rIului Marita din centrul Bulgariei; (6) regiunea
de cemoziomuri moldo-ucraineana; ~i (7) regiu-
nea central-europeana de loess (fig. 1).
1. Cultura Sesklo din Grecia
Esenta revolutiei neolitice in Grecia se afla in
vastele cimpii ale Thessaliei ~i Macedoniei, unde
se cunosc sute de telluri (urme de ~eziiri in forma
de movila aparute prin acumularea resturilor de
habitat). Dintre acestea, numai douazeci au fost
sapate in mod sistematic incepind din anul 1901,
cind Tsountas a inipat 0 cercetare ampla a movilei
de la Seskl04. Numele a~ezarii a fost ulterior dat
~i culturii ~eziirilor neolitice din Thessalia ~i
sudul Macedoniei. Neoliticul timpuriu din
Focida, Attica, Peloponez ~i din insulele egeene
este inrudit cu civilizapa Sesklo din Thessalia, iar
variantele respective trebuie considerate ca tacind
parte din aceastii cultura (fig. 2).
S-a crezut mult timp ca aceastii cultura ar fi
inceput pe la anul 3000. Datiirile cu radiocarbon
indica acum ca cele mai timpurii faze ceramice,
ce atestii ~i domesticirea animalelor, precum ~i
cultivarea grIului, orzului, lintei ~i mazarii se
plaseaza pe la 6-500 sau chiar mai devreme.
Inainte de aceasta, in prima jumiitate a mileniului
al VII-lea a existat un stadiu pre-ceramic,
deocamdata vag ate stat in Thessalia, dar bine
evidenpat in Peloponez (pe~tera Franchthri),
Creta (Knossos) ~i insula Kythnos.
Stratigrafia ideala a movilei Achilleion de
linga Farsala in Thessalia ~i marele numar de
analize cu C14 au dus la determinarea cu mare
precizie a cronologiei culturii Seskl05. Trecerea
treptatii de la 0 faza culturala la urmatoarea este
bine observabila la Achilleion, unde locuirea a
inceput pe la 6500 ~i a continuat neintrerupt pina
la 5800 ~i, probabil, ~i dupa aceasta datii (ultimele
orizonturi nu au fost datate cu metoda Ct4). Cu
ajutorul evidentei stratigrafice ~i a datanlor cu
C14, faza a IV-a a fost imparptii in subfaze, unele
cu 0 duratii mai mica de 20 de ani. Aceasta este 0
cronologizare extrem de detaliatii, ceea ce face
din cultura Sesklo una dintre cele mai bine datate
culturi din neoliticul european.
Din cele circa 20 de ~ezari sapate in mod sis-
tematic, numai citeva au fost datate prin metoda
C14. Dintre acestea, Sesklo in Thessalia, Elateia
in Focida6, Nea Nikomedeia in vestul
Macedoniei grece~ti7 ~i pe~tera Franchthri din
Peloponez8 au indicat mai mult de 0 datare de
Vlrstii apropiatii, precum ~i alte citeva datari care
urmeaza fazei Achilleion IV (tabelul 1). Cultura
Sesklo se dezvolta in neoliticul timpuriu ~i
mijlociu.
Se remarca 0 dezvoltare continua a acestei cul-
turi in cursul mileniilor al VII-lea ~i al VI-lea.
Apogeul culturii Sesklo clasice, ~a cum ne este
cunoscutii prin sapaturile de la Achilleion IV,
Sesklo, Tsangli, Tsani9 ~i din alte ~ezari, a fost
atins intre anii 6100-6000.
In mod invariabil, ~ezarile Sesklo erau
amplasate linga 0 sursa de apa - fie in apropierea,
fie chiar pe malul unui rIu. Adaptarea la un climat
variabil se reflectii in modificarile arhitecturale:
• Neoliticul timpuriu I-II (mijlocul mileniului
al VII-lea) - locuinte rectangulare cu perep de
pamint batut ~i lipitura de lut pe schelet de lemn,
precum ~i podele ~coperite cu pastii de lut pe
temelii de piatra. In Thessalia ~i in Peloponez
apar ~i bordeie. Clima era mai rece ~i mai umeda
dedt astiizi.
• Neoliticul timpuriu III, Achilleion II ~i III
(6300-6000) - locuinte din lipitura de lut pe
schelet de lemn ~i podele din grinzi de lemn
acoperite cu ramuri ~i rogojini. Aceastii faza
co-respunde unei clime relativ umede, ce a dus la
producpi mari de lemn.
• Neoliticul mijlociu (Sesklo clasic, 6000-
5300) - locuinte cu perep de chirpici pe temelii
de piatra, cu podelele acoperite cu lut peste care
se a~emeau rogojini. Aceastii faza corespunde
unor conditii climatice mai calde dedt la
inceputul secventei culturale (fig. 3 ~i 4).
Satele erau formate din case separate, ceea ce
reprezintii 0 diferentii notabila fata de modelele de
locuire din Orientul Apropiat unde comunitiiple
umane edificau locuinte interconectate cu perep
comuni. A~eziirile Sesklo, situate pe terase, erau
delimitate spre continent prin ~anturi in forma de
V. A~a-numita "acropolis" de la Sesklo, situatii pe
movila centrala, desparptii de ~ezarea impr~ti-
atii pe pantele invecinate, era inconjuratii cu
ziduri de suspnere, avind perep interiori din
piatra (vezi reconstituirea "acropolei" de la
Sesklo bazatii pe sapaturil~ lui Tsountas de la
inceputul secolului, fig. 5). In interiorul zidurilor
se aflau 30-40 de case compuse din una sau doua
camere. Acestea aveau perepi lipip, unele cu doua
nivele, cel superior fiind uneori scund, amenajat
in ~arpanta acoperi~ului. Acoperi~urile in doua
ape sint ate state prin modele Ie de sanctuare din
lut. Pregatirea hranei, me~te~ugurile ~i alte
indeletniciri se des~urau in curp, fapt dedus din
absenta reziduurilor pe podele ~i datoritii curate-
niei remarcabile pentru aceasta perioada.
Activitiiple religioase casnice sint ate state prin
accesoriile de cult - figurinele ~i ceramica de
foarte buna calitat~ - gasite alaturi de banci ~i
cuptoare boltite. Intr-una din casele cu doua
incaperi de pe "acropola" de la Sesklo s-au pastrat
resturile carbonizate a doi stilpi de lemn. Cealalta
incapere a acestei case cuprindea un set de vase
frumoase'.LJrobabil depozitate pentru riturile
religioase . Pe la 6100-6000, Sesklo era un sat
intins, cu 0 populape estimatii la peste 3000 de
locuitori ocupind 0 suprafata de 8-10 ha.
Pe toatii durata sa, cultura Sesklo a cunoscut 0
economie stabila, bazata pe cultivarea grIului
(diverse soiuri de alac), a orzului, meiului, lintei,
mazarichii ~i maziirii. Nivelurile cele mai timpurii
sint caracterizate prin recolte amestecate, ceea ce
reprezintii 0 forma de agricultura de subzistenta
ce asigura 0 anumitii producpe indiferent de
conditiile climatice sau de soll1. Aceste culturi
anuale asigurau un surplus depozitabil de semin!e
marl comestibile, ce puteau acoperi necesarul de
amidon, proteine ~i uleiuri vegetale pentru hrana
comunitapi de-a lungul unui an. Fertilitatea solu-
lui era menpnuta prin cultivarea intenponat3.,
alaturi de cereale, a leguminoaselor, care accele-
reaza fixarea azotului in nodulii radacinilor,
inlocuindu-se astfel din sol azotul spaIat in timpul
perioadelor ploioase.
Inipal, dintre animalele domesticite, oaia ~i
capra erau cel mai bine reprezentate, fiind urmate
de vite ~i de porci. Procentul de caprine ~i ovine a
scazut treptat (de la 82% in faza Achilleion I la
70,6% in faza IV) in timp ce importan!a vitelbr ~i
a porcilor a crescut in mod corespunzatof.
Aceasta schimbare indica 0 dependenta accentu-
ata a cre~terii animalelor de resursele locale. In
Grecia existau ~i varietap salbatice, domestici-
bile, de vite ~i porci, iar atestarea unor forme de
tranzipe in depozitele de habitat indica practi-
carea limitata a domesticirii. Clima, mai umeda
dec1t astazi, genera cringuri de stejari precum ~i
paduri alpine in care traiau cerbi, caprioare ro~ii
~icaramizii, zimbri, mistre!i, vulpi ro~cate, iepuri,
pisici salbatice, viezuri ~i capre ibex. Cu toate
acestea, vinatul pare a fi avut 0 importanta secun-
darn; numai 3-6% din oasele de animale 'gasite la
Achilleion ~i in alte a~ezari sint de animale saI-
bati~~. Fructele - cum ar fi ghinda, alunele ~i
fragn - completau disponibilitaple de hrana.
Operapunile de stringere ~i macinare a grami-
neelor stnt indicate de cantitatile mari de lame de
secera, din obsidian ~i calcedoniu, pietre de
ri~nita, pilugi ~i razuitoare de piatra.
DaIple, securile ~i teslele indica prelucrarea
lemnului. Mosoarele, suveicile fusaiolele
greuta!ile pentru razboiul de !esut, ~ulele ~i acel~
de os cu urechi foarte fine atesta existenta unei
"industrii" textile. S-au gasit diverse varietati de
linguri din lut, precum ~i c1rlige de pescuit ori
virf}1ride harpon din os.
. Intre pro~usele me~te~ugarllor neolitici se pot
clta vase Ie dm marmura, porfir ~i nefrit; pandan-
tive minuscule, marge Ie ~i figurine confectionate
cu maiestrie din piatra neagra, nefrit, marrnura ~i
alabastru; sigilii din steatit ~i lut, incizate cu
meandre, spirale, triunghiuri ~i zigzaguri.
Datorita indestructibilitatii sale ceramica ne
apare astazi cel mai u~or de anali~at. Cele mai
timpurii obiecte ceramice par a fi fost asociate
mai degraba activitatii de cult dec1t celor utilitare
iar pictarea simbolunlor pe vase s-a Ia.cut simul~
tan cu (sau curind dupa) aparipa ceramicii. Pina
pe la anul 6400 se pot recuno~te ca dominante
c1teva motive - triunghiurile, zigzagurile, capri-
orii (V-uri) ~i motivul plasei (fig. 6). Modificarile
in producerea ceramicii reflecta 0 dezvoltare trep-
tata a tehnologiei, de la vasele lustruite cu forma
simpl~, globulara ori semiglobulara cu'marginile
rotunJlte (unele cu picior inelar, imitind vasele de
p~atra)d~ f~ I, pina la diversitatea de recipiente
dm pasta ro~le, bruna sau neagra - unele cu
perepi foarte subpri, din faza IV. La numeroase
vase apare 0 angoba (strat subpre) de caolin alb
sub motive Ie pictate cu oxizi, reliefate prin nuante
ro~cate ale oxizilor de fief. Benzile de flacari"
triunghiurile, zigzagurile, romburile ~r treptel~
sint specifice celebrului "stil Sesklo" de ceramica
pictata.
Tradi!ia modelarii sau cioplirii figurine lor a
fost mo~tenita din epoca paleoliticului superior.
In zona egeeana, ca ~i in Orientul Apropiat,
produce rea acestor obiecte a precedat produce rea
ceramicii. Figurinele de teracota sint cunoscute,
de exemplu, din a~ezarea pre-ceramica de la
Knossos, in Creta. Figurine de teracota, marmura,
alabastru, nefrit ~i piatra neagra sint ate state chiar
de la inceputul secveQ!ei Sesklo ~i sint documen-
tate in fiecare faza. In fazele Sesklo mai tirzii
numaml figurine lor de teracota cre~e, in timp c~
numaml celor din piatra scade; in aceasta faza,
circa .90% .ct.int?tal sint din teracota, modelate pe
un mlez clhndnc sau rotund, fie din lut, fie din
piatra. Figurinele miniaturale de cca. 2-6 cm
inalpme, sint mai bine pastrate dec1t sculpturile
marl care, de regula, sint gasite fragmentate. La
Achilleion, pe 0 suprafata ceva mai mare de 100
m2, au ie~it la iveala peste 200 de figurine de
teracota. Dintre acestea, 132 au fost gasite in
incinta locuin!elor, iar 99in apropierea unei struc-
turi arhitectonice, cum ar fi un podium sau un
cuptOf. Altele s-au gas it aruncate in gropi ori in
zone afectate, sau neprecizate din punct de vedere
func~onal. Este logic sa afirmam ca majoritatea
fi.gunnelor e.rau pastrate grupat intr-un colt spe-
Cial,. probabIl sacru, al locuin!ei, de regula un
POdIum sau I1nga cuptorul de piine. Ele au fost
descoperite aproape totdeauna alaturi de obiecte
de ceramica fma, de mese sacrificiale, protome
zoomorfe, opai!e, linguri ~i sigilii. Distributia
fi-gurinelor este aceea~i ~i in alte perioade mai
tirzii ori in alte grupuri culturale.
Raspindirea, de-a lungul !armurilor ~i in
insulele Adriaticii, a unei economii bazate pe
producerea hranei s-a datorat unei dezvoltari
continue a aptitudinilor marinare~ti, ceea ce a
antrenat modlficarea modului de vietuire de la
vinatoare la un mod de subzisten!a de-a' lungul
tarmului. Aceasta tranzipe trebuie sa fi avut loc
inainte de circa 6500. Vom urmari aceasta
panorama in funcpe de ceea ce s-a determinat in
mod curent in vestul Greciei ~i pe coasta adriatica
a Iugoslaviei.
Atit elementele locale c1t ~i cele eterogene sint
analizabil~ in decu!sul perioadei de tranzipe spre
o economle bazata pe producerea hranei. Acest
f~pt ~ste admirabil demonstrat de ~ezarile de la
Sldan, pe 0 prelungire nord-vestica a insulei
Corfu, in vestul Greciei, ce prezinta caractere
mezolitice, cu ceramica timpurie ~i incizata. Cele
trei ~ezari deschise au fost gasite mtr-o secven!a
stratlgrafica (fiecare aparpnind unor "marinari"
de origini diferite care trebuie sa fi ajuns In insula
din diverse directii 12 Movila mezolitica din
cochilii, de cca. 0,90 m grosime ~i bogatii In sile-
xuri microlitice, a oferit 0 datare cu radiocarbon
de 7770 ± 340 B.P. (5820 tE.N.). Stratul de 20
cm grosime suprapus movilei de cochilii
cuprindea cea mai timpurie ceramica precum ~i
silexuri. Acest strat a oferit 0 datare cu C14 de
7670 ± 120 B.P. (5720 I.E.N.). Deasupra acestui
strat se afla un nivel steril de 70-80 cm grosime,
care separa stratul timpuriu ceramic de acela al
unei ~eziiri cu ceramica incizatii. Ultimul strat,
de numai 15 cm grosime, a_oferit 0 singurii datare
cu C14: 7340 ± 180 (5390 I.E.N.)13. Pe baza unei
corecpi aproximative a anilor radiocarbon la date
reale, primul grup neolitic s-a stabilit In insula
Corfu foarte probabil Inainte de jumatatea mile-
niului al VII-lea.
Stratul mezolitic (cel mai timpuriu) este carac-
terizat de 0 depunere groasa de cochilii de
cardium edule ~i de unelte microlitice de silex,
produse dintr-o materie prima importata. Cele
mai apropiate paralele se giisesc Intr-o serie de .
~eziiri de coasta din sudul Italiei ~i din Sicilia
(cum ar fi La Porta, In apropiere de Positano, In
Campania sau Grotta di Cavallo de llnga Bari), In
regiunea coastei est-adriatice (Crvena Stijena, In
Hert:egovina) ~i la Elis, In nord-vestul Pelopo-
nezului. Pe ambele maluri ale Adriaticii, Inainte
de 700014, vlnatul animalelor mici a fost Inlocuit
cu 0 economie bazata pe stnngerea molu~elor ~i
pe pescuit. Aceasta modificare a modului de
habitat, orientat spre mare, trebuie sa fi accentuat
comunica~ile de-a lungul regiunilor de coastii din
sud-estul Italiei, vestul Greciei, Albania ~i
Iug9slavia.
In mod normal, 0 economie bazata pe stnn-
gerea molu~telor ar fi avut tendinta sa accentueze
sedentarismul, dar stratul de vietuire ce acopera
pe cel al culegatorilor mezolitici indica 0 ruptura
cu trecutul: a Incetat producerea microlitelor ~i au
apiirut ovinele ~i caprinele domesticite ~i cerami-
ca.tIan.sfoffi\3.Ii\e Iadica\e In.tI-un.in.terval relativ
scurt, de circa un secol, dintre cele doua culturi
~'1e;z.\. <latele C\l\l sug,ereaza sosirea un.ui gru~
etnic difent, probabi\ dinspre SUQu\Greclel.
A..ce~t\ aaro.eni au {alasit sileX'll autonton. \)en.-
tru a produce lame ~i unelte din a~chii mari.
Diirlmaturile locuintelor indica existenta unor
construetii din paianta; pietrele plate de rl~niJ:ii
sugereaza utilizarea ~i, posibil, cultivarea
plantelor; oasele de ovine ~i caprine atestii domes-
ticirea oilor ~i a caprelor. Ceramica era predomi-
nant monocroma - culoarea pielii, ro~ie sau
maron cu nuan!e de ocru -lustruita sau cu angoba
fina; circa 1,5 % era incizata cu moti ve Iineare sau
penate.
Vasele simple sferice sau semisferice lara buzii
sau glt, dar adesea cu baza rotunda - erau con-
fecponate din argila bine purificata, cu un mare
procent de nisip. Deoarece a fost pupn ars, mate-
rialul se s:Ia.rlmaatunci clnd este introdus In apa.
Aceastii ceranlica nu este de tipul "impresso" -
specifica neoliticului circumadriatic dupa juma-
tatea mileniului al VII-lea -, ci prezinta similitu-
dini - In ceea ce prive~te formele, structura,
lustrul, smaltuirea ~i arderea la temperaturi
sciizute - cu ceramica stadiului ceramic timpuriu
din Grecia (Sesklo I din Tesalia). 0 asemenea
ceramica era inadecvatii gatitului ~i trebuie sa fi
avut 0 ImportanJ:ii func!ionala redusa In economia
zonelor de coasta. Aceastii ceramica timpurie pare
sa fi avut inipal un scop comercial; numai 0,5%
din cele 374 de fragmente des cope rite la Sidari au
fost c1asificate de autorul sapaturilor drept
,,grosolane", cu alte cuvinte aVlnd perepi gro~i,
specifici unor vase pentru provizii de circa 40 cm
In diametru.
A~ezarea a fost piiriisitii de acqti cerami~ti
timpurii, dupa care a urmat 0 perioada de aluvi-
uni, apoi arealul a fost ocupat de 0 populape
producatoare de ceramica "impresso" - mult mai
bine arsa declt aceea a predecesorilor. Argila
rozalie a fost amestecata cu pietri~ ~i silex Slarl-
mat, suprafe!ele exterioare erau lustruite ~i
Impodobite cu impresiuni Ia.cute cu unghia sau cu
un obiect bont. Sint ate state ~i toartele perforate.
Bazele slnt rotunde sau plate. Formele, tehnologia
~i decorapa se aseamana Indeaproape cu acelea
ale ceramicii timpurii "impresso" din sud-estul
Italiei ~i din Iugoslavia. Este posibil ca acest tip
de ceramica sa fi fost produs de 0 popula!ie
descinzlnd direct din culegatorii autohtoni de
cochilii din mezolitic15
Litoralul est-adriatic (ill general, Iitoralul croat
de dupa divizarea Iugoslaviei) este presiirat pe
toata lungimea cu 0 serie de sta~uni ce au dat la
iveala ceramica "impresso". Asemenea ~eziiri
existii ~i pe insulele din apropierea coastei. De~i
multe dintre acestea nu au fost Inca datate prin
metoda radiocarbon; un context stratigrafic cIar
de a~ezari alaturate sau Invecinate permit 0
plasare In timp In intervalul 6500-5500.
Doua adaposturi ill stmca de pe coasta est-
adriatica (la Zelena Pecina In Muntenegru ~i la
Crvena Stijena In Hertegovina) au dat la iveala
depozite culturale ce se lntind In mod continuu
din ~aleolitic ~lna In e~oca fierului 16. La Crvena
~\\~e1\a, ma\e\:\a\\\\ 'Qle O\l\ me\l\ ~m~)\me ~\
re\)rezin.ta dq)ozite culturale din pateoliticul
mijlociu p'ina 'in neoliticul ceramic. Aici, In
stra-tul III, s-a gasit 0 ceramica incizata eu
cochilii, cu dinpi ori cu unghia. Mai spre nord, la
Smilcic, llnga Zadar In Dalmapa, nu departe de
un izvor aflat la 6 km de mare, al doilea stadiu de
dezvoltare este atestat de straturile "impresso"
sub doi-trei metri de depozite culturale ale civi-
lizapei Danilo din mileniul al V -lea 17. Smilcic
era 0 ~ezare deschisa cu construcpi la suprafata
solului din leasa lipitii cu lut, dovada ca s-a prac-
ticat domesticirea oilor, caprelor ~i vitelor.
Pietrele de macinat indica ~i cultivarea plantelor.
Inventarele cup rind ~i mari cantitiip de unelte de
os, coarne de cerb ~i piatra cioplita, cardium,
spondylus ~i alte cochilii. Ceramica prezinta
incizii tipice cu cardium In benzi sau cu motivul
pintaderei-balansoar. Vasele s'int semiglobulare ~i
ovale, strachinile s'int tronconice ~i bitronconice,
toate cu bazele plane sau inelare. Pasta contine
mult degresant de nisip, decorapa este aplicata
mainte de ardere iar motive Ie s'int imprimate cu
cochilii, s'int incizate ori 'impunse cu v'irfuri de os
sau de lemn.
3. Cultura Starcevo-Cri~ din zona central-
balcanidi ~i din bazinul inferior al Dunarii
Neoliticul din Serbia. sudul Romaniei §i sud-
esftil Un ariei este re rezentat de cult
tarcevo, numita astfel dupa ~ezarea eponima de
mga e grad, unde s-au efectuat sapaturi 'in anul
1932. Unii autori numesc complexu! Starcevo ~i
Cri~ ori Karas ('in Ungaria), dar toate aceste denu-
miri se refera la variantele unei singure culturi ce
prezinta afinitap strins 'inrudite cu acelea din
Tesalia ~i din Macedonia (tabelul 3).
Se pare ca ..EI1!Puri de imigranp... au.. urmat
cursurile nurilor Morava ~i Vardar, precum ~i ale
aflUentilor ace sto ra, 'indrept'indu-se spre nord.
IJefi mo e u1 economic al acestei populapi era, 'in
esenta~ accl~i ca In Grecia neolitica,.. vlnatoarea
~i pescuitul aveau 0 pondere mai mare dedt ag .-
cultura'in zonele 'impadurite din Serbia, Romania
~i sud-estul Ungariei. Abundenta harpoanelor din-
coame de cerb, a greutaplor din lut pentru plase-
Ie de pescuit, oasele de pe~te ~i straturile groase
de cochilii de riu descoperite 'in ~ezari s'int 'in
deplin acord cu procentul ridicat de oase de ani-
male saIbatice cum ar fi: cerbul ~i caprioara, bou-
rul, mistretul, ursul, nsul, vulpea, viezurele ~i
diverse specii de pasari.
Oaia ~i capra au continuat sa fie animalele
domestice predominante, de~i s'int indicii de
domesticire locala a vitelor ~i a porcilor. Dovezi
privind cre~terea experimentala a vitelor ne vin
dintr-o serie de situri din sudul Ungariei, unde
s-a identificat 0 fonna intermediara 'intre specia
locala saIbatica Eos prin:!igenius ~i cea domestica,
importata, Eos taurus. In sudul Ungariei este de
asemenea atestat magarul salbatic (azi disparut)
Equus asinus hydruntinusl8.
Oasele erau folosite la fabricarea de sule, lus-
truitoare, v'irfuri, spatule, precum ~i pentru 0 serie
de obiecte decorative cum ar fi cataramele ~i pan-
dantivele. Cochilia de spondylus egeean era
folosita pentru confectionarea bratarilor, inelelor
~i margelelor. Se utiliza 0 varietate de pietre tari,
incluiind silexul ~i - mai rar - obsidianul, pentru
a se produce lame, sapaligi, daltite, v'irfuri,
topoare ~i tesle.
Obsidianul se importa din cel putin doua
surse: (1) din Sardinia, peste Marea Adriatica,
coasta Dalmatiei ~i trecatoarea Neretvei spre
Bosnia (a~a cum indica analiza uneltelor de
obsidian de la Obre I, la nord-vest de Sarajevo);
(2) din zone Ie submontane ale Carpatilor din
nord-estul Ungariei ~i estul Slovaciei. Aceasta
ultima sursa a alimentat consistent grupul Cri~
(Karas) din Ungaria ~i Ardeal, precum ~i grupul
BUkk de la nord de arealul culturii Cri~. Un bun
indicator 'in acest sens este statiunea de la
Mehtelek din valea Some~ului, aflatli la peste 150
km nord-est de zona culturii Cri~; s-a stabilit ca
80% din obiectele de piatra cioplita s'int din
obsidianl9. Deoarece nu exista ~ezari intermedi-
are 'intre Mehtelek ~i bazinul Cri~ului din
Ungaria, se apreciaza ca mi~carile de populape au
fost dinspre centrul Ardealului pe Valea
Some~ului. Obsidianul din regiunea Tokay era
transformat 'in unelte pe loc sau era comercializat
'intr-o forma semifinita. Schimbul de marfuri cu
Sardinia de-a lungul nului Neretva ~i peste Marea
Adriatica a deschis grupului bosniac portile catre
lumea central-mediteraneana circum-adriatica20.
In regiunile de ~es, pe vaile interioare ~i in
dmpiile din Peninsula Balcanica ~i din bazinul
Dunarii, s-au stabilit populatii neolitice pe la
6000 i.e.n. sau chiar mai devreme. Satele erau
~ezate pe terasele nurilor sau pe maluri 'in panta,
acolo unde solul permitea practicarea agriculturii.
Planul ~ezarilor indica faptul ca locuintele erau
distribuite 'in semicerc sau in ~iruri de-a lungul
nului. Suprafata unui teritoriu locuit ajungea pina
la 4 ha. Absenta tellurilor la nord de Macedonia
indica faptul d populatia Starcevo nu a ocupat 0
~ezare in mod continuu, depozitele acestei
culturi ajung'ind rareori la mai mult de I m de
material.
Difuziunea spre nord a agriculturii ~i cre~terii
animalelor este atestata prin sapaturile efectuate
in zona central a a Macedoniei, 'in special la Anza
(regiunea Ovce Polje), situata la jumatatea dru-
mului dintre zona egeeana ~i Clmpia Dunarii21
Cercefuile de la Anza demonstreaza ca modi-
ficarile climatice au oferit conditii ecologice
prop ice difuziunii agriculturii la nord de Grecia.
In ~ezarea initiala de la Anza I, pe la 6200,
conditiile climatice erau mai umede ~i mai reci
declt astazi. Padurile de foioase ofere au din abun-
denti lemn, animale salbatice, ghinda, nuci,
vi~ine, struguri salbatici ~i fragi ori mure.
Culturile ~i animalele domesticite erau, in
general, acelea~i ca 'in Grecia. Oile ~i caprele
domestice, urmate de vite ~i porci, reprezinta
96,5% din to ate oasele de animale. Alacul
(triticum dicoccum) reprezenta principala cereala,
alaturi de specia triticum monococcum, orzul cu
spiculla ~ase nnduri, mazarea ~i lintea.
Deocamdata, 'in regiunea Vardar-Morava nu
s'int atestate situri mezolitice de vinatori ~i
pescari. Afinnatia ca primii agricultori din
Macedonia iugoslava au imigrat din Tesalia este
sprijinita de analiza scheletelor umane, care
indica faptul ca baza populatiei din ~ezarea de la
Anza era constituita de tipul mediteranean din
zona egeeana. Artefactele indica afinitap 'intre
coloni~tii din Macedonia ~i populatia Sesklo din
Tesalia: sigiliile, vasele fin omamentate cu
motive simbolice pictate alb pe ro~u, incizii in
nefrit, fluiere, obiecte de cult ~i figurine - toate
acestea indiclnd asemanari in ceea ce privqte
ritualul ~i reprezenfuile mitice. De-a lungulintre-
gului bazin al Dunarii, cele mai timpurii ~ezari
de agricultori indica 0 surprinzatoare unifonnitate
culturala. ' inalpme) amplasate la 0 extremitate. La Lepenski
Daca societatea bazata pe produce rea hranei a
fost transmisa spre nord catre bazinul Dunarii de
populapi care au imigrat sau daca tehnologiile
s-au transmis prin contact cultural cu locuitorii
autohtoni mezolitici sint intrebari la care se va
putea raspunde prin viitoare .descoperiri de situri
lllezolitice ~i prin analizarea scheletelor umane.
In stadiul actual al cuno~tin!elor noastre, dovezile
arheologice ~i antropologice sugereaza ca ambele
procese au fost posibile. Tipul fizic al populapei
din majoritatea ~ezarilor pare sa fi fost gradl
mediteranean (Tecic, Serbia centrala; Obre,
Bosnia; Deszk, sud-estul Ungariei). Dar stapunile
din bazinul mijlociu al Dunarii, in special cele din
regiunea Cri~ului din sud-estul Ungariei, au ofe-
rit un material' osteologic care sugereaza un
amestec de tip mediteranean cu cel local22.
Tradipile arhitectonice ~i de producere a
ceramicii din Macedonia au fost de sorginte
egeeana, dar 0 cotitura semnificativa de la aceasta
tradi!ie este notabila pe la 5800-5500.' Ceramica '
Starcevo se remarca prin aparipa unor desene pic-
tate, curbe, cu brun pe portocaliu ~i prin vasele de
provizii incizate cu unghia (fig. 7). Cele mai
caracteristice produse ale populapei Starcevo sint
reprezentate de ceramka-barbotin decorata cu 0
pasta subpre de lut, precum ~i ulcelele ~i cupele
cu picior cu motive geometrice brun pe porto-
caliu.
Trecerea relativ rapida de la vinatoare ~i pes-
cuit la agricultura in regiunea Porplor de Fier a
fost parpal clarificata prin sapaturile de la
Lepenski Vir, Vlasac, Padina, Schela Cladovei,
Icoana ~i Cuina Turcului23. Cele mai timpurii
niveluri de habitat au fost identificate ca ~ezari
stabile de vinatori ~i pescari lara ceramica ~i lara
animale domesticite, cu excep!ia ciinelui.
Populapa era reprezentata de tipul local masiv
european Cromagnon. Sosirea unor popula!ii noi,
care au adus grilli, oaia ~i capra domesticite, este
atestata la Lepenski Vir, unde s-au scos la iveala
85 de schelete uman~ in mod predominant de tip
gra~il mediteranean2 .
In ciuda infiltrarii lor pline de succes in bazi-
nul dunarean, este interesant de semnalat ca
agricultorii imigranp au adoptat unele tradi!ii bine
consolidate ale autohtonilor, in special tradi!iile
arhitectonice ale popula!iei mezolitice. S-au
descoperit peste 50 de asemenea locuin!e semi-
subterane (bordeie) la Lepenski Vir, precum ~i la
Vlasac ~i Padina. Toate sint construite pe un plan
trapezoidal ~i sint identice in ceea ceprive~e pro-
portiile ~i dispunerea elementelor de interior,
intre care aparent unica ~i cea mai importanta este
o vatra rectangulara adincita in podeaua acoperita
cu var. Vetrele sint delimitate de pietre verticale,
unele dintre ele avind 0 margine d~corativa din
lespezi subpri verticale ~ezate pe diagonala
pentru a fonna un ~ir de triunghiuri. Importanta
rituala a acestor vetre este confinnata de resturile
de oase arse, de oameni ~i de animale, de recepta-
culele ~i de sculpturile in piatra (pina la 50 cm
Vir s-au gasit peste 50 de sculpturi, majoritatea
reprezentind hibrizi de femeie ~i de pe~e. Vem-.
reveni asupra acestora in partea dedicata cre-
dintelor.
Colibele semisubterane (bordeiele) caracte-
rizeaza arhitectura perioadei Starcevo timpurii
din intregul bazin dunarean, din Serbia ~i din
Romania. La Vinca, linga Belgrad, ~i la Ostrovul
Banului, la vest de Tumu-Severin, bordeiele din
nivelurile timpurii Starcevo au fost unnate de
locuin!e cu structura de lemn ~i cu perep din
paianta, cu podeaua lipita cu lut. A~ezarea
Starcevo tirzie de la Obre I, in Bosnia, indica fap-
tul ca, pina pe la 5500, casele erau construcpi
dreptunghiulare mari de pina la 8 m lungime, ade-
sea construite pe temelii de piatra ~i cu vetre
rotunde. 0 ilustrare tipica a arhitecturii fazei tlrzii
Starcevo este modelul in lut al unei case din situl
de la Ludvar, in sud-estul Ungariei. Modelul
dreptunghiular arata ca perepi erau sprijinip de
bime, acoperi~ul fiind triunghiular (in panta
dubla), cu un cap schematizat de animal pe creas-
ta acestuia (fig. 8).
Influen!ele dinspre zonele de sud, corespun-
zind teritoriului de azi al Bulgariei ~i al coastelor
Adriaticii, sint identificabile in fazele tirzii ale
culturii Starcevo. Descoperirea tehnologiilor me-
talurgice ~i. mi~carile de populape au stimulat
schimbul, iar fazele nrzii de dezvoltare ale cul-
turii Starcevo au dus la apari!ia culturii Vinca.
4. Cultura Biikk din estul Ungariei, Siovacia
~i vestul Transilvaniei
Denumirea "BUkk" vine de la numele munplor
Bukk aflap la nord de cimpia ungara ~i este
folosita aid pentru a desemna cultura aparuta in
bazinul Tisei in timpul mileniului al VI-lea. Spre
nord, populapa BUkk a atins zonele muntoase ~i a
locuit zone Ie bogate in obsidian din regiunea
Tokay.
De-a lungul Tisei superioare ~i a afluenplor
sai, Sarj6, Hemad, Bodrog ~i Some~, s-a
descoperit un ansamblu distinct de situri. Numai
in estul Ungariei s-au semnalat 551 de a~ezari25
Adaugind descoperirile din estul Slovaciei ~i din
nord-vestu1 Romaniei, numarul trece de 700, ceea
ce indica 0 locuire densa a acestui areal.
Este foarte probabil ca populapa locala de
vinatori ~i de pescari din mezolitic a fost conver-
tita la ,%ricultura datorita influentei culturii
Starcevo . Ipoteza convertirii popuiapei locale
este sprijinita de materialul osteologic, deoarece
scheletele din monnintele descoperite in zone Ie
Miskolc ~i Borsod din nord-estul Ungariei sint de
tipul mediteranean al populap.ei Starcev027.
eel mai timpuriu complex neolitic din bazinul
superior al Tisei este cunoscut sub numele de
cultura Szatrnar28. Deocamdata nu avem la dispo-
zitie datari cU' C14 pentru aceasta faza, dar din
analogiile cu materiale ceramice Starcevo, prin
analiza simbolurilor ~i figurinelor de cult, precum
~i prin amilogiile cu alte artefacte - cum ar fi
spatulele de os - se poate aprecia ca aculturapa
complexului Tisa a avut loc nu mai tirziu de
mijlocul perioadei 'in care s-a dezvoltat cultura
Stareevo, cu alte cuvinte 'inainte de mijlocul mile-
niului al VI-lea. Fazele ulterioare, Tiszadob ~i
Bukk propriu-zis, s'int datate prin metoda C14 la
jUlllatatea mileniului al VI-lea (tabelul 6).
In ateliere s'int abundent ate state nuclee, a~chii
~i lamele de obsidian29. Vasele mari, umplute cu
lame de silex de dimensiuni egale, trebuie sa fi
fost destinate exportului. Prezenta cochiIiilor de
spondylus 'in mormintele din nord-estul Ungariei
~i estul Slovaciei sugereaza ~i schimbul de
produse. Este evident ca populapa BUkk control a
depozitele de obsidian de llnga Tokay ~i se
specializase 'in cioplirea obsidianului ~i silexului.
Practicarea agriculturii este atestata de
boabele de grine (apaqin'ind unor specii neidenti-
ficate deocamdata) imprimate 'in resturile
locuin!elor, de pietrele de ri~ni!ii, de sapaligile din
coarne de cerb ~i de platourile care se banuie~e
ca foloseau la fram'intatul aluatului. Oasele de
animale domestice, 'in special de vite, apoi cele de
porci, de oi ~i de capre, constituie 50-78% ('in
funcpe de condipile ecologice) din totalul de oase
de animale. Oasele de bour, elan ~i iepure indica
prezenta piidurilor ~i practicarea v'inatorii30.
Modelul de habitat specific populapei BUkk
era foarte asemanator cu al popula!iei Cri~:
oamenii alegeau cele mai joase terase ale riurilor
pentru a-~i construi bordeie sau locuin!e rectan-
gulare de lemn. Nu existau ~ezari mari sau case
alungite ~i, except'ind regiunea centrala a bazinu-
lui Tisei, nu exista telluri permanent locuite, ~a
cUll}se 'int'impla 'in Iugoslavia, Bulgaria ~i Grecia.
In mod curent, 0 ~ezare nu cuprindea mai
mult de patru locuin!e mici (de circa 3-4 m
lungime). Casele erau construite 'in linie, perepi
erau de paianta, unele av'ind acoperi~uri 'in forma
de cort deasupra solului. Vetrele ~i ateIierele erau
plasate afara, iar cuptoarele - cu partea infe90ara
din pam'int hatut - se aflau 'in interior. Intr-o
locuin!ii de la Devavanja Simasziget de pe cursul
mijlociu al.Tisei, pe podea, 'in coltul de nord-vest,
s-au giisit 30 de greuta!i pentru riizboiul de !esut.
Populapa Bukk a patruns ad'inc 'in vaile
munplor. Materialele specifice ace ste i culturi
apar 'in pe~terile din Carpap, 'in zone care nu au
fost ulterior locuite p'ina 'in secolul al XVIII-lea
e.n. Pe~teri ca cele de la Domica-Aggtelek, de la
frontiera estului Slovaciei cu Ungaria, de la
Borsofl'in Ungaria ~i altele au fost locuite mult
timp. In pe~teri s-au giisit vetre ~i bucap de b'ime
de lemn ~i tot aici s-a gasit ~i cea mai frumoasa
ceramica specifica acestei culturi.
Vasele, cu forme inspirate inipal de cele ale
agricultorilor din sud, s-au perpetuat 'in cultura
BUkk: ulcioare sferice, cupe semisferice, stra-
chini rotunde, vase 'in forma de sticla ("buteIii"),
vase cu picior ~i "fructiere" 'inalte cu recipientul
in forma de pilnie. Ceramica fma a continuat cu 0
alta cu perep extrem de subpri, decorata cu incizii
foarte fine, uneori cu 'incrustapi de ro~u, alb ~i
galben ~i pictata'inainte de ardere cu linii verti-
cale maron 'inchis sau cu linii orizontale late 'in
jurul gurii (fig. 9). Aceasta ceramica era adesea
smiiltuita sau lustruita. Ceramica grosolana era
amestecata cu pleava, iar cea fina cu nisip.
5. Cultura Karanovo din bazinul riului
Marita, in centrul Bulgariei
Un adeviirat pnut "pIin de lapte ~i miere" a
'int'impinat pe agricultorii care s-au stab~lit 'in cen-
trul Bulgariei de azi, pe la 6000 'i.e.n. In bazinul
riului Marita - unde solurile fertile ~i climatul
bllnd erau ideale pentru practicarea agriculturii -
s-au concentrat telluri mari, indiciu al unei locuiri
de durata, a~a cum reiese ~i din marile acumulari
de material habita!ional, cum ar fi movila de la
Karanovo ce denume~te ~i tradipa culturala a
acestei regiuni. Data fiind izolarea relativa a
zonei, aflata 'intre munpi Rodopi ~i Balcani, cul-
tura Karanovo prezinta citeva caracteristici oare-
cum diferite de complexul central-balcanic.
Informapile decisive privind cultura Karanovo
s-au obpnut 'in urma sapaturilor intreprinse 'intre
anii 1946 ~i 1957 la movila Karanovo de llnga
Nova Zagora. Arheologii au putut distinge ~ase
faze succesive corespunz'ind neoliticului ~i ene-
oliticului. Acestor descoperiri Ii s-au adaugat
sapaturile din anii 1960-1963 de la movila
Azmak31. Stratigrafiile analoge ale celor doua
situri au fost datate prin metoda C14 pe baza
mostrelor de lemn carbonizat giisite la Azmak.
Sapiiturile ulterioare intreprinse pe inal!imea
Ezero, llnga Nova Zagora, la tellul de la
Kazanliik, llnga Stara Zagora ~i la movila Cevdar,
de la est de Sofia, ofera 0 imagine clara a mode-
lului de via!ii specific acestei culturi.
A~ezarile culturii Karanovo erau comunitap
bine 'injghebate, cu 0 populape estimata la 300 de
locuitori pe 0 suprafa!ii de 3 ha. Locuin!ele, cu 0
singura incapere, de 6-7 m2, erau frumos aliniate.
Casele erau construite pe 0 structura de stllpi
subpri de lemn de care se f~xau impletituri de
ramuri ~i un strat gros de lut. In locuin!e se aflau
cuptoare mari de lut precum ~i cantita!i mari de
vase ceramice ~i de marmura (fig. 10). Tradipile
arhitectonice ~i tendinta de a ram'ine in acel~i loc
timp de mai multe generapi leaga complexul
Karanovo de cultura Sesklo din Grecia.
Distribu!ia ~ezarilor din regiunea Nova
Zagora indica faptul ca acestea se stabileau 'in
mod intenponat pe terenuri potenpal arabile. Aria
cultivata 'inconjura satul pe 0 raza de 2 km. In
cazul ~ezarilor mari, erau destinate agriculturii
peste 760 ha32 (fig. 11). Caracterul stabil al
~eziirilor conduce clar la ideea ca se practica ~i
rotapa culturilor. Se apreciaza ca jumatate din
teren era lasat 'in permanen!a necultivat sau
plantat cu specii care rera.ceau azotul. Recoltele
de baza erau constituite de alac (triticum mono-
coccum ~i dicoccum), orz, mazare ~i linte. Numai
alacul (specia dicoccum), orzul ~i leguminoasele
par a fi fost cultivate din plin, ~a cum indicii
e~antioanele33 .
Toate nivelurile neolitice contin pietre de
moarii ~i seceri din coarne de cerb cu dinti de
silex ~i spatule de os. Oaia ~i capra erau animalele
domestice predominante, urmate de vite ~i de
porci. Totu~i, suprafata terenului de p~unat de-a
lungul rlului era mult prea limitatii pentru a per-
mite exploatarea sa de-a lungulintregului an, fapt
care ne face sii credem cii primiivara ~i in prima
parte a verii cirezile erau probabil indreptate spre
regiunile muntoase.
Chiar cele mai timpurii straturi din tellurile
siipate in mod sistematic au scos la ivealii 0
ceramicii deosebit de evoluatii. Karanovo I este 0
culturii renumitii pentru productia sa ceramicii
deosebit de bine realizatii din punct de vedere
estetic ~i tehnic. Specificele cupe in formii de
lalea ~i ulcioarele inalte cu bazele inelare vide ori
cu picioare cilindrice erau acoperite cu un strat
ro~u, pictate cu alb ~i uneori decorate cu motive
diagonale. Miiiestria artizanilor este demonstratii
de superbele vase cu picior, precum ~i de 0 serie
de vase mici, triunghiulare ~i rectangulare. Noile
tehnici apiirute in faza Karanovo II constau in
decoratiile canelate ~i in pasta neagrii, ca rezultat
al atmosferei din cuptoare, de acum cu reducere
controlatii.
6. Cultura Nistru-Bug
~i neoliticul nord-pontic
Conditiile care au contribuit la bogiitia acestei
regiuni au devenit prielnice pe la jumiitatea mile-
niului al VII-lea, in special in regiunea Moldovei,
la nord-vest de Marea Neagrii, unde cernoziomul
fertil dintre Nistru ~i Bug a favorizat dezvoltarea
agriculturii. Stratigrafia siturilor siipate in mod
sistematic atestii 0 perioadii intinsii in care s-a
experimentat domesticirea animalelor ~i aclimati-
zarea plantelor de grupurile de viniitori ~i pescari
care ocupaserii zona incii din mezolitic34.
Datarile cu radiocarbon au dovedit existenta unei
secvente neolitice cu trei faze pre-cerarriice ~i
cinci ceramice la Soroki, in intervalul 6500-5000
i.e.n.
Cele mai timpurii niveluri neolitice (3 ~i 2) de
la Soroki II nu con tin ceramica, in schimb sint
ate state oasele de vite ~i de porci domestici,
seminte de costrei (granlinee din specia Aegilops
cylindrica) ~i mici pietre de miicinat. Dupii cum
atestii dovezile arheologice, populatia culturii
Nistru-Bug a realizat domesticirea vitelor ~i
porcilor 'in mod independent, iar costreiul s-a
cultivat cu circa 500 de ani inaintea contactelor cu
agricultorii civilizatiei Starcevo-Cri~. Marea
cantitate de oase de pe~te (babu~ca, tiparul ~i
~tiuca) recuperate din ~ezariIe cele mai timpurii
aratii cii accesibilitatea acestor mari cantitiiti de
pe~te a constituit impulsul initial spre un mod
sedentar de viatii. Pe toatii durata dezvoltiirii
culturii Nistru-Bug, practicarea agriculturii a fost
un aspect secundar intr-o economie bazatii pe
pescuit ~i pe viniitoare (bouri, cerbi, ciiprioare ~i
mistreti). Faza Soroki III (circa 5800 i.e.n.)
dezviiluie nu numai ceramicii, dar ~i existenta
alacului (specia monococcum), planta cea mai
frecvent cultivatii in sud-estul european.
Amprentele de pleavii, de spice ~i de boabe de
alac (specia monococcum ~i spelta) in ceramicii
atestii e~stenta acestor specii intr-o serie de
~ezari. In plus, paiele erau folosite ca degresant
ceramic35.
In timpul climei calde din perioada borealii,
satele mici erau amp)asate pe terase formate de
torentii postglaciari. In fazele ulterioare, conditi-
ile mai umede ~i precipitatiile mai mati se pare cii
au influentat amplasarea ~ezarilor in zone mai
inalte. La construirea colibelor ~i caselor mari
alungite se folosea piatra (in fazele anterioare,
locuintele fuseserii, in principal, semisubterane).
Incepind cu faza a IV -a, locuintele au fost
construite deasupra solului. Aceastii perioadii a
'insemnat ~i introducerea unor elemente dinspre
zona de culturii a ceramicii liniare din centrul
Europei.
Uneltele populatiei Nistru-Bug erau, in mod
evident, diferite de cele ale agricultorilor din
arealele Starcevo ~i Karanovo. Numai rareori se
produceau unelte din piatrii ~lefuitii. In schimb,
coarnele de cerb erau folosite intr-o multitudine
de feluri, inclusiv la fabricarea topoarelor, care
erau probabil utilizate la pregiitirea solului pentru
plantat. Spre deosebire de modificiirile din
tehnica liticii din alte zone, se observii aici
microlitizarea uneltelor de silex. Drept riizuitori
ori cutite se foloseau mici a~chii litice 'in formii de
trapez fixate in minere de os sau de corn de cerb.
Diiltile ~i perforatoarele erau tot microlitice.
Ceramica cea mai timpurie ~i grosolanii era
formatii din recipiente cu fund acutit sau plat,
decorate cu incizii liniare, confectionate dintr-o
pastii amestecatii cu materie v~getalii. Ulterior se
semnaleazii influenta culturii Starcevo, prin
aparitia ceramicii fine, bine arse, nedecora!e
(cenu~ie ori giilbuie) sau pictate (fig. 12). In
timpul fazei a IV -a, elementele Starcevo au fost
inlocuite _cu stilul ceramicii liniare din Europa
centralii. In aceastii perioada, caracterul original
al culturi neolitice Nistru-Bug dipiiruse aproape
complet36.
7. Cultura Nipru-Donet
In bazine Ie Niprului, Donului ~i Donetului s-a
dezvoltat 0 culturii avind legiituri cu nordul
Europei (fig. 13). Oamenii din aceste regiuni erau
cu totii de tip masiv european37. Vasele mati, cu
fundul plat, sint caracteristice fazelor timpurii ale
acestei culturi. Se crede cii originea populatiei
Nipru-Donet ar trebui ciiutata ill nord. Treptat,
aceastii populatie a ocupat regiunea cursului
inferior al Niprului, precum ~i un areal aflat la
nord de Marea de Azov, unde reprezentantii
acestei culturi au venit in contact cu populapa
graciHi mediteraneana de tip local mezolitic
(Vasilievka-Volossk) aflata in stadiul neolitic
(complexul Surski). Cuno~tin!ele noastre actuale
privitoare la aceasta cultura se bazeaza pe
descoperiri fucute in vreo 200 de localitap ce
cuprind cimitire ~i a~ezari38 Cimitirele mari, de
peste 100 de morminte, corespunzind fazelor
tirzii ale acestei culturi (VovnigiJ9 ~i Mariupol40)
- indica un model de habitat sedentar ~i cre~terea
populapei.
Pe baza paralelelor cu aria culturii Nistru-Bug
(care precede apari!ia culturii Cucuteni),
inceputul vie!ii sedentare in aceasta zona trebuie
cautat in mileniul al VI-lea. Ulterior, contactele
cu vestul se pot determina prin apari!ia ceramicii
Cucuteni (Tripolie) in ~ezarile Nipru-Done!.
Ceramica tip Tripolie A (Pre-Cucuteni III ~i
inceputul fazei Cucuteni A) gas ita in faza mijlocie
a culturii Nipru-Donet 0 plaseaza pe aceasta in
intervalul 5000-4500 i.e.n.
Au fost descoperite ~ezan pe terasele joase
ale riurilor, dar cimitirele sint, de regula,
amplasate mult mai sus, pe terasele de loess.
Padurile erau mult mai intinse declt asfui, ~a
cum indica oasele de cerb, caPrioara, mistret,
vulpe ~i iepure gasite in ~ezari. In timpul fazei
neolitice inipale, hrana era asigurata, in principal,
de vinatoare, pescuit precum ~i de culesul cochili-
ilor ori de pescuitul in ape dulci. Procentul de ani-
male domesticite a crescut constant, ajungind la
87% in a doua faza a acestei culturi, circa
5000-4500 Le.n., clnd sint ate state to ate ani-
malele domestice: vitele, oaia, capra, porcul, calul
~i clinele. Vitele ~i porcii erau speciile predomi-
nante ~i, asemanator regiunii Nistru-Bug, ele au
fost domesticite local inainte de contactele cu
estul sau vestul. Cultivarea plantelor - la scara
redusa - este atestata prin prezenta orzului,
identificat pe baza amprentelor de graunte in
ceramica-.
Nu se ~tie prea mult despre arhitectura ~i
despre structura ~ezarilor. Populapa care a creat
aceasta cultura trebuie sa fi trait in construcpi
supraterane u~oare care nu au putut supravietui.
Pe toata aria nordica de raspindire a culturii sint
tipice recipientele mari cu fundul ascupt, con-
fectionate cu degresant vegetal, imprimate sau
incizate cu linii orizontale sau verticale. Ceramica
mai tirzie a indus vase bulbucate cu fundul plat ~i
cu buza lata, decorate prin imprimare, incizare ~i
impresiuni "cordon rasucit". Silexul era utilizat in
mod curent pentru unelte ~i arme: seceri bifaciale,
virfuri de siigeata ~i de lanc~, cupte, perforatoare,
razuitoare ~i microlite. In faza medie, sint
frecvente securile ~i m~ciucile de piatra ~lefuita
de excelenta calitate. Intre obiectele de piatra
~lefuita, sint notabile obiectele ovale plan-con-
vexe (in forma de tarta) cu 0 adincitura in centru.
Semnificatia lor simbolica este indicata de
V-urile, liniile paralele ~i adinciturile incizate.
Aceste motive apar ~i pe vase.
o caracteristica distinctiva este practica
inmormintarilor colective in gropi patrate sau
ovale. Gropile cuprind zeci de morminte, adesea
stratificate. Morpi se aflau in pozipe intins pe
spate ~i erau acoperip cu pulbere de ocru ro~u.
Picioarele erau chircite, iar bratele intinse de-a
lungul corpului. Aceasta pozipe strinsa sugereaza
ca morpi erau strin~i sau inI~urati cu piele sau cu
material textil. Se cunosc in total peste 800 de
morminte din 20 de cimitire mai mari sau mai
mici. Citeva morminte conpneau multe podoabe,
induzind coliere din colp de mistret, figurine de
tauri sculptate in placi de os, margele din dinti ~i
oase de elan, cochilii de Unio ~i de Pectunculus,
inele din cupru ~i bucati d~ cornalina (calcedoniu
fin) ~i de cristal de stinca. In cueva morminte s-au
descoperit sute de lamele rectangulare con-
feetionate din colt de mistret ~i perforate la capete
sau in centru ori canelate la capete. Se crede ca
acestea erau cusute pe ve~mintele in care se
imbracau mortii.
Ramificatia acestei culturi de pe cursu I
inferior al Niprului a intrepnut schimbul de
marfuri atit cu vestul clt ~i cu estul. Cristalul de
stinca ~i comalina gasite in aceasta zona sug-
ereaza relapi cu Caucazul. Analiza spectrala a
cuprului din inelele ~i pandantivele gasite in
cimitirele de la Mariupol ~i Nikolski indica
asemanan tipologice cu depozitul de la Carbuna
(Republica Moldova). Cuprul folosit provenea
probabil din minele de la Ai-bunar (Bulgaria),
tranzitind prin aria culturii Cucuteni.
A~a cum yom arata in capitolul III, la sfir~itul
mileniului al V-lea, zona culturii Nipru-Donet din
regiunea cursului inferior al Niprului a fost
cucerita de populapa de stepa din arealul Volga-
Ural. Populatia locala a fost fie impinsa spre nord,
fie partial asimilata de invadatori. Ultima faza a
acestei culturi este cunoscuta numai din arealul
sau nordic din bazinele superioare ale Niprului ~i
Pripiatului.
8. Cultura ceramicii liniare
din Europa centraHi
Cultura ceramicii liniare este astfel denumita
dupa ceramica sa decorata distinct, ce apare in
Europa central a atunci clnd economia bazata pe
produce rea hranei a fost asimilata de populapa
dunareana central-europeana dinspre aria cultur-
ala mai sudica Starcevo-Cri~. Benzile orizontale
de spirale intrepatrunse incizate pe vase - cupe ~i
butelii globulare - au dat numele acestei culturi
pe care arheologii germani 0 numesc "Band-
keramik". Multe alte simboluri uzuale rau folosite
in arealele culturilor Starcevo ~i Vinca din zona
central-balcanica.
o anume bariera geografica explica intervalul
de circa 500 de ani intre inceputurile agriculturii
in Europa central a fata de mai timpuria cultura
Starcevo. Zona impadurita ~i solurile de loess
(aluviuni aduse de vint) au cerut noi tehnici de
cultivare a pamintului. Climatul, mai cald declt
astazi, favoriza padurile cu lemn de esenta moale,
amestecat cu stejar41. Dupa taierea ~i arderea
copa~ilor, sollJ!ile d~veneau excelente pentru
practlcarea agncultum. A aparut astfel tehnica
agricola a lazuirii padurii, adica taierea ~i arderea
copacilor.
Aceas.ta cultura s-a raspindit spre vest pina in
Olanda, lar spre nord pina la cursul inferior al
Oderului. Ulterior, inainte ~i in jur de 5000 Le.n.,
populapa ceramicii liniare s-a raspindit ~i spre
est, i~ Moldova ~i in vestul Ucrainei (fig. 14).
D~ P'~c.t de ve~ere antr?pologic, populapa
ceramlCll Imlare, de~l predommant de tip medite-
ranean ~i inrudita cu cea din culturile Starcevo ~i
Yinca, nu era omogena: grupuri regionale
mdependente din centrul Germaniei, Cehia,
S~ovacia, Austria ~i Alsacia prezinta in cadrul lor
dlfere.n~e morfologice relativ mari42. Este a~adar
plauzlbll sa credem ca grupurile de vinatori ~i
culegatori au fost treptat asimilate prin casatorii
mixte ~i prin aculturape.
o suprafata extrem de mare - ce se intinde din
vestul Ungariei pina in sud-estul Olandei deci de
circa 1 000 de km in linie dreapta - a fost inclusa
in aria de raspindire a culturii ceramicii liniare, 0
cultura creata de agricultori, in timpul fazei tim-
purii a dezvoltarii sale. Asemanarile stilului
ceramic ~i echipamentului litic in toata aceasta
zona sugereaza un timp de migrare relativ scurt.
Este probabil ca au concurat aici mai multi
factori, care au permis acest lucru: cre~terea
populapei, disponibilitati de pamint arabi!, 0 agri-
cultura bazata pe lazuiri ~i un climat favorabil.
Uizl:lirile au fost, de ~emenea, necesare pentru a
ofen un sol bogat 8rm cenu~a rezultata m urma
arderii copacilor4 . Datarile cu radiocarbon
sugereaza ca migrarea s-a produs intre circa
5600-5400 i.e.n.
A~ezarile, amplasate pe terasele insorite ale
nurilor ~i fluviilor, sint mai dense in unele
regiuni decit in altele. In sudul Poloniei, conform
unor cercetari intreprinse de Kruk, de-a lungul
nului Dlubnia, densitatea este de 20 de ~ezari la
25 km2, de~i densitatea medie in intreaga zona de
la nord-est de Cracovia este de una la 32 km2 44
In muntii Tatra (de exemplu la Poprad-Matejovce'
in estul Slovaciei), in urma sapaturilor - nepubli~
cate - efectuate de B. Novotny, s-au descoperit
~ezari izolate la inalpmi de pina la 650 m. Cele
citeva feluri de silex, atelierele de prelucrare a
silexului ~i obsidianului din regiunea Tokay arata
ca locuitorii din Tatra fliceau schimb de p~oduse
pe 0 raza de circa 300 km.
Alacul (triticum monococcum ~i dicoccum)
constituia cultura de baza, urmata de mazare
fasole ~i in. Procentul de vite este mult mai mar~
decit in sud-estul european. Elanul, cerbul ~i mis-
tretul erau animalele vinate, dar in unele ~ezari
oasele de animale dome stice - cum ar fi vitele
oaia, capra, porcul ~i ciinele - formeaza 80% di~
totalul oaselor de animale.
Cultura ceramicii liniare este cel mai bine
cunoscuta prin casele sale alungite. In Franta,
Olanda, Germania, Polonia, Cehia ~i Slovacia
s-au scos la iveala numeroase astfel de case45.
Deoarece in aria culturii Starcevo-Cri~ nu exista
prototipuri ale unor asemenea constructii s-;
e~is ipoteza unei evolupi locale. Sapaturile intre
pnnse de Soudsk}' la Bylany (est de Praga) intn
anii 1953-1966 au dus la obtinerea de informati
bogate. Astfel, au fost inregi'strate 25 de faze d~
ocupare a sitului, reprezentind 0 habitare ciclid
ce se intinde de-a Iungu 1 a circa 1200 de ani
Locuintele erau structuri mari din lemn, rectangu-
lare ori in forma de pana (cu 0 extremitate mai
lata decit cealalta). Din cele 108 constructii mari
de la Bylany identificate a fi fost locuinte' nu au
fost ocupate si1?ultan 1?ai mult de 5 pin~ la 8.
~truc~le man, uneon de 45 m lungime, erau
mconJurate de un gard cu poarta asemanator unei
imprejmuiri pentru vite (fig. 15). Acestea erau
poate, tarcuri sate~ti. '
Casele aveau, in general, 0 latime de 5 5-7 m
~i 0 lungime variabila. Cinci nnduri de stilpi erau
dispuse in lungul constructiei' cele doua nnduri
~xterioare sp~jine~u perepf d~ leasa, lipip cu lut,
lar celelalte nndun sprijineau acoperi~ul. La una
dlI~tre ext~e~itati ~se afla 0 magazie care putea
adapostl ~l vltele. In fazele ulterioare la cealaWi
extremitate se gasea 0 antecamera dea~upra careia
se afla un pod sau un fel de mansarda. Fiecare ast-
fel de locuinta ("casa lunga") adapostea una pina
la trei familii, astfel incit 0 comunitate normala de
200 de.?amen~.cuprindea 40-50 de adulp ~i 150
de COpll. Studllie demografice arata ca 10 ha de
pamint cultivat puteau oferi suficienta hrana
pentru 200 de oameni. Avind in vedere ca situl de
la Bylany se intindea pe aproximativ 30 ha, se
presupune ca 0 anume bucata de pamint era culti-
vata, probabil, timp de 5 ani, apoi lasata sa se
regenereze, in timp ce 0 alta, dupa lazuire, era
semanata. Alte indicii ale modelului de habitat de
la Bylany s~nt oferite de cele 39 de cuptoare, de
11 gnnare ~l de numeroase vase pentru provizii.
Populapa culturii ceramicii liniare i~i ingropa
mortii la circa 100-150 m de la marginea ~ezarii.
Mo~intele e~~ gropi circulare simple, acoperite
cu pletre sau hplte cu lut. Scheletele u~or indoite
erau uneori insopte de unu-doua vase ~i uneori de
podoabe ~i de cochilii de spondylus egean. La
Nitra, in Slovacia, s-a descoperit un cimitir
relativ mare, cu 72 de morminte46. Ceramica
decorata cu ,,note muzicale" - descoperita in
aceste morminte - arata ca este yorba de faza a
II-a a acestei culturi. Cimitirul are zece grupuri de
5-10 gropi care pot reprezenta inhumarea unor
familii. Topoarele de piatra in forma de calapod ~i
bratarile din cochilii de spondylus apar exclusiv
in mormintele barbaplor ~i indica implicarea
acestora in defri~ari ~i in schimbul de produse.
Cronologia culturii ceramicii liniare a fost
subimparPta astfel:
a) timpurie: mijlocul mileniului al VI-lea,
reprezentata prin ceramica decorata cu motive
spirale, meandrice ~i capriori;
b) mijlocie: sfir~itul mileniului al VI-lea -
inceputul mileniului al V-lea, caracterizata prin
motivul ,,notei muzicale" pe vase;
c) tirzie: mijlocul mileniului al V -lea, cu
fazele "cerarnicii lovite".

