”Este imposibil ca elevii să învețe ceva cât timp găndurile lor sunt robite și tulburate de vreo patimă.

Intrețineți-i deci într-o stare de spirit plăcută, dacă vreți să vă primească învătăturile. Este tot atât de
imposibil să imprimi un caracter frumos și armonios într-un suflet care tremură, pe cât este de greu
să tragi linii frumoase și drepte pe o hârtie care se miscă.”

(John Locke-“Some Thoughts Concerning Education”)

JOCURI ȘI CÂNTECE LA ORA DE LIMBA ENGLEZĂ

În practica predării limbii engleze există o multitudine de metode care au fost şi sunt
folosite, unele mai eficiente, altele mai puţin eficiente . Să fim mai precizi- care au devenit
mai puțin eficiente, datorită faptului că acum avem de-a face cu un nou tip de elev. Acest
elev are nevoie de un dascăl inovator, creativ, capabil să –l uimească, să-l învețe să foloseasă
cunoștințele și nu numai să le acumuleze.

Spre deosebire de metodele tradiţionale de predare a unei limbi străine, metodele moderne
implică interactivitatea, participarea directă a celor instruiţi în procesul de predare-învăţare.
De aceea astăzi vorbim despre folosirea METODEI COMUNICATIVE (Communicative
Language Teaching) la oră de limba engleză. Ce reprezintă ea? Principalul obiectiv este
fluenţa studenţilor. Se pune accent pe comunicarea „reală” . Toate cele patru dimensiuni
ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare
a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare
scrisă. Gramatica este învăţată prin practică.

Tehnicile folosite sunt: discuţii, dezbateri, jocuri de rol, activităţi comunicative scrise,
drama, căntece etc. 
Rolurile profesorului sunt acelea de facilitator şi manager al activităţii studenţilor, dar şi de
partener al acestora, interacţiunea având loc în special între studenţi. Sunt folosite
materiale autentice şi interesante. Erorile sunt tolerate în special în timpul activităţilor
comunicative când accentul este pus pe fluenţă. Studenţii sunt evaluaţi atât oral cât şi în
scris.
Una dintre metodele interactive eficiente pentru învăţarea unei limbi moderne este
jocul. Pedagogia ne învaţă că jocul împlinește în cel mai înalt grad dorința de activitate a
copilului, generată de trebuinţe, năzuințe, progrese specifice copilului.Îmbrăcând forma
jocului, activitatea este tot atât de utilă dezvoltării psihice şi fizice a copilului, ca şi lumina
soarelui.

„Jocul este cel mai elevat tip de cercetare.” Albert Einstein

Jocul poate duce la asimilarea noţiunilor mult mai uşor, creând un mediu relaxat de învăţare
şi contribuind la dezvoltarea imaginaţiei, a aptitudinilor şi creativităţii elevilor. Jocul ca
metodă didactică trebuie privit din două perspective:

1. Jocul la clasele mici, I-IV

2. Jocul la clasele mari - gimnaziu şi liceu
1. Jocul la clasele mici, I-IV, care ar trebui să fie predominant deoarece aceştia
reacţionează altfel când ştiu că fac parte dintr-o poveste pe care o construiesc împreună, în
care, cu siguranţă, au rolul principal, acesta nefiind unul impus, ci unul asumat, „creat”.
Iată câteva exemple de jocuri și activități ce pot fi de ajutor în cadrul orelor de limba
engleză, atât ca o cale de efectuare și consolidare a cunoștințelor, cât și ca o modalitate de
dezvoltare a creativității și imaginației elevilor.

 „Ce poți face cu…?”

 osul de peste ;
 ciorchinele;
 joc-competitia ’’ETICHETAREA PRODUCELOR’’;
 puzzle-solving- GÂNDIȚI si LUCRAȚI;
 realizarea felicitărilor de PAȘTE;
 ascultă si colorează;
 joc de memorie;
„Ce poți face cu…?” (”What can you do with…?”).

Acest joc le cere elevilor să se gândească și să enumere cât mai multe întrebuințări inedite
pentru diverse obiecte din viața cotidiană. Exemplu: Ce poți face cu un ou?, Ce poți face cu
un pantof?, Ce poți face cu o eșarfă?. Elevii își pun imaginația în mișcare și găsesc soluții
pentru fiecare obiect propus.

