Algebra Breviar

ALGEBRA
SINTEZE TEORETICE ŞI MODELE DE EXERCIŢII
Nr Modele de exerciţii Soluţii de rezolvare

crt
1. Cap. I NUMERE NATURALE
1.1. Forma sistematică de scriere a numerelor N = 1265
naturale
1.2. Forma poziţională : abc Forma sistematică : 100a + 10b + c, unde a ≠ 0, adică a Є {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 } şi respectiv
b,c Є {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 }
1.3. Numere pare şi numere impare Numerele naturale pare au ultima cifră : 0, 2, 4, 6 sau 8 , adică au forma 2k
Numerele naturale impare au ultima cifră : 1, 3, 5, 7 sau 9 adică au forma 2k + 1
Regulile parităţii:
- suma a două numere pare este un număr par
- suma a două numere impare este un număr par
- suma dintre un număr par şi altul impar este un număr impar
- produsul a două numere pare este un număr par
- produsul a două numere impare este un număr impar
- produsul dintre un număr par şi un număr impar este un număr par.
1. Definita parităţi – Fie n Є N. Spunem că n este un număr natural par dacă jumătatea sa
este un număr natural sau, altfel spus, el este dublul unui alt număr natural .
În caz contrar n se numeşte număr impar.
Forma numărului par ; 2k – unde k Є N este jumătatea lui 2k.
Forma numărului impar ; 2k+1 – unde k Є N.
Ex. 2, 8, 34, 1000 etc – numere pare
1, 5, 17, 2009 etc – numere impare
2. Mulţimea numerelor naturale pare (N2k)

(N2k) = { 0, 2, 4, …, 2k – 4, 2k – 2, 2k, 2k + 2, 2k + 4, …. }
3.Mulţimea numerelor naturale impare (N2k+1)

( N2k+1) = { 1, 3, 5, …, 2k – 3, 2k – 1, 2k + 1, 2k + 3, …. }
1
4.Expresii pare ( impare )
1. Suma a două numere de aceiaşi paritate este pară iar suma a două numere de paritate diferită
este impară , adică :
2k + 2q = 2( k + q ) = 2p Є N2k unde am notat p = k + q şi
(2k +1) + (2q +1) = 2k + 2q + 2 = 2(k + q +1)= 2p Є N2k unde am notat p = k + q + 1 iar
2k + (2q +1) = 2k + 2q + 1 = 2(k + q) + 1 = 2p + 1 Є N2k+1 unde am notat p = k + q
2. Produsul a două numere, dintre care cel puţin unul este par, este un număr par iar produsul a
două numere impare este un număr impar.
2k x 2q = 4kq = 2 x (2kq) = 2p Є N2k unde am notat p = 2kq şi
2kx(2q +1) = 2kq + 2k = 2(kq +k)= 2p Є N2k unde am notat p = kq + k
iar
(2k + 1) x (2q +1) = 2kq + 2k + 2q + 1 = 2(kq + k + q) + 1 = 2p + 1 Є N 2k+1 unde am
notat p = kq + k + q
3. Pentru oricare ar fi numerele naturale a, b atunci expresia

E = a2b + ab2 este un număr par ,
iar expresia
F = a2b + ab2 + 1 este un număr impar.
Demonstraţie :
În expresia E = a2b + ab2 avem E = ab( a + b ) şi rezultă :
1) a = 2k şi b = 2q atunci ab = 4kq Є N2k şi
a + b = 2k + 2q = 2( k + q ) = 2p Є N2k
iar expresia E devine :
E = ab( a + b ) = 4kq x 2p = 8kqp = 2 x 4kqp = 2v Є N2k, unde am notat v = 4kqp
2) a = 2k şi b = 2q +1 atunci
ab = 2k(2q +1 )Є N2k şi
a + b = 2k + 2q +1 = 2( k + q ) + 1= 2p +1 Є N2k+1 unde am notat p = k + q iar
expresia E devine :
E = ab( a + b ) = 2k(2q + 1)(2p +1)Є N2k
şi analog dacă a este un număr impar şi b un număr par.
3) a = 2k +1 şi b = 2q +1 atunci
ab =(2k +1)(2q +1 )= 4kq + 2k + 2q +1 = 2(2kq + k + q ) +1 =
= 2p + 1Є N2k+1
unde am notat p = 2kq + k + q iar
a + b = 2k +1 + 2q +1 = 2k + 2q + 2 = 2( k + q +1) = 2t Є N2k
unde am notat t = k + q + 1 iar expresia E devine :
E = ab( a + b ) = 2t(2p + 1)Є N2k
2
Ţinând cont că expresia E = a2b + ab2 = ab( a + b ) este pară pentru orice număr natural a şi
b,
deci E = 2p , iar F = E + 1 rezultă F = 2p + 1Є N2k+1
Ex. 1 Evident dacă c este număr par atunci 4 + c este număr par şi N este număr par iar dacă c este impar
Ex. 1 Să se stabilească paritatea rezultatului numărului N atunci 4 + c este impar şi deci N este număr impar
dat de relaţia
N = a2bc + 3b1c4
Ex. 2 Evident a, b, c sunt cifre şi atunci avem :
Ex. 2 Să se stabilească numărul cifrelor pare şi a celor 1) dacă c este număr par obţinem :
impare care formează numărul N dat de relaţia * c = 2 , atunci c + 4 = 6
N = a2bc + 3b1c4 unde a > b > c .

1.4. Numere naturale multiplii de Ex. aaa … a = a x 111 … 1 ; 22222 = 2 x 11111 ; 7777777 = 7 x 1111111 etc.
111…1
2. Cap II. OPERAŢII CU NUMERE NATURALE
2.1. Determinarea numerelor sau relaţiilor dintre acestea

pe baza altor relaţii date Între ele
2.1.1. Operaţii cu numere naturale
EX.1 : Să se determine x = 23ab71 ştiind că suma EX. 1 :Avem 2 + 3 + a + b + 7 + 1 = 21 sau a + b = 8. Deoarece a şi b sunt cifre, rezultă soluţiile :
cifrelor sale este egală cu 21. (a, b) Є {(0, 8), (1, 7), (2, 6), (3, 5), ( 4, 4), ( 5, 3 ), (6, 2 ), (7, 1 ), (8, 0)} şi respectiv
x Є { 230871 , 231771, 232671, 233571, 234471, 235371, 236271, 237171, 238071}
Ex.2 : Să se determine x = 2a + b5 ştiind că a + b = 9.
EX. 2 :Avem a + b = 9 , cu b ≠ 0 deci
(a, b) Є {(0, 9), (1, 8), (2, 7), (3, 6), ( 4, 5), ( 5, 4 ), (6, 3 ), (7, 2 ), (8, 1)} şi atunci avem :
Ex.3 : Să se calculeze x Є { 115 , 107, 97, 88, 79, 70, 61, 52, 43}
( a + 2c)(a + 2b + 2c) ştiind că
2a+3b+4c = 71 şi a + 3b + 2c = 43. Ex. 3: Din diferenţa celor două relaţii date iniţial, obţinem succesiv : 2a + 3b + 4c – a – 3b – 2c =
= a + 2c = 71 – 43 = 28 . adică a + 2c = 28 iar din suma celor două relaţii date, obţinem :
2a + 3b + 4c + a + 3b + 2 c = 3(a + 2b + 2c) = 71 + 43 = 114 , deci rezultă
3( a + 2b + 2c ) = 114, de unde a + 2b + 2c = 38
Ex. 4 : Să se calculeze Rezultă : ( a + 2c)(a + 2b + 2c) = 28 x 38 = 1064
(a + 2b + 2c)(a – 2b + 2c) ştiind că :
a + b + 2c = 18 şi 2a + 5b + 4c = 42 Ex.4: Din suma celor două relaţii date avem : a + b + 2c + 2a + 5b + 4c = 3a + 6b + 6c = 18 + 42
= 60, adică 3( a + 2b + 2c) = 60, de unde a + 2b + 2c = 20 .
Din diferenţa triplului primei relaţii şi cea de a doua relaţie avem :
3
3(a + b + 2c) – ( 2a + 5b + 4c) = 54 – 42 = 12 sau 3a + 3b + 6c – 2a – 5b – 4c = 12 sau
a – 2b + 2c = 12
Rezultă : ( a + 2b + 2c)(a - 2b + 2c) =20 x 12 = 240
Ex. 5 : Dacă a + b + c = 38 şi Ex.5: Din relaţiile date nu putem găsi combinaţii care să ne dea relaţia de la pct. a), b) şi c) dar se observă că
a + b – 3c = 18 să se calculeze valoarea expresiilor: putem grupa uşor termeni de forma a + b şi separat c. Atunci din cele două relaţii date avem :
a) 2a + 2b – c  din a + b + c = 38, rezultă a + b = 38 – c
b) ab + bc + 3a + 3b  din a + b – 3c = 18, folosind şi rezultatul anterior obţinem : 38 – c – 3c = 18 , sau 4c = 20, deci c = 5
c) 5a + 5b – 26c  atunci avem : a + b = 38 – 5 = 33
a) pentru a + b = 33 şi c = , avem 2a + 2b – c = 2(a + b) – c = 2 x 33 – 5 = 61
b) analog ab + ac + 3a + 3b = c(a + b) + 3(a + b) = 5 x 33 + 3 x 33 = 8 x 33 = 264
c) analog 5a + 5b – 26c = 5(a + b) – 26 c = 5 x 33 – 26 x 5 = 35
2.1.2. Reconstituirea unor operaţii algebrice
Ex.1: Să se reconstituie adunarea urmatoarelor numere Ex.1 : 5a0ab + Deoarece a ≠ 0 avem a = 1 şi atunci b = 0 sau a = 2 şi b = 9 sau a = 3 şi b = 8
naturale: a8b1a sau a = 4 şi b = 7 sau a = 6 şi b = 5 sau a = 5 şi b = 6.
8ab41 Din toate acestea singura soluţie care convine este a = 2 şi b = 9
5a0ab + a8b1a = 8ab41
Ex.2 : Să se reconstituie scădereaurmatoarelor numere Ex.2 : 3a0b4 - Deoarece c ≠ 0 avem c = 1 şi atunci a = 9 . Rezulta astfel b = 4.
naturale: c8b0a sau a = 4 şi b = 7 sau a = 6 şi b = 5 sau a = 5 şi b = 6.
47453 Din c ≥ 2 avem 3 + 2 ≥5 > 4 , deci nu mai avem soluţii.
3a0b4 - c8b0a = 47453
2.2. Puteri ale numerelor naturale Operaţii cu puteri :
2.2.1. Forma de scriere a unei puteri a0 = 1
an – unde : ab  ac = ab + c
a = baza puterii
şi ( ab )c = ab  c
n = exponentul puterii
( a  b )c = ac  bc
c c
a a
   c
b b
4
an a0 1
= an : am = an – m şi atunci avem : a- n = a0 – n = 
am an an
Ex.1: Să se calculeze x din egalitatea : Ex.1: Avem : 3x + 3x + 2 + 3x + 3 = 3x + 32  3x + 33  3x = 3x + 9  3x + 27  3x = 37  3x
3x + 3x + 2 + 3x + 3 =8991 iar 8991 = 37  243 = 37  35
Deci rezultă : 37  3x = 37  35 sau 3x = 35 şi atunci obţinem x = 5.
Ex.2: Să se calculeze y din egalitatea : Ex.2: Avem 5y + 5y + 3 - 5y + 1 = 5y + 53  5y - 5  5y = ( 1 + 125 – 5)  5y = 121  5y = 112  5y, iar
5y + 5y + 3 - 5y + 1 =11  6875 75625 = 112  54 .
Deci rezultă 5y = 54 , adică y = 4
.
Ex.3 : Comparaţi numerele Ex.3 : a) Avem succesiv : 21987 = 28 x 248 + 3 = ( 28 )248 x 23 = 256248 x 8 > 243248 x 3 = ( 35 )248 x 3 =
a) 21987 şi 31241 = 31240 x 3 = 31241 deci avem 21987 > 31241
b) 31987 şi 41490
c) 41987 şi 51703 b) Avem succesiv : 31987 = 32 x 993 + 1 = ( 32 )993 x 3 = 9993 x 3
Pe de altă parte avem : 41490 = 22980 = ( 23 )993 x 2 = 8993 x 2
Atunci rezultă 9993 x 3 > 8993 x 2, deci avem 31987 > 41490 .
c) Avem succesiv : 41987 = 4 x 41987 = 41988 = ( 47 )284 = ( 27 )568 = 128568 > 125568 = ( 52 )568 = 51704 =
= 51703 x 5 > 51703 x 4
1987 1703
Atunci avem 4 >5
Ex.4 : Avem succesiv : 9991000 + 1000999 = 999 x 999999 + 1000999

Ex.4 : Care număr este mai mare : Dar 999999 + 10001000 = 999999 + 1000 x 1000999 = 999999 + ( 999 + 1 ) x 1000999 =
a = 9991000 + 1000999 sau = 999999 + 999 x 1000999 + 1000999
b = 999999 + 10001000 Avem 999 x 999 + 1000999 < 999999 + 999 x 1000999 + 1000, deci a< b sau
999
9991000 + 1000999 < 999999 + 10001000
19992000  20001999
Ex.5 : Arătaţi că fracţia este Ex.5 : Presupunem 19992000 + 20001999 < 19991999 + 20002000  19992000 - 19991999 <
19991999  20002000 < 20002000 - 20001999
subunitară 1999

Astfel rezultă : 19991999 1998 < 20001999 1999    1999 
  
1999
 2000  1998
Ex.6 : Scrieţi numărul 20012002 ca sumă de 2001 numere Ex.6 : Avem succesiv : 20012001 = 2001 x 20012001 = ( 1 + 1 + 1 + … + 1) x 20012001 =
consecutive . 2001 termeni
= 20012001 + 20012001 + … + 20012001 = ( 20012001 – 1000 ) + ( 20012001 – 999 ) +
5
+ ( 20012001 – 998 ) + …. + ( 20012001 – 2 ) + ( 20012001 – 1 ) + 20012001 + ( 20012001 + 1 ) +
+ ( 20012001 + 2 ) + ( 20012001 + 3 ) + … + ( 20012001 + 999 ) +( 20012001 + 1000 ) , adică
2001 termeni consecutivi.
Ex.7 : Aflaţi numărul natural n ştiind că : Ex.7 : Avem S = 1 + 2 + 22 + … + 21980 pe care înmulţind-o cu 22 obţinem :
( 1 + 2 + 22 + … + 21980 ) x n = 22 x S = 22 + 23 + 24 + … + 21982.
= 2 + 22 + 23 + … + 21982 Apoi avem : 22 x S – S = 21982 – 1 sau 3S = 21982 – 1; S = ( 21982 – 1 ) : 3
De asemenea avem 2 + 22 + 23 + … + 21982 = 2( 1 + 2 + 23 + … + 21981 ) = 21982 - 1
Înlocuind în egalitatea din enunţ avem succesiv : [( 21982 – 1 ) : 3] x n = 2( 21982 – 1 ) 
 n=6
Ex.8 : Comparaţi numerele
729100 şi 15150 Ex.8 : Avem : 729 = 36 şi atunci obţinem succesiv : (36)100 = 3600 > 3450 = (33)150 =
= 27150 > 15150 , deci 729100 > 15150

Ex.9 : Determinaţi numerele naturale x, y, z din egalitatea :
4  8 x  8  4 y  2 16 z  2592 Ex.9 : Descompunem pe 2592 = 25  33.
Aducem membrul din stânga la aceiaşi bază ( baza 2 ) :
4  8x  8  4 y  2 16 z  22  (23 ) x  23  (2 2 ) y  2  (2 4 ) z  2 2  23 x  23  2 2 y  2  2 4 z 
4  8x  8  4 y  2 16 z  23 x  2  22 y 3  2 4 z 1 (1)
Atunci egalitatea din enunţ devine :
23 x  2  22 y 3  24 z 1  25  33 (2)
Deoarece în membrul drept avem o putere impară a lui 2, rezultă că vom scoate
în factor comun din membrul stâng tot o putere impară a lui 2.
Aşadar avem:
24 z 1 (23 x 2 4 z 1  22 y 34 z 1  1)  25  33
4 z 1 3 x  4 z 1 2 y 4 z 2
24 z 1 (23 x  2 4 z 1  22 y 34 z 1  1)  25  33 
2 (2 2  1)  2  3
5 3
4 z 1 3 x  4 z 1 2 y 4 z 2
2 (2 2  1)  25  33 (3)
Din ( 3 ) rezultă :
24z +1 = 25 de unde avem : 4z + 1 = 5 ; 4z = 4 , deci z = 1
Înlocuind pe z = 1 în ( 3 ) această egalitate devine :
23 x 3  22 y  2  1  33 
23 x 3  22 y 2  1  81 
23 x 3  22 y  2  80  24  5 (4)
Procedând analog şi în relaţia ( 4 ), avem succesiv :
 deoarece în membrul drept avem putere para a lui 2 şi atunci vom scoate în factor
6
comun din membrul stâng tot o putere pară a lui 2, deci :
22 y  2 (23 x 3 2 y  2  1)  24  5 
22 y  2 (23 x  2 y 1  1)  24  5 (5)
22y - 2 = 24 de unde avem : 2y – 2 = 4 ; 2y = 6 , deci y = 3
Înlocuind pe y = 3 în ( 5 ) această egalitate devine :
23 x 7  1  5 ; 23x – 7 = 4 = 22 ; 3x – 7 = 2 deci x = 3.
Deci soluţia este : x = 3, y = 3, z = 1
Ex.10 : Să se rezolve în mulţimea numerelor naturale

ecuaţia : Ex.10 : Observăm că pentru x = 0 avem : 20 + 30 + 40 = y2 adică y2 = 3, deci nu avem soluţii.
2x + 3x + 4x = y2 Pentru x = 1 avem y2 = 21 + 31 + 41 = 9, deci avem soluţia y = 3 .
Pentru x ≥ 2, avem :
 pentru x = 2k ( nr. par ) rezultă ca 22k + 32k + 42k are forma 3p + 2 care nu este pătrat perfect ;
 pentru x = 2k + 1 ( impar ) rezultă ca 22k+1 + 32k+1 + 42k+1 are forma 8p + 3 care nu este pătrat
perfect ;
 deci singura soluţie este x = 1 şi y = 3.
Ex.11 : Determinaţi numerele naturale a, b, c din
egalitatea :
a5 + b5 + c5 = 729 Ex.11 : Deoarece 45 = 1024 > 729 rezultă ca a ≤ 3, b ≤ 3, c ≤ 3,
Observăm că a = b = c = 3 este soluţie şi atunci pentru a ≤ 2, b ≤ 2, c ≤ 2 rezultă :
1. dacă a ≤ 2, b ≤ 2, c ≤ 2 avem : 25 + 25 + 25 ≤ 96 < 729
2. dacă a = 3 şi b ≤ 2, c ≤ 2, avem : 35 + 25 + 25 ≤ 307 < 729 ;
3. dacă a = 3, b = 3 şi c ≤ 2, avem : 35 + 35 + 25 ≤ 318 < 729
Deci singura soluţie este a = 3, b = 3 şi c = 3.
728 + 721 + 714 şi 730 + 1.
Ex.12 : Fie a = 728 + 721 + 714 şi b = 730 + 1 şi c = 730
Avem :
c = 730 = 72 x 728 = 49 x 728
Rezultă succesiv :
49 x 728 > 728 + 721 + 714  48 x 728 > 721 + 714 
48 x 728 > 714( 714 + 1) 
48 x 714 > 714 + 1 - deci c > a .
Dacă c > a cu atât mai mult avem c + 1 > a  730 + 1 > 728 + 721 + 714.
5555 şi 11368
Ex.13 : Avem : 5555 = 5368 x 5187 = ( 52 )184 x 5187 = ( 52 )184 x 53x 5 184 = 53 x ( 53 )184 =
= 53 x 125184 şi respectiv
7
11368 = ( 112 )184 = 121184
Deoarece avem evident :
125 > 121
125184 > 121184

Rezultă că, cu atat mai mult, avem :
53 x 125184 > 121184

Deci
Ex.14 : Să se arate că dacă numerele naturale m < n < p < 5555 > 11368
q şi r
verifică egalitatea
2m + 2n + 2p + 2q x 5r = 2011, atunci numărul m + n + p + Ex.14 : Succesiv avem :
q + r este prim. 2m ( 1 + 2n – m + 2p – m + 2q – m x 5r) = 2011 (1)
Cum 2011 este număr impar şi 2m | 2012 rezultă m = 0 .
Pentru m = 0 , relaţia ( 1 ) devine succesiv :
1 + 2n + 2p + 2q x 5r = 2011
2n + 2p + 2q x 5r = 2010 = 2 x 1005
2n( 1 + 2p – n + 2q – n x 5r ) = 2 x 1005 (2)
Rezultă n = 1 şi pentru n = 1 relaţia ( 2 ) devine :
1 + 2p – 1 + 2q – 1x 5r = 1005 sau
2p – 1 + 2q – 1x 5r = 1004 = 22 x 251 sau
2p – 1( 1 + 2q – 1 – p + 1x 5r ) = 22x251 (3)
Rezultă p – 1 = 2, de unde p = 3. Pentru p = 3 relaţia ( 3 ) devine :
1 + 2q – 3x 5r = 251 sau
2q – 3 x 5r = 250 = 2 x 125 = 2 x 53 (4)

q – 3 = 1 , de unde q = 4 şi respectiv r = 3
Astfel obţinem :
Ex.15 : a) Calculaţi : m + n + p + q + r = 0 + 1 + 3 + 4 + 3 = 11 = număr prim .
12 + 52 + 102 + 272 + 342
b) Arătaţi că numărul
20112011 Ex.15 : a) Avem : 12 + 52 + 102 + 272 + 342 = 1 + 25 + 100 + 729 + 1156 =
se poate scrie ca o sumă de cinci pătrate perfecte. = 126 + 729 + 1156 = 855 + 1156 = 2011
b) Ţinând cont de rezultatul de la punctul a) avem succesiv :
8
20112011  20112010  2011   20111005   (12  52  102  27 2  342 )  sau
2
  20111005  12   20111005   52   20111005  102   20111005   27 2   20111005   342 

2 2 2 2 2
  20111005 1   20111005  5    20111005 10    20111005  27    20111005  34 

2 2 2 2 2
Ex.16 : Determinaţi numerele naturale x, y, z care verifică

y
egalitatea
x y z
Ex.16 : Deoarece avem în suma dată o putere de forma
23 rezultă că nu vom scoate în factor
22  23  24  784 comun iniţial acest factor şi atunci avem succesiv :

1 Egalitatea devine :
x y z
2 2  23  2 4  2 4  7 2
4z 2x 4z y z
 23  4  1)  2 4  7 2
y 3
23  2  2 2 (2 (1)
de unde rezultă
z
24  24 , deci 4z = 4 şi atunci z = 1.
2. Pentru z = 1, egalitatea ( 1 ) devine :
x y
22  4  23  4  1  49 sau
x y
22  4  23 4  48 sau
x
4z y
4z
22  23  24  3 sau în fine
x y
4 2x
22 (1  23 )  24  3 (2)
de unde rezultă
x
4
22  24 , deci 2
x
– 4 = 4 şi atunci 2x = 8 = 23 , de unde rezultă x = 3 .
3. În final pentru x = 3 avem

y 3
1  23  2  3
y 3
23 2  2 , de unde rezultă :
3y – 23 = 1 sau 3y – 8 = 1 sau 3y = 9 = 32 de unde avem x = 2 .
Ex.17 :Comparati numerele :
a) 12811 şi 6513
b) 3111 şi 1714 Ex.17 : a) Avem succesiv :
c) 422 , 334 , 244 şi 637
12811 = 211 x 6411 = 25 x 26 x 6411 = 25 x 6412 = 32 x 6412
9
6513 = 65 x 6512
Astfel avem :
12 12
32  642 32  64  32  64 
    1 deoarece 1 şi respectiv   1 .
65  6512 65  65  65  65 
Deci rezultă : 12814 < 6513
b) Avem succesiv : 3111 < 3211 = ( 25 )11 = 255 < 256 =( 24 )14 = 1614 < 1714
c) Avem succesiv :
637 < 647 = ( 26 )7 = 242 < 244 =( 22 )22 = 422 < 251 = ( 23 )17 = 817 < 917 = ( 32 )17 = 334
deci rezultă
Ex.18 Să se arate că pentru orice numere naturale a şi b avem 637 < 422 < 244 < 334
a  2360 b  51800
 Ex.18 Avem succesiv
a  3240 b  71440 2360 = ( 23 )120 = 8120 ;
3240 = ( 32 )120 = 9120
Atunci obţinem că 2360 < 3240 de unde rezultă că a+ 2360 < a + 3240 şi deci avem
a  2360
1
a  3240
Analog avem succesiv 51800 = ( 55 )360 = 3125360 şi 71440 = ( 74 )360 = 2401360
b  51800
Rezultă astfel : b + 5 1800 1440
>b+7 de unde obţinem : 1
b  71440
Deci prima fracţie din ipoteză este subunitară iar a doua este supraunitară şi atunci relaţia cerută
este adevărată .
Ex.19 Comparaţi fracţiile A şi B unde
Ex. 19 Amplificăm prima fracţie cu 21998 şi a doua cu 31332 şi obţinem:
10
2  22  23  ...  21997 21998 (2  22  23  ...  21997 )
A
1 1 1 1
A  1997 1996 1995
2  2  2  ...  2  2 2
 21998
  2 
3 666
 8666
 2  3  ...  1997
2 2 2 2
şi şi respectiv
3  32  33  ...  31331
B 31332 (3  32  33  ...  31331 )
1 1 1
 2  3  ...  1331
1 B  1331 1330 1329
3  3  3  ...  3  3) 2
 31332
  3 
2 666
 9666
3 3 3 3
Deci rezultă A > B .
a ac c a  a a  c c  c 2c c
Ex.20 Fie a, b, c, d numere naturale diferite de zero astfel încât Ex.20 Avem evident   deoarece    
a < c şi d < b. Să se scrie în ordine crescătoare fracţiile b bd d b  d b  d d  d 2d d
a c ac ac ac ac
, , , , Deoarece c > a şi b > d rezultă c – a < 0 şi b – d > 0, deci fracţia  0 , adică fiind singura fracţie
b d bd bd bd bd
negativă,
rezultă că este şi cea mai mică .
ac ac

Pe de altă parte b + d > b – d şi atunci rezultă
bd bd
ac a ac ac c ac a ac c ac
Rezultă astfel ordinea :     sau    
bd b bd bd d bd b bd d bd
Ex.21 Scrieţi în ordine crescătoare următoarele fracţii : Ex.21 Fiecare fracţie se observă că permite următoarea descompunere :
7 8 9 1983 1984 7 52 1 1
, , ,..., ,   
10 15 20 9890 9895 10 10 2 5
8 53 1 1
  
15 15 3 5
9 54 1 1
  
20 20 4 5
………………………
1983 5  1978 1 1
  
9890 9890 1978 5
1984 5  1979 1 1
  
9895 9895 1979 5
11
1
Deoarece este o valoare comună râne să verificăm ceilalţi termeni ai fiecărei sume.
5
1 1 1 1 1 7 8 9 1983 1984
Astfel rezultă :    ...   , deci    ...  
2 3 4 1978 1979 10 15 20 9890 9895
Numerele de forma a2 se numesc pătrate perfecte iar numerele de forma a3 se numesc cuburi perfecte.
2.2.2. Pătrate şi cuburi defecte
Notă : În raport cu ultima cifră a unui număr natural N, pătratul acestuia se termină în :
a2 – pătrat perfect
a3 – cub perfect 1 dacă ultima cifră este 1 , adică U(N2 ) = 1 ;
4 dacă ultima cifră este 2 , adică U(N2 ) = 2 ;
2. Ultima cifră a puterilor numerelor 9 dacă ultima cifră este 3 , adică U(N2 ) = 3 ;
naturale pătrate perfecte : 6 dacă ultima cifră este 4 , adică U(N2 ) = 4 ;
Ca metodă, vom demonstra că un număr natural nu este sigur pătrat perfect dacă arătăm că ultima sa
cifră este 2, 3, 7 sau 8.
* Numărul natural N are terminaţia în 1
Ex. 432 , 563, 8907, 8648 nu sunt pătrate perfecte.
U(N4k) = 1 ; U(N4k + 1 ) = 1 ;
bc
U(N4k + 2) = 1 ; U(N4k + 3 ) = 1 Atenţie ! Ridicarea unei puteri la o altă putere ne arată că :
a  a bc
U(N4k) = 6 ; U(N4k + 1 ) = 2 ; 11 = 1 , deci U(abc…11 ) = 1 ; 12 = 1 , deci U(abc…12 ) = 1 ;

U(N4k + 2) = 4 ; U(N4k + 3 ) = 8
13 = 1 , deci U(abc…13 ) = 1 ; 14 = 1 , deci U(abc…14 ) = 1
21 = 2 , deci U(abc…21 ) = 2 ; 22 = 4 , deci U(abc…22 ) = 4 ;
4k 4k + 1
U(N ) = 1 ; U(N )=3;
U(N4k + 2) = 9 ; U(N4k + 3 ) = 7 23 = 8 , deci U(abc…23 ) = 8 ; 24 = 16 , deci U(abc…24 ) = 6
* Numărul natural N are terminaţia în 4 31 = 3 , deci U(abc…31 ) = 3 ; 32 = 9 , deci U(abc…32 ) = 9 ;
U(N4k) = 6 ; U(N4k + 1 ) = 4 ; 33 = 27 , deci U(abc…33 ) = 7 ; 34 = 81 , deci U(abc…34 ) = 1

U(N4k + 2) = 6 ; U(N4k + 3 ) = 6
12
4k 4k + 1
U(N ) = 5 ; U(N )=5;
U(N4k + 2) = 5 ; U(N4k + 3 ) = 5 51 = 5 , deci U(abc…51 ) = 5 ; 52 = 25 , deci U(abc…52 ) = 5 ;
* Numărul natural N are terminaţia în 6 53 = 125 , deci U(abc…53 ) = 5 ; 54 = 625 , deci U(abc…54 ) = 5

U(N4k + 2) = 6 ; U(N4k + 3 ) = 6

U(N4k + 2) = 9 ; U(N4k + 3 ) = 3

4k 4k + 1
U(N ) = 6 ; U(N )=8;
U(N4k + 2) = 4 ; U(N4k + 3 ) = 2 83 = 512 , deci U(abc…83 ) = 2 ; 84 = 4096 , deci U(abc…84 ) = 6
* Numărul natural N are terminaţia în 9 91 = 9 , deci U(abc…91 ) = 9 ; 92 = 81 , deci U(abc…92 ) = 1 ;
U(N4k) = 1 ; U(N4k + 1 ) = 9 ; 93 = 729 , deci U(abc…93 ) = 9 ; 94 = 6561 , deci U(abc…94 ) = 1

U(N4k + 2) = 1 ; U(N4k + 3 ) = 9
Ex. 1: Determinaţi numerele naturale Ex. 1: Dacă a = 4 rezultă 36a3 = 2304 > 2010, dec a ≤ 3.
nenule a şi b ştiind că : 1) Pentru a = 3 rezultă succesiv :
36a3 + 65b2 = 2012

36  33  65b 2  2012
972 + 65b2 = 2012 ; 65b2 = 2012 – 972 = 1040 | : 5
13b2 = 208
13b 2  13 16 | :13
b2 = 16, deci avem b = 4
2) Pentru a = 2 rezultă succesiv :

36  23  65b 2  2012
288 + 65b2 = 2012
65b2 = 1724 nu are soluţii deoarece 1724 nu se divide cu 5.
3) Pentru a = 1 rezultă succesiv :
36 13  65b 2  2012
13
36 + 65b2 = 2012
65b2 = 1976 nu are soluţii deoarece 1976 nu se divide cu 5.
Ex. 2: Arătaţi că numărul Ex. 2: Din 02 = 0 ; 12 = 1 ; 22 = 4 ; 32 = 9 ; 42 = 16 ; 52 = 25 ; 62 = 36 ; 72 = 49 ;

A = 22012 + 32012 + 52012 82 = 64 şi 92 = 81 rezultă :
nu este pătrat perfect . u( 02 ) = 0 ;
u( 12 ) = 1 ;
u( 22 ) = 4 ;
u( 32 ) = 9 ;
u( 42 ) = u(16 ) = 6 ; (1)
u( 52 ) = u(25 ) = 5 ;
u( 62 ) = u(36 ) = 6 ;
u( 72 ) = u(49 ) = 9 ;
u( 82 ) = u(64 ) = 4 şi
u( 92 ) = u(81 ) = 1
Pe de altă parte avem 2012 = 4 x 503 şi atunci din ( 1 ) mai rezultă :
u ( 24k ) = u ( 42k ) = u ( 16 ) = 6
u ( 34k ) = u ( 92k ) = u ( 81 ) = 1
u ( 54k ) = u ( 252k ) = u ( 25 ) = 5
Atunci rezultă :
u( A ) = u( 22012 ) + u( 32012 ) + u( 52012 ) =u( 6 + 1 + 5 ) = u( 12 ) = 2
Analizând rezultatele din ( 1 ) şi u ( A ) = 2 rezultă că A nu este pătrat perfect .
Ex. 3: Să se arate că Ex. 3: Notăm cu P = ( a + b + c )( a – b )( b – c )( a – c ) .