Apogeul Vechii Civilizatii EUrOpeDe -
e{loca cuprului
chal ohticulsau eDeoliti )
5500-3500 i. .D.
o data cu accelerarea cornplexitapi socio-eco-
nornice ~i cu cre~terea specializarii in meserii,
precum ~i cu aparipa metalurgiei ~i a altor me~te-
~uguri, pomindu-se de la 0 cultunl neolitidi rela-
tiv omogena s-a ajuns la traditii locale tot mai
diferenp~te, caracterizate prin stiluri artistice
diverse. In aceasta perioada, unele sate ajung sa
devina mici ~ezari urbane, fiind deci mai mari
dedt habitaturile perioadei anterioare ~i reflec-
nnd, in principiu, 0 cre~tere absoluta a populatiei
~i, concomitent, 0 rafmare a organizarii sociale.
Aparitia in aceasta perioada, a unui complex
cu tnlsaturi noi, in special ceramica neagnllustru-
itilalaturi de <}.rtefactedjn cupru, a Ia.cut ca, in tre-
cut, mulp erudip sa presJlpJlo3 ca valuri ..Q.e
c.Q!.ooj~itreb'lie sa fi trecl:lt fJrin Bak:<mi, fie din
Anatolia, fie din estul Mediteranei. Cu toate aces-
tea, imbogaprea expresiei culturale pare sa fi fost
rezultatul unei dezvoltari locale. in cea mai mare
parte. Accentuarea caracterur~i individual, 0
diversitate ~i 0 creativitate rara precedent in arta
ceramica ar putea fi cu greu admise ca rezultat al
unei mi~cari etnice de proportii. Evidenta
antropologica a tipului fizic arata ca mare parte
din populape trebuie sa se fi perpetuat din epocile
anterioare.
I. Grupurile sociale ~i croDologia lor
In spapullarg al Balcanilor ~i Europei central-
nlsaritene a aparut 0 multitudiI;le de culturi,
fiecare fiind marcata de 0 anume individualizare
ill ceea ce prive~te modelele habitaponale ~i arta
cerami ca. Aceste grupuri sint prezentate pe scurt
in cele ce urmeaza.
1. Cultura Harnangia de pe tarmul
romanesc al Marii Negre
A~ezarile ~i cimitirele acestei culturi sint con-
centrate pe solurile fertile ale Deltei Dunarii ~i
de-a lungul coastelor Marii Negre (fig. 16).
A aritia lturii Ham ia s-a datorat robabil
unor imigranti sudici (sau anatolieni) ori unor
comercianti care, pe lloga faptul di au iotrodus
marmunl ~i cochilii egeene in cadrul societapi
locale de culegatoti de tirana, au adus ~i 0
economie b,l?atil pe prodncerea hranei. Elementul
on este reprezentat de industna microlitica
a silexulm, care continua traditia locala mezo-
litica. Analiza materialului osteologic uman
indica 0 populatie amestecata de tip atlanto-
mediteranean ~i proto-europoid alpin I.
Cele peste 500 de mormmte dm clillitirul de la
Cemavoda indica existenta unei ~ezari mari in
apropiere. Pe terasele joase din jurul lacurilor
s-au gasit locuinte semi-subterane {bordeie)
urmele unor colibe rectan lare Pe t . erau e
t
asemenea ocm, r eocam ata nu s-au fucut
sapaturi sistematice ale unor sate cu locuinte bine
cunoscute. Cele mai importante ci . ire ~i sate
apartinind culturii Hamangia s-au descoperit la
Cemavoda Ceamurl"a de J . Golgvitp (llnga
Baia Hamangia) in perioada 1912-19602. Din
materialul strins cu ocazia sapaturilor s-au putut
stabili cinci faze de denmltare Evidenta
legaturilor cu alte culturi vestice indica faptul ca
civilizapa Hamangia oate fi considerata ~
cu civilizatia Karanov ~n special c
var . CimpiaJ)WJaQi inferjaa~
Pe baza cronologiei culturii Karanovo, complex-
ul Hamangi~ oate fi lasa ~n perieada:
1500-4700. Inainte de mijlocul mileniului al
-lea, acest complex a fost asimilat de cultura
Karanovo, mai exact fazele V-VI Gumelnita.
2. Cultura Karanovo din Bulgaria ~i sudul
Rornaniei (fazele Karanovo III-VI,
Boian ~i Gumelnita)
In centrul Bulgariei este bine documentata
continuitatea culturala. Multe telluri neolitice
(Karanovo, Azmak, Kazanlak) continua sa fie
ocupate, iar stratul cultural corespunzator atinge
uneori 6 m grosime. CUlt,!1raKaranovo I-II a fost
urmata de fazele III-VI. In tim ul fazelor III- V
(5500-5000 pan 'unea a emi -eulturi s re
nord: sud ii\leSt..a stimulat sau a influentat modi-
ficari civilizaponale in toata regiunea central a a
Balcanilor, nord-estul Greciei, in bazinul Dunarii
inf~rioare ~i in Moldova.
In timpul fazei Karanovo III, care a inceput pe
la 5500, elemente ale acestui complex au fost
transmise, probabil printr-o expansiune etnica, In
reginea Dunarii inferioare din Romania ~i nordul
Bulgariei ~i spre sud, dincolo de muntii Rodopi in
dmpiile riului Drava ~i in Tracia. Dincolo de
vatra de formare din valea Maritei, siturile
Karanovo care indica faza III se afla pe sol virgin
sau pe snnca. De-a lungul Dunarii mijlocii noii
veniti au intrat in contact cu creatorii ceramicii
liniare din Europa centrala, iar de-a lungul
coastelor Marii Negre cu creatorii culturii
Hamangia. Impactul populapei Karanovo asupra
acestor culturi a dus la disparipa tradipilor locale
ale ceramicii liniare ~i ale culturii Hanlangia, iar
prin asimilare s-a ajuns la formarea tradipei
Boian3, denumita astfel dupa numele unei a~etiiri
insulare de pe Dunare, la sud de Bucure~ti. 10--
sud-vestu maniei este 0 ta i ·ari.ii!
~ astra4 iar in nord-estul Bulgariei 0 varianta
inru Ita este numita SavaS. re terea ra i -
POP. tiei ~ lor Karanovo III-VI este
senmalata in fiecare din zone e ammtlte. aza
fi ala
G m cutin 500 de
t~, Bulgaria ~i n
Macedoniei6 (fig. 17).
Informapile privind tipul fizic al populapei
provin din cimitirul de la Cemica, lInga
Bucure~ti, unde s-au descoperit 362 de mOnt}inte
provenind din fazele Karanovo III-IV7 Intre
scl1eletele d.e....tip.Imdit~-afl, ra .oasa
predomina craniile- do.li.coeefaJe,. un procent
neinsemnat fiind mesocrane, brachycrane sau
hyperdolicocrane* .

3. Cultura Vinca din regiunea

central-balcanica

In regiunea central-balcanica, formele tipice

ale complexului neolitic Starcevo au persistat
pina ~Ila jw:R~.tate a fRileftitih:li al VI laa,
.dnd.. a avuLl9.c o~eefe -ffi~iL.- eel mai c1ar
reflectata in arta cer ica - ~i care a avut ca
rezul nfi ura ' ~
Vinca.
ecventele acestei culturi sint cel mai bine
evidentiate in situl e 0 i
Belgrad.2 un~re ami 1905 1934 Mil~
Vasic aintreprin~amp~ ~il~e
aU1Umlzaf7 metri de depQzi1ei1iniut~,
aflate deasupra unor niveluri Starcev08.
Deocamdata nu s-a descoperit nici un alt sit ~a
de bogat ~i ~a de bine stratificat. In ciuda
vechimii sapaturilor - in termenii metodologiei
modeme de lucru - situl Vinca a dimas coloana.
vertebTaJi) a cmoologiei si tipologiei aosam-
bluril . Ca.. Alte situri sapate in ultimele
ecenii sint indicate pe harffi; ele inconjoaJ:a
o~modeme BeJgrad, Vrsac-Timisoara,....C1.u,i... 4. Cultura Tisa din estul Ungariei,
Kra u' evac P' v . Mitrovic . nordul Iugoslaviei ~i nordul Romaniei
S 0 e 1 tl (fig. 18). Asezarile amDlu sapate si
e ublicate sint Anz ~ Banjica (.la Numele dat acestei culturi deriva de la numele
nord-est de Belgrad ), Cmol<alacka Barn (linga rlului care izvora;;te din Carpap ~i curge prin estul
Nisll), Gradesnica ~uIgaria12), .Ras1 (Banatul Ungariei ~i nordul Iugoslaviei, varsindu-se in
romanescD), Valac1 , Sel ac ~i Divostin 15 Dunare. int frecvente ezarile de pe inaItimi
ComplexulVlliCa a ocupat zona ceIrtrala a aluviale aflate pe clmpii inundabl e se cunosc
Balcanilor de la Muntii Rodopi spre nord, pina in 250 de exemple), distribuite de-a lungul cursu-
Banat, spre vest, pina in Slovenia si nord-es1Jll rilor mijlocii ~i inferioare ale Tisei ~i Cri~ului.
ijosojei Si spre est-pina 1'nVestlll BIIlgmiei ~i slid- Tipurile de a~ezari sint definite in trei grupe,
vestul Romaniei. Aceasta distributie geografica purtind trei denumiri: ~~ffi
Szolnok, rupul HerpaIy de lin a ebrecen ~ _
d~..Jing~
aco era teritoriul unde se dezvoltase cultura
~cevo, exceptm zone e pen ence un e s-a gru u so om li nord de lPaIi linga
produs 0 diferenpere locala: in artea e e ora~ul Nyiregyhaza.
dezv It B" grup mai nordic a u ura rsacrescinde din cultura locala
evoluat in varian (Tisza, 'in grafie mezolitica, dar are <Lcomponenta.- puteiJilCa
maghiara). Situn e Vinca v n exem lu de !:.c~o...: n ~a cum se observa prin predo-
dezvoltare integrata si nelO!Tempta a culturii minarea tipllilli fizic -graciL.medit~
materiale, a artei Si eredintelor religiQ~ (Starcevo) este~~)ntr-o anumita proporpe cu
La descoperirea acestei culturi, s-a avansat elementul 'proto-eu..ropoid ~Cm-Magnoo B) de
mote~ ca aceasta aT fi fost adusa de valuri ~ sor inte central-euro eana .
!!!!jgranti dinspre Anatolia J'tu s-a crew! nici (L a n e cu 14 de care dispunem indica, in
principal, prima lumatID:e_a.mile.niului al V -lea.
Movila de la Vezsto-Magor cu depozitele de peste
* Termeni antropologici derivati din cuvintele grece~ti: 4,5 m grosime, amplasata pe un bra! secat al
mesas 'mijlociu', brachys 'scurt' ~i hyper 'peste, mai mult, Cri~ului, la nord-est de Bekes, a oferit datari cu
mai sus' (n. tr.).
C14 din faza Szakalhat care preced cultura Tisa
clasica. Aceste datilri indica sIrr~itul mileniului al
VI-Iea19, corespunzind complexelor Butmir I ~i
Vinea, fazele timpurii. Cyltura clasica Tisa se
suprapune fazei Szakalhat ~i trebuie datatil In
intervalul 5000-460020.
La Smilcic, llnga Zadar pe coasta adriatica,
straturile impresso sint urmate de ace lea ale cul-
turii Danilo cu ceramica pictata21, nu.mitil astfel
dupa a~ezarea eponima de llnga Sibenik In
Dalmapa22. Un strat steril (lips it de material
habitaponal) desparte depozitele impresso de
straturile Danilo; cele doua culturi se disting prin
modificilri stilistice In ceea ce prive~te ceramica
~itehnica cioplirii pietrei. Este posibil ca civiliza-
pa de tip Danilo sa fi fost adusa de 0 populape de
origine sudica (fig. 19).
Dezvoltarea rapida a complexului Danilo este
atribuitil comunicapilor stabilite pe mare, a~adar
schimburilor cu alte culturi din zona Mediteranei
centrale. Legaturile cu populapa fazei tlrzii
Starcevo (Kakanj), Butmir timpuriu ~i Vinca din
zona central-balcanica se Ia.cea pe nul Neretva. In
acest fel se explica transmiterea unor produse
striline, cum ar fi obsidianul sardinian gasit la
Obre I In Bosnia Sdatat In a doua jumatate a mile-
niului al VI-Iea2 ). Se presupune ca populapa
Danilo avea navigatori pricepup. De~i nu s-au
descoperit resturi de ambarcapuni, existenla pe
ceramica a unor gravuri de vase cu pinze, cum
este ~i exemplarul descoperit ill pe~tera Grabak
din insula Lesina In Marea Adriatica, aratil ca se
foloseau vasele cu pinza (fig. 20). Descoperirile
de pe insula Hvar caracterizeaza faza finala a cul-
turii Danilo cunoscuta sub numele de Hvar24
De~i nu exista datilri cu C14 pentru secventa
Danilo ~i faza finala Hvar, paralelele cu Italia ~i
comparaliile tipologice cu materialele bine datate
de la Obre ~i aparpnind fazelor nrzii Starcevo ~i
Butmir ne permit sa plasilm cultura Danilo In
intervalul 5500-4000.
Aparilia culturii Butmir se datoreaza, tara
ldoiala, comunicatiilor intense pe nurile Bosna
Neretva (interconectate printr-o trecatoare
gustil In Alpii Dinarici) ~i care permiteau lega-
i cu zonele de coastil ale Adriaticii, cu Italia ~i
Sardinia, precum ~i cu aria civilizapei central-
canice (Starcevo) din Bosnia. In urma silpa-
'lor din anii 1893-1896, s-a scos la iveala 0
itate culturaHi deosebita, cunoscuta sub
lele de Butmir, dupa ~ezarea eponima de
a Sarajevo. Aceastil cultura este renumitil pen-
'asele sale piriforme decorate cu motive s~i-
e ~i prin numarul important de sculpturi 5.
Ira Butmir, Inruditil cu Vinca, prezintil influ-
putemice datorate culturilor Danilo (In
apa) ~i Serra d' Alto (sudul Italiei). A~ezarea
tipica pentru stabilirea cronologiei este Obre
sapatil In anii 1967-68 de Alojz Benac ~i
noi26. Situl a oferit 0 stratificare ideala ~i neIntr
ruptil de patru metri grosime. Analizele cu Cj
plaseazil cele trei faze ale civilizapei Butmir I
intervalul 5100-4000. Deocamdata nu s-a
descoperit cirnitire apartinind acestei culturi.
7. Cultura Lengyel
din bazinul mijlociu al Dunarii
Cultura ceramicii liniare din bazinul mijlociu
al Dunilrii a fost Inlocuita de cultura Lengyel, un
complex cu tradipi arhitectonice, tehnologice ~i
artistice elt se poate de diferite. A~ezarile
Lengyel, Inconjurate de ~anlUri largi In forma de
V ~i conpnmd tipicele vase piriforme precum ~i
"fructiere" pictate, au elteva analogii cu civiliza-
pa Danilo de pe coasta rilsariteana a Adriaticii. De
asemenea, tipul fizic al populapei Lengyel, de~i
In mod esenpal de tip central european, include ~i
o com~onentil circum-adriatica, atlanto-mediter-
aneana 7 Nurnai cercetilrile viitoare vor putea
determina daca noile ~ezilri reflectil influxul unui
nou grup etnic sau reprezintil 0 amalgam are a
celor nou venip cu grupurile descinzind din pop-
ulapa central-europeana care a ere at ceramica
liniara. Faza Lengyel timpurie (de tipul cunoscut
prin ~ezarea de la Luzianky de llnga Nitra, In
vestul Slova~iei28) este datatilin acee~i perioada
cu varianta Zeliezovce a culturii ceramicii liniare
din vestul Ungariei ~i din Slovacia: Rilspindirea
culturii Lengyel ill sudul Poloniei29 s-ar fi putut
datora rezervelor de sare de la Wieliczka, care au
dus implicit la aparipa unui comert cu sare pe 0
distanlil apreciabila. Obsidianul din estul Slova-
ciei~a fost un alt produs oferit la schimb.
In nord-vestul Ungariei, unde se afla situl
eponim Len~el pre cum ~i marea a~ezare
Zengovarkony 0, siturile culturii Lengyel 'sint
situate pe 0 suprafalil mare, pe solurile fertile de
loess din lunci, incluzind estul Austriei, Moravia
Slovacia, precurn ~i sudul ~i vestul Poloniei3 t
(fig. 21). Siturile nu au dus la formarea unor
telluri, ci sint ~ezilri Intinse pe orizontala, cu
locuinle din paiantil.
Datilrile cu C14 din staliunile acestei culturi
piaseazainceputurile complexului In pragul mile-
niului al V -lea. Stratigrafia ~i t~ologia ceramica
indica cinci faze (Lengyel I-V) .
Aparipa complexului Polgar (abreviere de la
Tiszapolgar) In estul Ungariei, estul Slovaciei ~i 0
parte din Transil vania marcheazil toto data ~i
sfir~itul culturii Tisa (Tisza) ~i extinderea limitei
rasilritene a teritoriului culturii Lengyel. Deocam-
datil nu avem dovezi In sensul unei evolutii de la
cultura Tisa la Polgar. Complexul poate sAfi fost
o manifestare rilsariteana a fazei Lengyel III,
datatilin jur de 4700-4600 pe baza unor analize
cu C14 de la Czoszhalom33. Faza tIrzie
(Tiszapolgar) este datata In jur de 440034.
Cimitirul bine studiat de la Basatanya35, de llnga
satul Polgar, pe cursu I superior al Tisei, cuprin-
zlnd peste 200 de mOID1inte, dateaza In cea mai
mare parte din a doua jumatate a milenului al
V-lea (faza Bodrogkereszrur).
Sint izbitoare asemanarile de ritual funerar
mtre culturile Lengyel, TIsa ~i Polgar. Trasaturile
specifice, necunoscute altor grupuri culturale,
smt: mutilarea cadavrului post mortem (ruperea
unei mlini, a unui picior sau a capului) ~i prezenta
unei mandibule sau a unui colt de mistret ori de
porc domestic alaturi de scheletele de barbap.
Populapa culturilor Lengyel ~i Tisa I~i Ingropa
morpi In grup, m cadrul ~ezarilor din zone odata
locuite. Populatia culturii Polgar I~i Ingropa
mortii In cimitire separate.
Inceplnd cu faza Lengyel V, cercetarile arheo-
logice nu au mai putut scoate la iveala elemente
de cultura Lengyel In vestul Ungariei ori al
Siovaciei. Aici, aceasta cultura a fost Inlocuita de
complexul Balaton, ce prezinta afinitiip cu civi-
lizapa Vinca. Dar ceramica Lengyel V - vase
bitronconice ~i cu picior decorate cu "negi" -
apare acum In cadrul culturilor vest-europene
Cortaillad ~i Michelsberg, m arealul culturilor
nord-vest europene ale complexului paharelor
pllniate (TRB) de pe cursul superior al Dunarii,
Elbei ~i oderului, precum ~ In Bavaria. centrul
GeID1aniei ~i vestul Poloniei 6. Grupul Polgar din
nord-estul UngarieiR estul Slovaciei a continuat
mult mai mult timp . Ultima sa faza, Laii'iany,
este cunoscuta numai din cimitire cu gropi de
Inhumatie ~i crematie descoperite In estul
Siovaciei; aceasta reprezinta 0 cultura izolatii pe
cale de disparipe, cu 0 redusa capacitate de pro-
ducere a obiectelor de cupru ~i obsidian ~i cu un
stil ceramic denaturat38
Siturile c~e~ti 5 Cll a cer~a speci-
fic~~nQite_jn bazioul tertii al
~. Tt:ansilvaoi.a. (fig. 22). Cultura a
fost prima oara semnalata In urma sapaturilor
efectuate de Dumitru ~i Ion Berciu In anii
1943-47 In ~ezarea Petre~i de llnga Sebe~39. De
atunci, au mai fost sapate alte ~apte situri, iar un
total de 52 slnt cunoscute prin cercetari de
suprafatii40
Stratigrafia unor situri ale culturii Petre~ti
(C~olt, ocna Sibiului, Pianul de Jos) a aratat ca
~a ce.a mai veche descoQ.erita aicLeste de
~vo (BQian-GilJl.e$i)...~arin~turj de.
~ele Vinca fUlrd.a5) tjmpuQl. ~ezarea
e la Lumea Noua, depunerile Vinca timpurii au
fost acoperite de straturi aparpnlnd culturii
Petre~ti. A aritia acestui complex pare a fi In
1 - . . rea no ru
sudice apartinl ulturii Karanovo Olan-
~ care s-au deplasat de-a lungu tu i.
Elementele de cultura Vinca- Turd~ persista In
siturile cele mai timpurii ale culturii Petre~ti, dar
m fazele ulterioare apare un mod de viatii speci-
9. Cultura Cucuteni (Tripolie)
din Moldova ~i Ucraina de vest
lDfluentele venite dinspre vest (cultura cera-
m· .. iniare) . ·ns re sud (Boian au modificm
in a§..amasurii cu IC lStiil-R!!g, mill
au sfir~it prin a 0 dist dar au dus la fOID1area
unUl ames ec ce marcheaza Incepu ·le civiliza-
tiei Cucuteni, rasplndite In vaile Ul,
EruwUl,. IS rului superior ~i mijlociu ~i Bugului
sudic, ~ord-est de Mun 1 I"£ar 19. m-
Siturile celt: mal tI,!l1pUril sint r3splodite I~
nurile olt si Siret. In timpul fazelor 'lJl11titoare,
teritoriul s-a largit foarte mult.spr:e. yajle Prytului,
~istrului ~i Bugului sudic. atinglnd In final cursw
mlJloclU at NlprulUl. Aceasta ocupare treptata a
reglUnll cu cemoziomuri din Moldova ~i vestul
Ucrainei sprijina foarte bine ipoteza ca ele-_
mente Ie noii culturi - posibil cbiar populapa - au
venit din bazinul inferior al Dunarii. Cele mai
ITmpurij asezari cpc!!teni (pre-Cucuteni) se afla
- din punct de vedere stratigrafic - deasu ra
?§eziirilor culturii ceramic·· liniare42.
Distribupa geografica ~i istoricul cercetarilor
privind acest complex justifica dubla denumire
Cucuteni-Tripolie: 0 parte a acestei culturi se afla
rasplndita pe teritoriul Romaniei, inclusiv In
Republica Moldova, iar cealalta In Ucraina. Situl
de la Tripolie, aflat la 35 kIn sud de Kiev, pe
cursul mijlociu al Niprului, a fost sapat la sfir~itul
secolului al XIX-lea de V. V. Hvoiko ~i a devent
faimos In Rusia unde nwnele localitatii s-a
impus43. Situl de la Cucuteni, aflat pe Prut In
apropierea or~ului I~i ~i dupa care s-a denumit
ramura vestica a acestei culturi, a fost sapat In
anii 1901-1910 de Hubert Schmidt ~i apoi In ani i
1961-1965 de M. Petrescu-Dlmbovira. Situl a
fumizat cinci straturi culturale. Adevarul este ca
ant denumirea Cucuteni elt ~i Tripolie reprezinta
o cultura omogena. Deoarece geneza ..
at fi localizat-' 0 ova, lar situl de la
Cucuteni, cu strati rafia sa m~
mtre cele· . e-.$~.
"Cucuteni" trebuie sa devina unica mire a
aces I cu tun. Cele oua numiri ~i clasific . e
cronologice diferite pentru fiecare din cele doua
variante au creat In trecut probleme inutile. lata.
spre exemplificare, clasificarea romaneasca
(Dumitrescu) ~i ruseasca (Passek):
 Demetrias-Pevkakia, Ilnga Volos. Comparapile
aratate permit 0 plasare in timp a culturii Dimini
3500--------- in intervalul 5500-4000.
Cucuteni B 3 Tripolie C 1
2
1

3750 --------
4000
TI Cucuteni AB 2
.~ Cucuteni AB 1 Tripolie B II
- Cucuteni A 3 Tripolie B I c
U~ 2 Tripolie BIb
1 Tripolie B I a
4500
v Pre-Cucuteni III
.>::
;::l
II Tripolie Ab
S' I Tripolie Aa
E::: 5000
De~i exista datari cu C14 pentru 0 serie de
~ezari Cucuteni, nici una nu se refera la faza de
inceput a culturii. Cu to ate acestea, ®Lfiind ca
. e clar inrudita cu materialul
din faz ceas oa e 1
mai A •
~a eOl:lftjumatate a mileniului. al V -lea.,
faza AB la Im:epl)tlll milenillllli ill IV-lea, iar faza
Jljn-'ll QQilea sfe.rt.al. milenjlllui al IV -lea. Cu cele
12 subfaze ale sale, cultura..Q}cIIteni.a..dmat; ciJ:ca--
150 d~jniervill!JI 5000-3500.
Cultura Dimini este denumita de obicei
"Neoliticul tlrziu egeean", deoarece - spre deose-
bire de zona bazinului dunarean - in Grecia s-au
gas it foarte pu~ne obiecte de cupru ~i auf. Numele
"Dimini" este luat de la ~ezarea eponima aflata a
4 km de Volos, in Tesalia, unde s-au efectuat
sapaturi chiar la incepututul secolului nostru44.
Materialul de tip Dimini, caracterizat prin
ceramica pictata ~i ceramica neagra, s-a gasit
intr-o serie de telluri stratificate din Tesalia supra-
punindu-se peste depozite neolitice. Pentru
aceasta cultura sint reprezentative tellurile de la
Argisa, Otzaki, AraRi Soufli ~i Rachmani aflate
in regiunea Larisa 5. Pe baza stratigrafiei ~i
tipologiei, complexul Dimini este subimpar~t in
~apte faze, numerotate de la I la VII46. Faza II
(Arapi) poate fi paralela cu fazele Vinca timpurie
~i Karanovo III, deoarece este semnalata 0 influ-
enta importanta dinspre nord: apari~a ceramicii
negre ~i a toartelor specifice din faza Karanovo
III cu protuberante cilindrice47 Ultima faza
(Rachmani) trebuie sa fi fost contemporana cu
ultima faza Karanovo VI, a~a cum arata pandan-
tivul de aur gasit in nivelul Rachmani de la
Faza VII (Rachmani)
Faza VI (Larisa)
Faza V (Dimini propriu-zis)
Faza IV (Otzaki II)
Faza III (Otzaki I)
Faza II (Arapi)
Faza I (Tsangli)
Pentru acest complex sint disponibile numai
citeva datari cu radiocarbon (Faza V):
!-ab. din Heidelberg - 5630 ± 150 B.P. (3680
LE.N.t~i lab. din Pennsylvania - 5622 ± 80
(3672 LE.N.). Odata calibrate, Vlrsta reala este
cuprinsa intre anii 4865-4115 ~i respectiv
4560-4395 l.e.n.
Insulele Ciclade par sa fi perpetuat propria lor
cultum neolitica. Sapaturile efectuate la Saliagos,
in apropiere de Antiparos (0 insulita aflata llnga
Paros), in partea sudica a Marii Egee, au scos la
iveala 0 ~ezare fortificata cu perep de piatra ~i 0
structura asemanatoare unui bastion48. Datarile
cu radiocarbon efectuate pe cochiliile gasite la
Saliagos indica Vlrsta 5200-460049 Situl de la
Kephala din insula Kea, avind analogii in Attica
~i in Peloponez", este datat chiar la sfir~itul neoli-
ticului egeean5u. Vasele de marmura ~i un rhyton
gasite aici sint asemanatoare celor din epoca tim-
purie a bronzului din Ciclade.
Sapaturile intreprinse in pe~tera Kitsos din
Attica au oferit 0 serie de datari cu C14 care
plaseaza ceramica incizata ~i pictata mat, uneltele
de obsidian ~i alte obiecte intre secolele 46-4251.
II. Economia de subzistenta
~i modelele de locuire .
Modelele economice au continuat din perioa-
da neolitica, cunoscind insa 0 perfecponare
treptata a tehnicilor agricole ~i de cre~tere a
animalelor. Economia de subzistenta se baza pe
r~oJte!e ~e cer;we ~i t;t;nimale!e
dOmestlce. Condltllie am lante oc -stau III
spatele unor variapi regionale, dar pretutindeni se
remarca 0 insemnata crestere a numarului de vite
~i de porci ~l 0 descre~tere a numamlui de oi.
Vina-toarea, pescuitul ~i alte modalitat1 de
folosire a resurselor de brana din impreJunmile
~ezarilor au insopt ~xtinderea pildurilor in tim-
pul condipilor climatice atlantlce.
 Cronologia eulturii kurganelor* (Srednij Stog II, Mihailovka I ~i Yamna)
bazata pe legaturile eu eivilizatiIle Cueuteni ~i Karanovo

Data aproximativa La Vest de Marea Neagra,

(i.e.n.) Europa Centrala

Kurgan 1: complexul Hvalynsk din Valul Kurgan nr. 1: circa 4400-4200

bazinul inferior al Volgai; Srednij I.e.n. Cucuteni A (Moldova);
Stog II In regiunea Niprului inferior Karanovo VI (Bulgaria); Vinca D
(amalgamarea cu cultura autohtona (Iugoslavia); Tiszapolgar (estul
Nipru-DoneO· Ungariei); Ceramica Rossen
(Germani a, Boemia).

Cucuteni AB, B; Cernavoda I

(Dobrogea); Balaton - ramificatie
Vinca (vestul Ungariei, Slo,:enia).

Kurgan III: cultura Majkop, faza Valul Kurgan llf. 2: circa 3400-3200
Mihailovka I l.e.n.; Usatovo ~i Gorodsk In vestul
Ucrainei, Folte~ti In Moldova;
Cernavoda II In Dobrogea; Cotofeni
ill Oltenia ~i Transilvania; Baden In
bazinul mijlociu al Dunarii; Ezero
In centrul Bulgariei; Amforele
Globulare In Europa centrala.

Valul kurgan llf. 3: circa 3000-2800

i.e.n.; ceramica decorata cu ~nurul
("orizontul european comun");
Vucedol (vestul lugoslaviei,
Ungaria, estul Austriei, Boemia).

