Documente inedite/

Unpublished documents
Un episod puţin cunoscut: Schimbarea lui Ana Pauker
cu Moş Ion Codreanu, mai 1941

Ana Pauker s-a născut în 1893 în satul Codăeşti, judeţul Vaslui, într-o familie de evrei
religioşi. Pe numele adevărat Hanna Robinsohn, a fost una dintre personalităţile cele mai
influente ale Partidului Comunist din România, până la eliminarea sa din partid, în 1952. S-a
căsătorit cu Marcel Pauker, odrasla unei familii influente de ziarişti şi avocaţi de stânga, care
erau co-proprietari a unor importante ziare din România interbelică, precum „Adevărul” şi
„Dimineaţa”. Ana Pauker a fost arestată de mai multe ori pentru activitatea comunistă pe care o
desfăşura. Arestată în 1922, a fost eliberată ulterior împreună cu soţul şi pleacă în Elveţia.
Participă ca instructor al Cominternului la mişcarea comunistă din Balcani şi Franţa. La mijlocul
anilor 1930 revine în România, unde este arestată din nou, pe 14 iulie 1936 şi condamnată, de
rând cu alţi comunişti, la 9 ani de închisoare, avocatul apărării fiind Ion Gheorghe Maurer, viitor
prim-ministru al României în anii 1961-1974. În 1938, soţul Anei, Marcel Pauker, care se afla
atunci la Moscova, cade victimă a Marii Terori staliniste. În mai 1941, Ana Pauker este
schimbată pentru Ion Codreanu, fost deputat în Sfatul Ţării, arestat de sovietici în urma ocupării
Basarabiei la 28 iunie 1940. Mai mult despre Ana Pauker a se vedea Robert Levy, Gloria şi
decăderea Anei Pauker, traducere de Cristina Pupeza şi Ioana Gagea, Iaşi, Polirom, 2002, 344
pag., precum şi Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, eds., Comisia
Prezidenţială pentru Analiza dictaturii Comuniste din România. Raport Final, Bucureşti,
Humanitas, 2007, în special pp. 792-800.
În ceea ce-l priveşte pe Ion Codreanu, acesta s-a născut în comuna Stefăneşti, judeţul
Soroca şi decedează la vârsta de 70 de ani, la 15 ianuarie 1949. A fost agricultor, de o inteligenţă
rară, autodidact. S-a remarcat ca una dintre personalităţile remarcabile în mişcarea de renaştere
naţională din Basarabia, după Unire a rămas o figură populară a vieţii politice basarabene.
Codreanu a făcut parte cercul apropiat lui Constantin Stere inclusiv în cadrul Partidului Ţărănesc
basarabean. A fost organizator al secţiei acestui partid în judeţul Soroca. Este ales de mai multe
ori deputat din partea judeţului Soroca în Parlamentul român pe listele Partidului Ţărănesc
basarabean. Codreanu a fost ales şi vice-preşedinte al Camerei Deputaţilor, precum şi a făcut
parte din delegaţia română la Paris, unde s-a discutat şi soarta Basarabiei. Pentru că era
apropiatul lui Stere, l-a urmat peste tot (despre aceasta scrie şi Halippa în memoriile sale) şi
ulterior s-a „molipsit” de proiectul creării unei Uniuni Europene. Din naivitatea sa, în momentul
ocupării Basarabiei în 1940 a rămas pe loc, crezând că poate fi util poporului său (el avea
experienţa arestărilor de Ohrana ţaristă şi a crezut, împreună cu o pleiadă de adepţi a lui Stere, că
nu este nici-un pericol să rămâi pe loc). Conform mărturiilor lui Halippa, pentru soarta lui Ion
Codreanu s-au alarmat mai mulţi prieteni, inclusiv însuşi Halippa şi dr. Nicolae Lupu, care au
intervenit pe lângă generalul Ion Antonescu şi la Ministerul de Externe. Chiar şi în presa
timpului (în cazul lui Pauker, de asemenea), prietenii au scris mai multe materiale pentru a
atrage atenţia asupra acestei personalităţi. Astfel, în aprilie 1941 (schimbul a avut loc în luna
mai) în revista „Viaţa Basarabiei” dr. Nicolae Lupu a publicat un articol extensiv dedicat lui
Codreanu, unde acesta a fost numit „Ion Creangă al Basarabiei” pentru talentul său deosebit de

