Sunteți pe pagina 1din 2

MANAGEMENTUL PACIENŢILOR CU PLĂGI ABDOMINALE

Rotaru Mihai, Corina Scerbatiuc-Condur


Scientific adviser: Gurghis Radu, MD, Associate professor, Department of Surgery, no. 1
Nicolae Anestiadi
Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova
Introducere. Gestionarea modernă a plăgilor abdominale rămâne încă controversată și este
supusă unei reevaluări continue. Managementul plăgilor abdominale variază în funcție de
următorii factori: mecanismul și localizarea acesteia, hemodinamica și statusul neurologic, răni
asociate, resurse instituționale.
Scopul: Analiza rezultatelor tratamentului pacienţilor cu plăgi abdominale.
Materiale și metode: S-a efectuat un studiu retrospectiv și prospectiv pe un lot de 89 de pacienți
cu plăgi abdominale, trataţi în IMSP Institutul de Medicină Urgentă pe perioada 01.01.2015 –
31.12.2017. S-au cercetat caracteristicile clinico-evolutive, investigațiile paraclinice și
protocoalele operatorii la bolnavii cu plăgi abdominale.
Rezultate: În rezultatul analizei s-au obținut următoarele: raportul B:F –7.9:1; vârsta medie –
36.34±1.3 ani; pacienți cu plăgi nepenetrante – 44(49.4%), iar penetrante – 45(50.6%).
Traumatizații cu plăgi nepenetrante(n=44) au fost supuși reviziei canalului vulnerant și ulterior
prelucrării chirurgicale primare a plăgii. Pacientii cu plăgi penetrante hemodinamic stabili, fără
semne peritoneale(n=18) au avut următorul algoritm de diagnostic: radiografie abdominală(17),
FAST(17), laparoscopie(4), au fost supuși prelucrării primare chirurgicale a plăgii și tacticii
expectative. Pacientii cu plăgi penetrante, hemodinamică instabilă și cu sindrom peritoneal sau
hemoragic(n=27) au urmat: radiografie abdominală(14), FAST(15), laparoscopie diagnostică(5),
ulterior supuși laparotomiei exploratorii de urgență, în toate cazurile fiind depistate leziuni ale
viscerelor intra- și extraabdominale(32) și vaselor(3). Doar la 9(33.33%) pacienți laparotomizați
perioada postoperatorie a evoluat cu complicații: pneumonie(7), eviscerație(1), supurația
plăgii(1). Durata de spitalizare a pacientilor cu plăgi nepenetrante a fost în medie 3.45±0.3 zile,
a celor cu plăgi penetrante tratați nonoperator – 2.42±0.52, în comparație cu cazurile de leziuni
ale viscerelor abdominale supuși laparotomiei curative – 8.2±1.2, (p<0.001). Un pacient a
decedat până la laparotomie. Dintre pacienții supuși laparotomiei au decedat 3(11.11%).
Concluzii: Managementul plăgilor abdominale prezintă un interes major și include selectarea
pacienţilor pentru elaborarea tacticii de tratament. Pacienţii hemodinamic stabili, fără semne
peritoneale necesită examen clinic şi monitorizare în dinamică, iar cei cu sindrom hemoragic şi
peritoneal, instabili hemodinamic – laparotomie exploratorie de urgență. Atitudinea terapeutică
diferenţiată conduce la evitarea laparotomiilor nonterapeutice, reducerea ratei complicaţiilor
postoperatorii, duratei de spiralizare și costurilor medicale.
Cuvinte cheie: plăgi abdominale, diagnostic, tratament