pauza). Fiodor,

poate e mai

bine sa nu mai cautati o varianta de schimb la locuinta. Cedeaza-le lor

apartamentul. Din cate camera e compus?

EL: Din doua.


EA: Pai vezi, si ei sunt doi. Si daca intre noi lucrurile vor merge bine, eu

voi

schimba garsoniera mea pe un apartament cu doua camere la marginea

orasului.

Toate rudele mele locuiesc acolo si deseori incearca sa ma convinga sa

ma mut si
eu acolo. Nici nu e chiar atat de departe. Faci vreo 40 de minute pana

aici. De-ai

sti cat e de bine acolo- alaturi e o padurice, raul, lacuri. Si vom avea si noi

doua

camere- o frumusete! Vitea va sta in una si noi in cea de-a doua . Si mie

imi va fi
cu mult mai usor. Sora mea ,ma va ajuta tot timpul. Are un sot minunat,

e politist.

Acolo vei scapa si tu de stresul de oras.

EL: Nici nu stiu ce sa zic. Asa se pare ca n-ar fir au. Ar trebui sa vedem

intre noi

cum vor merge relatiile.


EA: Vor merge. Am toata increderea ca vor merge . Fiodor, nu vrei sa

mergem

maine la ai mei? Astazi e vineri, avem la dispozitie doua zile libere. Ne

putem

intoarce duminica seara sau luni dimineata. Tu cand incepi serviciul?

EL: La noua.
EA: Iar eu la opt. Ne vom trezi mai dimineta, pana la statie vom merge

pe jos, e un

drum bun pe langa padurice. Plecam? (el da nehotarat din umeri). Tu nu-

ti fa griji,

acolo nimeni nu te va intreba nimic de una sau de alta. Casa surorii are

trei
camere, una va fi a noastra. Ne vom simti minunat acolo. Mergem, da?

Mai ai

ceva treburi prin oras?

EL: Nu prea. Dar…

EA: Sa plecam, sa plecam. Gata, am hotarat! (il saruta) Auzi, ce-ar fi daca

ne-am
construi o casa. Ai vrea sa ai propria ta casa? Vom alege un teren

frumos, tu te vei

20ocupa de aprovizionare, material de constructie, transport. Am 2000

depusi la

banca, asa pentru inceput. Ai vrea o casa?

EL: Nu ar fi rau! O casa- e o casa! Nu un apartament.


EA: (bucuroasa) Mai intai schimbam garsoniera si dupa aia usor, usor

vom incepe

sa ne construim casuta. Nu ne grabeste nimeni. Incet dar sigur si casa se

ridica.

Copiii tai vor putea sa ne viziteze oricand. La apartament pot sa renunti.

Si ea va fi
multumita . Ati fost atata impreuna, nu are rost acuma sa o superi. Vai,

sunt atat

de bucuroasa, Fiodor ca maine vom pleca. Vei vedea ce sora buna am, ce

sot bun

are ea, ce mama buna am ! (pauza) Fiodor, tu intr-adevar consideri ca

intalnirea
noastra e mana sortii sau doar ai zis si tu asa?

EL: Sa mergem, Vera! Da, e soarta.

EA: Nu, tu spune-mi précis, asa consideri?

EL: Da. Sa mergem! (fac impreuna cativa pasi; ea se opreste) Ei, ce mai

e?

EA: Fiodor, te rog sa nu te superi.


EL: De ce sa ma supar?

EA: Vreau sa dau un telefon.

EL: Cui?

EA: Sotiei tale.

EL: Aha, am inteles.

EA: Daca nu esti de acord, atunci eu nu…


EL: Da Doamne- iarta, suna!

EA: Da de ce strigi?

EL: Strig fiindca puteai sa suni acum o ora.

EA: Te grabesti cumva?

21EL: Nu ma grabesc! Dar vezi si tu ca e tarziu! Hai, pleaca! SUNA! Sa te

astept aici
sau sa mergem impreuna?