292
povestitor. Mai multe detalii despre Moş Ion Codreanu a se vedea în Iurie Colesnic, Basarabia
necunoscută, vol. 3, Chişinău, Museum, 2000, p. 64-81.
Documentele de mai jos, inedite, provin din Arhivele Naţionale Istorice Centrale din
Bucureşti, fondul CC al PCR. Aceste documente nu au fost încă publicate deci, şi este meritul
istoricului de la Chişinău Lilia Crudu de a le fi descoperit recent, în cadrul unui program de
cercetare la Bucureşti, oferit prin amabilitatea Institutului Cultural Român. Revista Pontes are
astfel deosebita plăcere să iniţieze, cu acest număr, o rubrică de documente inedite, prin
inserarea acestui grupaj de surse arhivistice despre o pagină nedocumentată temeinic până
acum.
Acest set de documente ne ajută să clarificăm unele detalii cu privire la acest schimb
efectuat între România şi URSS la începutul lunii mai 1941, adică la mai puţin de două luni de
la începerea războiului germano-sovietic. Faptul că anume Ana Pauker a fost subiectul acestui
schimb nu este întâmplător, acest lucru arată cât de importantă era ea pentru Comintern şi Stalin.
Ea nu-l va dezamăgi pe „conducătorul proletariatului mondial”, fiind unul dintre cei mai fideli
stalinişti reveniţi în România pe tancurile sovietice în 1944, impunând cu cruzime sovietizarea
României. Erau însă şi alte persoane în care sovieticii erau interesaţi pentru schimb, precum ar fi
profesorul Petre Constantinescu-Iaşi.
În ceea ce-l priveşte pe Moş Ion Codreanu, nu cunoaştem de ce anume el a fost ales pentru
schimb. A fost aceasta opţiunea autorităţilor de la Bucureşti, în urma apelurilor semnate de
prietenii săi, Halippa, dr. Lupu etc. sau propunerea a venit din partea sovieticilor? Acest lucru
este cu atât mai interesant, cu cât la momentul respectiv mai mulţi foşti membri ai Sfatului Ţării
erau aretaţi, iar alţii deja executaţi de NKVD (a se vedea în acest sens, Elena Postică, „Deputaţii
Sfatului Ţării represaţi în anul 1940”, în Cugetul, martie, 1992, p. 92-98; Lilia Crudu,
„Observaţii cu privire la destinul elitei politice, culturale şi ştiinţifice basarabene din perioada
interbelică”, în D. Ivănescu, M. Chelcu (eds.), Istorie şi societate în spaţiul est carpatic(sec.
XIII-XX). Omagiu prof. Al. Zub, Iaşi, Junimea, 2005, p. 404-406; mai recent, juristul şi istoricul
chişinăuian Mihai Taşcă a identificat în total 41 deputaţi ai Sfatului Ţării care au fost supuşi
represiunilor după 1940, inclusiv de către organele represive din România comunistă, afirmaţie
făcută la radio Vocea Basarabiei, în cadrul emisiunii Magazin istoric, 28 martie 2009,
www.voceabasarabiei.net).
Aflăm din aceste documente inedite că s-a vehiculat la un moment dat încă două persoane
pentru schimb, Ion Andreianu şi Ion Moisei. Până la urmă, alegerea s-a oprit asupra lui Moş Ion
Codreanu. Sperăm că descoperirea altor documente legate de acest episod ne va permite în
viitor să stabilim alte detalii privitoare la acest schimb.
În ceea ce priveşte editarea documentelor propriu-zise, am păstrat în integralitate normele
ortografice din epocă. Am păstrat de aceea forma arhaică a unor cuvinte precum „răsboi”,
„complectat”, „comisiune”, „eşirei” etc. Am păstrat, de asemenea, ortografierea diferită a
numelui Ana Pauker: uneori figurează drept Ana Pauker, alteori Ana Paucher, dar şi Ana
Paucker. Şi numele unuia dintre cei doi deţinuţi care au fost invocaţi înainte de a se opta
definitiv pentru Moş Ion Codreanu este scris în 2 versiuni diferite: o dată se spune de Ion
Andrianu, altădată de Ion Andreianu. Intervenţia editorilor s-a limitat doar la completarea unor
cuvinte precum „d-na” cu „Doamna” etc., în acest caz literele adăugate fiind luate în paranteze
pătrate.
Igor CAŞU