Se remarca acum 0 crestere statistidl a.
numiirului de vite I,!1toate ~eziirile din Europa
centraI-rasiiriteana. Intre faza finala a neoliticului
i faza fmala a chalcoliticulUl (sau epoca_cupru-
lui se semn eaza 0 cre ere de 20%. In situl
Starcevo e a Ivostm centrul lugoslaviei),
45% din oasele gasite, aparpnind animalelor
domestice, erau de vite, pe dnd In ~omplexul
ulterior, Vinca, procentul este de 65 %. In Bosnia,
ill ~ezarea de la Obre, oasele de vite din perioa-
da tlrzie Starcevo (Obre I) erau In propoqie de
47,90%, pe dnd In perioada Butmir (Obre II)
procentul a crescut la 67,16%. Chiar ~i ill centrul
Macedoniei, In conditii c1imatice mult mai
uscate, procentul de oase de vite chiar a dep~it
dublulIntr-un interval relativ scurt, cuprins Intre
perioadele Starcevo tlrzie ~i Vinca timpurie:
Starcevo ti'rziu (Anza III) 6,84%, Vinca timpurie
(Anza IV) 16,17%. _
Se pare ca piidurile ofereau un VIDa!bo.i@!. In
unele zone, cum ar fi Ungaria, Moldova, Ucraina
de vest ~i nord-estul Bulgariei, circa 40% din
oasele de animale gii§ite In a~ezari au aparpnut
unor specii salbatice. Intre animalele villate, erau
de prima importanta zimbrii din cauza cantitatii
mari de carne e ca de ani urmap e eQ!"ci
salbatici, cerbi §i ca riQill:L . Aco 0 unde era
posibil, III speci III zone Ie montane Impiidurite,
se culegeau fructe, bace i alune n dteva a~ezari
s-au gasit ~l men sa atici, aluni turce~ti ~i
ghinde.
Fa intensificat ..Qescuitul. Existenta unor
harpoane cu tepi (barbelate , drlige de pescuit ~i
virfuri de lance din os ~i coarne de cerb din
 ~ezarile culturilor Tisa, Vinca ~i Karanovo este
dovada importantei riurilor in aceste complexe.
Pe~tii mari - crapuJ, somnul si sturionul - trebuie
sa fi avut un Iol important in aceasta economie de
subzistenta. In .. ta melcii i midi-
, ill hrana 0 ulatiei, iar in faza e
inceput a culturii amangla, ezvoltata de-a
lungul Marii Negre, se pare ca pescuitul la
adincime al doradei (aurata au rata) pare sa fi fost
foarte important.
Cele mai multe ~ezari din aceasta perioada
sillt am lasate e locuri mai inalte dedt ezarile
eolitice de 0 lC 1 e terasele secundare ale
Au!i!2!..-...S..atele
- de doua ori, chiar de trei ori mai
mari dedt satele neohtlce - se intindeau-pe terase
ungl, argl 1 nete e. Satele sau a~ezarile de tiP
ur an e cu turii Vinea puteau avea de la 0,5 km
(Anza IV, faza Vinca timpurie, 5200-5000) pilla
la 2,5 km (Plocnik, faza Vinca tirzie, 4500-4000);
ele erau ,ampJasate de-a lungul riurilor. Populatia
Karanovo din bazinele Maritei ~i Dunarii infe-
rioare a continuat sa ocupe telluri neolitice. Ca
urmare, satele erau, in principal, de doua tipuri:
(1) raspindite pe terase largi ~i (2) telluri com-
pacte pe. suprafete relativ limitate. Acest al doilea
tip ocupa circa 5000 m2, primul tip s~ des~ura
pe 200.000 m2 sau chiar mai mult. In arealele
culturilor Danilo, Butmir, Lengyel, Tisa, Vinca,
Petre~ti ~i Cucuteni se illtllnesc sate mari dispuse
spatial pe terasele riurilor; tipul compact carac-
terizeaza culturile Karanovo ~i Dimini.
Planul satelor mari ~i extinse difera de la zona
la zona. Se pot distinge ,trei tipuri principale: (1)
~ase constmjte 1n siruri de-a lungul unor strazi
paralele - ti' .v • prezinta de asemenea tendinte de planuri defen-
utmu' (2) casele sint dis ersate - ~a cum se
intimpla in com lexele Len el Petre ti i
Cu teni tim une Pr - fig. 24); ~i (3)
casele sint construite...-A
A elipsV p.e
terase malte - tip specific ~ezarilor ,ur.b . ~ezare ori 0 protejau partial.
faza teni
A • e.
Folosirea magnetometriei ~i a fotometriei
aeriene in cartarea planurilor unor ~ezari preis-
torice a perm is trasarea marimii ~i planului unor
zone locuite pe suprafete mari, cum este cazul
complexelor Vinca sau Cucuteni. Rezultate cu
adevarat spectaculoase s-au obtinut la Grivac, 0
~ezare tip Vinca aflata in centrul Iugoslaviei,
llnga Kragujevac. Harta unor putemice anomalii
magnetice reprezinm podelele unor locuinte arse
~i indica un model curent de case dispuse in
~iruri53 (fig. 25). Folosind cercetarea magneto-
metrica ~i fotografia aeriana, arheologii ucraineni
au identificat limitele unor situri din faza
Cucuteni B din regiunea Uman, ~ezari de comu-
nitati dispuse in 10 sau 12 elipse concentrice
......taiate radial de strazi. A~ezarile urbane se intin-
deau pe mai mult de 2 km lungime, iar comu-
nitatile mari Cucuteni cuprindeau mai mult de
1000 de case dispuse pe 0 sprafata de 140-180
ha54.
Satele din com lexul Karanovo aveau un Ian
In car.e...caseJe erau construlte una llnga alta. cu
poteci sau treceri foarte inguste intre ele (fig. 26).
Aceste ev • -au extins: locuitorii lor re a-
rau vec case 0 struiau e ace 1 oc.
In unele cazuri, podelele ~i cuptoarele au ost
rera.cute de 15-20 de ori. Perpetuarea planului
~ezarii ~i a traditiilor arhitectonice poate fi bine
observata la tellurile de la Goliamo Delcevo,
Vinica ~i Ovcarovo (nord-estul Bulgariei), unde
s-au indentificat mai mult de 20 de niveluri de
habitat din fazele Karanovo IV-VI ~i in aproape
toate aceste nivele casele au ramas pe acel~i
loc55. De-a lungul coastei adriatice ~i ill insulele
acestei mari, populatia complexului Danilo locuia
in sate deschise, dar ~i in ~e~teri aflate in
apropierea unor terenuri fertile 6 .
,,Yechii europeni" nu au incercat niciodata sa
tra' c.aJn locuri greu acces' . e, Cllm aT fi IAaJP.-
!Dile abrupte, a~a cum s-a intimplat mai tlrziu cu
'ndo-euro enii, care ~i-au construit a~ zaQ.f...QI1i..fi...
s:ate e illa i inaccesi' adesea inconjurind
aceste a~ezari cu ziduri ci.doplce e platra
A~ezarile "vechi r e" se aflau in locuri
convenabile cu apa ~i so ertiJ.,pr um ~i p~uni.
A~ezarile complexelor Vinca, Butmir, Petre~ti ~l
Cucuteni se remarca prin deschiderea lor spre
imprejurimi, nu prin pozitia defensiva. Se luau
totu~i unele masuri de protectie impotriva ani-
m e or on mtru~ilor, eventual - cum se intimpla
'in zonele marginale - im otriva unor vecini
ostili. Populatia Danilo i~l mconJura a~ezarile cu
unul-..doua santuri ~e 2-3 m lapme si circa 1,5 m
adincime. 0 serie de ~ezari Lengyel din regiunea
Dunarii mijlocii - 0 zona in care populatia
Lengyel a inlocuit pe cea a ceramicii liniare -
sive. Siturile de la Branc, llnga Nitra57, Hluboke
Masuvky linga Znojmo, in Moravia58 ~i Bylany
llnga Kutna Hora, in Boemia59 au ~anturi adinci
in forma de V pre cum ~ij2alisade care inconjurau
Si a~ezarile Karanovo din nord-estul Bulgariei
erau protejate de pelisade. Sapaturile recente de la
Goliamo Delcevo ~i Polianica au scos la iveala
structuri defensive in aproape fiecare faza a
acestor ~ezari. Satul din faza timpurie (Karano,!o
III-IV) era aparat de trei palisade paralele. In
fazele ulterioare (Karanovo VI, ultima faza)
~ezarea era aparata pe trei laturi de 0 fortificape
cu doua valuri de pamint paralele, aflate la circa
80 cm unul de celalalt60. A ezari e fazei Cucuteni
~zonele aflate departe deJIlare erau apiirate
de ~anturi cu Qrofil de pilnie, a~a cum se intimp a
in siturile de la Cucuteni, Tru~e~ti ~i Hab~qti din
Moldova61. ezarile . - int in
locuri mai . . ~ de regula pe terase
oarte argi: in aceste cazup, turile adfuCI
J
largi inconjoara ~ezare In situ de la Traian,
~antul in forma de pilnie are 0 lapme de 4-7 m ~i
o adincime de 2,5-4 m. Amenintarea produsa de
io.cursiun..il.e..-din zona de. step§. poate expljca
am lasarea ezarilor din faza Cucuteni B in zone
Q!9teJate 10 mod natu . te ele
aceasta faza sinLrnai elabofate decit in fazele
anter-i0arg.. In unele cazuri, construirea unei
 ortifica .. aditionale e endiculaI].4}e...till la..o.
anumita distan: a llija cum se m iniPla In llijezarea
eponima de la Cucuteni) sugereaza masuri
suplimentare de aparare62.
Ti ul uzual~de casa era rectang de 8-20
lungime ~i 5- laPIne cu 2 u 3 camere.
.P. retii erau it' A ", spflJImn u-se pe
snlpi deJ.emn;...1ntr-o alta alternativa, perelii--er
din sc1nduri despicate._ Un ~ir de st11pigrei dispu~i
Qecentru sprijina acoperi~uLtriun u ar fig. 17).
In mod exce tional, unele case au 30 . lespezi ceramice. Casele din complexele Cucu-
~13-4 cam~
Resturile unor case - In special din comple-
xele Butmir, Karanovo ~i Cucuteni - au oferit
informa!ii detaliate privind tehnicile de con-
struc!ie. Un caz tipic este satul Obre II (cultura
Butmir), aflat la 65 kIn nord-est de Sarajevo, In
Bosnia, unde s-au pastrat numeroase case din
diverse nivele habitap.onale (fig. 28). Satul din
faza Butmir I de la Obre avea case din lemn sub-
p.re, funda~ie de piatra, stllpi verticali de
susp.nere, tencuiala compacta de lut ~i acoperi~uri
din paie ~i lemn. AceasUi teaditie de constmcpe
c~ din epoca neo!jticil (cllltma Starcevo)
Casele din faza Butmir II aveau stllpi verticali
mai gro~i, iar tru de Ie . lipita cu lut. Intrarea era decorata cu motive
putea facein tr . e ori-
zontal i l~ate cu fibril de-l.mrn-(phloem) In c1te-
va ~iruri vertic ale Intr St1-lp~;(2) din crengi
~ezate vertical ~i legate eu fib~lemn I~iruri
orizontale; sau (3) din bu teni des icati ve 'c Ii>
bine fixa!i. Grosimea pere~ilor depinde de
adlncimea armaturii. Eeu:tii din leasa erau lip-4i,
culut de..5- m grosime, de amhele-pa~i.3-peretii
din bu~teni despica!i, a~ezati In ~iru " fau
acoperiti cu un strat mai gros de lipitura-deiut;-tle
circa 10-12 cm e ambele arti D~as.Y.Pras 1112'-
lor de lemn se llijezau blrne orizontale..groa~re
sQri'ineau acoperi u1. .EOOeaU.3-(~-a<;;Q1~
lut sau era din scmduri, in Incaperile unde-se-afla.
c torul. Lipitura..p~retil era sclivisita ~i.deeD:
rata cu ornamente In rel~f, Intre acestea fiind ~i
spirale ~erpuitoare. In plus, pe llnga aceste
locuinte tipice de la Obre, cu pereti din leasa ~i
lipitura In cadre pe stllpi de lemn, existau ~i
structuri--JI)aare numai din...lem, dintre care una
terminata cu 0 apsida. Se apreciaza ca aceste
constructii de It:;,mnau servit drept dependinte ale
gospodariei63. 1Jljnte 'oru a ei 0 r- ada-
Qostea Intotdeauna cup cr. pen.tm pline JD
forma de stup, construit..din..ramuri ~i acupetiUu.
lut (fig. 29). Partea inferioara a acestuia, din lut,
se afla pe 0 temelie din pietre netede ce formau 0
patforma In fata cuptorului.
Clteva greutati pentru razboiul de tesut ill.dic.ii
exis l:a unii razboi vertical.--aflaL l1-ng~r
(lg. 30). Macinatul torsul j' alte Andeletniciri
erau probabil efectuate to A ceasta Inca er ,
deoarece s-au gasit pietre de macinat, fusaiole,
unelte din os ~i din silex - 10ate concentrate
Intr-o latura a cuptorului. In partea opusa
cuptorului;\de-a lung1;!lperetelui, se afla 0 parte
acoperita cu sc1nduri. In ambele camere,l>e ~odea
se aflau oale pentru provizii diverse alte vase ~i
mangaluri cu pereti j>erforati pentru incillzit
incaperea cu ajutorul carbunilor de lemn.
Casele din complexele Vinca ~i Karanovo
(faze e Ill-IV) constau, de regula, dintr-o camera
principala ~i 0 antecamera cu intrarea printr-un
capat Ingust. Casele din faza Cucuteni clasica
aveau trei ori chiar patru camere. Specifice arhi-
tecturii complexului Vinca erau construc~iile cu
perep. din triunchiuri despicate ~i podele din
teni ~i Karanovo (fazele III-IV) aveau podelele
din bu~eni despica!i acoperi!i cu un strat gros de
lut. Modelele ceramice ale caselor (sau templelor)
apaqinlnd culturii Karanovo indica existenta unor
acoperi~uri triunghiulare, a unor ferestre circulare
~i o]11amente In ro~u, galben ~i alb pe tencuiala.
In studiul sau dedicat culturii Petre~ti din
Transilvania, luliu Paul a reconstruit 0 casa spri-
jinita pe stllpi din situl de la Pauca (jud. Sibiu)64
Conform afirmatiilor sale, podeaua din lut ars se
sprijina pe stllpi de plna la 50 cm In diametru:
deasupra acestora a fost ridicata 0 rama de bu~teni
acoperiti cu crengi ~i frunze. Perep.i erau constru-
i~i din stllpi verticali Intre care se punea 0 leasa
pictate ~i in relief. Aceasta "casa-piramida" are
paralele apropiate In modelele de temple cu
picioare scurte, cum ar fi modelul In lut al unei
construcp.i cu doua niveluri; edificiul, dupa toate
probabilitatile un templu, era sprijinit pe picioare
~i a fost descoperit In apropierea ora~ului Kiev
(modelul miniatural se afla acum expus In
Muzeul Municipal din acest orllij).
La Herpaly, Intr-un tell apartinlnd culturii Tisa
din nord-estul Ungariei, s-au descoperit case cu
doua niveluri, cu perep. din lemn cioplit ~i armati
cu stllpi de lemn (N. Kalicz, comunicare
personala, 1983).
Cele mai vechi obiecte din cupru gasite pe
teritoriul european se afla rasplndite Intre Bosnia
~i centrul Bulgariei, fiind datate la scurt timp dupa
5500. Intr-o serie de a~ezari s-au descoperit sule
cu seqiune patrata, mici margele ~i alte podoabe
mici, toate din cu~ru ~i confectionate prin
incalzire ~i ciocanire 5. Unul dintre cele mai tim-
purii situri care au oferit 0 datare demna de luat In
seam a pentru c1teva mar~ele de cupru este Obre I
in Bosnia, circa 5 4006 . Numarul obiectelor din
cupru ~ crescut in prima jumatate a mileniului al
V -lea. In arealele culturilor Hamangia, Karanovo
V-Boian din Bulgaria ~i sudul Romaniei, faza
timpurie Cucuteni din Moldova ~i faza Vinca
clasica din lugoslavia, apar acum sule, topoare,
dalti, margele, spirale, bratari din_slrma Indoita ~i
amulete In forma unor figurine. In acela~i timp,
exploatarea minelor de cupru devine sistematica
~i se amplifica pe la mijlocul mileniului al V -lea.
In aceasta perioada au aparut ~i obiecte din aur,
precum ~i ceramica decorata cu aur ~i grafit. S-a
descoperit ~i tehnica topirii metalelor, ce a avut ca
rezultat aparilia unor unelte mai mari din cupru.
Topoarele cu gaura la miner ~i topoarele-dalta
erau turnate in matrile deschise. Cuprul topit era
pur, exceptind cantitap neinsemnate de cositor
sau arsenic care apar ca impuritap in zacaminte.
Nu este atestata alierea intenlionata a cuprului cu
arsenic sau cositor.
Rezervele de cupru sint abundente in Carpap
(inclusiv in arcul carpatic transilvanean) ~i
Rodopi (fig. 31). Una dintre cele mai timpurii
mine de cupru descoperite pina acum - databila
nu mai tirziu de 5000 - este cea de la Rudna
Glava, in nord-estul Serbiei, la 140 kIn est de
Belgrad. Intre anii 1968 ~i 1979, B. JovanoviC a
sap at aproape 30 de pullirio7 Tehnologia
exploatarii cuprului era foarte asemanatoare
aceleia de exploatare a silexului, practicata mult
timp inaintea epocii metalelor. Minerii extrageau
minereul sapind 0 platforma orizontala de acces
in coasta unui deal, acolo unde 0 vina ajungea la
suprafata ~i apoi se sapau pUlliri verticale inguste
in filon, in unele locuri cu 0 adincime de 15-20
m. Majoritatea minereurilor extrase era formata
din malallit ~i azurit - carbonati ai cuprului de
culoare verde ~i albastra. Unealta principala
folosita in activitatea de extractie era un mai de
piatra, confeqionat din bucap mari de gabbro (0
roca granulara ignica) cu un ~anl de jur imprejur,
ceea ce permitea ca piatra sa fie balansata cu 0
funie legata in jurul sau. Maiul avea 0 lungime de
10-25 cm ~i cintarea de la 1 la 4 kg. Coarnele de
cerb gasite in pUlliri serveau probabil ca perfora-
toare. Se folosea 0 tehnica de incalzire ~i racire
alternativa pentru a se sfarima minereul, dupa
cum indica urmele de foc ~i vasele pentru tran-
sportul apei. Atunci cind stinca incalzita plesnea
dupa ce era stropita cu apa, minerii largeau crapa-
turile cu unelte din coarne de cerb sau cu icuri de
lemn, extragind astfel bucap de minereu. Dupa
aceasta, minereul era transportat in cel mai
apropiat sat sau ~ezare urbana din bazinul riului
Morava ori chiar mai departe spre vest.
Cronologia minelor de la Rudna Glava se
bazeaza pe ceran1ica Vinca gasita in trei depozite,
dar - din pacate - nu direct pe analize cu C 14.
Depozitul nr. 3 cuprindea vase lustruite in negru,
avind omamentalii cu spirale cane late, precum ~i
o lampa pe patru picioare cu capul stilizat al unui
berbec, decorat cu un caprior (chevron) triplu pe
git ~i cu meandre pe corp. Vasele acestea sint
tipice pentru sfir~itul fazei Vinca timpurii ~i faza
mijlocie a acestei civilizalii. Alte a~ezari
conpnind ceramica de acela~i tip (de exemplu
situl de la Gomolava) au fost datate prin metoda
C14 ~i s-a oblinut 0 plasare in timp injur de 5000.
Celelalte doua depozite, nr. 1 ~i nr. 2, au fumizat
o ceramica de un tip ceva mai nou ~i au fost datate
la inceputul fazei Vinca tlrzii.
Descoperirea minelor de cupru de la Ai -bunar,
la 8 kIn sud de Stara Zagora, in centrul Bulgariei,
arunca 0 noua lumina asupra proporpilor mineri-
tului in preistorie. Minele au fost descoperite in
1971 ~i au fost sapate in 1972 de E. N. Cernyh68
S-au scos la iveala 11 pulliri cu 0 lungime totaUi
de 500 m; citeva aveau pina la 110 m lungime ~i
pina la 20 m diametru. 0 astfel de mina putea
fumiza multe tone de zacamint de cupru. Minele
de la Ai-bunar sint datate in faza Karanovo VI. In
pulliri s-au gas it unelte de cupru, incluzind ~i
instrumente speciale pentru minerit, cum ar fi
toporul-dalta ~i timacopul. Analizele efectuate
asupra cuprului de la Ai-bunar ~i asupra celui
gasit in citeva ateliere, morminte ~i depozite au
aratat ca aceasta mina a servit drept sursa de
materie prima pentru intreaga zona est-balcanica,
pentru Moldova, Ucraina de vest ~i sudul Rusiei.
Cuprul era a~adar transportat ~i comercializat pe
o raza de 200 km sau chiar mai mult de la punc-
tul de extractie. Alte surse de cupru s-au
descoperit la Tfunnianka (sud-vest de Ai-bunar),
Rakitnica (sud de Ai-bunar), precum ~i la
Hristene (la nord de tellul de la Azmak). Toate
acestea se afla in regiunea Stara Zagora.
Abundenta de zacaminte de cupru din aceasta
regiune a facut din centrul Bulgariei unul dintre
cele mai importante centre ale dezvoltarii
metalurgiei din Europa. Influenla acestui centru
spre vest poate fi detectata pina in Slovacia ~i
nord-estul Ungariei69
Descoperirea cimitirului din faza Karanovo VI
de la Varna. cu sute de obiecte din aur depozitate
in morminte, a stimulat interesul pentru alte
descoperiri ale unor zacaminte de aur70 Un
studiu al lui A. Hartmann privind 137 obiecte a
aratat ca circa jumatate din acestea conpneau
platina, altele erau fara platina, iar douasprezece
aveau un conlinut ridicat de cupru, ceea ce duce
la ideea ca obiectele provin din metal extras din
surse diferite 71. Este clara existenta unor mine de
aur, dar deocamdata probleme locului de origine
al aurului este 0 chestiune deschisa speculapilor.
Jovanovic sugereaza 0 metalurigie locala a
aurului72. Este probabil doar 0 chestiune de timp
pina sa aflam mai multe lucruri privitoare la
zacamintele de aur din Europa central-
rasanteana.
2. Schimbul de marfuri ~i comertul
In intervalul dintre 5000 ~i 4500 este atestata 0
dezvoltare constanta a comertului cu cochilii
egeene, marmura, obsidian ~i cuPru. Drumurile pe
mare ~i pe riuri au continuat sa aiM un rol
esential.
Unul dintre centrele importante pentru schim-
bul de produse era' Delta Dunarii. Mormintele
culturii Hamangia raspindite de-a lungul Marii
Negre sint pline de numeroase coliere de margele
din dentalium ~i de .spondylus, bratari de spondy-
Ius ~i marmura, precum ~i cu figurine de marmura
~i cu strachini. S-au gasit ~i margele de cupru ~i
bratan. Se pare ca schimbul de produse cu zona
Marii Egee era controlat de corabierii haman-
gieni. Din porturile lor raspindite de-a lungul
coastelor Marii Negre, cochiliile ~i marmura
calatoreau pe Dunare spre Europa centrala.
 o data cu dezvoltarea extractiei ~i prelucrfuii
cuprului ~i aurului, a aparut 0 noua faza in istoria
schimbului de produse. Bogatia extraordinara -
neegalata anterior - de cupru, aur, cochilii
egeene, marmura precum ~i de vase decorate cu
aur ~i cu grafh, a~a cum rezulta in urma
descoperirilor din cimitirul de la Varna pe
litoralul Marii Negre, constituie 0 dovada a faptu-
lui ca la jumatatea mileniului al V -lea regiunea
Varna devenise un port ~i un centru de schimb
foarte important73. In morminte se depozitasera
peste 300 de obiecte de aur ~i peste 50 de unelte
din cup~: securi-ciocane, securi plate, dalti, sule
~i ace. In afara de descoperirile de la Varna, in
regiunea Dunarii inferioare s-au gasit raspindite
bratilri ~i inele de aur74. Citeva pandantive reali-
zate prin ciocanirea unor foite de aur au ajuns
pina in sudul Peloponezului75. La Varna s-au
gasit cantitati importante de margele, bratilri,
inele, placi circulare convexe cu perforatii, figu-
rine de tauri, securi masive din aur cu gauri
pentru minere, diademe ~i diverse obiecte de cult.
Varna trebuie sa fi fost un centru, un port unde
doua sau mai multe grupuri culturale veneau pen-
tru a face schimb de produse provenind din regiu-
nile lor, in forma unui comeI1liber.
Miile de cochilii de spondylus ~i dentalium din
morminte au fost importate din zona egeeana,
probabil in schimbul uneltelor de metal solicitate
de locuitorii insulelor Ciclade ~i din zona de
coasta a Marii Egee, unde s-au gasit citeva
depozite continind unelte din~cupru cu paralele
imediate in cultura Karanovo. In mod asemanator,
marmura gasita la Varna, a~a cum arata cupele
conice frumos sculpate ~i rhyton-urile, a fost
probabil comercializata spre nord dinspre
Ciclade, iar lamele de obsdidian transparent ~i
taios provin dintr-o sl!rsa din regiunea Tokay,
nord-estul Ungariei. Intr-o a~ezare din faza
Karanovo VI, situata la 30 de km sud de Nova
Zagora, s-a gas it - alaturi de margele de cupru -
o lama transparenta de obsidian admirabil prelu-
crata (Muzeul din Nova Zagora, nepublicat), ceea
ce sugereaza faptul ca centrul Bulgariei a consti-
tuit 0 legatura in schimburile de obsidian ~i cupru
dintre bazinul carpatic ~i Marea Neagra. Mai
mult, grafitul din centrul Bulgariei, folosit la
lustruirea ceramicii, era un produs deosebit de
cautat, fiind comercializat intre regiunea Dunarii
mijlocii ~i Marea Neagra. Un con de grafit folosit
la decorarea ceramicii, depozitat intr-unul din
mom1intele de la Varna, trebwe sa fi provenit din
zona de extractie a~grafitului - Stara Zagora din
centrul Bulgariei. In a~ezarea de la Azmak s-a
gas it un depozit de conuri de grafit, unele perfo-
rate ~i gata pentru export.
Analiza spectrala a obiectelor de cupru indica
faptul ca au existat legaturi comerciale intre cul-
turile Karanovo ~i Cucuteni, ba chiar mai departe
spre est pina in bazinele Niprului inferior ~i
Volgai inferioare. La Carbuna (in Republica
Moldova), s-a descoperit un vas cucutenian
con!inind peste 400 obiecte de cupru ~i peste 400
obiecte din cochilii ~i marmura. Aceas1
descoperire indica marea raspindire a une
cantitati insemnate de cupru in aria cultun
Cucuteni76 Printre obiectele de cupru desco
perite la Carbuna se afla un topor, 0 dalta, bratar
spiralate tip ice pentru centrul ~i estul Bulgariei
precum ~i amulete-pandantive confectionate din
foita de cupru. Acestea par a fi variante abstracte
ale figurinelor schematizate din os din faza
KaIJUlovOVI (fig. 32).
In Ucraina (in cimitirele de la Kapli ~i
Mariupol, la nord de Marea Neagra ~i Marea de
Azov) ~i in sudul Rusiei (la Hvalynsk, pe Volga)
s-au gasit topoare, marge Ie, inele, bratari spiralate
~i pandantive circulare plate, toate fiind inrudite
cu obiectele din cupru descoperite in arealele cul-
turilor Cucuteni A ~i Karanovo VI. Raspindirea
obiectelor din cupru pe 0 suprafata de citeva mii
de kilometri trebuie pus a in seama populatiei de
calareti din faza Kurgan I din stepa cuprinsa intre
cursurile inferioare ale Niprului ~i Volgai.
Atelierele ~i depozitele de obiecte confectio-
nate din metal, piatra ori cochilii sugereaza 0
~ccentuare treptata a specializarii in meserii.
Intr-un numar de situri apartinind culturii
Karanovo (Sitagroi, Hir~ova, Vidra, Ruse ~i chiar
Karanovo), s-au gasit ateliere de prelucrare a
metalelor cu zgura de cupru, creuzete ~i unelte
neterminate ori omamente de cupru. Extragerea
silexului, mineralelor ~i cuprului devenise, foarte
probabil, 0 indeletnicire aparte. Cantitatile mari
de obiecte de aur din mormintele de la Varna sint
cu sigurantil rezultatul unei specializari a mese-
ria~ilor ~i nu al unei indeletniciri casnice. Tot
activitatea unor meseri~i specializati, probabil
artizani in atelierele unor temple, indica ~i como-
rile de aur, cum ar fi mormintele cu ma~ti de la
Vama sau templul de la Hotnica in nordul
Bulgariei, unde s-au gasit numeroase bratari
asemanatoare, precum ~(imagini abstracte ale
unei zeitati feminine 77. In situl de la Hir~ova
avem atestata existen!a unui atelier pentru pro-
ducerea de omamente ~i figurine din spondylus ~i
din oase78.
Nu s-au identificat alte ateliere ceramice in
afara celor functionind linga locurile de cult.
Templul cu doua niveluri de la Radingrad linga
Razgrad, in estul Bulgariei, construit in jurul
anului 5000 (sapaturi efectuate in anii 1974-
1978, nepublicate) cuprindea ~i un atelier de
ceramica la primul nivel, in timp ce templul
propriu-zis, cu altarul, se afla la al doilea nivel.
Atelierul adapostea un cuptor mare, iar in
partea opusa a incaperii se aflau vase terminate ~i
neterminate, lut nefolosit ~i un set de instrumente
pentru decorarea ceramicii: unelte de lustruit din
os de cerb, lamele de silex, oase de pasan, instru-
mente de incizat, sule ~i pietre late pentru
macinarea ocrului. Producerea ceramicii era.
foarte probabil, 0 indeletnicire casnica; vase Ie
 fine erau flicute exclusiv In scopuri rituale sau
pentru a-i Insop pe cei morp. Femeile suprave-
gheau aceasti Indeletnicire ~i este practic cert ca
~i ornamentele erau realizate tot de ele. Dovada ca
lustruirea ~i decorarea ceramicii erau In grija
femeilor 0 avem In cimitirul de la Basatanya (faza
Bodrogkereszmr) din estul Ungariei, unde Intr-un
numar de morminte de femei s-a gasit un set de
instrumente pentru lustruirea, pictarea ~i gravarea
ceramicii, constlnd dintr-o pietricica, un os de
pe~te, un instrument de lustruit din os, 0 pyxis ~i
un canciog 79.
Ceramica folositi In scopuri rituale din chal-
colitic (epoca cuprului) reprezinti apogeul artei
ceramice. Pentru a 0 descrie In mod corespunzi'i-
tor ar fi nevoie de 0 carte Intreaga. Clteva pagini
nu pot reda nici pe departe extraordinara varietate
de forme ~i modele, creativitatea ~i imaginapa,
precum ~i sensibilitatea cu totul remarcabila a
acestor cerami~ti "vechi europeni".
\ Gama ceramicii fine se Intinde de la vasele
\ lustruite cu negru ~i canelate pma la cele pictate
policrom In ro~u, brun, galben ~i alb, ilustrate aici
doar prin dteva imagini. Ceramica pictati In
grafh ~i cu aur apaI1inind culturii Karanovo de la
mceputul ~i mijlocul mileniului al V -lea era cu
adevarat extraordinara In ceea ce prive~te
tehnologia ceramica (fig. 33). Pictarea cu graftt a
mceput In faza Karanovo V ~i a devenit moda
dominanti a decoratiei In faza Karanovo' VI.
Grafitul se gase~te in rocile metamorfice din
Munpi Rodopi ~i Muntii Balcani, iar cantitap
illsernnate de conuri de grafit s-au gasit In muntii
din Imprejurimile Starei Zagora, In special la
Azmak. Vasele tratate cu grafit erau mai Intli
acoperite cu un strat de lut, lustruite plna dnd
atingeau consistenta pielii de animal ~i apoi fre-
cate cu grafit, dnd erau complet uscate. Toate
aceste faze se fliceau Inainte de ardere. Era
necesari'i 0 ardere prelungita, Intr-o atmosfera
reducatoare la 850-10000C pentru a Impiedica
oxidarea grafitului. Ceramica lustruita cu negru
ori brun Inchis era frecati cu grafit, uneori cu
angobe albe, gi'ilbui ori galbene. Motivele cuprind
spirale, meandre, vlrtejuri, linii oblice, tri-
unghiuri, cercuri, oua. Este probabil ca grafitul
extras In Bulgaria era comercializat spre teritori-
ile de azi ale Iugoslaviei, Cehiei ~i Slovaciei,
deoarece ceramica decorati cu grafit se lnt'ilne~e
~i In complexul Vinca ~i In complexul Ceramicii
liniare. Ceramica pictati cu aur, gasita In
cimitirul de la Varna, este dovada gri'iitoare a
tehnologiilor avansate pe care Ie stipIneau deja
me~terii preistorici.
Pe la 5500, vechii europeni din Europa
central-rasanteana au dezvoltat un sistem de
scriere, cu circa doua mii de ani Inaintea egipte-
nilor ori a sumerienilor. Totu~i, spre deosebire de
aceste popoare, scrierea vechilor europeni nu
servea unor scopuri econornice, juridice sau
administrative. Scrierea "veche europeana" era 0
scriere sacra, aparuti In urma unei Indelungi
folosiri a unor sernne grafice Incarcate de un sim-
bolism particular; aparipa acestei scrieri este
strlns legati de cultul dezvoltat al divinitipi
feminine. Aceste sernne sInt, In sens pur etimo-
logic, hieroglife sau sernne sacre.
Cele mai vechi descoperiri ale unor obiecte
purtilld sernne de scriere au fost flicute, cu mai
mult de un secol ill urma, la Turd~, un sit
apartinlnd fazei timpurii Vinca din Transilvania.
De abia un secol mai nrziu, In 1961, s-au
descoperit la Ti'irtaria (0 ~ezare nu departe de
Turda~, In judo Alba) trei placute de lut ars cu 0
scriere care a snrnit un deosebit interes. Cltiva
erudip Ie-au comparat cu sernnele sumeriene
cunoscute ori Ie-au bi'inuit a fi derivate din aces-
tea. Cronologia oferita de dati'irile cu radiocarbon
era ignoratio Astfel, M. S. F. Hood considera ca
placutele de la Ti'irti'iria ar fi fost ,,0 imitape
incomprehensibila a unor semne de scriere
apartinlnd unor populapi mai civilizate"gO *. Sute
de alte obiecte sacrale pumnd inscrippi In rlnduri
sau grupate au ramas neobservate ori necunos-
cute. Multe obiecte cu inscrippi au fost gasite
Intr-un context stratigrafic bine documentat.
Cronologia cu radiocarbon calibrati la date reale
arati ca aceasti scriere a api'irut curlnd dupa
jumatatea mileniului al VI-lea ~i a fost folosita
continuu timp de un mileniu ~ijumatate In epoca
cuprului (sau chalcolitica) din Europa central-
rasi'iriteana, illtre 5500 ~i 4000. Este acum cert ca
scrierea "veche eropeana" este mult mai veche
dedt cea sumeriana. Ca atare, comparatiile crono-
logice cu Sumerul nu sint cele mai fericite.
Obiectele purtlnd inscrippi sint cunoscute din
bazinul Dunarii ~i din Peninsula Balcanica, din
grupurile culturale Vinca- Turd~, Tisa, Karanovo
(III-VI), ceramica liniara ~i altele. Atestarea aces-
tei scrieri sacre In culturile "vechi europene" este
In deplin acord cu stadiul lor de dezvoltare, caci
la data dnd aceasti scriere era In uz, europenii
din zona central-rasariteana cuno~teau activitaple
cu specific metalurgic, atinsesera un malt nivel de
dezvoltare a arhitecturii, mtretineau relapi eco-
nomice pe scara larga, la acestea adaugIndu-se
remar~abilul nivel atins de specializarea pe
mesem.
Acest sistem de scriere nu a fost nicidecum un
proces efemer, limitat la 0 singura localitate, ci un
fenomen larg rasplndit. Ipoteza importi'irii acestei
scrieri sau a unor tiblite din Mesopotamia trebuie
Inlaturati cu desavlr~ire, caci ea este contrazisa
atlt de evidenta datelor cronologice, dt ~i de natu-
ra acestui sistem de scriere care a api'irut printr-o
folosire Indelungata a simbolurilor grafice.
Originile sale trebuie cautate ill perfecponarea
* Problema tablitelor de la Ti'irtiiriaa fost rediscutata
de noi in: Sorin Paliga, The Tablets of Ti'irti'iria- an
enigma. A reconsideration and further perspectives.
Dialogues d'histoire ancienne (1993) 19, 1: 9-43.
cultului divinitapi feminine din religia "veche
europeana", prin specializarea (ori restringerea)
sensului simbolurilor. Inscriptiile apar pentru
prima oara pe obiectele de cult, nu pe tablite, ~i au
avut un scop hieratic, nefiind deloc notarea unor
tranzacpi comerciale ori administrative, ca in
Mesopotamia.
Scrierea "veche europeana" a disparut in mod
virtual 0 data cu dezintegrarea culturilor Kara-
novo, Vinca ~i a altora in jur de 4000 i.e.n. ~i dupa
aceea, ca urmare a infiltrarii pastorilor nomazi din
stepele sudice ale Rusiei, presl1pu~i a fi vorbitorii
idiomurilor proto-indo-europene. Acest sistem de
scriere a supravietuit totu~i in zona egeeana, unde
Vechea Civilizape Europeana a persistat timp de
alte doua milenii in comparape cu zona duna-
reana a Europei. Ca atare, nu poate fi surprinzator
sa observam similitudini intre sistemul de scriere
"vechi european" ~i scrierile egeene din epoca
timpurie a bronzului, minoica ~i cipriota.
Analogiile dintre semnele "vechi europene" ~i
acelea din silabarul clasic cipriot sint ~ocante.
ducind la ideea ca scrierea "veche europeana".
aparuta cu cca. 4000 de ani inainte Linearului A
cretan ori a celui cipro-minoic a fost 0 scriere
inrudim cu acestea ~i, probabil, precursoarea lor,
inventata de vorbitori de idiomuri ne-indo-
europene.
CUeva cuvinte despre istoricul
descoperirii semnelor
Existenta unei scrieri preistorice in sud-estul
european a fost semnalata prima oara in anul
1874, cind Zs6fia Torma a intreprins sapaturi pe
dealul de la Turda~, lingaAlba Iulia81 (fig. 34).
Descoperirile, constind din obiecte eeramiee,
figurine, fusaiole ~i alte obiecte, eu peste 300 de
semne ineizate, au fost treptat distribui!e
muzeelor din Berlin, Mainz, Munehen ~i Cluj. In
anul 1910, Marton Roska a reluat sapaturile de la
Turda~, reu~ind sa clarifiee tipologia eeramieii ~i
secventele stratigrafiee. Contribupa sa consta in
aranjarea ~i publiearea materialului rezultat in
urma sapaturilor Zs6fiei Tom1a82.
Alte semne au fost observate pe obieetele
deseoperite de M. Vasic in anul 1908, in situl de
la Vinca, de llnga Belgrad83. Dupa parerea sa,
semnele de pe vasele ~i de pe figurinele de la
Vinca aveau valoarea unor litere, el gasind
analogii cu inscrippile de pe vasele greee~ti
arhaiee de la Lesbos. Cineizeei de ani mai tirziu,
la 0 aim ~ezare importanta a culturii Vinca, cea
de la Banjiea, de asemenea llnga Belgrad, s-au
efectuat sapaturi de eatre Todorovic ~i Cerma-
novic, gasindu-se sute de inseriptii pe eeramiea,
pe obieete de cult ~i pe figurine"84 La nord de
Vinca, in siturile din bazinul Tisei, in sud-estul
Ungariei, s-au deseoperit_citeva vase ~i figurine
remarcabile cu inserippi8). Chiar ~i mai la nord,
in Cehia ~i Siovaeia, s-au identifieat vase eu
inseriptii apartinind eulturii eeramicii liniare,
eontemporane eu faza timpurie Vinca86
In anul 1950, Morfova a publieat 0 deseo-
perire ~ocanta, meum la intrarea unei pe~teri de
linga satul Sitovo, in zona central a a Muntilor
Rodopi, in Bulgaria; este 0 inseriptie pe stinea, de
3,4 m lungime ~i eu caraetere de 13-16 cm
inaItime (fig. 35). Aeeasta descoperire nu a stimit
niei un interes timp de doua deeenii, pina cind a
fost mentionata de Todorovic in anul 1971.
Cerami ca' tip Karanovo din pe~tera permite 0
datare probabila a inserippei in epoca euprului
(ehaleolitiea). Inseriptia de la Sitovo preeum ~i
pecetea eu inscriptie deseoperita in anii '50 in
tellul de la Karanovo, faza VI87, demonstreaza ea
utilizarea scrierii era 0 practica raspindim in acele
timpuri, atita timp cit asemenea inserippi sint
frecvente in culturile Karanovo, Vinca ~i Tisa
(fig. 36). Numeroase pUieute, peeep, recipiente de
saerifieiu, vase antropomorfe ~i figurine - to ate
purtind inserippi - din eultura Karanovo sint deo-
eamdam nepublicate.
Unul dintre eele mai edificatoare exemple de
obiecte purtind 0 inseriptie "veehe europeana" a
fost gasit in anul 1969 in timpul sapaturilor intre-
prinse la Gradesnica, llnga Vraca, in nord-vestul
Bulgariei88. Este yorba de un eastron aproape
plat, eu seriere pe ambele parti. Fata este
imparpm de patru linii orizontale in patru registre,
fiecare conpnind de la patru la opt semne. Pe
spate este incizata 0 figura umana schematizatii,
alcatuita din V;:uri sau triunghiuri ineonjurate de
semne liniare. In acest sit s-au mai gasit modele
de temple ~i vase antropomorfe eu inserippi.
Actualmente se eunose aproape 0 suta de
~ezari unde au fost descoperite obiecte cu
inseriptii, materialul din fieeare a~ezare fiind
reprezentat fie de obieete izolate, fie de cantitap
mari, ajungindu-se in unele eazuri la peste 300 de
obieete. Majoritatea acestor a~ezari este euprinsa
in grupurile eulturale Vinca ~i Tisa din bazine Ie
Moravei, Dunarii ~i Tisei, in teritoriile de azi din
Serbia, estul Ungariei. nord-vestul Bulgariei ~i
vestul Romaniei, precwn ~i in eadrul eulturii
Karanovo (III-VI, Boian-Gumelnita) din centrul
Bulgariei ~i sudul Romaniei. Semne inscrise sau
pietate, neobservate anterior, sint aeum identifi-
eate pe ceramica Dimini, Cueuteni, Petre~ti,
Lengyel, Butmir, Bukk ~i a eeramieii liniare: ca
atare, nu mai este coreet sa se vorbeasca despre
scrierea Vinca ori despre tablitele de la Tartaria ca
fiind singurele exemple ale acestui fenomen. Este
aewn clar ea scrierea a fost 0 earaeteristiea gene-
rala a Vechii Civilizatii Europene din mileniile
VI-Vi. e. n.
Analiza intema a semnelor din 29 de a~ezari
ale culturii Vinca a fost prezentata in teza de doc-
to rat a lui Shan M. M. Wino The signs of the
Vinca culture (1973), tiparita ulterior sub titlul
Pre-writing in southeastern Europe: the sign
system of the Vinca culture (1981)89 Wino a
eatalogat 210 semne, simboluri, simboluri modi-
ficate, linii, puncte ~i curbe identificabile ca atare
(fig. 37). EI a presupus ca acestea deriva din cinci
elemente de baza: 1. 0 linie dreapta: 2. doua linii
drepte intersectate in centru; 3. doua linii impre-
unate la un capat; 4. un punct, ~i 5. 0 linie curba-.
Semnele de baza apar izolat, repetate, cu adaosuri
ori alterari. Clasificarea lui Winn prezinta un pro-
ces ipotetic de dezvoltare grafica de la simplu la
complex, scopul sau nefiind sa faca 0 distincpe
Intre simboluri ~i semne de scriere. Cu toate aces-
tea, studiul sau serve~te la clarificarea unor
probleme esenpale atunci dnd se abordeaza stu-
diu I scrierii "vechi europene". A fost oare aceasta
scriere, de la bun inceput, pur grafica - fiind for-
mata din linii de baza, fundamentale ~i combi-
napile lor - ori a aparut din glife deja existente,
Inca-rcate cu semnificape rituala? Dupa parerea
noastra, este necesar mai intli sa examinam sem-
nele simblice folosite sporadic inainte de aparipa
scrierii. Dupa aceasta, putem incepe sa facem 0
deosebire intre: (1) simbolurile care ramin in
scriere intacte, (2) acele semne care reprezinta
modificarea simbolurilor religioase ~i (3) inovapi
artificiale tacute cu scopul de marire a registrului.
Geneza semnelor: semne abstracte
ca simboluri ri ca semne de baza
din care s-a dezvoltat scrierea
Simbolurile Slnt configurapi dinamice con-
ventionale ale caror conotatii sint asociate unei
mot'ivatii transcendentale.' Semnele abstracte
independente (nepictografice) i~i au originea in
paleoliticul superior ~i un numar dintre acestea,
gravate pe piatra, os, coarne de cerb ori ~eramjca
ID!.contiolla1 io mezolitic, apoi pina in fazele tim-
J Vasele decorate cu chevronuri (V:uri sau capri-
O ori) sint adesea in forma de pasare. In cursu I mile-
purii ale neoliticului. In Vechea Europa ~i in
Anatolia acestea apar in mod repetat - singure ori
alaturi de semne liniare - in toate zone Ie culturale
~i in to ate fazele.
Simbolurile ca simple semne abstracte ori ca
manunchiuri de semne Slnt identificate pe: vase,
modele de temple, altare, tronuri, scaune, recipi-
ente pentru sacrificii, linguri, opaite, figurine,
podoabe, tablite, sigilii, obiecte plate, fusaiole ~i
greutap pentru razboiul de tesut.
Faptul ca semnele abstracte nu sint simple
motive omamentale reiese cel mai bine in cazul
motivelor excizate ori incizate pe sigilii de lut,
din simbolurile pictate pe ceramica neolitica (ori
pe cea de mai tirziu) in benzi, 'in cercuri sau in
compartimente dreptunghiulare, din semnele
incizate ori pictate pe figurine. Yom da jos exem-
pie pentru fiecare din aceste trei categorii.
Sigiliile cu miner purtind semne con-
ventionale, datate 'in mileniile VII-VI, erau
folosite pentru a marca obiectele ceramice pre-
cum ~i, probabil, alte obiecte perisabile.
Marcajele de pe sigiliile de lut ori de piatra con-
stau din urmatoarele semne: chevron-uri (capriori
sau V -uri) multiple, X-uri ~i V -uri intre bra!e,
zigzaguri, M-uri, N-uri, virtejuri, cruci. cruci
pline, cercuri concentrice, patrate, triunghiuri cu
un punct, linii paralele, linii duble sau triple,
trilinii unite printr-o bara orizontala, "perii", pre-
cum ~i linii cvadruple sau multiple, izolate ori
unite printr-o alta linie. S-au mai putut identifica
meandre, incolaciri de ~arpe, spirale, plase ~i
table de ~ah, precum ~i simboluri ale pielii de
~arpe (benzi punctate ~i romburi interconectate).
Atunci dnd, pe la 5000 l.e.n., au intrat'in uz sigi-
liile cilindrice, acestea au continuat sa fie incizate
cu atari simboluri izolate. Cu toate acestea, pe
sigiliile cilindrice de la Sitagroi (Macedonia gre-
ceasca), alaturi de semnele simple au aparut
manunchiuri de V -uri, spirale in forma de S, ~i
liniute. Cele mai timpurii sigilii cu miner care au
mai mult de un semn dateaza din prima jumatate
a mileniului al VI-lea, fiind gasite in arealele cul-
turilor Starcevo-Cri~ ~i Karanovo (fazele I-II, fig.
38). Acela~i lucru se poate observa ~i pe pin-
taderele de la Havilar din centruv Anatoliei.
(b) Semne gasite pe vase Ie de cult
Ji sacrificiale
Cele mai timpurii motive decorative, datind
din a doua jumatate a mileniului al VII-lea ~i
primajumatate a mileniului al VI-lea Slnt in mod
evident chevronurile (V -uri), triunghiurile ~i
"plasele", incarcate cu valoare simbolica. Acest
fapt este vizibil atunci dnd semnele apar in mod
izolat, fie in centrol vasului, fie deasupra ori sub
miner (fig. 39), fie ca motiv central al desenului.
niului al VI-lea, V-urile, X-urile ~i liniile paralele
apar in benzi, in dreptunghiuri sau in discuri pen-
tru a Ie intelege drept simboluri, spre deosebire de
restul motivului decorativ care Ie insote~te, cum
este cazul vaselor de la Havilar, 'in centrul
Anatoliei. Prezentarea unor simboluri diverse in
benzi ~i in compartimente s-a accentuat spre
sfir~itul mileniului al VI-lea ~i a continuat in
mileniul al V -lea.
Combinatii de dteva semne, prelungiri ~i
duplicate ale aceluia~i semn apar ~i pe vasele de
cult ori pe recipientele zoomorfe folosite in sacri-
ficii. Acest fapt se intimpla ~i in cazul sigiliilor.
Vasele in forma de pasare (askoi) din neolitic pina
'in epoca bronzului au, foarte adesea, semnul
capriorului (V -ul sau chevronul) in comparti-
mente.
(c) Semne gasite pe figurine
Incepind cu paleoliticul superior ~i pina in
epoca bronzului, figurinele de hibrizi femeie-
pasare ~i de pasari acvatice erau incizate cu mean-
dre, V-uri, X-uri precum ~i cu linii paralele dubie,
triple, cvadruple ~i multiple (fig. 40). S'inii
figurinelor ~i amuletele pectorale erau incizate cu
 Iinii paralele ~i cu V -uri. FOLOSIREA
PERSISTENTA A ACELORA~I SEMNE
TIMP DE CIRCA 20.000 DE ANI ESTE
DOVADA FAPTULUI cA ACESTEA AU 0
CONOTATIE SPECIFICA.
Efigiile zeitei-pasare din neolitic ~i chalcolitic
cu capete cu cioc ori cu m~ti erau, de regula,
marcate sub gIt, deasupra sinilor ori In regiunea
triunghiului pubian cu un caprior (V) ~i cu un X
pe piept (fig. 41). Imaginea marcata cu V-uri ~i
X-uri poate fi total schematizatii, artistul bizuin-
du-se pe faptul ca identificarea se face pe baza
marcajului simbolic. Astfel, zeita poate fi redata
ill mod abstract pur ~i simplu prin V-uri (chevron-
uri) convergente cu picioarele ~i capul adaugite.
Putem ~adar presupune ca gliful V-lui reprezinta
zeita-pasare, iar obiectele astfel marcate sint dedi-