EA: Fiodor, ai cuvantul meu, uite acuma voi suna si niciodata in viata nu

te voi mai

controla, niciodata in viata nu-mi voi baga niciun degetel in buzunarele

tale si

nimic, nimic nu va mai fi ca inainte. Dar acuma, in momentul asta… stii…


EL: Am inteles, am inteles. Du-te si suna!

EA: Saruta-ma! Cum crezi ca va discuta cu mine?

EL: Cine stie… Doar sa nu fie cu paiul in…

EA: Fiul tau e acasa?

EL: E la bunicul lui din partea mamei, in Tula. Sa te insotesc?


EA: (dand din cap in semn ca nu) Ma simt atat de rusinata. Ma intorc

repede. (si

pleaca)

EL: Vera! Si numarul de telefon (scotand din buzunar o bucata de hartie)

EA: L-am memorat.

EL: Cum l-ai memorat, cand nici nu l-ai tinut in mana?


EA: Ei, si? Am aruncat o privire si l-am memorat: 342317 Antonina

Petrovna. Am o

memorie buna inca din copilarie.

EL: (sincer uimit) Mai sa fie! Ai putea sa fii un bun spion.

EA: Ei vezi? Iar tu o tii una si buna : “proasto, proasto”, saruta-ma inca o

data! ( se
saruta, ea pleaca, el ramane singur; dupa un timp apare suparata,

agresiva,

agitata)

EL: Ce s-a mai intamplat?

EA: Stai jos!

EL: De ce?
22EA: Stai jos!!! (el se aseaza). Ridica-te!

EL: Ce-i cu tine, Vera?

EA: Ridica-te! (se ridica). Al cui numar de telefon mi-ai dat?

EL: Cum al cui?

EA: Al cui e telefonul? Cel pe care am sunat?


EL: Dar ce s-a intamplat? Ai nimerit in alta parte? Ai reusit sa suni? Ai

vorbit?

EA: Nu, n-am sunat.

EL: Nu ti-au raspuns? Sau era ocupat?

EA: Nu mi-au raspuns.


EL: Inseamna ca nu era acasa. Si eu ce vina am? Ea este o femeie libera-

cand vrea

atunci se intoarce acasa. De multe ori nici nu se intoarce. Din cauza asta

esti asa?

Ce ti-ai iesit din minti? Ma suspectezi ca as fi stiut ca nu-i acasa si de aia

ti-am dat
numarul de telefon? O sa mai suni de la o alta cabina. De langa casa ta.

Sau

maine. Sa mergem! SI nu ma mai calca pe nervi! Sa mergem! (o apuca de

mana,

ea isi retrage mana). Vera, ajunge!

EA: Am reusit sa sun.


EL: Ce?

EA: Am reusit sa sun! ( ii trage o palma)

EL: Ce-i cu tine?

EA: Mi-ai dat telefonul directorului.

EL: Ce?
EA: Mi-ai dat numarul directorului tau de la baza auto! Credeai ca la ora

asta nu

va fi nimeni la birou? De aia mi-ai dat numarul? Vera- e proasta poate sa

sune

pana ameteste, da, nu va fi nimeni, asa credeai? Nu va fi nimeni, asa

credeai (il
23bate cu poseta peste cap). Ca nu e nimeni, asa credeai? Dar sunt!

Serbeaza nu

stiu- ce eveniment! Eveniment! Eveniment!

EL: Inceteaza! Se vede ca am incurcat numarul de telefon.

EA: Ai incurcat numarul de telefon! Da-mi alt numar de telefon si eu ma

duc sa
sun. Ce numar de telefon ai tu acasa? Hai, spune, spune!

EL: Uite ce-i, Vero- m-am saturat! Fii sanatoasa!

EA: (apucandu-l de geaca) Stai! Zi-mi numarul de telefon!

EL: Nu, nu ti-l zic!