2011(a + b + c)(a – b )(b – c )(a – c ) Se ştie că un număr natural poate fi par ( de forma 2m ) sau impar ( de forma 2m + 1 ) şi
este pătrat perfect şi cub perfect pentru orice numere atunci putem demonstra că este cub perfect astfel .
naturale a > b > c . 1. Dacă a, b, c sunt toate pare rezultă că toate parantezele sunt pare , adică P = 2k şi
atunci avem evident
A = 20112k = ( 2011k )2 , deci A este pătrat perfect.
2. Dacă a, b, c sunt toate impare rezultă că toate cele trei paranteze cu operaţia de
diferenţă sunt pare , adică P = 2q şi atunci avem evident
A = 20112q = ( 2011q )2 , deci A este pătrat perfect.
3. Dacă între numerele a, b, c două sunt pare şi unul impar sau două sun impare şi
unul par rezultă că cel puţin prima paranteză este număr par, adică P = 2t şi
atunci avem evident
A = 20112t = ( 2011t )2 , deci A este pătrat perfect.
Pentru a demonstra că numărul este cub perfect, se ştie că orice număr natural poate
fi scris sub una din formele : 3k, 3k + 1 sau 3k + 2.
1. Dacă a, b, c sunt toate de oricare din formele 3k, 3k + 1, 3k + 2, rezultă că toate
parantezele sunt de forma 3p şi atunci P = 3m şi avem evident
14
A = 20113m = ( 2011m )3 , deci A este cub perfect.
2. Dacă Între numerele a, b, c două sunt de aceiaşi formă, rezultă că toate cele trei
parantezele care conţin operaţia de diferenţă sunt de forma 3q şi atunci P = 3r şi
avem evident :
A = 20113r = ( 2011r )3 , deci A este cub perfect.
3. Dacă Între numerele a, b, c sunt toate diferite ca formă
(de ex. a = 3k, b = 3k + 1, c = 3k + 2 ) atunci rezultă că prima paranteză este de
forma 3s şi atunci P = 3n şi avem evident :
A = 20113n = ( 2011n )3 , deci A este cub perfect.
Ex. 4: Scrieţi numărul 92011 ca sumă de două cuburi Ex. 4: Deoarece 92011 = 9 x 92010 şi respectiv 2010 = 3 x 670 rezultă :
perfecte.
92011 = 9 x 92010 = 9 x ( 9670 )3 = ( 1 + 8 )( 9670 )3 = ( 9670 )3 + 8( 9670 )3 =
= ( 9670 )3 + 23 x ( 9670 )3 = ( 9670 )3 + ( 2 x 9670 )3
1763 1764
Ex. 5: Arătaţi că numerele: Ex. 5: Avem succesiv : A = 17642 - 2   17642 - 1763  1764 = 1764(1764 – 1763) =
A = 17642 - 2(1 + 2 + 3 + … + 1763) 2
B = 81 + 81 x 3 + 81 x 5 + … + 81 x 49 = 1764 =422
sunt pătrate perfecte.
49  50
Apoi B = 81( 1 + 3 + 5 + … + 49) = 81  = 81  492 =(9  49)2
2
Ex. 6: Arătaţi că numărul Ex. 6:Avem 22003 + 22002 -3x22001 + 3x22000 = 22002( 2 + 1) -3x22000(2 -1)=
A = 22003 + 22002 -3x22001 + 3x22000
este pătrat perfect = 3x22002 – 3x22000 = 3x22000(22 – 1) = 32 x 22000 = (3x21000)2
Ex. 7: Arătaţi că numărul Ex. 7: Avem succesiv : A= 7x72n + 72n + 2 + 25x72n = 72n( 7 + 49 + 25) = 81x72n = (9x7n)2
A = 72n + 1 + 49n + 1 +(5x7n)2
este pătrat perfect.
Ex. 8: Avem succesiv : A = 32n + 1 + 32n = 32n( 3 + 1 ) = 4x32n = (2x3n)2
Ex. 8: Arătaţi că numărul
A = 32n + 1 + 9n
este pătrat perfect.
Ex. 9: Avem succesiv : A = 73n + 3 – n – 1 + 3x72n + 2 = 72n + 2 + 3x72n + 2 = 72n + 2(1 + 3) =
Ex. 9: Arătaţi că numărul
73 n  3 = 4x 72n + 2 = (2x7n + 1)2
A= n 1
 3  49n 1
7
este pătrat perfect
Ex. 10: Notăm : A = 2 x 53 + 63 – 43
Ex. 10: Să se scrie expresia :
B = 63 – 53 - 2 x 43
E = 3( 2 x 53 + 63 – 43)x
C = 53 + 2 x 63 - 3 x 43
x( 63 – 53 -2 x 43 )x
15
x( 53 + 2 x 63 - 3 x 43) Observăm că : A + B = 2 x 53 + 63 – 43 + 63 – 53 - 2 x 43 = 53 + 2 x 63 - 3 x 43 = C
ca sumă de trei cuburi perfecte . Atunci expresia E devine :
= 3ABC = 3AB( A + B ) = 3A2B + 3AB2 = ( A + B )3 – A3 – B3 = ( A + B )3 + ( -A )3 + ( - B )3

adică :
E = (53 + 2 x 63 - 3 x 43 )3 + (43 - 2 x 53 - 63 )3 + (53 + 2 x 43 – 63 )3
Ex.11 Să se arate că A = x4 + 10y + 2 nu poate fi pătrat perfect, Ex. 11 Avem u( x4 ) Є { 0, 1, 5, 6 }, u( 10y ) = 0 şi atunci
oricare ar fi x şi y numere naturale u( A ) Є { 0 + 0 + 2, 1 + 0 + 2, 5 + 0 + 2, 6 + 0 + 2 } = { 2, 3, 7,8 }
deci A nu poate fi pătrat perfect .
Ex.12 Pentru n număr natural, n ≥ 2, definim Ex.12 Se ştie că 100 = 1 + 8 + 27 + 64 = 13 + 23 + 33 + 43’

3
n2 Apoi avem :
an  10n n3 – n + 2 = (n – 1 )n( n + 1 ) + 2 = 3k + 2 , deoarece produsul a
Să se arate că an se poate scrie ca sumă a patru cuburi trei numere consecutive este multiplu de 3.
perfecte . Astfel avem :
3
n2
an  10n = 103k + 2 = 103k x 102 = 100 x ( 10k )3 = (13 + 23 + 33 + 43’ ) x ( 10k )3 =
= ( 10k )3 + ( 2x10k )3 + ( 3x10k )3 + ( 4x10k )3
Ex.13 Să se determine numerele naturale a şi b astfel Ex.13 Deoarece a2 < a2 + 3a < ( a + 2 )2 şi a2 + 3a trebuie să fie pătrat perfect rezultă :
încât a2 + 3a =b2 a2 + 3a = ( a + 1 )2 de unde obţinem succesiv :
a2 + 3a = a2 + 2a + 1
3a – 2a = 1
a = 1 şi atunci b2 = 12 + 3 = 4 , deci b = 2
3. Suma puterilor asemenea a primelor n numere n(n  1)

n
naturale : S1= 1+2+3+…+n=
k 1
k 2
- ( se citeşte „sumă de la k = 1 la n din k „)
Sp = 1 p + 2 p + 3 p + … + np n
n(n  1)(2n  1)
S2 = 1 + 2 + 3 + … + n =  k 
2 2 2 2 2
- (se citeşte „sumă de la k = 1 la n din k2 „)
k 1 6
n
n 2 ( n  1) 2
S3 = 1 3 + 2 3 + 3 3 + … + n3 =  k3 
k 1 4
- (se citeşte „sumă de la k = 1 la n din k3 „)
Se observă că
16
2
S3 = 1 + 2 + 3 + … + n =  k 
n 2 ( n  1) 2
n
 n(n  1)  = S 2

3 3 3 3 3
 2 
1
k 1 4
n(n  1)(2n  1)(3n 2  3n  1)
4 4 4
S4 = 1 + 2 + 3 + … + n = 4

30
Ex. 1: Să se calculeze suma Ex. 1: Se observă că 2 poate fi scos în factor comun şi atunci avem :
S = 2  1 + 2  2 + 2  3 + ... + 2  n
n
n(n  1)
S = 2(1 + 2 + 3 + … + n) =2 k = 2S1 = 2  = n(n + 1)
k 1 2
Ex. 2: Să se calculeze suma primelor n numere naturale Ex. 2: Se verificăm dacă sunt într -adevăr cele n numere naturale impare :
impare, adică : Pentru n = 1 avem 2n – 1 = 1 , deci 1 este primul termen ;
Pentru n = 2 avem 2n – 1 = 3 , deci 3 este al doilea termen ;
S = 1 + 3 + 5 + ... + (2n – 1)
Pentru n = 3 avem 2n – 1 = 5 , deci 5 este al treilea termen ;
…………………………………………………………………..
Pentru n = n avem 2n – 1 = 2n - 1 , deci 2n – 1 este al n-lea termen ;
În aceste condiţii avem
n n n n n
S = 1 + 3 + 5 + … + (2n – 1) =  (2k  1)   2k  1 2 k  1  2 S1  (1  1  1  ...  1) 
k 1 k 1 k 1 k 1 k 1
n(n  1)
2  n  n(n  1)  n  n 2  n  n  n 2 , deci
2
S = 1 + 3 + 5 + ... + (2n – 1) = n2
Ex. 3: Să se calculeze suma primelor n numere naturale Ex. 3: Avem evident în sumă, în total , 2n : 2 = n numere naturale impare.
impare, adică : Succesiv rezultă :
S = 2 + 4 + 6 + ... + 2n
n
n(n  1)
S = 2 + 4 + 6 + … + 2n = 2(1 + 2 + 3 + … + n ) = 2 k  2  = n(n +1)
k 1 2
Ex. 4: Să se calculeze suma Ex. 4: Considerând termenul general de forma k(k + 1) verificăm de la ce termen începe suma
S = 1  2 + 2  3 + 3  4 + ... + n  (n+1) şi unde se termină aceasta .
 pentru k = 1 , avem 1  2 , deci primul termen ;
17
 pentru k = 2, avem 2  3 , deci al doilea termen ;
 ……………..
 Pentru k = n, avem n  (n+1) , deci al n-lea termen . Aşadar în sumă avem n termeni.
Folosind rezultatele S1 , S2 , S3 , S4 , avem succesiv :
n n n
n(n  1)(2n  1) n(n  1)
S = 1  2 + 2  3 + 3  4 + ... + n  (n+1)=  k (k  1)   k   k
k 1 k 1
2
k 1
=
6

2
=
n(n  1)(2n  1)  3n(n  1) n(n  1)(2n  1  3) n(n  1)(2n  4) 2n( n  1)(n  2)

= =   
6 6 6 6
n(n  1)(n  2)

3
Ex. 5: Considerând termenul general de forma k(k + 1)(k + 2) verificăm de la ce termen începe suma şi
Ex. 5: Să se calculeze suma
unde se termină aceasta .
S = 1  2  3 + 2  3  4 + 3  4  5 + ... +
 pentru k = 1 , avem 1  2  3 , deci primul termen ;
+ n  (n+1)  (n + 2)
 pentru k = 2, avem 2  3  4 , deci al doilea termen ;
 ……………..
 Pentru k = n, avem n  (n+1)  (n + 2) , deci al n-lea termen . Aşadar în sumă avem n termeni.
Folosind rezultatele S1 , S2 , S3 , S4 , avem succesiv :
n n
S = 1  2  3 + 2  3  4 + 3  4  5 + ... + n  (n+1)  (n + 2)=  k (k  1)(k  2)   k (k 2  3k  2) 
k 1 k 1
n n n n n n n
=  ( k  3k  2k )   k 3  3k 2  2k   k 3 3 k 2 2 k  S3 +3S2 + 2S1 =
3 2
k 1 k 1 k 1 k 1 k 1 k 1 k 1
n 2 ( n  1) 2 n( n  1)(2n  1) n(n  1) n 2 (n  1)2 n(n  1)(2n  1) 2n( n  1)

= 3 2    
4 6 2 4 2 2
n 2 (n  1)2  2n(n  1)(2n  1)  4n(n  1) n(n  1)[n(n  1)  2(2n  1)  4]

=  
4 4
n(n  1)(n 2  n  4n  2  4) n( n  1)( n 2  5n  6)

= 
4 4
18
Ex. 6: Să se calculeze sumele : Ex. 6: a) Se observă că termenul general al sumei este k şi în sumă intră toţi termenii de la k = 1
a) S = 1 + 2 + 3 + ... + 100 la k = 100, deci atunci obţinem :
b) S = 102 + 112 + 122 + ... + 1502 100

100 101
S = 1 + 2 + 3 + ... + 100 = k  2
 50 101  5050
c) S =101  102 + 102  103 + k 1
+ 103  104 + ... + 1000  1001 b) Se observă că termenul general al sumei este de forma k2 şi în sumă intră termenii de la k = 10
la k = 150, adică lipsesc termenii de la k = 1 la k = 9 deci, atunci obţinem :
d) S =(22 – 2) + (32 – 3) + (42 – 4) +
+ ….+(n2 – n) = S = 102 + 112 + 122 + ... + 1502 = (12 + 22 + 32 + ... + 92 + 102 + 112 + … + 1502 ) –
= 2(2 -1 ) + 3(3 – 1) + 4(4-1) +
+… + n( n-1) = 1  2 + 2  3 +3  4+ 150 9
150  (150  1)  (2 150  1)
+ … + +n(n - 1) - (12 + 22 + 32 + ... + 92 ) =
k 1
k2 k 1
k 2

6
-
9  (9  1)  (2  9  1) 150  (150  1)  (2 150  1)  9  (9  1)  (2  9  1)

- = 
6 6
150 151 301  9 10 19 10  3(151  301  3 19)
=   5  2272493  11362465
6 6
c) Se observă că termenul general al sumei este de forma k(k +1) şi în sumă intră termenii de la k
= 101 la k = 1000, adică lipsesc termenii de la k = 1 la k = 100 deci, atunci obţinem :
S = 1  2 + 2  3 + … + 100  101 + 101  102 + 102  103 + 103  104 + ... + 1000  1001 –
1000 100
- ( 1  2 + 2  3 + … + 100  101 ) =  k (k  1) 
k 1
 k (k  1) 
k 1
1000(1000  1)(1000  2) 100(100  1)(100  2)

=  
3 3
1000 1001 1002  100 101102 100  2  (1001 501  101  51)
=  
3 3
200  496350
  200 165450  33090000
3
19
d) Se observă că termenul general al sumei este de forma (k2 – k) şi în sumă intră următorii
termeni :
 pentru k = 1 , avem 12 – 1 = 1 – 1 = 0 , deci îl putem considera ca prim termen ;
 pentru k = 2, avem 22 - 2 , deci al doilea termen ;
 ……………..
 pentru k = n, avem n2 - n , deci în total avem n termeni :
Atunci obţinem :
n n n
S = (22 – 2) + (32 – 3) + (42 – 4) + ….+ (n2 – n) =  (k
k 1
2
 k)  k k 
k 1
2
k 1
n(n  1)(2n  1) n(n  1) n(n  1)  2n  1  n(n  1)  2n  1 

=     1    1 =
6 2 2  3  2  3 
n(n  1) 2n  1  2 n(n  1) 2( n  1) n(n  1)( n  1)

=    
2 3 2 3 3
Ex. 7: Suma unui număr par de numere impare consecutive este Ex. 7: Considerăm un şir par de numere consecutive impare, adică :
7984. Să se găsească aceste numere.
2n + 1, 2n + 3, 2n + 5, …, 2n + 2k + 1 , unde 2n apare de k + 1 ori.
Rezultă :
2n + 1 + 2n + 3 + 2n + 5 + … + 2n + 2k + 1 = 7984 (1)
Deoarece 2n apare de k + 1 ori şi respectiv :
1 + 3 + 5 + … + ( 2k + 1 ) = ( k + 1 )2 rezultă că ( 1 ) devine
2n( k + 1 ) + ( k + 1 )2 = 7984  ( k + 1 )(2n + k + 1 ) = 7984 = 16  499
Din ipoteza k + 1 este par atunci 2n + k + 1 este tot număr par şi din ultima egalitate rezultă :
 k 1  2  k 1  4  k 1  8
a)  b)  c) 
 2n  k  1  8  499 2n  k  1  4  499 2n  k  1  2  499
din care rezultă soluţiile :
a) { 3991 , 3993 }
b) { 1993, 1995, 1997, 1999 }
c) { 991, 993, 995, 997, 999, 1001, 1003, 1005 }
20
Ex. 8 Să se arate că numărul Ex. 8 Avem 1 + 2 + 3 + … + 2001 = ( 2001 x 2002 ) : 2 şi atunci avem
A = 2( 1 + 2 + 3 + … + 2001 ) + 2002 este pătrat perfect A = 2001 x 2002 + 2002 = 2002( 2001 + 1 ) = 2002 2
Ex. 9 Să se arate că suma primelor numere naturale impare este Ex. 9 Avem succesiv
pătrat perfect, iar suma primelor n numere naturale pare nu este 1 + 3 + 5 + 7 + … + ( 2n - 1 ) = ( 1 + 2n - 1) + ( 3 + 2n - 3 ) + … = 2n + 2n + 2n + … + 2n =
pătrat perfect . n : 2 parnteze
n : 2 ori
= 2n x n : 2 = n2
Apoi 2 + 4 + 6 + … + 2n = 2( 1 +2 + 3 + … + n ) = 2n( n+1 ) : 2 = n( n + 1 )
Dar n2 < n( n+1 ) < ( n + 1 )2 deci suma este cuprinsă între două numere naturale pătrate perfecte succesive
şi nu poate fi pătrat perfect.
Ex.10 a) Prin scoaterea în factor comun a lui 4, avem :

Ex.10 Calculaţi următoarele sume : 500  501
a) S = 4 + 8 + 12 + … + 2000 S = 4( 1 + 2 + 3 + ... + 500 ) =4   4  250  501  501000
b) S = 10 + 11 + 12 + … + 99
2
c) S = 3 + 8 + 13 + 18 + 23 + … + 198 b) Se observa ca suma face parte din suma numerelor naturale pană la 99 din care lipsesc
d) S = 2002 + 2001 – 2000 + 1999 - 1998 + 1997 - 1996 + primii 9 termeni , deci avem : :
1995 - 1994 + … … + 5 - 4 + 3 - 2 + 1 99 100 9 10
S =( 1 + 2 + 3 + ... + 99 )-( 1+2+3+...+9) =   50  99  5  9  4905
e) S = 1 x 2 + 2 x 3 + 3 x 4 + …. + 100 x 101 2 2
f) S = 1 x 2 x 3 + 2 x 3 x 4 + 3 x 4 x 5+ + … + 100 x 101 x
102 c) Numărăm mai întâi termenii şi rezultă în total 40 de termeni deoarece şirul apare astfel :
3, 3 + 1 x 5 , 3 + 2 x 5, 3 + 3 x 5, … , 3 + 39 x 5 şi atunci avem 39 de termeni în care apr
puteri ale lui 5 mai mari ca 1 şi un termen car îl conţine doar pe 3 , deci 39 + 1 = 40
Atunci prin grupare doi câte doi termeni, obţinem :
S = ( 3 + 198 ) + ( 8 + 193 ) + ( 13 + 188 ) + …..+( 48 + 153 ) = 201 + 201 + 201 + … + 201 =

= 20 X 201 = 4020 de 20 de ori
sau
S = 3 + ( 3 + 5 ) + ( 3 + 2x5 ) + ( 3 + 3x5 ) + … + ( 3 + 39x5) =
= ( 3 + 3 + 3 +… + 3 ) + 5( 1 + 2 + 3 + … + 39 ) = 3 x 40 + 5 x 39 x 40 : 2 = 120 + 3900 = 4020

de 40 ori
d) Suma S = 2002 + 2001 – 2000 + 1999 - 1998 + 1997 - 1996 + 1995 - 1994 + … + 5 - 4 + 3 – 2 + 1
se observă ca este defapt suma dintre un număr natural care este 2002 şi diferenţele a
două numere succesive , deci :
S = 2002 + ( 2001 – 2000 ) + ( 1999 – 1998 ) + … + ( 5 – 4 ) + ( 3 – 2 ) + 1=
21
= 2002 + 1 + 1 + … + 1 = 2002 +1001 = 3003
de 1001 ori
sau
S = 2002 + ( 2001 + 1999 + … + 3 + 1 ) – ( 2000 + 1998 + … + 2 ) =
= 2002 + ( 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + … + 2000 + 2001 ) – 2( 2 + 4 + … + 2000 ) =
= 2002 + 2001 x 2002 : 2 – 4 ( 1 + 2 + … + 1000 ) = 2002 + 2001 x 1000 – 4 x 1001 x 1000 : 2 =
= 2002 + 2001 x 1001 – 2 x 1001 x 1000 = 2002 + 1001( 2001 – 2000 ) = 2002 + 1001 = 3003
e) Din S = 1 x 2 + 2 x 3 + 3 x 4 + … + 100 x 101 se observă ca dacă multiplicăm cu 3 suma

aceasta evine succesiv :
3S = 1 x 2 x 3 + 2 x 3 x 3 + 3 x 4 x 3 + …. + 100 x 101 x 3 =
= 1 x 2 x ( 3 – 0 ) + 2 x 3 x ( 4 – 1 ) + 3 x 4 x ( 5 – 2 ) + … + 100 x 101 x ( 102 – 99 ) =
= 1 x 2 x 3 – 1 x 2 x 0 + 2 x 3 x 4 – 1 x 2 x 3 + 3 x 4 x 5 – 2 x 3 x 4 + …. + 100 x 101 x 102 – 99 x

x 100 x 101 = 100 x 101 x 102 - 1 x 2 x 0 = 100 x 101 x 102 , deci
3S = 100 x 101 x 102 de unde S = 100 x 101 x 102 : 3 = 100 x 101 x 34 = 343400
sau, folosind formulele sumelor puterilor primelor numere naturale avem :
f) Din S = 1 x 2 x 3 + 2 x 3 x 4 + 3 x 4 x 5 + … + 100 x 101 x 102 se observă ca dacă multiplicăm

cu 4 suma aceasta devine succesiv :
4S = 1 x 2 x 3 x 4 + 2 x 3 x 4 x 4 + 3 x 4 x 5 x 4 + …. + 100 x 101 x 102 x 4 =
=1x2x3x(4–0)+2x3x4x(5–1)+3x4x5x(6–2)+…+
+ 100 x 101 x 102 x ( 103 – 99 ) =
= 1 x 2 x 3 x 4 – 1 x 2 x 3 x 0 + 2 x 3 x 4 x 5 – 1 x 2 x 3 x 4 + 3 x 4 x 5 x 6 – 2 x 3 x 4 x 5 + …. +
+ 100 x 101 x 102 x 103 – 99 x 100 x 101 x 102 = 100 x 101 x 102 x 103 - 1 x 2 x 3 x 0 =
= 100 x 101 x 102 x 103, deci 4S = 100 x 101 x 102 x 103 de unde
S = 100 x 101 x 102 x 103 : 4 = 26527650
22
sau, folosind formulele sumelor puterilor primelor numere naturale avem :
Ex.11 Calculaţi următoarele sume : Ex.11 a) Avem 1 + 2 + 3 + … + 2002 = 2002 x 2003 : 2 = 1001 x 2003. Apoi 2003 + 2 x 1001 x 2003 =
a) S = 2003+2( 1 + 2 + 3 + … + 2002) = 2003( 1+ 2 x 1001 ) = 2003 x 2003 = 20032 deci S este pătrat perfect .
b) S = 1 x 2 x 3 x 4 + 2 x 3 x 4 x 5 + 3 x 4 x 5 x 6 + … + b) Din S = 1 x 2 x 3 x 4 + 2 x 3 x 4 x 5 + 3 x 4 x 5 x 6 + … + 100 x 101 x 102 x 103 se observă ca
49 x 50 x 51 x 52 + +50 x 51 x 52 x 53 dacă multiplicăm cu 5 suma aceasta devine succesiv :
5S = 1 x 2 x 3 x 4 x 5 + 2 x 3 x 4 x 5 x 5 + 3 x 4 x 5 x 6 x 5 + …. + 100 x 101 x 102 x 103 x 5 =
=1x2x3x4x(5–0)+2x3x4x5x(6–1)+3x4x5x6x(7–2)+…+
+ 100 x 101 x 102 x 103 x ( 104 – 99 ) = 1 x 2 x 3 x 4 x 5 – 1 x 2 x 3 x 4 x 0 + 2 x 3 x 4 x 5 x 6 –
- 1 x 2 x 3 x 4 x 5 + 3 x 4 x 5 x 6 x 7 – 2 x 3 x 4 x 5 x 6 + …. + 100 x 101 x 102 x 103 x 104 –
- 99 x 100 x 101 x 102 x 103 = 100 x 101 x 102 x 103 x 104 - 1 x 2 x 3 x 4 x 0 =
= 100 x 101 x 102 x 103 x 104, deci 5S = 100 x 101 x 102 x 103 x 104 de unde
S = 100 x 101 x 102 x 103 x 104 : 5 = 2207100480
Ex.12 Să se rezolve ecuaţia : Ex.12 Soluţia 1