cate cultului sau. Gliful V poate fi reprezentat sin-
gur pe 0 figurina ori poate fi repetat de elteva ori.
Adesea el este trip Iat sau este incizat la infinit,
formind un chevron (caprior) multiplu ori un
labirint. Dimensiunea V -urilor oscileaza. Pe unele
figurine, X-urile, V -urile (izolate ori interconec-
tate) sint reprezentate In compartimente, ~a cum
apar ~i pe vase. Pe 0 figurina gasita la Gomolava
(cultura Vinca), fata, spatele ~i partile laterale au
linii verticale care Impart chevron-urile simbolice
ill patru zone. Pe spate, un V mare dublu este
incizat pe umeri ~i pe glt. V-urile , V-urile multi-
pIe ori chevron-urile apar frecvent atit pe efigiile
articulate, elt ~i pe cele schematizate ale zeitei-
pasare, precum ~i pe obiectele asociate cultului
sau. V (chevronul) este de asemenea asociat ade-
sea cu doua, trei, patru ori mai multe linii para-
lele. Se poate alcatui un catalog al semnelor izo-
late incluse In elteva simboluri care se pot deter-
mina dintr-un total de 300 de figurine ~i vase
antropomorfice cu capac ce poarta Insemnele
zeitei-pasare din culturile Vinca, Cucuteni,
Karanovo, Tisa, Bukk, Butmir, Lengyel ~i
Petre~ti. Semnele V ~i X sint In mod evident
dominante. Sint de asemenea caracteristice
dublarea, triplarea ~i opozi~a semnelor (fig. 42).
Analiza repertoriului de simboluri de pe
figurine conduce la elteva observatii. Semnele
care illconjoara imaginea zeitei-pasare (1) identi-
fica zeita (V ~i X), (2) Ii accentueaza legaturile
strinse cu sfera acvatica datatoare de viata (V -uri
~i X-uri conectate ori asociate cu meandre, spirale
,,mi~catoare", semnul M, pIasa ~i "tabla de ~ah",
(3) arata func~a sa ca datatoare de umiditate ori
de energie vitala, In general. Este probabil ca
duplicarea, multiplicarea ~i juxtapunerea seJIl-
nelor avea finalita~ invocationale ori magice. In
combinarea a doua semne, cum ar fi V, putem
observa crearea unei expresii pentru un concept
mai complicat dedt ar fi putut avea cele doua
semne luate separat. lata de ce credem ca sistemul
"vechi european" de semne a devenit 0 scriere In
sine, caci s-a ajuns mai departe de simpla repetitie
magica, s-a ajuns la 0 abstractizare capabila sa
redea distinctii subtile.
Din cele s'puse mai sus, se poate vedea ca ace-
lea~i semne ~i asocierile lor pe figurine, - V -uri
dublate, triplate, multiplicate, inversate, opuse ~i
asociate cu meandre ~i linii paralele - continua
din culturile gravettiana ~i magdaleniana ale pale-
oliticului superior pina In neoliticuI, chalcoliticul
~i chiar epoca timpurie a bronzului din El;!ropa ~i
Anatolia, timp de cel putin 15.000 de ani. In acest
sens, trebuie comparate figurinele de la Mezin din
paleoliticul superior (vezi fig. 40) cu cele din cul-
tura Vinca din rnileniul al V -lea (vezi fig. 42).
Asemanarea este izbitoare. Asocierile repetitive
sugereaza acele~i conotatii simbolice. Aceste
semne specifice sint asociate zeitei-pasare, nasca-
toarea ~i datatoarea de viata, a carei epifanie este
o pasare acvatica ~i al carei tarim este apa. V-ul
este 0 schematizare a vulvei, a triunghiului
pubian, unul dintre cele mai vechi simboluri
cunoscute In arta preistorica. Repetarea sa ill con-
texte similare sugereaza rolul central In simbolis-
mul care Insote~e aceasta divinitate.
Semnele descrise pina acum sillt marci simbo-
lice, nu semne de scriere. Descifrarea 'intelesului
lor este esentiala pentru 'intelegerea fOmlarii ~i a
caracterului scrierii care s-a dezvoltat treptat 'in a
doua jumatate a mileniului al V -lea. Semnele au
fost incluse 'in aceasta scriere, ele formeaza esenta
sa. Scrierea a aparut prin modificarea sim-
bolurilor ~i adaugarea unor semne noi.
Semnele de baza sint disparate ~i se defini-
tiveaza foarte devreme. Noi nu credem ca V-ut
de exemplu, ar fi putut aparea dintr-o singura
diagonala, atita vreme_elt a fost folosit ca atare 'in
paleoliticul superior. In mod asemanator, semnul
M nu pare sa se fi dezvoltat dintr-o multiplicare
de V-uri inversate. Credem, mai degraba, ca aces-
ta a fost, de la bun illceput, un simbol'in zigzag al
apei. Asemenea hieroglifei egiptene pentru apa
mw, M ca ideograma a apei poate sa fi avut _0
valoare fonetica din cele mai vechi timpuri. In
silabarul cipriot clasic, M reprezinta silaba mi. Ca
atare, nu este absurd sa presupunem ca stramo~ii
no~tri din neolitic ~i chalcolitic ar fi pronuntat
grafemul M ca mu ori mi. Cu alte cuvinte, credem
ca unele semne - deja simboluri - puteau sa fi
avut ~i 0 valoare fonetica 'inca din paleoliticul
superior. Acest lucru nu se poate, fire~te, demon-
stra, dar el trebuie luat 'in consideratie ca posibil.
Scrierea care a aparut dupa jumatatea mileniu-
lui al VI-lea a fost creata prin modificarea sim-
bolurilor cu ajutorulliniilor, curbelor ~i punctelor
pre cum ~i prin gruparea inovatoare a tuturor aces-
tor semne. Simbolurile combinate cu semne
liniare s'int redate ill grupuri sau In rillduri pe
figurine, vase antropomorfe, fusaiole ~i greutati
pentru razboiul de tesut, modele de temple, vase
pentru libatiuni ~i pentru alte scopuri religioase,
vase sacrificiale ~i alte obiecte de cult. De exem-
plu, V -ul apare In urmatoarele combina~i: V cu 0
liniuta 'intr-o parte, In diagonala ori deasupra; V
alaturat unui V inversat; V umplut cu una, doua
sau trei linii, amplificat cu doua sau trei linii para-
lele; V cu M; V amplificat cu 0 linie curba. Cele
mai frecvente combinatii sint una sau doua linii
alaturi de V, X ~i M. 'Unele inscrippi arata un
labirint de V -uri, V-uri ~i M-uri sau V-uri ~i
Y-uri. Acest fapt sugereaza ca 1ntelesul unor
asemenea inscrippi trebuie pus In. legatura cu
intelesul simbolului repetat.
Inscriptiile apar In ~iruri orizontale sau verti-
cale, In cercuri sau In grupuri aparent haotice. Pe
figurine, inscriptiile slnt In benzi, pe fata ~i pe
spate, peste piept sau sub abdomen (fig.
43-44-45). Inscrippile mai apar ~i pe masca
figurinei, ori In jurul picioarelor (fig. 46). Pe vase,
benzile apar la baza ori la buza sau In jurul partii
centrale (fig. 47-48). Pe modelele de temple,
inscriptiile apar In casete, pe ambele paTti ori dea-
supra intrarii. Pe tablite, inscrippile slnt adesea
compartimentate In patru sau mai multe zone; pe
fusaiole, ele apar In cerc, In jurul orificiului (fig.
49-50-51). Inscriptiile apar In benzi izolate,
grupate sau In asociere cu simboluri.
Anumite grupuri de semne par sa fi comunicat
idei. Obiectele purtlnd inscriptii - figurine,
fusaiole, greutati pentru razboiul de tesut,
margele miniaturale, vase miniaturale ~i modele
de temple - par a fi fost ex voto-uri, daruri oferite
zeitei. Textele Inscrise pot sa fi fost juraminte,
rugaciuni sau numele ori epitetul zeitei.
Inscriptiile din jurul orificiului unei fusaiole pot
sa fi fost legate de 0 functie a zeitei ca "torcatoare
a firului viepi". Inscriptiile pe figurinele redind
un berbec, animalul sacru al zeitei, pot sa fie In
leg~tura cu dorinta de bunastare materiala.
In epocile mai tirzii, figurinele cu inscrippi,
fusaiolele, greutatile pentru razboiul de tesut,
recipientele ~i chiar tablitele erau oferte votive
pentru zeitele minoice ~i pentru zeitele arhaice ale
panteonului grecesc, venet ~i roman. Intre ofertele
votive caire zeita veneta Reitia. datatoare de
vialii, echivalata' cu Artemis In secolele VI-IV
l.e.n., se aflau greutati pentru razboiul de tesut
purtlnd ins~riptii, precum ~i tablite de plumb cu
alfabetul. Intre darurile facute zeitei grece~ti
Athena se aflau fusaiole cu inscrippi. Aceasta
tradipe a darurilor ex voto cu inscriptii ar putea
avea 0 vechime foarte mare, cu vreo 4000-5000
de ani Inaintea atestarii unor zeitati ca Reitia,
Artemis sau Athena.
A~a cum arata miile de imagini care au
supravietuit pe parcursul Indelungatei istorii a
omenirii, cele mai timpurii faze ale dezvoltarii
omului au fost influentate de credintele legate de
puterea materna. Se pare ca izvorullntregii viep a
fost imaginat ca 0 zeita care n~te totul din tene-
brele sacre ale plntecului sau. Ea era natura Insa~i,
datatoarea dar ~i distrugatoarea viepi, apta pentru
o perpetua regenerare in cadrul ciclului etem al
mortii ~i al rena~terii. Este posibil ca credintele
legate de 0 divinitate feminina sa fi Insotit
omenirea Inca de la Inceputurile sale ca specie.
Cea mai timpurie expresie culturala a acestei
forme de venerape este reprezentata de sim-
bolurile religioase - sculpturi In piatra ~i gravuri
pe stinci - din epoca veche a pietrei (paleolitic).
Cele mai timpurii sculpturi In silex, reprezentlnd
figurine de animale ~i de femei, dateaza din
perioada acheuleana a paleoliticului inferior,
adica de acum mai bine de 500.000 de ani90
Pietrele triunghiulare puse pe morminte,
simbolizlnd probabil foqa procreatoare a zeitei,
precum ~i cavitatile In piatra pentru colectarea
apei de ploaie, simbolizlnd lichidele datatoare de
viata, slnt cunoscute din perioada paleoliticului
mijlociu (mousterian) acum 100.000 de ani. Cu
toate acestea, este necesar ca cele mai timpurii
manifesiliri de simbolism religios sa fie studiate
In mod sistematico Cele mai multe cercetari
pomesc de la paleoliticul superior, cu circa
40.000- 10.000 de ani In urma.
in paleoliticul superior, mai ales In jur de
25.000 1.e.n., a avut loc 0 adevarata explozie a
expresiei artistice, care s-a manifestat prin
numeroase picturi rupestre, gravuri pe stlnca ~i
sculpturi. Pe~terile in care s-au gasit reprezentari
animaliere ~i gravuri bine executate erau sanctu-
are pentru practicarea unor rituri sezoniere, a unor
ritualuri de initiere ~i, probabil, a multor altor
ceremonii legate de venerarea divinitatii femi-
nine 91 Sculpturile miniaturale In piatra, corn sau
os, reprezentind 0 mare gama de divinitatj., ~i-au
facut aparitia Intre 27.000 ~i 25.000 1.e.n. In zona
cuprinsa Intre sudul Frantei ~i centrul Siberiei
s-au gas it circa 3000 de sculpturi92. Un numar
atlt de impresionant ne permite sa deducem care
este semnificatia lor figurativa. Fonnele lor
variate. gesturile ~i atributele redate de aceste
sculpturi, alaturate locului lor de origine, au
determinat 0 clasificare a tipurilor ce reprezinta
diverse aspecte ~i functii ale zeitei.
Cele mai timpurii simboluri gravate pe stlnca
~i pe obiecte de os sau com reflecta credinte pro-
funde Intr-o divinitate feminina datatoare de viata
~are era reprezentata sub mai multe aspecte.
Inceplnd cu circa 25.000 1.e.n., aceasta este
reprezentata cu slnii, sexul ~i fesele exagerate.
indic1ndu-se astfel centrele de emanape ale pute-
rilor sale procreative. Studierea simbolurilor din
arta paleolitica demonstreaza faptul ea diyinitatea
creatoare a fost in~aginata ca lcmClC, nu ca barbal.
De fapt, in arta paleolitica nu e"(dsti'i.urme ale Yre-
unei figuri paterne, nici indicii ca barbatul ar fi
avut vreun rol In procesul procrearii. Gestapa ~i
hranirea copiilor a fost modelul de baza pentru
evolutia ideii de divinitate atotgeneratoare.
Sculpturile miniaturale din paleolitic, care au
fost cioplite din filde~ sau piatra moale, nu erau
"Venere", ~a cum a existat tendinta sa fie carac-
terizate In literatura de specialitate, nici "farmece
ale fertilitatii" cu rolul de a stimula sexualitatea
masculina.· Functiile acestora erau mult mai
 importante: de diWitoare ~i protectoare a vietii,
dar ~i a mOI1ii ~i regenerarii. 0 interpretare a
func~ilor zeitei se bazeaza pe studierea atenta a
unor atribute particulare ale acestor sculpturi
timpurii: pozitiile, gesturile, invelitoarele pentru
cap ~i simbolurile religioase asociate lor. Nume-
roase expresii ale zeitatilor feminine care s-au
perpetuat timp de mii de ani ~i-au avut inceputul
In galeoliticul superior.
Inca din aceasta perioada avem deja atestata 0
iconografie a divinitatii feminine exprimata prin
dteva simboluri abstracte sau "hieroglifice":
X -uri, V -uri, triunghiuri, meandre etc.; atribute
reprezentative, cum sint vulvele, sinii, picioarele
de pasare; simboluri animaliere (teriomorfe)
reprezentind~aspecte variate ale zeitei ~i intrupind
puterea sa. In linii mari, aceea~i iconografie a
Insotit credintele legate de zeita pina in era agri-
coli!, cu unele ajustari la noile conditii economice.
In neolitic a avut loc 0 ampla innoire a expre-
siei artistice. Inventarea ceramicii, pe la 6500
i.e.n., a marcat aparitia a mii de figurine ~i vase,
sanctuare ~i modele miniaturale ale acestora,
fresce, reliefuri ~i nenumarate obiecte de ritual.
Numarul simbolurilor religioase s-a insutit,
oferind date abundente pentru descifrarea ieono-
grafiei zeitei. Mai mult, simbolismul "vechi
european" (din intervalul 6500-3500 l.e.n.), ofera
o cheie esentiala pentru intelegerea credintelor
din paleolitic, dat fiind ca numeroase reprezentari
atesta continuitatea culturala. Reconstituirea
acestui sistem simbolic este descrisa in lucrarea
no astra privind "limbajul" zeitei93.
Artefactele cele mai caracteristice ale Vechii
Europe sint figurinele ce reprezinta divinitatea
feminina, pe slujitorii ~i pe adoratorii ei sau
ex-voto-uri ori amulete cu chipul sau. Acestea au
fost gasite pe altare, pe platformele cuptoarelor,
ascunse In ni~e special construite, sub podele ~iin
pe~teri sau morminte. S-au mai gasit ~i tablouri
miniaturale ce reprezinta activitati religioase,
specifice.
Exista cel putin zece tipuri de figurine femi-
nine antropomorfe ~i semiantropomorfe care se
deosebesc prin postura, trasaturi ale fetei, ma~ti,
acoperamint pentru cap ~i simbolurile corespun-
zatoare. Aceste imagini identificabile sint redate
In reliefuri ~i in pieturi pe peretii sanctuarelor sau
pe~terilor, precum ~i pe vase.
Categoriile, func,tiile ~i simbolismul
divinitiiplor conform datelor arheologice,
istorice ~ifolclorice
Trebuie inteles de la bun inceput ca sistemul
credintelor "vechi europene" era in acel~i timp
monoteist ~i politeist. Din punct de vedere liniar
~i dualist, faptul ca divinitatea putea fi aut singu-
lara c1t ~i plurala pare 0 contradicpe inadmisibila.
Cu to ate acestea, atunci cind Intregul univers este
imaginat ca 0 divinitate care n~te totulin natura
~\ -a.\ ~~\. c,~\)\.\.- \)\an.te sezoniere, animale,
insecte sau flin\e umane - slnt c,\l tCl\\\ Q.\:\I\"\\.\, "\\.\l
este nici 0 contradictie. Ca atare, atunci cind
d~scriem variatele categorii, functii precum ~i
SI~lbolismul divinitatilor preistorice, acestea tre-
bUle sa fie intelese ca aspecte ale unei unitati
indestructibile care este in ultima instanta natura
ins~i. .
In lucrarea de fata, aceste zeitati vor fi discu-
tate in patru categorii principale. Mai intii, zeita
care personifica forte Ie generatoare ale naturii. In
aceasta categorie intra diversele aspecte de
daruire a vieti~ de na~tere, de menp.nere ~i de
stimulare a ei. In al do ilea rind, zeita care perso-
nifica fortele distructive ale naturii - zeita mortii.
reprezentata ca un nud rigid, un ~arpe vemnos s'a~
9 pasare de prada: vultur, bufuita, corb ~i cioara.
In al treilea rind, zeita regenerarii este cea care
controleaza ciclurile vietii din intreaga lume.
Manifestarile ei sint diverse simboluri ale uteru-
lui: broasca, ariciul, albina, fluturele, capul de
taur, triunghiul ~i triunghiul dublu. Moartea ~i
regenerarea sint inseparabil asociate naturii, ca
atare zeita morp.i ~i a regenerarii este uneori
vazuta ca 0 singura zeitate, in semn de
recuno~tere a uniunii ciclice a acestor doi poli.
A patra categorie este reprezentata de zeitap.le
preistorice masculine, care reprezinta doar 3-5 %
din ansamblul sculpturilor neolitice.
A. Zei!a procreatoare. Zei!a diiruitoare
a vie!ii ~i stiipfna animalelor
Zeita din paleolitic ~i neolitic este partheno-
genetica, generInd viata din ea Insa~i. Este zeita-
fecioara primordiala, auto-fertilizatoare, care a
supravietuit in numeroase forme culturale pina
astazi. Fecioara Maria cre~tina este 0 varianta a
acestei zeitati stravechi. Daca rolul tatalui a fost
inteles in tunpurile preistorice, nu exista nici 0
dovada arheologica a faptului ca acestuia i s-a
acordat importanta. Capacitate a femeii de a na~te
~i a hrani copiii din corpul sau era considerata
sacra, find venerata, In ultima instanta, ca 0
metafora a divinitatii.
Nu era totdeauna necesar ca intreaga sa figura
sa fie gravata, deoarece in epocile preistorice era
uzual sa se redea numai ace Ie parti ale corpului
care emanau puteri generatoare; vulvele, triun-
ghiurile pubiene, fesele ~i sinii. Era suficient sa se
graveze in stInca vulva, sa se gaseasca 0 piatra in
forma de triunghi sau sa se confectioneze 0
amuleta de os in forma de sini sau fese. Asemenea
simboluri erau pars pro toto, sugerind zei!a in
intregul ei.
Pentru unii istorici de arta ~i chiar pentru unii
arheologi, reprezentarea vulvelor, sinilor ~i
feselor in cele mai timpurii manifestari de arta
este un fenomen de neinteles. Citeva Incercari de
a Ie explica au dus a ipoteze fantastice. Cei mai
mulp au va.zut aceste imagini prin prisma con-
ceptiilor speciflce seco\elor al XIX-lea sau
XX:lea94.
A considera, analizind ilustratiile din carp., ca
"'\.m'oC'l\\ln.\e ~\."{\. \)"3..\eC'l\\.\.\.c "3..\l fC'lst conce\)ute
pentru amuzamentul erotic al barba!ilor inseamna
a ignora complet contextul social ~i religios al
acelor timpuri. Trebuie acordata multa atenpe
felului in care acestea au fost redate, cu ce alte
simboluri au fost asociate ~i daca reprezentarea
lor se intinde de-a lungul a mai multor perioade
ori este un fenomen specific unei singure
perioade istorice.
Simbolul vulvei nu dispare 0 data cu perioada
aurignaciana, ci poate fi identificat din paleoli-
ticul superior, continuind cu neoliticul, chalco-
liticul (epoca pietrei ~i aramei), apoi cu epoca
bronzului ~i ajungind pina in timpurile istorice.
Acesta este redat ca un triunghi, romb sau oval
supranatural, adesea insotit de semne acvatice -
meandre, zigzaguri, linii ondulate paralele - sau
ca seminte cu un punct in centru. Uneori, ramura
unei plante poate constitui un sUbstitut, unele
figurine neolitice avind 0 mica ramura sau un
copac incoltind in locul vulvei. Motivele vulvei ~i
oului sint adesea asociate. cum este cazul la
Lepenski Vir: unde s-a gasit' 0 sculptura oviforma
pictata cu ro~u avind 0 vulva in fonna de mugur.
In toata artapreistorica, vulva nu trebuie inter-
pretata niciodata drept un element pasiv, ci ca un
simbol al izvorului viepi. Este pintecele cosmic,
analog unui mugure inflorind, din care se
dezvaluie 0 noua viata ~i se prind noi puteri.
Figurinele simbolizind fortele generatoare ale
zeitei sint totdeauna reprezentate cu vulve sau cu
triunghiuri pubiene mari.
Zeita na~terii, redata chiar in postura n~terii,
are vulva proeminenta ~i macita. Ea este bine ates-
tata in arta paleolitica ~i "veche europeana",
incluzind ~i citeva exemple din Malta (fig. 55).
Este posibil ca vulva ~i semintele redate izolat sa
fi reprezentat aceasta ipostaza a divinitatii ori
aveau functia unei amulete, in special atunci dnd
erau redate ca pandantive.
Prin funqia genetica, ea este mama tuturor
fiintelor, inclusiv a animalelor. Daca, intr-adevar,
pqterile erau considerate analoge pintecului
zeitei, atunci animalele pictate pe perepi pe~te-
rilor paleolitice din Europa erau ~i ele considerate
a fi in pintecele sau. Aceste mari sanctuare puteau
fi p~rcepute ca metafore ale "mamei animalelor".
In calitate de mama nascatoare a animalelor
salbatice, epifaniile ei principale erau cerbul,
elanul ~i ursul. Cea mai tiJUpurie ate stare a vene-
rarii cerbilor sau caprioarelor este vizibila in
paleoliticul superior ~iin mezolitic. La El Juyo, in
nordul Spaniei, la est de Altamira, acum 14.000
de ani un cerb a fost ingropat intr-o cavitate in
forma de ou, acoperit cu ocru ro~u ~i cu bucap de
lut violet, portocaliu ~i ro~cat, coarne si alte
obiecte95. Artefacte asemanatoare s-au mai gasit
in Germania, linga Hamburg. Venerarea cerboai-
cei ~i a feme lei elanului este atestata prin coamele
gasite alaturi, de 0 parte a unui craniu, prelucrat
astfel pentru a fi pUftat pe cap la dansuri rituale;
s-au gasit asemenea exemple la Star Carr
(An~ia), datind din intervalul 8000-7500
Le.n. 6. Dansurile cu coarne de cerb sau elan au
supravie!Uit pe tot parcursul istoriei. Asemenea
dansuri traditionale mai sint inca ate state, de
exemplu in perioadaAnului Nou, la ceremonii din
Anglia, Germania, Romarua ~i din alte locuri. La
Sventoji (Lituania), in apropierea litoralului
baltic, s-au gas it bastoane de corn, cioplite artistic
in chip de cap de elan-femela; ele au 0 vechime de
peste 5000 de ani (fig. 56). 0 descoperire
asemanatoare s-a fucut in pe~tera Gaban din nor-
dul Italiei, fiind datata in mileniul al V -lea
Le.n.97. Asemenea bastoane erau probabil
folosite in ritualuri dedicate adorarii manlei-elan.
Zeita cu coarne, in pozipe ~ezind, este cunoscuta
de pe sigiliile minoice, precum ~i din epo~a
bronzului ~i a fierului din Europa occidentala. In
Bulgaria ~i in Romania s-au gas it vase mari in
forma de caprioara gravida; ele sint datate intre
mileniile VI ~i V Le.n. (fig. 57).
Credintele in mama-cerboaica, creatoare a
vietii, au fost persistente timp de mii de ani. In
folclorul european, in special la irlandezi ~i la
scopeni, putem gasi inca multe aluzii la cerboai~e
~i la zeitele-cerboaice, cu atribute fantastice. In
nordul Asiei exista pina astazi credinta ca 0
cerboaica gravida este zeita-mama nascatoare.
Populatia evenk ~i-a imaginat mama lumii ca pe 0
cerboaica sau ca pe 0 femela de ren. ZeitaArtemis
a grecilor apare reprezentata ca ursoaica, dar ~i cu
chip de caprioara.
Ursoaica in ipostaza de simbol al matemitapi
este bine atestata prin sculpturi datate in mileniul
al V-lea Le.n., reprezentind 0 ,,madona" cu masca
de urs pnind un pui ori 0 doica (civilizapa Vinca)
avind masca de urs ~i purtind in spate 0 traista cu
un prunc (fig.58). Folclorul a pastrat multe infor-
matii privind un stadiu arhaic al puiului de urs ~i
al mamei ursoaice care da n~tere noii vieti. Pina
astazi, in Lituania,. 0 femeie care na~te este
numita "ursoaica". In regiunile slave din est a
supravietuit pina in secolul al XX-lea obiceiul
prin care bunica ~eaza pruncul pe 0 piele de urs.
Acel~i obicei ne este ate stat ~i de Por.firius in
secolul al III -lea e.n.98 Celpi venerau pe Dea
Artio, un alt exemplu de zeita-ursoaica atestata in
timpurile istorice. Ora~ul Bema (Bern) din
Elvetia a ales ursul ca emblema a sa in cinstea
zeitei-ursoaica, iar in or~ sint pnuti pina astazi
ur~i vii. De altfel numele or~ului este inrudit cu
englez bear, german Bar, olandez Beer 'urs'.
Maria, Mflica Domnului, este ~i ea asociata unei .'
ursoaice. In vestul Cretei, de exemplu, la 2 febru-
arie ea este sacbatorita drept "Maica pomnului a
ursului", Panagia Arkoudiotissa99. In acest caz,
ursoaica Artemis s-a transformat in Maica
Domnului cre~tina in chip de ursoaica.
Aceasta zei ta straveche este de asemenea
inconjurata de animale, cum este cazul imaginilor
de la <;atal Huyuk ~i Ha9ilar care prezinta pe zeita
intre doi leoparzi sau stind pe ei (fig. 59). Aici, ea
este acee~i Potnia theron (stapina animalelor),
~a cum a fost cunoscuta mai tlrziu in culturile
minoica ~i miceniana, precum ~i in Grecia c1asica.
Frescele minoice din secolul al XVI-lea i.e.n., in
special cele descoperite pe insula Thera, ne aratii
ca aceastii zeita nu era numai a n~terii, urm~a
zeitei Artemis Eileithyia, ci era ~i intruparea
fertilitapi primordiale a naturii. Pe frescele ~i pe
sigiliile minoice ea este redatii in picioare, incon-
jurata de clini ~i de lei. Pe 0 fresca de la Thera,
aceastii zeitA sta pe un tron aflat pe 0 platforma
tripla flancata de un grifon inaripat ~i de 0
maimuta. Este inconjuratii de dealuri pline de
flori, unde fetele culeg ~ofran pe care 11string in
co~uri, drept ofrand a (fig.60). Scene asemana-
toare din frescele de la Knossos, care prezintii
riuri ~i dealuri alaturi de animale ~i plante
saIba-tice, pulsind de energie vitala, sillt cu sigu-
ranta legate de 0 adind. venerape pentru lumea
naturii. Pe vasele din secolele VII-VI l.e.n.,
Artemis este inca redata intre animale ~i pasari
alaturi de simboluri sugerind energia stirnulatoare
- virtejuri, svastici, ~erpi care se inalta - in timp
ce in pintecele ei se afla un pqte.
Zeila gestanta a culturilor agricole -
Mama Glie
Incepind cu paleoliticul superior, perioada
aurignaciana, apar sirnboluri ce redau pe zeita fer-
tilitapi. Ea este reprezentata ca un nud naturalist,
cu miinile pe pintecele sau mare, ce se poate ase-
mui fecunditiitii pamintului insamintat ~i tuturor
creaturilor sale. Un exemplu remarcabil este
relieful unui nud de femeie, descoperit la Laussel,
ill sudul Frantei. Pintecele zeitei este asociat
pe~terilor ~i 'liniilor curbe ale pamintului.
Abundenta care se revarsa din trupul ei este
reprezentatii de plante salbatice cu care erau
familiarizati villatorii ~i culegMorii de hrana din
paleolitic, caci inainte de a fi mama grinelor cul-
tivate, ea fusese mama plantelor salbatice.
La inceputul perioadei neolitice, aceasta
straveche divinitate fecunda a fost preschimbata
illtr-o zeita a culturilor agricole, protectoare a
tutuIor roadelor clmpului, dar mai ales a grinelor
~i a piinii (fig. 61). Pamintul fiind considerat 0
mama, gestantii primavara, apoi treclnd la stadiul
de recoltii, vitele sale incarcate de roade sint
viizute ca un cordon ombilical ~i apoi sint sarba-
torite toamna - toate acestea sint credinte
stravechi, multimilenare. Credinta ca forteie
telurice sint concentrate in movile, dealuri, stinci
~i copaci - ca semn de recuno~tinta ~i profund
respect fata de glie, care ofera hrana perpetua
intregii vieti-, de aici ~i necesitatea de a participa
la ritualurile ce marcheaza ciclul naturii - a con-
tinuat cu 0 mare intensitate din cele mai vechi
limpuri preistorice pina in epoca istorica.
Incepind cu neoliticul, ill apropierea cuptoarelor
pentru piine, i se dedicau altare. Ea era veneratii
clnd se macinau grinele ~i clnd piinea era framill-
tata ~i coaptii (vezi fig. 85).
Din supravietuirea motivelor populare ~i a
simbolurilor preistorice, putem presupune ca
graviditatea femeii ~i gliei era adillc veneratii.
Pina in secolul al XX-lea, ill tarile slave exista 0
putemica interdicpe de a lovi pamintului ori a
scuipa pe pamint, caci aceste gesturi ar face
pamintul sa pllnga. Glia gestantii trebuie venerata
~i ajutata in diverse feluri pentru a u~ura ivirea
noii viep. Sculpturile neolitice ale zeitei gravide
erau decorate cu simboluri ale energiei vitale:
spirale, ~erpi, patrulatere, triunghiuri ~i romburi.
Cu totul specific era un semn cu patru colturi ce
este inrudit cu obiceiul de a semana grinele in
cele patru vinturi.
Timp de cel pupn 8000 de ani, animalul
consacrat Mamei Glie a fost porcul (scroafa).
probabil deoarece este un animal inteligent, cu
cre~tere rapida, u~or de ingr~at. Cre~terea ~i
prolificitatea acestui ani~mal au fost asemuite
abundentei recoltelor. Inca de la inceputul
neolitic}llui s-au gasit figurine de lut reprezentind
porci. In cadrul culturilor Vinca ~i Karanovo
(IV-III) din mile-niul al V-lea l.e.n., s-au creat
m~ti de porc ~i vase de ceremonii ale caror
cap ace aveau forma unui cap de porc, majoritatea
cu cercei. Vase Ie pentru ceremonii ~i capetele de
porc cu trasaturi antropomorfe arata clar ~a
fortele Mamei Glie se intrupau in porco In
Orientul apropiat s-a gasit 0 mica sculptura,
datatii in mileniul al III-lea l.e.n., reprezentind-o
pe zeita a~ezata pe tron ~i cu cap de scroata
(actualmente se gase~te la Muzeul Luvru). Tot in
aceasta perioada este datat un vas de marmura
foarte [rumos, in forma de porc, gasit in Ciclade.
M~tjle ~i vasele de ceremonial indica faptul ca
existau sarbatori dedicate probabil semanatului ~i
culesului. Cu aceasta ocazie se aduceau sacrificii
zeitei ~i se dansa cu ma~ti de porco In Grecia c1a-
sica ~i elenistica, aveau loc in onoarea Demetrei
festivitati asemanatoare. Cu aceasta ocazie i se
sacrificau gurcei de lapte, ca ~i fiicei sale
Persefona10 . De fapt, atenienii 0 num~au pe
Persefona "ucig~a purceilor de lapte". In luna
octombrie, in timpul sarbatorii de toamna a
recoltei, Thesmophoria, femeile aduceau purcei
de lapte tinup in pamint ~i pe care ii puneau pe
altare. Ace~tia erau apoi "semanati" in clmp ala-
turi de seminte. Doua milenii mai tirziu, un obi-
cei foarte asemanator era descris, in secolul al
XVIII-lea, in Lituania, clnd un purcel de lapte,
negru, era sacrificat in mod ritual Mamei Glie
toamna in timpul binecuvintarii semintelorlO 1
Asemenea obiceiuri ne aratii influenta pe care 0
aveau credintele legate de porci in ceea ce
prive~te fertilitatea pamintului. Legatura dintre
purceii de lapte ~i grine se poate observa in cazul
sculpturilor in lut reprezentilld porci ~i in care se
introduceau graunte, cum se intimpla in cadrul
culturii Cucuteni, mileniul al V -lea i.e.n. (fig. 62).
Nu poate fi nici 0 indoiala ca venerarea Mamei
Glie din preistorie a supravietuit pina in epoca
istorica, a~a cum indica venerarea zeitelor
Demeter ~i Persefona in Grecia, Ops Consina la
~oma, Nerthus in lumea germanica, Zemyna sau
Zemes Mate la baltici, Mama Glie Uda la slavi ~i
in alte locuri. Puterea ei era prea veche ~i prea
adinc inradacinata pentru a fi distrusa cu totul de
cre~tinism. Ca atare, ea a fost asimilata ~i a luat,
m Europa occidentala, numele unor sfinte ca
Rade¥und~ Macrine, Walpurga, Milburga ~i
altele 02 In multe alte regiuni, mai ales in Europa
rasariteana, ea a luat chipul Mariei, Maica
Domnului.
Madona Neagra este acee~i Mama Glie a
carei culoare neagra reprezinta fertilitatea pamm-
tului. Revenirea anuala a acestei fecunditati este
miracolul sau principal. Misterele stravechi -
celebrate in epocile preistorica ~i istorica, in
pe~teri, necropole, sanctuare ~i in dmp deschis -
aveau ca scop sa exprime recuno~tinta fata de
izvorul viepi ~i al hranei, precum ~i participarea
la ritualurile legate de secretele fecunditatii
pamintului.
Zeita generatoare apare in chip de pasare -
rata sau lebada - cu cioc sau cu nasul arcuit, gtt
lung, sini de feme ie, uneori exagerap, aripi sau
proeminente ce sugereaza aripile ~i fesele
femeie~ti bine reliefate. Adesea e lipsita de gura,
uneori insa are coafura sau poarta 0 coroana, fiind
de regula in postura ridicata, de~i partea supe-
rioara a corpului poate fi aplecata in fata, ca 0
pasare. Ea este zeita apei ~i aerului, caci pare a fi
existat 0 legatura intre aceasta divinitate ~i umidi-
tatea divina din cer ~i din pamint. Simbolurile sale
sint meandrele ~i capriorii, care pot sa-i decoreze
corpul ori sint reprezentate pe obiecte asociate
zeitei. Simbolurile reprezentate de capriori multi-
pli ~i "ciocul cu ochi" smt motive decorative
tipice de pe v,!sele dedicate ei. Zeita-pasare are 0
natura duala. Inca din paleolitic era datatoare de
viata, bunastare ~i hrana. Pe de alta parte. ea apare
ca ipostaza a morpi, in chip de vultur, bufnita sau
alte pasari de prada ori care se hranesc cu stirvuri.
Pe perepi pe~terilor paleolitice, precum ~i pe
ceramica neolitica pictata cu ro~u (vasele de la
Hacilar, din centrul Anatoliei, sint un bun exem-
plu) picioarele de pasare sint pictate cu ro~u.
Acest motiv apare de asemenea alternind cu tri-
unghiuri. Simbolul antropomorf al clepsidrei are
uneori picioare de pasare in loc de miini ~i este
ate stat din Portugalia pina in Romania ~i
Bulgaria, atit in desenele din pe~teri, dt ~i pe
vase.
Sinii zeitei erau considerap sacri, fapt demon-
strat de persistenta reprezentarii)or de-a lungul a
nu mai pupn de 35.000 de ani. Incepind cu pale-
oliticul superior, sinii erau insemnap cu simbolul
zeitei: V -uri, X-uri, linii paralele ~i doua sau trei
linii. Asemenea ornamente erau purtate probabil
ca ni~te margele magice pentru stimularea ~i pro-
tecpa naturii. Sculpturile din paleolitic sint uneori
realizate in a~a fel incit numai sinii sint reliefati.
o asemenea figurina de os, modelata ca 0 placa
lata cu sini ~i linii orizontale incizate s-a gas it la
Dolni Vestonice, in Moravia, fiind datata in jur de
24.000 i.e.n. 0 sculptura m filde~ de la Lespugne,
sudul Frantei, capodopera a artei paleolitice, are
sinii rotunzi, bine reliefati, ~i cu dimensiuni
aproape egalind pe cele ale feselof. Atentia se
concentreaza asupra sinilor ~i feselor, 'in timp ce
alte Parti ale corpului, aparent fara importanta din
punct de vedere religios, sint neglijate 103
Desenele din paleoliticul superior ne arata ca sinii
magici au aparpnut zeitei-pasare. Desenele 'in
carbune de la Peche Merle, cultura magdaleniana,
ne prezinta nuduri de femei cu sinii atirn'ind.
av'ind mici aripi ~i purtind m~ti de pasare
Deasupra ~i in jurul femeilor se afla multe linii
paralele, ~a-numitul motiv al ,,macaroanelor",
asociat cursului vietii sau apei viepi (fig. 63).
Sculpturile reprezent'ind pe zeita-pasare din
neolitic au s'ini mari sau sint decorate cu
simbolurile specifice ei: capriori, meandre, linii
paralele sau in zigzag, trei linii sau alte motive.
Adesea are un guler. iar pe obraji linii diagonale
sau fi~ii. Acele~i motive ~i atribute ale zeitei se
repeta de-a lungul a mii de ani m sud-estul.
centrul ~i vestul Europei. Daca figurina nu este
prea schematic redata, putem observa pe cap un
turban sau 0 fi~ie iar coafura e frumos aranjata.
Din cultura Sesklo (Grecia) au supravietuit zeite-
pasare minunat realizate, cu sinii mari, gitul cilin-
dric, lung, cap de pasare (nas lung ~i mare, rara
gura un1ana), paml frumos pieptanat sau cu coc
(fig. 64). Sculpturile zeitei-pasare din cultura
Vinca sint de obicei decorate cu semne simbolice
~i au ma~ti specifice pentagonale cu nasul ascupt.
spnncene accentuate, rara gura (fig. 65). Din
aceasta cultura ni s-au pastrat dteva sculpturi
exceptionale, reprezentind pasari cu masca zeitei.
Una dintre acestea, deosebit de bine realizata, a
fost gas ita chiar la Vinca, m apropiere de Belgrad.
Este un vas gol, de 41 cm lungime, in forma de
rata, a carui suprafata este decorata intr-o tehnica
a canelarii. Caracterul ei sacru este evident prin
masca jumatate umana, jumatate de pasare, pre-
cum ~i prin coroana mare care se aseamana unui
cerc dublu. Sculpturile omitomorfe reprezentind
o zeitate feminina sint ate state incepind cu cel
pupn 6000 l.e.n. (fig. 66)
Zeita-pasare mai era reprezentata in forma de
vase pictate cu capriori, meandre sau alte sim-
boluri, cu redarea fetei sau cu 0 masca pe gitul
vasului. Un asemenea vas-zeita uri~, de 92 cm
'inaltime, pictat cu capriori ro~ii, cu fata pe g'itul
vasului ~i av'ind guler precum ~i benzi diagonale
pe obraji, a fost descoperit in timpul sapaturilor
efectuate de mine la Anza, in Macedonia, intr-un
sanctuar aparpn'ind ~fazei timpurii Vinca, circa
5300-5000 i.e.n. In acela~i loc a mai fost
descoperit un vas de 60 cm lungime m forma de
pasare acvatica (fig. 67). Adesea, vasele-zeita au
s'ini care pot prezenta orificii pentru scurgerea
lichidului. Un exemplu din sanctuarul de la
Mallia (Creta), din mileniul al III-lea l.e.n.,
prezinta pe zeita cu aripi, cioc, och(mari, rotunzi,
turban ~i orificii la sini (fig. 68). Intregul vas a
fost pictat in alb, cu linii in zigzag ~i benzi striate,
avind patru gulere pe git. Un asemenea vas era
probabil folosit pentru Iiba!ii In onoarea zeitei-
pasare.
Motivul slnilor In arta ceramica "veche euro-
peana" a supravietuit timp de milenii. In vestul
Turciei, In Ciclade - In special pe insula Thera -
~i In Creta s-au gasit citeva ulcioare minunate cu
sini; acestea slnt data!e In prima jumatate a mile-
niului al II-lea 1.e.n. In Europa centrala, motivul
sinilor se Intilne~e aproape In Intreg mileniul al
II-lea, de~i divinitatea feminina nu mai era vene-
rata pretutindeni. Vasele cu slni ~i simboluri ale
zeitei-pasare, aVlnd conexiuni cu apa, izvorul
vietii, ne arata clar ca aceasta zeita era principiul
nutritiv care Intrep.nea viata ~i era aducator de
noroc.
Reprezentarea pasarilor acvatice - gl~te,
cocori, lebede ~.a. - apare 'in arta paleoIiticului
superior In forma sculpturilor 'in os ~i a desenelor
rupestre. Pasarile acvatice erau 0 sursa importan-
ta de hrana ~i un simbol al bunastarii ~i norocului
sau, din contra, al Iipsurilor sau sorp.i adverse.
Aceste pasari, In special lebedele, se metanlOr-
fozeaza In prin!ese sau regine (substitute ale
zeitei), apoi zboara Inapoi spre elementullor, apa.
Spiridu~ii care aduc bunastarea iau chip de pasare
sau de ~arpe In flacan. Dibacia lor fantastica de a
mari cantitatea de merinde sau averea poate
deveni distructiva daca nu se respecta anumite
legi ~i secrete. Naiadele din folclorul european,
care IndepIinesc In mod magic diverse Indeletni-
ciri femeie~ti, mai ales torsul ~i tesutul, apar ca
muritoare, dezbracate ~i cu slnii foarte alungip.
Uneori apar Imbracate, dar Ii se pot observa
picioarele de pasare, iar daca Ii se smulg hainele,
apare corpul de gaina, care in vremurile stravechi
trebuie sa fi fost imaginat ca fiind de glsca sau de
rata. Ele lucreaza cu repeziciune, rara pauza, dar
- dad se Infurie - pot distruge totu!. Asemenea
nimfe. cu originea 'in paleoliticul superior, slnt
divinitatile baltice Laumes 104 Prin intermediul
lor se multipIica ~i se rasplnde~te Intre oameni
puterea zeitei.
Animalul consacrat zeitei-pasare era berbecul,
care a capatat importanta simboIica In neolitic,
atunci clnd oaia a devenit 0 importanta sursa de
hrana. S-au gasit numeroase figurine de berbeci
pumnd masca sau fiind marcate cu sinlbolurile
zeitei. Motivul berbecului se gasqte frecvent pe
ceramica rituala ~i pe opaite. Capul sau
Impodobe~te fa!adele sau acoperi~urile templelor,
iar motivul coarnelor In decoratia vaselor este
redat cu un motiv schematic cu pas. Pe ceramica
funerara ~iin morminte, coarnele de berbec ~i spi-
rala ~arpelui sint redate altemativ cu ochii zeitei.
Semnificatia berbecului In folclorul modem este
de animal' magic ce aduce abundentA, asemana-
toare celei atribuite pasarii acvatice. Pe vasele din
Grecia clasica, berbecul este reprezentat ca jertfii
pe altarul zeitei Atena 'in calitate de animal consa-
crat ei. Atena este 'infii!i~ata, de regula, ca 0
divinitate antropomorIa.. adesea Inconjurata de
pasari: albatros, pescaru~, rata, cufundac, rin-
dunica, porumbel, bufnita ~i vultur. Fara Indoiala
caAthena este urm~a zeitei-pasare din preistor
Fesele ~i sinii au forta magica a dublului, fiind
simboluri ale proIiferani viep.i. Doi are mai mu
putere procreativa declt unu, iar In arta Vecl
Europe, din neoIitic plna la sfir~itul cultu
minoice, se regase~te deseori motivul dublul1
Apar de asemenea frecvent doua spirale, d
~erpi, doua falusuri, doua omizi. dom semin!
doua fructe.
Exagerarea dimensiunilor este 0 alta modal
tate de a sublinia puterea anumitor Insu~iJ
Steatopygia - figura feminina cu fesele neobi~nu
de mari ~i de proeminente, ~a cum apare In ar
paleoIitid ~i neoIitica - a fost interpretata, In CO!
fonnitate cu normele estetice contemporanl
drept un rezultat grotesc al sensibilitapi omuh
"barbar", neciviIizat. Este Insa mult mai adecv,
sa luam In consideratie natura simbolica a ace:
tor figuri. Ceea ce vedem pe reIiefurile 'in piatr
din cultura magdaleniana, de la Gonnersdorf, I
regiunea Rinului, Germania, de la LaIinde ~
Fontales, In sudul Frantei (fig. 69), micile sculp
turi de la Pekarna (Moravia) ~i de la Petersfels, 'il
sudul Germaniei precum ~i figurinele culturilo
Starcevo ~i Sesklo nu constituie altceva decl
hibridarea unor fonne de femeie si de pasare
Aceasta este identificarea feselor feminine Cl
trupul alungit al unei pasari. Din aceasta imaginE
biunivoca s-a dezvoltat aspectul particular al
zeitei-pasare, specific perioadei cuprinse Intre
10.000-5000 I.e.n. Deoarece numeroase sculpturi
steatopyge din teracota, apartinlnd epocii
neoIitice, au fesele In forma de ou, ele ar putea fi
asociate mitului universal al oului cosmic.
Potrivit acestui mit, Inceputul lumii s-ar afla
'intr-un ou adus din oceanul cosmic de 0 pasare
acvatica. 0 alta posibiIitate ar fi ca fesele, ase-
meni oualor, au puteri speciale de regenerare. Pe
fesele figurinelor se Intllnesc frecvent ~erpi
incizati sau pictati, spirale, cercuri concentrice.
cruci sau semne cu patru colturi, precum ~i
motivul reprezentat de doua C-uri 'in opozitie
(C~). Trebuie semnalat faptul ca ace~ti hibrizi de
femeie ~i pasare slnt cel mai adesea reprezentati
Ia.ra Slni, ceea ce sugereaza faptul ca fesele erau
deosebit de importante In viziunea oamenilor din
acele timpuri.
Zei!G-!jGrpe
Sarpele este imaginea principala a continu-
itatii vietii, purtatorul energiei vitale a caminului,
simbolul viepi famiIiale ~i animale. Putem recon-
stitui simbolismul acestuia nu numai din
reprezentanle preistorice ale zeitei-~arpe ~i din
venerarea ei ca 0 zeitate a caminului, ci ~i din
credintele populare arhaice. De exemplu, credinta
ca uciderea unui ~arpe de casa ar avea ca rezultat
moartea unui membru al familiei mal
supravie!Uiqte Inca In Lituania secolului Xx.
Plna nu demult, ru~ii ~i alte popoare slave credeau
In domovoi, protector al vie!ii casnice ~i al
bunastarii; acesta era uneori imaginat ca ~arpe,
alteori ca fiinta umana in care i~i avea sal~ul
sufletul unui stramo~ al familiei.
Sute de reliefuri ~i reprezentari din lumea
greaca ~i romana atesta credinta intr-un ~arpe
verde, paznic al caminului, cum ar fi Zeus Ktesios
la greci ~i Penates Dii la romani. Distrugerea
acestui simbol european stravechi s-a datorat
zelului indelungat al misionarilor cre~tini.
Rezultatul a constat in uciderea a numero~i ~erpi,
~a Cunl se consemneaza in analele iezuite din
secolele al XVI-ea ~i al XVII-lea, dar ~i mai
tirziu. Chiar ~i in aceste conditii, in Europa
rasariteana, pina la inceputul secolului al XX-lea,
~erpii erau pnup la temelia casei ~i hranip cu
lapte. Imaginea ~arpelui este strins legata de ciclul
mOrPi ~i al rena~erii din natura, precum ~i de
fazele lunare. Hibemarea sa este asemanatoare
mOrPi, in timp ce napirlirea reprezinta un fel de
nemurire. Revenirea ~arpelui primavara sem-
nififa rena~terea lumii ~i a naturii ..
In Lituania, de Ziua ~erpilor, in jurul datei de
1 februarie, oamenii pregateau diverse mincamri
pentru ~erpi. Daca ~erpii gustau mincarea, anul
urma sa fie bogat; alegerea lor influenta cursul
intregului an 10:>.In Irlanda, in timpul sarbatorii
Sf. Brigit, la 1 februarie, se credea ca "regina se
intorcea din munti,,106 "Regina" era 0 zeita-
~arpe uri~a careia i se supuneau toti ceilalti ~erpi.
Credinta intr-o coroana magica a reginei-~arpe
supravietuie~te inca in folclorul european: cine
intra in posesia coroanei va cunoa~te toate
secretele lumii, va gasi com9ri fermecate ~i va
intelege graiul animalelor. In timpurile preis-
torice, sculpturile zeitei-~arpe incoronate sint
ate state incepind cu milepiul al VII-ea Le.n. in
Creta ~i in sudul Europei. In desenele rupestre din
paleolitic apare un ~arpe cu coarne, iar incepind
din neolitic ~erpii cu coarne sint reprezentati pe
reliefurile vase lor. Aceste coarne trebuie sa fi
reprezentat un anume aspect al puterii lor.
Zeita-~arpe antropomorfa din neolitic este
atestata intr-o postura yoghina, de obicei cu
miinile ~i picioarele incolacite in forma de ~arpe
(fig. 70). Daca s-a pastrat capul, acesta are ochi ~i
o gura larga, dar niciodata cioc de pasare. Pe spate