„Zece lucruri” (”10 Things”).

Acest joc pune accent spritul creativ al fiecărui elev în parte. Astfel, elevii sunt rugați să
noteze un număr de lucruri… care le plac/… pe care le doresc/… care îi sperie. Apoi, în
perechi, elevii își vor clarifica unul altuia motivele pentru care eu făcut alegerile respective.
Ei au în acest fel ocazia să-și exprime punctele de vedere și să se cunoască mai bine unii pe
alții.
„OSUL DE PEŞTE”
COMPLETAŢI CORESPUNZĂTOR:

1. Se vor completa oasele de peşte din partea de sus cu următoarele cuvinte (pe
fiecare os de la cap la coadă) :

A red fruit
A yellow fruit
An orange fruit
A green fruit
A purple fruit

2. Pe oasele de jos se va scrie un cuvant corespunzator( denumirea fructelor)

 PUZZLE SOLVING

GĂNDIȚI – LUCRAȚI
Observați imaginile, analizati-le și încercați să faceți PERECHI din imagini în așa mod ca să
obțineți cuvintele noi, date mai jos.

Se lucrează în grupuri de 4-5. Fiecare echipă prezintă fișa completată cu numerele

corespunzatoare.

PINEAPPLE= 11+2
WATERMELON= 4+7
SWEETBREAD= 14+12
CHEESECAKE= 13+5
HOTDOG= 8+5
ICECREAM= 9+3
STRAWBERRY= 6+1
1 2 3 4

5 6

7 8 9

10 11 12

13 14

Atunci când lucrăm cu copii de vârste mai mici, ar trebui să avem o cutie de
materiale și o tolbă plină de idei/ jocuri de rezervă, pe care să le folosim și să le adaptăm în
funcție de context. Am putea avea o marionetă, flashcard-uri, mingi de burete, un zar mai
mare, seturi de cuvinte,chiar obiecte, iar jocurile trebuie adaptate vârstei și stării lor de
spirit, fără însă a le folosi în exces. Orice joc trebuie să aibă un obiectiv de învățare, fiind în
același timp și asul nostru din mânecă atunci când vrem să rupem ritmul și să le captăm din
nou atenția.
Pe lângă toate cele enumerate mai sus, unul dintre must-uri când predăm o limbă străină
este să apelăm la toate tipurile de inteligență. Fiecare copil are o formă special de
inteligență, iar job-ul nostru este de a le descoperi punctele lor forte și de a-i ajuta să învețe
în mod eficient. Cum putem realiza acest lucru? Folosind cât mai multe tipuri de activități
care combină tipurile de inteligență. De exemplu, pentru copii cu inteligență muzicală vom
utiliza cântece (Rock Around the Clock - pentru învățarea ceasului), pentru cei cu inteligență
logico-matematică vom oferi modele și conexiuni logice de a învăța gramatica (Type 1
Conditional - If X happens, Y will follow.), pentru cei cu inteligență kinetică vom folosi jocuri
de mișcare de tipul Simon says, iar pentru cei cu abilități vizuale, spațiale putem folosi mind
maps, board games și orice alte obiecte care să faciliteze învățarea.
Muzica în cadrul orei de limba engleză are un rol foarte important. Un cântec ajută la
destinderea atmosferei de la ora de curs și nu dă senzația de învățare tradițională – mai dă o
stare de autenticitate orei. Arată că și profesorul e om și ascultă muzica și apreciază aceiasi
artiști ca elevii săi. Copiii, în general, au impresia ca profesorul lor trăieste la scoală și că nu
intră deloc în contact cu lumea din afara ei. O melodie pe care a ales-o acest profesor și care
le place și copiilor dă senzația că și profesorii sunt oameni și calcă același pământ ca și restul
lumii.