( 2x + 4x + 6x + … + 1000x ) – ( x + 3x + 5x + … + 999x ) = Avem succesiv :
1000 ( 2x + 4x + 6x + … + 1000x ) – ( x + 3x + 5x + … + 999x ) = ( 2x – x ) + ( 4x – 3x ) + ( 6x – 5x ) + … +
+ ( 1000x – 999x ) = x + x + x + … + x = 500x

de 500 ori
Apoi rezultă : 500x = 1000 de unde x = 1000 : 500 = 2
Soluţia 2
Folosind formulele sumelor puterilor lui n avem :
( 2x + 4x + 6x + … + 1000x ) – ( x + 3x + 5x + … + 999x ) = x( 2 + 4 + 6 + … + 1000 ) –
- x( 1 + 3 + 5 + … + 999 ) = 500  501x  5002 x  500 x (501  500)  500 x
De unde obţinem 500x = 1000 adică x = 1000 : 500 = 2
23
Ex.13 Să se rezolve ecuaţia : Ex.13 Soluţia 1
x + 3x + 5x + … + 2003x = 2x + 4x + 6x + … + Folosim formulele S 2 k 1  1  3  5  ...  (2n  1)  n 2 şi respectiv S 2 k  2  4  6  ...  2n  n(n  1)
2002x + 10020
Avem x + 3x + 5x + … + 2003x = x(1 + 3 + 5 + … + 2003 ) = 1002 2x iar
2x + 4x + 6x + … + 2002x = x( 2 + 4 + 6 + … + 2002 ) = 1001 1002x de unde rezultă
10022x - 1001 1002x = 10020  1002( 1002 – 1001 )x = 10020  1002x = 10020 de unde obţinem
X = 10020 : 1002 = 10
Soluţia 2
Avem succesiv x + ( 3x – 2x ) + ( 5x – 4x ) + … + ( 2003x – 2002x ) = x + x + x + … + x = 1002x
1002 ori
Atunci obţinem : 1002x = 10020 de unde x = 10020 : 1002 = 10
Ex.14 Avem 2x( 1 + 2 + 3 + … + 1002 ) = 2x  1002  1003 : 2 = 1002  1003x de unde obţinem
Ex.14 Să se rezolve ecuaţia :
2x + 4x + 6x + … + 2004x = 1002  1003 1002  1003x = 1002  1003, adică x = 1002  1003 : 1002  1003 = 1
Ex.15 Să se rezolve ecuaţia : Ex.15 Soluţie

x + 2x + 3x + 4x + … + nx = n + ( n + 1 ) + ( n + 2 ) + … + n(n  1) n(n  1) x
(n+n) Avem x  ( 1 + 2 + 3 + ... + n ) = x  = şi respectiv
2 2
n(n  1)
n  (n  1)  (n  2)  ...  (n  n)  (n  n  n  ...  n)  (1  2  3  ...  n)  n  n 
2
de unde obţinem :
n(n  1) x n(n  1)
 nn 
2 2
n(n  1) x  2n  n(n  1)
2
( n  1) x  2n  n  1
( n  1) x  3n  1
3n  1
x
n 1
24
Ex.16 Suma a 20 numere consecutive este 590. Aflaţi Ex.16 Fie a, a + 1, a + 2, … , a + 19 cele 20 numere consecutive.
aceste numere. Avem : a + ( a + 1 ) + ( a + 2 ) + … + ( a + 19) = 20a + ( 1 + 2 + 3 + … + 19) = 20a + 19 x 20 : 2=
= 20a + 190
Apoi rezultă : 20a + 190 = 590 ; 20a = 590 – 190 ; 20a = 400 a = 400 : 20 = 20 , deci numerele sunt
20, 21, 22, 23, … , 39
Ex.17 Suma a 15 numere distincte este 120. Aflaţi aceste Ex.17 Dacă cele 15 numere ar fi consecutive, începând cu 1, avem :
numere.
1 + 2 + 3 + … + 15 = 15 x 16 : 2 = 120, deci acestea sunt o soluţie.
Căutând şi alte numere în condiţiile în care numărul total al lor să fie 15 iar suma lor sa ramana 120 nu mai
găsim soluţii, deci soluţia găsită este unică .
Ex.18 Suma a 64 numere naturale este 2100. Arătaţi că Ex.18 . Avem : 1 + 2 + 3 + … + 64 = 64 x 65 : 2 = 2080 şi 2 + 3 + 4 + … + 65 = 65 x 66 : 2 – 1 = 2144
printre ele sunt cel puţin două numere egale. Cum 2080 < 2100 < 2144, rezultă că cele 64 de numere naturale se obţin din cele două
sume reducând unele dintre ele , de unde obţinem sigur cel puţin două numere egale .
Ex.19 Fie şirul a1, a2, a3, ….., cu termenul general an = a1 Ex.19 Avem :
+ ( n – 1 )x, n Є N*. a1 = 2
Ştiind că a1 = 2 şi a5 = 14, se cere să afle suma primelor a2 = a1 + ( 2 – 1 ) x = 2 + x ;
100 de termeni ai şirului. a3 = a1 + ( 3 – 1 ) x = 2 + 2x ;
a4 = a1 + ( 4 – 1 ) x = 2 + 3x ;
a5 = a1 + ( 5 – 1 ) x = 2 + 4x ;
………………………………..
an = a1 + ( n – 1 )x = 2 + ( n – 1 )x
Din a5 = 14 obţinem 2 + 4x = 14 ; 4x = 14 – 2 ; 4x = 12 ; x = 3.
Atunci şirul devine :
a1 = 2
a2 = 2 + 3 ;
a3 = 2 + 2 x 3 ;
a4 = 2 + 3 x 3 ;
a5 = 2 + 4 x 3 ;
………………………………..
an = 2 + ( n – 1 )x 3 = 3n – 3 + 2 = 3n – 1
Astfel obţinem :
Sn = 2 + ( 2 + 3 ) + ( 2 + 2 x 3 ) + 2 + ( 3 x 3 ) + … + [ 2 + 3( n- 1 ) ]
n(n  1) 3n 2  4n  3n n(3n  1)
Sn = 2n + 3[ 1 + 2 + 3 + … + ( n – 1 ) ] = 2n  3   
2 2 2
25
100(300  1)
S100   50  301  15050
Iar 2
4. Cap. IV - Combinaţii liniare cu numere naturale Intr-o relaţie dată rezultatul ne poate indica paritatea sau imparitatea unor termeni ceea ce ne poate
conduce la soluţii uşor de dedus. Dacă se mai are în vedere şi eventuale condiţii de numere prime se
pot de asemenea deduce uşor unele soluţii ale necunoscutelor. În plus dacă acestea sunt şi cifre de la
0 la 9 folosind şi acest lucru se pot trage alte concluzii despre soluţiile care verifică relaţia respectivă.
Ex. 1: Să se determine numerele de Ex. 1: Din 24a + 39b + cd = 61 rezultă 24a + 39b + 10c + d = 61 (1)
Evident avem a ≠ 0
forma abcd ştiind că Din relaţia ( 1 ) rezultă 24 + 39 = 63 > 61 , deci obţinem b < 1, adică b = 0 .
1) Pentru b = 0 relaţia ( 1 ) devine : 24a + 10c + d = 61 (2)
24a + 39b + cd = 61: Din ( 2 ) rezultă 24a < 61, deci a < 3 , adică a = 2 sau a = 1
1.1.Pentru a = 2 relaţia ( 2 ) devine : 10c + d = 61 – 48 = 13, deci obţinem c = 1 şi d = 3 şi
atunci o soluţie este : abcd = 2013
1.2.Pentru a = 1 relaţia ( 2 ) devine : 10c + d = 61 – 24 = 37, deci obţinem c = 3 şi d = 7 şi
atunci o soluţie este : abcd = 1037
Ex. 2: Determinaţi numerele prime a, b, c ştiind că Ex. 2: Din 15a + 33b + 407c = 2013 , deoarece al treilea termen are coeficientul cel mai mare,
rezultă 407c < 2013, adică c < 5, deci c = 4 sau c = 3 sau c = 2 sau c = 1.
15a + 33b + 407c = 2013 Convin doare numerele prime c = 3 sau c = 2 sau c = 1.
1) pentru c = 3 relaţia devine : 15a + 33b = 792 (1)
Din ( 1 ) rezultă 33b ≤ 792, deci b ≤ 24 , adică numerele prime b = 23 sau b = 19 sau b = 17
sau b = 13 sau b = 11 sau b = 7 sau b = 5 sau b = 3 sau b = 2 sau b = 1.
Din ( 1 ) avem : 15a = 792 – 33b , deci ţinând cont de membrul întâi, membrul doi trebuie
să se termine în 0 sau 5, adică 33b să se termine în 2 sau 7 .
Rezultă variantele :
Pentru b = 19 relaţia ( 1 ) devine 15a = 165, de unde a = 11 , deci o soluţie este
a = 11, b = 19, c = 3 ;
Pentru celelalte valori ale lui b nu avem soluţii.
2) pentru c = 2 relaţia iniţială devine : 15a + 33b = 1199 (2)
26
Din ( 2 ) rezultă 33b ≤ 1199, deci b ≤ 36 , adică numerele prime b = 31 sau b = 29 sau
b = 23 sau b = 19 sau b = 17 sau b = 13 sau b = 11 sau b = 7 sau b = 5 sau b = 3
sau b = 2 sau b = 1.
Pentru oricare din aceste valori nu obţinem soluţii.
3) pentru c = 1 relaţia devine : 15a + 33b = 1606 (3)

Din ( 3 ) rezultă 33b ≤ 1606, deci b ≤ 48 , adică numerele prime b = 47 sau b = 43 sau
b = 41 sau b = 39 sau b = 37 sau b = 31 sau b = 29 sau b = 27 sau b = 23 sau b = 19
sau b = 17 sau b = 13 sau b = 11 sau b = 7 sau b = 5 sau b = 3 sau b = 2 sau b = 1
Pentru oricare din aceste valori nu obţinem soluţii.
Ex. 3:. Evident a şi b sunt numere naturale iar c şi d sunt cifre.

Ex. 3: Determinaţi numerele naturale prime a, b, c, d ştiind Relaţia dată devine : 14 a + 42 b + 10c + d = 460 (1)
că Din ( 1 ) rezultă d număr par şi cum d este şi număr prim rezultă d = 2.
Pentru d = 2 relaţia ( 1 ) devine : 14 a + 42 b + 10c = 458 (2)
14a + 42b + cd = 460 Din ( 2 ) rezultă 42b < 458  b ≤ 10 şi cum b este număr prim rezultă b = 7 sau b = 5 sau
b = 3 sau b = 2 sau b = 1.
1) pentru b = 7 relaţia ( 2 ) devine : 14 a + 10c = 164
sau 7a + 5c = 82 (3)
Din ( 3 ) rezultă a şi c au aceeaşi paritate. Apoi avem 7a < 82, de unde a ≤ 11,adică numerele
prime a = 11 sau a = 7 sau a = 5 sau a = 3 sau a = 2 sau a = 1.
1.1.Pentru a = 11 obţinem 5c = 5 deci c = 1 şi rezultă soluţia : a = 11, b = 7, c = 1 şi d = 2
1.2.Pentru celelalte valori ale lui a nu avem soluţii.
2) pentru b = 5 relaţia ( 2 ) devine : 14 a + 10c = 248
sau 7a + 5c = 124 (4)
Din ( 4 ) rezultă a şi c au aceeaşi paritate. Apoi avem 7a < 124, de unde a ≤ 17,adică
Numerele prime a = 17 sau a = 13 sau a = 11 sau a = 7 sau a = 5 sau a = 3 sau a = 2
sau a = 1.
Din ( 4 ) rezultă 5c = 124 – 7a , deci 7a trebuie să se termine în 4 sau 9, de unde rezultă :
a = 17 sau a = 7 sau a = 2
1.1. pentru a = 17 obţinem 5c = 124 – 119 = 5, de unde c = 1 şi atunci rezultă soluţia
a = 17, b = 5, c = 1 şi d = 2
1.2.Pentru a = 7 obţinem 5c = 124 – 49 = 85, de unde c = 17 care nu este soluţie.
1.2.Pentru a = 2 obţinem 5c = 124 – 14 = 110, de unde c = 22 care nu este soluţie.
Ex. 4 Relaţia dată devine :10a + b = (a + b)(a + b -1) sau 9a + a + b = (a + b)(a + b -1 ) sau
Ex. 4: Determinaţi cifrele a, b ştiind că 9a = (a + b)(a + b – 2 ) (1)
Din ( 1 ) rezultă a + b > a + b - 2 :
ab = ( a + b )( a + b – 1 ) 1.1. a + b = 9 şi a + b – 2 = a , deci b – 2 = 0 şi atunci b = 2 şi respectiv a + 2 = 9, deci a = 7
sau
1.2. a + b = a şi a + b – 2 = 9 de unde rezultă b = 0 şi a = 11 care nu convine
sau
1.3. a + b = 3a şi a + b – 2 = 3 de unde rezultă 3a = 5 care nu convine.
27
sau
1.4 a + b = 9a şi a + b – 2 = 1, de unde rezultă 3a = 1 care nu convine
Ex. 5 Avem : ab + ac = 2009 ; bc + ab = 2010 şi ac + bc = 2011.

Ex. 5 Să se determine numerele naturale a, b şi c astfel Din prima şi a doua egalitate avem : bc + ab – ( ab + ac ) = 2010 – 2009  bc – ac = 1 
încât  c( b – a ) = 1, deci c = 1 şi b – a = 1 .
a( b + c ) = 2009 , b( c + a ) = 2010 şi Din a doua şi a treia egalitate avem : ac + bc – ( bc + ab ) = 2011 – 2010  ac – ab = 1 
c ( a + b ) = 2011  a( c – b ) = 1 , deci a = 1 şi c – b = 1
Dacă c = 1 şi a = 1, atunci b – a = 1  b – 1 = 1 şi b = 2 iar din c – b = 1 avem 1 – b = 1 , deci b = 0 imposibil
deci nu avem soluţii .
sau
Prin însumarea celor trei rezultate avem :
2( ab + bc + ac ) = 2009 + 2010 + 2011 = 3 x 2010 
ab + bc + ca = 3015 ( 1 )
Din ( 1 ) şi ab + ac = 2009 avem : bc = 3015 – 2009 = 1006 = 2 x 503 , deci obţinem :
b = 2 şi c = 503 sau
b = 503 şi b = 2 .
Din ( 1 ) şi bc + ab = 2010 avem : ac = 3015 – 2010 = 1005 = 3 x 5 x 67 , deci obţinem :
a = 3 şi c = 335 sau
a = 5 şi c = 201 sau
a = 15 şi c = 67 sau
a = 67 şi c = 15 sau
a = 201 şi c = 5 sau
a = 335 şi c = 3
Din ( 1 ) şi ac + bc = 2011 avem : ab = 3015 – 2011 = 1004 = 22 x 251 , deci obţinem :
a = 2 şi b = 502 sau
a = 4 şi b = 251 sau
a = 251 şi b = 4 sau
a = 502 şi c = 2 sau
Analizând cele trei seturi de rezultate observăm că nu avem nici o soluţie comună şi atunci rezultă că
problema nu are soluţii.
Ex. 6 Avem succesiv : ( 10a + 9 )( 10a + 1 ) + 16 = 100a2 + 100a + 25 = 25( 4a2 + 4a + 1) =
= 25( 4a2 + 2a + 2a + 1 ) = 25[( 2a( 2a + 1 ) + ( 2a + 1 )] = 25( 2a + 1)(2a + 1 ) = 25( 2a + 1 ) 2 =

Ex. 6 Determinaţi cifra a ştiind că
= [5(2a + 1 )]2 = ( 10a + 5 )2 = a52 , deci a Є { 1,2,3,…, 8, 9 }
numărul a9 x a1 + 16 , scris în
baza 10, este pătrat perfect .
5. Cap. V - Divizibilitatea numerelor naturale I. DEFINIŢIA DIVIZIBILITĂŢII = Un număr natural a este divizibil cu un număr natural b,
dacă există un unic număr natural c, astfel încât a = b  c.
28
5.1. Criterii de divizibilitate Notaţii : Se mai spune că „a se divide cu b” şi se notează astfel : a b
sau că „b divide pe a „ şi se notează astfel : b | a
Numărelel b şi c se numesc divizori ai lui a iar numărul a se

numeşte multiplul lui b. şi se notează M b.
Alte notaţii: 1) Mulţimea multiplilor lui b : M b ={x  N |  k  N a.î. x = k  b }
2) Mulţimea divizorilor lui a : Da ={y  N |  m  N a.î. a = y  m }
Observaţii :
1. Orice număr natural 1 este divizorul oricărui alt număr natural n, deoarece
avem : n = 1  n , deci 1n - ( ex. 112 )
2. Orice număr natural n se divide cu el însuşi, deoarece vem :
n = n  1 , deci nn - ( ex. 1212 )

Notă : numerele 1 şi n se numesc „DIVIZORI IMPROPRII ai lu n „ iar orice alt divizor a lui n se
numeşte DIVIZOR PROPRIU.
3. Mulţimea divizorilor oricărui număr natural n este finită, elementele sale fiind
cuprinse între numărul natural 1 şi numărul însuşi n, adică avem
 n  N şi xi  Dn , atunci 1 ≤ xi ≤ n
4. Numărul 0 se divide cu orice număr ( din 0 x n = 0 rezultă 0n sau n | 0 ),
dar nici un număr natural nu se divide cu 0, adică pentru n număr natural nenul
nu are sens relaţia n = 0 x c.
5. Un număr care are cel puţin 3 ( trei ) divizori se numeşte NUMĂR COMPUS
Iar un număr care are doar divizori improprii se numeşte NUMĂR PRIM.
II. Proprietăţile divizibilităţii :

1) Reflexivitatea : a | a sau a  a
2) Antisimetria : Dacă b | a şi a | b atunci a = b.
Demonstraţie :
Dacă b | a rezultă Эc a.î. a = bc.
Dacă a | b rezultă Эd a.î. b = ad.
Din cele două relaţii avem : a = bc = adc a = adc dc = 1
d = c = 1 şi atunci a = b x 1 = b
3) Tranzitivitatea: Dacă b | a şi c | b atunci c | a.

Demonstraţie :
Dacă b | a rezultă Эm a.î. a = bm.
Dacă c | b rezultă Эd a.î. b = dc.
29
Din cele două relaţii avem : a = bm = dcm = (dm)c deci c | a
De aici rezultă că dacă un număr natural se divide cu nu număr natural,
atunci primul se divide cu toţi divizorii celui de-al doilea ( Ex. 6 | 18,
dar 2 | 6 şi 3 | 6, atunci 2| 18 şi 3 | 18, unde am văzut că 2 şi 3 sunt
divizorii lui 6 ).
a | b  a|b
 
4). Dacă  si  a | b  c şi respectiv dacă  si  a | c
a | c a | b  c
 
Demonstraţie :
Dacă c | a rezultă Эm a.î. a = cm.
Dacă c | b rezultă Эd a.î. b = cd.
Din cele două relaţii avem : a + b = cm + cd = c(m + d ), deci c | a + b
Ex. din 7 | 14 şi 7 | 21  7 | 14 + 21 , adică 7 | 35 sau
din 3 | 6 şi 3 | 21= 6 + 15  3 | 15
Observaţie : Daca unul din termenii unei sume de doua numere naturale se
divide cu un număr natural, iar celalalt termen nu se divide cu
acel număr natural, atunci suma nu se divide cu acel număr
natural.
a | b  a|b
 
4) Dacă  si  a | b  c , b > c şi respectiv dacă  si  a | c
a | c a | b  c
 
Ex. din 11 | 66 şi 11 | 22  11 | 66 – 22 = 44 sau
din 3 | 18 şi 3 | 6 = 18 - 12  3 | 12
5) Dacă a | b , atunci a | b x k ( adică a divide orice multiplu al lui b ) şi

reciproc dacă a | bk atunci a | b .
Ex. din 7 | 14  7 | 56 = 14 x 4 sau din 3 | 36 = 9 x 4  3 | 9
30
a | b a | b
 
6) Dacă  si  a | bk  cq sau dacă  si  a | bk  cq
a | c a | c
 
adică a divide atât suma cât şi diferenţa multiplilor lui b şi c .
Ex. din 3 | 6 şi 3 | 12  3 | (6 x 5 + 12 x 2) = 54 sau

din 3 | (4 x 12 – 5 x 6 ) = 18
7) Dacă un număr a este divizibil cu un număr b, atunci numărul a este

divizibil cu toţi divizorii lui b.
( Ex. 12  6 , atunci 12 6 , 12 3, 12 2 şi 12 1 unde 1, 2, 3 şi 6 sunt
divizorii lui 6 )
III. Criterii de divizibilitate :

1. Criterii care se referă la ultima cifra a numărului natural dat :
a) Divizibilitatea cu 2 :
Un număr natural a se divide cu 2 dacă este un număr par .
Ex. 4, 12, 28, 12676 etc.
b) Divizibilitatea cu 5 :
Un număr natural a se divide cu 5 dacă ultima sa cifră este 0 sau 5 .
Ex. 30, 315 ,340, 1235 etc.
2. Criterii care se referă la ultimele două cifre ale numărului natural dat :
Un număr natural a se divide cu 4 dacă ultimele două cifre ale sale formează
un număr divizibil cu 4 .
Ex. 36, 512 ( vezi 4 | 12 ; 700 ( vezi 4 | 00 ) ,13540 ( vezi 4 | 40 ) etc.
Un număr natural a se divide cu 25 dacă ultimele două cifre ale sale formează
un număr divizibil cu 25 .
Ex. 3700 ( vezi 25 | 00 ), 825 ( vezi 25 | 25 ), 1950 ( vezi 25 } 50 ),… etc.
3. Criterii care se referă la toate cifrele unui număr natural dat :
Un număr natural a se divide cu 3 dacă suma cifrelor sale formează un
număr divizibil cu 3 .
Ex. 6, 12 ( vezi 1 + 2 = 3 şi 3 | 3 ; 582 ( vezi 5 + 8 + 2 = 15 şi 3 | 15 ) ,
31
312594 ( vezi 3 + 1 + 2 + 5 + 9 + 4 = 24 şi 3 | 24 ) etc.
Un număr natural a se divide cu 6 dacă se divide cu 2 şi cu 3 .
Ex. 48, 312 ,23388, 5001234 etc.
c) Divizibilitatea cu 7 :
Un număr natural b = anan-1 …a4a3a2a1a0 se divide cu 7 dacă şi numai
dacă numărul
m = anan-1 …a4a3 - a2a1a0 este un număr care se divide cu 7.
Ex. 2467430 ( vezi 2467- 430 = 2037 iar 7 | 2037) ;
9091313 ( vezi 9091 – 313 = 8778 iar 7 | 8778 )
d) Divizibilitatea cu 8 :
1) Un număr natural b = anan-1 …a3a2 a1a0 se divide cu 8 dacă numărul
m =a0 + 2a1 + 4a2 se divide cu 8
2) sau dacă b se divide cu 2 şi cu 4 .
Ex. 48, 312 ,23388, 5001232 – toate se divid şi cu 2 şi cu 4. etc.
312 ( vezi m = 2 + 2 x 1 + 4 x 2 = 2 + 2 + 8 = 12 şi 4 |12
23388 ( vezi m = 8 + 2 x 8 + 4 x 3 = 8 + 16 + 12 = 36 şi 4 | 36 etc.
e) Divizibilitatea cu 9 :
Ex. 738 ( vezi 7 + 3 +8 = 18 şi 9 | 18; 315 ( vezi 3 + 1 +5 = 9 şi 9 | 9;
237186 ( vezi 2 + 3 + 7 + 1 + 8 + 6 = 27 şi 9 | 27;
5411232 ( vezi 5 + 4 + 1 + 1 + 2 + 3 + 2 = 18 zi 9 | 18 ) etc.
f) Divizibilitatea cu 10 , cu 100, cu 1000, … :

Un număr natural a se divide cu 10n ( 100 respectiv 1000 … ) dacă
ultimele n cifre sunt 0 ( respectiv 0, 00, 000,…) etc .
g) Divizibilitatea cu 11 :
1) Un număr natural a se divide cu 11 dacă adunând separat cifrele de poziţii
impare (notăm suma acestora cu Sip) şi separat cifrele de pe poziţii pare
( notăm suma acestora cu Sp ) şi apoi scăzând între ele aceste sume
( din cea mai mare scădem pe cea mai mică), obţinem un număr care
se divide cu 11 sau
2) Un număr natural b = anan-1 …a4a3a2a1a0 se divide cu 11 dacă şi
numai dacă numărul m = anan-1 …a4a3 - a2a1a0 este un număr care
se divide cu 11.
32
Ex. 61725334 ( vezi Sip = 6 + 7 + 5 + 3 = 21 şi Sp = 1+ 2 + 3 + 4 = 10, apoi
Sip – Sp = 21 – 10 = 11 şi evident 11 | 11 sau
61725 – 334 = 61391 iar 11 | 61391
970956091919 ( vezi Sip = 9 + 0 + 5 + 0 + 1 + 1 = 16 şi
Sp = 7+ 9 + 6 + 9 + 9 + 9 = 49,
apoi Sp – Sip = 49 – 16 = 33 şi evident 11 | 33 sau
970956091 – 919 = 970955172
970955 – 172 = 970783
970 – 783 = 187 iar 11 |187 ) etc .
h) Divizibilitatea cu 13 :
Un număr natural b = anan-1 …a4a3a2a1a0 se divide cu 13 dacă şi
numai dacă numărul
m = anan-1 …a4a3 - a2a1a0 este un număr care se divide cu 13.
Ex. 1606098 ( vezi 1606 – 98 = 1508 iar 13 | 1508

133189134 ( vezi 133189 – 134 = 133055
133 – 55 = 78 iar 13 | 78 ) etc .
.
k) Divizibilitatea cu 15 :
Un număr natural a se divide cu 15 dacă acesta se divide şi cu 3 şi cu 5.
l) Divizibilitatea cu 19 :
Un număr natural b = anan-1 …a4a3a2a1a0 se divide cu 19 dacă şi

numai dacă numărul m = anan-1 …a2a1 +2a0 este un număr care se
divide cu 19.
Ex. 390146 ( vezi 39014 + 2x6= 39026; 3902 + 2x6 = 3914 ; 391 + 2 x4 = 399
39 + 2x9 = 57 ; 5 + 2x7 = 19 iar 19 | 19
m) Divizibilitatea cu 27 şi 37 :
Un număr natural b = anan-1 …a4a3a2a1a0 se divide cu 27sau 37 dacă

şi numai dacă numărul m = anan-1 …a4a3 + a2a1a0 este un număr care
se divide cu 27 sau 37.
Ex. 2086408022 ( vezi 2086408 + 22 = 2086430; 2086 + 430 = 2516

2 + 516 = 518 iar 37 | 518
4271211 ( vezi 4271 + 211 = 4482; 4 + 482 = 486 iar 27 | 486 )
1236133 ( 1236 + 133 = 1369 ; 1 + 369 = 370 iar 37 | 370 ) etc .
33
IV. Descompunerea numerelor în factori
a) Un număr natural n care are doar divizori improprii se numeşte
NUMĂR PRIM şi se descompune în produsul n = 1  n = n  1 .
Note : 1) Numărul natural 2 este primul număr prim ( vezi 2 = 1  2 = 2  1 )

care este şi singurul număr natural par prim.
2) Celelalte numere prime se află di şirul numerelor naturale întocmit

prin procedeul numit CIURUL lui ERATOSTENE care constă în
eliminarea din şirul numerelor naturale a multiplilor numerelor
prime. Acest şir este :
2; 3; 5; 7; 11; 13; 17; 19; 23; 29; 31; 37; 41; 43; 47; ….
3) Un procedeu practic, dar greoi, pentru a afla dacă un număr este număr prim este
următorul :”se împarte numărul dat, succesiv la toate numerele prime mai mici decât numărul
dat şi dacă împărţirea nu se face exact atunci numărul respectiv este număr prim „
4) Unele dintre numerele prima au forma 6k + 1 sau 6k – 1 .
b) Un număr natural n care are doar divizori proprii se numeşte

NUMĂR COMPUS sau număr DECOMPOZABIL şi se descompune în
produs de factori primi.
Notă : pentru descompunerea unui număr în produs de factori primi se

procedează astfel :
 se împarte numărul dat la cel mai mic divizor propriu al numărului dat ;
 se împarte rezultatul la cel mai mic divizor propriu ş.a.m.d. până când se obţine câtul
mai mic decât împărţitorul, caz în care spunem că numărul este număr prim
 se scrie numărul dat ca produse de numerele prime obţinute, fiecare scrise la puterea
egală cu numărul de repetări ca divizori obţinuţi la împărţirile succesive efectuate.
 Dacă la o anumită împărţire restul este 0 atunci numărul nu este număr prim
Ex. 180 = 22  32  5 ; 630 = 2  32  5  7 etc.
Ex. 1 Din 35x7x  3 rezultă ( 3 + 5 + x + 7 + x )  3 sau ( 15 + 2x )  3 de unde rezultă x Є {0, 3, 6, 9 }

deci soluţiile sunt : 35070 ; 35373 ; 35676 ; 35979
Ex. 1 Să se găsească numerele de forma
35x7x  3
Ex.2 Din 73x4y  6 rezultă 73x4y  2 şi 73x4y  3.
Atunci rezultă y Є{0, 2, 4, 6, 8 }.
Ex.2 Să se găsească numerele de forma
Pentru y = 0 rezultă ( 7 + 3 + x + 4 + 0 ) 3 adică ( 14 + x ) 3 , de unde x Є {1, 4, 7 } şi atunci
73x4y  6 soluţiile sunt : 73140; 73440; 73740
34
soluţiile sunt : 73242; 73542; 73842
Pentru y = 4 rezultă ( 7 + 3 + x + 4 + 4 ) 3 adică ( 18 + x ) 3 , de unde x Є {0, 3, 6, 9 } şi atunci
soluţiile sunt : 73044; 73344; 73644, 73944
soluţiile sunt : 73248; 73548; 73848
Ex.3 Cum 6 2 rezultă n 2 cu 6 – 2 ≥ 0, deci n Є {0, 2, 4, 6 }