EA: Mie deja mi-au zis! Multe mi-au zis! Tu nici macar nu ai telefon! Si de

sotie
niciodata n-ai divortat! Si nu esti sef la aprovizionare ci un soferas de

autobus. Ce

autobuz conduci? Un “MAZ’’? ( ii trage o poseta in cap), un “LAZ” ? Un

“UAZ”? Un

“CRAZ”? Va stiu eu soferasi interurbani! Ne luati bani, si nu ne dati

bilete! Asa faci


tu 400 pe luna? Asa? Asa? V-ati cumparat recent apartament tu cu

sotia?! Cu trei

camere. Casa de piatra iti doresc! Casa de piatra iti doresc! Casa de

piatra iti

doresc!

EL: Destul! Nu ma lovi! Ce-i cu tine?!


EA: Mi-au spus totul! Ai un director foarte vorbaret! M-a invitat la ei,

chefuiau in

cinstea unui eveniment. M-a intrebat si cati ani am. Vroia sa trimita o

masina

dupa mine. Va plac alea tinerele, va plac alea tinerele? Sa vezi tu cum o

sa te
despart. Unde-i pietroiul pe care mi-l dadusei? Sa vezi tu cum o sa te

despart- de

viata ta nenorocita te voi desparti! (aplecandu-se dupa o piatra; el o

imbranceste,

ea cade, el da sa plece) Pe veci eu va voi desparti! (apucandu-l cu

amandoua
mainile de haine). NU ai sa pleci, nu ai sa scapi asa usor, marlane!

EL: Care-i problema, Vera? Eu te-am mintit, tu m-ai prins cu minciuna,

asta e! Ce

mai vrei de la mine?! Da-mi drumul!

EA: Nu!

EL: De ce ma tii? Ce ai din asta?


24EA: Nu!

EL: Ce “NU”? Nu vrei sa ma lasi? (schitand un zambet) Vrei ca eu sa merg

la tine?

Sa mergem! ( ea ii trage cu genunchiul intre picioare) Tu unde ma

lovesti,
cateao!!!Spurcaciune!!! ( se debaraseaza de ea. Ea agatandu-se din nou

de el- Sa

mergem la politie!

EL: Ce-ai zis?! (razand) Si ce o sa le spui? Ca eu sunt ce? A spus ca e

divortat, cand
colo el e insurat (rade). Politia nu se ocupa de prostii dinastea, proasto!

Auzi tu,

am mintit! In fiecare seara in toata lumea sute de mii de barbati mint

sute de mii

de femei! Asta-i legea vietii! Ia mainile de pe mine!

EA: Nu!
EL: Acuma ce mai vrei!? Ai dat dovada de vigilenta… Te-ai convins ca

sunt un

netrebnic, o spurcaciune. Foarte bine, bravo! Poti sa te mandresti! M-ai

tot lovit

in cap, m-ai pedepsit… e prea putin? Ce-a mai ramas- va fi pe lumea

cealata. Ma
vei gasi acolo si ma vei duce in fata Domnului: “Uite, el m-a mintit

obraznic”, ii vei

spune. “Pedepsiti-l.” Si ma vor arunca in foc. Iar tu de la distanta vei privi

cum ard

in flacari… si te vei bucura! Asa ca ai rabdare, acolo te vei razbuna! Da-mi

drumul!
(ea ii da drumul). Ai procedat corect. Te pot conduce pana la iesirea din

parc daca

ti-e frica de intuneric. Sa te conduc?

EA: Nu!

EL: Atunci, cum s-ar zice, te salut! (si pleaca)


EA: Maine voi merge la sotia ta! O sa-i spun totul! Te-ai debarasat si ai

plecat? Las’

ca vezi tu! Am memorat adresa ta! Strada Armatei 7, apartamentul 21.

( el se

opreste, se intoarce, se apropie de ea; ea retragandu-se se loveste cu

picioarele
de banca si se aseaza pe ea).

EL: De unde ai aflat adresa?