293
 1.

F[oarte] Urgent
Copie de pe adresa Ministerului Regal al Afacerilor Streine
Direcţiunea Politică cu nr. 31475 din 28 Aprilie 1941 Către M[inisterul] Justiţiei
Rezoluţia: Se va comunica Direcţiunei Poliţiei pentru executare.
Secretar General (ss) Porumbeanu
Conform instrucţiunilor primite de la Domnul General [Ion] Antonescu Conducătorul
Statului, am onoare a vă ruga să binevoiţi a da ordinele necesare penitenciarului Dumbrăveni
pentru că numita Ana Pauker1 să fie remisă autorităţilor noastre de Siguranţă, care o va escorta
până la punctul de frontiera Ungheni, cu scopul de a fi schimbată cu Moş Ion Codreanu,
cunoscutul luptător naţionalist, întemniţat de autorităţile sovietice.
Acest schimb urmează a se efectua Sâmbătă 3 Mai 1941.

p. Ministru
(ss) Indescifrabil
ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 449.

2.

COMISARUL DE SERVICIU
29 Aprilie 1941
Ora 14.30

COMISIA DE REPATRIERE UNGHENI-IAŞI

№ 408

Raportăm că comisia Rusă de la podul de trecere Ungheni ne-a anunţat că în

conformitate cu înţelegerea dintre Guvernul Român şi cel al U.R.S.S. urmează să dăm
peste frontieră pe deţinuta politică sovietică Ana Paucher, aflată în România, în schimbul
deţinuţilor politici români: Andrianu Ion şi Moisei Ion, aflaţi în Basarabia. Schimbul
aceasta şi trecerea în cauză ne este cerută cât mai urgent, întrucât cei doi deţinuţi români
se găsesc aduşi chiar la frontieră. Am comunicat suszisei comisiuni că îi vom da
răspunsul în ziua de 30 Aprilie 1941 orele 9 dimineaţa.
Rugăm daţi-ne ordin de urmare chiar în cursul zilei de azi.

PREŞEDINTELE COMISIUNII,
/ss/Judecător Pavel Ghiga
Transmitea
Serg[ent] Major Ghioc
Copie la C.D. şi Buletin
Comisar de Serviciu (semnătura indescifrabilă)

ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 465.

1
Numele Anei Pauker este subliniat cu creion albastru

294
 3.

DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI

SERVICIUL RADIO
RADIOTELEGRAMĂ2
________________________________________________________________
Emisă din Iaşi Nr.611, cuvinte 150, luna Aprilie, ziua 29, ora 20, minute 20
Primită la Bucureşti, luna Aprilie, ziua 30, ora 1, minute 28

DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI

BUCUREŞTI
Urmare radiogramei Nr.14227-8 din 29 Aprilie a.c. raportăm că D[omnul]l şef de
poliţie [Theodor] Mâşcov, membru în comisiunea de repatrieri, raportează că în urma
intervenţiei comisiunei de repatriere Ungheni, Ministerul Afacerilor Interne cu Nr. 1386 din
1941, face cunoscut să se comunice comisiunei ruse că în conformitate cu înţelegerea dintre
Guvernul român şi U.R.S.S. urmează să dăm peste frontieră pe deţinuta politică Ana Paucher
aflată în România în schimbul deţinutului politic moş Ion Codreanu şi nu a deţinuţilor
Andreianu Ion şi Moisei Ion3.
Schimbul se va face numai în condiţiunile arătate mai sus, comunicat de Ministerul
Afacerilor Externe cu Nr. 314 din 29 Aprilie a.c. Mâine dimineaţă urmează să se facă
comisiunei ruse această comunicare.
Inspector de Poliţie
[E.]Giosanu
Nr.of. 14243
Pentru Conformitate
Gherşoiu B.
ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 452.

4.

România
Direcţiunea Regională de Poliţie
Iaşi
Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă
№ 15013-S
3 Mai 1941
CONFIDENŢIAL

DOMNULE DIRECTOR GENERAL,

Urmare radiogramei noastre Nr.14613-S din 1 Mai a.c. avem onoare a raporta că în ziua
de 2 Mai a.c. Comisiunea Română de Repatriere Ungheni, a convocat pe cea rusă din Ungheni-

2
În stânga este aplicată ştampila de culoare albastră a Ministerului de Interne, Direcţiunea Poliţiei
şi Siguranţei cu numărul de intrare 44138 din 30 Aprilie 1941. Iar în dreapta este fixată ştampila
mov a Direcţiunei Generale a Poliţiei cu numărul de intrare 26464 din 30 Aprilie 1941.
3
Numele lui I.Codreanu, I.Andreianu şi I. Moisei sunt subliniate cu creion albastru şi roşu.