Ex.3 Să se găsească n, număr natural, astfel încât
( 6 – n ) 2
Ex.4 Cum u(10054 + 20043 + 30034 + 40024 + +50014 + 1) = 5 + 4 + 1 + 6 + 1 + 1= u(18) = 8, deci P1
este adevărată
Ex.4 Să se verifice valoarea de adevăr a propoziţiilor : Cum u(10054 + 20043 + 30034 + 40024 + +50014 + 1) = 5 + 4 + 1 + 6 + 1 + 1= u(18) = 8, deci P2
P1: (10054 + 20043 + 30034 + 40024 + +50014 + 1) 2 nu este adevărată .
Cum u(10054 + 20043 + 30034 + 40024 + +50014 + 1) = 5 + 4 + 1 + 6 + 1 + 1= u(18) = 8, deci P1
P2: (10054 + 20043 + 30034 + 40024 + +50014 + 1) 5 este adevărată deoarece pătratele perfecte nu se termină în cifra 8.
P3: n = 10054 + 20043 + 30034 + 40024 + +50014 + 1 nu

este pătrat perfect
Ex. 5 Din M = 1  2  3  4  …  25 =
Ex. 5 Arătaţi că dacă = (2  5)  (4  25)  (6  15)  (10)  (20)  1  3  7  8  9  11  …  14  16  …  19  21  …  24 =
M = 1  2  3  4  …  25 atunci M 106 . = 10  100  90  10  20  1  3  7  8  9  11  …  14  16  …  19  21  …  24 =
= 106  9  2  1  3  7  8  9  11  …  14  16  …  19  21  …  24 , deci M 106
Ex. 6 Trebuie ca ( 1 + x + 7) 3 şi ( x + y + x ) 3 sau (x + 7)  3 şi ( 2x + y )  3

Ex. 6 Aflaţi x, y astfel ca numerele 1x7 şi Din (x + 7)  3 rezultă x Є {2, 5, 8 }.
Pentru x = 2, din ( 2x + y )  3 sau ( 4 + y )  3 de unde rezultă : y Є {2, 5, 8 }.
xyx să fie simultan divizibile cu 3.
Ex.7 Facem succesiv împărţirile la următoarele numere prime :

Ex. 7 Să se afle dacă numărul 857 este număr prim. Evident numărul nu se divide cu 2, cu 3 şi cu 5
Atunci avem :
857 : 7 = 122 ; 857 : 11 = 77 ; 857 : 13 = 65 ; 857 : 17 = 50 ; 857 : 19= 4
7 77 78 85 76
---- --- ----- ---- -----
=15 87 =77 ==7 =97
14 77 65 95
---- ---- ------ ------
35
=17 10 12 2
14
----
3
857 : 23 = 3 7 ; 857 : 27 = 31 ; 857 : 29 = 28

69 81 58
----- ----- ------
167 47 277
161 27 252
------ ----- -------
6 20 25
Deoarece câtul 28 < 29 ( împărţitor ) ne oprim şi concluzionăm că 857 este număr prim.
Ex 8 Avem descompunerea lui 120 astfel : 120 = 2  5  12 = 2  5  22  3 = 23  3  5

Atunci rezultă soluţiile : (a, b ) Є[ (2, 60), (4, 30), (8, 15), ( 3, 40), ( 5, 24), (6, 20), (12, 10), (24, 5),
Ex.8 Să afle perechile de numere naturale a căror produs este ( 10, 12), 20, 6) 40, 3), ( 15, 8), ( 30, 4), (60, 2) }
120.
Ex. 9 Avem 3 | N deoarece 1 + 4 + 2 + 2 + 6 + 0 = 15 şi 3 | 15 – conform criteriului de

divizibilitate cu 3..
Ex. 9 Să se arate că numărul Avem 4 | N deoarece ultimele două cifre formează un nr.divizibil cu 4, respectiv 4 | 60 –
N = 142260 divide cu 3 , cu 4 şi cu 5. conform criteriului de divizibilitate cu 4 .
Avem 5 | N deoarece ultima cifră este o – conform criteriului de divizibilitate cu 5 .
Ex. 10 Avem 2 | N deoarece N se termină cu un număr par – conform criteriului de divizibilitate cu 2 .

Avem 3 | N deoarece 2 + 2 + 4 + 5 + 5 + 7 + 2 = 27 şi 3 | 27 – conform criteriului de
Ex. 10 Să se arate că numărul divizibilitate cu 3..
N = 2245572 divide cu 42. Avem 7 | N deoarece m = 2245 – 572 = 1673 şi 7 | 1673 – conform criteriului de divizibilitate
cu 7
Atunci N se divide şi cu 2 x 3 x 7 = 42 .
Ex. 11 Conform divizibilităţii cu 9 rezultă 2 + 3 + a + 4 + b + 6 = 15 + a + b trebuie să fie un număr

divizibil cu 9.
Ex. 11 Să se determine cifrele a, c Conform divizibilităţii cu 4 rezultă b6 trebuie să fie un număr divizibil cu 4, adică de forma
16, 36, 56, 76 şi 96.
astfel încât N = 23a4b6 să fie divizibil cu 4 şi cu 9. Din b = 1 rezultă 15 + a + b = a + 16 care trebuie să fie un număr divizibil cu 9, de unde
rezultă singura soluţie a = 2.
Din b = 3 rezultă 15 + a + b = a + 18 care trebuie să fie un număr divizibil cu 9, de unde
rezultă soluţiile a = 0 şi a = 9.
36
Ex. 12 Conform divizibilităţii cu 10 rezultă c = 0.

Conform divizibilităţii cu 3 rezultă 1 + 8 + a + 5 + b + c = 14 + a + b + c trebuie să fie un
Ex. 12 Să se determine cifrele a, c şi c număr divizibil cu 3.
Din c = 0 rezultă a + b + 14 este un număr divizibil cu 3, adică a + b = 4 sau a + b = 13.
astfel încât N = 18a5bc să fie divizibil cu 3 şi cu 10. Din a + b = 4 rezultă soluţiile : a = 0 şi b = 4; a = 3 şi b = 1 ; a = 2 şi b = 2; a = 1 şi b = 3 ;
a = 0 şi b = 4
Din a + b = 13 rezultă soluţiile : a = 9 şi b = 4; a = 8 şi b = 5 ; a = 7 şi b = 6; a = 6 şi b = 7 ;
a = 5 şi b = 8; a = 4 şi b = 9
Ex. 13 Avem : 792 = 2 x 396 = 2 x 2 x 198 = 2 x 2 x 2 99 = 23 x 3 x 3 x 11 = 8 x 9 x 11

Se ştie că :
Ex. 13 Să se afle numărul 2xy977z , scris în baza 10, 1. Divizibilitatea cu 8 :
ştiind că se divide cu 792. Un număr natural b = anan-1 …a3a2 a1a0 se divide cu 8 dacă numărul
m =a0 + 2a1 + 4a2 se divide cu 8
2. Divizibilitatea cu 9 :
3. Divizibilitatea cu 11 :
Un număr natural a se divide cu 11 dacă adunând separat cifrele de poziţii
impare (notăm suma acestora cu Sip) şi separat cifrele de pe poziţii pare
( notăm suma acestora cu Sp ) şi apoi scăzând între ele aceste sume
( din cea mai mare scădem pe cea mai mică), obţinem un număr care
se divide cu 11.
Deci vom nota cu :

A = 2xy977z şi rezultă :
1.Avem 8 | A dacă : z + 14 + 28 = 8k sau z = 8k – 42, adică avem
z = 48 – 42 = 6, deci z = 6.
2.Numărul devine A = 2xy9776 şi 9 | A dacă 2 + x + y + 9 + 7 + 7 + 6 = 9p sau

x + y + 4 = 9p, de unde
x + y = 9p – 4 (1)
3.Avem 11 | A dacă : ( 2 + y + 7 + 6 ) – ( x + 9 + 7 ) = 0 sau
37
y–x= 1 (2)
Din ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă :x + y ≤ 18 , deci 9p – 4 ≤ 18, 9p ≤ 22 adică

p ≤ 2 .şi respectiv avem y > x şi evident m = 0.
Pentru p = 2 avem :
x + y = 14 şi
y–x=1
situaţie care nu ne dă soluţii.
Pentru p = 1 avem :
x + y = 5 şi
y–x=1
situaţie care ne dă soluţiile y = 3 şi x = 2 .
Atunci rezultă :
A = 2239776 = 8 x 9 x 11 x 2828
Ex.14 Dacă 7 | ab rezultă 7 | (10a + b )  7 | (3a + b) (1)

Din 7 | (3a + b) avem 7 | 5(3a + b )  7 |(15a + 5b )  7 | ( a + 5b ) (2)
Ex.14 Să se arate că dacă 7 | ab atunci Din ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă 7 | ( 3a + b ) + ( a + 5b +  7 | (4a + 6b ) 
 7 | 2(2a + 3b )  7 | ( 2a + 3b ) (3)
7|(a + ba ) . Din ( 3 ) şi 7 | 7b rezultă 7 | ( 2a + 3b + 7b )  7 | ( 2a + 10b )  7 | a + 10b + a ) 
 7 | ( a + ba )
Ex.15 Din 4a – 5b = 9c rezultă 4a + 4b – 9b = 9c  4a + 4b = 9b + 9c 

4( a + b ) = 9( b + c ) .
Cum ( 4, 9 ) = 1 rezultă 9 | ( a + b ) şi 4 | ( b + c )
Ex.15 Dacă a, b, c sunt numere naturale nenule astfel
încât 4a – 5b = 9c atunci a + b se divide cu 9 şi b + c se
divide cu 4 .
Ex.16 Dacă 8x – 7y – 28z + 14 u = 0 rezultă 8x = 7(y + 4z – 2u) (1).
Cum ( 7, 8 ) = 1 atunci rezultă 7 | x.
Ex.16 Dacă x, y, z şi u sunt numere naturale nenule astfel Din ( 1 ) rezultă 8x este număr par şi atunci trebuie ca şi 7(y + 4z – 2u) să fie număr par
încât adică y + 4z – 2u să fie număr par .
8x – 7y – 28z + 14 u = 0, atunci 14 divide produsul xy . Dar 4z şi 2u sunt numere pare şi atunci rezultă y este număr par adică 2 | y.
Din 7 | x şi 2 | y rezultă 14 | xy .
Ex.17 Dacă 11a – 8b – 4c = 0 rezultă 11a = 8b + 4c  11a = 4( 2b + c )

Cum ( 4, 11 ) = 1 rezultă 4 | a şi 11 | 2b + c .
Ex.17 Determinaţi numerele naturale Din 4 | a rezultă a = 4k şi cum a este cifră avem : k Є { 1, 2 }
1) pentru k = 1 avem a = 4 şi atunci rezultă 44 = 4 ( 2b + c )  2b + c = 11 care ne dă :
abc ştiind că 11a – 8b – 4c = 0
b = 1 şi c = 9, deci o soluţie este nr. 419 ;
b = 2 şi c = 7, deci o altă soluţie este 427
38
b = 3 şi c = 5 , deci o altă soluţie este 435 ;
b = 4 şi c = 3 deci o altă soluţie este 443
2) pentru k = 2 avem a = 8 şi atunci rezultă 88 = 4( 2b + c )  2b + c = 22 care ne dă :

b = 9 şi c = 4, deci o soluţie este nr. 894;
b = 7 şi c = 8 , deci o altă soluţie este 878 ;
Ex.18 Avem abcd = 1000a + 100b + 10c + d şi atunci rezultă d = 2 , de unde a + d + 4 = 6

Aşadar numărul are forma N = 6bc2 .
Ex.18 Determinaţi numerele naturale de forma abcd ştiind Pentru ca 36 | N trebuie ca 9 | N şi 4 | N .
că prin împărţire la 5 dau restul 2 şi a – d = 4. Din 4 | N rezultă : c = 1 , c = 3 , c = 5 c = 7 şi c = 9
Pentru ca 9 | N trebuie ca 6 + b + c = 2 = 9k.
Pentru c = 1 avem 6 + b + 1 + 2 = 9k  b + 9 = 9k , de unde rezultă b + 9 = 9 , deci
b = 0 şi aunci N = 6012 sau b + 9 = 18 , deci b = 9 şi atunci N = 6912 .
b = 7 şi aunci N = 6732
b = 5 şi aunci N = 6552
b = 3 şi aunci N = 6372
b = 1 şi aunci N = 6192
1. Definiţia c.m.m.d.c. :
Cel mai mare divizor comun ( notat cu c.m.m.d.c. ) a doua sau al mai multor
numere naturale,nu toate nule, este cel mai mare număr natural care divide
5.2. Cel mai mare divizor comun numerele date.
Notaţii : c.m.m.d.c. ( a, b ) = ( a, b ) ; c.m.m.d.c. ( a, b, c ) = ( a, b, c ) etc
Ex. Dacă se dau numerele a = 72 şi b = 60, atunci cel mai mare divizor comun
al acestor două numere este 12 deşi divizori comuni ai lor mai sunt şi numerele 2, 3, 4 şi 6.
Atunci vom scrie c.m.m.d.c.(72, 60)= 4 sau (72, 60)= 4..
2. Numere prime între ele :

Doua numere naturale a , b se numesc prime intre ele daca cel mai mare
divizor comun al lor este 1. Notăm acest lucru astfel : (a, b) = 1
39
Ex. : (4, 9) = 1; (7, 12) = 1; (15, 34) = 1.
3. Aflarea celui mai mare divizor comun :

Aflarea celui mai mare divizor comun se face prin descompunere numerelor
în factori primii
Pentru a afla c.m.m.d.c. al unor numere procedăm în felul următor:
 luam,o singură dată, factorii primi comuni, cu exponenţii cei mai mici, care figurează
în descompunerile numerelor date şi îi înmulţim între ei aflând astfel c.m.m.d.c.
Ex : 1) a = 600 şi b = 1260. Se cere c.m.m.d.c.
Descompunem succesiv cele două numere :

a = 6 x 102 = 2 x 3 x 102 = 23 x 3 x 52
b = 126 x 10 = 2 x 63 x 2 x 5 = 22 x 7 x 9 x 5 = 22 x 32 x 5 x 7
Divizorii comuni sunt : 2, 3 şi 5 şi luându-i la puterea cea mai mică obţinem cel mai mare
divizor comun al celor două numere , adică :
c.m.m.d.c. ( 600, 1260 ) = 22x3x5 = 4x3x5 = 60 sau
( 600, 1260 ) = 60 .
2) a = 14850 şi b = 89100. Se cere c.m.m.d.c.
Descompunem succesiv cele două numere astfel :
a = 14850 2 b = 89100 2
7425 5 44550 2
1485 5 22275 5
297 3 4455 5
99 3 891 3
33 3 297 3
11 11 99 3
1 33 3
11 11
1
a = 2 x 33 x 52 x 11 b = 22 x 34 x 52 x 11
Deci rezultă :
c.m.m.d.c. ( 14850, 89100 ) = 2 x 33 x 52 x 11 = 14850 sau
( 14850, 89100 ) = 14850 .
40
3) a = 2310, b = 9100 şi c = 13230. Se cere c.m.m.d.c.
Descompunem succesiv cele trei numere astfel :
a = 16170 2 b = 9100 2 c = 13230 2
8085 5 4550 2 6615 5
1617 3 2275 5 1323 3
539 7 455 5 441 3
77 7 91 7 147 3
11 11 13 13 49 7
1 1 7 7
1
a = 2 x 3 x 5 x 72 x 11 b = 22 x 52 x 7 x 13 c = 2 x 33 x 72
Deci rezultă :
c.m.m.d.c. ( 2310, 9100, 13230 ) = 2 x 7 = 14 sau
( 2310, 9100, 13230 ) = 14 .
4. Unele numere prime mai mari decât 3 au forma : 6k + 1 sau 6k – 1, kЄN.

Demonstratie :
Tinand seama de resturile ce se pot obtine la impartirea cu 6, numerele au una
din formele: 6m, 6m+1, 6m+2, 6m+3, 6m+4, 6m+5, mЄN
Cum pentru m > 0 avem 6m+2=2 (3m+1) , 6m+3=3(2m+1), 6m+4= 2(3m+2),
deci numerele 6m, 6m + 2, 6m + 4 sunt compuse rezulta ca numerele prime
au una din formele 6m + 1 sau 6m + 5= 6m + 6 -1=6(m + 1) -1= 6k - 1 .
5. Sunt cunoscute proprietăţile :

Propietatea 1. Daca a = M c r1 si b = M c r2 atunci a·b= M c r1r2
Propietatea 2. Daca a = M b r atunci an = M bb rn
Propietatea 3. Daca mЄN , atunci (m - 1)2k = M m 1 şi (m - 1)2k + 1 = M m -1
Propietatea 3. Daca a, b, nЄN , atunci: ( a + b )n = M a + bn = M b + an
6. Teorem fundamentala a aritmeticii :

Orice numar natural N se poate scrie in mod unic sub forma
N  p1k1  p2k2  ...  pnkn
unde p1 < p2 < … < pn şi ki > 0.
Exemplu :
5600= 25 · 52 · 7, deci p1 = 2, p2 = 5 şi p3 = 7 iar k1 = 5. k2 = 2 şi k3 = 1.
7. Numărul divizorilor unui număr natural N :

Teoremă : Dacă un număr natural N are descompunerea de forma
N  p1k1  p2k2  ...  pnkn
41
atunci numărul divizorilor lui N este dat de formula
δ(n) = (k1 + 1)(k2 + 1 ) … (kn + 1 )

Demonstratie :
Din descompunerea N  p1k1  p2k2  ...  pnkn rezultă că lista divizorilor
lui N este formata din :
 puterile lui p1, adică : 1, p11 , p12 , p13 ,..., p1k1 , deci rezultă k1 + 1 divizori ;
 puterile lui p2, adică : 1, p12 , p22 , p23 ,..., p2k2 , deci rezultă k2 + 1 divizori ;
 ……..
 puterile lui pn, adică : 1, p1n , pn2 , pn3 ,..., pnkn , deci rezultă kn + 1 divizori .
Atunci nr.total al divizorilor va fi dat de produsul numărului de divizori

din cele n grupe, adică :
δ (n) = (k1 + 1)(k2 + 1 ) … (kn + 1 )
Ex. Numărul divizorilor lui 5600 =25 · 52 · 7 este ( 5 + 1)(2 + 1 )(1 + 1 ) =

= 6 x 3 x 2 = 36 divizori.
Într-adevăr lista divizorilor lui 5600 este :
 puterile lui 2 : 1, 2 , 22 , 23 , 24 , 25 – deci 5 + 1 = 6 divizori ;
 puterile lui 5 : 1, 5 , 52 – deci 2 + 1 = 3 divizori ;
 puterile lui 7 : 1, 7 – deci 1 + 1 = 2 divizori
 in total, sunt 6 x 3 x 2 = 36 divizori , deoarece şi 2 x 5 = 10 este
divizor, 4 x 5 x 7 = 140 etc.
8. Suma divizorilor unui număr natural N :

Teoremă : Dacă un număr natural N are descompunerea de forma
N  p1k1  p2k2  ...  pnkn
atunci suma divizorilor lui N este dat de formula
p1k1 1  1 p2k2 1  1 pnkn 1  1

 (N )    ... 
p1  1 p2  1 pn  1
Ex. N = 360 = 23x32 x 5
Lista divizorilor este :
 puterile lui 2 : 1, 2, 4, 8 ;
42
 puterile lui 3 : 1, 3, 9 ;
 puterile lui 5 : 1 , 5.
 divizori compuşi din puterile lui 2 şi 3 : 2x3=6, 2 x 9 = 18, 4 x 3 = 12, 4 x 9 =36,
8 x 3 =24, 8 x 9 = 72
 divizori compuşi din puterile lui 2 şi 5 : 2 x 5 =10, 5 x 5 = 20, 8 x 5 = 40
 divizori compuşi din puterile lui 3 şi 5 : 3 x 5 = 15, 9 x 5 = 45
 divizori compuşi din puterile lui 2 , 3 şi 5 : 2 x 3 x 5 = 30, 2 x 9 x 5 = 90,
4 x 3 x 5 = 60, 4 x 9 x 5 = 180, 8 x 3 x 5 = 120, 8 x 9 5 = 360
 suma tuturor divizorilor este :
 (360)  1 + 2 + 4 + 8 + 3 + 9 + 5 +2 x 3 + 2 x 9 + 4 x 3 + 4 x 9 + 8 x 3 +
=8x9+2x5+4x5+8x5+3x5+9x5+2x3x5+2x9x5+
+4x3x5+4x9x5+8x3x5+8x9x5=
= ( 1 + 2 + 4 + 8 )( 1 + 3 + 9 )( 1 + 5 ) =
= ( 1 + 2 + 22 + 23 )( 1 + 3 + 32 )( 1 + 5 ) =
24  1 33  1 52  1
=    15 13  6  1170
2 1 3 1 5 1
9. Teorema lui Gauss : Dacă produsul numerelor naturale a şi b se divide cu numărul natural k, iar
a şi k sunt prime între ele atunci b se divide cu k.
Ex.1 Dacă m Є N, cercetaţi dacă fracţia

11m  57 este Ex.1 Deoarece 11m şi 7m sunt numere impare atunci numărătorul şi numitorul, ca sume de două numere impare, vor fi
7 m  13 pare. Deci fracţia se simplifică cu 2 şi deci nu este ireductibilă
ireductibilă
5  (1) m  2  (1) n 1 Ex. 2 Avem evident cazurile :

Ex. 2 Se consideră numărul F , unde 1) n par şi m impar
4  (1) 2 n  a  (1) m Avem ( -1 )m = -1; ( - 1 )n+1 = -1 , ( -1 )2 - n = 1 şi atunci
m, nЄ Z. 5  ( 1) m  2  ( 1) n 1 5  2 7 7
Să se determine numerele naturale a pentru care expresia F este F 2n
  
număr întreg . 4  ( 1)  a  ( 1) m
4a 4a a4
2) n impar şi m par
Avem ( -1 )m = 1; ( - 1 )n+1 = 1 , ( -1 )2 - n = -1 şi atunci
5  ( 1) m  2  ( 1) n 1 5 2 7
F 2n
 
4  ( 1)  a  ( 1) m
4  a a  4
3) n şi m impare
43
Avem ( -1 )m = -1; ( - 1 )n+1 = 1 , ( -1 )2 - n = -1 şi atunci
5  ( 1) m  2  ( 1) n 1 5  2 3 3
F 2n
  
4  ( 1)  a  ( 1) m
4  a  a  4 a  4
4) m şi n pare
Avem ( -1 )m = 1; ( - 1 )n+1 = -1 , ( -1 )2 - n = 1 şi atunci
5  (1) m  2  ( 1) n 1 5  2 3
F 2n
 
4  (1)  a  (1) m
4a a4
Din cele patru cazuri rezultă
7
a) F Є Z , deci a Є { -3, 3, 5, 11 } şi respectiv
a4
3
b) F  Є Z , deci a Є { -7, -5, -3, -1 }
a4
de unde rezultă că soluţiile naturale sunt doar a Є { 3, 5, 11 }
Ex.3 Fie S suma divizorilor naturali ai numărului 2001.

Ex.3 Avem : 2001=3 x 23 x 29 şi atunci suma divizorilor numărului 2001 este:
Să se arate că 5 x S este număr natural pătrat perfect.
p1k1 1  1 p2k2 1  1 p3k3 1  1 311  1 2311  1 2911  1
S ( (2007))        4  24  30
p1  1 p2  1 p3  1 3  1 23  1 29  1
Atunci obţinem :
5  S ( (2007))  5  4  24  30   23  3  5   1202
2
Ex.4 Să se arate că pătratul produsului tuturor divizorilor Ex.4 Avem următoarea

naturali ai numărului 2001 este 20018. Lema . Dacă d1 ,d2 ,...,dk sunt toţi divizorii naturali ai numărului n. atunci
avem relaţia:
 d1  d 2  ...  d k 
2
 nk
unde d1 = 1 şi dk = n ( am considerat pe 1 şi n printre divizorii lui n ).
Fie d1 < d2 < d3 < … < dk şi atunci avem :
n n n n
d1  ; d2  ; d3  ;....; d k  (1)
dk d k 1 dk 2 d1
Din relaţia ( 1 ), prin înmulţire membru cu membru, avem :
 d1  d 2  ...  d k 
2
 nk
În cazul nostru 2001 = 3 x 23 x 29 , numărul divizorilor lui 2001 este:
44
(1+1)(1+1)(1+1)=8. Pentru cei opt divizori naturali ai numărului 2001
avem relaţia
 d1  d 2  ...  d8 
2
 20018
Ex.5 Aflaţi toate numerele naturale care se divid cu 42 şi au 42 Ex.5 Deoarece 42 = 2 x 3 x 7 rezultă că numerele sunt de forma 2 x  3 y  7 z  k , unde x ≥ 1, y ≥ 1, z ≥ 1,
divizori
iar factorul k nu are divizori pe 2, 3, sau 7 .
Fie atunci k  p1m1  p2m2  p3m3  ...  prmr .
Atunci numărul divizorilor lui k va fi ( m1 + 1)( m2 + 1 )( m3 + 1 ) … ( mr + 1 ) iar numărul divizorilor lui
2 x  3 y  7 z  k va fi ( x + 1 )( y + 1 )( z + 1 )( m1 + 1)( m2 + 1 )( m3 + 1 ) … ( mr + 1 ).
Rezultă că trebuie să găsim x ≥ 1, y ≥ 1, z ≥ 1 astfel încât să avem
( x + 1 )( y + 1 )( z + 1 )( m1 + 1)( m2 + 1 )( m3 + 1 ) … ( mr + 1 ). = 210 = 2 x 3 x 7 (1)
Din ( 1 ) rezultă )( m1 + 1)( m2 + 1 )( m3 + 1 ) … ( mr + 1 ), deci vom avea k = 1 şi atunci avem :
{ x + 1, y + 1 , z + 1 } = { 2, 3, 7 } de unde rezultă
( x, y, z, ) Є { ( 1,2,6 ), ( 1,6,2), ( 2,1,6), (2,6,1),(6,1,2),(6,2,1) }

Obţinem astfel numerele :
21 x 32 x 76 ; 21 x 36 x 72 ; 22 x 31 x 76 ; 22 x 36 x 71 ; 26 x 31 x 72 ; 26 x 32 x 21
Ex.6 Determinaţi toate numerele de patru cifre, descompuse în Ex.6 Fie N  p1k1  p2k2  p3k3  ...  pnkn . Atunci avem relaţia : p1 + p2 + p3 + … + pn = k1 + k2 + k3 + … + kn .
factori primi, a) Deoarece 2 + 3+ 5+ 7 17, atunci dacă N ar avea cel puţin patru factori în descompunerea sa atunci ar fi cel puţin
care au suma bazelor egală cu suma exponenţilor de forma 214 x 3 x 5 x 7 ( vezi 14 + 1 + 1 + 1 = 17 ). Dar 214 x 3 x 5 x 7 > 9999 , deci situaţia aceasta nu este
posibilă .
b) Dacă N ar avea trei factori atunci ar putea fi cel puţin de forma 210 x 3 x 7 ( vezi 2 + 3 + 7 = 10 + 1 + 1 = 12 ).
Dar 210 x 3 x 7 > 9999 şi atunci vom căuta numere cu factorii primi 2, 3 şi 5 şi suma exponenţilor 10.
Obţinem astfel :
28 x 3 x 5 = 3840 ; 27 x 32 x 5 = 5760 ; 26 x 33 x 5 = 8640 ; 27 x 3 x 52 = 9600

c) Dacă avem doi factori primi, atunci mai mari ca 5 atunci numărul este cel puţin de forma
511 x 7 ( vezi 5 + 7 = 11 + 1 = 12 ). Dar 511 x 7 > 9999 şi atunci rezultă că un factor este 2 sau 3.
Astfel obţinem :
24 x 53 = 2000 ; 23 x 54 = 5000 ; 28 x 7 = 1792 ; 27 x 72 = 6722

d) Dacă avem un singur factor obţinem
55 = 3125 deoarece 77 > 9999 .
45
Ex.7 Numărul divizorilor fiind impar, rezultă că exponenţii factorilor numărului căutat trebuie să fie pari,
Ex.7 Să se găsească un număr de cinci cifre ştiind că se divide deci numărul se divide cel puţin prin 32 x 112 = 1089.
cu 3 şi cu 11 şi Împărţind numărul de cinci cifre la 1089 rezultă un cât ce are două cifre.
că numărul divizorilor săi este 63. Cum 63 ( numărul divizorilor ) se divide cu 7 , rezultă că numărul de cinci cifre conţine puterea a
şasea a unui factor, care nu poate fi decât 2.
Rezultă numărul 26 x 32 x 112 = 69696
Ex.8 Numerele care au exact patru divizori n = p3 sau n = p x q cu p şi q prime diferite .