EA: Din pasaport. Pe veci am memorat-o! Clar!? Aici am adresa! (aratand

catre

cap). De aici nu o mai scoti.

25EL: Asculta,tu , corb cu fustita, eu sunt un simpu mujic,


soferas- cum mi-ai zis tu… Nu crezi ca te-as putea accidenta asa, din

intamplare,

intr-un loc intunecat? Uite la ea! Va merge la sotia mea.

EA: Da, voi merge! Macar pe un nemernic sa-l invat minte.

EL: Dar cu ce drept?! Eu ce ti-s frate, var, cumatru; eu nu te stiu si nici nu

vreau sa
te stiu! Noi suntem oameni straini, tu poti sa intelegi atata lucru: eu am

viata

mea, tu ai viata ta. Eu nu am nicio vina ca tu nu-ti poti gasi un sot!

Obraznic, ca un

hot mi-ai scotocit prin buzunare, mi-ai luat adresa si acuma vrei sa-i spui

sotiei
mele.

EA: Ca tu sa nu mai minti nerusinat! Aici ma minti pe mine, acasa o minti

pe ea.

EL: Si care-i treaba ta? Ce-ai cautat in parc- aia ai si gasit! Cine nu vrea sa

fie mintit
pe acela nu-l minte nimeni. Eu m-am asezat de multe ori langa multe

femei… Si

daca simteau ca ceva nu e in regula, ma respingeau pe loc. Dar tu

singura te-ai

apropiat de mine. Eu nu te-am recunosut… M-am culcat cu tine dar nu

te-am
recunoscut. Alta in locul tau si-ar fi dorit sa o inghita pamantul, s-ar fi

spanzurat,

pe cand tu… Si dupa toate astea ma mai si santajezi. Eu ce sa fac? Sa ma

rascumpar de la tine? Cat sa-ti platesc ca tu sa taci?

EA: Ce-i cu tine, te-ai speriat?

EL: Sigur, m-am speriat!


EA: Ti-e frica de sotie?

EL: Nu mi-e frica, eu imi respect sotia. Tu crezi ca daca o sa-i spui sotiei,

ea ma va

alunga si tu ma vei lua? Sa ne construim o casa langa rudele tale? Ai fost

mintita
trage si tu niste concluzii despre viata ta. Te-ai obraznicit complet! (ea

plange). Te

previn: daca sotia mea va afla macar ceva… un cuvant, o aluzie…

. Eu sunt un om bun, retras, dar pentru treburi din astea, nu am nicio

iertare! Ai

inteles?! Raspunde! Ai inteles sau nu?!


EA: Am inteles!

EL: Ai inteles?

26EA: Am inteles. Du-te cu Dumnezeu! Nu-ti fie frica!

EL: Si eu de unde sa stiu ce-ti va mai trece tie maine prin cap. Te va

supara sau te
va minti careva, si tu te vei razbuna pe mine. Eu nu am de gand sa sufar

din cauza

memoriei tale bune! Eu trebuie sa fiu sigur, ai inteles? Spune, ai inteles?

Jura.

Spune: jur. Eu cu cine vorbesc?! Spune: jur.

EA: (inghitindu-si lacrimile) Jur!


EL: Asa. Acuma daca vrei, pot sa te petrec daca ti-e frica.

EA: Nu-i nevoie.

EL: Daca nu-i, nevoie- nu-i nevoie! Am plecat. Nu ai uitat de juramant?

Te

intreb:nu ai uitat de juramant?!


EA: Nu am uitat… Poti sa ma gatui, atunci vei fi mai sigur. Mie mi-e

totuna.

EL: Parca vad ca maine o sa revii aici, in parc. Ultima oara te intreb- sa te

conduc?

(ea tace si plange). Atunci eu am plecat. Adio! (el pleaca; Vera ramane

singura,se
ridica de pe banca si trece in spatele ei. Acolo se culca cu fata jos in

iarba. De dupa

niste boscheti apare Fiodor. E foarte agitat. Vazand ca Vera nu mai e pe

banca o

cauta cu privirea. O vede, se apropie de ea).