sau pe brate apare adeseori un cuib de ~erpi (fig.
71). Cele mai cunoscute sculpturi ale zeitei-~arpe
sau ale oficiantilor sill sacri sint cele din secolul al
XVI-lea Le.n. 'gasite la Knossos (Creta). Acestea
sint foarte elegante, cu sinii bine reliefap ~i cu
~erpi incolaciti pe brate. Vqmintele au, de aseme-
nea, un motiv serpentiform cu spjrale incolacite
~i "tabla de ~ah" sau fi~ii rombice. In Europa occi-
dentala, reprezentarile zeitei-~arpe au continu.flt
pina in cultura celtica La Hne din Franta. In
Creta, ea este reprezentata cu picioarele in forma
de ~arpe, pe tesaturi ~i in desene ce ajung pina in
timpurile modeme.
Influentap de cre~tinism, precum ~i de alte
credinte datorate indo-europenilor, am fost
obi~nuip sa consideram ~arpele ca 0 incamare a
nlului. Sarpele Vechii Europe reprezinta totu~i
opusul credintelor cre~tine, semitice ~i indo-
europene. EI asigura bunastarea ~i continuitatea
viepi printr-o identificare strlnsa ~i in armonie cu
ciclurile naturii. ZeHa-~arpe ~i zeita-pasare sint
divinitap paralele. In timp ce zeita-pasare este
hranitoarea umanitapi, adudnd viata, un destin ~i
moartea ineluctabila, zeita-sarpe, prin reinnoirea
sezoniera a energiei vitale, asigunl ~i protejeaza
viata oamenilor ~i a animalelor. Exista sute de
credinte legate de plantele ~i florile magice ale
~arpelui. care pot vindeca pe cei bolnavi, ba chiar
Ii pot invia pe cei morp. Chiar ~i corpul ~arpelui
era folosit ca medicament. ~arpele, in ipostaza
otnlvitoare, este de asemenea atestat ca zeitate a
morPi.
Zeita care Imparte moartea este opusul sortii
care da viata. In chip de bufnita sau de cioara, ea
anunra moartea, iar ca femeie, imbracata in alb
(uneori ~sint trei femei), apare ca insa~i zeita
mortii. Insotitorul sau credincios este un dine alb.
Aceste pasan, dinele alb ~i FemeiaAlba sint bine
pastrate in traditiile populare europene. Pina
astazi chiar, bufnitele, ciorile, corbii, gaitele,
~oimii ~i pescaru~ii sint considerati pasari
malefice: sunetele emise de aceste pasari ne
infioara, prevestind 0 nenorocire sau moartea.
Oinii albi, in special ogarii, sint socotiti suprana-
turali. Un alt animal distructiv este mistretul, iar
tepii lui sint considerap otravitori, la fel ~i anu-
miti ~erpi.
Principalele manifestari ale zeitei mortii din
neolitic erau vulturul ~i bufnita, care se gasesc
reprezentate in sanctuare ~i cimitire. Cele mai
impresionante zei te-vulturi sint cele de pe
frescele de la <;atal Hi.iytik, unde sint inIa.ti~ate
atadnd corpuri decapitate. Capetele, ca loc prin-
cipal al sufletului, au fost indepartate dupa moarte
~i puse alaturi de capul unui bou (simbol al rege-
nerarii). Aparitia zeitei mortii in chip de vultur
este legata de obiceiul expunerii cadavrelor nein-
humate pentru a fi devorate de pasari. Redarea
zeitei-vultur, in actul matem de inglobare a
ram~itelor mortii in ea insa~i, coboar~ in timp,
wa indoiala, spre timpuri foarte vechi. In siturile
paleolitice ~i neolitice s-au gasit schelete de
pasari de prada. In partea occidentaIa a Europei,
zeita-bufnita s-a gasit gravata pe menhirele de la
intrarea in mormintele megalitice sau chiar in
morminte (fig. 72). Ochii rotunzi ai acestei zeite,
uneori ochii ~i ciocul fiind unite cu sprlncenele,
s-au gas it pe monumentele megalitice, cum ar fi
cele de la Newgrange, Knowth ~i altele, in timp ce
zeita-bufnira din sud-estul european apare in
forma de urna. Oriunde se gase~te zeita-bufnira,
ea este asociata spiralelor, ~erpilor, triunghiurilor,
topoarelor triunghiulare ~i drligelor. Acestea din
urma sint atributele obi~nuite ale zeitei-bufnira de
pe menhirele din Bretagne ~i din Portugalia.
 In timpurile istorice, zeitele-vulturi ~i zeitele-
bufnita s-au perpetuat ca Athena la greci ~i ca
Morrigan la irlandezi. Acestea se pot transforma
in cioara sau in corbo Sub influenta culturii indo-
europene, ambele zeite au capatat trasaturi mili-
tare, 1mpartind victoria sau Infrlngerea In lupte.
La popoarele germanice, zeitele care-i duceau pe
cei uci~i pe dmpul de lupta se numeau
Waelcyrige (In vechea engleza), Walkiire (In ger-
mana), Valkyrja (In vechea nordica) - cuvintele
fiind derivate din valr 'a ucide' ~i dintr-un cuvlnt
inrudit cu kjosa 'a alege, a selecta' - aceste zeite
aVlnd chip de corb; se mai numeau ~i Waelceasig
'cele care aduna cadavrele'.
Principalele trasaturi ale acestei zeite - pozipa
rigida, nudul, de regula, ra.ra slni, cu mlinile fie pe
piept, fie Intinse In lungul corpului (sau chiar ra.ra
brate), cu un triunghi pubian mare - persista timp
de milenii, din paleoliticul superior plna In epoca
bron~lui ~i apoi in toate culturile europene (fig.
73). In timp ce nudurile rigide din neolitic au
forme rotunjite, imaginile din epoca aramei ~i din
epoca timpurie a bronzului (mileniile al IV -lea ~i
al III-lea l.e.n.) slnt zvelte ~i abstractizate, cu
picioarele reduse la 0 forma conica, iar bratele
incruci~ate sint rectangulare. Acestea au fost
gasite in morminte, izolate sau dte trei la un loc;
culoarea este alba, deoarece moartea era Inchi-
puita In culoarea oaselor. Aproape lara exceptie,
imaginea acestei zeite este confecponata din os,
marmura sau alabastru, iar atunci dnd acestea nu
erau disponibile, §e folosea un lut sau piatra de
culoare deschisa. In istoria artei, acestea slnt bine
cunoscutele zeite albe din Insulele Ciclade, unele
cu 0 Inalpme de 1,5 m. S-a remarcat eleganta ~i
corpul lor proportionat. Figurinele gasite in
mormintele sapate in stlnca din Sardinia, datate in
mileniul al VI-lea ~i I.e.n. precum ~i cele din
Grecia ori din alte parti nu slnt cu nimic mai pre-
jos (fig. 74). Partile corpului lor se armonizeaza
cu triughiul care se afla aproape In centrul
figurinei, In timp ce miinile slnt coborlte iar fata
(sau masca) exprima 0 atitudine foarte serioasa.
Zeitele albe din cultura Karanovo (Marica, In
Bulgaria ~i Gumelnita, In Romania), confecpo-
nate din lut sau os, slnt reprezentate cu m~ti
inspaimintatoare, ochi rotunzi, gura larga ~i dinti
(fig. 75). Acestea §Int probabil asociate insu~irilor
~arpelui veninos. In necropola de la Varna, de pe
coasta Marii Negre, in Bulgaria, m~tile de lut la
scara reala au fost ingropate separat. Toate aveau
acelea~i insu~iri ca ma~tile figurinelor culturii
Karanovo de~i slnt confectionate din aur: ochi
rotunzi ~i 0 gura larga cu dinti. Fiecare are 0
diadem a, iar llnga barbie erau at'irnate ornamente
circulare cu un OIificiu central ~i doi ochi in
partea superioara. In necropolele fazei tlrzii a cul-
turii Cucuteni s-au gasit figurine de os ale zeitei
albe In grupuri de dte trei; au ochii goi, circulari
~i sint ra.ra brate.
De~i aceasta zeitii a mormintelor are legatura
atlt cu pasarile de prada, dt ~i cu ~erpii venino~i,
ea este totdeauna antropomorra.. In zonele
egeeana ~i mediteraneana, totu~i, m~tile sale nu
au gura, ci numai un nas mare care reprezinta 0
masca a zeitei-pasare. Figurinele din Europa cen-
tral-rasariteana sint diferite, avind 0 gura larga,
dinp, ochi rotunzi, dar lara nas sau cioc. Aceasta
est~ cu siguranta masca de ~arpe.
In folclorul european, zeita alba a mortii este
reprezentata tot sub aceste dQua Inra.p~ari: pasare
de prada ~i ~arpe veninos. In Irlanda, prevesti-
toarele morpi slnt totdeauna pasari care emit
sunete amenintatoare, In timp ce In Lituania ea
este simbolizata de tlrli~ul ~arpelui, picuratul apei
sau deschiderea ~i inchiderea misteriosa a u~ilor.
Numele zeitei lituaniene a morpi spune mult: ea
este Giltine, de la gilti, care Inseamna 'ac veni-
nos'. Cuvintele galas 'sfir~it' ~i geltonas 'galben'
(culoarea osului) (ac ~i ele parte din acee~i
familie de cuvinte. In pove~tile populare, aceasta
divinitate este numita sora zeitei Laima care
imparte viata.
Este important de semnalat ca fiecare nud
rigid al mortii este reprezentat cu un triunghi
pubian marit, aflat in centrul corpului. Chiar ~i in
ipostaza mortii, zeita i~i menpne ra.giiduiala
regenerarii caci, intr-adevar, pintecele ei este de-
a pururi balanta morpi ~i viepi innoite.
Intreaga viata din natura purcede din moarte,
iar moartea din viata. Acest lucru este dt se poate
de evident in lumea vegetala, In care resturile
plantelor distruse sint indispensabile pentru noile
generapi de plante. Constatarea legata de aceasta
interdependenta profunda dintre viata ~i moarte
i~i gase~te expresia in toate mitologiile preistorice
ca fiind misterul ce inconjoara slmburele fiintei.
Nu este de mirare ca viata popoarelor vechi pare
sa se fi centrat in jurul observatiilor sezoniere
pri'.:ind moartea ~i regenerarea.
In credintele "vechi europene", zeitele mortii
~i regenerarii reprezinta aspectele polare ale
acelui~i ciclu _complet care sta la baza tuturor
manifestarilor. Intr-adevar, acestea pot fi interpre-
tate drept doua ipostaze ale acelei~i divinitati.
Moartea, intunericul rece al iernii, pe~terile.
gropile ~i mormintele sint tarlmul sau, dar tot ea
este cea care prime~te saminta roditoare, lumina
de la mijlocul iernii, oul fertilizat care transforma
mormintul intr-un pintece al gestarii noii viep. Ea
este mama morplor ca ~i a celor vii, astfel se
explica faptul ca multe morminte au forma de ou,
uneori acoperite cu 0 lespede sau cairn triunghiu-
lare. Mormintele megalitice din Europa occiden-
tala sint adesea construite in forma de vagin ~i de
uter ori in forma corpului zeitei.
Exista 0 serie de imagini ale zeitei mortii care
au supravietuit pina in timpurile moderne ~i care
trebuie amintite. Ele traiesc in basme, ritualuri,
obiceiuri ~i In limba. Culegerile de basme, cum ar
fi cele germane (Marchen) sau cele consemnate
de fratii Grimm, sillt pline de motive preistorice
care prezinta pe zeita iemii ~i a moqii. Ea este
hirca Mtnna ~i unta cu nas lung, dinp. uri~i ~i
parol vllvoi, cunoscuta sub numele de Frau Holla
sau Hell, Holda, Perchta sau alte nume. Puterea
sa se afla ill dinp. ~i in par, ea controlilld caderea
zapezii, aparipa soarelui ~i regenerarea naturii. 0
data pe an apare ~a porumbel, binefacere care
asigura fertilitatea. In ipostaza de broasca, ea este
Holla care aduce marul ro~u, simbolul viep.i,
inapoi pe pa.rnrnt din tintina in care cazuse la
strinsul recoltei. Tanmul sau se afla in adincimile
munp.lor ~i in pe~teri (Holla, numele zeitei, ~i
Hohle 'pe~era' sint, cu siguranta, inrudite). Ca
mama a mortilor, zeitei Holla i se dedica piine
coapta la Craciun, numita Hollenzopj 'cositele
Hollei'. Copacul batrin, numit Holler sau
Holunder, era arborele sacru al zeitei. Sub acest
copac inzestrat cu puteri tarnaduitoare saIa~uiau
moqii 107 Aceastii zeita putemica nu a fost alun-
gata din lumea mitica, ci persista in credintele
europene sub diferite denumiri: Ragana la baltici,
J~dza la polonezi, Mora ~i Morava la sirbi, Mari
la basci, Morrigan la irlandezi, Baba raga la ru~i
~i alP. slavi.
Baba Yaga, ale carei metamorfoze principale
sillt de pasare ~i de ~arpe, este infati~ata inalta,
slaba, cu nas lung ~i coroiat ~i picior scheletic,
traind intr-o cocioaba cu picioare de pasare.
Analiza numelui sau dezvaIuie trasaturile unei
zeite preistorice. In vechea rusa ~i in sirbo-croata
baba insearnna 'femeie, baM' ~i 'pelican', iar
yaga, din yega, inseamna 'boala, spaima,
amenintare'. In limba proto-samo~da, nga
insearnna 'zeita moqii' sau 'zeu,108 In Europa
occidentala, zeita morp.i era numita in bretona
Ankou, iar in vechea irlandeza Anu, ceea ce
ins~mna 'paznica mortilor' sau 'mama zeilor' 109.
In diverse limbi, existii 0 legatura intre zeifa
mor,tii care provoaca simtaffiinte de co~mar ~i
molie, cu viata scurta. Atit irlandezul Maro dt ~i
lituanianul More insearnna 'zeita mortii' sau
'hirca batnna'; grec mora, slav morava' ~i ger-
manic mara insearnna 'teroare, co~mar' ~i 'flu-
ture, molie'. German Mahr ~i francezul
cauchemar sint de asemeni inrudite. Moartea
inspaimintiitoare devine fluturele regenerarii.
Simbolurile regenerarii
Zeita care reprezinta regenerarea apare in
forme sugennd organele de reproducere feminine:
triunghiul pubian, exprimat ca triunghiuri, forme
de clepsidra (triunghiuri duble) ~i linii in zigzag;
vulva, redata ca un oval cu un punct ~i 0 linie in
centru, cu seminte ~i muguri ori alte reprezentari
inrudite; uterul, redat ca pe~te sau arici; fep
reprezentati ca bro~te ori iepuri. Pintecele femi-
nin cu canale Ie sale fallopiene* se aseamana cu
* Descrise pentru prima om de anatomistu1 italian
GabrielleFal1opio(1523-1562).
cap de taur cu coame, ceea ce duce la ideea ca
acest motiv reprezenta regenerarea (cf. fig. 76).
Aceasta zeita mai este reprezentata ~i ca albina,
fluture, molie sau alta insecta, uneori avind un
cap antropomorf. Insectele pot reprezenta chiar
pe zeita sau sufletele care parasesc corpul la
moarte sau in timpul somnului, ill vis. Asemenea
asociap.i sint ate state atit istoric, dt ~i arheologic
~i continua pina in zilele noastre ill folclorul euro-
peap.
In cazul marilor sculpturi de la Lepenski Vir,
descrise mai jos, intllnim hibridarea tipica a
pe~telui ~i zeitei, iar uneori a pe~telui, femeii ~i
pasarii. Acestea s-au gasit la extremitatea unui
altar aflat intr-un templu triunghiular. Aici - ca ~i
in alte sanctuare din zona Poqilor de Fier - pe~tii,
dinii, cerboaicele ~i mistrep.i erau sacrificati
zeitei regenerarii (Dea Rege/'}eratrix) cu ocazia
ritualurilor de inmormintare. In templele malteze
precum ~i in mormintele subterane ovoidale,
sculpturile reprezentind pe~ti au fost gasite
intinse cu venerap.e pe lavite. Lavita, subterana
sau~noctuma, sugereaza 0 trecere spre reinviere.
In temple Ie de la (:atal Htiytik predomina zei!a
cu chip de broasca. Reprezentarile ei sau amule-
tele din marmura, alabastru, nefrit, filde~ sau lut
se gasesc ate state in neolitic, epoca bronzului ~i
chiar in timpurile istorice. Credin!ele in "pillte-
cele caIator", avind forma de broasca, se intllnesc
din Egipt, Grecia ~i Roma pilla in nordul euro-
pean al epocilor istorice, iar pe alocuri pina azi.
Caracterul arhaic al acestei reprezentiiri este
confirmat de sculpturile in os din paleoliticul
superior ~care sint jumatate femeie, jumatate
broasca. In neolitic ~i dupa aceea, bro~tele sint
redate adesea cu trasaturi antropomorfe, cu vulve
sau cap uman. Uneori capul este inlocuit cu un
mugure.
Ariciul apare in iconografi~ europeana ince-
pind cu mileniul al V-lea i.e.n. In cadrul culturilor
Karanovo din Bulgaria ~i Gumelnita din Romania
sint ate state vase in chip de arici ale c~or capace
au trasaturile antropomorfe ale zeitei. In epocile
ulterioare au fost gasite vase ~i figurine sub fonna
de arici in cadrul culturii miceniene din secolele
XIV-XIII Le.n., iar in mormintele grece~ti ~i
etrusce din secolele IX-VI Le.n. s-au mai gasit
chiupuri mari (pithoi) de forma unui arici, care
contineau schelete de copii. Aici intllnim 0 sin-
teza a trei simboluri illrudite: mormintul, pillte-
cele ~i ariciul. Pina in secolul al XX-lea, in !arile
alpine exista obiceiul de a pune in morminte sfere
ro~ii cu tepi; acestea fusesera dedicate in biserici
Sf. Feciqare pentru femeile care aveau probleme
uterine. In folclorul lituanian cules pe la mijlocul
secolului al XX-lea, se menp.oneaza 0 vrajitoare
sau 0 baba care se transforma intr-un arid pe dnd
se afla intr-un grajd.
Un simbol inca mai esoteric al pintecului
regenerarii este capul de taur sau craniul acestuia
(bucranium). Asemanarea dintre bucranium ~i
forma uterului, cu tuburile sale fallopiene, a fost
recent semnalata de graficiana Dorothy Cameron
 la <;:atalHuyUk (fig. 76). Aceasta este explicapa
cea mai plauzibiUi referitoare la importan!a aces-
tui motiv in simbolistica din Vechea Europa. din
Anatolia ~i din Orientul Apropiat. Pe vasele
antropomorfe, capetele sau coamele de bou SIP.t
reprezentante uneori In locul uterului (fig. 77). In
cele mai timpurii situri neolitice ale Orientului
Apropiat, precum ~i In sanctuarele de la <;:atal
'Huyuk s-au gasit bucranii de lut. Pe de aWi parte,
vasele in forma de taur ~se intllnesc in epoca
neolitica ~i a bronzului. In arta ceramica de la
inceputul neoliticului pina la sfir~itul culturii
minoice capetele de bou au fost frecvent asociate
simbolurilor regenerarii ~i energiei. Motivul
capului de taur apare pe ceramica pictata a cul-
turii Cucuteni (fig. 78), iar pe ceramica Butm)r
apar adesea ill relief capete de taur miniaturale. In
sanctuarele culturii Vinca apar bucranii acoperite
cu un strat de lut. Motivul capului de taur din
hypogeele (locuin!ele subterane) din Sardinia este
predominant, fiind un simbol al regenerarii.
Acestea au fost pictate deasupra sau chiar in
apropierea intrarii, iar in unele pe~teri chiar
intrarea era in forma de cap de taur, deasupra pro-
fillndu-se coarne lungi (fig. 79). Pentru a intra sau
a ie~i din acest sanctuar subteran, trebuia sa se
!reaca In mod simbolic prin plntecele sacru.
Inrudirea strinsa dintre capul de bou sau de taur ~i
pilltece este confirmata ~i de legatura intima din-
tre bou ~i ape, finuna vie!ii. In legende, boul
rasare din apa, in timp ce norii ~i lacurile apar din
boi. Sculpturile de boi din neolitic ~i din culturile
minoica ~i miceniana au fost decorate Cll motivul
plasei sau cu oua acoperite cu motivul plasei,
aceasta din unna simbolizind apa vie!ii sau
lichidul amniotic. Coamele abundentei pe care Ie
gasim incepind cu mileniul al V -lea l.e.n., spec i-
fice mai ales culturii minoice cretane, perpetu-
eaza ~i ele simbolismul plntecelui ~i regenerarii.
Din cele mai vechi timpuri, florile ~i plantele
(arborii ~i copacii vie~ii) au fost reprezentati
rasarind Intre "coarnele sacre". Albinele ~i flu-
turii, uneori aVlnd capete umane, rasar din capete
de bou, ~a cum se Intlmpla pe vasele ~i pe peretii
sanctuarelor minoice (fig. 80). Autorii latini
Ovidiu, Virgiliu ~i Porfirius ne arata ca moliile ~i
albinele erau considerate sufletele oamenilor. nas-
cute dintr-un bou. Pe sigiliile minoice, albinele
slnt redate ca fiind Inconjurate de dini Inaripap,
tot ~a ~um era reprezentata Artemis In vechea
Grecie. In cadrul culturii Cucuteni de la Inceputul
mileniului al IV -lea l.e.n., s-a gasit un cap de bou
incizat pe un os plat ~i pe care era reprezentata
zeita In fonna de clepsidra. Zeita lnsa~i rasare din
capul unui bou; In aceasta ipostaza ea nu reprez-
inta moartea, ci ren~terea, nu pe Hekate, ci pe
opusul ei, Artemis.
Si zeita-pasare, reprezentata ca vultur ~i ca
bufnita, participa la procesul regenerarii.
Inmginea sa apare In morn1intele megalitice ~i pe
menh\re\e d\n Sard\n\a. Corsica. \n~u\e\e
Ma.-ca Mince .. ~. din aile tocun (fig ~I ~
CCnlura purtala. sub sini Ii con1inn.a. id0nlilalca.
Aici. slnii zeitei-pasare au funetia regenerarii din
moarte. nu de hranire a celor vii ori de rmpartire a
bunurilor lume~ti. Acee~i funqie a sinilor poate
fi observata cu trei milenii mai Inainte, In sanctu-
arele de la <;:atalHUyUk, un de slnii care acopera
craniile vulturilor erau redati in relief pe perep -
caracterul necrotic (mortuar) al zeitei fiind con-
trabalansat de simbolul vietii. Ipostaza de
daruitoare a vietii triumfu, In timp ce aspectul
mortii, In forma unei pasari de prada. este
inevitabil numai 0 faza trecatoare.
Atotprezenta zeita-~arpe nu aqioneaza numai
pe tarimul celor vii. atlt sub aspectul benefic dt ~i
sub cel malefic-otravitor, ci ~i pe tarimul rege-
nerarii. Ea este un simbol alinvierii ~i nemuririi,
fapt inspirat de capacitatea ~erpilor de a se trezi
dupa hibernare ~i de a naplrli. Serpii slnt reda!i
adesea Incolaciti uneori in directie inversa de la
centru, sugerind fluxul ~i curgere'a vietii, a moqii
~i a invierii, respectiv eternitatea ciclica a timpu-
lui. Ei slnt creaturile ondulatoare ale intunericu-
lui, pamlntului umed - mesagerii misterelor sub-
pamlntene al caror secret este paradoxul final:
via!a se n~te din moarte.
Degradarea zei!ei In to ate forme Ie sale, care a
inceput 0 data cu primele invazii indo-europene
in Orientul Apropiat, Anatolia, precun1 ~i In
Vechea Europa In mileniile IV-III l.e.n., a conti-
nuat in perioadele istorice cu 0 intensificare sub
influenta tradi!iilor ebreo-cre~tine ~i islan1ice. In
ciuda Incercarilor extreme din timpurile istorice
de a ~terge credin!ele legate de divinitatea femi-
nina, in special de Inchizipe In evul mediu, ce dis-
punea arderea pe rug a oricarei femei in!elepte ~i
care avea influen!a asupra celorlati, importanta
acestei zeitap In credin!ele curente ~i In basme nu
a disparut. Zei!a moqii ~i a regenerarii a fost pur
~i simplu demonizata ~i degradata sub chipul
fan1iliar al vrajitoarei. Ea reprezinta tot ceea ce
era negat ori era considerat negativ in cadrul aces-
tei mitologii dualiste relativ recente. Acest lucru a
constituit 0 inversare completa a credin!elor
"vechi europene", care concepeau viata/moartea
~i to ate polaritaple ciclice drept sacre ~i insepara-
bile. Pamlntul nu a mai fost considerat Mama
noastra divina din care ne n~tem ~i In care ne
Intoarcem prin moarte. Zeitatea suprema a fost
mutata In cer, iar pamlntuI a devenit un loc de
exii.
In ciuda Incercarilor brutale ~i sistematice de a
rnlatura toate urmele ce tin de divinitatea femi-
nina. venerarea acestei zei te stravechi a fost at'it
de affine Inradacinata In Europa ~iIn alte par~,
Inch biserica cre~tinaa fost fortata sa 0 accepte pe
Sf Fecioara In calitate de mama a lui Dumnezeu-
FiuI. Totu~i, ea este redata Intr-o atitudine de
supunere totala In timp ce strive~te ~arpele sub
picioare. Sf. Fecioara personifica femeia buna ~i
d\n v\rtuoasa. 'in t\m.\) ce vrajitoarea re\)rezintii toate
X ) CXPICSlllc In,pulsunlor nalul·a-lc .. prccun, ~I Icgf:l.lU-
ra cu plUnlnlul, care Ii CSle Inlcrzis.
 Zeira-vrajitoare din credintele populare Inca
mai are sub control, ori cel putin influenteazii,
moartea ~i ren~terea, ciclurile lunare ~i energiile
soarelui, furtunilor ~i fulgerului. Ea este capabila
sa foloseasca plantele medicinale, fiind ~i cea
care da echilibru vitalitiitii oarnenilor, animalelor
~i plantelor, astfel IncH nu se vor inciilca cele
hotiimicite, iar energiile vitale nu vor fi irosite.
Din acest motiv. ea controleaza sexualitatea
oamenilor. ceea ce accentueaza teama barbatilor
fata de ea~ Vrajitoarea ucide pruncii nu din cani-
balism, ci pentru ca ant nou-niiscu~i cit ~i plnte-
cele Intunecat ramln pe tiirimul ei timp de
patruzeci de zile. Practicile de dupa na~tere In
legatura cu placenta supravietuiesc ca un obicei
care elibereazii pe noul niiscut de influentele
zeitei-vrajitoare. In Malta se spune "te Ingrop' nu
pe tine, placenta, ci pe Zagas (vrajitoarea)"ll0
Identificarea plntecului cu zeita este un motiv
central, constituind cheia Intelegerii Intregii serii
de simboluri preistorice. Nu este nici 0 coinci-
denta faptul ca principalele Incarnari ale vraji-
toarei slnt identice acelora ale zeitei preistorice:
broasca, ariciul ~i pe~tele.
Zeitiitile masculine apar rareori Intre sculp-
turile neolitice, nedepa~ind circa 2-5% din total.
La Achilleion, de exemplu, numai doua din 200
de imagini reprezintii zeitati masculine. Acestea
doua, dqi din perioade diferite, slnt de acel~i tip,
numit "batrinul trist'": 0 figura stind lini~titii pe un
scaun cu rniinile pe genunchi sau ~nlndu-~i bar-
bia. Sculpturile de acest tip, reprezentlnd un zeu
lini~tit, matur sau batdn, au fost recuperate din
straturi ap~nind unor grupuri culturale diverse,
cuprinse in intervalul mileniilor VII-IV Le.n. 0
asemenea sculptura - reprezentind 0 zeitate mas-
culina - a fost giisWi alaturi de 0 figura feminina
in necropola de la Cemavoda, apar~nind culturii
Hamangia. Ambii stau jos ~i poarta ma~ti. Barba-
tul sta pe un scaunel, cu coatele pe genunchi, cu
capul sprijinit in miini, amintind de Ginditorullui
Rodin. Deoarece figurina a fost ingropata cu 0
alta reprezentind probabil pe Mama-glie (Hlrca),
putem aprecia ca acest zeu trist reprezinta vege-
tatia in faza de declin. Acest zeu este asemiinator
ze'ului inului, Linos, care petrece iama In forma
de saminta, se n~te primavara. moare vara ~i se
reintoarce in piimlnt. Barbatii tineri in postura
ithyfalica reprezintii, foarte probabil, puterea fer-
tilizatoare a primaverii. Falusurile ~i barba~i ithy-
falici sund in picioare sint probabil prototipurile
hennelor grece~ti ori ale zeului Hermes, care a
fost ini~al un falus ori un ~arpe.
Centaurii, cu corp de taur ~i cap de barbat,
erau probabil stimulentii fertilita~i Mamei-glie.
Cuno~tem asemenea reprezentiiri de pe vasele
antice grece~ti, unde ele slnt redate alaturi de
copacul vietii. Este posibil ca barbatii cu ma~ti de
berbeci ~i de tapi sa fi avut aceea~i semnifica~e
rituala ca ~i satirii.
Un alt rol al zeita~lor masculine poate sa fi
fost acela de ocrotitori ai animalelor salbatice.
deoarece acest motiv a supravietuit In credintele
populare ~i In obiceiurile din nordul Eurasiei.
Acesta este "stiipinul animalelor" sau "cel din
piidure". inca prezent in folclorul european din
Irlanda pina in Rusia. Acest tip este mai greu
identificabil din punct de vedere arheologic,
deoarece cultul sau trebuie sa fi fost practicat In
aer liber. nu in locuinte sau in sanctuare.
Prototipul acestuia pare sa' fie. dupa parerea mea,
,,~amanul" din paleolitic - jumatate om. jumatate
animal - a~a cum ne este cunoscut din desenele
rupestre. Exista 0 singura sculptura apartinlnd
culturii Tisa din Ungaria, nunlitii "Barbatul matur
~nind un cirlig", care poate reprezenta un pre-
cursor al zeilor atestati istoric: Silvanus. Faunus
~i Pan (fig. 83). Acestea slnt spiritele piidurii ~i
protectori ai animalelor ~i viniitorilor, fiind ~i ei
reprezentati cu cirlige In mlini. Barbatii cu m~ti
de pasare sau de animal pot reprezenta partici-
panti la diverse ritualuri.
Reprezentarile sacre ~i provenienta lor
In timp ce un secol de sapaturi arheologice au
avut ca rezultat descoperirea unui mare numar de
sculpturi miniaturale, avem putine infomlatii sau
chiar nici 0 informatie despre Imprejurarile In
care au fost ilicute descoperirile. Datele privind
arnplasarea initiala a acestor "icoane" slnt
esentiale pentru 0 bUlla interpretare a func~ilor
lor. In acest sens, trebuie sa ne bazam pe
cercetarile din ultimii ani, In special din urma-
toarele situri neolitice: satul ~i sanctuarele de la
Achilleion, Tesalia (nordul Greciei), circa
6400-5600 I.e.n.; ora~ul <;atal Hiiyiik din Ana-
tolia central a, cu numeoase sanctuare datate intre
6500-5500 Le.n.; Lepenski Vir, pe malul Dunarii,
in nordul Serbiei, locul a 50 de sanctuare legate
de temele mortii ~i regenerarii, cuprinse in inter-
valul 6500-5500 Le.n. Fiecare dintre aceste situri
ne dezvaluie aspecte legate de venerarea
divinitatii feminine.
Aceasta ~ezare de Ilnga Farsala, in sudul
Tesaliei, sapata de autoarea acestor rlnduri in anii
1973 ~i 1974. apa~ne culturii neolitice Seskl0
din Grecia III Cronologia sa, cuprinsa Intre
jumatatea mileniului al VII-lea ~ijumatatea mile-
niului al VI-lea Le.n., este stabilitii pe baza a 42
de datari cu radiocarbon, precum ~i pe date
cuprinzatoare de ordin stratigrafic ~i tipologic.
Astfel, Achilleion a devenit coloana vertebrala a
cronologiei neolitice europene. Sanctuarele
descoperite la Achilleion, cele doua sute de
sculpturi miniaturale ~i ceramica deosebitii, plat-
formele ceremoniale folosite la sacrificii precum
~i alte obiecte de ceremonial au 0 mare impor-
tanta pentru studierea credintelor acestei culturi,
Mai mult, cercetiirile de la Achilleion au demon-
strat ca venerarea se Ia.cea in zone speciale, dedi-
cate fiecare unor anumite divinitati feminine.
Aceste date ne fac sa distingem zeite'le reprezen-
tate iconic in sanctuare ~i pe acelea venerate afara
in cimp, linga cuptorul de piine ~i in alte locuri.
Sanctuarele de la Achi11eion au fost construite
cu doua camere. Din perioada tirzie a culturii
(6000/5900-5900/5800) provin doua temple,
situate unul deasupra celuilalt. Camera mai mare,
cu altar, reprezenta sanctuarul propriu-zis;
camera mai mica era un atelier pentru pregatirea
ritualurilor - sculptarea figurine lor, decorarea
ceramicii ~i ~a mai departe. Pe altar se aflau figu-
rinele reprezentind zeitele pasare, ~arpe, ale
n~terii ~i alaptarii. Fiecare sanctuar a dat la
iveala pina la 30 de sculpturi, incluzind pe acelea
care fusesera aruncate intr-o groapa din apro-
piere. Ceramica cea mai fina a fost gas ita in zona
sanctuarului. Aceasta includea vase uria~e pentru
libatii, cu ciocuri in partea superioara, cupe
miniaturale pentru libatii, polonice ~i discuri
ceramice (probabil greutati pentru razboiul de
tesut). Din acee~i zona provine ~i capodopera
gasita in timpul acestor sapaturi: un admirabil cap
uman confectionat din ceramica, avind gura
deschisa, wa indoiala gura unui vas pentru
libatii.
Figurinele ceramice, in special cele de mari
dimensiuni, sint rareori gasite intacte. Acestea au
fost create acum opt mii de ani prin adaugarea
materialului in jurul unor pietricele sau nuclee de
lut, modelate separat pentru cap ~i git, abdomen ~i
coapse. Capetele gasite in sanctuarele de la
Achi11eion sint, in principal, cilindrice, cu ciocuri
(nasuri ascutite) ~i Ia.m guri antropomorfe. Redam
aici citeva sculpturi de cali tate exceptionala,
reconstituite sau partial reconstituite (fig. 84).
Zeita gravida sau Mama-glie ela venerata in
jurul vetrei de piine din curte. Intr-adevar, la
Achilleion s-au descoperit 0 suta de figurine
provenind din faze diverse. Citeva redau pe zeita
~ezind pe un tron, altele pe 0 suprafata plana (fig.
85). . decapitate. Capul uman era probabil considerat
Cuptoarele pentru piine aveau in partea ante-
rioara sau pe 0 latum 0 platforma asemanatoare
unei banci, pe care se aflau sculpturile. Din faza
Achilleion 111,6100-6000, provine 0 platforma de
lut cu gropi de sacrificiu in colturi, pavarn cu
pietricele ~i consolidata cu lut. Urmele de carbune
tradeaza folosirea sa pentru focuri de sacrificiu,
probabil cu ocazia semanatului sau culesului (fig.
86). Sapaturile efectuate in acest loc, dedicat unor
ceremonii religioase, aflat intre cuptor, 0 bucata
de piatm ~i platforma de sacrificiu cu gropi pen-
tru foc, au scos la iveala obiecte remarcabile: vase
mari cu minere verticale ~i 0 masa fragmentaffi
din ceramica pictata. Aceste descoperiri cup rind
~i gituri cilindrice cu m~ti (caracterizate mai
degraba prin existenta unor guri ~i a unor nasuri
umane decit a unor ciocuri de pasare). Acestea
reprezinta probabil fragmente ale unor sculpturi
mai mari, reprezentind pe zeita gravida. S-au mai
gasit m~ti ceramice executate separat, a~abile
la giturile cilindrice. Acestea sint datate ca
provenind din doua faze, Achilleion 11 ~i 111,
6300-6100 i.e.n. (fig. 87). Ele reprezinta cele mai
timpurii obiecte de acest fel din preistoria euro-
peana.
Din cele doua sute de figurine gasite la
Achilleion, doua reprezinta zeitati masculine.
Una dintre acestea se afla linga vatra din curte - 0
amplasare care leaga figurina mai degraba de tarl-
mul Mamei-glie decit de zeita-pasare ori de alte
zeitati venerate in sanctuare. Aceasta zeitate mas-
culini este reprezentata pe un scaun, cu bratele pe
genunchi, intr-o pozitie de contemplare (fig. 88).
Nu intilnim vreun prototip al unei asemenea
zeitati masculine in arta paleolitica; se pare deci
ca a aparut la inceputul erei agricole, fiind legat
de ciclul anotimpurilor.
Din perioada timpurie de la Achi11eion
(6400-6300) provine 0 amuleta confectionata din
piatra neagra, in forma de zeita-broasca; aceasta a
fost gasita intr-o groapa pavata cu pietre. Epifania
zeitei in chip de broasca simbolizeaza funqia sa
regeneratoare. Pentru a elucida prezenta acestui
motiv, trebuie sa trecem la sanctuarele de la Catal
Huyuk, unde exista numeroase exemple de
reliefuri sculpturale reprezentind bro~te.
Deocamdata, sapaturile s-au efectuat numai pe
o portiune a acestui ora~ stravechi, dar
descoperirile sint deosebit de importante pentru
reconstituirea credintelor din neolitic1l2
Constructiile scoase ia iveala nu reprezinta
locuinte obi~nuite ci, in primul rind, temple legate
de motivul mortii ~i al regenerarii. Frescele ~i
reliefurile de pe peretii interiori ai sanctuarelor
reprezinta divinitatea feminina in doua ipostaze:
moartea in chip de vultur ~i regenerarea in chip de
broasca. Zeitele-vulturi cu atribute antropomorfe
~i aripi mari, fantastice, au fost identificate in
citeva fresce napustindu-se asupra unor cadavre
lac~ul sufletului ~i era indepartat dupa moarte,
Inainte ca trupul sa fie dat ofranda, ca stirv sacru.
In sanctuarele de la Catal HuyUk, craniile au fost
gasite separat, depuse sub un cap sculptat de bou.
Frescele indica nu numai practica excarnatiei, ci
~i credinta ca a fi devorat in acest f~l la moarte
insemna 0 absorbire de catre zeita. In sanctuare
urmau apoi rituri ale regenerarii, '~a cum indica
reliefurile de zeite-broasca ~i de capete de bou
(fig. 89).
Este interesant de remarcat ca, la Catal HuyUk,
James Me11aart - in timp ce studia capetele de
vulturi de pe peretii sactuarului - a scos la iveala
un strat de reliefuri reprezentind sini de femeie
(fig. 90). Ace~ti sini, simboluri ale hranei ~i
regenerarii, acopereau craniile vulturilor precum
~i maxilarele inferioare ale unor mistreti, sim-
boluri ale mortii. Asemenea imagini contrastante
pot indica ciclul inevitabil al "inghitirii" in sur~a
primordiala, care da viata ~i hrana intregii vieti. In
majoritatea sanctuarelor de la <;atal HOytik s-au
descoperit sculpturi de coame sau capete de bou,
precum ~i fresce ale unor boi mari. Am putea face
o paranteza pentru a ne intreba ill ce fel se leaga
bucraniul de regenerare ~i de ce craniile umane au
fost giisite sub capete de bou. Am amintit deja ca
simbolismul bucraniului a fost descifrat de artista
plastid Dorothy Cameron. Dupa indelungi obser-
va~i asupra bucraniilor din sanctuarele de la
<;atal HOytik, ea a ajuns la coneluzia ca acestea ~u
erau, de fapt, capete de bou redate natural: l~
schimb, aveau 0 izbitoare asemanare cu ilustrap.-
ile reprezentind organele de reproducere femi-
nine, ~a cum puteau fi observate mtr-un manual
de medicina. Ca atare, Cameron a identificat
bucraniul cu uterul, iar coamele cu tuburile fal-
lopiene. In aceasta situa~e, asocierea bucraniului
cu zeita regenerarii devine evidenta. Ca simbol al
regenerani, capul sau craniul de bou este intlllllt
ill sud-estul european ~i in Orientul Apropiat ~i,
frecvent, in arta Vechii Europe. Acest simbol i~i
are probabil originea in paleolitic, dnd era uzuala
excamarea cadavrelor umane. Expunerea
organelor umane ar fi putut oferi ocazia sa se
observe 0 asemenea asemanare. Toate celelalte
simboluri juxtapuse bucraniilor din templele de la
eatal HOytik sint ale regenerarii: triunghiuri,
faguri, crisalide ~i fluturi, "perii" ~i conturul
miinii.
c. Lepenski Vir
Una dintre cele mai importante descoperiri
din acest secol pentru reconstituirea religiei
neoliticului timpuriu 0 constituie seria de temple
~i morminte-sanctuare dispuse de-a lungul
Dunarii, in regiunea pitoreasca a PoI1ilor de Fier
din nord-estul Serbiei ~i sud-vestul Romfuliei (fig.
91). De la primele sapaturi intreprinse la
Lepenski Vir, in anul 1965, au mai fost scoase la
iveala alte 13 ~ezari similare ~i, evident, inrudite.
Deoarece Lepenski Vir este prima sta~une sapata
~icea mai bogata, ea da denumirea culturii care se
illtinde pe circa de 100 km de-a lungul Dunarii.
Siturile sint stratificate, iar cronologia, bazata
acum pe datfui precise cu C14 pe material de la
Lepenski Vir ~i Vlasac, este cuprinsa intre cca.
8500 ~i 5500 l.e.n. La sfir~itul secventei, inainte
sau pe la mijlocul mileniului al VI-lea, cultura
Lepenski Vir a fuzionat cu civiliza~a Starcevo din
zona centrala a Balcanilor. Cunnd dupa aceea ea
s-a incheiat.
Cultura Lepenski Vir a durat circa 3000 de ani,
fiind precedata de cultura locala Cuina Turcului
de la sfir~itul paleoliticului (ultima perioada
glaciala), cuprinsa aproximativ intre mileniile
XII-X i.e.n. Continuitatea de la paleolitic la
neolitic a fost pusa ill evidenta de adapostuI in
stinca de la Cuina Turcului, unde stratulll a dat la
iveala depozite tip Lepenski Vir. Se considera ca
paleoliticul tirziu din regiunea Porplor de Fier
deriva din varianta locala dunareana a cu1turii
gravettiene. Lepenski Vir are ~adar adinci
radacini locale 113. Intr -0 serie de situri datind din
perioadele glaciala tirzie ~i post-glaciala au putut
fi identificati locuitorii, care au apartinut variantei
Oberkassel a tipului Cro-Magnon1111.
Pentru toate aceste situri este specific faptul ca
structurile sint aliniate spre nu. PIna in 1972, dnd
s-a construit barajul centra1ei hidroelectrice de la
Ostrovul Mare, de-a lungul Dunani se intilneau
numeroase virtejuri, ca rezultat al formatiunilor
geologice. A~ezarile culturii Lepenski Vir au fost
asociate cu acele locuri un de se intilneau atari
virtejuri.
Informa~ile noastre privitoare la aceste locuri
sacre de inhumare provin In special de la
Lepenski Vir ~i Vlasac, deoarece acestea sillt cele
mai mari ~i mai bogate sta~uni, fiind sapate in
mod sistematic ~i cu rezultatele publicate.
Ambele situri au fost sapate de Dragoslav
Srejovic ~i de Zagorka Letica de la Universitatea
din Belgrad, in anii 1965-1968 ~i respectiv
1970-1971.
Lepenski Vir 'virtejul de la Lepena'
Situl se gase~te intr-o depresiune abrupta, in
forma de amfiteatru, pe malul Dunani, llnga
ora~ul Dolnji Milanovac. De partea cealalta a
fluviului se inalta 0 stinca tara vegeta~e ca un
trunchi de piramida.
Situl cuprinde resturile suprapuse a opt
~ezari. De~i mare parte din terasa unde s-au
descoperit construc~ile a fost spalata de apele
fluviului, stratigrafia de pe malul din spate a
ridicat un strat cultural de 3,5m. Cele mai timpurii
~ezari (Lepenski Vir I a-e ~i Lepenski Vir ll) erau
inconjurate de 0 zona abrupta ill forma de U, unde
se edificasera sanctuarele. Datarile cu radiocar-
bon indica anii 6400-5600 (tabelul 3).
Este remarcabil faptul ca peste 50 de sanctuare
din aceste orizonturi, de~i de dimensiuni diferite,
aveau planuri, proporpi ~i amplasamente identice
in ce privqte trasaturile interioare (fig. 92, a).
Construc~ile trapezoidale ineludeau vetre ori
altare rectangulare, sub nivelul podelei ~i demar-
cate de pietre puse pe cant. Multe vetre erau
demarcate cu lespezi subtiri de piatra ~ezate veI-
tical, redind un model de triunghiuri continue. In
podelele din lapte de var, in spatele vetrei, erau
~ezate sculpturi mari de piatra. Constructia era
protejata de un acoperi~ in forma de cort situat
deasupra solului.
Dintre cele 54 de sculpturi monumentale in
piatra ro~ie din orizonturile timpurii ale ~ezarii,
15 au In mod elar trasaturi antropomorfe ~i ihtio-
morfe. Cele mai multe au de doua ori marimea
unui cap uman ~i sint sculptate in bolovani ovali
de nu. Acestea au fost giisite in podeaua de lapte
de var ro~cat. Citeva au fost descoperite in situ I
de inhuman umane din apropiere. Pe multe sculp-
turi ill forma de ou au fost incizate omamente
geometrice abstracte, de regula linii labirintice
meandrate (fig. 93). Altele nu erau impodobite,
dar se pare ca au fost alese datorita forme lor
antropomorfice ori ovoidale. Mai mult de 20 au
adincituri la partea superioara, fiind probabil
folQsite ca altare pentru sacrificii (fig. 94).
In aproape toate a~ezarile din faza Lepenski
Vir I ~i in citeva din faza all-a, s-au gasit
"ciomege" ~i pHici din gresie sau ~ist cu structura
fina, lungimea oscilind intre 25 ~i 50 cm, gravate
cu simboluri (fig. 95 ~i 96).
Orizonturile superioare de la Lepenski Vir nIl
a-b) au dat la iveala modificari dramatice. In
aceasta perioada tirzie cultura s-a extins spre nord
~i sud de-a lungul malurilor Dunarii. Sanctuarele
trapezoidale anterioare au fost inlocuite de
locuinte subterane (in orizontul III a) ~i de colibe
dreptunghiulare din lut (in orizontul III b).
Sculpturile in piatra au disparut, aparind cerami-
ca intr-o multitudine de forme ~i decoratii. Oasele
de cerb, pe~te, bou, porc ~i ciine sint de asemenea
ate state in numar mare. S-au gasit ~ase locuri de
inhumare individuala in pozitie indo ita plus un
mormint colectiv, cu ~ase schelete1l5
La 3 km sud-est de Lepenski Vir, in locul unde
strimtoarea de la Gospodin Vir se large~te, pe 0
terasa de 300 metri lungime ~i 20 metri latime,
~ezata sub pantele dealului, se afla localitatea
Vlasac. Aici s-au sapat 640 m2 Peisajul este
format din dealuri abrupte ~i inaccesibile de
400-600 m inaltime. Accesul este posibil nunlai
prin strimtoarea Lepena.
Sanctuarele cu planul bazei triunghiular sau
trapezoidal au fost construite in jurul platfonnei
inaltate din centru. Sistemul acesta a fost folosit
pe toata durata ocuparii a~ezarii. Ca ~i la
Lepenski Vir, planul sanctuarului era semicircular
sau in fonna de U. Numarul total de sanctuare
(numite "locuinte" de cei care au intreprins sapa-
turile) este de 43, subdivizate din punct de vedere
cronologic in trei periode principale: 16 apartin
fazei Vlasac I, 14 fazei a II-a, iar 13 fazei a Ill-a.
Existau trei grupari distincte ale sanctuarelor in
partea vestica, central a ~i estica ale terasei. Cele
mai timpurii construcpi erau adincite in depresiu-
nile cu deschidere spre Dunare (fig. 97). Laturile
acestor depresiuni erau taiate natural spre interior.
Acoperi~ul se afla deasupra solului. Accesul in
sanctuare se Ia.cea printr-o panta sau pe scari. Nu
existau podele tari ~i nici vetre din piatra ca in
sanctuarele de mai tirziu. Sanctuarele din faza
Vlasac 1 b aveau podele din calcar rarlmitat ~i
vetre ori altare rectangulare alungite de-a lungul
axei edificiului, a~a Cunl este la Lepenski Vir. in
fazele Vlasac 11~i III a continuat aceea~i arhitec-
tura a sanctuarelor. Planul era totdeauna triun-
ghiular sau trapezoidal, cu podelele fie din calcar,
fie din pamint ori pietri~ srarimat. Toate edificiile
aveau acoperi~ in fonna de cort deasupra solului.
La capatul vetrei sau in anumite gropi de inhu-
mare s-au gas it 28 de sculpturi ovoidale din
bolovani de riu pictap cu ro~u. in zona sapaturilor
au fost descoperite circa 100 de obiecte de cult
din os, coame de cerb ~i piatra insenmate cu sim-
boluri (fig. 98 ~i 99).
Simbolismuf edificiilor de fa Lepenski Vir
Sint oare siturile culturii Lepenski Vir "sate".
iar edificiile lor triunghiulare ori trapezoidale
"Iocuinte" a~a cum s-a afirmat pina acum?
Srejovic ~i-a pus intrebarea daca nu cumva comu-
nitaple respective traiau acolo permanent. Poate
ca satele se aflau undeva in apropriere ~i oamenii
se reintorceau numai in anumite perioade ale
anului pe terasa de la Vlasac1l6 Bokonyi, care a
analizat oasele de animale de la Lepenski Vir ~i
s-a mirat de compozitia lor deosebita, a fost
primul care a afinnat ca edificiile fazelor
Lepenski !~i II nu erau case propriu-zise, ci sanc-
tuare1l7 In mod cit se poate de elar, colibele tri-
unghiulare cu 0 vatra sau un altar de mari dimen-
siuni in centru ~i cu sculpturi ~ezate la un capat
nu erau adecvate unei locuiri pemlanente,
deoarece nu era suficient spapu pentru mi~care
ori pentru dormit. Toate construetiile acestei cul-
turi, pe toata durata ei, aveau acel~i plan al bazei,
cu 0 vatra in centru ~i numai cu variatii neinsem-
nate in folosirea materialului de construqie pen-
tru podele ~i pereti ori in sistemul coboririi