Ex.8 Să se determine numerele naturale care au exact patru 1) dacă n = p3, atunci n are divizori pe 1, p, p2 şi p3 iar produsul lor va fi 1 x p x p2 x p3 = p6 = n2
divizori, iar 2) dacă n = p x q , atunci divizorii lui n sunt 1, p, q, p x q , deci produsul lor va fi 1 x p x q x p x q = ( pq )2.
produsul acestor divizori să fie 3025. Rezultă că vom căuta numerele n pentru care n2 = 3025 = 552.
Rezultă n = 55 = 5 x 11
Ex.9 Numărul căutat poate fi de formele :

Ex.9 Determinaţi cel mai mic număr natural care are exact 12 1) n = p11 deoarece, în acest caz, divizorii săi sunt 1, p, p2, p4, … , p11, adică, în total 12 divizori cu p număr prim ;
divizori. 2) n = p2 x q3 deoarece, în acest caz, divizorii săi sunt 1, p, q, p2, q2, pq, p2q, q3, pq2, p2q2, pq3, p2q3 adică un număr
total de 12 divizori cu p şi q numere prime diferite .
3) n = p x q x t2 deoarece, în acest caz, divizorii săi sunt 1, p, q, t, pq, pt, qt, t2, pt2, qt2, pqt, pqt2, adică, în total,
un număr de 12 divizori.
Atunci rezultă :
1) cel mai mic număr natural de forma n = p11 este n = 211 = 2048
2) cel mai mic număr natural de forma n = p2 x q3 este n = 22 x 33 = 106
3) cel mai mic număr natural de forma n = p x q x t2 este n = 5 x 3 x 22 = 60
Ex.10 Avem a + b = 86 şi a = b x 4 + r cu r < b . Înlocuind avem succesiv :

4b + r + b = 86  5b + r = 86 cu r < b .
Pentru b Є N şi r < b rezultă : b = 17 şi r = 1 , deci a = 4 x 17 + 1 = 69 şi ( a , b ) = ( 17, 69 ) = 1
Ex.10 Să se determine c.m.m.d.c. al numerelor naturale a şi b b = 16 şi r = 6 , deci a = 4 x 16 + 6 = 70 şi ( a , b ) = ( 16, 70 ) = 2
care au suma egală cu 86 şi câtul împărţirii lui a la b este 4 şi b = 15 şi r = 11 , deci a = 4 x 15 + 11 = 71 şi ( a , b ) = ( 15, 71 ) = 1
restul r.
Ex. 11 Presupunem că fracţia este reductibilă şi fie c.m.m.d.c. al numărătorului şi numitorului, respectiv
d = (39n + 4,26n + 3) cu d Є N* , d ≠ 1.
39n  4 Din d | (39n + 4) şi d | (26n + 3) obţinem că d | (78n + 8) şi d | (78n + 9) ,
Ex. 11 Arătaţi că pentru orice n Є N fracţia este de unde rezultă că d | [(78n + 9) - (78n + 8)], deci d |1, de unde rezultă d = 1 .
26n  3 Fals, deci fracţia este ireductibilă .
ireductibilă
14a  5 17 a  5
Ex. 12 Presupunem că există numere întregi a astfel ca şi
9 12
46
14a  5 17a  5
Ex. 12 Să se arate că nu există numere naturale a pentru care să fie simultan naturale, adică pentru b,c Є N , unde b = şi c =
numerele 9 12
14a  5 17 a  5 de unde rezultă 14a + 5 = 9b şi 17a – 5 = 12c.
Scăzând prima relaţie din a doua obţinem:
şi
9 12 3a – 10 = 12c - 9b , de unde 3(a - 4c + 3b) = 10 .
să fie simultan naturale. Atunci obţinem că 3 divide pe 10, ceea ce este absurd.
Ex.13 a) Avem 1 + 5 + 7 + 2 + 0 + 6 + 6 = 27. Cum 9 | 27 atunci 9 | 1572066

b) Avem a = nr.zecilor + 2 x cifra unităţilor = 4706 + 2 x 3 = 4712
a = 471 + 2 x 2 = 475 ;
a = 47 + 2 x 5 = 57 ;
Ex.13 Arătaţi că : a = 5 + 2 x 7 = 19, deci 19 | 19 şi atunci 19 | 47063
a) 9 | 1572066 b) 19 | 47063 c) 37 | 1236133 d) 8 | 453864 c) Avem „ un număr N = anan-1an-2…a3a2a1a0 se divide cu 37 dacă anan-1an-2…a3 + a2a1a0 se
divide cu 37 „. Deci rezultă : 1236 + 133 = 1369 ; 1 + 369 = 370. Deoarece 37 | 370 rezultă
că 37 | 1236133
d) Avem „ un număr N = anan-1an-2…a3a2a1a0 se divide cu 8 dacă a0 + 2a1 + 4a2 se divide
cu 8 „ Deci rezultă : a0 + 2a1 + 4a2 = 4 + 2 x 6 + 4 x 8 = 48. deoarece 8 | 48 rezultă
că 8 | 453864
 (360)  ( 3 + 1 )( 2 + 1 )( 1 + 1 ) = 24 de divizori
Ex.14 a) Avem 360 = 23 x 32 x 5 şi atunci
Ex.14 Câţi divizori au numerele : b)Avem 442 = 2 x 13 x 17 şi atunci  (442)  ( 1 + 1)( 1 + 1)( 1 + 1 ) = 8 divizori
a) 360 b) 442 c) 210 x 59 + 29 x 58 d) 3x x x3 ştiind că ( x, c)Avem 210 x 59 + 29 x 58 = 29 x 58( 10 + 1 ) = 29 x 58 x 11şi atunci
3)=1  (29  58 11)  ( 9 + 1)( 8 + 1)( 1 + 1 ) = 180 de divizori
d)Avem 3x x x3 şi atunci  (3x  x3)  ( x + 1 )( 3 + 1 ) = 4x + 4 divizori
Ex.15 a) Avem 360 = 23 x 32 x 5 şi atunci

231  1 321  1 511  1 15 26 24
Ex.15 Care este suma divizorilor numerelor :  (360)        15 13  6  1170
a) 360 b) 442 c) 23 x 52 x 11 2 1 3 1 5 1 1 2 4
d) 3x x x3 ştiind că ( x, 3 ) = 1 b) Avem 442 = 2 x 13 x 17 şi atunci
211  1 1311  1 1711  1 3 168 288
 (442)        3 14 18  756
2  1 13  1 17  1 1 12 16
c) Avem 23 x 52 x 11 şi atunci
231  1 521  1 1111  1 15 124 120
 (2  5 11) 
3 2
      15  3112  5580
2  1 5  1 11  1 1 4 10
47
3x 1  1 x31  1 3x 1  1 x 4  1
d) Avem 3x x x3 i atunci  (3x  x 3 )     
3 1 x 1 2 x 1
(3  1)(3x  3x 1  ...  3  1) ( x 2  1)( x 2  1)
  
2 x 1
 (3x  3x 1  ...  3  1)  ( x  1)( x 2  1)
Ex.16 Avem u( 2907100 ) = u( 7100 ) = u( 74 x 25 ) = 1 ; u( 2908101 ) = u( 8101 ) = u( 84 x 25 + 1 ) = 8 ;
u( 2909102 ) = u( 9102 ) = u( 94 x 25 + 2 ) = 1 ; u( 2910103 ) = u( 10103 ) = 0 .

Ex.16 Decideţi dacă numărul A = 2907100 + 2908101 + 2909102 +
2910103 este divizibil cu 10. Avem u( A ) =u( 1 + 8 + 1 + 0 ) = u( 10 ) = 0 deci 10 | A.
Ex.17 Avem 5100  2101 + a = 2  10100 + a = 2( 9 + 1 )100 + a = M 9 + 2 + a de unde rezultă că a = 7 .
Ex.17 Să se determine a astfel încât

N = 5100  2101 + a să se dividă cu 9. Ex.18 a) Fie a = 18x şi b = 18y . Atunci avem 18( x + y ) = 180 , de unde x + y = 10.
Din x + y = 10 obţinem soluţiile :
Ex.18 Să se determine numere a şi b ştiind că :  x = 1 şi y = 9, deci a = 18 şi y = 162
a) ( a, b ) = 18 şi a + b = 180  x = 2 şi y = 8 , deci a = 36 şi b = 144
b) ( a, b ) = 8 şi a x b = 1344  x = 3 şi y = 7 , deci a = 54 şi b = 126
 x = 4 şi y = 6 , deci a = 72 şi b = 108
 x = 5 şi y = 5 , deci a = 90 şi b = 90
 x = 6 şi y = 4 , deci a = 108 şi b = 72
 x = 7 şi y = 3 , deci a = 126 şi b = 54
 x = 8 şi y = 2 , deci a = 144 şi b = 36
 x = 9 şi y = 1 , deci a = 162 şi b = 18
b) Fie a = 8x şi b = 8y . Atunci avem 64xy = 1344 , de unde xy = 21.
Din xy = 21 obţinem :
 x = 1 şi y = 21 , deci a = 8 şi b = 168
 x = 3 şi y = 7 , deci a = 24 şi b = 56
 x = 7 şi y = 3 , deci a = 56 şi b = 24
 x = 21 şi y = 1 , deci a = 168 şi b = 8

Ex.19 a) Fie a = 8x şi b = 8y . Atunci avem 82( x2 + y2 ) = 832 , de unde x2 + y2 = 13.
Din x2 + y2 = 13 obţinem soluţiile :
48
Ex.19 Să se determine numere a, b şi c ştiind că :  x = 2 şi y = 3, adică a = 16 şi b = 24
a) ( a, b ) = 8 şi a2 + b2 = 832
b) ( a, b ) = 28 şi [ a, b ] = 784
 x = 3 şi y = 2, adică a = 24 şi b = 16
b) Folosim relaţia
c) ( a, b ) = 4 , ( a, c ) = 6 , ( b, c ) = 10
a x b = ( a, b ) x [ a, b ], adică
d) 3a + 5b = 180 şi ( a, b ) = 10
ab = 28 x 784
ab = 21952
Fie a = 28x şi y = 28y. Rezultă 282xy = 21952 respectiv xy = 28
Din xy = 28 obţinem soluţiile :
 x = 1 şi y = 28, de unde a = 28 şi b = 784
 x = 2 şi y = 14, de unde a = 56 şi b = 392
 x = 4 şi y = 7, de unde a = 112 şi b = 196
 x = 7 şi y = 4, de unde a = 196 şi b = 112
 x = 28 şi y = 1, de unde a = 784 şi b = 28
c) Din ( a, b ) = 4 , ( b, c ) = 6 şi ( a, c ) = 10 rezultă
 a este multiplu de 4 şi multiplu de 10 , adică a = 20x

 b este multiplu de 4 şi de 6, adică b = 12y
 c este multiplu de 6 şi de 10, adică b = 30z
unde x, y, z sunt numere naturale nenule .
d) Din ( a, b ) = 10 rezultă a = 10p şi b = 1q de unde înlocuind 3a + 5b = 180 obţinem

30p + 50q = 18 , adică 3p + 5q = 18
Din 3p + 5q = 18 obţinem p = 1 şi q = 3, adică a = 10 şi b = 30 .
Ex.20 Din A = 2a x 3b rezultă că A are ( a + 1 )( b + 1 ) divizori.

Ex.20 Determinaţi numărul natural A de forma A = 2a x 3b , Atunci 2A va avea
ştiind că 2A are cu trei divizori mai mulţi decât A , iar 3A ( a + 1 )( b + 1 ) + 3 (1)
are cu patru divizori mai mulţi decât A iar 3A are
( a + 1 )( b + 1 ) + 4 . (2)
Dar 2A = 2 x 2a x 3b = 2a + 1 x 3b şi atunci numărul divizorilor săi este
( a + 1 + 1 )( b + 1 ) = ( a + 2 )( b + 1 ) (3)
Iar 3A = 3 x 2a x 3b = 2a x 3b + 1 şi atunci numărul divizorilor săi este
( a + 1 )( b + 1 + 1 ) = ( a + 1 )( b + 2 ) (4)
Între ( 1 ) , ( 2 ) , ( 3 ) şi ( 4 ) avem :
( a + 2 )( b + 1 ) = ( a + 1 )( b + 1 ) + 3 de unde rezultă
( a + 2 )( b + 1 ) - ( a + 1 )( b + 1 ) = 3 (5)
49
şi respectiv
( a + 1 )( b + 2 ) = ( a + 1 )( b + 1 ) + 4 de unde rezultă
( a + 1 )( b + 2 ) - ( a + 1 )( b + 1 ) + 4 (6)
Din ( 5 ) şi ( 6 ) rezultă
( b + 1 ) ( a + 2 – a – 1 ) = 3  b + 1 = 3 , de unde b = 2
şi respectiv
( a + 1 )( b + 2 – b – 1 ) = 4  a + 1 = 4 , de unde a = 3
Numărul căutat este A = 23 x 32 = 72.
Ex.21 Fie N numărul . Atunci avem N = 2a x 3b x 83c iar ( a + 1 )( b + 1 )( c + 1 ) = 16 .

Dacă A este cel mai mic număr şi 2 < 3 < 83 rezultă c ≤ b ≤ a .  c + 1 ≤ b + 1 ≤ a + 1 .
Cum 16 = 2 x 2 x 2 x 2 = 2 x 2 x 4 = 1 x 2 x 8 = 1 x 1 x 16
Ex.21 Determinaţi cel mai mic număr natural care are 16 Din a + 1 = 4 , b + 1 = 2 şi c + 1 = 2 obţinem : a = 3 şi b = c = 1 şi atunci N = 23 x 3 x 83 = 1992 .
divizori pozitivi care Din a + 1 = 8 , b + 1 = 2 şi c + 1 = 1 obţinem : a = 7 şi b = 1 şi c = 0 nu convine .
are în descompunerea sa doar factorii 2, 3 şi 83. Din a + 1 = 16 , b + 1 = 1 şi c + 1 = 1 obţinem : a = 15 şi b = c = 0 nu convine .
Ex. 22 Fie a , b, c, d cele patru numere. Avem a + b + c + d = 34 . Ştiind că toate patru numerele sunt prime,
dacă 2 ar fi număr din suma egală cu 34 atunci celelalte trei numere ar avea suma tort număr par, dar
cum alt număr par mai mare ca 2 nu mai există atunci cele trei numere sunt impare şi nu pot da
Ex. 22 Să se determine patru numere prime a căror sumă o sumă pară.
este egală cu 34 Deci 2 nu este termen al sumei.
Atunci toate patru numerele sunt impare .
Din a + b + c + d = 34 avem variantele : 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31.
Dar d = 34 – ( a + b + c ) . valoarea minimă a sumei a + b + c = 3 + 5 + 7 = 15 şi atunci
d = 34 – 15 = 19,
deci rezultă că { a, b, c, d } Є { 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19 }

Rezultă soluţiile : { 3, 5, 7, 19 } şi { 3, 7, 11, 13 }
Ex.23 Fie N = 3p + p3 . Pentru p = 2 avem N = 32 + 23 = 17 - număr prim .

Pentru p ≥ 3 şi p număr prim rezultă că p are forma 4k + 1 sau 4k + 3, k Є N.
Pentru n = 4k + 1 avem :
Ex.23 Să se determine numărul prim p astfel încât 3p + p3 3p + p3 = 3p + 1 + p3 – 1
să fie număr prim. Dar 3p + 1 = ( 4 – 1 )p + 1 = M 4 – 1 + 1 = M 4 iar p3 – 1 = ( 4k +1 )3 – 1 = M 4 + 1 – 1 = M 4, deci
rezultă că suma dată de 3p + p3 = M 4 diferit de număr prim , deci singura soluţie este p = 2.
Ex.24 Pentru că n este număr prim rezultă că n > 2 pentru ca şi celelalte numere să fie prime.
Atunci pentru n = 3 avem :
3, 3 + 2p , 3 + 2p + 1 , 3 + 2p + 2 vor fi numere prime pentru p = 1, adică avem soluţia
Ex.24 Să se determine numerele n, pЄN* astfel încât 3, 5, 7, 11
50
numerele n, n + 2p, sau pentru n = 3 şi p = 2 avem soluţia :
n + 2p + 1, n + 2p + 2 să fie simultan numere prime. 3, 7, 11, 19
Ex.25 Avem : 3a3a3a3a = 3( 107 + 105 + 103 + 10 ) + a( 106 + 104 + 102 + 1 ) =

= 30(106 + 104 + 102 + 1 ) + a( 106 + 104 + 102 + 1 ) = ( 30 + a)( 106 + 104 + 102 + 1 )
3a3a3a3a
Ex.25Simplificaţi fracţia : f şi determinaţi Analog 7a7a7a7a = 7( 107 + 105 + 103 + 10 ) + a( 106 + 104 + 102 + 1 ) =
7a7a7a7a = 70(106 + 104 + 102 + 1 ) + a( 106 + 104 + 102 + 1 ) = ( 70 + a)( 106 + 104 + 102 + 1 )
cifra a astfel încât fracţia să fie ireductibilă după
simplificare . (30  a )(106  104  102  1) 30  a
Atunci rezultă f  
(70  a )(106  104  102  1) 70  a
Pentru a Є { 1, 3, 7, 9 } fracţia este ireductibilă după simplificare.
1. Definiţie : Numim multiplii unui număr natural dat, toate numerele care se împart exact la numărul
respectiv .
2. Definiţia c.m.m.m.c. : Cel mai mic multiplu comun ( notat cu c.m.m.m.c. ) a doua sau al mai
5.3. Cel mai mic multiplu comun
multor numere naturale,nu toate nule, este cel mai mic număr natural care se divide cu numerele
date sau care este multiplu al numerelor date. Acesta se notează astfel : c.m.m.m.c ( a, b ) = [ a,
b];
c.m.m.m.c.( a, b, c ) = [ a, b, c ] etc
Ex. a = 8 şi b = 12 , rezultă : c.m.m.m.c. [ 8, 12 ] = 24 sau [ 8, 12 ] = 24

deoarece 24 este cel mai mic număr care se împarte exact la 8 şi la 12 .
Pentru a afla c.m.m.m.c. al acestor numere procedăm în felul urmator :

 luăm, o singură dată, factorii primi comuni şi necomuni, cu exponenţii cei
mai mari şi îi înmulţim între ei obţinând astfel c.m.m.m.c..
Exemple :
1) a = 630 şi b = 300. Se cere c.m.m.m.c.
Descompunem succesiv cele două numere :
a = 630 = 2 x 32 x 5 x 7 b = 300 = 22 x 3 x 52 şi atunci avem :
c.m.m.m.c. ( 630, 300 ) = 2 x32 x52x7 = 4x9x25x7 = 6300 sau [ 630, 300 ) = 6300 .
2
2) a = 690 , b = 4340 şi c = 77763. Se cere c.m.m.d.c.

Descompunem succesiv cele trei numere astfel :
a = 690 2 b = 4340 2 c = 77763 3
345 5 2170 2 25921 7
69 3 1085 5 3703 7
51
23 23 217 7 529 23
1 31 31 23 23
a = 2 x 3 x 5 x 23 b = 22 x 5 x 7 x 31 c = 3 x 72 x 232
Deci rezultă :
c.m.m.m.c. [ 690, 4340, 77763 ] = 22 x 3 x 5 x 72 x 232 x 31= 48213060 sau
[ 690, 4340, 77763 ] = 22 x 3 x 5 x 72 x 232 x 31= 48213060 .
Observatii
1. Produsul a doua numere naturale este egal cu produsul dintre cel mai maredivizor comun şi
cel mai mic multiplu comun .
a x b = (a, b)x[a, b]
Ex. a = 12 şi b = 45 a x b = 12 x 45 = 540
a = 22 x 3 ; b = 32 x 5 şi atunci avem : c.m.m.d.c. = (a, b) = 3
c.m.m.m.c. = [a, b] = 22x32 x5 = 180
(a, b)x[a, b] = 3 x180 = 540
2. Dacă numerele a şi b sunt prime între ele, atunci produsul lor este cel mai mic multiplu
comun al numerelor date.
a x b = [a, b]
Ex. a = 6 şi b = 35 a x b = 6 x 35 = 210
a = 2 x 3 ; b = 5 x 7 şi atunci avem :
c.m.m.d.c. = (a, b) = 1, deci numerele sunt prime între ele.
c.m.m.m.c. = [a, b] = 2x3 x5 x7 = 210
3. Daca un numar natural se divide cu doua numere prime intre ele , atunci el este divizibil si cu
produsul acestora.
Ex 1. N = 72 şi fie a = 4 şi b = 9 . Avem evident : 4 | 72 şi 9 | 72 iar a x b = 4 x 9 = 36.

Dar a = 22 , b = 32 şi atunci avem c.m.m.d.c.(4, 9) = (a, b) =
= ( 22, 32 ) = 1, deci numerele a = 22 şi b = 32 sunt prime între ele şi atunci rezultă :
N = 2 x 36 = 72, deci 36 | 72.
Ex 2. Fie N = 180. Se observă că 2 | 180, 3 | 180, 4 | 180, 5 | 180 , 6 | 180, 9 | 180, 10 | 180,
12 | 180,
15 | 180, 18 | 180, 20 | 180, 30 | 180, 36 | 180, 45 | 180, 60 | 180 etc.
Se observă că :
1) din 2 | 180 şi 3 | 180, iar c.m.m.d.c.( 2, 3 ) = 1, deci 2 şi 3 sunt prime între ele,
rezultă 2 x 3 = 6 şi respectiv 6 | 180 ;
2) din 5 | 180 şi 9 | 180, iar c.m.m.d.c.( 5, 9 ) = 1, deci 5 şi 9 sunt prime între ele,
rezultă 5 x 9 = 45 şi respectiv 45 | 180 ;
52
3) din 6 | 180 şi 9 | 180, iar c.m.m.d.c.( 6, 9 ) = 3, deci 6 şi 9 nu sunt prime între ele,
rezultă 6 x 9 = 54 şi respectiv 54 nu divide 180 .
Observaţie : Intre numerele naturale a şi b , c.m.m.d.c şi c.m.m.m.c. există următoarea

relaţie :
a x b = (a, b) x [a, b]
Ex. a = 12 , b = 15 .Rezultă (a, b ) = 3 şi respectiv [a, b] = 60

a x b = 12 x 15 = 180
(a, b) x [a, b] = 3 x 60 = 180
Ex.1 Avem 112 2 şi respectiv 120 2 deci 112 = 24  7 şi respectiv 120 = 23  3  5

56 2 60 2
Ex.1 Să se calculeze (a, b ) şi [a, b] ştiind că a = 112 şi b = 120. 28 2 30 2
14 2 15 3
7 7 5 5
1 1
Atunci rezultă (a, b) = 23 = 8 şi respectiv [a, b] = 24  3  5  7 = 1680
Ex.2 Avem 112 2 , 252 2 şi respectiv 3500 22  52 deci 112 = 24  7, 252 = 22  32  7 şi respectiv
56 2 126 2 35 5 3500 = 22  53  7
Ex.2 Să se calculeze (a, b,c ) şi [a, b, c] ştiind că a = 112 şi b =
28 2 63 3 7 7
252 şi c = 3500.
14 2 21 3 1
7 7 7 7
1 1
Atunci rezultă (a, b, c) = 22  7 = 28 şi respectiv [a, b, c] = 24  32  53  7 = 126000
Ex.3 Fie a = 6 = 2  3, b = 8= 23 c = 10 = 2  5 . Rezultă [a, b, c] = 23  3  5 = 120 de elevi

Ex.3 Care este cel mai mic număr de elevi care pot fi aşezaţi în
coloană câte 6, câte 8 şi câte 10 ?
Ex.4 Avem evident n = 5m + 4; n =6p + 5; n = 8q + 7 şi n = 9r + 8
Ex.4 Să se afle un număr natural n care : Din relaţiile anterioare avem succesiv :
 împărţit la 5 dă restul 4 ;  5m + 4 = 6p + 5, deci 5m = 6p + 1 (1)
 împărţit la 6 dă restul 5 ;  5m + 4 = 8q + 7, deci 5m = 8q + 3 (2)
 împărţit la 8 dă restul 7 ;  5m + 4 = 9r + 8 , deci 5m = 9r + 4 (3)
 împărţit la 9 dă restul 8. Între ( 1 ) – ( 3 ) rezultă :
* 6p + 1 = 8q + 3, deci 6p = 8q + 2 sau 3p = 4q + 1 (4)
* 6p + 1 = 9r + 4 , deci 6p = 9r + 3 sau 2p = 3r + 1 (5)
Între ( 4 ) zi ( 5 ) rezultă :
53
4q  1 3r  1
 (6)
3 2
Din ( 6 ) avem succesiv : 8q + 2 = 9r + 1 ; 8q = 9r + 1 ; 8q = 8r + r + 1, de unde rezultă r = 8t – 1
Pentru r = 8t – 1 avem : 8q = 72t – 9 + 1 sau 8q = 72t – 8 , deci q = 9t – 1
Apoi avem : 2p = 3r + 1 = = 24t – 3 + 1 = 24t – 2, deci p = 12t – 1
5m = 9r + 4 = 72t – 9 + 4 = 72t – 5, de unde rezultă necesitatea ca t = 5k şi atunci obţinem : 5m =
360k – 5, deci m = 72k – 1 ; p = 60k – 1; q = 45k – 1 şi r = 40k – 1 iar
n = 5m + 4 = 360k – 5 + 4 = 360k – 1
Ex. 5 Din (a, b ) = 17, rezultă a = 17x şi b = 17y, cu (x, y ) = 1.

Ex. 5 Să se determine numerele naturale a şi b ştiind că (a, b) = . Apoi mai avem relaţia a2 – b2 = 1445 de unde rezultă 172(x2 – y2) = 1445, adică
17 şi a2 – b2 = 1445 X2 – y2 = 5 sau ( x – y )(x + y ) = 5.
Astfel rezultă : x – y = 1 şi x + y = 5, adică x = 3 şi y = 2, iar a = 51 şi b = 34
Ex.6 Avem a = 2n  5n+1 + 7 = 5  10n + 7 şi respectiv b =2n+1  5n + 3 = 2  10n + 3 . Fie x = 10n .

Ex.6 Arătaţi că numerele 2n  5n+1 + 7 şi Presupunem că b | a adică (2x + 3 ) | (5x + 7 ), de unde rezultă atunci că (2x + 3) | 2(5x + 7 ) ,
2n+1  5n + 3 , unde nЄN, sunt prime între ele . adică (2x + 3 ) | ( 10x + 14 ) (1)
Dar (2x + 3 ) | ( 2x + 3) de unde rezultă ( 2x + 3 ) | 5( 2x + 3)
sau ( 2x + 3 ) | ( 10x + 15) (2)
Între ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă succesiv :
( 2x + 3 ) | ( 10x + 15 ) – ( 1x + 14 )
(2X + 3 ) | 1 , deci presupunerea făcută este falsă şi atunci (a, b ) = 1
Ex. 7 Avem succesiv :

Ex. 7 Să se arate că pentru nЄN avem 52n  72n+1  112n + 25n  72n  112n+1 – 52n+1  49n  121n = 7  52n  72n  112n +11  52n  72n  112n –
(52n  72n+1  112n + 25n  72n  112n+1 – - 5  52n  72n  112n = 13  52n  72n  112n = (13  5  7  11)  (52n-1  72n-1  112n-1 ) = 5005  52n-1  72n-1  112n-1
- 52n+1  49n  121n) 5005
a 6
Ex. 8 Din  rezultă 11a = 6b. Cum (6, 11 ) = 1 rezultă 6 | a şi 11 | b, deci a = 6x şi b = 11y.
b 11
Ex. 8 Să se determine numerele naturale a şi b ştiind că Cum 1386 = 2  32  7  11, rezultă : a = 2  32  7 şi b = 3  7  11
a 6
[a, b] = 1386 şi  .
b 11
Ex.9 Din [a, 18] = 18 rezultă dxy = 18, unde d =(a, 18) şi a = dx respectiv 18 = dy cu (x, y) = 1.
Ex.9 Determinaţi a ştiind că
Din dxy = 18 avem dxy = 2  32 de unde rezultă d = 2 şi xy = 9, respectiv x = 1 şi y = 9
[a, 18] = 18
adică a = 2 sau d = 9 şi xy = 2, adică x = 1 şi y = 2 , respectiv a = 9 .
Ex.10 Din [2a, 38] = 114 rezultă dxy = 114, unde d =(2a, 38) şi 2a = dx respectiv 38 = dy
cu (x, y) = 1.
54
[2a, 38] = 114 Din dxy = 114 avem dxy = 2  3  19 de unde rezultă d = 2 şi xy = 57, adică x = 3 şi y = 19
respectiv 2a = 6, deci a = 3 sau x = 19 şi y = 2, adică 2a = 38, deci a = 19
sau d = 3 şi xy = 38, adică x = 2 şi y = 19 respectiv 2a = 6, deci a = 2 sau
d = 19 şi xy = 6, adică x = 2 şi y = 3 , deci 2a = 38, adică a = 19
Ex.11 Din [a, b] = 18 rezultă dxy = 18, unde d =(a, b) şi a = dx respectiv b = dy cu (x, y) = 1.
Ex.11 Determinaţi a şi b ştiind că Din dxy = 18 avem dxy = 2  32 de unde rezultă d = 9 şi xy = 2 sau d = 2 şi xy = 9.
[a, b] = 18 Din d = 9 şi xy = 2 rezultă x = 1 şi y = 2 sau x = 2 şi y = 1, deci a = 9 şi b = 18 sau x = 1
şi y = 1, de unde a = 18 şi b = 9.
Din d = 2 şi xy = 9 rezultă x = 1 şi y = 9 sau x = 9 şi y = 1, deci a = 2 şi b = 18 sau x = 9
şi y = 1, adică a = 18 şi b = 2.
Ex.12 Din [24, 34] = a rezultă : 24 = 23 x 3 şi 34 = 2 x 17, deci a = [24, 34] = 23 x 3 x 17 = 408
[24, 34] = a
Ex.13 Din 112 = 24 x 7 rezultă următoarele cazuri :

Ex.13 Determinaţi a şi b ştiind că  a + 2 = 24 = 16, de unde a = 14 şi respectiv b + 3 = 7 , de unde b = 4. ;
[a + 2, b + 3] = 112
 a + 2 = 7 , de unde a = 5 şi respectiv b + 3 = 16, de unde b = 13.