EL: Vera, (ii pune mana pe umar) Vera…


EA: (tresare, ridica capul.Intr-o explozie de plans si bucurie il

imbratiseaza) Fedea,

Fiodor, Fiodoras (il saruta patimas) Iti sunt atat de recunoscatoare ca te-

ai intors,

dragalasul meu. Nu as fi iesit de aici vie , Fedea.

EL: Linisteste-te… linisteste-te!


EA: Am vrut sa iau piatra aia blestemata… am vrut sa o pun in poseta,

poseta sa

mi-o leg de gat… e un iaz aici in apropiere, stiu acolo un loc mai adanc…

EL: Ce-i cu tine?! Ai innebunit de tot?! Si Vitea?

EA: Are un tata. Las’ sa-l creasca! (stergandu-si lacrimile). Tu ai simtit, da,

ca mie
mi-e rau, dragalasul meu… acuma o sa mergem la mine, am niste

bautura… o sa

27bem impreuna, bine? Nu fi ingandurat, eu am inteles totul… maine

dimineata

chiar eu te voi trimite acasa… eu tot am inteles… (plange din nou). Pe

mine toti
ma mint, Fedea… Astazi… unul… mi-a promis ca vine… si n-a venit…Mi-e

atat de

greu singura…O sa mergi cu mine? O sa mergi, dragalasule?

EL: O sa merg, o sa merg, linisteste-te! Trebuie sa discutam ceva, Vera.

EA: Astazi n-o sa te las sa pleci de la mine, Fedea. Astazi esti tot al meu…

Doar al
meu! Sotiei o sa-i nascocesti ceva… tu doar stii sa nascocesti (il

imbratiseaza din

nou si il saruta).

EL: Vera, ai rabdare (eliberandu-se), linisteste-te. Trebuie sa discutam

ceva serios.
EA: Vorbeste, dragule. (brusc) Te-am lovit tare la ochi, Fedea? Te doare?

(ii saruta

ochii) Iarta-ma, te rog.

EL: E in regula. Linisteste-te odata. Asculta-ma. Eu nu m-am intors asa

pur si

simplu… totul e foarte serios.


EA: Te ascult cu cea mai mare atentie.

EL: Imediat vom lua un taxi si vom merge la mine.

EA: Nu inteleg.

EL: Luam imediat un taxi si mergem la mine.

EA: Cum la tine? Si sotia?


EL: Asculta-ma. Vom merge imediat la mine, tu vei sta in masina, eu voi

intra, voi

lua una, alta, strictul necesar, dupa care vom merge la tine. Eu voi trai la

tine,

daca nu esti impotriva.

EA: Si sotia?
EL: Eu plec de la sotie si voi trai la tine. Dar vreau sa te anunt din timp:

asta nu

inseamna ca ne-am casatorit. Nu pot sa-ti fac o promisiune ferma. Vom

trai si vom

vedea. Esti de accord?

28EA: Si sotia?
EL: Ce-i cu sotia? Voi divorta. Esti de acord ca eu sa ma mut la tine?

EA: Si sotia o sa-ti dea voie? Ea e acasa acum?

EL: Te intreb: esti de acord cu propunerea asta?

EA: Cu care propunere?

EL: Ca nu-ti pot da un raspuns ferm. Esti de acord sau nu?

EA: Fedea, de ce ai luat hotararea asta, asa dintr-odata?


EL: Nu am luat-o dintr-odata. La asta m-am gandit tot timpul. Opt ani de

cand

suntem impreuna- opt ani de cand ma tot gandesc la asta.