nivelului podelei. Toate erau cu fata spre Dunare
~i erau amplasate intr-un plan semicircular ori in
fomla de U. Di vizarea constanta a sanctuarelor de
la Lepenski Vir ~i de la Vlasac in doua sau trei
zone de-a lungul timpului ar putea reflecta
imparprea comunitaplor in sate permanente, care
veneau la locul lor pe terasa Dunarii pentru a
indeplini anumite ritualuri, generatie dupa gene-
ratie, timp de trei mii de ani. Este posibil ca numai
unul sau citeva sanctuare sa fi fost construite in
acel~i timp.
Triunghiul sau trapezul (un triunghi cu partea
superioara taiata) alese ca plan pentru sanctuare
nu pot fi altceva decit un triunghi sacru procre-
ator. simbol al vulvei zeitei. Vatra centrala alun-
gitl( legata de intrarea s'papoasa prin ~iruri de
pietre in fonna de bolta, formind 0 cUrte ante-
rioara ori 0 deschizatura. trebuie sa fi simbolizat
intrarea in organele procreatoare ale zeitei
Sculptura de la extremitatea cealalta simboliza
uterul zeitei in epifania S'l de pe~te - la rindul sau,
simbol al uterului 118. Intr-o alta perspectiva,
sanctuarul - in ansamblul sau - poate fi conside-
rat ca 0 reprezentare a zeitei insa~i: curtea
anterioara simboliza picioarele sale desIa.cute,
vatra - pintecele ~i corpul sau, iar sculptura din
partea superioara - capu!. Triunghiurile incon-
jurind vatra/altarul pot sugera legaturile acestora
cu insemnul ~i emblema sacra a zeitei - vulva.
Sculpturile in forma de ou, eliptice sau circulare,
erau cioplite din bolovani de riu ~i decorate cu
motiv~ spiralate sau labirintice pictate in ro~u ~i
ocm. In opinia no astra, a existat 0 certa sugerare
a simbolismului regenerator reprezentat de planul
triunghiular al bazei, de podelele din calcar ro~u
~i de sculpturile rotunjite in forma de ou, de pe~te
ori de uter, pictate cu ro~u ~i decorate in mod
repetat cu motive labirintice. M~~hack yre-
supune ca ciomegele" incizate ammtlte mat sus
ar fi fost a~e pentru prinderea pe~tilor mari ori
pentru joc1l9. Noi credem, din co~tra, ca nu
numai forma lor era inadecvata unUl asemenea
scop, dar ~i ca semnele ~.isim~olu~l~ inscrise pe
ele Ie arata a avea semmficatu rehglOase ce tre-
buie puse in legatura cu rituri sau concepte ale
regenerarii. ..
Alte obiecte de cult confectlOnate dm os,
coarne de cerb sau din piatra, gasite in edificii sau
in afara lor, erau de asemenea gravate cu motive
labirintice sau cu plase (triunghiuri sau diamante
Imbinate), spirale, ~erpi ipcolaciti, V-uri ~i X-uri
(vezi fig. 98-99, infra). In simbolismul epocilor
paleolitica, neolitica ~i al celor ulterioare, pIasa
ori reteaua simbolizeaza umezeala uterina ~i este
asociata - prin reprezentarile sale de-a lun~ul tim-
pului - pe~telui, triunghiului ~i diamantulul (doua
triunghiuri Imbinate la b~a ori un pe~te angula-
rizat) ori formelor sferice. Intre sculpturile plasate
la un capat al vetrei, numeroase erau rotunde sau
eliptice ~i incizate fie cu un motiv spiralat, fie cu
unul labirintic (fig. 93). Simbolismul acestora
este intim legat de acela al sculpturilor reprezen-
tind pe zeita-pe~te ori al altor sculpturi in .r~m1a
de ou ~i pictate cu ro~u. Poate ca erau rephcI ale
uterelor. Un simbolism asemanator se poate vedea
In mormintele etrusce din secolele III-II I.e.n.:
utere de lut erau puse In morminte alaturi de tri-
unghiuri, viscere ~i alte organe redate naturalist
(In muzeele din Tarquinia, Yuki ~i Villa Julia -
Roma se pot vedea expuse asemenea ex voto-uri).
Clteva reprezentari etrusce de utere aveau forma
de pe~te ~i amintesc in mod izbitor de sculpturile
de pe~ti de la Lepenski Vir. ~ractica de a pune
sfere pictate In ro~u sau anCI tepo~l, numltl
"utere", In morminte ~i la altare, In biserici, a coQ.-
tinuat In zona alpina pIna In secolul al XX-lea. In
rezurnat, se poate afinna ca simbolismul de la
Lepenski Vir, cu sculpturile ~i modelele sale
"uterine", apartine sferei pint.ecelui pro~reator al
zeitei. Zeita-pe~te a fost una dm formele m care se
manifesta zeita regenerarii. . .
Activitatile din sanctuar erau cert sacnficlale.
Animalele sacrificate erau pe~ti, cerbi ro~ii, dini
~i mistreti - animale cunoscute din preistorie ~i
protoistorie ca fiind asocia~e aspectului d~tator de
viata ori de moarte al zeltel. Paleozoologu au fost
sUrPrin~i sa constate un procent ridicat de oase de
dine Intr-o societate care nu avea tum1e care sa
fie pazite de aceste animale. Oasele nu erau rupte,
iar scheletele - adesea intacte - se aflau puse In
ordine anatomica. Numeroase vetre contineau un
craniu sau un omoplat de cerb ro~cat, adesea ala-
turi de oase de dini ~i mistreti. In aproape to ate
edificiile s-au gasit oase de s.e~ti mari (drac-de-
mare, crap, sturion ~i ~tiuca) a.
Urmatoarea intrebare la care se ~teapta un
raspuns este: cu ce scop au fost e~ifi~ate ac~.st~
sanctuare ~i de ce se Ia.ceau sacnficu de cum,
cerbi, mistreti ~i pe~ti? Simbolismul acestor
lac~uri ne-a aratat ca regenerarea era preocu-
parea principala. Dar de ce regenerarea? Nu tre-
buie uitat ca in toate situ rile culturii Lepenski Vir
s-au scos la iveala sute de schelete, cranii ~i oase
umane disparate. Aceste a~ezari au fost, inainte de
toate, locuri de Inmormintare, iar sanctuarele
serveau In mod necesar ritualurilor funerare. In
raporturile privind sapaturile intreprinse In aria
culturii Lepenski Vir, "locuintele" au atras cel
mai mult atentia. InmonnIntarile au fost descon-
siderate. Noi am'dori sa accentuam contrariul: In
primul rind, InmormIntarile ~i apoi sanctuarele.
Riturile legate de regenerare erau de prima impor-
tanta In credintele Vechii Europe. Sanctuarele au
aparut deoarece aceste terase erau locuri sacre de
Inhumare.
Numai la Vlasac s-au gasit scheletele a 117
indivizi ~i parti de schelet (In speeial cranii) ale
altor 165 indivizi. La Lepenski Yir s-au gaslt 170
de schelete ~i multe fragmente. In toata regiunea
s-au descoperit circa 400 de marturii osteologice.
Oasele au fost gasite In incinta sau In apropierea
sanctuarelor. Copiii erau Inhurnati sub podele.
Sub podelele sanctuarelor de la Vlasac, fazele I.~i
II s-au descoperit 44 schelete de copu de 5-6 zlle
(c'f. practica Ingroparii copiilor nascuti morti In
peretii monumentului megalitic din insula
Orkney). Scheletele adultilor erau In mare parte
fragmentare: craniul pare sa fi fost tratat cu multa
atentie. Adesea, deasupra craniului erau
Ingrfunadite oase sau craniul era pus pe 0 gramada
de oase rupte. Craniile erau ~ezate pe 0 lespede
de piatra ~i adesea delimitate cu blocuri mari de
piatra sau cu pietre sparte a~ez<l:tein cerc. S-alJ
gasit Inhumari singulare sau multIple. patru cranu
fiind puse uneori Intr-un recipient de piatra alaturi
de oase lungi. Scheletele Intregi se aflau Intr-o
varietate de pozitii: Intinse, pe 0 parte, Inclinate,
~ezInd. La Vlasac s-au descoperit zece morminte
de incinerare In puturi sau In gramezi, to ate din
faza Vlasac l. Analiza oaselor carbonizate a aratat
ca numai adultii erau incinerati. In monnintele de
Inhumatie, dteva oase au fo'st stropite cu ocru
ro~u, integral sau partial. Scheletele a cinci femei
au fost colorate cu ocru In regiunea pel viana,
altele In cea abdominala. In multe morminte de la
Vlasac s-au ImRra~tiat dintii unui pe~te din fami-
lia Cyprinidae. Intre of ran dele din morminte s-au
gasit mandibule de om ~i de animale. La VI~sac,
In gropile barbatilor adulp., s-au gaslt m~dlbule
de dine puse pe pieptul sau pe genuncltil dece-
datului. Alte ofrande frecvente erau coamele,
craniile ~i omoplatii cerbului ro~cat. Nici un
obiect din inventarele de mormint nu indica exis-
tenta vreunei posesiuni sau vreunui rang social al
decedatului. Tot ceea ce s-a gas it alaturi de
schelete, cranii sau oase lungi trebuie sa fi avut 0
functie magica legata de regenerare: culoarea
ro~ie', dinti de pe~te, mandibule de din~, mistret
sau de om, coame, cranii sau omoplap. de cerb
ro~u. Pe~tele, cerbul, dinele ~i mistretul sInt,
toate, vietuitoare dedicate zeitei cu puteri speciale
de regenerare.
 Ingroparea craniilor, a fragmentelor de
schelete ~i a oaselor lungi sugereaza 0 inmor-
mintare secundara. Dupa moarte, cadavrele
trebuie sa fi fost expuse pasarilor de prada. In
1969, Srejovic a emis ipoteza ca decedapi ar fi
fost pu~i in copaci ~i expu~i astfel pasarilor de
prada ~i insectelor (cf. n. 115). Probabil ca practi-
ca excarnapei a fost 0 realitate, dar nu prin
expunerea in copaci, ci in centrul platformei
semicirculare din fata sanctuarelor. Printre oasele
de pasari gasite pe terasa de la Vlasac, multe erau
ale unor pasari de prada, in special vulturi cu
coada alba, vulturi imperiali, bufnite ro~cate, rel-
icani albi, cormorani, corbi, gaite ~i cotofane 21.
Este foarte probabil ca multe din aceste pasari se
hraneau cu cadavrele expuse. Din istoria ulte-
rioara ~i din credintele populare se ~tie ca aceste
pasari apareau ca epifanii ale zeitei mortii ~i
regenerarii. Pasarile jucau rolul zeitei-vultur in
ipostaza mortii, incorporind in sine pe cei
decedati.
Dupa ce scheletele erau curatate, se strlngeau
~i erau inmormintate in apropierea sanctuarelor
sau in incinta acestora. Este probabil ca riturile de
regenerare din sanctuare erau asociate fazei a
doua a inmormintarii, adica inmormintarii crani-
ilor sau oaselor. Aceasta practica este similara
aceleia din sanctuarele-morminte megalitice din
Europa occidental a, unde nu s-au gasit nici un fel
de inmormintari primare cu inventar individual,
ci numai depunerea oaselor dupa descompunerea
camii. Simbolurile gravate pe perepi mormintelor
megalitice sint in mod egal simboluri ale rege-
nerarii. Asemanarile sint izbitoare, in ciuda faptu-
lui ca trei mii de ani separa ~ezarile de la
Lepenski Vir de mormintele mega!itice din
Irlanda, Marea Britanie ~i Bretagne. In ambele
zone culturale, aceasta traditie trebuie sa se fi
perpetuat din paleolitic ~i, asociata scopului
regenerarii, a continuat timp de alte citeva
milenii.
Simbolismul regenerarii de la Lepenski Vir
este bogat reprezentat, iar venerarea zeitei mortii
~i regenerarii, pusa in legatura cu moartea ~i
lnmormintarea membrilor societatii din cultura
Lepenski Vir, nu mai poate fi pusa la indoiala.
Este gre~it sa se dea sculpturilor denumiri fan-
teziste, cum ar fi "Adam", "Mern1an", "Kronos",
,,~eful" ~i altele similare, a~a cum s-a intimplat
recent in lucrarea lui Srejovic ~i Babovic (1983) -
cf. nota 115 - ca ~i la expozipa din 1986 cu sculp-
turi apartinind culturii Lepenski Vir, deschisa cu
ocazia Congresului Internaponal de Arheologie
de la Southampton. Sculpturile reprezinta utere ~i
pe~ti, vulvele (triunghiurile din sanctuare),
deschiderile ~i intrarile sint, in totalitate, sim-
boluri ~i manifestari ale zeitei. Acest simbolism
nu are nimic de-a face cu zeitatile masculine ori
cu "Omul primordial". De asemenea, nu este nici
o dovada privitoare la existenta unei structuri
ierarhizate ~i patriarhale a societatii 122. Cultura
Lepenski Vir a apartinut in mod elar Vechii
Civilizapi Europene, 0 societate egalitara tara
vreo ierarhizare discernabila, exceptind sfera reli-
gioasa, unde riturile erau probabil conduse de
preotese ~i de mamele familiei ori de conduca-
toarele elanului.
d. Sanctuarele ~i modelele de sanctuare din
mileniile VI-IV f.e.n.
Cele mai timpurii modele in lut care ne dau
informapi importante privind arhitectura ~i desti-
napa sanctuarelor apar in jur de 6000 l.e.n. Aceste
modele, avind 0 lungime de circa 25-50 cm, ne
ofera 0 imagine completa privitoare la structura
construcpei. Ele sint adesea bogat decorate cu
simboluri ~i impodobite, deasupra intrarii sau pe
acoperi~, cu bustul sau cu masca zeitei, animalul
ei sacru, ori cu coarne. Au fost scoase la iveala
sute de modele, aflate in diverse stadii de conser-
Yare. Ele constituiau, poate, ex voto-uri; sau, daca
sanctuarul 0 simboliza pe zeita, producpa de
modele ar putea fi pusa in legatura cu sculptarea
unor figurine remnd-o pe aceasta. Prima varianta
pare mai probabila, dat fiind ca modelele au fost
de regula gasite impreuna sau ingropate sub
temelia sanctuarului. Tradipa de a reprezenta
biserici ~i catedrale in miniatura a strabatut
epocile ~istorice pina in Ren~tere ~i chiar mai
tirziu. In arta plastica, asemenea modele sint
redate in tabloul ctitorilor, care Ie poarta in brate.
Putem coneluziona ca replicile sanctuarelor
neolitice se bucurau de 0 atentie cu nimic mai
redusa. Prezenta lor ne arata importanta centre lor
de cult in viata stravechilor comunitati rurale.
Arheologii au' considerat aceste modele drept
"replici ale construcpilor". 0 astfel de inter-
pretare puncteaza tendinta dominanta printre
arheologi de a evita problemele legate de credinte
atunci cind cerceteaza monumentele de cultura.
Dupa pare rea mea, toate aceste modele sint
replici ale unor sanctuare, constituind un izvor
nepretuit de informatii pentru reconstituirea cred-
intelor din neoliticl73.
. Modelele se raporteaza, in principal, la vene-
rare a zeitei-pasare. Clteva imita trasaturi ale
pasarilor, cu capul aplecat peste acoperi~, in timp
ce altele au deschideri circulare de acces, detaliu
ce arata utilizarea lor drept cotete. Modele de
acest fel, deosebit de inter~sante, au fost gasite in
~ezarea de la Porodin, in Pelagonia, llnga Bitoy,
unde s-au intreprins sapaturi in anul 195212 .
S-au gasit aici numeroase replici de sanctuare in
forma de cas a cu "hornuri", ni~te cilindri goi pe
dinauntru ce aveau in partea superioara 0 masca a
zeitei. Reliefurile din jurul "hornului" reprezen-
tau gulerul zeitei. Clteva din templele miniaturale
de la Porodin prezinta intrari in forma de T,
intr-un caz fiind gas it ~i un altar cu 0 deschidere
triunghiulara. Porodin este datat la inceputul
mileniului al VI-lea l.e.n. Modelele de sanctuare
apartinind fazei timpurii Vinca (circa 5300-5000)
indica de asemenea atribute ale zeitei-pasare (fig.
100). Un model din ~ezarea de la Turda~ (in
sudul Ardealului) a fost decorat cu motivul
penelor de pasare. Altul, apaI1inind culturii Vinca,
gasit la Vadastra, in sud-vestul Rom§.niei, a fost
omamentat pe toatii suprafata cu meandre mari
incrustate cu pastii alba - un motiv care leaga pe
zeitii de lumea acvatica. Acoperi~ul acestui model
suspnea 0 sculptura reprezentind capul zeitei, cu
gulere in jurul gitului, in timp ce spate Ie
constructiei avea 0 deschidere circulara - intrarea
desemnata pentru epifania zeitei in chip de
pasare.
Unul dintre modelele cele mai mari de la
jumatatea mileniului al V-lea a fost gasit la
Cfu>cioarele,pe 0 insula a Dunarii. Are 0 lungime
de 51 cm ~i 0 lapme de 24,2 cm, pe doua nivele.
Primul nivel are citeva ~iruri de ferestre rotunde,
in timp ce nivelul superior prezintii un rind de
patru sanctuare cu intrari mari, deschise. Fiecare
din aceste intrari a fost decorata fie cu un corn, fie
cu motivul unui cap de animal. Acest model
aparpne apogeului culturii "vechi europene", 0
perioada in care s-a atins perfectiunea ~i rafina-
mentul, atit in arhitectura, cit ~iin cerami ca. EI nu
este replica unui singur sanctuar, ci a unui intreg
complex care ar fi putut aparpne la patru familii
sau unor grupuri sate~ti. Nivelul inferior
reprezenta un atelier uri~ in care trebuie sa se fi
produs vasele de ceremonial ~i sute de alte
obiecte necesare ritualului.
Existenta unor sanctuare cu doua niveluri in
mileniul al V -lea 1.e.n. este dovedita de
numeroase miniaturi gasite in diverse grupuri cul-
turale. La Rozsocuvatka, linga Kiev, s-a gasit un
model ce aparpne culturii Cucuteni (Tripolie).
Nivelul inferior era un atelier, in timp ce sanctu-
ami principal, reprez~ntat de doua camere, se atla
la nivelul superior. In jurul templului se afla 0
terasa pentru ca participanpi sa il inconjoare, ase-
meni modelului de la Cascioarele, care avea 0
terasa ce lega cele patru sanctuare. La Radingrad,
linga Razgrad, in nord-estul Bulgariei. a fost scos
la iveala un sanctuar cu doua niveluri125 la scam
reala. Acest sanctuar a dovedit ca modelele
reprezintii replici reale. Aici, la nivelul inferior,
s-au gasit toate cele necesare unui atelier cera-
mic: unelte pentru decorarea ceramicii ~ezate pe
o platforma, mici strachini pentru tarimitarea
ocrului ~i palete pentru pictura. Era acolo ~i un
cuptor mare. La nivelul superior se atla un altar,
cu un razboi de tesut alaturi, pentru con-
fecponarea ve~mintelor de ceremonial, indicind
ca producerea tesaturii trebuie sa fi avut un rost
sacru. Practica teserii ve~mintelor sacre in templu
a continuat pina in timpurile clasice, in timp ce
evidenta cea mai timpurie dateaza din mileniul al
VII-lea Le.n., reprezentatii de contragreutiip in
forma de disc pentru razboiul de tesut, gasite in
sanctuarele de la Achilleion.
Unele sanctuare erau dedicate zeitei-~arpe, ~a
cum arata un exemplu bine conservat de la
Sabatinovka (in Republica Moldova, cultura
Cucuteni), datat circa 4800-4600 Le.n. Aceasta
construcpe era in forma de casa, avind circa 70
m2. La 0 extremitate era un altar in forma de
banca pe care s-au gasit ~ezate, pe scaune cu spa-
tar de corn, 16 sculpturi de capete de ~erpi. Numai
una din aceste figurine avea brate, pnind in mina
un prunc in forma de ~arpe sau un falus. Linga
altar se atla un scaun de dimensiune naturala, cu
speteaza decorata cu coame, folosit probabil qe
preoteasa care conduce a ceremoniile. In
apropiere, se gasea un cuptor pentru piine, cu
vase la 0 extremitate: intr-unul din acestea s-au
descoperit oasele unor animale incinerate. Linga
un cuptor ~i pe pavajul de flale de la intrare s-au
mai gas it ~i alte sculpturi. In total, in acest sanc-
tuar au fost descoperite 32 de sculpturi, toate fiind
replici ale zeitei-~arpe.
Sanctuarele dedicate ceremoniilor de regene-
rare aveau un caracter diferit. La Cascioarele,
intr-un nivel anterior celui amintit, s-a gas it un
sanctuar cu doi stilpi, datat in jur de 5000 Le.n.
Ace~ti stilpi erau de lemn, acoperip cu lut ~i pic-
tap cu un motiv simbolic unghiular-spiral. Peretii
erau decorati cu ovale ro~ii, cercuri concentrice ~i
spirale126. Toate aceste motive sint asociate
regenerarii.
Prezenta acestor stilpi sau eoloane este de un
interes deosebit, deoarece trebuie sa fi simbolizat
arborele viepi. Coloana viepi poate fi 0 planta, un
arbore ori un copac metamorfozat in coloana,
cum este cazul sanctuarului de la Cascioarele, un
~arpe sau un falus in erecpe ori, intr-un mod
asemanator, 0 stalagmitii ti~nind misterios intr-o
pe~tera. Numeroase pe~teri eu stalagmite de pe
coastele Greciei, Iugoslaviei ~i Italiei au devenit
sanctuare; acestea erau loeurile unde de-a lungul
a mai multe generatii aveau loc ceremonii reli-
gioase ~i se practicau mistere. Asemenea pe~teri-
sanctuare din regiunile amintite au fost folosite
din neolitic, iar in Creta ehiar in epoca bronzului.
Aici a~ dori sa amintese pe~tera Sealoria din
sud-estul Italiei, in apropierea ora~ului
Manfredonia, unde an1 intreprins sapaturi in anii
1979 ~i 1980. Pe~tera are doua parti separate.
Partea aflata la nivelul superior este reprezentata
de un spatiu larg, adecvat loeuirii. Aici s-au gasit
obiecte ceramice ~i unelte de piatra datind din
intervalul sfir~itul mileniului al VII-lea - sfir~itul
mileniului al VI-lea Le.n. Pe~tera inferioara era
lunga ~i ingustii, asemenea unei mineci, cu '!n
izvor activ ~i stalagmite in partea de jos. In
apropiere au fost gasite numeroase obiecte
ceramice pictate care, in urma analizelor cu radio-
carbon, au indicat ca ceremoniile au avut loc pe la
jumatatea mileniului al VI-lea (circa 5600-5300
Le.n.). Pe~tera a fost descoperita la inceputul
secolului nostru de arheologi locali ~i de alp ama-
tori, astfel ca au disparut mari cantitati de
ceramica. Din fericire, existii vase bine conser-
vate care s-au solidificat in apropierea stalag-
mitelor ~i astfel nu au putut fi luate. Membrii
expedipei conduse de mine au strins cu grija
cioburi din nivelurile superioare ~i inferioare ale
pe~terii, ajungind la concluzia ca fragmentele au
tacut parte din 1500 de vase. Acestea erau
decorate in mod sistematic cu simboluri ale
regenerarii: triunghiuri, ~erpi, motive de plante ~i
motive solare, precum ~i simboluri ale zeitei
insa~i - capriori (chevron-uri), clepsidre ~i
motivul fluturelui. La intrarea in pe~tera strimta,
au fost ingropap 137 de indivizi, unul deasupra
celuilalt, lara vreo ordine. Ceremoniile care aveau
loc aici erau probabil legate de moarte ~i de
regenerare.
e. Zei{ele!ji sanctuarele din Insula Malta,
mileniile IV-Ill f.e.n.
Sanctuarele malteze sint rep.rezentate de
monninte subterane in forma de ou 127 Chiar ~iin
perioada apogeului lor din mileniul al IV -lea
Le.n. ~i de la inceputul mileniului al III-lea Le.n.,
aceste sanctuare erau indeaproape inrudite cu
mormintele megalitice In ceea ce prive~te funcria
~i simbolismul lor. Templele malteze nu slnt
construite ca ni~te case. cum este cazul celor din
sud-estul european, ci sint expresii reale ale
corpului generator al zeitei, cu fese enonne,
ovoidale (fig. 101). Aceasta imagine se repetii in
cazul a numeroase sculpturi in piatra ale zeitei,
cum yom vedea in continuare.
Simbolurile gasite pe ceramica, reliefurile ~i
gravurile de pe pereti. blocuri de piatra ~i altare.
vorbesc - tara exceptie - de acel~i limbaj al
regenerarii. Triunghiul pubian al zeitei se repeta
in diverse locuri: cioplit din bucati mari de piatra
~i fixat cu virful cel mai ascupt in jos, in apsida
sau in ni~a sanctuarului In chip de altar.
Triunghiurile, altarele, stllpii ~i blocurile de
piatra din Malta erau mai totdeauna gravate.
Probabil ca acestea nu erau socotite decoratii. ci
aveau un Inteles simbolic, asemenea motivului
cupei de pe menhirele ~i de pe mom1intele mega-
litice din Europa occidental a ~i din alte locuri.
Aceste mici incizii erau Intr-adevar 0 patrundere
In firea zeitei.
Tot sferei regenerarii Ii apaI1in ~i ~erpii In
pozitie verticala precum ~i reprezentarile Inrudite.
In sanctuarul de la Ggantija s-a gasit relieful unui
astfel de ~arpe, insopt de f~usuri a~ezate dte
doua sau dte trei In ni~e. In sanctuarul de la
Hagar Qim, in apropierea intrarii, se afla un altar
In forma de masuta, decorat in partea anterioara
cu un copac rasarind ca vita dintr-un vas. Acesta
se afla In apropierea unui altar in fOffi1ade masa
mai mare, deasupra caruia erau incizate doua
reliefuri ale unei spirale serpentifonne dubIe,
imbinate cu un triunghi In partea superioara.
Acela~i motiv se regase~te pe un bloc de piatra
din sanctuarul de la Tarxien, faimos pentru
motivele sale spirale. Din aceste spirale rasar
muguri ~i mladite, indidnd ca acestea aveau 0
semnificatie rnai profunda dedt simpla decorape
geometrica. In acestea putem vedea celebrarea
energiei vegetapei, precum ~i relnnoirea vietii
pri1p.avara.
In sanctuarul de la Tarxien s-au descoperit ~i
doi tauri cu coamele mari, sculptap In relief pe
lespezi de piatra (fig. 102, 1-2) ~i, In apropierea
acestora, 0 catea cu 13 pui (fig. 102, 3). Pe un
fragment de vas. coamele erau reprezentate tot In
relief, cu 0 pasare la mijloc. Pe un singur bloc de
piatra s-a incizat cu maiestrie 0 procesiune de ani-
male: oi, porci ~i capre. De~i acestea au fost con-
siderate animale pregatite pentru sacrificiu. ele
puteau fi simboluri ale celebrarii reinnoirii vierii
In lumea animala.
In Malta s-au gasit peste 30 de sculpturi
impresionante in piatra. aVlnd Inaltimea intre 5
cm ~i 3 m. Grupul principal este reprezentat de
nuduri cu fesele oviforme, cu 0 mina intinsa In jos
~i cu cealalta peste piept. Acestea au fost
descoperite in hipogeul, de la Hal Saflieni ~i In
sanctuarul de la Hagar Qim. Unele sint redate in
picioare, altele sint ~ezate cu picioarele Intoarse
spre dreapta sau stinga. Oteva, specifice numai
acestei insule, erau Imbracate in ve~minte lungi
cu gulere. Motivul oului dublu - adica fesele
amplificate in mod intentionat - face legatura
Intre aceste sculpturi ~i motivul regenerarii. La
Hal Saflieni s-au gas it pandantive in forma de
fese, precum ~i statuete complet schematizate, cu
capetele cilindrice sau falice, confectionate din
os. Fiecare reprezinta unul din aspectele zeitei -
moartea ~i regenerarea. Din punct de vedere
functional. ele sint Inrudite cu zeitele neolitice din
Sardinia, din mormintele sapate 'In stindi, cu un
brat sau ambele brate In jos ~i eu un triunghi In
centru dar tara sini.
Cea mai mare sculptura In piatra, a carei
InaItime original a trebuie sa fi atins 3 m, provine
din sanctuarul de la Tarxien. Era, tara indoiala,
cea mai importanta zeitate a acestui sanctuar. S-a
pastrat numai partea sa inferioara, cu 0 Inaltime
de I m, Intap~lnd picioarele plna la genunchi, cu
o fusta plna la jumatatea pulpelor. A mai supra-
vietuit un mic fragment dintr-o alta sculptura
asemanatoare, in pozitie ~ezlnd, provenind tot din
sanctuarul de la Tarxien. Sub fusta, llnga
picioarele zeitei, se afla ~ezate patru figuri
greoaie de femei reprezentate In relief. Asemenea
sculpturi gigantice reprezinta exemple unice In
arta preistorica, deoarece alte figuri de asemenea
dimensiuni. confecponate din lut sau din lemn, nu
s-au pastrat pina astazi.
Cine este aceasta mare zeita? Fragmentele de
picioare care ne-au parvenit arata ca ea este
asemanatoare zeitei redate In sculpturile de la
Hagar Qim. Pulpele slnt neobi~nuit de groase, dar
picioarele sint subtiri. Trebuie sa fi existat un
Inteles simbolic in aceasta reprezentare. Sa fi fost
oare yorba de 0 replica la scara uri~a a picioa-
relor reginei-albina? Daca este ~a, acesta ar fi un
element suplimentar pentru intelegerea funcriilor
zeitei. Ea nu e zeita gravida a fertilitatii, ~a cum
a fost Inteleasa Plna acum, caci obezitatea sa are
un Inteles mai adinc - acela al regenerarii. Ea
este, de fapt, 0 expresie specific malteza a zeitei
moI1ii ~i regenerarii.
Un alt grup de sculpturi, provenind din siturile
de la Hal Saflieni ~i de la Bouggiba, reprezinta
femei ell fese oviforme sund intinse (fig. 103).
Deoarece ~i pe~tii se aflau Intin~i Intr-o pozi~ie
asemanatoare, se poate aprecia ca trebuie sa fi
existat ~i aici un Inteles simbolic. Pe~tele este
unul din simbolurile cele mai clare ale uterului
zeitei ~i ale Incamarii sale. In pozipe culcata, atit
pe~tii cit ~i femeile ar fi putut simboliza perioada
de gestape sau de incubape care precede regene-
rarea.
Sanctuarele malteze, construite cite doua, sint
foarte bine reprezentate prin cele de la Ggantija ~i
Mnajdra. Putem presupune ca fiecare sanctuar
reprezenta aspecte diferite ale zeitei, fiind cele-
brate ritualuri diferite: ill sanctuarul mai mare de
la apus - rituri legate de moarte ~i de regenerare;
In cel de la rasarit - celebrarea na~terii ~i rege-
nerarii oamenilor ~i naturii. Absidele sanctuarelor
dinspre apus au fost construite dintr-un calcar de
globigerina, de 0 culoare mai Inchisa, brun-
ro~cata, pictate in ro~u. In timp ce sanctuarele de
la rasarit erau construite dintr-o piatra de culoare
mai deschisa. Sanctuarele duble erau probabil
expresii ale unei zeite dubie, redata ca "gemenii
sianlezi", reprezentare atestata pe 0 arie larga In
Europa ~i An atolia, In intervalul mileniilor
VII-Illl.e.n.
In templele de la Mnajdra ~i Tarxien s-au gasit
figurine de lut ale unor femei Insarcinate, cu sinii
mariti ~ivulvele wnflate. cu 0 InaJtime de 5-6 cm,
care pot reprezenta replici miniaturale ale zeitei
n~terii. De~i ele nu par deosebit de frumoase
ochilor no~tri (1. D. Evans le-a caracterizat drept
"deformate ~i patologice") este esenpal sa Ie con-
siderfun simbolice. A repro~a artei preistorice
!ipsa calitatilor care corespund ~teptarilor este-
tice de astazi Inseamna a ignora semnificapa pro-
funda a acesteia. Este interesant de remarcat ca pe
spatele ambelor figurine sint incizate noua linii
orizontale, care pot reprezenta cele noua luni de
graviditate. Asemenea imagini puteau fi ex voto-
uri, ofrande catre zeita na~terii, In speran~ unei
n~teri u~oare. Putem presupune ca n~terile ar fi
putut avea loc In sanctuarul de la rasarit, unde au
fost gasite figurine cu asemenea simbolism. La
Mnajdra s-au gasit modele In lut ce anlintesc de
fepi in luna a doua (fig. 104). Asemenea obiecte
sint expresia riturilor legate de n~tere.
Unga sanctuarul de la Hagar Qim a fost
descoperit un tors de lut deosebit de frumos,
aVIndInaltimea de 12,5 cm, reprezentind nudul
unei femei cu sinii mari. Din cauza frumusetii
sale deosebite, apropiata de criteriile secolului
nostru, sculptura a atras atentia arheologilor, fiind
numita "Venera malteza". Din san ctuaru I de la
Tarxien provine un nud de dimensiuni mai mici.
al unei femei Intr-o pozitie relaxata (fig. 105).
Asemenea figuri cu slnii mari, stind In picioare
sau ~ezlnd, simbolizeaza totu~i un alt aspect.
Reprezentiiri asemanatoare ne sint cunoscute din
culturile Sesklo ~i Vinca din Grecia ~i Iugoslavia,
precum ~i din cele mai timpurii sanctuare ~i
monninte din Malta (fig. 106). Capetele sau
m~tile acestei sculpturi care s-au pastrat pina azi
au nasuri mari ~i sint lipsite de guri umane. Le
plasez In categoria zeitei-pasare, caci ea este cea
care damie viata, 0 pastreaza ~i aduce bunastare.
f Simbolismul regenerarii din mormintele
megalitice vest-europene
Mormintele megalitice vest-europene slnt
pe~t~ri simbolice ridicate deasupra nivelului solu-
lui. In ambele cazuri - ant pe~tera, cit ~i monu-
mentul megalitic - se reflecta ideea ca monnilltul
reprezinta pintecele zeirei. Acestea nu erau
"morminte" In Inrelesul pe care 11dam noi astazi
cuvlntului, ci sanctuare-cimitire ce scot la iveala
simbolismul regenerarii.
Pietrele de la intrare, ortostatele, pietrele de pe
acoperi~ ~i pietrele pentru pavaj erau _gaurite.
incizate ~i uneori pictate cu simboluri. Timp de
aproape un secol. arta megalitica a fost totu~i con-
siderata, In principaL un ornament, fiira
recunoa~terea vreunei semni:ficapi religioase.
Unii speciali~ti contemporani au Inceput, din feri-
cire, sa recunoasca natura simbolica a acestei arte.
Claire O'Kelly afirma ca "lntelesul simbolic a stat
la baza inspirapei ~e a dus la arta dolmenelor cu
culoar irlandeze". Inlpa~esc aceasta idee. Mai
mult, simbolurile de pe megaliti nu sint de mai
mica importanta pentru descifrarea semnifica~i-
ilor pe care Ie aveau credintele proprii celor care
au construit aceste monumente dedt sint
sculpturile ~i picturile din bisericile cre~tine.
Elizabeth Twohig a fiicut un mare serviciu
cerceilirii artei megalitice stnngind Intr-un amplu
volum aproape toate simbolurile gravate sau pic-
tate pe pietrele din mormintele megalitice raspIn-
dite din Portugalia pina In Irlanda 128 De~i
studiul sau a pus la dispozipa cercetatorilor arta
megalitica, auto area nu a Incercat interpretarea
simbolurilor.
o .,cheie" a descifrarii artei megalitice a fost
oferita de M. Brennan. care vede In aliniamentul
monumentelor ~i In simbolurile acestora relatii cu
solstitiile, echinoxurile, ciclurile lunare ~i
solare129. Nu se poate nega importanta unei
asemenea observatii. Cu toate acestea, simbolis-
mul megalitilor nu trebuie interpretat ca 0 expre-
sie a cuno~tintelor astronomice ~i matematice lara
nici 0 legatura cu credintele acelor tinlpuri. Toate
monumentele megalitice trebuie intelese Intr-un
context ritual. Nu aflam prea multe daca ~im ca
Gavrinis, Newgrange, Maes Howe ~i alte
momlinte-sanctuare au fost orientate spre rasari-
tul soarelui la solstitiul de iarna. Problema este de
ce erau astfel orientate. Raspunsul la 0 asemenea
Intrebare poate veni numai din analiza simbolis-
mului megalitilor.
Dupa parerea mea, cxista un Iimbaj simbolic
bine definit, reprezentat de semnele gravate sau
pictate care apar In to ate regiunile unde exista arta
megalitica. Aceste motive, singure sau In grup. nu
sint scrijelituri Intimplatoare, ci apanin unui sis-
tem Inchegat de expresie sacra. Continutul acestui
sistem poate fi Impanit In unnatoarele categorii:
 1. Imagini schematizate ale zeitei: forme
colinare, cu sau rara proeminente, reprezentlnd
capul (uneori cu par), menhire ~i stele In forma de
bufniJ:ii ~i imagini ale ochilor ~i slnilor. Vulva sa
generatoare este redata prin triunghiuri sau tri-
unghiuri dubIe, uneori prin romburi (triunghi
dublu) ~i clepsidre.
2. Semne acvatice: zigzaguri, linii ondulate,
arcuri multiple ~i cupe.
3. ~erpi mcolacip sau ondulap. ~erpii singuri
mcolacip pot fi substituiti de sori, iar Incolacirile
duble de ochi.
4. Sori cu raze ~i discuri solare cu 0 cupa In
centru ca simbol al energiei vitale.
5. Arborii vietii sau coloanele vietii: arcuri
mseriate pe verticala, ~erpi unduitori pe verticala
~i alte asemenea imagini.
6. Spirale, cro~ete, coarne, "piepteni" - sim-
boluri stimulatoare ale energiei vitale.
7. Tauri sau capete de tauri ca omonime ale
pmtecelui zeitei.
8. Ambarcatiuni reprezentlnd poduri catre
lumea de jos, fiind ~i catalizatori ai ren~terii.
Intelesul unor asemenea imagini poate fi
descifrat numai In contextul general al simbolis-
mului neolitic al Vechii Europe. Cu toate acestea,
studierea motivelor ~i asocierea lor frecventii pe
monumente izolate, bogat decorate, cum este
Gavrinis In Bretagne ori Newgrange ~i Knowth In
Irlanda, este deosebit de griiitoare.
Este important sa ne Intrebiim de ce numai
anumite simboluri apar pe megalip. De ce vulve,
cupe, arcuri concentrice, ochi, Incolaciri de ~arpe,
sori? De ce arborii vie pi ~i coloanele vietii pe
monumentele funerare? Asocierea unor anumite
semne cu altele este, de asemenea, plina de sem-
nificatie. Exista 0 legatura stnnsa Intre semnele
acvatice, ~erpi ~i imaginile feminine. Cupa ~i
triunghiul slnt interschimbabile, fiind asociate
simbolurilor acvatice, cercurilor sau cercurilor
concentrice ~i valurilor de apa ori slnt Inconjurate
de acestea. Alte interconexiuni slnt depistabile
mtre mcolacirile ~erpilor ~i sori, precum ~i Intre
mcolacirile ~erpilor ~i ochi. Spiralele, semilunile,
coarnele, drligele ~i topoarele Insotesc sim-
bolurile izvorului vietii ca stimulatoare ale
energiei vitale. Toate slnt "simboluri ale
devenirii" sau, cu alte cuvinte, simboluri ale
regeneriirii.
Sa observarn mai Intti simbolurile care pot fi
definite drept abstracpi convenponale ale zeitei.
Forma sa omeneasca apare rareori, cu exceppa
menhirelor antropomorfe, a formelor umane
schematizate (fig. 107, 108, 109) ~i a hibrizilor
femeie-pasare. Acestea slnt mai degrabii In chip
de bufniJ:ii dedt de om ~i redate pe stelele gasite
m mormlntul de la Knowth West (fig. 110), pre-
cum ~i In mormintele din Portugalia, Spania ~i
sudul Frantei. Simbolurile mai frecvente ale zeitei
smt tocmai ochii, ciocul ~i spnncenele, ochii
drept Incolaciri ale ~arpelui sau sori, slnii, colierul
~i formele geometrice specifice: triunghiul, zigza-
gul, capriorul (V), rombul ~i clepsidra.
Legatura stnnsa dintre zeiJ:ii ~i semnele sale
poate fi observatii pe placile trapezoidale de ~ist
sau pe oasele de bovine giisite In dolmenele cu
culoar din Portugalia. Unele au fete abstractizate
sau numai ochi, fiind gravate ~i cu ~iruri de tri-
unghiuri, zigzaguri, romburi, arcuri, cupe ~i une-
ori X-uri sau clepsidre.
Sa cercetarn acum dteva din cele mai impor-
tante monumente megalitice.
La Newgrange, grupurile de simboluri se gas-
esc fie m locurile cele mai vizibile, fie In zone
importante pentru cult 130. Astfel Slnt blocurile de
piatrii de la intrare, care acopera ni~a estica, pre-
cum ~i blocul de piatra nr. 52, remarcabile prin
virtuozitatea desenului ~i prin tehnica execupei.
Piatra de bordura nr. 1 prezintii unul dintre
grupurile cele mai caracteristice din simbolistica
de la Newgrange (fig. Ill). Incolacirile simple,
duble ~i triple acopera aproape Intreaga suprafata.
Cele doua Incolaciri superioare formeaza motivul
ochiului, tipic pentru dolmenele cu culoar din
Irlanda. Acestea doua slnt legate de un al treilea,
formlnd 0 spirala tripla care se repeta aut la
Newgrange, dt ~i In alte monumente. Zeita este
~adar unu, este doi, este trei - este totalitatea.
Daca Incolacirea ~arpelui simbolizeazii izvorul
energiei viJ:ale, atunci spirala tripla este cea mai
putemica. Incolacirea inferioara se extinde dinco-
10 de spirala tripla ~i, lUlnd 0 alta direcpe,
formeaza figura unui arc multiplu cu un triunghi
In centru. Spapile dintre Incolacirile ~arpelui slnt
umplute cu romburi, iar zona de la stinga Incola-
cini triple este marcata de romburi protejate
de arcuri concentrice.
Piatra de bordurii nr. 52 este Imparptii In doua
registre printr-o fi~ie verticala (fig. 112). Figurile
dominante din R.artea stinga slnt ~arpele ~i ochiu-
rile Incolacirii. Incolaciri multiple se Intllnesc In
centru pentru a forma un cioc ~i motivul
spnncenelor. Existii 0 Incolacire mai mica a~atii
la dreapta, iar deasupra ei doua cupe ~i arcuri
concentrice. Jos, suprafata este acoperita cu
triunghiuri, romburi ~i zigzaguri. Registrul din
dreapta consta din trei cartu~e care cuprind "trei
adlncituri cupulare cu motive triunghiulare ~i de
clepsidra la mijloc. Asociate cartu~elor Slnt
arcurile concentrice cu un triunghi in centru.
Arcurile multiple cu 0 vulva triunghiulara In inte-
rior trebuie sa reprezinte aici reliefarea vulvei
generatoare a zeitei. Accentul pus pe admciturile
triple ar putea reprezenta izvorul triplu al viepi,
dupa cum intelesul cupelor triple poate fi pus in
legatura cu Incolacirea tripla din registrul sting.
Reteaua de simboluri de pe partea inferioara a
pietrei de acoperi~ din adincitura aflata in partea
de est a monumentului de la Newgrange constii
din ochi rotunzi de bufniJ:ii ~i un cioc triplu sau
multiplu, precum ~i dintr-un motiv al spnncenelor
care este cvadruplu. Acestea formeazii 0 rozetii cu
un dreptunghi m centru, Incolaciri mari de ~arpe
~i un motiv concentric oval, cu doua semicercuri
opuse in centru. Ochiul ~i rozeta formata din
ciocuri sillt cuplate cu motivul triplu al ochiului ~i
ciocului. IncoHicirea mare din centru este legata
de 0 alta imagine tripla a ochiului ~i ciocului.
Aceste simbiluri principale sint flancate de 0 zona
cu zigzaguri pe latura sudica ~i sint presarate cu
V-uri (capriori), romburi, zigzaguri ~i ~erpi
ondulati.
Se poate observa ca scopul principal al acestor
simboluri a fost sa indice prezenta divinitapi in
chip de bufuiJ;a ~i de ~arpe. Acest fapt este evident
prin pozipa bine reliefata a ochilor de bufuiJ;a ~i
intrepatrunderea lor cu incolaciri de ~arpe,
ambele fiind simboluri ale regenerarii. Exista ~i
alte interrelapi dintre aceste imagini ~i cupe, tri-
unghiuri, triunghiuri duble sau romburi ~i
numarul trei.
In conformitate cu afirmapa lui Brennan, este
posibil ca motivele ~arpelui ondulat sa fi
funcponat ca masura a timpului, deoarece
numeroase forme ~erpuitoare au 14-17 curbe,
numarul zilelor cind luna este in cre~tere. 0
mcolacire flancata cu arcuri in forma de C de pe
piatra de pavaj nr. 5 de la Knowth, situl 1131 poate
fi un bun exemplu de ciclu lunar, de la semiluna
la luna plina ~i inapoi la semiluna (fig. 113). Este
plauzibil sa vedem incolacirea ca pe un simbol
polivalent, fiind totodata luna plina, un simbol al
izvorului energiei, spirala etemitapi in cadrul tim-
pului, precum ~i zeita ins~i.
Motivul central ~i repetat al ~arpelui ~i al
mcolacirii de la Newgrange, adesea insopt de
~iruri de romburi sau zigzaguri, apare pe pietrele
din adincitura de la apus, in camera principala, pe
patru ortostate ~i pe citeva pietre de pavaj.
Motivele unghiulare nu reprezinta numai un
decor, cum am amintit mai sus, ci creatii pe tema
triunghiului procreator al zeitei. Clepsidra,
reprezentata de doua triunghiuri, reprezinta pe
zeita ins~i. Importanta sa este accentuata cind
este inrfunata intr-un cartu~, ~a cum se intimpla
pe ortostatul nr. 48 de la Knowth Est, pe latura
camerei centrale (fig. 114).
Motivele de pe consolele ~i lintelele de dea-
supra ortostatelor sint intot~eauna l?raguri un~hi~
ulare. romburi flancate de zlgzagun sau cu $Irun
In zigzag (fig. 115). Aceasta se repeta pe toate
mormintele importante: Newgrange, Knowth ~i
Fourknocks. Inciziile de pe latura anterioara,
ingusta a pietrelor arata ca acestea fusesera desti-
nate a fi privite pe cant. Asemenea motive au fost
incizate in prealabil, apoi ~ezate in anumite
locuri. De~i cu rol decorativ, ele nu sint straine de
simbolismul regenerarii. Aici, motivele simbolice
au fost create prin repetipi geometrice abstracte
pentru a crea un fel de cintare, 0 litanie sau 0
incantatie vizuala.
Cercurile, punctele in cercuri, sorii ~i cupele
sint adesea gravate pe suprafetele ascunse in
pamint sau aflate la baza ortostatelor. Aceste
incizii nu au fost Ia.cute pentru ochiul omenesc, ci
ca acte rituale de comunicare cu puterea divina, 0
evocare a puterilor regeneratoare ale zei!ei,
ascunse in piatra. Sint simbolurile centrului,
izvorul sau punctul focal de unde viata incepe ~i
curge in afara, amplificindu-se in cercuri concen-
trice ~i in arcuri. Daca ar fi posibil sa numaram
toate cupele (artificiale ~i naturale), cercurile
(concentrice ~i deschise) ~i motivele punctului in
cerc, ar reie~i cu claritate ca aceste simboluri sint
cele mai numeroase ~i, ca atare, cu rol generativ.
Evocarea puterilor regeneratoare ale zeitei prin
incizarea simbolurilor este cel mai bine redata la
Gavrinis.
Gavrinis este unul dintre cele mai bogate
monumente megalitice din Bretagne, remarcabil
pentru calitatea deosebita a gravurilor m relief
(fig. 116). El este datat in perioada dolmenelor cu
pasaj din neoliticul tirziu, pe la sfir~itul mileniu-
lui al IV -lea l.e.n. Activitatile cultice s-au incheiat
aici~in jurul anului 2500 ..
Inconjurat de ape, sursa primordiala a viepi, el
ocupa capatul sudic al unei mici insule din golful
Morbihan (initial 0 peninsula legata de continent
prin latura sa nordica). Monumentul se aliniaza
rasaritului de soare la solstipul de iama, in timp
ce orientarea principala a pasajului este spre poz-
itia extrema a cre~terii lunii.
Gravurile din sanctuar acopera complet
suprafata a 23 de ortostate, dind impresia gene-
rala de unitate simbolica. Utilizarea intensa a
motivelor ondulate ~i a arcurilor concentrice
sugereaza elementullichid inconjurator. Simbolul
dominant este un cerc concentric cu un punct sau
cu 0 linie verticala in centru, adica vulva. Acesta
este interconectat sau inconjurat de linii ondulate
multiple ~i de arcuri serpentiforme suprapuse in
coloane verticale. Aceste coloane ale viepi par a
spune ca foqa generatoare a zeirei este inepui-
zabila - crescind ~i diminuindu-se asemeni val-
urilor. Puterea viepi in avint este vizibila ~i in
forma liniilor sinuoase, reprezentind probabil
~erpi. S-au gasit cipva tauri gravap pe 0 lespede
exterioara de la Gavrinis, ceea ce accentueaza
simbolismul pintecelui ~i generarii.
Arta megalitica este a$adar 0 con$tientizare
simbolica ~i 0 celebrare a ciclurilor vietii ~i mortii
la scara cosmica. Mormintul, ca trup al zeitei,
aliniat perioadelor de cre~tere ale soarelui ~i lunii,
decorat cu imagini ale regenerarii, este 0 metafora
rafinata a ciclurilor inevitabile ale universului.
Universul este corpul zeitei, in care are loc
moartea ~i rena~terea, iar lumina care intra in
mormintul megalitic la solstipul de iama,
luminind camerele sanctuarului, este ~i ea
metaforica. Acesta este semnul ren~terii - pmte-
cele mortii devenit fertilintru viata cea noua.