Ex.14 a) Avem 240 = 24 x 3 x 5 , deci avem soluţiile :
Ex.14 Utilizând doar cifrele 0, 1, 3, 5, 6, 8 construiţi două * a = 24 = 16 şi respectiv b = 15 ;
numere a două cifre fiecare astfel încât c.m.m.m.c. al lor
să fie b) Avem 2835 = 34 x 5 x 7, deci avem soluţiile :
a) 240 * a = 34 = 81 şi respectiv b = 35
b) 2835
Ex. 15 Din (a, b ) = 18, rezultă d = 18, a = dx = 18x şi b = dy = 18y , cu (x, y) = 1.

Ex.15 Determinaţi numerele naturale Înlocuind în relaţia a doua avem 18xy = 216, de unde rezultă xy =12 , deci
a şi b , a ≤ b ştiind că (a, b) = 18 x = 3 şi y = 4 de unde avem a = 54 şi b = 72.
şi [a, b] = 216 Folosind relaţia a x b = (a, b) x [a, b] se ajunge succesiv la aceiaşi soluţie :
18x  18y = 18  216  xy = 12 , deci x = 3 şi y = 4, de unde a = 54 şi b = 72.
Ex.16 Din (a, b ) = 15, rezultă d = 15, a = dx = 15x şi b = dy = 15y , cu (x, y) = 1.

Ex.16 Determinaţi numerele naturale Folosind relaţia a x b = (a, b) x [a, b] avem succesiv :
a şi b , a ≤ b ştiind că (a, b) = 15 15x  15y = 15  360  xy = 24 , deci x = 3 şi y = 8, de unde a = 45 şi b = 120.
şi [a, b] = 360
Ex. 17 Folosind relaţia a x b = (a, b) x [a, b] , unde notăm d = (a, b), avem succesiv :
Ex.17 Determinaţi numerele naturale 2880 = d  240  d = 12 , deci a = 12x şi b = 12y cu (x, y) = 1.
55
a şi b , a ≤ b ştiind că Din a x b = 2880 rezultă 12x  12y = 2880 sau x  y = 20, de unde x = 4 şi y = 5,
a x b = 2880 şi [a, b] = 240 deci rezultă a = 48 şi b = 60.
Ex. 18 Folosind relaţia a x b = (a, b) x [a, b] , unde notăm d = (a, b) şi M = [a, b], avem succesiv :
Ex.18 Determinaţi numerele naturale a x b= d  M şi respectiv d  M = 432  a x b = 432 = 24 x 33 .
a şi b , a ≤ b ştiind că Din a x b = 24 x 33 rezultă dx  dy = 24 x 33  d2  x  y = 24 x 33 , cu (x, y) = 1,
(a, b) x [a, b] = 432 de unde avem
1) d = 22 = 4 şi respectiv x = 1 şi y = 33 = 27, deci a = 4 şi b = 108
2) d = 22 x 3 = 12 şi respectiv x = 1 şi y = 3, deci a = 12 şi b = 36
Ex. 19 Folosind relaţia a x b = (a, b) x [a, b] , unde notăm d = (a, b) şi M = [a, b], avem succesiv :
Ex.19 Determinaţi numerele naturale a x b= d  M şi respectiv d + M = 20  M = 20 - d.
a şi b , a ≤ b ştiind că
Din a x b = d  M rezultă dx  dy = d  M  d  x  y = 20 - d , cu (x, y) = 1, de unde rezultă
(a, b) + [a, b] = 20
d( xy + 1 ) = 20 pentru care avem :
1) d = 2 şi respectiv xy + 1 = 10, de unde xy = 9, deci x = 1 şi y = 9, adică a = 2 şi b = 18
Ex. 20 Folosind relaţia a x b = (a, b) x [a, b] , unde notăm d = (a, b) = 12 şi M = [a, b], avem
succesiv : a x b= 12  M sau 12x  12y = 12  M sau 12xy = M
Ex.20 Determinaţi numerele naturale
a şi b , a ≤ b ştiind că şi respectiv 12x + 12y + M = 2892  12( x + y + xy ) = 2892  xy + x + y = 241
(a, b) = 12 şi a + b + [a, b] = 2892 241  x 242  x  1 242
Din xy + x + y = 241 rezultă y(x + 1 ) = 214 – x  y   1
x 1 x 1 x 1
Din ultima relaţie rezultă :
1) x + 1 = 2 , deci x = 1 şi y = 120 şi respectiv a = 12 şi b = 1440
2) x + 1 = 11 , deci x = 10 şi y = 21 şi respectiv a = 120 şi b = 252
Ex.21 Folosind relaţia a x b = (a, b) x [a, b] , unde notăm d = (a, b) şi M = [a, b] = 315, avem
succesiv : 2835 = d x 315 , de unde avem d = 9
Ex. 21 Fie numerele naturale a şi b astfel încât a  b = 2835 şi Atunci rezultă : a = 9x şi b = 9y cu (x, y) = 1.
[a, b} = 315. Înlocuind avem 9x  9y = 2835 , de unde xy = 35, de unde rezultă soluţiile :
Aflaţi cea mai mică valoare a
sumei a + b . 1) x = 1 şi y = 35 , deci a = 9 şi b = 315 iar a + b = 324
2) x = 5 şi y = 7 , deci a = 45 şi b = 63 iar a + b = 108
Deci valoarea minimă este a + b = 108.
Ex.22 Folosind relaţia a x b = (a, b) x [a, b] , unde notăm d = (a, b) = 12n şi M = [a, b] = 420, avem
succesiv : 25200 = 12n x 420 , de unde avem n = 5 şi atunci d = 60 iar
Ex. 22 Aflaţi numerele naturale nenule a, b, n ştiind că au loc a = 60x şi b = 60y cu (x, y) = 1.
relaţiile : Înlocuind avem 60x  60y = 26200 , de unde xy = 7, de unde rezultă soluţiile :
56
[a, b} = 420 ; (a, b) = 12n ;
a x b = 25200 1) x = 1 şi y = 7 , deci a = 60 şi b = 420
2) x = 7 şi y = 1 , deci a = 420 şi b = 60
Ex.23 Folosind relaţia a  b = (a, b)  [a, b] , unde notăm d = (a, b) şi M = [a, b] , avem
succesiv : a  b = d  M
Ex. 23 Aflaţi numerele naturale nenule a, b ştiind că are loc Dar a  b = 2M + 25d + 30, de unde rezultă
relaţia : 2M + 25d + 30 = d  M de unde obţinem :
a  b = 2[a, b] + 25(a, b) + 30 25d  30 25d  50  80 80
d(M – 25) = 2M + 30  M   25 
d 2 d 2 d 2
.
Dar a = dx şi b = dy cu (x, y) = 1 şi cum M > d, atunci avem soluţiile :
1) d – 2 = 1, deci d = 3 şi M = 105, iar a = 3x şi b = 3y de unde avem
9xy = 315 ; xy = 35, deci x = 1 şi y = 35 iar a = 3 şi b =105
sau x = 5 şi y = 7 iar a = 15 şi b = 21
sau x = 7 şi y = 5 iar a = 21 şi b = 15
sau x = 35 şi y = 1 iar a = 105 şi b = 3
2) d – 2 = 2, deci d = 4 şi M = 65, de unde avem
16xy = 260 nu ne dă soluţii
7) d – 2 = 40, deci d = 42 şi M = 27, nu ne dă soluţii
8) d – 2 = 80, deci d = 82 şi M = 26, nu ne dă soluţii
Definiţie : Fie d (deîmpărţit) şi b (împărţitor) două numere naturale, cu condiţia ca b să fie nenul. Există și
sunt unice numerele întregi c (câtul) și r (restul împărțirii), astfel încât să fie satisfăcute simultan condițiile:
Teorema împărţirii cu rest
5.4. * d=bxc+r
* 0 ≤ r ≤ b -1
57
d = b x c + r , unde r ≤ b -1 sau r Є {0, 1, 2, 3, …, b – 1}
Deîmpărţit Cât
Împărţitor Rest
Ex.1 Avem : 641 = n  a + 11; 278 = n  b + 8 şi 550 = n  c + 10 de unde rezultă n ≥ 12.

Ex.1 Numerele 641, 278 şi 550 , împărţite la acelaşi număr Din relaţiile de mai sus avem : 630 = n  a ; 270 = n  b ; 540 = n  c , deci obţinem
dau respectiv resturile 11, 8, 10. La ce numărau fost 630  n ; 270 n şi 540  n sau c.m.m.d.c.(630,270,540) = (630, 270, 540 ) k
împărţite ? Dar (630, 270, 540) = 90 deci 90  k, de unde rezultă n Є {15, 18, 30, 45, 90 }.
Ex.2 Avem a = 2k şi b = 2q cu 2k < 2q sau k < q.

Ex.2 Determinaţi a şi b ştiind că Apoi avem a = 2x şi a + b = 2y cu (x, y ) = 1, de unde rezultă b = 2(y – x) cu (x, y) = 1.
(a, a + b ) = 2 şi a < b . Soluţii : x = 1 , deci a = 2 şi y = 3 deci b = 4 şi a + b = 6 ;
x = 2 , deci a = 4 şi y = 3, deci b = 6 şi a + b = 10
x = 3 , deci a = 6 şi y = 4 . deci b = 8 şi a + b = 14
…………………………………………………………
x = k şi y = q cu (k, q) = 1, deci a = 2k şi b = 2q iar a + b = 2(k + q )
Ex.3 Avem a = 12x şi b = 12y cu (x, y) = 1. Inlocuind în a doua relaţie rezultă :

Ex.3 Determinaţi a şi b ştiind că 60x + 24y = 384  5x + 2y = 32
(a, b ) = 12 şi 5a + 2b = 384 Cum 2y  2 şi 32  2 rezultă 5x  2. Deoarece (5, 2) = 1, atunci conform Teoremei
lui Gauss rezultă x  2..
Dar 5x < 32 , deci x Є { 0, 2, 4, 6 }
Succesiv avem :
1) pt. x = 0, rezultă y = 16 şi cum (0, 16) ≠ 1 rezultă că nu este soluţie ;
2) pt. x = 2, rezultă y = 11 şi cum (2, 11) = 1 rezultă soluţiile a = 24 şi b 132 ;
3) pt. x = 4, rezultă y = 6 şi cum (4, 6) ≠ 1 rezultă că nu este soluţie ;
4) pt. x = 6, rezultă y = 1 şi cum (6, 1) = 1 rezultă soluţiile : a = 72 şi b = 12.
Ex.4 Avem a = 8x şi b = 8y cu (x, y ) = 1 . Înlocuind în a doua relaţie obţinem :

Ex.4 Determinaţi a şi b ştiind că 64xy = 960  xy = 15, de unde rezultă soluţiile :
(a, b ) = 8 şi a  b = 960 1) x = 1 şi y = 15, deci a = 8 şi b = 120
2) x = 3 şi y = 5, deci a = 24 şi b = 40
3) x = 5 şi y = 3 , deci a = 40 zi b = 24
4) x = 15 şi y =1 , deci a = 120 şi b = 8
58
Ex.5 Avem 4b  2 şi atunci rezultă a număr impar deoarece 39 este număr impar.
Deci cum 3a < 39 rezultă a ≤ 13, adică a Є {1, 3, 5, 7, 9, 11, 13 }.
Ex.5 Determinaţi a şi b ştiind că Rezultă :
(a, b ) = 1 şi 3a + 4b = 39 1) pt.a = 1 avem b = 9 şi cum (1, 9) = 1 atunci este soluţie ;
2) pt.a = 3 avem b = 30 : 4 care nu este soluţie ;
3) pt.a = 5 avem b = 6 şi cum (5, 6) = 1 atunci este soluţie ;
5) pt.a = 9 avem b = 4 şi cum (9, 4) = 1 atunci este soluţie ;
7) pt.a = 13 avem b = 0 şi cum (13, 0) ≠ 1 atunci nu este soluţie ;
Ex.6 Fie d = ( 5n +2 , 3n + 1) . Atunci rezultă :
Ex.6 Arătaţi că pentru orice valoare a lui n are loc relaţia :

d | (5n  2)  d | 3(5n  2)  d |15n  6
 de unde rezultă
(5n + 2, 3n + 1) = 1 .  d | (3n  1)  d | 5(3n  1)  d |15n  5
d | (15n + 6) – (15n + 5 )  d | 1, deci d = 1 şi atunci ( 5n +2 , 3n + 1) = 1
Ex.7 Fie d = ( 2n +1 , 3n + 2) . Atunci rezultă :

 d | (2n  1)  d | 3(2n  1)  d | 6n  3
Ex.7 Arătaţi că pentru orice valoare a lui n are loc relaţia :
 d | (3n  1)  d | 2(3n  1)  d | 6n  2
(2n + 1, 3n + 2) = 1 .
d | (6n + 3) – (6n + 2 )  d | 1, deci d = 1 şi atunci ( 2n +1 , 3n + 2) = 1
Ex.8 Fie d = ( 12n +6 , 20n + 12) sau d = ( 2(6n + 3), 2(10n + 6)), deci d = 2
Atunci verificăm dacă d nu mai ia şi alte valori, deci rezultă :
Ex.8 Arătaţi că pentru orice valoare a lui n are loc relaţia :  d | (12n  6)  d | 5(12n  6)  d | 60n  30
(12n + 6, 20n + 12) = 2 .  de unde rezultă
d | (20n  12)  d | 3(20n  12)  d | 60n  36
d | (60n + 36) – (60n + 30 )  d | 6, deci d = 2, d = 3 şi d = 6 .
Avem succesiv :
1) pt.d = 3 rezultă (12n + 6 , 20n + 12 ) = ( 2(6n + 3), 2(10n + 6)) = 3 
(6n + 3 , 10n + 6) = 3. Atunci avem 3 | 10n , deci este adevărată numai pentru n = 3k
2) pt.d = 3 rezultă (12n + 6 , 20n + 12 ) = ( 2(6n + 3), 2(10n + 6)) = 3 
(6n + 3 , 10n + 6) = 3. Atunci rezultă
59
 6 | (6n  3)  6 | 5(6n  3)  6 | 30n  15
6 | (10n  6)  6 | 3(10n  6)  6 | 30n  18
6 | 30n + 18 – 30n – 15  6 | 3 deci nu este soluţie
Rămâne aşadar doar ( 12n + 6 , 20n + 12) = 2
Ex.9 Determinaţi numărul natural n ştiind că (7n + 8, 4n + Ex.9 Fie d = ( 7n + 8 , 4n + 5) . rezultă

5) ≠ 1 .
 d | (7n  8)  d | 4(7 n  8)  d | 28n  32
 de unde obţinem
 d | (4n  5)  d | 7(4n  5)  d | 28n  35
d | (28n + 35 ) – ( 28n + 32 )  d | 3, adică d = 3

Pentru d = 3 avem 7n + 8 = 3x şi 4n + 5 = 3y cu ( x, y ) = 1 de unde obţinem
3| 7n + 8  3 | n + 2 şi respectiv 3 | 4n + 5  3 | n + 2.
Din 3 | n + 2 avem : n = 3k + 1, adică n Є{1,7, 10, 13, …, 3k + 1, …. }
Ex.10 Determinaţi numărul natural n ştiind că (4n + 3, 3n Ex.10 Fie d = ( 4n + 3 , 3n + 6) . rezultă

+ 6) ≠ 1 .
 d | (4n  3)  d | 3(4n  3)  d |12n  9
 de unde obţinem
 d | (3n  6)  d | 4(3n  6)  d |12n  24
d | (12n + 24 ) – ( 12n + 9 )  d | 15, adică d = 3 sau d = 5 sau d = 15

Pentru d = 3 avem 4n + 3 = 3x şi 3n + 6 = 3y cu ( x, y ) = 1 de unde obţinem
3| 4n + 6  3 | n şi respectiv 3 | 3n + 6 evident
Din 3 | n avem : n = 3k adică n Є{1,6, 9, 12, …, 3k , …. }
Ex.11 Fie a, b. c numere naturale astfel încât 21b – 11c2 + Ex.11. Din 21b – 11c2 + 3b = 0 rezultă 11c2 = 21b + 3a = 3(7b + a)
Cum (3, 11 ) = 1, rezultă 3 | c şi 11 | (7b + a ) .
3a = 0 . Să se arate că c(4b - a )  33
Dar 11 | 11b şi atunci 11 | 11b – ( 7b + a )  11 | ( 4b – a)
Din 3 | c şi 11 |(4b – a ) rezultă 33 | c(4b – a )
Ex.12. Din 15a = 13b2 – 5c rezultă 13b2 = 15a + 5c = 5(3a + c)

Ex.12 Fie a, b. c numere naturale astfel încât 15a = 13b2 – Cum (5, 13 ) = 1, rezultă 5 | b şi 13 | (3a + c ) .
5c . Să se arate că b(5a + 6c )  65 Dar 13 | (13a + 13 c) şi atunci 13 | (13a + 13c ) – ( 3a + c )  13 | ( 10a + 12c) 
 13 | 2(5a + 6c )  13 | 5a + 6c
Din 5 | b şi 13 |(5a + 6c ) rezultă 65 | b(5a + 6c )
Ex.13 Fie d = (n + 1, 2n + 5), deci n + 1 = dx şi 2n + 5 = dy cu (x, y ) = 1

Ex.13 Fie n număr natural. Să se calculeze Din n + 1 = dx rezultă n = dx – 1 şi atunci dy = 2dx – 2 + 5 = 2dx + 3 . de unde avem
S = (n + 1, 2n + 5) + ( n + 2, 2n + 7) +
60
+ ( n + 1002, 2n + 2007) 2dx  2  5 2dx  3 3
y   2 x  de unde obţinem d = 3
d d d
Pentr d = 3 avem n + 1 = 3x , deci n = 3x -1 şi atunci rezultă :
(n +1 , 2n + 5 ) = ( 3x, 6x -2 + 5 ) = ( 3x, 6x + 3 ) = 3
( n +2 , 2n + 7 ) = ( 3x -1 + 2, 6x – 2 + 7 ) = ( 3x + 1, 6x + 5 ) = 1
( n + 1002, 2n + 2007 ) = ( 3x – 1 + 1002, 6x – 2 + 2007 ) = ( 3x + 1001, 6x + 2005 ) = 1
Deci avem S = 3 + 1 + 1 = 5
Ex.14 Aflaţi cel mai mic număr natural de trei cifre care Ex.14 Soluţia 1
împărţit la 19 dă restul 11 iar împărţit la 13 dă restul 10. Fie n numărul căutat.
Avem : n = 19a + 11 = 13b + 10 , de unde rezultă 19a + 1 = 13 b
Atunci avem 13b = 13a + 6a + 1 , deci trebuie ca 13 | (6a + 1)  13 |(12a + 2)
Dar 13 | 13a , de unde rezultă 13 | 13 a – 12a – 2  13 | a – 2 , adică există k număr
natural astfel încât a = 13k + 2
Pentru a = 13k + 2 obţinem n = 19(13k + 2 ) + 11 = 247k + 49 , kЄ N
Pentru k =1 obţinem cea mai mică valoarea lui n , adică n = 296
Soluţia 2
Fie n numărul căutat . Atunci există a şi b astfel încât :
 n  19a  11  n  49  19a  38  19(a  2)
 n  13b  10  n  49  13b  39  n  49  13(b  3)
(n-49) [19, 13] = 247
Atunci rezultă că există k număr natural astfel încât n – 49 = 247 k, deci n = 247k + 49
Cel mai mic număr natural este pentru k = 1 adică n = 296 .
Ex.15 Aflaţi cel mai mic număr natural de patru cifre care Ex.15 Fie n numărul căutat.
împărţit la 12 dă restul 7 iar împărţit la 35 dă restul 29. Avem : n = 12a + 7 = 35b + 29 , de unde rezultă 12a = 35 b + 29
Atunci avem 12a = 24b + 24 + 11b + 5 , deci trebuie ca 12 | (11b + 5)
Dar 12 | 12b , de unde rezultă 12 | 12b – 11b – 5  12 | b – 5 , adică există k număr
natural astfel încât b = 12k + 5
Pentru b = 12k + 5 obţinem n = 35(12k + 5 ) + 29 =420k + 204 , kЄ N
Pentru k =2 obţinem cea mai mică valoarea lui n , adică n = 1044
Ex.16 Un număr natural n împărţit la 9 dă restul 7 şi Ex.16 În baza formulei împărţirii cu rest avem :
împărţit la 5 dă restul 2. n = 9m + 7, cu m Є N (1)
Ce rest se obţine dacă îi Împărţim pe n la 45 ? şi
n = 5p + 2, cu p Є N (2)
5p + 2 = 9m + 7
5p = 9m + 7 – 2
5p = 9m + 5
61
Deoarece p Є N şi (5,9) = 1 rezultă m = 5k şi atunci avem : 5p = 45k + 5 de unde avem
p = 9k + 1
de unde rezultă :
n = 5p + 2 = 5( 9k+ 1 ) + 2 = 45k + 5 + 2 = 45k + 7 , deci r = 7.
Ex.17 Un număr natural n împărţit la 5 dă restul 3 şi Ex.17 În baza formulei împărţirii cu rest avem :
împărţit la 7 dă restul 5. n = 5m + 3, cu m Є N (1)
Ce rest se obţine dacă îi Împărţim pe n la 35 ? şi
n = 7p + 5, cu p Є N (2)
5m + 3 = 7p + 5
5m = 7p + 5 - 3
5m = 7p + 2
Deoarece p Є N rezultă p = 5k + 4 şi atunci avem : 5m = 35k +28 + 2 de unde avem

5m = 35k + 30 de unde obţinem m = 7k + 6
de unde rezultă :
n = 5m + 3 = 5( 7k+ 6 ) + 3 = 35k + 30 + 3 = 35k + 33 , deci r = 33.
Ex.18 Suma a 11 numere distincte este egală cu 70 . Să Ex.18. Deoarece 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 +7 + 8 + 9 + 10 + 11 = 66 şi 70 – 66 = 4, rezultă că

se arate că produsul lor se divide cu 420. eliminând pe 11 din sumă va trebui să adăugăm în locul lui 11 numărul 15, adică
1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 +7 + 8 + 9 + 10 + 15 = 70
Dar 420 = 22 x 3 x 5 x 7 = 3 x 4 x 5 x 7 numere care se regăsesc în suma anterioară,
deci 420 | 1 x 2 x 3 x … x 10 x 15
Ex.19 Fie x, y, z numere întregi astfel încât 5x – 2y – 7z = Ex.19 Din relaţia dată avem succesiv :5x – 2y – 7a – 2 = 0  5x -2y – 7z – 30 + 28 = 0 
2. Să se afle resturile împărţirii lui x + y la 7 şi  5x + 5y – 7y – 7z – 30 + 28 = 0  5x + 5y – 30 = 7y + 7z – 4 
y + z la 5.  5( x + y – 6 ) = 7( y + z – 4 )
Cum (5, 7) = 1, rezultă 5 |( y + z – 4) şi respectiv 7 | (x + y – 6).
Din 5 |( y + z – 4) rezultă y + z – 4 = 5k sau y + z = 5k + 4 , deci r = 4
Iar din 7 | (x + y – 6), rezultă x + y – 6 = 7q sau x + y = 7q + 6, deci r = 6
10n  9
Ex.20 Arătaţi că fracţia este ireductibilă.
15n  1 Ex.20 Fie d = (10n + 9, 15n + 1 ). Atunci rezultă :
d | (10n + 9 ) şi d | ( 15n + 1 )
Dar din d |(10n + 9 ) rezultă d | 3(10n + 9 )  d | 30n + 27 (1)
Analog din d | (15n + 1 ) rezultă d | 2(15n + 1 )  d | 30n + 2 (2)
Din ( 1 ) şi ( 2 ) avem d | 30n + 27 – 30n – 2 sau d | 25, deci d Є {1, 5, 25 }
1) Pentru d = 1 rezultă fracţia este ireductibilă
2) Pentru d = 5 rezultă d | (10n + 9 ) – fals
3) Pentru d = 25 rezultă 25 | (1n + 9 ) – fals deci fracţia este ireductibilă.
62
Ex.21 Se consideră numerele naturale x, y, z care verifică Ex.21 Se ştie că 56 = 7  8. Cum (7,8) = 1 rezultă că va trebui Şă arătăm ca N = x 3(2y – z ) se
relaţia divide şi cu 7 şi cu 8.
2y – 8z – 7x = 0 Din 2y – 8z – 7x = 0 deducem că 2y – z = 7x + 7y sau 2y – z = 7( x + y ) de unde
Să se arate că x3(2y – z ) este divizibil cu 56. rezultă că 7 | (2y – z ), deci 7 | N
Din 2y – 8z – 7x = 0 avem apoi 2y – 8z = 7x şi cum membrul stâng este par rezultă
2 | x şi atunci 8 | x3, deci 8 | N
Din 7 | N şi 8 | N rezultă 56 | N.
Ex.22 Fie a un număr natural astfel încât a + 2, a + 4, a + Ex.22 Se observă că pentru a = 3 obţinem numerele naturale simultan prime, respectiv :
8, a + 10 şi 5, 7, 11, 13, 19
a + 16 sunt simultan prime. Pentru a > 3 nu mai este realizată această condiţie deoarece :
Să se arate că  dacă a = 5k , atunci a + 10 = 5k + 10 care nu este număr prim ;
X = (a + 2 )n + ( a + 4)n – ( a + 1 )n se divide cu 10 oricare
ar fi numărul natural nenul n.
 dacă a = 5k + 1 , atunci a + 4 = 5k + 5 care nu este număr prim ;
 dacă a = 5k + 4, atunci a + 16 = 5k + 20 care nu este număr prim ;
Pentru a = 3 trebuie să arătăm că X = 5n + 7n – 2n este divizibil cu 10
Dacă n este natural nenul, atunci 5n + 7n – 2n este număr par, deci 2 | X
Apoi avem 7n = ( 5 + 2)n = M5 + 2n şi atunci X = 5n + 7n – 2n = M5 + 2n – 2n = M5, deci
5 | X. Din 2 | X şi 5 | X rezultă 10 | X.
Ex.23 Se consideră numerele naturale x, y, z . Ex.23 Notăm A = 4x + 8y + z şi B = 6x + 12y + 5z .