EA: Ia stai… cum opt? Tu doar… tu ai un fiu casatorit! De ce ma minti din

nou,

Fedea.
EL: Eu nu te mint. Asta-i fiul de la prima sotie. De ea m-am despartit opt

ani in

urma. Ei locuiesc in Kazan, ea s-a mariat cu un militar, si s-au mutat

acolo. Acolo

fiul s-a si insurat, iar asta-i a doua sotie, fiul nostru invata in clasa a doua.

EA: Cum a doua sotie?


EL: A fost prima, acu-i a doua si poate tu vei fi a treia. Acum ai inteles?

(zambeste).

EA: Si de ce pleci de la ea? S-a intamplat ceva? Fedea, daca ea acuma e

acasa, eu

nu merg cu tine, mi-e frica.


EL: Nu e acasa. Nu stiu pe unde o fi. Cand am venit de la serviciu- o

scrisorica:

“Plec la o prietena, ma intorc tarziu sau dimineata.”

EA: Si daca s-a intors eu nu merg, Fedea. Spune-mi unde sa te astept.

Numai nu

langa casa ta.


EL: (inversunat, nervos) Ba o sa mergi! Eu singur nu o sa pot pleca,nu am

pe

nimeni, sunt singur! Si sa traiesc asa mai mult nu pot. Te rog sa mergi cu

mine.

29Nu-ti cer nimic altceva, doar sa ma astepti in masina (urla,striga) Eu

trebuie sa
evadez, poti intelege lucrul asta? Sa evadez!

EA: Sotia oricum te va gasi.

EL: Ea nu ma va cauta.

EA: Fedea, eu nu mai inteleg nimic. Tu nu o mai iubesti?

EL: Ea nu ma iubeste. Si nici eu nu o mai iubesc… dar am iubit-o… foarte

mult! M
am ars ca un adolescent opt ani in urma. Am fost la o sedinta cu parintii,

fiul meu

invata la ea in clasa… de obicei sotia se ducea la sedinte, dar nu stiu ce a

intervenit, si m-a trimis pe mine. Si gata. Peste doua saptamani am dat la

divort si
m-am mutat la ea. Am cazut in rahat din prima zi. Ea mai avusese pe

cineva

inaintea mea, eu nu stiam nimic, si relatia lor continua si dupa ce ne-am

casatorit

fara intrerupere. Cand am aflat, era deja gravida…si nu stiam cine era

taticul, eu
sau ala. S-a adeverit ulterior, cand s-a nascut, ca eu eram taticul.

Locuiam intr-o

singura camera. Vecinii erau de cosmar, eu aveam salariu mic, plateam

pensie

alimentara, copilul, ea facea crize de nervi si eu m-am angajat sofer. Cat

feciorasul
era mic, totul parea parca normal. Cu ala ea o incheiase. Adica cum

normal,

oricum nu-i puteam uita vechile ei aventuri. Desi si astazi ea imi

demonstreaza ca

nu a fost nimic. (cu rautate) Dar eu stiu ca a fost. Am descoperit la ea in

poseta o
scrisoare, si am inteles totul. M-am impotmolit, cum s-ar zice, rau de tot.

(ea il

asculta cu mare atentie urmarindu-I fiecare expresie a fetei). Anul trecut

ea a

plecat la Leningrad( St. Petersburg}, cu clasa. Eu si cu fiul meu am vrut sa

o
petrecem pana la gara, ea- nu si nu! Si atunci eu am plecat pe ascuns, si

cand

colo- o insotea un barbat. Ulterior mi-a zis ca barbatul ala era taticul unei

fetite de

la ea din clasa, care se oferise, chipurile, s-o ajute. Si atunci de ce s-a

opus cand eu
am vrut sa o conduc. Apropo, in ziua aia ne-am intalnit si noi, bausem

ceva in

restaurantul garii si am venit in parc. Ma linistisem un pic alaturi de tine.