Patrunderea pastorilor din step a
euro-asiatica in Europa chalcolitica ~i
transform area Europei central-rasaritene
Vechea Civilizatie Europeana s-a dezintegrat
ca urmare a incursiunilor repetate ale un or
cal are ti razboinici dinspre regiunea de stepa
cuprinsa Intre Nipru ~i Volga. Kurgan este un ter-
men arheologic folosit pentru a desemna pe ace~ti
pastori seminomazi din zonele de stepa. Cuvlnlul
rusesc kurgan (el Insu~i un Imprumut din limbile
turcice) Inseamna literalmente 'movila' sau
'tumul'; ca atare, tem1enul tehnic kurgan se refera
la dlmburile care slnt 0 trasatura caracteristica a
practicilor funerare ale acestor culturi ~i, prin
extensie, este folosit pentru a desemna ~i popu-
latia care a creat aceasta cultura. Din punct de
vedere cronologic, tem1enul se poate folosi de-a
lungul unei perioade ce se Intinde pe doua
milenii, Inceplnd cu circa 4500 pIna la circa 2500
Le.n. In aceasta perioada, au avut loc trei valuri de
migrare In Europa: primul val In jur de 4400, al
doilea In jur de 3400, iar al treilea pe la 3000 Le.n.
Eticheta generala de "traditie kurgan" a fost
introdusa de noi In anul 19561.
"Traditia kurgan" se Intinde pe parametri largi
spatio-temporali ~i este caracterizata de 0
economie esentialmente pastorala. alaturi de 0
agricultura rudimentara In subsidiar. de 0 SOCle-
tate patriarhala ~i ierarhizam, de a~ezari sezoniere
~i de mici sate temporare cu locuinte semisubte-
rane (bordeie), de rituri specifice de lnmonnlntare
care includ gropi-pul cu structuri asemanatoare
unui cort sau unei colibe construite din lemn sau
piatra, acoperite fie de un cairn scund, fie de 0
movila de pamlnt.
Am ImpaI1il aceasta traditie In patru perioade.
kurgan I-IV (tab. X). Aceasta cronologie, bazata
pe contactele cu zone Ie din vest. nu reprezinla
evolutia unui singur grup de oan1eni ci, mai
degraba, a unor populatii de silvo-stepa ~i slepa
care se deosebeau spatial ~i diacronic, dar care
aveau 0 traditie comuna. Populalia din fazele kur-
gan I-II era din stepa Voigai ~i dincolo de aceas-
ta: cea din faza kurgan III, mai avansata din punct
de vedere cultural, a aparut In arealul nord-pontic
Intre cursu I inferior al Nistrului ~i Muntii Caucaz:
populatia de tradi tie kurgan din faza a IV-a s-a
dezvoltat In stepa Voigai.
Unii arheologi (ru~i ~i ucraineni) folosesc
urmatorii termeni: Jamna (Yamna) timpurie pen-
tru fazele kurgan I ~i II (circa 4500-3500); cultura
Mihailovka I sau Majkop pentru faza kurgan III
(circa 3500-2500).
Populatia de traditie kurgan din fazele I-Il
avea un trai bazat pe calul domesticit. Acest fapt
Ii diferentiaza net de agricultorii "vechi europeni"
care, plna la nefericitele contacte cu populatia
kurganelor, nu cunoscusera calul domesticit. Este
nelndoielnic faptul ca domesticirea ~i cre~terea
selectiva a calului a dat populatiei de traditie kur-
gan mobilitatea necesara.
Cultura .,veche europeana" s-a dezvoltat nea-
fectata timp de doua mii de ani, plna la jumatatea
mileniului al V-lea, clnd In aceste regiuni a
lnceput sa I~i faca aparitia populatia kurganelor.
In acel timp, "vechii europeni" erau agricultori
sedentari. nefiind depistate arme In inventarele de
mom11nt plna In chalcolitic. circa 4500 I.e.n. Nici
chiar atunci nu s-au produs punmale din cupru: se
cuno~te doar un vlrf de sulita gasit In necropola
de la Varna. Pe de aim parte, populatia kurganelor
folosea arme ascutite ~i taioase: cutite-pumnal
lungi, lanci. halebarde, precum ~i arcul ~i sageata.
I. Pastorii de traditie kmgan din sudul Rusiei
~i migrarea lor spre estul Ucrainei
Plna la sfir~ilul pleistoccnului. caii masivi au
disparut, doar cei de dimensiuni mijlocii reu~ind
sa supravietuiasca schimbarii bru~te a climei. Caii
supravietuitori apartin unei singure specii. EqulIs
{erus Bodaert ~i pot fi ImpaI1iti In doua subspecii:
tarpan (Equus ferus gmelini Antonius) ~i taki
(tipul Przewalski). Dintre aceste doua subspecii. a
fost domesticit tarpanul, un animal J]1ic, dar
robust, cu cap, coada ~i coan1a scurte. In fonna
saIbatica, tarpanul a trait In estul Europei. In
grupuri mici de iepe cu mlnjii lor alaturi de cl~iva
an11asari. plna la sfir~itul secolului al XIX -lea.
disparitia sa fiind legata de vlnatoarea nein-
gradita.
Domesticirea calului a avut loc, probabil.
Intr-o zona cuprinsa Intre estul Ucrainei ~i nordul
Kazahstanului, pe la anul 5000 I.e.n. ori mai
devreme, cel mai probabil la marginea padurilor
~i In apropierea nurilor. ale caror bazine erau, de
asel11eni. Impadurite. Nu poate fi surprinzator ca
cea l11ai limpurie dovada a prezentei calului
dOl11esticit provine din zona de silvo-stepa din
bazinul l11ijlociu al Voigai, acolo unde este ates-
tata 0 economie neolitica bazata pe cre~terea
animalelor ~i pe agricultura - ambele la scara
redusa -Inca de la Il1cepulul mileniului al VIII-
lea. Cele l11aitimpurii artefacte, asociate cultului
calului, ~i dovezile privitoare la sacrificarea cail9r
au fost descoperite In regiunea Volgai mijlocii. In
necropola de la Sieezzee. de pe malul rlului
Samara. zona Kuibysev. s-au gas it figurine
l11iniaturale de cai ciopli li In os plat (fig. 117).
Perforatiile arata ca acestea erau purtate ca pan-
dantive' ~i trebuie sa fi avut 0 valoare slmbolica.
Deasupra mormintelor erau craniiii oase lungi de
cal depuse pe vetre de sacrificiu . Acest cimitir
precede perioada Hvalynsk din bazinul Voigai
 inferioare, datata prin metoda radiocarbon in
prima jumatate a mileniului al V -lea l.e.n. (vezi
mai jos subcapitolul dedicat culturii Hvalynsk).
Comparapile tipologice cu omamentele (placute
cu colt de mistreO sugereaza caracterul contem-
poran cu faza tirzie Srednij Stog II. Ca atare,
necropola de la Sieezzee trebuie datata in jur de
5000 l.e.n.
In situl de la Dereivka, din bazinul Niprului
inferior, la 70 km de or~ul Kremencug, oasele de
cai au fost analizate in mod sistematic ~i identifi-
cate ca fiind de cal domesticit3. Dereivka apartine
grupului Srednij Stog II din cultura Kurgan I, 0
ramificape intrusiva din stepa Niprului, fiind
datat in jur de 4500 sau ceva mai devreme. 15
fragmente de mandibula de cal-la care s-a putut
determina sexul animalului - din acest sit au fost
de masculi recent maturizap ori de masculi tineri,
ceea ce indica un stadiu avansat al domesticirii ~i
nu 0 faw incipienta, care ar fi fost indicata prin
preponderenta femelelor.
Pina la mijlocul mileniului al V-lea i.e.n., se
cre~teau mari herghelii de cai in zona de si!vo-
stepa ~i stepa dintre Niprul inferior, la vest, ~i nor-
dul Kazahstanului, la est. Analiza oaselor de ani-
male din ~ezarea de la Repin, de pe malul
Donului, a aratat ca 80% dintre animale au fost
cai4. Linga Petropavlovsk, in nordul Kazahsta-
nului, intr-un sit avind afinitati cu complexul
Kurgan I (Yamna timpurie), s-au descoperit mari
cantitati de oase de cal domesticit (peste
100.000). Aceste oase de cal formeaza circa 90%
din oasele tuturor animalelor domestice5.
Cre~terea cailor pentru came ~i pentru lapte la
popoarele stepelor de-a lungul istoriei pina asmzi
este un bun indiciu ca acesta a fost motivul initial
al domesticirii. Cu toate acestea, alte rapuni 'ale
. domesticirii au fost de ~i mai mare importan~:
calaria ~i tractiunea. Calaritul '! decurs, se pare,
din chiar domesticirea inipala. In siturile Srednij
Stog de la jumatatea mileniului al V-lea Le.n.
(~ase dintre ele fiind la Dereivka) s-au gasit psalii
din coame de cerb sau din os.
Vitele, oile ~i caprele pot fi u~or conduse
mergind pe jos, dar pentru a ingriji hergheliile de
cai - de orice marime - nu se poate exercita un
control eficient decit calare. Calaritul este esential
pentru 0 cre~tere pe scara mare a cailor. Situapa
domesticirii inipale poate sa fi fost similara
aceleia cunoscute in Siberia acum citeva secole.
In arealul cuprins intre Marea Caspica ~i Munpi
Altai, coloni~tii ru~i din secolul al XVIII-lea au
gas it populapi de pastori care aveau herghelii de
cai, cirezi de vite, turme de oi ~i capre, practicind
~i 0 agricultura la scara redusa. Supravegherea
animalelor se flicea de pe cal, acest animal avind
un rol esential in societatea lor. Erau calariti caii
castrap, hergheliile principale erau in stare salba-
tica ori semisalbatica sub conduce rea unui
armasar, controlul fiind efectuat prin iep-ele ce
erau mulse ~i pnute priponite linga corturi6.
Vitele au ramas principalele animale de povara
ale neoliticului de pe Volga, dupa cum indica ~i
figurinele ce redau, probabil, boi injugap.
Caii, iup, au devenit "motorul" trasportului.
Aceasta inovape a redus timpul de transport de
cinci ori, anulind practic orice limite teritoriale
care existasera anterior. Inovatiile au afectat pro-
fund exploatarea resurselor stepei, precum ~i
toate celelalte aspecte vitale. Calaritul a oferit
posibilitatea de a strabate distante mari, a dus la
raiduri de furt al vitelor ori al cailor, a u~urat acu-
mularea de bunuri, aptitudinile comerciale, a dus
la diferenperi sociale, precum ~i la razboi ~i vio-
lenta. De indata ce stepa a fost cucerita, aceasta a
devenit inevitabil 0 sursa de emigrare. Resturile
materiale din prima jumatate a mileniului al V-lea
Le.n. indica faptul ca pe un teritoriu imens situat
la est de Don, intre Volga mijlocie, Munpi Caucaz
~i Munpi Urali, s-a raspindit 0 cultura uniforma.
Podoabe aproape identice, unelte ~i arme aflate in
~ezari departate la mii de kilometri, indica 0
mobilitate rara precedent a grupurilor de triburi.
Prima izbucnire in stepa Niprului a acestor popu-
lapi de calarep este datata inainte de jumatatea
mileniului al V-lea. Nu mai tirziu de jummatea
mileniului al V -lea, razboinicii-calarep din faza
Kurgan I apar in inima Vechii Europe. A~a cum
yom vedea mai jos, calaritul a schimbat cursul
preistoriei europene. Folosind armele, razboinicul
calare a <!evenit 0 amenintare pentru agricultoril
pa~nici. Incepind cu jumatatea mileniului al
V-lea, calul iute a devenit 0 sursa de nelini~te care
continua pina astazi. Daca privim retrospectiv
istoria europeana, masacrele "de rutina" intre-
prinse de calaretii scip, sarmap, huni, avari,
romani, slavi, vikingi ~i chiar de cruciapi crqtini.
observam cum violenta a fost un aspect dominant
al viepi.
2. Grupurile eulturale din mileniul al V-lea
din bazinul mijloeiu ~i eel inferior al Voigai
Cultura Volga din mileniul al V-lea l.e.n.,
numita "eneolitica" in literatura rusa, s-a dez-
voltat din cultura 10caUi neolitidi de pe Volga 7.
Arealul in care s-a dezvoltat acopera sudul
zone lor de si!vostepa ~i stepa dintre Donul inferi-
or, Volga mijlocie ~i Uralul inferior. Limita sudica
se opre~te la Munpi Caucaz ~i la Marea Caspica.
Neoliticul ~i eneoliticul din acest areal vast con-
stituie 0 descoperire recenta, caci mare parte din
informatii s-a acumulat numai in ultimii 20 de
ani. Deja putem recunoa~te citeva grupuri
regionale precum ~i fazele cronologice.
Eneoliticul este imparpt in trei perioade: tim-
purie, mijlocie (sau "dezvoltata") ~i tirzie.
Cultura eneolitica timpurie este cunoscuta sub
numele de cultura Samara, raspindita in zona de
silvostepa de pe cursul mijlociu al Volgai ~i in
bazinul Volgai de la nord de Marea Caspica.
Descoperit in anul 19738, deja amintitul cimitir
de la Sieezzee, de pe malul riului Samara (un
afluent al Volgai rnijlocii), in districtul Kuibysev,
a dus la intelegerea acestei culturi care anterior
fusese aproape necunoscuta. Cimitirul a fost
parpal distrus, restul - format din ~ase morminte
simple ~i unul triplu - erau acoperite cu un cairn
sau 0 moviHi joasa de pamlnt. Descoperirea cea
mai ~ocantii de aici constii In dovada sacrificarii
cailor, precum ~i In existent:a figurinelor de os
reprezennnd cai, cai cu doua capete ~i bivoli sau
tauri cu doua capete. Zona de sacrificiu a fost
gasitii la 40 cm de suprafaJ:ii, In partea centrala a
necropolei. Aici s-au descoperit doua cranii de cal
illconjurate de vase sparte, margele din cochilii,
cochilii de apa dulce ~i harpoane. Toate obiectele
erau presarate cu ocru. Sub aceastii zona de sacri-
ficiu s-au gasit cele mai bogate gropi din cimitir;
dteva au apaJ1inut unor copii ale caror cadavre au
fost stropite din a~undentii cu ocru ~i ~ezate pe
un strat de ocru. Inhumarile au fost Insotite de
sacrificarea unor cai. Cel mai interesant mormlnt
este acela al unui copil (nr. 6), In care s-au gas it:
un purnnal lung de silex, doua figurine plate
reprezennnd boi cu doua capete confeqionate din
colti de mistret trei obiecte In forma de lingura cu
cap'ete de rata"cioplite la extremitiiti, pandantive
~i lamele din cochilii, un colier sau 0 cingatoare
din margele de cochilii, dinti de animale ~i do~a
diilp ~i tesle din piatra lustruitii. Ofran dele dm
groapa sugereaza ca este yorba de 0 Inhumare ~
unui individ dintr-o clasa superioarii, probabI!
regala. Purnnalul ~i sculpturile din groapa unui
copil de 1,5-2 ani indica un simbolism aparte,
precum ~i 0 Inmormlntare neobi~nuitii. Din mate-
rialul arheologic apaJ1inlnd epocilor ulterioare, ca
~i din studiul comparativ al mitologiei indo-
europene se ~tie ca pumnalul ~i boii Injugap
(traglnd carele) slnt atribute ale zeului sup rem al
cerului senin. Probabil ca sacrificarea cailor
illsotea moartea unui copil din familia regala (ori
a do'i copii, caci cealaltii groapii, nr. 5, aflata In
apropiere, tot a unui copil, a dat la iveala diilp
mari, un pandantiv din colt de mistret ~i 0 lingura
de lernn). Intr-o altii zona de sacrificiu din acest
cimitir a ie~it la lumina 0 mare cantitate de femu-
ruri de cai ori de vite.
Cele doua figurine de cai provin din gropile
distruse. Tot din morminte distruse provin
numeroase dalti ~i tesle din piatra ~lefuitii, lanci
mari din os, purnnale, vlrfuri din silex, vlrfuri ~e
sageatii, razuitoare ~i altele. Purnnalele erau dm
silex ~i os, cele de os avilld pilla la 56 cm? fiind
adevarate arme. Pe ambele laturi erau dlspuse
lame de silex sau cuaJ1it. Nu se depuneau vase In
morminte; acestea s-au recuperat mai ales din
zonele de sacrificiu. Pasta vaselor de la Sieezzee
era amestecatii cu coehilii sra.nmate, asemenea
intregii eeramici de mai tirziu apaJ1inlnd traditiei
kurganelor. Forma predominantii a vaselor era
asemenea unui ou, eu un eapat Ingust ~i baza apla-
tizatii. Buza rasfnntii In afara era Ingro~atii.
Deeoratiile eonstau In linii orizontale sau In
zigzag, , fie pe Intreaga suprafaJ:ii, fie pe partea
superioara ~i exeeutate prin lmpunsaturi, presare,
impresiuni eu pieptenele ~i prin desenul Ingropat
(sau "eu butoni") sub buza. 0 eeramiea asemana-
toare a fost gasitii ~i In alte ~ezari recent
deseoperite Intre Donul inferior ~i Uralul
inferior9. Nu se eunoa~te prea mult despre
~ezari. Toate erau mici, Intr-un strat arheologie
sub tire dlnd la iveala numai eioburi, razuitoare
din 'sil~x, unelte din euaJ1it ~i tesle sau diilp din
piatra ~lefuitii. Nu existii datari eu radiocarbon
pentru neeropola de la Sieezzee sau pentru alte
situri cu materiale asemanatoare. Cronologia se
bazeaza pe eomparapi tipologiee. De exemplu, se
eunose lamele din eolti de mistret din siturile cul-
turii Nipru-Donet ~i dill eultura Samara. In primul
caz, ele preeed faza Srednij Stog II; In ultimul
eaz, preeed faza Hvalynsk. Daea Hvalynsk este
ineadrabil in primajumatate a mileniului al V -lea,
atunei eultura Samara trebuie plasatii la ineeputul
mileniului al V -lea sau pe la 5000 l.e.n.
"Eneolitieul dezvoltat" din bazinul Volgai este
reprezentat de neeropola de la Hvalynsk aflatii pe
malul Volgai, ill distrietul Saratov, sa8aturile fiind
efeetuate de Vasiliev ~i de alpi 1 . De pe 0
suprafata de 30 x 26 m s-au seos la iveala 158
sehelete, cel mai adesea dte unul ill groapa, une-
ori fiind doua plna la einei in aeela~i mormint.
Mortii erau ingropap in puturi, eulcati pe spate
sau eu pieioarele eontraetate eu genunehii in sus.
12 gropi au fost acoperite eu movile de piatra. Ca
~i la Sieezzee, zonele de sacrifieiu au dat la iveala
resturi de la saerificii de eai, vite ~i oi. Oase de
animale s-au mai gasit In morminte, preeum ~i
depozitate separat (femururi ale unui eal, ale unui
vitel, eranii de vite, oase de oi). Inventarul de
mormlnt euprinde circa 40 de obieete de metal
(inele ~i inele spiralate), pandantive din colt de
mistret, margele ~i bratari din os ~i eochilii, un
topor de piatra perforat ~i altul ~lefuit, 0 seulptura
reprezennnd un cap sehematlzat de eal, probabI!
un seeptru, vlrfuri ~i purnnale de silex eu retu~un
bifaeiale, tesle de piatra preeum ~i harpoane de
os. Un inventar foarte asemanator a fost gas it
intr-o groapa a unui bogat, descoperitii innmpla-
torin anul 1929 la KrivoluCie, distrietul Samara.
Corpu1 avea 0 pozitie contraetatii, podeaua era
presaratii eu ocru; alaturi se afla un topor perforat
din porfir, ~ase virfuri de silex dovedind 0 tehnica
superioarii, un pumnal de silex, 0 razuitoare,
bratiiri ~lefuite din piatra ~i os, marge Ie din colp
de eerb, precum ~i miirgele aseupte ~i eilindrice
din eoehilii de peetuneulusll Individul illgropat
trebuie sa fi fost un membru foarte important al
societiitii. In zonele mai sudiee, s-au deseoperit
obieete' similare care dovedese existenta unor
ritualuri de inmormintare, cum este cazul ~ezarii
de la Nalcik In Caueazul de Nord, din regiunea
Kabardino-Balkaria. S-au sapat 121 de gropi
aflate sub un kurgan te~it, de 0,67 m iniilpme ~i de
30 m diametru. Corpurile se aflau in grupuri de
cite einei ~i de dte opt, In pozipe eontraetatjl pe
straturi de oeru ~i erau aeoperite eu pietre. Intre
obieetele uzuaIe de inventar se numarau margele
din eoehilii de peetuneulus, de piatrn ori din eolp
de cerb, lup, urs, mistret ~i de alte animale, bratiiri
de piatrn sau os, pandantive din colt de mistret,
purnnale lungi de silex, virfuri de sageatii ~i vir-
furi de sulitii. Aeestea din urma au suferit un retus
bifacial12 Vase Ie nu au fost depuse in gropi. ca la
Hvalynsk ~i la Sieezzee.
. Asemanarea izbitoare in ceea ce prive~te
mventarul d~ mormlnt din situri despar~te de mii
de kllom~tn sugereaza existenta unei mobilWiti
extraordinare, precum ~i a unor rela!ii intertribale
intre regiunea Samarei ~i Caucazului. Spre vest,
siturile cu materiale inrudite se intind pina la
Marea de Azov, iar spre est pin a la riul Ural.
Tipurile de unelte din piatra. annele, omamentele
~i ceramica din faza Hvalynsk s-au perpetuat din
perioada Samara. Cronologia fazei Hvalynsk este
indicata. in linii mari, de materialul asemanator
cu cel din siturile culturii Srednij Stog II din
bazinul inferior al Niprului, de datarile cu radio-
carbon ~i de contactele cu complexele Karanovo
~i Cucuteni pe la mijlocul mileniului al V-lea.
Primele analize cu radiocarbon pentru materialele
de tip Hvalynsk (efectuate in laboratorul
Institutului Uralic a! Educapei) indica inceputul
mileniului al IV -lea LE.N. Prin calibrare obtinem
o perioada inainte de mijlocul mile~iul~i al
V-Ieal3.
Perioada eneolitica tirzie din bazinul inferior
al Volgai este reprezentata de cultura Yamna
(Jamna) timpurie, caracterizata printr-o serie de
kurgane ~i a~ezari. Aceasta reprezinti 0 conti-
nuare din perioada Hvalynsk sub toate aspectele.
A~ezarile sapate au scos la iveala acee~i tradi~ie
a artei ceranlice ~i a prelucrarii silexului. cuarti-
tului ~i osului. Nu au existat modificari in ceea ce
prive~te tehnologia ori arta. A continuat produ-
cerea de vase ovi forme cu buzele rasfrinte in
afara, unelte de piatra printre care predomina
teslele ~i daI!ile. precum ~i annele: virfuri de
sageata, pumnale ~i virfuri de sulita din silex.
Continuitatea culturii materiale este bine atestata
prin sapaturile intreprinse in acelea~i zone unde
existasera anterior situri ale culturii Hvalynsk, de
exemplu la ~ezarea Alekseevo. linga Hvalynsk,
anlplasata pe terasa unui mic afluent al Volgai
mij!ocii14
Inainte de descoperirea neeropolelor eulturii
Volga de la Samara ~i Hvalynsk, se eredea ea kur-
ganele timpurii Vanilla - eu inhumari in puturi
sub movile de pamint - au fost eele mai timpurii.
Originea lor era neclara. Se cuno~teau exemple de
asemenea kurgane Yamna in yrma sapaturilor din
anii '50 t '60: Bereznovka1), Politotdelesk16 ~i
Arhara 1 . Movtlele scunde de pamint aflate
deasupra momlintelor cu pu~ devenisera acum
caraeteristiea eea mai nlspindita ~i mai uzuala. In
timpul fazei Hvalynsk. gropile erau rareori
aeoperite eu 0 movila de pfunlnt. cel mai adesea
fiind prezent un cairn de pietre sau 0 movila
aparuta in unna saerificiilor tacute deasupra
monnintelor. Cele mai timpurii kurgane e posibil
sa fi aparut in faza Hvalynsk din zonele de stepa
~i au putut exista alaturi de momlintele rara kur-
gan din regiunea de silvostepa18 Kurganul estc 0
earaeteristica a stepei.
Situl tipic al aeestei perioade din regiunea
aflata illtre eursurile inferioare ale Donului ~i
Uralului este Repin. aflat pe malul Donului. sapat
in anii '50 de LV. Sinicyn19. Aeest sit a dat la
iveala eel mai mare numar de vase ~i oase de eal:
~a cum s-a amintit, aeestea formau 80% din
oasele de animale domestiee. Acum se mai
cunose in aceasti regiune alte zece situri eu
material similar.
Din punct de vedere eronologie, eneolitieul
umleaza perioadei Hvalynsk, ca atare este datat
pe la jumatatea mileniului al V-lea. Aeeasta este
perioada Kurgan I. In care populatia kurganelor
s-a extms in Europa central-rasariteana, pina in
arealul culturii Karanovo din Bulgaria ~i a com-
plexului Tiszapolgar din nord-estul Unganel.
3. Cultura Srednij Stog II
din bazinul inferior al Niprului
Popula!ia kurganelor a intrat in preistoria
Europei atunei dnd a aparut la vest de bazinul
inferior al Volgill, indreptindu-se spre bazinul
inferior al Niprului ~i apoi spre vest de Marea
Neg,gra.
In regiunea pragurilor Niprului, un sit stratifi-
cat - euprinzind ~i 0 ~ezare mai timpurie Nipru-
Done! (Srednij Stog I) - a fost suprapus, in jur de
4500 sau mai devreme, de un nou complex cul-
tural (Srednij Stog II), a cami popula~ie practiea
inmomlintarea unui singur individ in morminte cu
put sali eu eiste acoperite cu un cairn: corpul
decedatului era a~ezat pe spate. contraetat sau
intil1s ~i. de regula, insopt d~ pwnnale de silex ~i
de cupe cu baza aseutiti. In plus, resturile de
sehelet slnt dolicomesoeraniene. de statura inalta
~i de un tip fizie mai graeil dedt al predecesorilor
din substrat20. Spre deosebire de degresantul
vegetal specific ceramieii din faza anterioara
Nipru-Donet, pasta vase lor culturii Srednij Stog
II este amesteeata cu cochilii pisate: deeoratia
imprimati. ineizata sau eu ~nurul de la gitul ~i de
pe umerii vasului reprezinti un motiv solar.
Evolutia loeala nu poate expliea asemenea modi-
fieari bru~te: sarcina noastra este ~adar de a
eauta eulturi inveeinate similare din punet de
vedere tipologie culturii Srednij Stog II ea fiind
sursa posibila a aeestui strat eontrastant.
Complexul Srednij Stog II reprezinta 0 pre-
lungire spre nordul Marii Negre a pastorilor
dintre Volga ~i Ural. la sfir~itul perioadei
Hvalvnsk Sutele de situri de la confluenta cursu-
rilor 'inferioare ale Niprului ~i Donulu( sint. in
primul rind. neeropole: inventarele de momllnt
atesta inf1uenta substratului local ~i sint
imbogatite eu obie~te de cupru ~i aur de prove-
nienta vestiea2] Inhumarile ~i eultul calului
indica 0 origine af1ata in zona de silvostepa de pe
eursul mijlociu al Volgai. La Dereivka.
mormintele contin resturi de cai ~i ciini saerifi-
cati. Sint freevent atestate mormintele unui barbat
~i unei femei (vaduva?) ori ale unui barbat alaturi
de ynu sau doi copii, in aeel~i mOffilint.
In mina barbatului ~i chiar in movila de
deasupra s-au gasit daIti, razuitoare ~i, adesea,
 Jffinale lungi ~i ascupte de silex, (de p'ina la 22
e cm). Uneori, 'intr-un morm'int s'int atestate p'ina
a 15 asemenea lame de pumnal. V'irfurile de
;ulita bifaciale. v'irfurile de sageata triungluulare,
din silex, topoarele de silex sau de piatra lustruita
cu muchia 'ingusta ~i pumnalele mai sus amintite
formeaza annamentul prototipal al indo-europe-
nilor care se putea folosi din pozitia calare, ~a
cum se poate vedea 'in epocile ulterioare, a
bronzului ~i a fierului. Monnintele deosebit de
bogate ale barbaplor includ mii de cochilii de
pectunculus sau alte cochilii (initial ata~ate unor
centuri din piele. descoperite 'in stare descom-
pusa, sau tesute), coliere din margele de cupru sau
dinp de animale, pandantive din scoici sau din
cupru, bratari sau inele spiralate din cupru. ace ~i
tuburi subpri de cupru cu un capat spiralat. Se
presupune ca tot cuprul folosit la producerea
acestor obiecte provenea din minele de la Ai-
bunar din centrul Bulgariei, prin intermediul
schimbului de produse cu civilizatia Cucuteni.
Totu~i, c'iteva artefacte din cupru, cum sInt
bratarile spiralate, tevile ~i pandantivele 'in fomla
de scoica. nu au corespondente 'in zonele mai ves-
tice ~i e po sibil sa fi fost prod use de me~teri
locali.
Prezenta sapaligilor din coarne de cerb.
precum ~i a morilor manuale, este 0 dovada
concludenta privind practicarea agriculturii 'in
complexul Srednij Stog II, de~i deocamdata nu
s-au gasit boabe (orzul era cunoscut din faza
Nipru-Donet de dinaintea fazei Srednij Stog II ~i
este posibil s~afi fost cunoscut ~i 'in aceasta cultura
ulterioara). In ~ezari s-au gasit cantitati consi-
derabile de sule. sapaligi, razuitoare ~i topoare-
ciocan, din os ~i din com de cerb.
S-a estimat ca la Dereivka au fost 55 de cai
'intr-o ~ezare de trei locuinte. reprezent'ind 63%
din numarul total de resturi de animale domes-
ticite. Psaliile din coame de cerb precum ~i
redarea unui posibi I echipanlent de calarie
(d'irlogi ~i capastru) pe sculpturile 'in piatra este 0
dovada suficient de convingatoare 'in sensul
practicarii caIariei.
4. Este traditia kuganelor
proto-indo-europeana?
Cultura proto-indo-europeana (PIE). ~a cum
a fost ea reconstituita pe baza lingvisticii ~i
mitologiilor comparate indo-europene. sprijinite
de dovezile istorice timPl!rii. coincide admirabil
eu dovezile arheologice. In acest subcapitol voi
Ineerca sa ma refer la evidentele de ordin lingvis-
tie ~i mitologic ce pot fi relevante 'in problema
identitatii dintre traditiile "kurgan" ~i PIE.
Protolimba ~i cultura nu pot fi vizualizate ca
ceva stab ii, neschimbator timp de milenii sau ca
un trunchi de copac cu ramificatii regulate.
Limbile, asemeni culturilor, s'int organisme vii
care se modifica 'in mod constant, traiesc perioade
de convergenta ~i divergenta. Ceea ce putem face
este sa reconstruim, 'intr-un anumit moment ~i
'intr-un anumit loc. 0 situatie culturala cu
caracteristici ce s'int de acord eu reconstructiile
lingvistice ~i mitologice. Nu putem merge 'imlpoi
'in timp mai departe de mileniul al VI-lea 'i.e.n..
c'ind apar neoliticul ~i eneoliticul de pe Volga.
Perioada 'in jur de 5000 'i.e.n. este marcata printr-
o mobilitate ~i printr-un schimb de produse tot
mai intens. Cred, a~adar. ca 0 anum ita consolidare
lingvistica a fost posibila 'in aceasta perioada de
dinaintea expansiunii spre Europa. Ipotetica
limba PIE nu reflecta 0 situape preagricola. A~a
cum s-a dedus din reconstruqia lingvistidi.. ani-
malele dome stice, inclusiv calu!. mobilitatea ~i
societatea patriarhala stratificata s'int fenomenele
cele mai caracteristice culturii PIE. Nu este
nevoie sa coborim mai ad'inc 'in timp pentru a gasi
un model ideal al patriei primitive. Cultura
"kurgan" din mileniul al V-lea 'i.e.n., dezvoltata In
regiunea de stepa ~i silvostepa de pe Volga ~i pe
teritoriul nou dob'indit la nord de Marea Neagra.
concorda foarte mult cu ceea ce s-a reconstruit cu
date lingvistice ca fiind PIE.
Animalele domestice au jucat un rol esential 'in
cultura PIE, a~a cum indica numele comun pentru
oaie (*owis), vite (*gWo-ws), taur (*(:~,)tauro),
porc (*s Us' ~i *porkos), cal ~i iapa (*ekw os ~i
res~ectiv *ekw -ii), capra (*aigis, -os) ~i cline
(*k on, *la.m-) ate state 'in majoritatea limbilor
indo-europene. Mai exista un alt cuvlnt pentru
'vite ~i oi', *peku(s): latin pecus, vechi indian
pasu. baltic peku. Deoarece acest termen are 0
familie de cuvinte 'inrudite legate de Inlelesul
'lIna·. 'par' ~i 'a pieptana' (grec pekos 'Hna'.
vechi german de sus (ahs .par de piele'. latin
pecto. -ere 'a pieptana') se presupune ca *peku a
desemnat initial un animal cu lIna, probabil oaia,
~i ca va fi existat un stadiu clnd era domesticita
numai oaia, dar nu ~i alte animale. Cuvintele pen-
tru 'Hna (prelucraili)' ~i 'a lese' s'int 'in mod cIa!
PIE: vechi slav *vlma. lituaniana vi/na. gemlani
Wolle. vechi indian win a: gemlan weben. vech
indian vabh-. Acestea pot fi la fel de vechi ca faz
timpurie a domesticirii animalelor.
Vitele trebuie sa fi fost avutia cea m
pretioasa a familiei, cIanului sau tribului ~i au f(
folosite 'in cadrul schimbului, fapt atestat de t,
meni ca ~i de dovezile istorice timpurii.
sanscriili, termenul pentru 'stap'in' 'insean
'stapInul vitelor'. Sursele scrise cele mai vecl
Iliada ~i Rig-Veda - vorbesc despre felul 'in
mireasa sau annele s'int obtinute 'in schir
vitelor. Vitele erau averea cea mai import
av'ind sensul de 'bani' din timpurile noastre
cum indica latinescul pecunia 'bani' (derivat
pecus 'turme, vite '). Acest rol al vitelor a
nuat p'ina In secolu! nostru, de exemplu ca
'in zonele rurale. Indeletnicirile 'in legan
vitele din literatura mitologica ~i epica 2
europenilor ilustreaza foarte clar imp
cre~terii vitelor.
Numele calului domesticit este pa:
latina - equos (ecUs',equus), gotica - aih .••
niana - asva. Forma PIE este reconstruiU
sau.*:~w a. ~it~logia comparata indo-europeana
mdlca mdubltabll rolul fundamental al calului (in
special al cailor albi) ca animal sacru $i de sacri-
fici~, incarnarea puterii divine a zeului cerului
semn.
. Arh~ologia s~rijina dovezile. lingvistice $i
mltologlce: data cmd s-a domesticlt calul nu este
probabil, mai veche de circa 6000 l.e.n. Calul ~
fost un animal de sacrificiu $i de calarie $i a fost
f<?lositca atare in lupta incepind cel putin cu mile-
mul al V-lea l.e.n. Razboinicii preistorici erau
echipa~ cu sulite, pumnale, arcuri $i sageti, fiind
prob.abll capabili sa traga din pozitia caIare, ase-
mem populatiilor indo-europene istorice, cum
sint scitii, sarmatii $i altii. In practicile rituale,
calul ca animal divin $i de sacrifiu este atestat 0
data cu utilizarea sa pentru calarie.
Lingvi$tii nu au reu$it sa reconstruiasca un
termen comun pentru metalurgie. Acest lucru nu
surprinde, deoarece kurganele cele mai timpurii
(faza Kurgan I) nu indica practicarea metalurgiei.
Oblectele de cupru au fost aduse in zona culturii
lor de "vechii europeni" prin schimbul de marfuri
cu civilizatia Cucuteni. Tehnicile metalurgice au
fo~ s~pi~ite mult mai tirziu, in a doua jumatate a
mllemulm al IV -lea, fiind aduse din Trarlscau-
cazia, de unde au fost transmise la nord de Marea
Neagra $i, 0 data cu valul al do ilea kurgan, spre
Europa central-rasariteana. Termenii din diverse
limbi sprijina ideea ca lancea sau virfurile
as~utite, cutitul. sau pumnalul, toporul, arcul,
ghlOaga sau maClUca au fost folosite din cele mai
vechi timpuri. Acest fapt este in acord cu dovezile
€l!'heolo~ic~, a$a cum indica armele de piatra,
sIlex $1 dm coarne de cerb ce au apartinut
razboinicilor fazei Kurgan I din eneoliticul de pe
Volga.
Mobilitatea este indubitabil 0 caracteristica
pro~o.-indo-europeana, calaria fiind mijlocul cel
mal Important al ace ste i mobilitati. Forma PIE
re~onstruita pentru 'vehicul' (german Wagen, litu-
anlan vezimas, vechi slav VOZ1» reprezinta radaci-
na .*wegh~. Se pot reconstrui chiar parti ale
vehlcululm: roata - *rotha (lituanian ratas, ger-
man Rad, vechi indian rathah 'car', latin rota),
OSia - *aksis, cui de osie - *tulis (in lituanianii,
greaca $i germanica), jug - *yugom (foarte bine
atestat). ~amilia de cuvinte derivata de la *wegh-
este asOCiata sensurilor 'a ridica, a purta'. Acest
lucru arata ca vehiculul initial trebuie sa fi fost
folosit la ridicat ori a fost 'sania. Chiar daca la
inceputuri vehiculul nu va fi avut patru roti,
populap.a PIE trebuie sa fi cunoscut carele cu roti
inca din faza Kurgan I. Deocamdatii, cele mai
timpurii dovezi ale existentei rotilor sint modele Ie
miniaturale in lut ale ro~lor 'gasite in ~ezari
"vechi europene" (Cucuteni A $i Karanovo VI) de
la mijlocul mileniului al V -lea. Nu s-au putut gasi
par!i ale vehiculelor din aceasta perioada.
Deocamdata nu se poate raspunde la intrebarea
cine a inventat primul roata.
Mobilitatea populatiei kurgan inainte de infil-
trarea in Europa era probabil asemanatoare
aceleia. ~ I?cui~?rilor de mai tirziu din stepii, scitii,
sarm~tll $1 a~p.l. Her<?dot ii prezinta pe sciti ca
neavmd locumte stabIle ori recolte pe care sa Ie
pazeascii, liberi sa se mi$te cu carele averile $i
turmele lor, ori. de cite ori doreau. Intr-adevar,
pentru populap.a kurgan era U$or sa-$i arda
loc~intele semiingropate (bordeie) $i sa porneasca
mal departe in cautarea unor noi teritorii.
Cultura PIE poate fi descrisa drept 0 societate
v!rifo~a.la, s~b conducerea patriarhala a unui $ef
razbOlmc. VlrSta era factorul determinant pentru
conduce rea de catre acest $ef poliginic. care poate
sa fi avut un rol activ numai in timpuri de
rastri$te, dnd era necesara coeziunea mai multor
grupuri. Casatoria exogama se practica intre
familii patrifocale mobile $i mici, membre ale
unm clan sau trib mai mare. Este improbabil ca in
proto-perioada analizata sa se fi stabilit 0 clasa
separata a preotilor. Femeile aveau un statut infe-
rior, ridicat numai prin legaturile cu rudele lor
masculine. Este de asemenea posibil ca numarul
femeilor sa fi fost mai mic in raport cu al bar-
batilor.
II. Primul val in Europa central-disariteana
(circa 4400 i.e.n.) ~i urmarile sale
Ca urmare a patrunderii in regiunea catarac-
telor Niprului $i in regiunea de la nord de Marea
de Azov, incursiunile kurgan au lovit teritoriile de
azi ale Romaniei, Bulgariei $i estului Ungariei
(fig. 118). Monnintele acestora erau destinate
aproape exclusiv inhumarii barbatilor ceea ce
este i~ vadit contrast cu raportul dt s~ poate de
e~al. dmtre mormmtele femeilor $i barbatilor din
clmltirele contemporane "vechi europene". Spre
deosebire de gropile simple cu put din Vechea
Europa, mormintele populatiei kurgan erau de tip
calm sau acopente cu pamint, rezervate elitei
razboinicilor, inhumati alaturi de armele lor
favorite: sUlita, sageata $i purnnalul de silex.
Doua inhumari, una de la Suvorovo
(Republi~a Moldova) $i a doua de la Casimcea (in
bazmul mfenor al Dunarii) demonstreaza clar
conceptiile religioase ale populatiei kurgan. Este
yorba de prima ate stare in Europa central-
rasariteana a doua aspecte ale ideologiei indo-
europene, anume venerarea calului ca animal
divin $i practica suttee, care consta in sacrificarea
vaduvei alaturi de so!Ul decedat, ~a cum apare in
mormintele culturii Srednij Stog II de la Yarnna $i
Aleksandria in zona Niprului inferior. La
Suvorovo, $eful razboinic a fost ingropat intr-un
put adinc, rectangular, delimitat de pietre, cu un
sceptru de portir redind un cap de cal (simbolul
puterii sale), precum $i cu alte obiecte considerate
necesare in viata de apoi. Se pare ca 0 femeie,
p.robabil vaduva, a fost sacrificata in acel~i timp
$1depusa in mormint alaturi de corpu1 razboinicu-
1m decedat. Resturi ale unui ve$mint acoperit cu
lamele de sidef $i un colier din cochilii de unio
indica pozitia sa in timpul vietii, dar singura
of rand a pentru femeie a fost 0 razuitoare din
silex. Monnintul dublu a fost acoperit de 0 moviHi
masiva ~i inconjurat de un cere de pietre verticale
cu un diametru de 13 m. Seful razboinic de la
Casimcea a fost ingropat cu un sceptru m fonna
de cap de cal, cinci capete de secure din silex, 15
virfuri de sUlita ~i trei pumnale.
Sceptrele de la Suvorovo ~i de la Casimcea au
corespondente in alte descoperiri din Repu~lica
Moldova, Romania, Bulgaria ~i Macedoma22.
Aceste sceptre cu un cap de cal sculptat sint in
mod ~ocant asemanatoare acelora descoperite in
regiunea Volgai, la nord de stepa caucaziana ~i in
nord-estul Daghestanului (fig. 119).
Un aspect important al ritualului indo-euro-
pean era sacrificarea calului. a~a cum reiese mai
ales din traditiile indice (asvamedha), romane
(October Equus) ~i celtice. Indicii arheologice
privind sacrificarea cailor se gasesc la Herson
(Ucraina), unde un monnmt kurgan era flan~at de
un put conpnind un craniu de ca123. Intr~?
necropola kurgan de la nord de Delta Dunarll,
linga Odessa, s-a descoperit 0 vatra rituala ~i 0
groapa centra!a continind perechi de cranii de ca~
~i de taur24 In anul 1986, intr-un put al cultum
Tiszapolgar de la Tiszafbldvar, in nord-estul
Ungariei, s-a gasit un craniu intreg de cal retezat
de la glt. Aceasta constituie pma acum cea mai
timpurie marturie de acest tip din Europa
centrala25.
1. Coexistenta pastorilor kurgan
~i a agricultorilor cucutenieni
Civilizapa Cucuteni a supravietuit neafectata
de primul val kurgan. Tradipa ceramicii cucute-
niene a continuat neintrerupt, de~i existenta unor
elemente kurgan in cadrul ~ezarilor Cucuteni
(1-10% din ceramica fazelor Cucuteni A ~i AB)
indica 0 anume intrepatrundere a celor doua
grupuri etno-culturale. Aceasta ceramica "intru-
siva" folosind ca liant cochiliile macinate
(numlta de unii cercetatori "Cucuteni C") este
aproape identica in fonna aceleia din. niv~lul
Srednij Stog II (Kurgan I) de pe Nlprul mfenor.
Analiza petrografica a aratat ca toate mostrele dm
arealele Cucuteni ~i Kurgan (Srednij Stog II)
aveau 0 compozitie mineralogica asemanatoare.
Aceasta indica faptul ca ambele grupun etno-cul-
turale au folosit tipuri asemanatoare de lut, dar
tehnologiile de producere a ceramicii erau foarte
deosebite: vase Ie cucuteniene erau bine arse,
complet oxidate ~i tara liant, pe cind ceramica
populapei kurgan era arsa incomplet ~i continea
procente insemnate de cochilii macinate, rezidu-
uri organice ~i resturi vegetale26
In timpul fazei Cucuteni B. populatia )ndigena
s-a rea~ezat in locuri aparate natural. In citeva
cazuri, s-a construit un zid de aparar~ dincolo de
nul din apropiere. A~ezarile rurale ~l urbane au
continuat sa se mareasca. Limitele siturilor
cucuteniene din districtul Uman, identificate prin
fotografiere aeriana ~i prin magnetometrie, indica
~ezari urbane de peste 2 km, dispuse in circa
10-12 elipse concentrice taiate radial de strazi27
Densitatea siturilor cucuteniene nu indica dis-
locari masive ca um1are a primului val compus
din grupuri relativ mici ale populatiei kurgan. De
asemenea. nu exista vreo dovada de amalgam are
ale celor doua grupuri culturale in cei 800-600 de
ani de coexistentA, eel pupn pma la jumatatea
mileniului al IV -lea i.e.n.
2. Dislocarea ~i amalgamarea grupurilor
culturale Karanovo VI-Gumelnita,
Vinca ~i Lengyel
Pe de alta parte. incursiunile populatiei
kurganelor s-au dovedit catastrofale pentru civi-
lizatia Karanovo. Micile sate de agricultori au
fost' u~or cucerite, iar grupurile ace ste i culturi
trebuie sa fi fugit din fata navaIitorilor din bazi-
nul inferior al Dunarii spre vest. Grupul Saleuta
din sud-vestul Romaniei ~i-a gasit refugiul in
pe~terile din Ardeal sau pe micile insule ale
Dunarii28 Strat dupa strat. matenalul habltapo-
nal. asemanator fazei Salcuta IV (faza finala a
culturii Karanovo vestice din sud-vestul
Romaniei) indica faptul ca refugiapi au pastrat 0
aparenta identitate culturala timp de alte patru-
cinci secole29. Ceramica rafinata a culturii
Saleu!a indica 0 perpetuare a traditiilor "ve~hi
europene": strachini ~i vase cu toarta inca ango-
bate ~i lustruite, dec~rul cu pliseuri. precum ~i
motive ro~ii ~i albe pictate pe suprafete brune. Au
continuat sa fie folosite vechile simboluri: ciocuri
in fonna de V, V -uri (chevronuri sau capriori),
meandre, plase, "table-de-~ah", fi~ii de linii
diagonale, ~erpi. spirale. oua. sini. Motivele sim-
bolice erau inca dispuse compartimentat.
incadrate in fi~ii pictate. Cu toate acestea. cele 25
de situri sapate in vestul Romaniei au dat la iveala
numai citeva fragmente de figurine: nu s-au mai
gasit opaite, nici mese de sacrificiu.' vase de cult
antropomorfe ~i zoomorfe. Credmtele "vechl
europene" erau in amurg.
In prima jumatate a mileniului al IV -lea, cul-
tura Karanovo (faza VI. Gumelni!a) a fost
inlocuita in estul Romaniei ~i Bulgariei de un
complex kurganizat denumit Cemavoda 130
Siturile fortificate ale culturii Cemavoda, in con-
trast cu ~ezarile Karanovo VI aflate in cimp
deschis, erau adesea amp 1as ate strategic pe
terasele inalte ale rlurilor ~i constau din citeva
locuinte mici supra- sau subterane. in general,
siturile nu ocupa 0 suprafata mai mare de 100 x
200 m. Uneltele din com de cerb ~i din os sint
identice acelora gasite in stepa nord-ponti ca.
Populatia cre~tea animale (incusiv cai) ~i se
indeletnicea cu vinatoarea, pescuitul ~i cu 0 agri-
cultura primitiva. Se producea 0 ceramica
cenu~ie, prost arsa, cu degresant din chochilii
sIarlmate, in mod indubitabil inrudita cu vasele
kurganoide din Moldova ~i ale complexului
Srednij Stog din Ucraina, avind 0 decorape speci-
fica produsa prin impungere ~i zgiriere, proemi-
nente ~i impresiuni cu ~nurul, unghia ~i scoica.
Nu este atestata ceramica pictata. de~i influenta
substratului poate explica ceramica rara degre-
sant, uneori angobata brun ~i lustruitii in stilul
Karanovo. In faza Cemavoda Is-au descoperit
numai citeva figurine stilizate; motive Ie simbo-
lice "vechi europene" au disparut. Nu s-au gasit
graunte de cereale, in ciuda prezentei sapaligilor
din coarne de cerb ~i din os, a pietrelor de maci-
nat ~i a lamelor de secera. Oasele de cai sint
atestate pretutindeni intre gramezile de oase
provenind de la animale domesticite. Uneltele
erau confectionate in special din os, dar includeau
~i capete de ghioaga ~i topoare-ciocan din com de
cerb ~i din piatra, riizuitoare ~i cutite de silex,
cite va sule ~i dalti din cupru.
Dezintegrarea complexului Karanovo. dato-
rata infiltrarilor populapei kurganelor, a produs 0
serle de dislocari in teritori"ile Iugoslaviei,
Ungariei, Cehiei ~i Slovaciei, pin a departe spre
vest pe cursurile superioare ale Dunarii, Elbei ~i
Oderului. Frontierele culturale s-au modificat pe
masura ce grupuri apartinind populapei Vinca
s-au deplasat spre vestul Ungariei (pentru a
evolua apoi eventual sub forma complexului
Balaton) ~i spre Croatia, Bosnia ~i Slovenia (unde
se folose~te termenul "grupul Lasinja")31.
Populatia culturii Lengyel s-a deplasat spre vest ~i
nord de-a lungul Dunarii superioare pina in
Germania ~i Polonia. Mai mult, situri ale "refu-
giatilor" vincieni (grupul Balaton-Lasinja I) sint
ate state in regiuni unde nu se mai stabilisera
comunitiiti un1ane din paleolitic, Cun1ar fi partea
rasariteana aAlpilor ~i partea central a a Sloveniei
~i in Karstul croat. In aceste regiuni muntoase,
amplasarea ~ezarilor in cele mai inalte locuri
lnconjurate de stinci sau de riuri indica 0 grija
maxima pentru aparare. Urmele unor case rectan-
gulare construite din snlpi de lemn ~i pereti gro~i
de lut din unele situri indica perpetuarea - in anu-
mite limite - a traditiilor arhitectonice ale culturii
Vinca. In acee~i perioada au fost ocupate ~i
pe~terile. Locuirea unor regiuni anterior nelocuite
precum ~i a pe~terilor sugereaza faptul ca
deplasarea populatiei Vinca spre nord-vest ~i vest
s-a produs in timpuri de rastri~te.
Deocamdata nu dispunem de datari cu radio-
carbon pentru complexul Balaton-Lasinija 1.
Cronologia se bazeaza in acest caz pe legaturile
tipologice cu ultimele materiale Vinca din
Iugoslavia. Faza unnatoare, etichetatii Balaton-
Lasinija II-III, a oferit doua datari cu C14:
Bin 501 4 890 ± 80 B.P.
4 780 ± 80 B.P.
Virsta reala este cuprinsa in intervalul 3900-3400
i.e.n. Ca atare, complexul Balaton-Lasinija I tre-
buie plasat inainte sau in jur de 4000 l.e.n.,
deoarece traditiile Vinca nu s-au mai pastrat in
pril!1ajumatate a mileniului al IV -lea l.e.n.
In nord-estul Ungariei, estul Slovaciei ~i in
vestul Romaniei a aparut complexul Polgar
(Tiszapolgar) inrudit cu Lengyel. Continuitatea
~ezarilor Polgar din ultima parte a mileniului al
V-lea pina la jumatatea mileniului al IV -lea l.e.n.
inidca faptul ca aceastii populatie a supravietuit,
nu s-a amestecat cu civilizatia kurganelor. Cu
toate acestea, putem disceme modificari ce se pot
datora celei din urma. In contrast cu modelele cul-
turii TIsa ~i Lengyel, unde majoritatea siturilor
cunoscute erau de habitat, siturile Polgar (circa
100 cercetate) sint cimitire. ceea ce sugereaza
existenta unor comunitati mici. de 30-40 de
oamen( 0 atare situape nu reflectii un spor natu-
ral al populapei, ca in grupurile Lengyel, Vinca.
Karanovo ~i altele anterioare primului val kurgan.
Importanta sociala tot mai accentuatii a barbatului
este indicata de citeva morminte de barbati inhu-
mati cu 0 grija deosebitii, insotiti fiind de sim-
boluri ale statutului lor neobi~nuit. 'cum arfi
~apetele de ghioaga. Se considera ca asemenea
morminte deosebi1e ale barbatilor apartinusera
unor ~efi de clan. In mod surprinzator, scheletele
acestor .$fi" erau de tip proto-europoid, pe cind
!.11.ajoritateapopulapei era de tip mediteranean32
In cimitirul de la Basatanya, format din 75 de
grbpi (din doua faze)3?, c1teva mOffi1inte de
biirbap conpneau ~i capete de ghioaga. MaJori-
tate~ inhumarilor din aces! cimitir indica, totu~i,
triisftturi .,vechi europene"-'4.
In estul Slovaciei, complexul Polgar a persis-
tat pina la jumatatea mileniului al IV -lea. Cele
citeva cimitire ale grupului Laiiiany de la poalele
Carpatilor sint ultimele vestigii ale acestei culturi:
ulterior, ele au fost supuse influentei culturii kur-
ganizate (indo-europenizate) Baden aparute ca
um1are a valului kurgan nr. 235.
La nord de Budapesta ~i in vestul Slovaciei.
cultura Lengyel dispare in cea de-a cincea fazii a
sa. reapannd in Bavaria. centrul Germaniei ~i
vestul Poloniei, unde vasele specifice biconice cu
picior, decorate cu "negi". apar in morminte ~ in
~ezari de-a lungul Dunarii, Elbei ~i Oderului·)6
Predilectia pentru ~ezari amplasate pe terase-
Ie inalte ale riurilor, preocuparea pentru cre~terea
~i sacrificarea cailor, devin acum trasaturi speci-
fice. Aceste noi trasaturi au aparut de-a lungul
cursului., mijlociu al Dunarii in Austria ~i
Ungaria-'7 Siturile de pe inaltimi au luat fiin~a
ulterior in vestul Slovaciei, in Moravia ~i in cen-
trul Germaniei38
Este evident ca Europa centrala fusese dej,
kurganizata la nivele diferite, cunnd dupa primu
val kurgan din a doua jumatate a mileniului a
V-lea i.e.n. Procesul din centrul ~i sud-vestu
Germaniei este exemplificat de complexu
Rossen (circa 4400-4000 l.e.n.)39, care este cor
siderat faza finala a culturii neolitice a ceran1ic
liniare ~i de complexul Baalberge din centn
Germaniei, Boemia, Moravia ~i zona de ~es
Austriei40 De~i forma ceramicii produse f
grupul Baalberge din Boemia ~i centr
Gem1aniei (care urmeaza a~a-numitului "compl
Gatersleben", 0 ramificape indepiirtata a cultu
Lengyel) este inrudita cu acelea din faza tir
Lengyel, riturile funerare, in schimb, prezi
traditii kurgan41. In regiunea Elba-Saale au f
sistematic sap ate vreo 20 de movile de pam
Fiecare cuprinde un mormint central intr-un put
sub nivelul suprafetei, precum ~i 0 incapere mor-
tuam, de regula din blocuri sau lespezi de piatra
(uneori din lemn), cu podeaua acoperita de un
strat subtire de lut. Aparitia unor asemenea
kurgane in centrul Germaniei ~i in Boemia nu se
poate explica prin evolutie locala. Mai mult,
'inhumarile msotite de depunerea unor c'iini ~i a
unor cai alaturi de vite ~i fiinte umane sacrificate,
ill special copii ~i - poate - sclavi. s'int straine
culturii Lengyel, 'in schimb sint tipice traditiei
kurgan42.
Cele mai impresionante situri amplasate pe
'inaltimi apartin fazei urmatoare, Salzmiinde.
A~ezarea eponima Salzmiinde de pe nul Saale,
llnga Halle, este amplasata pe un pisco Altele, cum
s'int cele de Kahlenberg, llnga Quenstadt,
Goldberg llnga Moltlich ~i Oberwerschen, toate
'in regiunea Saale. s'int cele mai 'inalte locuri din
zona respectiva.. protejate 'in mod natural pe doua
sau trei laturi de un curs de apa ~i de pante stln-
coase extrem de abrupte43. Pe piscul de la
Salzmiinde au ie~it la iveala cinci case mici rec-
tangulare sustinute de stllpi de lemn (trei pentru
fiecare perete), cu peretii din impletituri ~i lut.
Una din case, de 3-5 m pe 6-7 m, avea 0 vatm
rectangulara m centru. Datarile cu radiocarbon
plaseaza cultura 'in al doilea sfert al mileniului al
IV-lea cu prelungiri p'ina la jumatatea mileniu-
lui44.
3. Raspindirea culturii vest-europene
spre Europa central a
Fmm'intarile din Europa centrala an1intite mai
sus au creat, se pare, conditii favorabile ca popu-
latia neoliticului european occidental sa se rasp'in-
deasca spre est p'ina 'in sudul ~i sud-estul Poloniei.
Ca atare, cultura paharelor pllniate (numita ~i a
paharelor cu g'itul 'in forma de pllnie, prescurtat
TRB de la tennenul german Trichterbecherkultur,
ill engleza Funnel-necked beaker culture) a aparut
ill teritoriile Germaniei ~i Poloniei de azi pina pe
cursul superior al Vistulei ~i Bugului apusean spre
est ~i pina la zona de demarcatie a culturii
Cucuteni45. Aceasta populatie construia movile
alungite ce acopereau structuri lungi, trape-
zoidale, din pietre ~i lemn, morminte megalitice ~i
producea forme specifice de vase: pahare cu gitul
ill forma de p'ilnie, retort!: cu git lung, av'ind
reprezentfui antropomorfe. In Polonia s-au folosit
intens rezervele de silex pentru producerea unel-
telor46
Cea mai timpurie datare pentru faza AIB a cul-
turii TRB din Po Ionia provine de la Samovo,
Kujavia: _ bronz au mai degraba analogii cu artefactele din
GrN 5 035: 5570 ± 60 B.P. (3620 I.E.N.), circa
4200 l.e.n.
Alte datari pentru siturile TRB din Polonia s'int
cuprinse 'intre mileniile al IV-lea ~i prima parte a
mileniului al III-lea47. Contactele comerciale din-
tre culturile TRB ~i Cucuteni din bazinul
Nistrului superior dateaza din prima jumatate a
mileniului al IV -lea l.e.n. (Cucuteni AB-B.
Tripolie C 148 Cultura TRB a supravietuit in
Polonia p'ina la formarea culturii amforelor
globulare ca urmare a valului kurgan nr. 2.
III. Valul kurgan nr. 2 (circa 3500-3400 i.e.n.)
~i formarea "patriei europene"
Daca valul kurgan nr. I din a doua jumatate a
mileniului al V -lea a declan~at dezintegrarea
vechii Europe. valul al doilea este raspunzator de
sfir~itul acestei civilizatii. A doua jumatate a
mileniului al IV -lea este caracterizata printr-o
pronuntata abatere de la modelul "vechi euro-
pean", caci elementele ",vechi europene" au
ramas doar 'in subsidiar. Intrepatrunderea dintre
vechi ~i nou in aceasta perioada este un fenomen
ce reclama un studiu aprofundat.
Stadiile intem1ediare ale procesului de an1al-
gamare pot fi observate 'in acele zone unde au
aparut noile grupuri: 'in vestul Ucrainei ~i 'in
Moldova. noile grupuri - Usatovo. Gorodsk,
Folte~ti I - au combinat elementele kurgan ~i
cucuteniene (tripoliene): 'in zona cuprinsa mtre
Carpati ~i bazinul Dunarii mijlocii, cultura Baden
este un amalgan1 de traditii kurgan ~i elemente
autohtone Vinca, Lengyel ~i TRB (fig. 120): 'in
Bulgaria ~i 'in Macedonia, cultura Ezero este un
am,!lgam de traditii kurgan ~i Karanovo.
In interpretarea pe care 0 propun, transfor-
marea economiei pur agricole 'intr-una mixta
agricola-pastorala ~i a societatii matricentrice,
teocratice ~i egalitare (cu un rol echilibrat al
femeilor ~i barbati1or) 'intr-o societate patriarhala
divizata 'in clase, indica procesul indo-europ-
enizarii ce se desta~ura cu succes. Modificarile
structurii sociale din Europa nu au constituit
nicidecum 0 dezvoltare local a a Vechii Europe, ci
au reflectat 0 ciocnire a doua tipuri sociale ~i a
doua ideologii.
Perioada 'in care au avut loc aceste transfor-
mari coincide cu evolutia tehnologiei de prelu-
crare a metalelor; 'in regiunea circum-pontica
'incepea epoca timpurie a bronzului care 'inlocuia
epoca cuprului .,veche europeana'49
Noile tehnici metalurgice s'int caracterizate
prin producerea bronzului pe baza de cupru ~i
arsenic, cupru ~i cositor. cupru ~i arsenic-cositor
(bronz As. Sn, As-Sn) care 'inlocuia metalurgia
.,veche europeana" bazata pe prelucrarea cuprului
pur. Ansamblul de unelte ~i arme care au aparut la
nord ~i vest de Marea Neagra - pumnale. cu!ite.
halebarde, dalti, topoare plate, securi cu gaura la
mIner - nu indica nici 0 continuitate cu tipurile
locale "vechi europene". Fom1ele obiectelor din
Caucaz ~i Transcaucazia. Telmicile metalurgice
precum ~i forma uneltelor ~i armelor au fost foarte
probabil copiate 'in regiunea transcaucaziana, dnd
popula!ia kurgan s-a ~ezat pe vaile nurilor Kura
~i Araxes, pe la mijlocul mileniului al IV-lea.
Apoi, metalurgia bronzului ~i tipurile specifice de
artefacte au fost aduse in teritoriile de la nord ~i la
vest de Marea Neagra, fiind dupa aceea raspindite
pe 0 mare suprafa!a de acest popor de pastori
inzestrat cu 0 mare mobilitate.
Se pare ca aparitia unei noi culturi s-a bazat
inipal pe urmatorii factori: (1) Vidul creat dupa
valul kurgan nr. 1; sapaturile indica 0 discontinu-
itate de habitare in intervalul 4000-3500 l.e.n.:
(2) Repetatele influen!e dinspre est, de aceastA
data nu dinspre bazinul Volgai, ci din zona nord-
ponti ca.
1. Sursa: cultura nord-pontica Majkop
Cultura nord-pontica este reprezentata de
fortificapile de pe inaIpmi ~i de sutele de tumuli
!.rurgan cu incaperi mortuare din piatra sau lemn.
Inmormintarile regale prezinta un stil monumen-
tal specific: tumulii sint inconjurap de ortostate ~i
stele funerar~, apoi de un cerc de pietre ce delimi-
ta structura. In ~i sub tumul se afla un put captu~it
cu pietre sau lemn (lncaperea mortuara). acoperit
cu lespezi de piatra ~i incununat cu 0 cupola de
piatra. Vehiculele ~i pumnalele dintr-un metal dur
inso!esc pe barbapi de vaza. Casele cu abside
mari, amplasate exclusiv pe piscuri, reprezinta 0
inovatie arhitectonica.
Fortificapile de pe inal!imi, cu ziduri ciclopice
de aparare, cum este la Mihailovka llnga Herson,
din bazinul inferior al Niprului, precum ~i tumulii
remarcabili incluzind morminte deosebit de bine
construite din lespezi de piatra, sugereaza exis-
tenta unei societati ierarhizate de uniuni tribale
consolidate ~i dirljate de familii conducatoare.
Asemanarile in ceea ce prive~te ~ezarile fortifi-
cate, riturile funerare ~i artefactele ceramice, de
piatra ~i metal descoperite la nord-est ~i nord-vest
de Marea Neagra, sugereaza 0 probabila unificare
a acestei regiuni nu numai prin contacte comer-
ciale, ci ~i prin putere politica. Complexul din
regiunea nord-pontica se depiirtase, in acest sta-
diu, de ruda sa kurgan din arealul Volga-Ural,
deoarece elementele kurgan care apar la vest de
Marea Neagra sint In mod evident inrudite cu cele
din regiunea nord-pontica, nu cu cele din stepa
Volgai.
Cunoscut de la sfir~itul secolului al XIX-lea,
mormintul regal de la Majkop, din bazinul riului
Kuban, din Caucazul de nord-vest, este cel mai
bogat ~i cel mai cunoscut din aceasta cultura. ~i cu
toate ca dateaza din ultima parte a culturii, topon-
imul a devenit eponim al intregului complex
nord-pontic ce a inceput injur de 3500 l.e.n. Faza
de inceput a culturii Majkop este cel mai bine
reprezentata de stratul inferior al fortaretei de pe
inal!ilnea Mihailovka, inconjurata de elteva ziduri
din bolovani de calcar; acesta a fost, indubitabil,
un centru strategic al popula!iei kurganelor50.
Descoperirile de la Mihailovka prezinta afinitap
strinse, pe de 0 parte, cu acelea din cistele de pia-
tra din Crimeea ~i Caucazul de Nord, iar pe de
alta parte cu acele kurgane aparpnind culturii
Usatovo din jurul Odessei ~i din alte zone din
Ucraina de Vest ~i din Moldova. Cronologia aces-
tei faze - a doua jumatate a mileniului al IV -lea
i.e.n. - se bazeaza pe datari cu radiocarbon la
Mihailovka (tabelu1 31).
Pe culmea de la Mihailovka I se aflau doua
locuin!e din impletituri ~i lut cu extremitaple
absidale; una avea dimensiunile 5 x 16,5 m iar
cealalta 5,7 x 12 m, fiind semi-subterana. in cen-
trul fiecareia se afla 0 vatra rotunda din piatra ten-
cuita cu lul. Din zona de activitate din jurul absi-
diei nordice s-au recuperat virfuri de sageata,
obiecte ascu!ite ~i razuitoare din silex. sule de os
~i cerami ca.
Gravurile rupestre de la Kamennaja Mogila de
llnga Melitopol, la nord de Marea de Azov,
prezinta urme de taIpi, siluete umane ~i ecvestre,
precum ~i boi injugap tragind un car51 (fig. 121 ~i
122). Boi cu coarne1e lungi tragind plugul apar ~i
pe peretele unui mormint cu cista de la Ziischen
(centrul Germaniei)52 ~i ~e stincile de la
Valcamonica (nordul ltaliei) 3. Aceste gravuri
indica practicarea agriculturii cu plugul precum ~i
faptul ca boii injugap erau folositi atit la tracpu-
nea carelor, elt ~i a plugului.
Ceramica din faza Mihailovka I este reprezen-
tata de amforele globulare cu baza rotunjita sau
plata ~i cu gitul cilindric, incizata prin impresiuni
cu ~nurul. Sint ate state ~i "supiere" semiglobu-
lare. Ceramica era lustruita, impunsa, canelata ~i
ornamentata cu margele la gura, pe gltul ~i pe
umerii vasului. Brazierele erau impodobite cu un
motiv solar (fig. 123). Vasele uzuale erau cu
suprafa!a neteda ~i aspra, in timp ce vasele fine
erau, de regula, brune sau negricioase, angobate ~i
lustruite. Pasta ceramica avea ca degresant
cochilii silirimate sau calcar ~i nisip. Aceasta
ceramica specifica se gase~te in kurganele din
arealul pontic concentrate la sud de rIul Kuban
din Caucazul de vest, numarindu-se circa 1500 de
structuri megalitice in forma de locuinta54
Aceste locuri de inmormintare elt se poate de uni-
forme apar in Crimeea55 ~i pe cursurile inferioare
ale Donulu~ Niprului precum ~iin vaile Ingului ~i
Ingule!Ului 6. Cistele de piatra erau inconjurate
de ortostate ~i de un cerc exterior de pietre. Pere!ii
cistelor erau grava!i cu figuri de barba!i ~i de ani-
male-masculi sau erau pictate in ocru ro~u cu
motive in zigzag, in cruce, solare ~i triunghiu-
lare57.
Mormintele regale ~i tezaurele din bazinul
riului Kuban, in Caucazul de nord-vest, indica 0
mare bogatie a conducatorilor de triburi precum ~i
legaturile acestora cu Mesopotamia, in prima
parte a mileniului al III-lea i.e.n. Inventarele cele
mai bogate sint ate state in mormintele de la
Majkop ~i Carskaja (acum Novosvobodnaia)
sapate de N. I. Veselovski la sfir~ituI seco1u1ui tre-
cut (ambele fiind bine cunoscute din comunicarile
1ui Rostovtzeff, 1920; Tal1gren, 1934; Hancar,
1937; Childe, 1936; lessen, 1950, precum ~i ale
noastre)58. Aceste kurgane remarcabi1e ~i bogap-
i1e gasite in e1e clarifica foarte mult structura
social a, regalitatea, credin!ele ~i arta specifice
populapei care le-a creal.
 Conducatorul de la Majkop a fost ingropat in
compartimentul sudic ~i cet mai important din
cele trei incaperi de lemn. In celelalte doua se
aflau scheletele unui barbat ~i unei femei mai
putin impodobite. Urmele de lemn putrezit indica
faptul ca initial mormintul fusese acoperit cu
doua straturi de bime. Constructia de lemn fusese
inconjurata de un cerc de bolovani marl. Scheletul
fostului conducator, in pozitie contractata cu
capul indreptat spre sud, era acoperit din abun-
dentii cu ocru ro~u ~i era presarat cu podoabe de
aur, initial cusute pe ve~minte: 68 figuri de lei, 19
tauri ~i 38 de inele. Unga cap s-au gas it margele
~i nasturi de aur ~i argint, precum ~i margele din
turcoaza ~i comalina. Unga schelet se aflau parp
dintr-un baldachin, constind din ~ase baghete de
aur ~i argint. din care patru treceau prin figuri de
tauri din aur masiv. De-a lungul peretelui estic se
aflau 17 vase. retorte ~i cani de aur, argint ~i pia-
tra. Opt recipiente globulare erau din lut. Doua
vase de argint cu partea inferioara rotunjita erau
gravate cu scene simbolice reprezentind tauri, un
muflon, un mistret, un cal, 0 panter~ pasan, pre-
cum ~i un copac, munti ~i un riu. In co1tul sud-
estic al gropii s-au gasit arme ~i unelte din cupru
~ipiatra: 0 secure transversala, 0 secure dreapta ~i
o secure-tesla, 0 lama lata pentru pumnal - toate
din cupru, cutite din cupru, daIti, 0 piatra de
ascutit (areer) in forma de secera, virfuri de
siigeata din silex.
Un tezaur mai mult sau mai putin contemporan
cu cel de la Majkop ~i analog acestuia s-a gasit la
Staromysatovskaja, la nord de riul Kuban59.
Acolo, un recipient de tip Majkop era umplut cu
podoabe: 0 diadema de aur confectionata din
rozete, 2500 de margele de aur ~i argint, vreo 30
pandantive constind din inele de aur, un mic
recipient de argint cu capac, un cap de leu din aur
~i 0 figurina de argint perforata reprezentind un
animal, probabil 0 capra. Doua mici figurine de
aur inIa.ti~ind capre cu coamele canelate, similare
figurinei de la Staromysatovskaja, au fost recu-
perate de la 0 adincime de patru metri, dintr-un
kurgan de la Bystraja, regiunea Donetului, in
sudul Rusiei60.
Artefactele din cupru de la Majkop, in special
securea transversala ~i cea dreapta, au 'lllalogii in
cultura sumeriana din Mesopotamia. In studiul
Seeurile de la Majkop Ji metalurgia eaueaziana,