Să se arate că 7 divide 4x + 8y + z dacă şi numai dacă 7 Avem 2A + B = 8x + 16y + 2z + 6x + 12y + 5z = 14x + 28y + 7z , dec 7 | (2A + B)
divide 6x + 12y + 5z. Din 7 | A şi 7 | ( 2A + B) , rezultă 7 | (2A + B ) – 2A, adică 7 | B.
Din 7 | (2A + B) şi 7 | B rezultă 7 | (2A + B) – B adică 7 | 2A.
Dar (7, 2 ) = 1 deci rezultă 7 | A
Ex.24 Să se arate că există valori naturale ale lui n pentru Ex.24 Este necesar ca (n + 1 ) | (2n + 8 )  (n + 1 ) | 2(n + 1) + 6  (n + 1 ) | 6, adică
care fracţia n + 1 Є { 1, 2, 3, 6 }, de unde n Є { 0, 1, 2, 5 } pentru care fracţia este reductibilă .
2n  8
este reductibilă
n 1
Ex.25 Să se arate că există valori naturale ale lui n pentru Ex.25 Este necesar ca (n + 2 ) | (3n + 21 )  (n + 2 ) | 3(n + 2) + 15  (n + 2 ) | 15, adică
care fracţia n + 2 Є { 1, 3, 5, 15 }, de unde n Є { 1, 3, 13 } pentru care fracţia este reductibilă.
3n  21
este reductibilă
n2
Ex.26 Să se arate că există valori naturale ale lui n pentru Ex.26 Este necesar ca ( 3n + 1 ) | (4n + 13 )  ( 3n + 1 ) | (3n + 1) + (n + 12) 
care fracţia (3n + 1) | ( n + 12)
Din (3n + 1 ) | ( n + 12 ) rezultă (3n + 1 ) | 3(n + 12)  (3n + 1) | (3n + 36) (1)
63
4n  13 Dar (3n + 1 ) | ( 3n + 1) (2)
este reductibilă Din ( 1 ) zi ( 2 ) rezultă ( 3n + 1 ) | (3n + 36) – ( 3n + 1) 
3n  1 (3n + 1 ) | 35 , adică 3n + 1 Є { 1, 5, 7, 35 }, de unde obţinem succesiv :
4n  13
 pt. 3n + 1 = 1 , avem n = 0 şi  13 Є N
3n  1
 pt. 3n + 1 = 5 , avem 3n = 4 nu avem soluţie
4n  13
 pt. 3n + 1 = 7 , avem n = 2 şi  3Є N
3n  1
Deci pentru n Є { 0, 2 } fracţia este reductibilă .
Ex.27 Să se arate că există valori naturale ale lui n pentru Ex.27 Este necesar ca ( 6n + 3 ) | (8n + 15 )  (3(2n + 1 ) | (8n + 15)  3| (8n + 1) şi
care fracţia (2n + 1) | ( 8n + 15)
8n  15 Din 3 | ( 8n + 15 ) rezultă 3 | n  n = 3k (1)
este reductibilă
6n  3 Dar (2n + 1 ) | ( 8n + 15) rezultă
(2n + 1 ) | (8n + 15)  (2n + 1 ) | (8n + 4) + 11  (2n + 1) | 11 adică 2n + 1 Є { 1, 11},
de unde obţinem succesiv :
8n  15
 pt. 2n + 1 = 1 , avem n = 0 şi 5Є N
6n  3
8n  15 55 5
 pt. 2n + 1 = 11 , avem n = 5 şi   - nu avem soluţie
6n  3 33 3
Deci pentru n Є { 0 } fracţia este reductibilă .
Ex.28 Să se arate că orice valoare naturală ale lui n Ex.28 Este necesar ca ( 4n + 7 ) | ( 5n + 9 ) 
fracţia Din ( 4n + 7 ) | ( 5n + 9 ) rezultă ( 4n + 7 ) | 4( 5n + 9 )  ( 4n + 7 ) | (20n + 36 ) (1)
5n  9 De asemenea din 4n + 7 ) | ( 4n + 7 ) rezultă ( 4n + 7 ) | 5( 4n + 7 ) 
este ireductibilă ( 4n + 7 ) | (20n + 35 ) (2)
4n  7
(2n + 1) | ( 8n + 15)
Din ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă ( 4n + 7 ) | ( 20n + 36 ) – ( 20n + 35 )  ( 4n + 7 ) | 1,
deci 4n + 7 = 1 , 4n = 6 care nu are soluţie, deci fracţia este ireductibilă .
Ex.29 Cele trei numere naturale pot numere pare sau impare şi atunci :
( x  y )( y  z )( z  x) 1. dacă toate trei numerele x, y, z sunt pare sau impare, atunci sumele numerelor din cele trei
Ex. 29 Arătaţi că fracţia este
x 2  x  10 paranteze sunt numere pare, deci rezultă : 2 | (x + y )( y + z ) ( z + x ).
reductibilă Pe de altă parte avem : x2 + x +10 = =x(x+1 ) + 10 şi cum x şi x +1 sunt două numere
consecutive rezultă că produsul x( x + 1 ) este număr par, deci avem
şi 2 | [x( x + 1 ) + 10] . Aşadar fracţia se divide cu 2 şi deci este reductibilă .
2. dacă unul din numere este număr par şi celelalte două numere impare sau dacă unul din
64
numere
este impar şi celelalte două numere pare atunci una din cele trei sume de la numărător este
număr
par şi se ajunge la aceiaşi concluzie ca la punctul 1.
În concluzie deoarece numărătorul şi numitorul sunt numere pare pentru orice x, y, z numere
naturale,
rezultă că fracţia este reductibilă.
6 Mulţimi de numere naturale A. Definiţia şi notaţia unei mulţimi

Observaţia 1 : MULŢIMEA nu poate fi definită, dar o înţelegem ca o adunătură,
grămadă, colecţie de obiecte, fiinţe sau fenomene scrise o
singură dată. Obiectele, fiinţele sau fenomenele care aparţin
unei mulţimi se numesc ELEMENTELE MULŢIMII.
Observaţia 2 : MULŢIMEA se notează cu literele mari ale alfabetului prevăzute

eventual cu indici ( A, B, C, ……, A1, A2, … , AN, ….) iar
elementele mulţimilor se notează cu literele mici ale alfabetului,
prevăzute eventual cu indici (a, b, c, …, a1, a2, a3, …,an, … )
Observaţia 3 : MULŢIMEA care nu are nici un element se numeşte

MULŢIME VIDĂ şi se notează cu Φ; mulţimea care are un
număr finit de elemente se numeşte MULŢIME FINITĂ; iar
mulţimea care are o infinitate de elemente se
numeşte MULŢIME INFINITĂ
Notaţiile mulţimii :
a) sub forma scrierii tuturor elementelor mulţimii între două acolade:
Ex. A = { 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} – mulţimea cifrelor din scrierea
numerelor în baza 10 ;
B = { a1, a2, …. , an } – mulţimea elementelor notate cu a1, a2, …, an
C = { 2, 22, 23, …. , 2n } – mulţimea puterilor naturale ale lui 2 de la

puterea 1 până la puterea n ;
Φ= { } – mulţimea vidă
Multimea numerelor naturale:
N = {0, 1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }
N* = {1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }
b) sub forma scrierii între două acolade a proprietăţii sau proprietăţilor
comune a tuturor elementelor, adică astfel :
A = { x | P(x) } - A este mulţimea tuturor elementelor x care au
proprietatea P( x ) sau
B = { x | P1(x), P2(x) } - B este mulţimea tuturor elementelor x
care au proprietăţile P1( x ) şi P2( x ) .
c) sub forma unei diagrame în care sunt trecute toate elementele mulţimii:
65
A
. a .sub
- mulţimea A este reprezentată într-o diagramă
b formă de cerc
.c .d
B. Relaţii între elementele mulţimilor
a) Apartenenţa „ Є „ - aparţine – a Є A „ elementul a aparţine mulţimii A „
b) Nonapartenţa „ Є „ g Є A „ elementul g nu aparţine mulţimii A „
C. Relaţii între mulţimi

a) Incluziunea „  „ - inclus – M  A „ mulţimea M este inclusă în mulţimea A „
sau ”  „- include - A  M „mulţimea A include mulţimea M „
b) Nonincluziunea „  „ – nu este inclus -
„ M  A „ mulţimea M nu este inclusă în mulţimea A”

sau „  „ - nu include
„ A  M „ mulţimea A nu include mulţimea M”
c) Inclus - egal „  „ - inclus –

M  A „ mulţimea M este inclusă şi egală cu mulţimea A „
sau ”  „- include- egal -
A  M „mulţimea A include şi este egală cu mulţimea M „
D. Proprietăţile relaţiilei de incluziune

a) Incluziunea este reflexivă :
 A avem A  A „ mulţimea A este inclusă şi egală cu mulţimea A „
66
b) incluziunea este antisimetrică : „  „ – nu este inclus -
 A, B , dacă avem A  B şi B  A , atunci avem A = B
c) incluziunea este tranzitivă : „  „ – nu este inclus -
 A, B, C , dacă avem A  B şi B  C , atunci avem A  C
E. Operaţii cu mulţimi
a) REUNIUNEA MULŢIMILOR ( U ) - prin reuniunea a două sau mai multe
mulţime se obţine o nouă mulţime formată din elementele comune şi
necomune, luate o singura dată .
Ex . 1) Fie A = { 1,3,4,5,6 } şi B = { 2,3,5,6,8,9, }

Rezultă :
C = A U B = { 1,3,4,5,6 } U { 2,3,5,6,8,9, } = { 1,2,3,4, 5,6,8,9, }
Proprietăţile reuniunii :
1. Reflexivitatea :  A şi B mulţimi, avem A U B = B U A.
2. Asociativitatea :  A , B şi C mulţimi, avem (A U B) U C = A U (B U
3. Idempotenţa :  A o mulţime, avem : A U A = A
4.  A şi B mulţimi, avem A  A U B şi B  A U B.
.
b) INTERSECŢIA MULŢIMILOR (  )– prin intersecţia a două sau mai multe
mulţime se obţine o nouă mulţime formată din elementele comune,
luate o singura dată .
Ex . 1) Fie A = { 1,3,4,5,6 } şi B = { 2,3,5,6,8,9, }
Rezultă :
C = A  B = { 1,3,4,5,6 }  { 2,3,5,6,8,9, } = { 3, 5,6 }
Observaţie : Dacă A  B = Φ atunci A şi B se numesc mulţimi disjuncte .
Proprietăţile intersecţiei :
1. Comutativitatea :  A şi B mulţimi, avem A  B = B  A.
2. Asociativitatea :  A , B şi C mulţimi, avem
(A  B)  C = A  (B  C).
3. Idempotenţa :  A o mulţime, avem : A  A = A
4.  A, avem A  Φ = Φ  A = Φ
5.  A şi B mulţimi, avem A  B  A şi A  B  B
6. Distribuţia intersecţiei faţă de reuniune :  A , B şi C mulţimi, avem
( A U B)  C =( A  C ) U ( B  C )
7. Distribuţia reuniunii faţă de intersecţie :  A , B şi C mulţimi, avem
67
( A  B) U C =( A U C )  ( B U C )
8. Absorbţia :  A şi B mulţimi, avem A  ( A U B ) = A şi respectiv
AU(A  B)=A
c) DIFERENŢA MULŢIMILOR ( „ – „ ) - din C = A – B rezultă că C este

formată din elementele lui A rămase după ce eliminăm din A elementele
care sunt comune şi lui B.
Ex . 1) Fie A = { 1,3,4,5,6 } şi B = { 2,3,5,6,8,9, }
Rezultă :
C = A - B = { 1,3,4,5,6 } - { 2,3,5,6,8,9, } = { 1, 4 } iar
D = B – A ={ 2,3,5,6,8,9, } - { 1,3,4,5,6 } ={ 2, 8, 9 }
d) DIFERENŢA SIMETRICĂ (Δ )– adică C = A Δ B, unde

AΔB=(A–B)U(B–A)
Ex . 1) Fie A = { 1,3,4,5,6 } şi B = { 2,3,5,6,8,9, }
Rezultă :
C = A - B = { 1,3,4,5,6 } - { 2,3,5,6,8,9, } = { 1, 4 } iar
D = B – A ={ 2,3,5,6,8,9, } - { 1,3,4,5,6 } = { 2, 8, 9 }
şi atunci
A Δ B = ( A – B ) U ( B – A ) = { 1, 4 } U { 2, 8, 9 } =
= { 1, 2, 4, 8, 9 }
e) PRODUSUL CARTEZIAN ( x ) – adică C = A x B , unde

A x B = {( x, y ) | x Є A şi y Є B }
Ex . 1) Fie A = { 1,3,4,5,6 } şi B = { 2,3,5,6,8,9, }
Rezultă :
A x B = {(1,2),(1,3),(1,5),(1,6),(1,8),(1,9),(3,2),(3,3),(3,5),(3,6),(3,8),(3,9),
(4,2),(4,3),(4,5),(4,6),(4,8),(4,9),(5,2),(5,3),(5,5),(5,6),(5,8),(5,9),
(6,2),(6,3),(6,5),(6,6),(6,8),(6,9) }
F. Cardinalul unei mulţimi

a) Alte relaţii între mulţimi :
1) COMPLEMENTARA UNEI MULŢIMI ÎN RAPORT CU O ALTĂ
MULŢIME ( CAE)– prin complementara lui A în raport
cu E înţelegem o mulţime formată din elementele lui A care
nu aparţin şi lui E.
Proprietăţile complementarei :
1. CAA = Φ.
2. Principiul excluderii terţiului : A U CEA = A
3. Principiul necontradicţiei : A  CEA = Φ
4.  mulţimea A rezultă Φ  E.
68
2) EGALITAEA A DOUĂ SAU MAI MULTE MULŢIMI
Două mulţimi A şi B sunt egale dacă conţin aceleaşi elemente,
adică atât numărul elementelor cât şi proprietăţile acestora
sunt aceleaşi.
Ex. Fie A = { 1,3,5,7, 8, 9 } şi B = { 1,3, 5,7, 8,9 }
Rezultă : A = B sau B = A.
Observaţie : Două sau mai multe mulţimi care au acelaşi număr de
elemente, dar proprietăţile acestora diferă nu sunt egale.
Ex. Fie A = { 1,3,5,7, 8, 9 } şi B = { a1, a2, a3, a4, a5, a6 }
Rezultă : A - are 6 elemente şi B are 6 elemente dar
elementele lui A sunt numere naturale iar elementele
lui B nu sunt numere naturale .Atunci A este
echivalentă cu B şi notăm aceasta astfel : A  B
b) Cardinalul unei mulţimi

Definiţie = numim cardinalul unei mulţimi M numărul elementelor acelei
mulţimi şi notăm aceasta astfel card M.
Ex. Fie A = { 1,3,5,7, 8, 9 } rezultă card A = 6
Fie A = { a1, a2, a3, a4, a5, a6, a7, a8 } rezultă card B = 8
Fie Φ mulţimea vidă. Rezultă card Φ = 0

Fie N = { 0, 1, 2, 3, … , n, …. } rezultă card N =
Observaţie : Două mulţimi care au acelaşi cardinal se numesc

MULŢIMI ECHIVALENTE.
Avem card ( A U B ) = card A + card B – card ( A  B ) şi respectiv :

card ( A U B U C ) = card A + card B + card C – card ( A  B) – card ( B  C) –
- card (C  A) + card( A  B  C )
Ex. 1 Cel mai sugestiv într-un tabel avem :
Ex. 1 Se dau mulţimile A = { 1, 2, 3, 4, 5 } şi B = {3, 4, 5, 6, A 1 2 3 4 5

7, 8, 9 } şi C = { 1,2,3, …, 9}. B 3 4 5 6 7 8 9
Se cere să se reprezinte schematic şi să se calculeze : A A B 1 2 3 4 5 6 7 8 9
 B, A  B , A – B, B – A , A B 3 4 5
CBD şi respectiv CAD, cardA, cardB şi A–B 1 2
card A  B. B –A 6 7 8 9
CBD 1 2
CAD. 6 7 8 9
69
Card A = 5 ; card B = 7 şi card A  B.= 9
Ex.2 Din n 2 rezultă x Є { 0, 2, 4, 6, 8 } iar din 3y < 100 rezultă y Є {0, 1, 2, 3, 4 |

Atunci rezultă : A  B = {0, 1, 2, 3, 4, 6, 8 } şi A  B = { 0, 2, 4 }
Ex.2 Fie A = { x | 32x = n, n 2 } şi
B = { y | yЄ N , 3y < 100 }
Să se calculeze A  B, A  B Ex. 3 Din A  B = { c, d } , rezultă c ЄA şi c Є B , d Є A şi d Є B. (1)
Din A – B = { a, b } , rezultă a ЄA şi b ЄA şi a ЄB, b ЄB (2)

Ex. 3 Să se determine mulţimile A şi B ştiind că : Din A  B ={ a, b, c, d, e, f, g } şi ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă :
A  B ={ a, b, c, d, e, f, g } A = { a, b, c, d, e, f, g } şi B = { c, d } sau
A = { a, b, c, d, e, f } şi B = { c, d, g } sau
A  B = { c, d }
A = { a, b, c, d, e, g } şi B = { c, d, f } sau
A – B = { a, b } A = { a, b, c, d, f, g } şi B = { c, d, e } sau
A = { a, b, c, d, e } şi B = { c, d, f, g } sau
A = { a, b, c, d, f } şi B = { c, d, e, g} sau
A = { a, b, c, d, g } şi B = { c, d, e, f } sau
A = { a, b, c, d } şi B = { c, d, e, f, g }
Ex.4 Avem D4 = { 1, 2, 4 }, D8 = { 1, 2, 4, 8 }, de unde rezultă relaţia D4  D8 = D8

Apoi avem M4 = { x | x = 4k , kЄ N }, M6 = { y | y = 6p , pЄ N }.
Ex. 4 Stabiliţi valoarea de adevăr a propozifiilor : Cum M2 = { z | z = 2q , q kЄ N } şi 2 | 4k, 2 | 6p rezultă M 4  M6  M2
P1 : D4  D8 = D8
P2 : M4  M6  M2
Ex. 5 Avem u( 42k+1) = 4 şi atunci u(42k+1 + 3) = 4 + 3 = 7
Cum u(y2 ) ≠ 7 rezultă A  B = Ǿ
Ex. 5 Dacă A { x | x = 42k+1 + 3 , k ЄN } şi respectiv B = { y2

Ex.6
| y Є N } să se arate că A  B = Ǿ
a) Avem A7 = { 2, 4, 6, …, 2 x 7 } = { 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14 }
b) Calculăm suma elementelor lui An şi obţinem :
2 + 4 + 6 + … + 2n = 2( 1 + 2 + 3 + … + n ) = n(n + 1 ) şi deoarece
Ex.6 Se consideră mulţimile : n2 < n( n + 1 ) < ( n + 1 )2 rezultă concluzia .
A1 = { 2 }, A2 = { 2, 4 }, A3 = { 2, 4, 6 }, …., An = { 2, 4, 6, …, c) Avem n( n + 1 ) = 2550 = 10 x 255 = 50 x 51 , deci n = 50
2n } , n Є N.
a)Determinaţi A7 ;
b)Demonstraţi că pentru niciuna dintre mulţimi suma
elementelor nu poate fi pătrat perfect ;
c)Aflaţi n Є N* pentru care suma elementelor este 2550.
Ex.7 Fie A = mulţimea elevilor care au rezolvat corect problema 1 ; B = mulţimea elevilor care au rezolvat
corect problema 2 ; C = mulţimea elevilor care au rezolvat corect problema 3 .
Avem : card A = 16; card B = 14 şi card C = 12; card( A  B) = 7 ; card( B  C) = 5; card( C  A) = 6
70
Ex.7 La teza de matematică, elevii clasei a V – a au avut Mulţimea elevilor din clasă care au dat teza este A U B U C iar mulţimea elevilor care au rezolvat toate cele
de rezolvat 3 probleme. După corectarea tezei, profesorul trei probleme este A  B  C rezultă :
a constatat că : card ( A U B U C ) = 26
* 16 elevi au rezolvat corect problema 1 * 14 elevi au
card ( A U B U C ) = card A + card B + card C – card ( A  B) – card ( B  C) – card (C  A) +
rezolvat corect problema 2 *12 elevi au rezolvat corect
problema 3 * 7 elevi au rezolvat corect problemele 1 şi 2 ; + card( A  B  C )
*6 elevi au rezolvat corect problemele 1 şi 3 ; de unde obţinem :
* 5 elevi au rezolvat corect problemele 2 şi 3 ; card( A  B  C ) = card ( A U B U C ) – car A – card B – card C + card ( A  B) + card ( B  C) +
* Fiecare elev dintre cie 26 ai clasei au rezolvat corect cel + card ( C  A) = 26 – 16 – 14 – 12 + 7 + 5 + 6 = 2
puţin o problemă .
Aflaţi câţi elevi au rezolvat corect toate cele trei probleme .
Ex.8 Avem succesiv : ab ≤ 3( a + b )  10 a + b ≤ 3a + 3b  7a ≤ 2b cu a, b ≤ 9.
Pentru a = 1, avem 7 ≤ 2b  b Є { 4, 5, 6, 7, 8, 9,}, deci rezultă o prima solutie
Ex.8 Se dau mulţimile : ab Є{ 14, 15, 16, 17, 18, 19,},
A = { ab Є N / ab ≤ 3( a + b ) } şi Pentru a = 2, avem 14 ≤ 2b  b Є { 7, 8, 9 }, deci rezultă o a doua solutie
B = { xy Є N / x1 + 1y – 4y = 3( x + y ) } Să se determine ab Є{ 27, 28, 29}

mulţimile A  B,
Pentru a ≥ 3, avem 7a ≥ 2b pentru oricare b Є { 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 }, deci rezultă
AUB,A–B. că nu avem soluţii .
Aşadar obtinem : A = { 14, 15, 16, 17, 18, 19, 27, 28, 29 }
Analog din xy Є N / x1 + 1y – 4y = 3( x + y ) rezultă 10x + 1 + 10 + y – 4y = 3x + 3y 
 7x – 6y + 11 = 0 – adică o ecuaţie diofantică în x şi y din care rezultă :
6y – 7x = 11 (1)
Pentru x = 1 avem 6y – 7 = 11  6y = 18, de unde y = 3, adică obtinem o prima
solutie xy = 13 .
Pentru x = 2 avem 6y – 14 = 11  6y = 25, de unde rezulta ca nu avem solutii.
71
Pentru x ≥ 7 rezulta 7x ≥ 49 si respectiv 6y ≥ 60, deci y ≥ 10 care nu ne da solutii..
Asadar avem B = { 13 }
Atunci obtinem : A  B = { 14, 15, 16, 17, 18, 19, 27, 28, 29 }  { 13 } = Ø ;
A U B = { 14, 15, 16, 17, 18, 19, 27, 28, 29 } U { 13 } =
= { 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 27, 28, 29 }
A – B = { 14, 15, 16, 17, 18, 19, 27, 28, 29 } - { 13 } =
= { 14, 15, 16, 17, 18, 19, 27, 28, 29 } = A
Ex.9 Mulţimea M are 1007 numere impare şi 1006 numere pare. Rezultă
a) dacă se şterg iniţial două numere impare şi se pune în loc diferenţa lor atunci aceasta este un număr
par, deci rămân în mulţime tot un număr impar de numere impare ;
b) dacă se şterg iniţial două numere pare şi se pune în loc diferenţa lor atunci aceasta este un număr
Ex.9 Fie mulţimea par, deci rămân în mulţime tot un număr impar de numere impare ;
A = { 1, 2, 3, …, 2003 } . c) dacă se şterg iniţial un număr par şi un număr impar şi se pune în loc diferenţa lor atunci aceasta este
Se şterg, la întâmplare, două numere ale mulţimii M şi se un număr impar, deci rămân în mulţime tot un număr impar de numere impare ;
trec în locul lor diferenţa dintre numărul mai mare şi Asadar ultimul element rămas în M modificată va fi un număr impar.
numărul mai mic. Se repetă operaţiunea până când
mulţimea M modificată rămâne cu un singur element.
Se cere paritatea acestui ultim element. Ex.10 a) Avem succesiv ;
2828 = 28  2827 = ( 13 + 33 )  2827 = ( 13 + 33 )  ( 289 )3 = 13  ( 289 )3 + 33  ( 289 )3 =
= ( 289 )3 + ( 3  289 )3 = x3 + y3 Є A, unde x = 289 şi y = 3  289

Ex.10 Se consideră mulţimea
A = { x3 + y3 | x, y Є N, x ≠ y }. Deoarece 1972 = 64 x 28 = 43 x 28 = 43( 13 + 33 ) = 43 + 123 analog obţinem :
a) Verificaţi dacă 2828 ЄA şi 19721972 ЄA
b) Demonstraţi că A conţine o infinitate de 17921792= 1792  17921791 = ( 43 + 123 )  ( 1792597 )3
elemente de forma nn cu n număr natural nenul.
Fie a = 1792597 . Atunci avem :
17921972 = ( 43 + 123 )  ( 1792597 )3 =( 43 + 123 )  a3 = 43  a3 + 123  a3 =
= ( 4  a )3 + ( 12  a )3 = x3 + y3 Є A, unde x = 4a, y = 12a şi a = 1792597
b)Observăm la pct.a) că în expresia nn dacă facem pe n = 28 obţinem primul caz, respectiv 28 28 = x3 + y3

Є A , iar dacă facem pe n = 43  28 = 64  28 =1792 , obţinem de asemenea că 17921792 = x3 + y3 Є A .
Rezultă aşadar că putem verifica dacă relaţia se păstrează pentru expresii de genul
72
(4k)3  28 , adică produsul dintre puterile lui 4 şi 28.
Fie în expresia nn respectiv n = (4k)3  28 = (4k)3  ( 13 + 33 ) = (4k)3 + (3  4k)3 , deci
n = (4k)3 + (3  4k)3 , unde k Є N . (1)
Avem apoi :
nn = n  nn – 1 (2)
Pentru valoarea lui n din relaţia ( 1 ) , calculăm pe n – 1 , adică :
n – 1 = (4k)3 + (3  4k)3 – 1 = (3  4k) + (4k)3 – 1 = (3  4k) + (43k – 1 ) (3)
Dar 43k – 1 = ( 4 – 1 ) ( 43k – 1 + 43k – 2 + 43k – 3 + … + 42 + 4 + 1 ) =
= 3(43k – 1 + 43k – 2 + 43k – 3 + … + 42 + 4 + 1 ) = 3p , unde
p = 43k – 1 + 43k – 2 + 43k – 3 + … + 42 + 4 + 1
( a se vedea că în descompunerea lui 43k – 1 am aplicate cunoscuta formulă
qm – 1 = ( q – 1 )( qm – 1 + qm – 2 + qm – 3 + … + q2 + q + 1 )
Dacă n - 1 = 3p , atunci avem nn-1 = n3p şi folosind relaţiile ( 1 ) şi ( 2 ) avem :
nn = n  nn – 1 = n  n3p = [(4k)3 + (3  4k)3]  n3p = (4k)3  (np)3 + (3  4k)3  (np)3 =
= (4k  np)3 + (3  4k  np)3 = x3 + y3 Є A , unde
x = 4k  np ; y = 3  4k  np ; n = (4k)3 + (3  4k)3 ;
p = 43k – 1 + 43k – 2 + 43k – 3 + … + 42 + 4 + 1 şi k Є N
Cum k Є N rezultă că există o infinitate de soluţii de forma n = (4k)3 + (3  4k)3 astfel

încât să avem nn Є A .
Ex.11 a) Fie a numărul natural pentru care au loc relaţiile

a = 3p + 1 (1)
şi
Ex.11 Fie A mulţimea numerelor naturale care împărţite la a = 5q + 3 (2)
3 dau restul 1 şi împărţite la 5 dau restul 3. Avem evident
a)Aflaţi cele mai mici două elemente ale lui A ; 3p + 1 = 5q + 3
73
b)Arătaţi că în mulţimea A nu există pătrate perfecte . 3p = 5q + 2 = 3q + 2( q + 1 )
c)Dacă n aparţine leui A, aflaţi restul împărţirii lui n la 15.
3q  2( q  1) 2( q  1)
p q (3)
3 3
Din (2, 3) = 1, rezultă q + 1 = 3k , de unde q = 3k – 1 şi atunci
p = 3k – 1 + 2k = 5k – 1
Astfel avem
a = 3p + 1 = 3(5k – 1 ) + 1 = 15k – 2
sau
a = 5q + 3 = 5(3k – 1 ) + 3 = 15k – 2 ( se verifică )
Cele mai mici două valori se obţin pentru k = 1 când a = 13 şi respectiv
pentru k = 2 când a = 28 .
b) Pentru k = nr. par avem u(15k) = 0 şi atunci u( 15k – 2 ) = 8, iar pentru k = nr. impar avem
u(15k) = 5 şi atunci u(15k – 2 ) = 3.
Deci indiferent valorile lui k elementele mulţimii A sunt numere naturale care se termină în 3
sau în 8 care nu pot fi terminaţiile unui pătrat perfect.
c) Avem succesiv n = 15k – 2 = 15k - 2 – 13 + 13 = 15k – 15 + 13 =

= 15(k – 1 ) + 13 , deci restul împărţirii lui n la 15 este 13 .
Ex. 12 Din ( 3x + 1 ) | ( 3x + 1 ) şi ( 3x + 1 ) | ( 7x + 9 ) rezultă
( 3x + 1 ) | 3( 7x + 9 ) – 7( 3x + 1 )  ( 3x + 1 ) | 21x + 27 – 21x – 7 
Ex.12 Determinaţi mulţimea
A = {x Є N | ( 3x + 1 ) | ( 7x + 9 )}  ( 3x + 1 ) | 20 , deci ( 3x + 1 ) Є { 1, 2, 4, 5, 10, 20 } de unde singurele soluţii
pentru x sunt x Є { 0, 1, 3 } , deci A = { 0, 1, 3 }
Ex.13 Este necesar ca (n + 1 ) | (2n + 8 )  (n + 1 ) | 2(n + 1) + 6  (n + 1 ) | 6, adică

n + 1 Є { 1, 2, 3, 6 }, de unde n Є { 0, 1, 2, 5 }, deci A = {0, 1, 2, 5 }.