Melodia care „curge” in mod natural, ritmul si repetitia incurajeaza invatarea: aceste
elemente colaboreaza si fac ca invatarea sa fie ceva usor, nu o corvada. Elevii care au
diverse probleme de invatare pot beneficia foarte mult de pe urma unui cantec care ridica o
problema de gramatica sau vocabular. Ganditi-va cum, fara sa va dati seama, va surprindeti
fredonand o melodie fara sa fi vazut vreodata versurile sale – e natural sa cantati odata cu
inregistrarea si e si o activitate foarte placuta. In plus, a invata un cantec e mult mai usor
decat a invata o poezie pentru ca muzica ajuta la tinerea de minte. Pe langa notiunile de
gramatica si vocabular pe care elevii le pot deprinde dintr-un cantec, ei mai pot invata si
cate ceva despre diferite culturi sau obiceiuri din alte timpuri sau tari. Majoritatea
cantecelor ridica diverse probleme sociale despre care se poate discuta post-ascultare.

Muzica e foarte motivanta. E imposibil sa nu se vada niciun pic de reactie din partea elevilor.
Chiar daca nu completeaza activitatea scrisa, vor fi stimulati de muzica; acest lucru se va
vedea prin bataile piciorului, ale degetelor sau poate chiar si o fredonare timida. Melodiile
reprezinta o metoda placuta si distractiva de a va imbogati vocabularul si de a prinde din
zbor gramatica invatata la curs fara sa simtiti ca faceti acest lucru.
Pe măsură ce cresc, aceste strategii nu mai sunt de ajuns, astfel că trebuie să fim atenți la
interesele și nevoile adolescenților cu care lucrăm. Vom afla ce muzică sau lectură preferă,
ce sporturi le plac, ce hobby-uri au, ce topic-uri să abordăm astfel încât să le trezim interesul
și să discute cu plăcere. Chiar și în cazul scrisului, care nu este activitatea lor preferată, dacă
cerința este în sfera lor de interes, se va transforma într-o experiență pozitivă de învățare. Își
pot intervieva vedeta preferată, pot scrie scrie un e-mail profesorului sau pot să își facă un
Curriculum Vitae pe care să îl depună la secretariatul clasei. Ultima activitate poate fi
continuată la clasă cu un amuzant joc de rol în care să participe la un interviu de angajare pe
care să și-l aplice reciproc.Indiferent de vârstă, lecțiile trebuie planificate în concordanță cu
obiectivele de învățare, iar vocabularul și gramatica trebuie predate în context, și nu ca liste
separate de cuvinte sau verbe neregulate pe care elevii trebuie să le studieze și să le
memoreze.

În cele ce urmează voi enumera câteva tipuri de joc şi momentele în care le putem folosi în
cadrul unei lecţii, având ca şi grup-ţintă clasele de gimnaziu :
2. Jocul la clasele mari - gimnaziu şi liceu. Deşi par mai greu de captat în astfel de
activităţi, elevii vor participa cu interes, deoarece se anulează barierele unei lecţii „în clasă”,
este altceva decât orele obişnuite, iese din tipare. În acest caz jocul didactic poate fi folosit,
fie pentru a începe o discuţie, pentru a „sparge gheaţa”, fie pentru a evidenţia trăsătura
competitivă a participanţilor, sau pentru a recapitula unele noţiuni studiate.

a) Pentru „spart gheaţa” un joc de genul ”întrebări pentru aflarea adevărului” ar putea
înlătura barierele în comunicare, i-ar putea face chiar şi pe cei mai timizi sau mai puţin
pregătiţi elevi să participe. Acest joc este eficient atât la clasele de liceu, cât şi la clasele de
gimnaziu, pentru elevii de nivel mediu şi avansat pentru că încurajează interactivitatea.
Profesorul va alege un „voluntar” care va fi cel interogat. Colegii îi vor adresa întrebări în
legătură cu ceea ce a făcut el, de exemplu la sfârşit de săptămână, cu o zi în urmă, folosind
întrebări cu răspuns limitat „Da”, „Nu”. Exemple: „Ai fost ieri la cumpărături?”, sau „Te-ai
uitat ieri la televizor?” Este important ca această activitate să se desfăşoare într-un ritm
alert şi să nu dureze mai mult de zece minute. Profesorul va corecta eventualele greşeli de
gramatică sau de pronunţie ale elevilor, dar nu va interveni pe parcursul desfăşurării acestei
activităţi. O altă variantă a acestui joc didactic este „Cuvântul misterios”. Profesorul va scrie
pe tablă un cuvânt legat de vocabularul predat la clasă într-o oră anterioară. Un elev va sta
cu spatele la tablă şi va adresa colegilor întrebări pentru a afla cuvântul. Întrebările trebuie
să fie cât mai variate. Dacă elevul numeşte cuvântul de pe tablă, el va avea dreptul de a scie
alt cuvânt, care să fie descoperit de un alt coleg desemnat.