Si de la

tine am plecat atunci rapid, ca nu cumva sotia mea sa sune,cum

stabilisem din
timp, si sa nu ma gaseasca acasa . Ea a sunat, si eu am certat-o rau de

tot. Nu

stiu, poate in timpul convorbirii ea era in bratele lui sau chiar statea cu el

in pat…

avea o voce oarecum ciudata. Nu pot sa stiu… ce stiu insa- daca a facut-o

odata,
poate sa o faca de o suta de ori. La nunta fiului nu am fost, mi-era frica

sa o las

30singura! Din sot m-am transmormat in bodyguard. Nu mai pot

continua asa. Dar

si sa plec de la ea nu am vointa. Ma domina cu influenta ei, distruge tot

ce-i mai
bun in mine- vointa, mintea, mandria. Pe vremuri, si cu fosta sotie, si in

genere cu

toate femeile, tot timpul ma simteam un rege! Si acum ma simt o sluga…

la nu

stiu cati stapani. Ea m-a strivit. Mi-e si rusine sa-ti mai spun si alte

lucruri. Odata
m-am imbolnavit si ea mi-a zis: “Interneaza-te, Fedea in spital, eu un pot

sa am

grija de tine, tu esti foarte capricios, cand esti bolnav.” Iti imaginezi?

(urland) Opt

ani mi-a tremurat sufletul de durere!

EA: E frumoasa?
EL: Nu stiu. Obisnuita. Asa-i atragatoare. Eu nici nu o mai prea vad. Eu

doar simt

ca e dusmanul meu, ca m-a distrus. Rude pe-aici nu am, prietenii s-au

instrainat,

nu sun pe nimeni, nu ma intalnesc… nu mai suport oamenii. E adevarat

ca si eu i
am interzis sa-si mai aduca prietenele ei divortate- ba una a plecat de la

sot, ba

sotul a plecat de la alta… (striga) I-am interzis, sa nu mai vina nimeni,

niciun suflet.

EA: Tu o iubesti, Fedea.


EL: Am iubit-o. A profitat de iubirea mea. Intr-adevar am iubit-o, am fost

fericit.

Uitasem in genere ca mai exista si alte femei in lume inafara de ea. Mai

mult nu

vreau. Astazi voi pune capat. Mai devreme sau mai tarziu tot aici s-ar fi

ajuns.
(urla din nou) Asa ca mai bine sa se intample astazi!. Vreau sa scap astazi

de ea!.

EA: Linisteste-te, Fedea!

EL: Nu vreau sa ma linistesc. Opt ani m-am chinuit, ma tot minteam pe

mine

insumi. Nu mai simt nimic… doar durere, durere, durere!


EA: Poate din cauza geloziei ti se pare ca ea te inseala! Poate nu are pe

nimeni.

EL: Are un carnet plin cu numere de telefoane a unor oameni pe care eu

nu-i

cunosc. Nu stiu, o fi si vina mea, oi fi salbaticit posibil din cauza unei vieti

ca asta.
Nu stiu, nu stiu! Nu are un suflet rau… de-ar fi sa fim doar noi pe o insula

pustie.

Sa fim doar eu si ea. Probabil totul ar fi bine. Nu e zgarcita, prietenele

sunt atrase

de ea, stie sa puna pret pe bani, pe lucruri, e desteapta, gingasa. Am

promis de o
suta de ori: sa am un comportament linistit, sa nu fac scandal, sa nu

reactionez

31neadecvat, pur si simplu sa tac. Nu pot! Acuma daca plec si o gasesc

acasa voi

incepe sa strig, sa sparg vesela, sa-i cer soocteala… De multe ori

innopteaza prin
alte parti, doar sa nu ma auda cum strig. Nu mai stiu ce sa fac. Atunci

cand beau

ma simt mai usurat, ehh, ma gandesc, duca-se toate la dracu! Si ea, si eu

si toti.

Dar nici nu pot sa umblu tot timpul beat. Si nici nu pot bea mult. Stau

prost cu
inima (brusc si isteric) Vera,nu te supara… nu te supara pe mine! Nu te

supara! Nu

pot sa fac nimic!