 2n  8 
A  n  N | N
 n 1  Ex.14 Este necesar ca (n + 2 ) | (3n + 21 )  (n + 2 ) | 3(n + 2) + 15  (n + 2 ) | 15, adică
n + 2 Є { 1, 3, 5, 15 }, de unde n Є { 1, 3, 13 }, deci A = {1, 3, 13 }.
74
 3n  21 
A  n  N | N
 n2 
Ex.15 Este necesar ca ( 3n + 1 ) | (4n + 13 )  ( 3n + 1 ) | (3n + 1) + (n + 12) 
(3n + 1) | ( n + 12)
Din (3n + 1 ) | ( n + 12 ) rezultă (3n + 1 ) | 3(n + 12)  (3n + 1) | (3n + 36) (1)
Ex.15 Determinaţi mulţimea Dar (3n + 1 ) | ( 3n + 1) (2)
 4n  13  Din ( 1 ) zi ( 2 ) rezultă ( 3n + 1 ) | (3n + 36) – ( 3n + 1) 
A  n  N | N (3n + 1 ) | 35 , adică 3n + 1 Є { 1, 5, 7, 35 }, de unde obţinem succesiv :
 3n  1  4n  13
 pt. 3n + 1 = 1 , avem n = 0 şi  13 Є N
3n  1
4n  13
 pt. 3n + 1 = 7 , avem n = 2 şi  3Є N
3n  1
Deci A = { 0, 2 }
Ex.16 Este necesar ca ( 6n + 3 ) | (8n + 15 )  3(2n + 1 ) | (8n + 15)  3| (8n + 15) şi

(2n + 1) | ( 8n + 15)
Din 3 | ( 8n + 15 ) rezultă 3 | n  n = 3k (1)
Ex.11 Determinaţi mulţimea Dar (2n + 1 ) | ( 8n + 15) rezultă
 8n  15  (2n + 1 ) | (8n + 15)  (2n + 1 ) | (8n + 4) + 11  (2n + 1) | 11 adică 2n + 1 Є { 1, 11},
A  n  N | N de unde obţinem succesiv :
 6n  3 
8n  15
 pt. 2n + 1 = 1 , avem n = 0 şi 5Є N
6n  3
8n  15 55 5
 pt. 2n + 1 = 11 , avem n = 5 şi   - nu avem soluţie
6n  3 33 3
Deci A = { 0 }
Ex.17 Este necesar ca ( 4n + 7 ) | ( 5n + 9 )

Din ( 4n + 7 ) | ( 5n + 9 ) rezultă ( 4n + 7 ) | 4( 5n + 9 )  ( 4n + 7 ) | (20n + 36 ) (1)
De asemenea din 4n + 7 ) | ( 4n + 7 ) rezultă ( 4n + 7 ) | 5( 4n + 7 ) 
Ex.17 Determinaţi mulţimea ( 4n + 7 ) | (20n + 35 ) (2)
5n  9 Din ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă ( 4n + 7 ) | ( 20n + 36 ) – ( 20n + 35 )  ( 4n + 7 ) | 1,
 
A  n  N | N deci 4n + 7 = 1 , 4n = 6 care nu are soluţie, deci A = Ǿ .
 4n  7 
Ex.18 Este necesar ca ( 3n + 1 ) | ( 7n + 9 )
75
De asemenea din (3n + 1 ) | ( 3n + 1 ) rezultă ( 3n + 1 ) | 7( 3n + 1 ) 
( 3n + 1 ) | (21n + 7 ) (2)
Ex.18 Determinaţi mulţimea Din ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă ( 3n + 1 ) | ( 21n + 27 ) – ( 21n + 7 )  ( 3n + 1 ) | 20
 7n  9  deci 3n + 1 Є {1, 2, 5, 10, 20 } de unde avem :
A  n  N | N  pentru 3n + 1 = 1 rezultă n = 0 ;
 3n  1 
 pentru 3n + 1 = 2 rezultă 3n = 1 nu avem soluţii ;
 pentru 3n + 1 = 5 rezultă 3n = 4 nu avem soluţii ;
 pentru 3n + 1 = 10 rezultă n = 3
 \pentru 3n + 1 = 20 rezultă 3n = 19 nu avem soluţii.
Deci A = { 0, 3 }.
Ex.19 Pentru mulţimea A avem

Este necesar ca ( 2n + 1 ) | ( 7n + 14 )
Ex.19 Se cere C = A ∩B unde A şi B sunt mulţimile De asemenea din (2n + 1 ) | ( 2n + 1 ) rezultă ( 2n + 1 ) | 7( 2n + 1 ) 
( 2n + 1 ) | (14n + 7 ) (2)
 7n  14  Din ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă ( 2n + 1 ) | ( 14n + 28 ) – ( 14n + 7 )  ( 2n + 1 ) | 21
A  n  N | N
 2n  1  deci 2n + 1 Є {1, 3, 7, 21} de unde avem :
şi  pentru 2n + 1 = 1 rezultă n = 0 ;
 8n  31   pentru 2n + 1 = 3 rezultă n = 1 ;
B  n  N | N
 n2   pentru 2n + 1 = 7 rezultă n = 3 ;
 pentru 2n + 1 = 21 rezultă n = 10
Deci A = { 0, 1, 3, 10 }.
Pentru mulţimea B avem

Este necesar ca ( n + 2 ) | ( 8n + 31 ) (1)
Din ( n + 2 ) | (n + 2 ) rezultă ( n + 2 ) | 8( n + 2 )  ( n + 1 ) | (8n + 16 ) (2)
Din ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă ( n + 2 ) | ( 8n + 31 ) – ( 8n + 16 )  ( n + 2 ) | 15
deci n + 2 Є {1, 3, 5, 15} de unde avem :
 pentru n + 2 = 1 rezultă că nu avem soluţii ;
 pentru n + 2 = 3 rezultă n = 1 ;
 pentru n + 2 = 5 rezultă n = 3 ;
 pentru n + 2 = 15 rezultă că nu avem soluţii.
Deci B = { 1, 3 }.
Atunci avem : C = A ∩B = { 0, 1, 3, 10 } ∩ { 1, 3 } = { 1, 3 } .
 4a  6b  22 
Ex 20 Fie mulţimile : A   x  ( a, b) | a  N , b  N ,  N  şi respectiv
 a  2b 
76
 8a  5b  10 
Ex 20 Să se determine perechea de numere naturale ( a, b B   x  ( a, b) | a  N , b  N , N
) ştiind că sunt verificate relaţiile :  2a  b 
4a  6b  22
N Pentru mulţimea A avem succesiv :
a  2b Este necesar ca ( a + 2b ) | ( 4a + 6b - 22) (1)
şi respectiv Din ( a + 2b ) | ( a + 2b ) rezultă ( a + 2b ) | 4( a + 2b )  ( a + 2b ) | (4a + 8b ) (2)
8a  5b  10 Din ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă ( a + 2b ) | ( 4a + 8b ) – ( 4a + 6b - 22 ) 
N ( a + 2b ) | ( 2b + 22 ) de unde rezultă a = 22 şi b Є N.
2a  b
Deci A = { (22, b ) | b Є N }
Pentru mulţimea B avem succesiv :

Este necesar ca ( 2a + b ) | ( 8a + 5b - 10) (1)
Din ( 2a + b ) | ( 2a + b ) rezultă ( 2a + b ) | 5( 2a + b )  ( 2a + b ) | (10a + 5b ) (2)
Din ( 1 ) şi ( 2 ) rezultă ( a + 2b ) | ( 10a + 5b ) – ( 8a + 5b - 10 ) 
( 2a + b ) | ( 2a + 10 ) de unde rezultă b = 10 şi a Є N.
Deci B = { ( a, 10 ) | a Є N }
Din A = { (22, b ) | b Є N } şi B = { ( a, 10 ) | a Є N } rezultă (a, b ) = ( 22, 10 ).
Ex 21 Din 7x + 3y = 2010 , rezultă :

2010  7 x 7x 2010  7 x 7x
y  670  y  670 
3 3 3 3
Ex 21 Fie A = { (x , y )| 7x + 3y = 2010, Cum (3, 7 ) = 1 rezultă 3 | v , adică x = 3k, k ЄN şi atunci y = 670 – 7k.
x Є N şi y ЄN }. Să se determine card A
Din y ≥ 0 rezultă 670 – 7k > 0, de unde obţinem 0 ≤ k ≤ 95, deci k Є { 0, 1, 2, 3, 4, … , 95 } adică avem
Card A = 96.
Ex. 22 Avem x Є { 3,4,5,6,7,8,9,10,11 } şi atunci A = { 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19 }, deci card A = 9.
Din
12
a= Є N rezultă : 2x + 3y = 1 care nu ne dă soluţii sau
Ex. 22 Se dau mulţimile 2x  3y
A = { 2x -3 | 2 < x < 12 , x Є N } . 2x + 3y = 2 care ne dă soluţia x = 1 şi y = 0, deci a = 6 sau
Se cere card A şi mulţimea A  B unde 2x + 3y = 3 care ne dă soluţia x = 0 şi y = 1, deci a = 4 sau
12 2x + 3y = 4 care ne dă soluţia x = 2 şi y = 0, deci a = 3 sau
B={ Є N | x Є N şi y Є N } 2x + 3y = 6 care ne dă soluţia x = 3 şi y = 0, deci a = 2 sau
2x  3y x = 0 şi y = 2. deci a = 2 sau
2x + 3y = 12 care ne dă soluţia x = 3 şi y = 2, deci a = 1
Rezultă aşadar B = { 1, 2, 3, 4, 6 } şi atunci avem
A  B = A = { 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19 }  { 1, 2, 3, 4, 6 } = { 3 }
77
18
Ex.23 a) Avem x , cu x  N. Atunci rezultă ( n – 2 ) | 18, deci n – 2  { 1,2,3,6,9,18 }, deci succesiv
n2
Ex.23 Determinaţi elementele mulţimilor „ A” şi „ B „ şi apoi obţinem :
* pentru n – 2 = 1, adică n = 3  N şi respectiv x = 18 ;
efectuaţi următoarele operaţii : A U B, A  B, A – B, B - A
* pentru n – 2 = 2, adică n = 4  N şi respectiv x = 9 ;
şi A Δ B * pentru n – 2 = 3, adică n = 5  N şi respectiv x = 6 ;
 18  * pentru n – 2 = 6, adică n = 8  N şi respectiv x = 3 ;
a)A  x  N | x  , n  N  şi * pentru n – 2 = 9, adică n = 11  N şi respectiv x = 2 ;
 n2 
* pentru n – 2 = 18, adică n = 20  N şi respectiv x = 1.
 n  31  deci A = { 1, 2, 3, 6, 9, 18 }
B  x  N | x  ,n N
 n 1  n  31 n  1  30 30
Analog rezultă : x    1 ., de unde avem ( n + 1 ) | 30 ,
b) A = {x  N | 2x + 3  {5 ;9 ;11 ;15;19} } şi B = {27 – 5x n 1 n 1 n 1
deci n + 1  { 1,2,3,5,6,10,15,30}
 N* | 0 ≤ x ≤ 5, x  N } Astfel obţinem :
* pentru n + 1 = 1, adică n = 0  N avem x = 31 ;
. * pentru n + 1 = 15, adică n = 14  N avem x = 3 ;
deci B = { 2, 3, 4, 6, 7, 11, 16, 31 }
Aplicând succesiv operaţiile cerute obţinem :
A U B = { 1, 2, 3, 6, 9, 18 } U { 2, 3, 4, 6, 7, 11, 16, 31 } = { 1,2,3,4,6,7,9,11,16,18,31 }
A  B = { 1, 2, 3, 6, 9, 18 }  { 2, 3, 4, 6, 7, 11, 16, 31 } = { 2,3,6 }
A – B = { 1, 2, 3, 6, 9, 18 } - { 2, 3, 4, 6, 7, 11, 16, 31 } = { 1, 9, 18 }
B – A = { 2, 3, 4, 6, 7, 11, 16, 31 } - { 1, 2, 3, 6, 9, 18 } = { 4, 7,11, 16, 31 }
A Δ B = ( A – B ) U ( B – A ) = { 1, 9, 18 } U { 4, 7,11, 16, 31 } = { 1, 4, 7, 9, 11, 16, 18, 31 }
b) Avem 2x + 3  {5 ;9 ;11 ;15;19} şi atunci rezultă succesiv :
* pentru 2x + 3 = 5, adică x = 1  N ;
* pentru 2x + 3 = 9, adică x = 3  N ;
* pentru 2x + 3 = 11, adică x = 4  N ;
* pentru 2x + 3 = 15, adică x = 6  N ;
* pentru 2x + 3 = 19, adică x = 8  N ;
78
deci A = { 1, 3, 4, 6, 8 }
Analog avem 0 ≤ x ≤ 5, x  N şi 27 – 5x  N*, de unde obţinem succesiv :

* pentru x = 0, avem 27 – 0 = 27  N* ;
* pentru x = 1, avem 27 – 5 = 22  N* ;
* pentru x = 2, avem 27 – 10 = 17  N* ;
* pentru x = 3, avem 27 – 15 = 12  N* ;
* pentru x = 4, avem 27 – 20 = 7  N* ;
* pentru x = 5, avem 27 – 25 = 2  N*
deci B = { 2, 7, 12, 17, 22, 27 }
Aplicând succesiv operaţiile cerute obţinem :
A U B = { 1, 3, 4, 6, 8 } U { 2, 7, 12, 17, 22, 27 } = { 1,2,3,4,6,7,8,12,17,22,27 }
A  B = { 1, 3, 4, 6, 8 }  { 2, 7, 12, 17, 22, 27 } = Ø
A – B = { 1, 3, 4, 6, 8 } - { 2, 7, 12, 17, 22, 27 } = { 1, 3, 4, 6, 8 } = A
B – A = { 2, 7, 12, 17, 22, 27 } - { 1, 3, 4, 6, 8 } = { 2, 7, 12, 17, 22, 27 } = B
A Δ B = ( A – B ) U ( B – A ) = A U B = { 1,2,3,4,6,7,8,12,17,22,27 }
 3n  15 
Ex. 24 Din A  x  N | x  , n  N  rezultă ( n + 1 ) | ( 3n + 15 ) şi cum
 n 1 
(n + 1 ) | ( n + 1 ) rezultă ( n + 1 | ( 3n + 3 )
Ex. 24 Determinaţi card A, card B, Din cele două rezultate avem : (n + 1 ) | ( 3n + 15 ) – ( 3n + 3 ), adică (n + 1 ) | 12 de unde rezultă
N Є{0, 1, 2, 3, 5,11 }, iar A ={ 15, 9, 7, 6, 5, 4 } , deci card A = 6.
card ( A U B ), card A  B şi card A Δ B unde :
 2n  18 
Analog avem : din B  x  N | x  , n  N  rezultă ( n + 2 ) | ( 2n + 18 ) şi cum
 3n  15   n2 
A  x  N | x  , n  N  şi
 n 1  (n + 2 ) | ( n + 2 ) rezultă ( n + 1 | ( 2n + 4 )
Din cele două rezultate avem : (n + 2 ) | ( 2n + 18 ) – ( 2n + 4 ), adică (n + 2 ) | 14 de unde rezultă
 2n  18  N Є{0, 5, 12 }, iar B ={ 9, 4, 3 } , deci card B = 3
B  x  N | x  ,n N
 n2  A U B = { 3, 4, 5, 6, 7, 9, 15 } şi card A U B = 7
. A  B = { 4, 9 } şi card A  B = 2
A Δ B = { 5, 6, 7, 15} U { 3 } = { 3, 5, 6, 7, 15 } şi card A Δ B = 5
Ex.25 Ne reamintim că din definitia multimii: elementele sale trebuie sa fie distincte.
Exemplu : Mulţimea  2,3,4,2 contine doar 3 elemente si nu 4, deoarece 2 = 2 este un singur element.
Prin urmare, trebuie sa vedem daca exista perechi  n1 , n2  ,1  n1 , n2  10 astfel incat f  n1   f  n2  , (unde
Ex.25 Să se determine cardinalul mulţimii
79
n2  5 n2  5
A={ f  | n Є N, n ≤ 10 } f  ) si mai precis cate astfel de perechi distincte exista.
n2  n  4 n2  n  4
n12  5 n22  5
Egalitatea f  n1   f  n 2  se scrie 2  . Dupa inmultirea mezilor cu extremii, reducerea
n1  n1  4 n22  n2  4
si gruparea termeniloresc, rezulta succesiv :
n12 n22  n12 n2  4n12  5n22  5n2  20  n12 n22  n1n22  4n22  5n12  5n1  20
n1n22  n12 n2  4n12  5n12  5n22  4n22  5n2  5n1  0 ;; n1n2 (n2  n1 )  (n22  n12 )  5(n1  n2 )  0
(n2  n1 )(n1n2  n2  n1  5)  0 , de unde rezultă : n2 – n1 = 0 şi n1 n2  n1  n2  5  0 .
Din n2 – n1 = 0 rezultă n1  n 2 .iar din n1 n2  n1  n2  5  0
Din n1 n2  n1  n2  5  0 rezultă perechile (n1, n3 ) pentru obţinem aceeaşi valoare a lui f..
Adunam si scadem o unitate, pentru a o transforma astfel :
 n1  1 n2  1  6
De aici rezulta:
5
a)
n1  1  1

n 2  1  6
n  0
  1
n 2  5
pentru care avem : n1 = 0 ne dă f1  iar
4
25  5 30 5
pentru n2 = 5 obţinem f 2    , deci f1  f 2
25  5  4 24 4
1 5 6 3
pentru care avem : n1 = 1 ne dă f1    iar
n1 1  2 n  1
b) 1
  
n 2 1  3 n  2
2
1 1 4 4 2
45 9 3
pentru n2 = 2 obţinem f2    , deci f1  f 2
424 6 2
n1  1  3 n  2
c) 
n 2  1  2
  1
n 2  1
este aceeasi cu cea de la punctul b) (neavand importanta care din parametrii
n1 , n 2 are valoarea 1 si care are valoarea 2).
Deci pentr n = 0 şi n = 5 avem o singură soluţie şi nu două soluţii şi analog pentru n = 1 şi n = 2 avem o
singură soluţie şi nu două soluţii.
Pentru celelalte valori naturale ale lui n ≤ 10 diferite de 0, 1, 2 şi 5 obţinem soluţii distincte astfel :
95 14 7
 pentru n = 3 obţinem f   
9  3  4 10 5
16  5 21
 pentru n = 4 obţinem f  
16  4  4 16
36  5 41
36  6  4 34
80
49  5 54 27
49  7  4 46 23
64  5 69 23
64  8  4 60 20
81  5 93
81  9  4 76
100  5 105
100  10  4 94
 3 5 7 21 41 27 23 93 105 
Rezultă card A = 2 + 7 = 9 unde A , , , , , , , ,  ..
 2 4 5 16 34 33 20 76 94 
n  2 n 1 n  2  4 n 1  2 4 2
Ex. 26 Avem succesiv : x      2  N
n  2 n 1 n2 n 1 n  2 n 1
4 2
Ultima relaţie va avea loc dacă şi numai dacă  N şi  N pentru acelaşi n  N.
n2 n 1
4
Ex. 26 Să se determine cardinalul mulţimii Din  N rezultă ( n – 2 )  { 1, 2, 4 }, de unde n  { 3, 4, 6 }.
n  2 n 1 n2
 
A  x    N | n N  2
 n  2 n 1  Din  N rezultă ( n – 1 )  { 1, 2 }, de unde n  { 2, 3 }.
n 1
4 4 4
Soluţia comună celor două relaţii este n = 3 pentru care avem    4 şi respectiv
n  2 3 2 1
2 2 2
   2 şi atunci rezultă x = 2 + 4 + 2 = 8, deci A = { 8 } şi card A = 1.
n 1 3 1 1
Ex. 27 Procedând ca la problema nr. 26, rezultă
n 1 n  2 n  2 nk n 1 2 n  2  4 n  3  6 n  k  2k
x    ...      ...  
n 1 n  2 n  2 nk n 1 n2 n3 nk
2 4 6 2k
Ex. 27 Să se determine cardinalul mulţimii
k    ...  N
n 1 n  2 n  3 nk
Ultima relaţie va avea loc dacă şi numai dacă fiecare este un număr natural pentru un acelaşi n  N.
 n 1 n  2 n  3 nk  Dar :
A  x     ...   N | n N  2 4 6
 n 1 n  2 n  3 nk   N pentru n  { 2, 3 },  N pentru n  { 3, 4, 6 } ,  N pentru n  { 4, 5, 6, 9 },
n 1 n2 n3
81
……..
2k
......,  N pentru n  { k+1, k + 2, ….., 2k }. Cum intersecţia mulţimilor lui n este mulţimea vidă
nk
rezultă
că A = Ø şi atunci card A = 0.
Ex. 28 a) Avem succesiv ;

2828 = 28  2827 = ( 13 + 33 )  2827 = ( 13 + 33 )  ( 289 )3 = 13  ( 289 )3 + 33  ( 289 )3 =
= ( 289 )3 + ( 3  289 )3 = x3 + y3 Є A, unde x = 289 şi y = 3  289
Ex. 28 Se consideră mulţimea Deoarece 1972 = 64 x 28 = 43 x 28 = 43( 13 + 33 ) = 43 + 123 analog obţinem :

A = { x3 + y3 | x, y Є N, x ≠ y }.
c) Verificaţi dacă 2828 ЄA şi 19721972 ЄA 17921792= 1792  17921791 = ( 43 + 123 )  ( 1792597 )3
d) Demonstraţi că A conţine o infinitate de
elemente de forma nn cu n număr natural nenul. Fie a = 1792597 . Atunci avem :
17921972 = ( 43 + 123 )  ( 1792597 )3 =( 43 + 123 )  a3 = 43  a3 + 123  a3 =
= ( 4  a )3 + ( 12  a )3 = x3 + y3 Є A, unde x = 4a, y = 12a şi a = 1792597
a) Observăm la pct.a) că în expresia nn dacă facem pe n = 28 obţinem primul caz, respectiv 28 28 = x3 +

y3 Є A , iar dacă facem pe n = 43  28 = 64  28 =1792 , obţinem de asemenea că 17921792 = x3 + y3 Є
A.
Rezultă aşadar că putem verifica dacă relaţia se păstrează pentru expresii de genul
(4k)3  28 , adică produsul dintre puterile lui 4 şi 28.
Fie în expresia nn respectiv n = (4k)3  28 = (4k)3  ( 13 + 33 ) = (4k)3 + (3  4k)3 , deci
n = (4k)3 + (3  4k)3 , unde k Є N . (1)
Avem apoi :
nn = n  nn – 1 (2)
Pentru valoarea lui n din relaţia ( 1 ) , calculăm pe n – 1 , adică :
n – 1 = (4k)3 + (3  4k)3 – 1 = (3  4k) + (4k)3 – 1 = (3  4k) + (43k – 1 ) (3)
Dar 43k – 1 = ( 4 – 1 ) ( 43k – 1 + 43k – 2 + 43k – 3 + … + 42 + 4 + 1 ) =
= 3(43k – 1 + 43k – 2 + 43k – 3 + … + 42 + 4 + 1 ) = 3p , unde
82
p = 43k – 1 + 43k – 2 + 43k – 3 + … + 42 + 4 + 1
( a se vedea că în descompunerea lui 43k – 1 am aplicate cunoscuta formulă
qm – 1 = ( q – 1 )( qm – 1 + qm – 2 + qm – 3 + … + q2 + q + 1 )
Dacă n - 1 = 3p , atunci avem nn-1 = n3p şi folosind relaţiile ( 1 ) şi ( 2 ) avem :
nn = n  nn – 1 = n  n3p = [(4k)3 + (3  4k)3]  n3p = (4k)3  (np)3 + (3  4k)3  (np)3 =
= (4k  np)3 + (3  4k  np)3 = x3 + y3 Є A , unde
x = 4k  np ; y = 3  4k  np ; n = (4k)3 + (3  4k)3 ;
p = 43k – 1 + 43k – 2 + 43k – 3 + … + 42 + 4 + 1 şi k Є N
Cum k Є N rezultă că există o infinitate de soluţii de forma n = (4k)3 + (3  4k)3 astfel

încât să avem nn Є A .
ROTARU OANA NICOLETA

Şcoala Gimnazială nr. 11 „ George Tutoveanu „
Bârlad – decembrie 2012
83

Algebra Breviar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Algebra Breviar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALGEBRA

SINTEZE TEORETICE ŞI MODELE DE EXERCIŢII

Nr Modele de exerciţii Soluţii de rezolvare

2. Mulţimea numerelor naturale pare (N2k)

3.Mulţimea numerelor naturale impare (N2k+1)

3. Pentru oricare ar fi numerele naturale a, b atunci expresia

E = ab( a + b ) = 4kq x 2p = 8kqp = 2 x 4kqp = 2v Є N2k, unde am notat v = 4kqp

N = a2bc + 3b1c4 unde a > b > c .

2.1. Determinarea numerelor sau relaţiilor dintre acestea

2.1.1. Operaţii cu numere naturale

2.1.2. Reconstituirea unor operaţii algebrice

2.2. Puteri ale numerelor naturale Operaţii cu puteri :

2.2.1. Forma de scriere a unei puteri a0 = 1

Ex.4 : Avem succesiv : 9991000 + 1000999 = 999 x 999999 + 1000999

9991000 + 1000999 < 999999 + 10001000

= 27150 > 15150 , deci 729100 > 15150

Deci soluţia este : x = 3, y = 3, z = 1

Ex.10 : Să se rezolve în mulţimea numerelor naturale

125184 > 121184

53 x 125184 > 121184

2p – 1 + 2q – 1x 5r = 1004 = 22 x 251 sau

2q – 3 x 5r = 250 = 2 x 125 = 2 x 53 (4)

  20111005  12   20111005   52   20111005  102   20111005   27 2   20111005   342 

  20111005 1   20111005  5    20111005 10    20111005  27    20111005  34 

Ex.16 : Determinaţi numerele naturale x, y, z care verifică

22  23  24  784 comun iniţial acest factor şi atunci avem succesiv :

3. În final pentru x = 3 avem

3240 = ( 32 )120 = 9120

Ex.19 Comparaţi fracţiile A şi B unde

Ex. 19 Amplificăm prima fracţie cu 21998 şi a doua cu 31332 şi obţinem:

U(N4k) = 6 ; U(N4k + 1 ) = 2 ; 11 = 1 , deci U(abc…11 ) = 1 ; 12 = 1 , deci U(abc…12 ) = 1 ;

* Numărul natural N are terminaţia în 4 31 = 3 , deci U(abc…31 ) = 3 ; 32 = 9 , deci U(abc…32 ) = 9 ;

U(N4k) = 6 ; U(N4k + 1 ) = 4 ; 33 = 27 , deci U(abc…33 ) = 7 ; 34 = 81 , deci U(abc…34 ) = 1

U(N4k) = 6 ; U(N4k + 1 ) = 6 ; 61 = 6 , deci U(abc…61 ) = 6 ; 62 = 36 , deci U(abc…62 ) = 6 ;

U(N4k) = 1 ; U(N4k + 1 ) = 7 ; 71 = 7 , deci U(abc…71 ) = 7 ; 72 = 49 , deci U(abc…72 ) = 9 ;

* Numărul natural N are terminaţia în 8

* Numărul natural N are terminaţia în 9 91 = 9 , deci U(abc…91 ) = 9 ; 92 = 81 , deci U(abc…92 ) = 1 ;

U(N4k) = 1 ; U(N4k + 1 ) = 9 ; 93 = 729 , deci U(abc…93 ) = 9 ; 94 = 6561 , deci U(abc…94 ) = 1

36a3 + 65b2 = 2012

2) Pentru a = 2 rezultă succesiv :

Ex. 2: Arătaţi că numărul Ex. 2: Din 02 = 0 ; 12 = 1 ; 22 = 4 ; 32 = 9 ; 42 = 16 ; 52 = 25 ; 62 = 36 ; 72 = 49 ;

Pe de altă parte avem 2012 = 4 x 503 şi atunci din ( 1 ) mai rezultă :

Analizând rezultatele din ( 1 ) şi u ( A ) = 2 rezultă că A nu este pătrat perfect .

Ex. 3: Să se arate că Ex. 3: Notăm cu P = ( a + b + c )( a – b )( b – c )( a – c ) .

= ( 9670 )3 + 23 x ( 9670 )3 = ( 9670 )3 + ( 2 x 9670 )3

= 3ABC = 3AB( A + B ) = 3A2B + 3AB2 = ( A + B )3 – A3 – B3 = ( A + B )3 + ( -A )3 + ( - B )3

Ex.12 Pentru n număr natural, n ≥ 2, definim Ex.12 Se ştie că 100 = 1 + 8 + 27 + 64 = 13 + 23 + 33 + 43’

= ( 10k )3 + ( 2x10k )3 + ( 3x10k )3 + ( 4x10k )3

3. Suma puterilor asemenea a primelor n numere n(n  1)

n(n  1)(2n  1)  3n(n  1) n(n  1)(2n  1  3) n(n  1)(2n  4) 2n( n  1)(n  2)

n 2 ( n  1) 2 n( n  1)(2n  1) n(n  1) n 2 (n  1)2 n(n  1)(2n  1) 2n( n  1)

n 2 (n  1)2  2n(n  1)(2n  1)  4n(n  1) n(n  1)[n(n  1)  2(2n  1)  4]

n(n  1)(n 2  n  4n  2  4) n( n  1)( n 2  5n  6)

b) S = 102 + 112 + 122 + ... + 1502 100

9  (9  1)  (2  9  1) 150  (150  1)  (2 150  1)  9  (9  1)  (2  9  1)

1000(1000  1)(1000  2) 100(100  1)(100  2)

n(n  1)(2n  1) n(n  1) n(n  1)  2n  1  n(n  1)  2n  1 

n(n  1) 2n  1  2 n(n  1) 2( n  1) n(n  1)( n  1)

2n( k + 1 ) + ( k + 1 )2 = 7984  ( k + 1 )(2n + k + 1 ) = 7984 = 16  499

Ex.10 a) Prin scoaterea în factor comun a lui 4, avem :

S = ( 3 + 198 ) + ( 8 + 193 ) + ( 13 + 188 ) + …..+( 48 + 153 ) = 201 + 201 + 201 + … + 201 =

S = 3 + ( 3 + 5 ) + ( 3 + 2x5 ) + ( 3 + 3x5 ) + … + ( 3 + 39x5) =

= ( 3 + 3 + 3 +… + 3 ) + 5( 1 + 2 + 3 + … + 39 ) = 3 x 40 + 5 x 39 x 40 : 2 = 120 + 3900 = 4020