b) Pentru îmbunătăţirea vocabularului putem folosi un joc numit „Trage oblonul”. Elevii vor
fi împărţiţi pe echipe de câte patru. Fiecare echipă va primi câte opt fişe conţinând opt
„ferestre”. Pe jumătate de „fereastră” este scrisă o jumătate de proverb sau expresie
(Oblonul închis). Elevii vor primi şi partea cealaltă pe bucăţele mici de hârtie. Ei trebuie să
potrivească respectivele cuvinte astfel încât „oblonul” care cuprinde toate cuvintele
proverbului, sau expresiei să fie  închis. Profesorul va avea rolul de a juriza munca elevilor şi
de a desemna echipa câştigătoare, adică cea care va „închide” obloanele, va găsi proverbele
sau expresiile enunţate în cel mai scurt timp. Această echipă va da o „pedeapsă” echipei
perdante.

c) „Jumătate de Rebus”. Acest joc funcţionează astfel: Elevii lucrează pe perechi. Profesorul
le va propune un rebus completat parţial. Unul dintre elevi va avea o jumătate de rebus, iar
celălalt a doua parte. Nu vor exista indicii pentru aflarea cuvântului. Elevii vor formula, pe
rând, propriile explicaţii, respectiv definiţii astfel încât fiecare dintre ei să poată completa
rebusul. Acest joc încurajează dezvoltarea vocabularului şi exprimarea liberă, dar poate fi
folosit şi pentru recapitularea vocabularului la sfârşitul unei unităţi de învăţare. Trebuie să
menţionez faptul că această metodă este foarte potrivită în cazul elevilor de nivel avansat,
deoarece ei pot formula definiţii mai ample, ajutându-se şi de vocabularul acumulat.

d) „Povestea” - o activitate antrenantă care încurajează creativitatea elevilor şi dezvoltă

lucrul în echipă. Se poate folosi atât la clasele de gimnaziu, cât şi la cele de liceu. Elevii vor fi
împărţiţi în patru grupe. Fiecare grupă va scrie pe o foaie de hârtie câte patru sau cinci
cuvinte, care au sau nu legătură între ele. Fiecare foaie va merge la cealaltă grupă, adică
foaia de la grupa întâi va merge la grupa a doua, cea de la a doua la a treia şi aşa mai
departe. Fiecare echipă va trebui să alcătuiască o poveste folosind cuvintele respective,
respectând regulile gramaticale, nu neapărat şi pe cele logice! Se pot compune poveşti
amuzante sau science fiction - creativitatea nu are limite! O altă variantă a acestui joc este
scrierea unei poezii folosind cuvintele propuse. Paragrafele vor fi notate pe foi tip flip-chart
şi apoi vor fi prezentate colegilor de un purtator de cuvânt al fiecărei grupe. Profesorul va
avea rolul de evaluator al activităţii elevilor, evidenţiind cele mai bune idei.

Această metodă didactică oferă elevilor posibilitatea de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele şi

abilitatea de a vorbi o limbă străină, reinventându-se în fiecare caz, interacţionând cu alţii,
transferând ”achiziţiile” în contexte noi!
Concluzia este că, la orice nivel, trebuie să ne asigurăm că elevii noștri învață cu plăcere și că
noi predăm cu drag și dăruire dacă alegem această meserie.

BIBLIOGRAFIE:

1. Myles Jane , Language Games Elementary-Intermediate, Mary Glasgow Magazines.

2. Hadfield Jill,  Intermediate Communication Games, Addison Wesley Longman Ltd, 1996.
3. Andrew Wright, David Betteridge and Michael Buckby, Games for Language Learning,
Cambridge University Press, 1983.
4. Nunan David, Research methods in language learning, Cambridge University Press, 1992
5. Ionescu Miron, Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 2001.
 REFERAT

JOCURI ȘI CÂNTECE LA ORA DE LIMBA

ENGLEZĂ

Prof. Macovei Svitlana