295
Târg, la punctul de trecere a înştiinţat-o despre sosirea la Ungheni a deţinutei politice Paucker
Ana, pentru predarea ei şi primirea în schimb a deţinutului politic Moş Ion Codreanu.
Comisia rusă, a anunţat că Moş Ion Codreanu, încă n-a sosit din Chişinău, la Ungheni,
însă se află în drum spre acel Târg, care va sosi în acea seară, aşa că executarea schimbului se va
face pe ziua de 3 Mai a.c. la orele 10 dimineaţă.
Din conversaţia ce a avut între D[omnu]l şef de Poliţie Theodor Mâşcov cu numita
Paucker Ana s-a putut reţine următoarele:
Are o ţinută mândră de comunistă înfocată ce o caracterizează, care în vorbe, a manifestat
bucuria că pleacă în U.R.S.S., unde îşi va aranja situaţia pe placul ei, întrucât se simte destul de
capabilă şi energică, pentru a ocupa un post de comandă.
A descris regimul închisorii din Dumbrăveni, în cele mai negre culori, afirmând că pentru
orice abateri cât de mici, administraţia de acolo, aplică deţinuţilor politici comunişti şi legionari,
diferite pedepse disciplinare ca: interzicerea eşirei la aer curat într-o oră de plimbare, trecerea la
o hrană rece, închiderea în celulă întunecoasă şi umedă, fără aşternut, interzicere fumatului pe
mai mult timp, interzicerea vizitelor, a rudelor şi aducerea de alimente din afară. Mâncarea este
foarte proastă, o ciorbă limpede cu harpacaş şi ca supliment o bucăţică de pâine mucegăită.
Trecând la alte ordine de idei, numita Paucker Ana, nu s-a sfiit şi cu convingere a afirmat
că în zădar Germania se bucură de victoriile ei momentane, căci niciodată nu va ajunge în
Colonii şi va păţi ca şi în anul 1918, când a capitulat.
Anglia, caută cu tot dinadinsul să evite răsboiul pe toate fronturile, angajând pentru acest
scop state mici, cu vădit scop de a slăbi puterea Germaniei şi a câştiga timp pentru pregătire.
Pe de altă parte, diplomaţia engleză, intensiv lucrează pentru a angaja Rusia Sovietică într-
un răsboi contra Germaniei, însă ruşii, înţeleg ce caută Anglia, că în urma slăbirei Puterilor
Armate Germano-Sovietică, să profite de slăbiciunea lor şi să beneficieze.
Dar, amar se înşeală diplomaţia engleză, când crede într-o reuşită, întrucât conducătorii
Sovietelor au descifrat pe deplin secretul Angliei şi nu se vor lăsa prinşi în mrejele lor.
Că răsboiul între Rusia Sovietică şi Germania, este inevitabil, aceasta o ştie toţi, însă ruşii
vor porni în răsboi contra Germaniei numai atunci când vor constata că puterea ei a slăbit şi
atunci vor ataca Germania, pentru a o nimici şi distruge. Răsboiul actual burghez şi capitalist,
are pentru Rusia Sovietică o însemnătate de mare importanţă, întrucât în acest răsboi,
comunismul va câştiga şi stăpâni lumea. A mai complectat că ştie precis că şi în armata germana
sunt încadraţi mii de comunişti, care duc o propagandă aprigă şi care lucrează la dărămarea
temeliei Statului German. Pleacă în Rusia Sovietică cu un bagaj mare de experienţă şi de sfaturi
pentru înflorirea ş consolidarea comunismului.
La încheerea conversaţiei a mai spus că în închisoarea din Dumbrăveni se află 8-10 femei
şi fete deţinute şi condamnate la diferite pedepse, în legătură cu mişcarea legionară, care zilnic
şi în consfătuiri şi după eliberarea lor din închisoare, în conformitate cu Decretul-Lege, imediat
vor organiza echipele morţii, vor trece la acte de violenţă şi teroare cu hotărârea de a suprima în
primul rând pe Domnul General Ion Antonescu, Conducătorul Statului, pe care îl acuză de
nenorocirea mişcării legionare din care cauză nu se vor împăca niciodată .
Insistându-se de a se cunoaşte numele femeilor deţinute legionare, Ana Paucker categoric
a refuzat să le comunice, regretând că în sinceritatea ei a destăinuit lucruri ce nu trebuia să le
facă.
În concluzie: deţinuta politic Ana Paucker este o femeie destul de inteligentă, cultă şi
doctrinară ideii comuniste şi foarte periculoasă, care socotim că păşind pe teritoriul Sovietic va
căuta să denigreze Statul Român.

296
INSPECTOR REGIONAL
E.Giosanu
(semnătura)
Şeful Poliţiei de Siguranţă
St. Micle
(semnătura)
ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 451.

5.

DOMNIEI SALE
DOMNULUI DIRECTOR GENERAL AL POLIŢIEI BUCUREŞTI
DIRECŢIUNEA SIGURANŢEI

Dosar de serviciu
3 Mai 1941
Nr.431 din 3 Maiu 1941
COMISIUNEA DE REPATRIERE UNGHENI TÂRG
Către
DIR[ECTOR] GENERAL A POLIŢIEI

Raportăm că astăzi 3 Maiu a.c. orele 10 a.m. deţinuta politică ANA PAUKER, a fost dată
peste frontieră în U.R.S.S., în schimbul căreia România a primit pe deţinutul politic român Moş
Ion Codreanu.
La primirea numitului Codreanu a asistat şi fiul său D[umi]tru Codreanu, inginer şi Zina
Popescu Codreanu.
Preşedintele comisiei Jud[eţene] Ss. Ghica
Transmite Serg[ent] Major G Comisar de serviciu
(semnătura indescifrabilă)
Copie la C.D. şi Buletin4. ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 457.

6.

DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI

SERVICIUL RADIO
RADIOTELEGRAMĂ
________________________________________________________________
Emisă din Iaşi Nr.644, cuvinte 75, luna Mai, ziua 3, ora 10, minute 30
Primită la Bucureşti, luna Mai, ziua 3, ora 11, minute 20
DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI BUCUREŞTI
Direcţia Poliţiei de Siguranţă

4
Pe document este aplicată o ştampilă a Ministerului de Interne, Direcţiunea Generală a Poliţiei,
nr. de intrare 47212 din 5 Mai 1941.
ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 458.

297
 Raportăm că astăzi 3 Mai a.c. orele 10 dimineaţa deţinuta politică Ana Pauker a fost
trecută peste frontieră în U.R.S.S., în schimbul căreia Comisiunea de repatriere în România a
primit pe deţinutul Moş Ion Codreanu, care va fi îndrumat la Iaşi pentru carantină. La primirea
susnumitului Codreanu au asistat şi fiul lui Ing[iner] Dumitru Codreanu
Inspector de Poliţie
[E.] Giosanu Nr. Of. 14941

ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 458.

7.

CORPUL DETECTIVELOR
Grupa II-a 4 Mai 1941

REFERAT

În executarea delegaţiunei primite, - de a ridica pe deţinuta politică Ana Pauker şi de

a o transporta punctului de frontiera Ungheni, în scopul de a se efectua schimbul, cu
luptatorul naţionalist basarabean Moş Ion Codreanu, conform înţelegerii stabilite cu
U.R.S.S.- am onoare a raporta următoarele:
În ziua de 30 Aprilie a.c. am ridicat pe numita Ana Pauker, după cum se constată din
alăturatul proces - verbal şi am transferat-o până la punctul Ungheni.
În ziua de 3 Mai a.c. orele 10 s-a efectuat schimbul specificat mai sus, în prezenţa şi
a noastră.
Anexa proces verbal.

COMISARAJ
(semnătură indescifrabila)

ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 459.

8.

ROMÂNIA
MINISTERUL REGAL AL AFACERILOR STRĂINE
DIRECŢIUNEA POLITICĂ

Nr.32251

PERSONAL
F[oarte] URGENT

2 MAI 1941

298
 Domnule SUBSECRETAR DE STAT

Referindu-mă la adresa D[omniei]Voastre Nr.11317 din 29 Aprilie, 1941 (Cabinetul

Ministrului), am onoarea a Vă aduce la cunoştinţă, după cum mă informează Legaţiunea
noastră din Moscova, că Comisariatul Afacerilor Străine crede că o eroare a provocat
nedumerirea de la 29 Aprilie 1941, cu privire la schimbul dintre Ana Pauker şi Moş Ion
Codreanu, deoarece schimbul urma, conform propunerii noastre să se facă la 3 Mai. Noii
instrucţiuni au fost trimise autorităţilor sovietice de la frontieră.
Comunicându-Vă cele ce preced, Vă rog să binevoiţi a dispune să se încunoştinţeze
imediat autorităţile noastre competente că D[oam]na Nina Popescu-Codreanu împreună
cu fratele ei pleacă azi din Bucureşti spre Ungheni unde vor ajunge în cursul dimineţii de
3 Mai. În consecinţă ar trebui fixată ora schimbului de deţinuţi, astfel ca membrii familiei
lui Moş Ion Codreanu să poată recunoaşte pe tatăl lor înainte de efectuarea operaţiunii.

p.Ministru
G.Davidescu
(semnătura) /Director
I.Magheru
Domniei-Sale (semnătura)
Domnului General J.Popescu,
Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul
Afacerilor Interne.

ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 462.

9.

PROCES-VERBAL

Astăzi 3 Mai 1941.

Intocmit de noi, reprezentantul autorităţilor grănicereşti U.R.S.S. locotinent Dakalin

şi Pavel Ghiga Preşedintele Comisiunei de Repatrieri şi Expatrieri Ungheni din partea
guvernului Român, astăzi la punctul Ungheni, s-a predat din U.R.S.S. în România
deţinutul politic Moş Ion Codreanu şi din România în U.R.S.S., deţinuta politică Ana
Paucher.
Prezentul proces verbal s-a intocmit în două exemplare în limba română şi rusă.