EA: Sa nu ma supar pentru ce?

EL: (trist, cazut) Nu te supara, nu te supara, te rog! As vrea sa plec singur

acasa.Vreau sa discut cu ea. Si maine voi veni la tine. Bine?


EA: Cum vrei.

EL: Sa plecam. Trebuie sa ajung inaintea ei acasa. Vreau sa vad cum va

arata cand

va veni! Eu vreau s-o vad! Nu vreau sa plec de la ea asa pur si simplu. Ea

doar asta
asteapta- ca eu sa plec. (striga) In noaptea asta, fie am sa o omor, fie o s-

o impun

sa traiasca asa cum se cuvine unei sotii cu sotul ei.

EA: Sa plecam! (pleaca alaturi pe alee, ea trista cu capul pleact, el

hotarat cu

pumnii stransi)
EL: (parca amintindu-si brusc ca Vera este langa el) Pot sa te conduc

pana la un

taxi daca vrei.

EA: Nu vreau.

EL: Sa intru pe la tine nu mai pot, Vera. E foarte important sa ajung acasa

inaintea
ei, intelegi? Daca ajunge ea inaintea mea, e rau. E foarte important sa

ajung eu

primul. Si daca ea nu va veni acasa sa innopteze, atunci gata! Maine ma

voi muta

la tine. Sa ne grabim! ( el pleaca hotarat, Vera se opreste si se aseaza pe

o banca.
El observandu-I lipsa se opreste si o striga) Vera! De ce te-ai asezat? Hai

scoala si

ajunge-ma! Vera, ridica-te! Eu te astept! Stii doar ca ma grabesc! ( ea se

ridica

alene si se apropie de el) Hai, repejor, repejor! Vera, te rog foarte mult-

orice s-ar
intampla, cat de mult nu ti-ai dori… niciodata si nici intr-un context sa

nu-ti dea in

gand sa ma cauti… nici la lucru, nici acasa, ai inteles.

32EA: Am inteles.

EL: Te voi gasi eu daca va fi nevoie. (ajungand la iesire din parc). Ei, Vero,

sa te
conduc sau nu?

EA: Nu-i nevoie.

El: Atunci am plecat.

EA: Asteapta! (cautand in geanta)

EL: Ce mai e? Ma grabesc, Vera!


EA: Tine! (dandu-i o cheie) E de la apartamentul meu. Strada Pirogov,

bloc 4,

apartament 4, parter. Pe Vitea il voi preintampina, cand se va intoarce,

ca si tu ai

cheia de la casa.

EL: De ce? Nu am nevoie, Vera.


EA: Ba ai!

EL: Ce, gandesti ca eu deja am divortat?

EA: Nu ma gandesc la asta. Pur si simplu vreau sa stii ca exista o casa in

care

oricand poti intra. Poate si nu vei intra, dar iti va fi mai usor pe suflet. Vei

avea un
sentiment de incredere, stiind ca ai o cheie in buzunar. Tu nu esti un

barbat

prostut, doar ca ti-ai pierdut increderea in tine. Si pe omul fara

incredere, nu-l

iubeste nimeni, Fedea. Si pe mine sotul m-a lasat fiindca imi pierdusem
increderea in mine ( ii baga cheia in buzunar). Poate candva si tu ma vei

ajuta pe

mine. Mai stii…

EL: (pierdut si rusinat, scotand cheia din buzunar) Vera, nu pot s-o iau…

nu vreau
sa te incurc… nu am acest drept. Poate vei intalni pe cineva, poate se va

lega ceva

intre voi… si hop! apar si eu…

EA: Nu te ingrijora, prostutule! Daca se va intampla asa cum ai zis tu, eu

o sa
schimb yala la usa. A inteles? (ii ia cheia din mana si i-o baga inapoi in

buzunar)

Pleaca! Pleaca! Si nu mai fa prostii. { Si gata cu prostiile}

33

S-ar putea să vă placă și