Am primit şi am predat
Reprezentantul aut[orităţilor] U.R.S.S. (semnătura indescifrabilă)

Am primit şi am predat
Imputernicitul autorităţilor Române
Judecător
P.Ghiga (semnătura)

299
 Schimbul s-a făcut şi în prezenţa noastră
(două semnături indescifrabile)

ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 466.

10.

Copie

de pe adresa Ministerului Afacerilor Străine Nr.31475, către Ministerul Afacerilor

Interne, Nr.11317/941

Conform instrucţiunilor primite de la Domnul General I[on] Antonescu,

Conducătorul Statului, s-a hotărât să se ceară prin intermediul Legaţiei noastre din
Moscova ca data de 30 Aprilie 1941, propusă de Guvernul sovietic pentru efectuarea
schimbului dintre cunoscutul luptător naţionalist Moş Ion Codreanu, deţinut în închisorile
sovietice şi Ana Pauker, deţinută în penitenciarul de la Dumbrăveni, să fie fixată pentru
Sâmbătă 3 Mai 1941.
Am intervenit pe lângă Ministerul de Justiţie pentru a se face formalităţile necesare
în vederea eliberării susnumitei spre a fi predată autorităţilor noastre de siguranţă, care
urmează să procedeze la schimbul fixat la 3 Mai, la punctul de frontieră Ungheni.
Comunicându-vă cele ce preced, am onoare a va ruga să binevoiţi a dispune ca
autorităţile competente ale Departamentului Dvs. , să ia contact cu Ministerul Justiţiei
pentru asigurarea transportului numitei Ana Pauker până la Ungheni, unde va fi remisă
autorităţilor sovietice numai în schimbul lui Moş Ion Codreanu. Pentru a uşura sarcina
identificării Domnului Ion Codreanu, rog să binevoiţi a dispune să se facă toate înlesnirile
D[oam]nei Nina Popescu[-Codreanu] (fiica naţionalistului nostru) care se va gasi la 3 Mai
1941 la Ungheni, în vederea identificării persoanei lui Moş Ion Codreanu, înainte de a se
face schimbul cu Ana Pauker.
În cazul absenţei D[oam]nei Nina Popescu[-Codreanu], vă rog ca identificarea lui
Moş [Ion] Codreanu să fie făcută de unul din funcţionarii de la Ungheni, care sunt
informat că-l cunosc.

p.Ministru
ss. Al.Cretzianu
p[en]t[ru] confirmare
(semnătura indescifrabilă)

ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 468.

11.

România
Direcţiunea Regională de Poliţie
Iaşi
Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă

300
 № 15807-S
Mai 1941

DOMNULE DIRECTOR GENERAL

Avem onoare a raporta că Chestură Poliţiei Iaşi ne comunică următoarele

informaţiuni:
În T[âr]g[ul] Ungheni, propaganda radiofonică a continuat şi în zilele de 2 şi 3 Mai
a.c. iar cântece cu urare şi strigate, au continuat atât ziua cât şi în cursul nopţii până la ora
24.
S-a constat că sovietele au sărbătorit Ziua Muncii, timp de trei zile consecutiv, adică
în tot cursul zilelor de 1-3 Mai a.c.
În ziua de 3 Mai s-a observat aproximativ 300 oameni (civili şi militari) adunaţi pe platoul
iarmarocului de lângă Cimitirului ortodox, cu muzici, ţinând cuvântări şi strigăte de urale;
probabil au făcut o manifestaţie de simpatie evreicei Ana Pauker, care a trecut la această dată în
Basarabia.

INSPECTOR REGIONAL
(semnătura lui E. Giosanu)
Şeful Poliţiei de Siguranţă
(semnătură indescifrabilă)

ANIC, F. CC al PCR, col.95, D.121315, f. 470.

301