Childe a aratat ca securea transversala de la
Majkop este un exemplu izolat in nord61. Un sta-
diu cultural similar celui de la Majkop este
reprezentat de inmormintarile princicu:e de la
Alaya HiiyUk ~i Troia II din Anatolia62. In aceste
locuri s-au gasit figurine de animale, scene sim-
bolice asemanatoare pe vase de argint ~i pe oma-
mente, precum ~i 0 bogatie e>..'traordinara de
inventar de mormint constind din obiecte de aur,
argint, cupru ~i pietre pretioase. Paralelismele in
ceea ce prive~te cultura materiala ~i arta dintre
Alaya HuyUk ~i Troia II, pe de 0 parte, ~i Maijkop
~i Staromysatovskaija, pe de alta, fac posibila
afirmatia ca ele vor fi fost aproximativ contempo-
rane.
o atentie speciala trebuie acordata figurine lor
de aur ~i argint reprezentind animale, ca ~i
scenelor simbolice gravate pe vasele de argint.
Reprezentarile de animale indica 0 mare maiestrie
artistidi. Arnestecul de realism ~i stilizare reamin-
te~te de arta scitica dezvoltata circa 1500 de ani
mai tirziu. Aici, ca ~i in arta scitica, formele
straine, de provenientii sudica, ale animalelor de
prada sint redate alaturi de specii locale, precum
mistretul, ursul ~i capriorul sau berbecul. Nu
poate fi indoiala ca arti~tii locali au creat aceste
forme artistice sub 0 puternica influentii dinspre
sud. Farmakovski (1914) ~i Rostovtzeff (1920 ~i
1922), au publicat analize detaliate privitoare la
aceasta artii, semnalind legaturile strinse in stil ~i
prototipuri din arta religioasa a Elamului.
Sumerului ~i Egiptului din mileniul al III-lea
l.e.n63 Analogii in acea ce prive~te stilul ~i sim-
bolismul religios se pot abserva ~i pe sigiliile
arhaice din Elam ~i pe minerele de cutit ori pe
vasele din Egiptul predinastic ~i protodinastic. Un
~ir de animale mi~cindu-se toate intr-o direcpe in
jurul rozetei ~i reprezentarea leului pe vasul de la
Majkop au analogii imediate pe minerele de filde~
egiptene. Aceste analogii (~i multe altele) ne arata
ca elementele artistice ~i simbolismul au ajuns la
nord de Caucaz dinspre sud. Animalele cu coame
~i fiarele de prada asociate reprezentiirilor apei,
rozetelor ~i copacilor sint, toate, componente
tipice religiilor din Orientul Apropiat. Dar,
independent de caracterul apropiat-oriental al
simbolurilor, se pot vedea nu numai animale
autohtone, cum ar fi mistretul sau ursul, ci ~i un
grup original de simboluri, cum ar fi - de exem-
plu - grupul reprezentat de urs ~i de arborele
vietii, 0 incercare de a combina copacul ~i ani-
malul intr-o schema heraldica. Simbolurile cele
mai uzuale, taurii ~i capriorii, insoteau, poate, zei-
tatea cerului. Ace~tia erau redati pe baghete, fiind
parti componente ale unui baldachin, probabil un
simbol al cerului. Obiectele erau confectionate
din aur sau argint, adica acea culoare care, in
credintele religioase, este asociata culorii cerului
sau fenomenelor cere~ti. Cercurile concentrice
redate pe partea inferioara a vaselor de la Majkop,
cercurile mici cu un punct in mijloc gravate pe
corpurile animalelor, cercurile concentrice gra-
vate pe fruntea figurinelor reprezentind tauri,
rozetele de aur ~i inelele, atit de numeroase intre
obiectele gasite la Majkop ~i Staromysatovskaja,
se pot pune u~or in legatura cu un cult al soarelui
~i al cerului.
Cele doua movile regale de pina la 10m
inaIpme de la Carskaja (Novosvobodpaja) sint
amplasate la 51 de km sud de Majkop. In ambele
s-au gasit doua locuinte mortuare cu doua.
incaperi construite din lespezi de piatra (unul
triunghiular in pantii, cela.lalt drept). Mormintul-
casa. din kurganul al doilea era inconjurat cu un
cere de pietre ~ezate in pozitie vertical a..
Conduca.torul se afla depus in compartimentul
mai mare in pozitie contractata, cu capul spre sud
~i presarat cu ocru ro~u. Inventarul de mormint a
dat la iveaUi numeroase inele ~i cercei de aur.
argint ~i cornalina, un ac de aur, doua de argint cu
partea superioara indoitii in jos ~i cinci pandantive
alungite din argint. Toate podoabele s-au giisit in
jurul capului, in timp ce arrnele ~i uneltele de
cupru se aflau pe laturi. Acestea erau reprezentate
de patru securi cu gaura la miner (una fiind orna-
mentatii), trei topoare late, noua pumnale, un
cutit, un v1rf de sulita cu limba pentru
inrniinu~are. trei dalp, doua bidente cu virfuri
1ndoite ~i un trident impodobit cu figuri umane.
S-au mai giisit doua cazane de cupru, unul umplut
cu marge Ie, un polonif de cupru cu miner lung ~i
cinci vase globulare. In compartimentul mai mic
s-au gasit virfuri de lance din silex ~i alte unelte
de piatrii, ca ~i pandantive confecponate din dinp
perforap de animale. Inventarul de mormint din
groapa nr. 1 a fost pradat, dar resturile de ve~-
minte ne aratii ca nici acest morm1nt nu va fi fost
mai putin bogat. Mortul purta un ve~mint din
pinza purpurie cu benzi ro~ii. La guler s-a giisit 0
podoaba de argint. 0 manta din par de camila cu
benzi negre fusese dub lata cu piele neagra.
Materialul inrudit de la Carskaja a fost
descoperit intr-un mornlint-Iocuinta megalitic din
~a-numitul "razmennyj kurgan" nr. 3, sapat de
~cel~i Veselovski la sfir~itul secolului trecut64.
In plus, pe l1nga securi late din cupru, pumnale de
cupru, cercei spirali din aur ~i electru, vreo 500 de
figurine de ur~i dintr-o pasta alba, pietre de
ascupt ~i vlrfuri de siigeata de silex asemiinatoare
acelora giisite la Carskaia. acest mormint ada-
postea un mare vas cu figurina unui grifon ~i a
unui elan. cu suprafata pictata in galben6:>.
De~i mornlintele de la Carskaja prezintii multe
analogii cu cele de la Majkop in ceea ce prive~e
caracterul general al riturilor de inmormintare ~i
structura sociala, formele ceramicii ~i orna-
mentele de aur ~i argint, ele prezinta ~i numeroase
forme noi de arnle ~i unelte de cupru necunoscute
la Majkop. Virfurile de sulita cu limba de
inmiinu~are rectangulara, cum sint cele giisite la
Carskaja, sint foarte raspindite in cimpia
mesopotamiana ~i de-a lungul Eufrat}llui, pina la
tiirmul mediteranean ~i in Anatolia. Inrudirea cu
materialele de la Tepe Hisar III se observa in
cazul margelelelor de piatra pretioasa,
polonicelor de cupru, bidentelor ~i tridentelor,
pumnalelor, vlrfurilor de sulita, dalplor de cupru
precum ~i ghioagelor de piatra66 Comparat cu
stratigrafia de la Mihailovka, din zona Niprului
inferior, stadiul de la Majkop corespunde. in linii
mari, celui de al Mihailovka II, iar Carskaja
(Novosvobodnaja), celui de la Mihailovka III.
2. Grupurile culturale Usatovo-Gorodsk-
Folte~ti de la nord-vestul Marii Negre: un
amalgam de traditii kurgan ~i Cucuteni
A~ezarile complexului Usatovo din regiunea
de stepa de linga Odessa, Gorodsk din nord-ves-
tul Ucrainei ~i Folte~ti I din Moldova (estul
Romaniei). formeaza un complex ce reprezintii un
amestec de traditii kurgan ~i Cucuteni.
In mod uzual, kurganele se m~lra pe culmi
de-a lungul r1urilor din zonele respective. Situri
reprezentative sint cele din Usatovo, l1n18a
Odessa67 ~i Tudorovo (Republica Moldova) .
Un tuinul apartinind culturii Usatovo are in mod
obi~nuit 0 cistii cu ortostate uniforme. un coridor
de acces. un cairn in forma de cupola deasupra
mormintului central, semicercuri de stele de
piatra cu gravuri ~i reliefuri, ringuri interioare ~i
exterioare de piatra (fig. 124). Cele mai bogate
monninte au fost probabil ale conducatorilor
tribului ~i vaduvelor sacrificate (suttee), In timp
ce mormintele celorlalp adulti ~i ale copiilor erau,
prin contrast, sarace. Craniile umane. ca ni~te
bunuri mobile sacrificate, erau depuse In puturi
acoperite cu lespezi. Capul sculptat in calcar al
unui taur, de asemenea despus in putul unui kur-
gan de la Usatovo (nr. 2), era stropit cu ocru ro~u
~i cu pulbere alba, fiind Inconjurat de patru recip-
iente globulare, cupe imprimate cu ~nurul ~i doua
perechi de figurine. Sub sculptura _se aflau cinci
dinti umani (sacrificiu uman?). In apropierea
~ezarii ~i tumulilor de la Usatovo se afla 0
necropola contemporana acestora, aparpnind cul-
turii autohtone Cucuteni: gropi-puturi simple,
nereliefate, dispuse in ~iruri.
Riturile de inhumare contrastante ale popu-
latiei Cucuteni, pe de 0 parte, ~i ale kurganelor, pe
de altii parte, i~i au paralela in diferentele dintre
locurile de habitat respective. Locuintele cucute-
nienilor se aflau pe terasele late ale r1urilor.
Populatia kurganelor i~i anlplasa locuintele semi-
subterane (bordeiele) pe culmi, pe dune ~i pe
dealuri abrupte de-a lungul r1urilor. Casele de la
Gorodsk, de pe malul r1ului Tete rev, din vestul
Ucrainei, sint mici, de circa 5 m lungime, cu 0
vatra circulara in centru69: analogii imediate se
gasesc In bazinul inferior al Niprului. Bunurile de
habitat nu sint cucuteniene. Se gasesc mari can-
titati de unelte din silex (capete de riizuitoare,
razuitoare ovale ~i in fornla de semiluna, perfo-
ratoare, unelte de taiat, securi, virfuri de sulita ~i
de sageata, ~chii, nuclee), virfuri ascutite, sule ~i
~lefuitoare din os ~i din coarne de cerb. securi
perforate din piatra. pietre de macinat (de~i nu
s-au descoperit ~i grine), precum ~i fusaiole deco-
rate cu motive solare ori reprezentind arbori sau
cai. S-au giisit cantitati mari de oase de animale
salbatice ~i domestice: cai, vite, porci. ovicapride
(in ordinea prioritiiPi). Vlnatul includea elanul,
caprioara ro~catii, mistretul, ursul brun, zinlbrul,
castorul ~i vidra. Oasele de sturion ~i de calcan,
greutatile pentru piasa de pescuit ~i acele de pes-
cuit din os indica practicarea pescuitului in tot
bazinul r1ului ~i de-a lungul coastei Marii Negre.
Cioburile recuperate, in special din vetre, indica
produce rea unei ceramici grosolane Impodobite
cu ~nurul, Impunsa ~i gaurita. Ceramica pictatii ~i
figurine Ie ce apar uneori slnt elemente striiine.
provenind de la populatia autohtona cucuteniana.
o lista a datiirilor cu radiocarbon obpnute prin
analizarea lemnului carbonizat ~i a oaselor de ani-
male din siturile de la Usatovo ~i Majaki (com-
 ~xul U satovo) este redaHi In tabela 31.
:I1ibrareaplaseaza cultura In intervalul secolelor
l-291e.n.
3. 0 noua cultura din Europa central-
rasariteana raspindita intre Polonia ~i
Anatolia, influentata de cultura kurganelor:
complexul Baden-Ezero
Valul al doilea al infiltratiei kurgan ~i-a avut
centrul In sudul regiunii nord-pontice ~i a pomit,
prin Dobrogea, spre zona Dunarii inferioare, se
pare nu tara a Intimpina rezistenta din partea
populatiei Cemavoda I (complexul kurganizat ca
urmare a valului nr. 1), dupa cum atesta IhaIpmea
fortificata de la Cemavoda. Datarile cu radiocar-
bon din a doua faza a a~ezarii de pe inal!ime au
indicat acee~i perioada ca la Usatovo, adica circa
3400-3200 le.n70 Pina la acea data, un lant de
acropole ~i kurgane de tip Usatovo-Majkop
des~urate de-a lungul Dunarii, In nordul ~i ves-
tul Iugoslaviei. In cimpia Maritei (in Bulgaria), ca
~i In zona nord-egeeana, reflecta raspindirea unei
noi puteri conducatoare. Vestul AnatoIiei a fost de
asemenea invadat in acee~i perioada. Cele mai
recent sapate fortificatii de ~e InaI!imi sint la
Ezero (in centrul Bulgariei) 1 ~i Sitagroi (in
dmpia Dramei, Macedonia greceasca) 72. Datarile
cu radiocarbon sint prezentate in tabelele
XIII-XIV
o modificare culturala de acee~i natura cu
cea din bazinul Dunarii este evidentiata pina spre
vest, in Boemia ~i Bavaria, in vaile Alpilor din
Italia ~i Elvetia, precum ~i din bazinul Padului
(grupul Remedello), unde Inal!imile forti.ticate
(Cun1 ar fi Columare, la nord de Verona)7.) sint
amplasate pe dealuri abrupte. Modificarile din
structura sociala au fost Insotite de modificari in
credintele religioase. lnceputul unei noi ere a con-
ceptiilor reIigioase este evidentiat in vaile Alpilor
de 0 serie de stele gravate cu 0 gama de simboluri
necunoscute culturii autohtone Cortaillod ~i
Lagozza. Vom reveni la aceste culturi la sfir~itul
cap!tolului.
In cimpiile Dunarii inferioare, Maritei ~i ale
Macedoniei, numeroase telluri apartinind culturii
Karanovo indica discontinuitate. Peste multe
asemenea telluri s-au construit fotificatii (cum s-a
mtimplat la Ezero, Sitagroi IV, Karano~o VII,
Nova Zagora, VeseIinovo ~i Bikovo). In alte
regiuni. malurile abrupte ale riurilor ~i promon-
toriile aproape inaccesibile au fost alese ca
re~edinte ale clasei stapinitoare. Noii stapini par a
fi reu~it sa indeparteze ori sa modi.fjce orice
ramasese din stravechiul sistem social. Inaltimile
fortificate (acropole) erau focarele puterii ~i'civi-
lizatiei. Zona inconjuratoare cuprindea populatii
de pastori ori de agricultori, in functie de conditi-
ile locale, dar ~i de substrat. Satele erau mici, cu
case de regula semisubterane (bordeie) - tip
necunoscut vechii Europe (fig. 125). Dar in viata
economica, an1estecul sistemelor culturale "vechi
european" ~i al traditiei kurganelor este evident:
In unele zone, de exemplu centrul Bulgariei, cul-
tivarea alacului, orzului, mazarichii ~i mazarii a
continuat neafectata, propabil dusa mai departe
de populatia autohtona. In alte regiuni, au pre-
cumpanit a~ezarile sezoniere bazate pe 0
economie pastorala. Prezenta evidenta a puterii
conducatoare este atestata nu numai prin zidurile
ciclopice din jurul inaltimilor fortificate, ci ~i prin
edificarea unor morminte extraordinare, inconju-
rate de lespezi de piatra, cum ar fi tuml:llii de la
Tamava, din nord-vestul Bulgariei.
Noile tehnici metalurgice, Inrudite cu cele
circum-pontice erau acum practicate in toata
Europa central-rasarteana, fiind axate pe produ-
cerea pumnalelor, a securilor cu gaura de
inmanu~are ~i a celor plate. din bronz cu arsenic.
Pe Inaltimile fortificate s-au gasit ateliere
metalurgice (inclusiv matrite bivalve de lut) 74
Cu toate acestea, artefactele ceramice stau
marrurie pastrarii unor traditii "vechi europene":
vase Ie antropomorfe. zoomorfe ~i omitomorfe,
lucrate cu maiestrie, par a fi fost create de
me~terii "vechi europeni" supravietuitori. Aceste
prod use excep!ionale se gasesc de regula pe
inaItimile fortificate ~i in mormintele bogate de
sub tumuIii mari (de exemplu, vasele de la
Tamava) ~i nu in satele ori in gropile obi~nuite ale
claselor de jos. Situatia pare asemanatoare aceleia
din Grecia miceniana, unde me~terii minoici
supravietuitori au continuat sa creeze capodopere
de ceramica, aur ~i piatra. Simbolismul "vechi
european" a disparut de pe artefactele uzuale,
lasind loc motivului solar omniprezent.
Spre sfir~itul mileniului al IV -lea mai persis-
tau doar cite va insule izolate ale tradi!iei "vechi
europene". Un astfel de exemplu II constituie
complexul Co!ofeni din Cimpia Dunarii, in
Oltenia, vestul Munteniei, sudul Banatului ~i
Transilvaniei75. Popula!ia culturii Cotofeni era
reprezentata de agricultori sedentari. traind in
case solid construite, folosind unelte de cupru ~i
Inca producind 0 ceran1ica lustruita, pictata cu
ro~u ~i alb, de traditie Karanovo (Gumelnita). Ur
mare numar de vase omitomorfe atesta perpetu
area cultului zei!ei-pasare.
a. Cultura Baden din bazinul carpatic
In cea mai bine cercetata zona. bazir
mijlociu al Dunarii, in special Ungaria' ~i ve~
Slovaciei, sute de situri ofera posibilitatea
um1arim dezvoltarea culturala din ace,
perioada decisiva a preistoriei europene. I
considerata 0 cultura aparte. cultura Be
(numita ~i "Pecel" sau "a ceramicii cu d
radial") este, de fapt, 0 ramifica!ie occident
marelui complex cultural dezvoltat intre "
AnatoIiei ~i Polonia.
Complexul Baden, fom1at din elemente 1
(Lengyel ~i Vinca) ~i de traditia kurgan, a CI
bazinul mijlociu al Dunarii, avin~d Ii'
nordice in Boemia ~i sudul Poloniei. In su
cunoscut in vaile Moravei ~i Vardarul
Iugoslavia, in Bosnia ~i chiar in Albania 76
~i plase. Finisarea ceramlcll prin lustruire ~i
canelare este ultima reminiscenta a traditiei
"vechi europene", In contrast cu noua ideologie
indo-europeana reflectata prin ~irurile de Impun-
saturi, zigzaguri ~i motive solare de pe cupe,
braziere, "supiere" ~i modele de vehicule.
Complexul Baden reprezinta In mod clar 0 amal-
gamare, aflata In plina desIa.~urare a doua
ansambluri culturale cu sisteme economice, ideo-
logice, tipuri rasiale ~i modele de habitat net
diferite.
Faza tirzie Baden (sau cultura Kostolac) a
continuat In nordul Iugoslaviei pina la urmatorul
val kurgan nr. 3. Populatia Kostolac a patruns
adinc spre sud, In vaile nurilor Bosna, Tuzla ~i
Bila din Bosnia. Situl cel mai bogat ~i mai bine
cercetat al culturii Kostolac din Bosnia este
~ezarea de pe 0 culme de la Pivnica, llnga
Odzak, amplasata Intr-un punct strategic ce
domina valea Bosnei. Pe versantul rasaritean al
dealului se afla 0 cas a mare ~i lunga de 15 m, cu
abside, iar pe celalalt versant urme ale altor
case89.
B. Cultura Ezero din Bulgaria,
nordul Marii Egee ~i vestul Anatoliei
Ezero este un tell din partea centrala a
Bulgariei, situat la 3 km de Nova Zagora.
Sapaturile, efectuate In anii 1961-1971 de 0
echipa de arheologi bulgari ~i sovietici, au scos la
iveala un tablou complet privind habitatul ~i
cronologia epocii timpurii a bronzului. Acest sit
constituie coloana vertebrala a informatiilor ce Ie
detinem privind fonnarea ~i continuitatea culturii
Ezero-Baden. De~i exista 0 serie de a~ezari
importante In centrul Bulgariei (Mihalic,
Vaselinovo, Bikovo, Karanovo) precum ~i In zona
nord-egeeana ~i In vestul Anatoliei (Sitagroi IV ~i
V, Poliochni - faze Ie de la albastru la galben,
Troia I-II, Yortan, Alisar), care au oferit un mate-
rial asemanator celui de la Ezero, nici un alt sit nu
poate egala, prin panorama ~i multitudinea
datelor, situl de la Ezero. Este motivul pentru care
denumirea "Ezero" se folose~te ca eponim pentru
aceasta cultura raspindita In Bulgaria, zona nord-
egeeana, vestul Anatoliei ~i nu doar pentru 0 sim-
pIa a~ezare. Nici nu este 0 cultura separata, ~a
cum se afirma uneori, dupa cum nici Troia nu este
o cultura separata, ci ramificatii ~i variante ale
culturii de mare raspindire Baden-Ezero, care are
ca numitor comun un repertoriu standard de
descoperiri, un sistem administrativ ~i un model
de habitat asemanatoare.
Initial, tellul de la Ezero - ca, de altfel, ~i cele
de la Karanovo, Veselinovo, Sitagroi ~i altele -
fusese ocupat de populatia culturii Karanovo. A~a
cum am vazut In capitolul I, continuitatea acestei
remarcabile civilizatii este bine atestata timp de
aproape doua mii de ani, In intervalul circa
6000-4200 1.e.n. Apoi, ca urmare a primului val
kurgan, continuitatea habitatului de la Karanovo a
fost afectata. Dupa un hiatus, a aparut 0 noua cul-
tura ce avea legaturi cu civilizatia Baden din
Europa centrala, iar tellul a fost transformat
Intr-o acropola.
Stratul corespunzator epocii timpurii a
bronzului de la Ezero, de deasup~a tellului culturii
Karanovo, are 3,80 m grosime. In seetiunea cen-
trala, s-au sapat 13 orizonturi de constructii. Toate
reprezinta 0 singura traditie cultural a ce a Inceput
la mijlocul mileniului al IV -lea ~i s-a sfir~it la
mijlocul mileniului al III-lea 1.e.n. Fiecare orizont
a dat la iveala case rectangulare construite din
piloni de lemn legati cu ramuri Impletite ~i
acoperite cu un strat subtire de lut. Unele con-
structii mai fragile din stllpi de lemn nu au putut
supravietui; s-a putut deduce totu~i planul acesto-
ra de pe urma gropilor pentru stllpii de sustinere.
Din circa 50 de locuinte scoase la iveala, 20 aveau
o extremitate cu absida. Casele cu abside de la
Ezero au aparut In cel mai timpuriu orizont (ori-
zontul XIII) ~i au continuat pe toata durata aces-
tei culturi. Casele mai mari aveau doua Incaperi,
impartite pentru activitatile zilnice ~i cu 0 zona de
lucru. S-au gas it In mod constant cuptoare, vetre,
platforme pentru uscarea gnnelor ~i puturi pentru
provizii. Constructiile erau grupate, cu circa 20 de
case in fiecare orizont, dispuse In jurul unei zone
centrale, lasata libera, care avea 0 legatura direc-
ta cu 0 poarta asemanatoare unui coridor cu
latime de 2-2,5 m ~i de 8 m lungime. Aceasta
con}ponenta era legata de fortificatia ~ezarii.
Inaltimea era inconjurata de doua ziduri de
piatra. Zidul interior avea 80 m diametru, 0
grosime de 1,5-2 m ~i era construit din pietre
mari, nefasonate, cu dimensiunea de 60-80 cm.
Zidul exterior avea un diametru dublu. Asemenea
ziduri ciclopice din bolovani mari erau Intarite la
baza cu pietre mai mici ~i imbinate cu lut. Aceasta
acropola trebuie sa fi servit drept fOI1areata pen-
tru satele mici ~i neaparate din jur. In acropola
puteau locui pina la 200 de persoane (daca erau
pina la 20 de locuinte Intr-o zona de circa 40 m2
~i In fiecare casa locuiau cam 20 de persoane).
Dar cine locuia pe inaltime? Elita? Conducatorul,
sfatul sau, comandantul militar, me~te~ugarii ~i
familiile lor? Din pacate, nu ~tim. Modelul de
habitat apare oricum proto-specific celui din faza
tlrzie, miceniana, a epocii bronzului.
Acropola era centrul unor numeroase activi-
tati. Uneltele ~i armele din piatra, os, coarne de
cerb, cupru ~i bronz erau confectionate in
~ezarile rupestre. Silexul se obtinea din Muntii
Rodopi, iar alte roci din zonele de la sud ~i nord
de Ezero. Exemplarele neterminate ori cu defeeti-
uni, confectionate din piatra, os sau metal indica
faptul ca activitatea se Indeplinea de me~te~ugari
din acropola. Repertoriul formelor de unelte ~i
arme nu difera de cel al altor regiuni din com-
plexul Baden-Ezero. Artefactele din piatra includ
pisaIogi ~i ciocane multifunctionale, razuitoare,
pietre de macinat, nuclee, securi ~i dalti, precum
~i capete de ghioaga globulare ~i cilindrice ori
securi rituale de luptl. S-au gas it sute de unelte
din os ~i corn de cerb. In special sule, dal!i.
razuitoare. rangi, sapaligi (este posibil ca unele sa
fi fost folosite ca fier de plug), securi ~i tesle (fig.
127). Nu sint ate state multe obiecte din metal:
numaml total stnns din toate orizonturile este de
p (sule, cu!ite sau cupte-pumnal, dalti, ace ~.a.).
In plus, s~-au gasit trei matrite pentru turnarea
securilor. In orizonturile timpurii sulele erau con-
fecponate din cupru pur sau din aliaj cupru-
arsenic, iar In orizonturile ulterioare numai din
cupru ~i arsenic cu un procent mai mare de
arsenic dedt anterior, fapt care sugereaza un pro-
gres In ceea ce prive~te tehnologia metalurgica
din fazele ulterioare ale secventei Ezero.
Matri!ele apartin fazelor tlrzii ale complexului
Ezero.
Ceramica era confectionata cu mlna.
Ulcioarele, vasele, castroaneie ~i cupele cu toarte
illalte dovedesc fonne surprinzator de asemana-
toare In toata aria complexului Baden-Ezero.
Numai legaturile stnnse dintre diversele zone,
mobilitatea oamenilor ~i aceea~i structura sociala
puteau avea ca rezultat 0 atare unifornlitate a pro-
duselor. De la aparitia acestei culturi, ~seremarca
un declin general al calitlpi ceramicii. In mod vir-
tual, ceranlica Ezero nu se poate compara - In
ceea ce prive~te fomla, realizarea ~i decoratia - cu
rafinata ceramica din faza Karanovo VI.
Ceramica grupului cultural Baden-Ezero nu este
In nici un caz 0 continuare a traditiilor Vinca sau
Karanovo. Daca In faza timpurie Baden, Ezero ~i
Sitagroi se mai utiliza metoda plisarii pentru
decorape sau mai apareau uneori chevron-uri
(capriorul) ori zigzagul pe vase, acest lucru ne
arata doar ca elementul autohton, probabil femi-
nin, mai continua sa utilizeze motive Indelung
folosite In timpurile trecute. Aceasta nu Inseanma,
totu~i, continuitate. Arta ceramicii Baden-Ezero
este 0 noua arta care a preluat dteva elemente din
culturile locale ~i le-a contopit cu cele proprii.
Anumite caracteristici ale acestei ceramici erau
legate de baut. Un complex ulcior/cupa/sosieraJ
castron este 0 trasatura distinctiva a culturii
Baden In relatie cu Inmomllntarea elitei alaturi de
o pereche de boi90. Ceea ce pare a fi un ansamblu
principal de ceramica de buna cali tate este un set
de vase pel!tru baut ~i poate pentru servitul mesei
In comun. In fazele ulterioare ale epocii bronzu-
lui, asemenea vase pentru baut erau confectionate
fie din metal, fie imitate In lut. Nu exis~ nici 0
illdoiala ca se foloseau bauturi alcoolice. In acest
fel, ansamblul vaselor pentru baut - folosite
exclusiv de barba!i, de anturajul barbatesc al con-
ducatorului sau de razboinici - au Inlocuit vasele
pentru libapi ~i recipientele pentru apa decorate
cu simboluri ce erau folosite de femei In templele
Ve~hii Europe.
In teritoriile Traciei, Macedoniei, nordul Marii
Egee ~i vestul Anatoliei au avut loc dezvoltari
asemanatoare. Se cunosc stratigrafii clare la
Sitagroi, In dmpia Dramei, la Poliochni pe
Lemnos ~i la Troia (tabelul 32 prezinta secventele
cronologice din aceasta zona).
4. Cultura amforelor globulare din cimpia
Europei central-nordice, dintre centrul
Germaniei ~i estul Romaniei
Cultura amforelor globulare a apamt ~i s-a
dezvoltat In dmpia nord-europeana ~i la nord de
Mun~i Carpati - cu alte cuvinte In actualele teri-
torii ale Gennaniei centrale, Poloniei, Volhyniei,
Podoliei ~i Motdovei - Inceplnd cu mileniul al
IV-lea I.e.n.91 In Gennania ~i Polonia. aceasta
cultura este cunoscuta din sute de monninte ~i din
dteva tabere sezoniere pe dune de nisip, din dte-
va mici ~ezari sate~ti ~i din situri pe Inalpmi.
Cultura amforelor globulare a fost precedata de
complexul TRB ( sau al paharelorin fonna de pll-
nie), ce apartinuse complexului neolitic vest-
european, precum ~i de grupul cultural Baalberge-
Salzmtinde din centrul Gennaniei ~i Boemia, 0
cultura kurganizata ca unnare a valului nr. 1.
Exista 0 asemanare total a Intre riturile de
Inmonnlntare ale populatiei amforelor globulare
~i acelea ale populatiei de traditie kurgan
aparpnlnd culturii Majkop din regiunea nord-pon-
tica: case mortuare construite din lespezi de pia-
tra, cromlech-uri ~i stele de piatra, gravuri pe
lespezi de piatra, Inmonnlntarea rituala a cailor,
vitelor ~i dinilor, ca ~i sacrificiile umane tacute
cu ocazia ritualurilor funerare ale barbatilor de
rang social Inalt. .
In cadrul culturii anlforelor globulare, setul de
vase care Inso!esc pe morti cuprind: un recipient
globular - vasul tipic care a ~i dat numele acestei
culturi, adica 0 amfora cu baza plata sau rotunda,
cu sau tara doua ori patru mici toarte deasupra
umarului vasului servind pentru agatare - 0
"supiera" sau 0 cupa cu gura larga ~i, uneori, 0
cupa. Lutul este amestecat cu degresant fonnat
din cochilii s:f'arlmate ~i pupn nisip ori materie
vegetala. Ca fomla ~i construc!ie, aceasta cera-
mica, In special cea din Volhynia ~i Polonia, este
foarte asemanatoare celei din siturile fazei
Mahailovka I. Decorapa imprimata cu ~nurul,
incizata sau prin Impunsaturi se limiteaza la gitul
~i umerii vaselor.
Structura sociala Impartita pe clase ~i pozi!ia
dominanta a barbaplor este demon strata prin
monnintele ce cuprind, In plus fata de inventarele
bogate, un l!umar impresionant de sacificii umane
~i animale. In asemenea monninte, barbatul adult
ocupa pozitia centrala Intr-o cista de piatra ~i era
Inso~t In via!a de apoi de membrii familiei, de
sclavi ('1), de boi, cai ~i dini, de mistre!i ~i de alte
animale salbatice. Aceste monninte extraordinare
cuprind de la trei la zece schelete umane
Ingropate simultan. Sexul, vlrsta ~i pozi tia
scheletelor sugereaza faptul ca unul sau mai multi
copii, 0 femeie adulta (sotia'1) ~i unul sau doi
servitori erau sacrificati (ori se sacrificau ill mod
voluntar) pentru a-I Inso~ pe tatal, sotul ori
stlplnullor pe lumea cealaltl. Scheletul barbatesc
principal se gase~te de regula la 0 extremitate a
monnlntului-cista, In timp ce doi sau mai multi
indivizi sint grupati In extremitatea cealalta.
Alteori, probabil in calitatea lor de membri
apropia~i ai familiei, ace~tia se afla alaturi de
scheletul principal in acee~i incapere, in timp ce
ceilalp se afla in antecamera (sau in incaperea
mai mica) a locuin~ei mortuare92. La Klemen-
towice. in estul Poloniei. scheletul barbatului.
aflat in centrul extremitapi nordice a cistei de pia-
tra, era inso~it de nu mai pupn de 35 de artefacte
(13 vase, 4 securi de silex. 3 pumnale din col~ de
mistre~ ~i un maxilar de mistreD. 0 femeie tinara
(so~ia'1),a~ezata vertical in extremitatea sudica_a
cistei, era insopta numai de 0 mica am fora. In
coltul de sud-est al cistei se aflau oasele unui
batrln ~i ale unui individ decapitat93. In general,
mormintele bogate ale barba~ilor cup rind numai
un schelet de femeie ~i unul sau doua schelete de
copii. Un caz excep~ional este mormintul-cista de
la Vojcehivka, in Volynia, care cuprinde un
schelet barbatesc flancat de doua femei ~i patru
copii, un tinar ~i 0 feme ie, aflap la picioarele
sale94.
In citeva cazuri. scheletele unor barbati adulti
~iale unor copii s-au gasit in ciste separate de pia-
tra alaturi de animale sacrificate. Fiintele umane
sacrificate sint decapitate sau tara picioare ori sint
reprezentate numai de cranii. Adesea se gase~te
un virf bident de suli~a printre oasele celor sacrj-
fica~i, fapt care sugereaza ucideri sacrificiale. In
unele situri din Polonia. un atelaj de boi este
ingropat linga 0 cista cu un schelet uman, a~a cum
se intimpla in complexul Baden. Ace~tia se afla
depu~i pe 0 parte, cu picioarele contractate
aproape atingind fruntea (inmom1inta~i injuga~i'1)
~i cu di.~curi de os cu un model stelar in jurul
gitului. In apropierea unei asemenea perechi de la
Pikutkowo, in centrul Poloniei, doua tobe de lut
se aflau !ntr-un recipient mare. Alte morminte de
animale cuprindeau numai vaci sau numai cai sau
un ansamblu format din: 0 vaca, un porc sau I;!n
mistret, un cerb, 0 vulpe, 0 capra de munte. In
cazul inmormintarilor de animale. s-au semnalat
pu~ri umplute cu pfunint avind pete negre, proba-
bil resturi de singe.
Tradipile religioase ~i sociale ale culturii
an1forelor globulare demonstreaza ca structura
inhumarilor nu era inrudita cu aceea a culturii
TRB, deoarece mom1intele acesteia din um1a
reprezentau inhumari ample, dispuse in movile
alungite sau in monninte cu pasaj megalitice:
uneori, acestea se afla sub straturile reprezentind
mormintele culturii amforelor globulare. Religia
populapei TRB pare inrudita cu aceea a construc-
torilor de megali!i din Europa occidentala ~i din
zona mediteraneana. Legaturile cu Vechea
Europa, unde berbecul era un animal consacrat
zei~ei-pasare, sint indicate de predominarea
berbecului in simbolul culturii TRB. Aceasta
trasatura este tot ~a de importanta ca ~i faptul ca
vitele, nu oile, formau baza economiei culturii
TRB.
Marirea treptata a siturilor culturii amforelor
globulare de pe coasta sud-estica a Marii Baltice
se datoreaza probabil cererii de chihlimbar care
avea 0 mare importan~a ideologica in cadrul aces-
tei culturi, deoarece nuan~ sa aurie era simbolic
semnific_ativa pentru acei oameni ce adorau
soarele. In mormintele barbaplor de vaza se gas-
esc discuri de chihlimbar netede sau cu motive
solare incizate (steaua ori motivul crucii)95. Cel
mai mare disc solar de chihlimbar, de 12 cm
diametru (fig. 128) a fost descoperit intr-un mor-
mlnt-cista bogat de la Ivanne, linga Rovno, in
nord-vestul Ucrainei, la circa 600 km distanta de
regiunea unde se gasea chihlimbarul, in estul
Prusiei sau in Lituania69. 0 scena gravata pe disc
prezinta figuri umane schematizate care ~inun arc
mare in bratele ridicate in sus. Un animal schema-
tizat (cal?) este separat prin doua linii de grupul
figurilor umane. Gravura este strins inrudita ca
stil cu acelea de pe perepi cistelor de piatra din
Crimeea ~i de pe stelele din regiunea nord-pon-
tica.
Populapa culturii amforelor globulare era for-
mata din pastori care practicau 0 transhuman~
limitata. Ei traiau in grupuri mici, ceea ce crea
posibilitatea de a p~te tum1ele pe arii intinse, de
a cre~te vite, cai, porci, ciini, capre ~i oi. Practicau
~i vinatoarea, pescuitul, ca ~i culesul plantelor
salbatice. Modelul lor de habitat seminomad
bazat pe pastorit este ate stat de a~ezarile
sezoniere fonllate din doua-trei colibe rectangu-
lare semisubterane sau din case de lemn constru-
ite deasupra solului (fig. 129). Fortifica~iile de pe
inal~imi ~i a~ezarile stabile constituiau, se pare,
focarul civilizational al tribului sau clanului.
Rarele unelte agricole, de regula pietrele de
macinat ~i sapaligile de piatra perforate pentru
inmanu~are, indica practicarea Iimitata a agricul-
turii. Dovezile privind cultivarea plantelor provin
din imprimarea boabelor de orz, griu ~i legumi-
noase in tencuiala de lut. Ghinda carbonizata
indica faptul ca se folosea fie in alimenta~ia
oamenilor, fie ca hrana pentru porci. Se pare
totu~i ca agricultura nu era decit adiacenta intr-o
economie bazata in principal pe cre~tera ani-
male lor. Vitele erau de prima importan~a, urmate
apoj de porci.
In inventarele de mormint apar frecvent doua
unelte importante pentru prelucrarea lemnului:
securea trapezoidal a de silex, cvadrangulara in
sec~iune transversal a ~i dalta de silex. Aceste
unelte de piatra sint replici ale perechii d~ unelte
din metal: securea plata ascupta ~i dalta. In vest.
unde uneltele din metal slnt foarte rare. silexul era
folosit pe scara larga. ducind implicit la 0 dez-
voltata tehnologie de prelucrare a lui. La marea
mina de silex de la Krzemionki. de pe cursu!
superior al Vistulei. linga Opat6w, citeva mii de
gropi stau marturie cu privire la cantitaple de
silex care era extras97. Aici se afla sursa primara
pentru securile ~i dal!ile folosite de popula~ia
an1forelor globulare ~i care erau produse aproape
exclusiv din acest tip de silex. Alte unelte, cum ar
fi vir[urile de sageata, virfurile. cutitele,
razuitoarele erau confec!ionate din silex cenu~iu
sau brun provenind din alte surse. Osul era folosit
pentru sule ~i ace precum ~i pentru podoabe ~i
obiecte de ceremonial cum s'int ~a-numitele
"catarame de centum" cu un motiv geometric
incizat foarte fin.
Structura antropologica a populapei este pupn
cunoscuta. S-au analizat numai ~apte schelete
gasite 'in Romania, caracterizate de Olga
Necrasov drept "proto-europoide atenuate de 0
oarecare brahizare"98 Craniile late din
mormintele cu ciste de piatra din vestul Ucrainei
s'int foarte asemanatoare acelora din Moldova.
Craniile gasite 'in Po Ionia s'int tot late. 0 com-
para!ie complexa flicuta 'intre 17 cranii de barba!i
gasite 'in centrul Germaniei, 'in Cehia, Slovacia ~i
Polonia, 'intreprinsa de Schwidetzky, a aratat
afinitap clare cu popula!ia TRB de substrat. De~i
numaml de indivizi exan1inap este 'inca foarte
mic, este interesant de remarcat ca Schwidetzky
observa 0 anum ita gradape de la est la vest 'in
cadrul popula!iei amforelor globulare, adica
lapmea craniana descre~te de la est la vest.
Grupurile estice s'int foarte asemanatoare tipului
de popula!ie a kurganelor, pe dnd cele vestice se
apropie de structura antro~ologica a populapei
TRB din centrul Germaniei 9 Cit de mare a fost
influxul de popula!ie ~i dt de ampla a fost 'incru-
ci~area tipurilor rasiale s'int 'intrebari la care se va
put~a raspunde prin cercetari viitoare.
In orice caz, 'in stadiul actual al cuno~tin!elor
noastre, este clar ca aparipa culturii an1forelor
globulare 'in dmpia nord-europeana este un
eveniment crucial al indo-europenizarii acestei
Parti a Europei. Aceasta cultura a constituit un
factor decisiv 'in aparipa complexului ceramicii
'impodobite cu ~nurul de mai t'irziu, care a dus
tradipa kurganelor spre sudul Scandinaviei, estul
~alticii ~i centrul Rusiei (ramifica!ia Fatianovo).
In sfir~it, nu trebuie sa uitam ca principalele com-
ponente ale culturii amforelor globulare (sociale,
religioase ~i economice) 0 leaga de regiunea nord-
pontica ~i de resturile locale ale prin1Ului val kur-
gan. Faptul ca'intllnim 0 omogenitate mai accen-
tuata'in cazul culturii amforelor globulare dedt 'in
cazul culturii Baden sugereaza - daca aceasta
populape era 'intr-adevar formata din vorbitori
indo-europeni - ca ea a reu~it acultura!ia auto-
htonilor convertindu-i la credin!ele, la obiceiurile
~i la limba lor.
5. Agricultura ~i dezvoltarea sa
in ramura europeana
In cultura kurganelor din regiunea de stepa,
chiar 'in cadrul culturii Majkop, agricultura ocupa
un loc secundar dupa pastorit. Cu toate acestea,
terminologia agricola a ramurii europene a popu-
la!iei indo-europene ne apare cu claritate 'in studi-
ile privind lexicul. Rezulta ca dezvoltarea agri-
culturii este 'insopta de atenuarea nomadismului
dupa incursiunile populapei kurganelor (Majkop)
spre Europa ~i mai ales 'in acele regiuni unde agri-
cultura avea 0 tradipe milenara.
Proto-indo-europenii practicau agricull
a~a cum rezulta din numele comune pe
'grine', 'a macina' ~i 'piatra de macinat', 'a se
na' ~i 'a taia'. Cuv'intul pentru 'sapa' - *mat(.
- este rasp'indit'in dteva idiomuri indo-europ,
De mare importan!a este pastrarea cuvinu
pentru 'mei' (*meli, *melyon, *melya). pentn.;
soi inferior de grIU sau iarba, piT. rogoz. see
alba (triticum spelta). secara: *puris. -os. prec
~i pentru 0 cereala folosita la fennentarea
prepararea berii: *yewos, pI. *yewoi. Radac
*yew- este 'inrudita cu 0 familie de cuvinte
'in!elesul: 'a p~ni', 'a emana'. 'a fierbe', "a t
menta', 'a agita, a auta'.
Deocamdata, 'in siturile kurgan din ste
cuprinsa 'intre Nipru ~i Volga s-a identificat de
meiul. Nu~se gasqte vreo urma de alac, orz, ov
~i secara. In a~ezari s-au gasit totu~i sapaligi.lar
din silex pentru seceri ~i pietre de macinat. ~
considera ca anumite unelte mari 'in forma (
sapa, gasite 'in dteva a~ezari, ar fi fost folosi
drept fier de plug. Se pare ca populapa kurganel(
din patria originara practica pe scam larga
economie bazata pe culesul gramineelor salb,
tice. Cu exceppa meiului, 0 cereala "de baza",
unei cereale *yewos, folosita'in fem1enta!ie, ~i
unei cereale *puris (triticum spelta) din speci
alacului, nu mai s'int alte cuvinte ate state pentru ;
denumi cereale ~i nici nu exista vreo dovada arhe
ologica'in sensul ca ar fi fost cultivate.
Denumiri comune pentru secara, orz ~i ovaz S{
gasesc numai 'in ran1Ura europeana a limbilol
indo-europene: *rughis 'secara' este cunoscut 'in
slava, baltica, gem1anica ~i celtica. Cuv'intul pen-
tru 'ovaz', cu radicalul *aw- este cunoscut 'in
slava, baltica ~i latina. Orzul a 'insemnat ini!ial
'hrana din cereale' a~a cum sugereaza fonnele din
latina, germanica ~i slava: latin far, .farina. vechi
nordic barr 'orz', gotic barizeins- 'din orz'. vechi
slav brasno 'hrana', s'irbo-croat brasno 'faina',
rus borosno 'fliina de secara'. Clteva denumiri
s'int specifice vorbitorilor indo-europeni din sudul
european, cum s'int cuvintele pentru fasole,
mazare, mazariche ~i mac, ate state 'in latina,
greaca ~i albaneza. Toate aceste plante s'int bine
cunoscute din neoliticul sud-est european ~i este
foarte posibil a numele lor sa fi fost preluate ulte-
rior de vorbitorii indo-europeni de la populapile
de substrat. Numele inului (linum) este cunoscut
'in latina, greaca, slava, baltica ~i germanica.
Numele pentru 'dnepa' (*kannabis) este pastrat
'in greaca, albaneza, germanica, slava ~i baltica,
dar este necunoscut ramurii msaritene a indo-
europenilor. Aceste fapte pledeaza pentru ideea ca
vorbitorii indo-europeni din Europa s-au familia-
rizat aici cu numeroasele cereale ~i leguminoase.
'intre care inul ~i dnepa. Clteva denumiri s'int
comune unui mare grup de limbi ~i, ca atare. pot
cobori 'in timp p'ina la epoca de formare a cul-
mrilor, ca 0 consecinra a valului kurgan nr. 2,
adica a doua jumatate a mileniului al IV-lea l.e.n.
Se pare ca denumirile pentru leguminoase au fost
mo~tenite de la populapile de substrat (pre-indo-
europene) din sud-estul european. Este oricum
evident ca tenninologia agricola s-a Imbogatit pe
masum ce proto-indo-europenii se deplasau spre
vest.
Venerarea zeitatii feminine din Vechea EuroQa
a fost partial afectata de primul val kurgan. In
Dobrogea ~i 'in aproape 'intregul bazin dunarean
au aparut sceptre cu capete de cal ~i, pe vase
decorate cu ~nurul. motive solare. Cu toate aces-
tea, vechile credinte au continuat 'in zona egeeana
~i In Mediterana, In cadrul culturii Cucuteni din
Moldova ~i din vestul Ucrainei, 'in arealul culturii
TRB din nord-vestul ~i centrul Europei, ca - de
altfel- pretutindeni In neoliticul vest-european. 0
noua modificare a simbolismului ~i a scene lor
mitice s-a produs 'in a doua jumatate a mileniului
al IV -lea l.e.n., dnd nu numai ca apar simbolurile
soarelui ~i calului, ci ~i imagini ale zeilor mas-
culini cu am1ele ~i animalelor lor. Cultul zeitei,
'inca practicat de populatia autohtona supra-
vietuitoare, a fost atenuat. Sistemul sin1bolic cu
totul nou, fura radacini In Europa, este unul din
cele mai soli de argumente In sprijinul ipotezei ca
In centrul Europei au ajuns staplni noi ce ~i-au
adus credintele proprii.
Cele mai bune dovezi privind noile credinte
rasp'indite 'in Europa. exemplificate de zeitatile
masculine, annele ~i simbolurile solare, s'int con-
stituite de stelele de piatra din a doua jumatate a
mileniului al IV -lea l.e.n. gasite 'in vaile Alpilor,
In Bulgaria ~i 'in Romania, ce au analogii str'inse
cu cele de la nord de Marea Neagra ~i din Caucaz.
Simbolismul acestora difera radical de acela al
statuilor-menhir din Franta ~i din Italia, care
redau 0 zeitate feminina, de regula cu chip de
bufnita, alaturi de simbolurile sale specifice.
Stelele populatiei kurganelor prezinta simboluri
solare ~i paraphernalia (acGesorii de cult) mascu-
line: pumnale, halebarde, securi, arcuri, tolbe ~i
sageti, centuri, plato~e, podoabe dublu spiralate,
animale-masculi (cai, cerbi, tapi), vehicule ~i un
atelaj de boi traglnd un plug (fig. 130-131).
Acestea reprezinta un izvor pretios pentm recon-
stituirea reprezentarilor mitice. De 0 mare valoare
s'int ~i reprezentarile clare ale pumnalelor ~i
securilor 'inmanu~ate, halebardelor, arcurilor, tol-
belor, vehiculelor, centurilor ~i plato~elor -
obiecte rareori pastrate 'in morminte. Din
depozitele ~i din monnintele culturii Baden ~i
Remedello (valea Padului) slnt cunoscute pan-
dantive dublu spiralate, plato~e, pumnale de
bronz cu lame triunghiulare, securi plate ~i lame
de halebarde din silex ~a cum apar ele gravate pe
stele (vezi descoperirile din depozitul de la Male
Lerare, In Slovacia ~i plato~a de cupru de la
Velvary, 'in Boemia).
Gravurile de pe stelele de piatra dezvaluie
multe lucruri privind noua ideologie. De fapt.
acestea reprezinta cel mai bogat izvor pentru
studierea celor mai timpurii reprezentari simbo-
lice ~i religioase ale indo-europenilor. In mod
uzual, simbolurile s'int grupate, fiind astfel posi-
bila studierea lor inter-relationala. Asocierea lor
repetata pe stelele grosolan antropomorfe nu
poate lasa Indoiala ca annele, animalele ~i sim-
bolurile solare reprezentate se afla Intr-o anwnita
legatum, asocierea lor nefiind 'int'implatoare.
S'int atestate unnatoarele simboluri: semnul
solar (un cerc, soarele iradiind ~i un cerc cu
manunchiuri de raze lungi) gravat 'in regiunea
capului: plato~a (un semicerc de linii concentrice
multiple): un pandantiv dublu-spiral. unic sau
pereche, pe piept sau 'in zona semnului solar: un
cerc la fiecare e>..'1remitatea soarelui iradiind: un
pumnal 'inmanu~at, unul, doua, cinci, ~apte sau
mai multe redate 'in partea mediana a stelei: cal
(cai), cerb(i), taP(i).
Continutul ~i asociatiile grupurilor simbolice
slnt de 0 importanta aparte. Cele mai frecvente
s'int grupurile solare: soarele iradiind, cercul pe
fiecare parte a soarelui iradiind, pandantive dublu
spiralate ~i plato~a. Acest gmp de simboluri este
apoi asociat cu 0 centura, un pumnal, 0 halebarda,
un cal, un cerb, 0 scena de arat ~i un vehicul.
Specialistului 'in mitologii comparate indo-
europene asemenea combinatii 'ii vor aminti, cu
siguranta, de imaginea zeului cerului senin care
asigura procreerea ~i cre~terea plantelor. Aceasta
zeitate este cunoscuta 'in numeroase grupuri indo-
europene 'inca din cele mai vechi atestari istorice
~i apare 'inca 'in folclor: indicul Mitra, balticul
Dievas, latinul Dius Fidius, Janus ~i Mars, celti-
cui Lug (nwnit "cu fata 'insorim"), gennanicul
Tiwaz (din *deiwos), anglo-saxonul Tiw, germa-
nul Ziu. islandezul Tyr, slavul nord-vestic Jarovit-
Sventovit ~i altii. Acest zeu este asociat diminetii
~i luminii zilei precum ~i soarelui 'in cele patru
anotimpuri. Puterea sa este transmisa prin inter-
mediul annei - pumnalul (sau sabia, cum s-a
'int'implat ulterior 'in preistorie ~i 'in protistorie).
prin animalele sale - cerbul ~i calul - ~i prin
vehiculul stralucitor 'in care calatore~te. Ca pro-
tector al vegetatiei, 'in special al gnnelor, el este
asociat perechilor de boi ~i aratului.
Alte compozitii ~i grupari reprezinta probabil
alte zeitati indo-europene. Securea este pusa 'in
legatura cu zeul tunetului: arcul, tolba ~i sagetile
pot apartine tot acestui zeu (fig. 132). Unnele de
picior se pot referi la oricare din zeii importanti.
Cuno~tintele noastre actuale privind reprezen-
tarile de pe stele indica faptul ca majoritat~a
reprezentarilor se refera la zeul cerului senin. In
mitologia indo-europeana, imaginea acestui zeu
este asociata regalitatii. Ridicarea stelelor de pia-
tm poate sa fi marcat, a~adar, moart~a unor per-
sonalitati de vaza, capetenii ori eroi. In mitologia
indo-europeana, un erou poate substitui un zeu iar
armele sale devin sacre. Reprezenmrile de zeitati
masculine pe stele indica In mod cople~itor carac-
teristici indo-europene: zeitatea binevoitoare,
stimulatoare a cre~terii vegetatiei, este Inzestrata
cu toate atributele venerate ale razboinicilor.
 Construirea templelor. cu 0 veche tradi!ie in
Europa neolitidl, a incetat 0 data cu incursiunile
popula~ei kurganelor in Europa, exceptmd zona
egeeana ~i mediteraneana. Accesoriile de cult
maiestrit lucrate - vase admirabile, recipiente de
sacrificiu, modele de temple, altare, sculpturi - au
disparut 0 data cu templele. Nu se cunoa~te nici
un templu legat direct de popula!ia kurganelor,
aut in regiunea nord-pontica ori in zona de stepa
a Voigai, dt ~i in zona de influen!a kurgan din
Europa din timpul migratiilor ori dupa acestea.
Absen~a oricami fel de templu sau a unor altare
elaborate este in deplin acord cu modul de viata al
pastorilor. Ceremoniile popula~ei kurganelor ori
ale "vechilor europeni" kurganizati, asemeni
celor din epocile istorice, trebuie sa fi avut loc in
natura - in cnnguri ~i pe dealuri - precum ~i in
jurul vetrei din locuinta.
IV. Valul kurgan nr. 3 (circa 3100-2900 i.e.n.):
aparitia in Europa central-rasariteana a ziere cu trei sau patru picioare. Acest tip
kurganelor tip Jamna (Yamna) din sudul
Rusiei ~i impactul din Europa
Valul kurgan nr. 3, circa 3100-2900 l.e.n., a
fost 0 infiltrare masiva care a produs modificari
dramatice in configura!ia etnica a Europei.
Mi~carile de popula!ie spre vest, nord ~i nord-est
m Europa precum ~i spre regiunea adriatica ~i
Grecia sint dovada fazei finale a indo-europe-
nizarii Europei (fig. 133 ~i 134).
1. Mormintele de tip Jamna din Romania,
Bulgaria, Iugoslavia ~i estul Ungariei
Al treilea val kurgan poate fi identificat prin
sute de morminte in Romania, Bulgaria,
Iugoslavia (sudul Banatului) ~i estul Ungariei,
care sint identice inhumarilor culturii Yanma
(Jamna) din bazinele Niprului inferior, Donului
inferior ~i Voigai inferioarelOO. Trasaturile speci-
fice sint: ingroparea barbatilor in puturi adinci, 0
construc!ie de tipul bordeiului intr-o groapa
acoperita cu birne de stejar sau mesteacan,
acoperirea podelei cu rogojini, scoaqa de copac
(phloem) sau cenu~a; pe peretii mormintului se
atimau materiale textile, orientarea predominant
spre vest a mortului, pozipa pe spate a scheletului
cu picioarele contractate (pozitie laterala in
monnintele de mai tlrziu). Peste mort se presara
ocru. Movilele circulare ~ijoase. de obicei nu mai
malte de 1 m, erau inconjurate de cercuri de pia-
tra sau de ~anturi. Cistele de piatra, ortostatele ~i
stelele, uzuale in complexul nord-pontic
Mihailovka I, nu sint specifice arhitecturii
Yanma. Mormintele aveau un inventar sarac. dar
barbatii de vaza erau impodobiti cu un ac de os
sau de cupru avind capatulin forma de ciocan, un
disc de cupru, inele spiralate de par sau cercei de
argint ori cupru, lanti~oare. coliere sau sim1a de
cupru, dinp de dine, virfuri de sageata din silex.
pumnale cu limba la miner din aliaj de cupru cu
arsenic sau din silex, scule ~i securi plate din
piatra sau cupru. Abunsia dovezile privind s,
ciul uman ~i animal. Intre animalele sacrif
erau caii. vitele. oile/caprele, cerbii. miSi
dinii.
Unul din siturile cele mai bogate de la no
Marea Neagra este maltimea fortificata d
Mihailovka din regiunea Niprului inferior, cu
trei straturi de depozite culturale. Stratul infe
Mihailovka I, amintit mai sus, apar!ine cui
Majkop timpurii ~i a fost acoperit. dupa un hi,
de doua nivele (cu dteva subfaze) ale cui',
Yamna, Mihailovka II $i 11I101 Fortificatiilt
ziduri de piatra de doi metri inaltime apartin f:
Mihailovka Ill. Tipice pentru straturile Yar
sint cupele inalte cu bazele rotunjite. decorate
impresiuni orizontale cu ~nurul, cu un motiv dt
de scrumbie incizat cu pieptenele, ~iruri
adincituri sau incizii ~i impresiuni cu ~nurul ~
triunghiuri striate incizate in pozitie atimind.
plus, sint ate state ~i vase, strachini precum ~i b
ceramica este semnalat in mormintele tip Yam
de pe Volga inferioara.
In Moldova ~i in vestul Ucrainei, movile
valului 3 sint amplasate, din punct de vede
stratigrafic, deasupra ~ezarilor ~i mormintel(
culturii Usatovo-Folte~ti. Majoritatea datelor ca
ibrate cu radiocarbon pentru monnintele Yamn
de la vest de Marea Neagra se plaseaza imedi,
dupa 3000 l.e.n. (tab. XVII).
Mormintele Yanma din stepele de pe Nipru
inferior, Don ~i Volga inferioara dateaza dil
aceasta perioada cit ~i dintr-o perioada ulterioara
Un numar de datari cu radiocarbon pentru 0 fazt
mai timpurie Yanma din Ucraina ~i sudul RusieJ
sint aratate pentru comparape in tabelul 33.
Legatura cronologica este evidenta.
Doar in Romama s-au analizat opt schelete
provenind din morminte Yanma, un numar sufi-
cient pentru a trage dteva concluzii privind struc-
tura antropologica: populatia Yanma din Romania
era de statura inalta ~i robusta, cu cranii predom-
inant dolicocefale, inaItime craniana medie ~i
occipital rotund, masa faciala variabila, nas
proeminent, orbite mezoconce ~i mandibula
robusta 102. Acest tip corespunde celui din
monnint~le Yamna din Ucraina ~i din sudul
RusieilO·)
2. Cultura Vucedol din nOl'd-vestul
Balcanilor ~i din zona est-alpina
Aceasta cultura ~i-a luat numele de la
inaItimea fortificata de la Vucedol lInga Vukovar,
pe Dunare. in nord-vestul Iugoslav~ei. unde a
efectuat sapaturi R. R. Schmidt104 In Ungaria,
cultura este numita ,,Z6k" avind citeva subgrupe:
,,Z6k" propriu-zis in sud-vestul Ungariei, "Mak6"
in bazinele riurilor Cri~ ~i Murq din sud-est1!1
!Jngariei ~i "Nyirseg" in nord-estul Ungariei 10)
In estul zonei alpine este cunoscuta sub denu-
mirea de "cultura Laibach-Ljubljana" dupa tur-
baria de lInga L;ubljana sapata in anii 1878-79 de
K. Deschmann 06
 Sint semnalate circa 500 de situri ale culturii
Vucedol, toate fiind grupate cam In acel~i terito-
riu cu siturile Baden. Ctteva Inaltimi fortificate
contin attt depozite Baden elt ~1Vucedol. In
~ezarea fortificata de la Vucedol. doua straturi
succesive Vucedol acopera faza tlrzie Baden
(Kostolac), 0 secventa asemanatoare fiind indi-
cata ~i In a~ezarile stratificate de la Sarvas,
Gomolava ~i Belegis In Syrmia ~i Slovenia, Bmo-
Lisen In Moravia, Z6k-Varhegy llnga Pecs In sud-
vestul Ungariei ~i altele. Materialele Vucedol se
ami rasplndite plna In insulele Marii Adriatice
spre sud, plna In Boemia ~i centrul Gemlaniei
spre nord-vest. Clteva datari cu radiocarbon din
Boemia ~i Bosnia plaseaza depozitele tlrzii
Vucedol in intervalele:
Homolka llnga Stehelceves, la n~ord-vest de
Praga - GrN: 4065 ± 70 B. P.. (2310 LE.N.), data
reala Intre sec. 32-29 I.e.n. Pe~tera de la
Hrustovaca, bazinul rlului Sana in vestul Bosniei,
a oferit 0 data ceva mai tlrzie: BIn 564 - 4125±
B.P. (2175 I.E.N.), data reala cuprinsa Intre
secolele 30-291.e.n. Cele dteva faze ale culturii
Vucedol trebuie plasate in primele secole ale
milleniului al III-lea I.e.n. Faza ttrzie Vucedol
este contemporana cu patrunderea populatiei
Yamna In Europa central-rasariteana.
Lantul de fortarete inpresionante ~i de sate
situate pe inaltimi fortificate indica un sistem
dens de aparare. Concentrari deosebite de ~ezari
sint atestate in jurul localitaplor Vukovar ~i
Osijek (Jugoslavia), llnga Pecs. in sud-vestul
Ungariei, in jurul Ljubljanei. ill Slovenia, la sud
de Viena ~i in vestul Siovaciei. Centrele adminis-
trative erau formate, ca ~i in perioada Baden. de
inaltimi fortificate amplasate pe maluri de rIU
foarte abrupte, de regula la confluenta cu un PlrIU
~i aparate bine de Intarituri, palisade ~i ~anturi pe
latura dinspre uscat. Alte ~ezari au fost identifi-
cate pe malurile rIurilor ~i pe inalpmi sau pe
malul unor lacuri unde oamenii traiau ill locuinte
ingTanladite (de exemplu la Ljubljana ~i la Ig,
llnga Ljubljana).
Prelucrarea metalelor este bine atestata pe
maltimile fortificate. Situl de la Vucedol a dat la
iveata elteva cuptoare pentru top it, zgura de cupru
~imatrite din gresie pentru 0 tesla plata ("celt") ~i
o dalta. Probabil ca erau folosite ~i matrite de lut,
cunoscute din alte situri. Setul de unelte, amle ~i
omanlente din metal, alaturi de securile cu gaura
de Inmanu~are. tesle ~i daIti, consta din sule (cu
sectiune transversala rectangulara), pumnale cu
limba la miner sau cu nituri ~i tuburi spiralate
folosite drept coliere. Familiile conducatoare
aveau propriii lor me~teri care produceau cele mai
bune unelte ~i amle ale acelor timpuri. Cu toate
acestea, metalele erau inca rare, caci majoritatea
artefactelor sillt confecponate din os ~i lemn.
Practicarea agriculturii ~i cre~terea animalelor
au continuat la un nivel asemanmor perioadei
Baden. Inventarul descris ~i sistemul de producpe
sint Inrudite cu acelea ale grupurilor Mondsee ~i
Altheim din Austria superioara ~i Bavaria.
Ceramica tip Vucedol se remarca mai ales prin
vasele bine finisate de culoare bruna ~i gri.
excizate ~i Incrustate cu creta alba (sau cu cochilii
sIa.r1mate), ~tantata ~i imprimata cu motive geo-
metrice, de regula in compartimente ~i metope.
Fonnele sint variate - strachini cu picior ce
foloseau drept braziere, cupe mari, vase cu toarte
~i amfore, strachini plate ~i alungite cu buza,
recipiente miniaturale ~i oale cu suprafata frecata
cu matura. Majoritatea artei ceramice reflecta,
asemeni culturii Baden, persistenta traditiilor
"vechi europene". Acest lucru este evident in
cazul vaselor omitomorfe. Un minunat vas omito-
morf gasit in fortareata de la Vucedol este marcat
pe corp cu un caprior (V) multiplu incrustat cu
alb, iar pe glt cu motivul fluturelui (doua tri-
unghiuri unite orizontalla virfuri). S-au mai gasit
vase omitomorfe ~i in Ungaria. Zeita-pasare de
tradipe Vinca ~i simbolurile asociate ei au conti-
nuat sa fie reprezentate. dar majoritatea motivelor
simbolice ~i decorative, In special acelea din
interiorul strachinilor ~i brazierelor, nu mai
reprezinta traditiile "vechi europene": soarele ~i
motivul solar, straine vechii Europe, slnt In mod
elar elementul dominant. Se poate observa cum
ambele traditii - "veche europeana" ~i kurgan -
~i-au adus contribupa in arta ~i simbolismul
culturii Vucedol. Sint ate state elteva tipuri de
inmomllntari: incinerarea, morminte cu ume.
inhumare, puturi sub movile circulare de pamlnt,
ciste de piatra ~i morminte In forma de cuptor des-
tinate membrilor familiilor conducatoare. Pe
inaIpmea fortificata de la Vucedol s-a gasit un
monnlnt dublu bogat, banuit a fi apartinut unui
conducator ~i sotiei sale. Ambele schelete se aflau
In pozitie contractatIt. Bratul sting al barbatului se
afla peste coapsa femeii, iar bratul drept pnea 0
plosca In apropierea gurii. Pe partea barbatului se
aflau doua lanci cu virfuri de bronz inmanu~ate
iar la piciorul acestuia se afla 0 secure-ciocan din
com de cerb, un incisiv perforat de dine ~i 0
cochilie mediteraneana perforata. Un miel Intreg
fusese dedicat cuplului regal, iar In jur se aflau
numeroase oase de vite, cerb ~i porc. Alte ofran de
fusesera depuse in mari vase de provizii, In
amfore, cupe ~i strachinL dintre care dteva Inca
mai contineau substante organice. Capul femeii
era acoperit cu 0 c~serola deosebit de frumoasa
incrustata in alb. Intr-un momllnt alaturat, In
fomla de cuptor, s-au gas it cinci schelete de copii
depuse ill cerc: trei erau prunci nou-nascup. unul
avea 0 jumatate de an iar ultimul patru ani.
Analiza osteologica a acestuia din urma a aratat
ca tataI copilului era capetenia ingropata. Aceste
tipuri de inmormlntari - incinerare ~i inhwnare,
case mortuare construite din lespezi de piatra sub
movile - au continuat traditiile culturii hibride
formate dupa valul kurgan nr. 2, mormintele In
fonna de cuptor fiind rezervate exelusiv mem-
brilor de elita ai societatii.
Migrarea culturii Vutedol din zona sa centrala
spre periferii a produs modificari in illtreaga
peninsula balcanica precum ~i In Europa centrala.
Siturile Vucedol au disparut in mod virtual din
Ungaria ~i din dmpia Dunarii, in Iugoslavia.
Migrarea spre nord-vest ~i sud trebuie sa fi
mceput pe la 3000-2800 l.e.n. ~i este evident ca
nu poate fi despfu1ita de mi~carile populatiei
YaI!J.nadinspre est.
In centrul ~i nord-vestul Boemiei, noii ocu-
panti au fondat 0 serie de. sate pe inaltimi ~i sint
cunoscuti sub numele de Rivmic, de la un sit pe 0
culme aflata la 9 km de Pra~'b unde s-au efectuat
sapaturi intre anii 1882-84 7. Cea mai impor-
tanta sursa de informatii 0 constituie satul de pe
culmea de la Homolka, la nord-est de Kladno, in
centrul Boemiei108. Pe 0 suprafatcl de 100 x 100
m s-au sapat 25 de coli be intregi sau partial pas-
trate. Alte 39 de unitati nesapate, probabil colibe,
ridica numarul locuintelor la 64. Colibele erau
dispuse etajat, ceea ce' corespundea indeaproape
conturului inaltimii. Acestea cuprind doua
perioade ~i tot astfel palisadele ce inconjoara
maltimea. Sistemul timpuriu de fortificatii, ce
consta dintr-o palisada de lemn ~i un ~ant exteri-
or. avea doua poqi pe latura sudica ~i 0 poarta
dubla in coltul de nord-vest. Palisada ulterioara
era mai ampla, avind doua porti, una la est,
cealalta la vest. 0 estimare medie privind popu-
latia care a trait pe inaItimea de la Homolka in
perioada de apogeu (a II-a) este de circa 330
(presupunind ca cele 64 de colibe erau ocupate de
dte 0 familie de 4-6 persoane). Prezenta res-
turilor de vite (62%), porci (20%) ~i oi/capre
(16%) atesta 0 dependenta de cre~terea ani-
malelor, in timp ce cantitatile de oase ~i de coarne
de cerb arata ca vinatoarea mca avea un rol
important. Practicarea agriculturii este semnalata
prin existenta ri~nitelor. a pietrelor de macinat ~i
a s<y>elorori cazmalelor din coame de cerb.
In Dalmatia, vestul Bosniei ~i in Albania s-a
ajuns dinspre regiunea est-alpina. Populatia
Vucedol a ocupat zone anterior nelocuite de-a
lungul riului Sana din vestul Bosniei. A~ezarile
din tinuturile cucerite constau din inaItimi fortifi-
cate' ~i din pe~teri protejate natural, de regula cu
acces dificil. Fortificatia de pe inaItimea de la
Zecovi, pe riul Sana, in Bosnia, cea mai reprezen-
tativa pentru cultura Vucedol in sud, cuprindea
case mici de suprafata ~i 0 locuin(a mare in cen-
tru (banuita a fi avut 0 structura din paianta), cu 0
vatra in mijloc foarte bine fixata in podeaua de
lut. Situl de pe culmea de la Alihodze, din valea
riului Bila in Bosnia centrala, a dat la iveala ~ase
case mici cu dimensiunile 2,75 x 4,25 m, peretii
fiind din jaianta clJ temelia putin sub suprafata
solului 10 . Pe riul Cetina ~i la Rumen linga Sinj,
m apropierea litoralului adriatic, s-au desc08erit
cimitire de tumuli incluzind ciste de piatra 11 . La
Mala Gruda Tivat, a ie~it la iveala un mOffilint
regal intr-un tumul unde s-au gas it: 0 secure de
argint, un pwnnal de aur de tip heladic timpuriu II
~i vase tip Vucedoll11 (fig. 135). Acest tumul
avea aproape 4 m inaItime ~i 30 m in sectiune. La
bazel se afla 0 platfoffila circulara din pietre de riu.
Mormintul central, 0 casa mortuara construita din
lespezi de piatm, era adincita in sol. Scheletul
barbatului se afla in pozitie contractata, cu 0
secure de argint ~i un pwnnal de aur depuse la
incheietura miinii precwn ~i cinci inele de aur ~i
un disc de cupru la cap. La picioare se aflau un
pahar ~i 0 strachina conica. Arhitectura mormin-
tului ~i riturile de inmormintare de la Mala Gruda
sint acele~i ca in cultura nord-pontica Majkop.
Mala Gruda se afla situata la jwnatatea distantei
dintre nord-vestul Iugoslaviei ~i vestul Greciel.
unde la inceputul mileniului al III-lea l.e.n. au
aparut kurgane de acee~i traditie.
Mi~carile de populatie spre sud, inspre regiu-
nile muntoase ~i spre litoralul inospitalier, nisipos
~i stincos, nu se pot explica drept extensiuni teri-
toriale uzuale provocate de cre~terea populapei.
ci ca rezultat al patrunderii populatiei Yamna in
teritoriile Iugoslaviei ~i Ungariei. A existat 0 evi-
denta locuire a unor pe~teri, atit m zona continen-
tala (Hrustovaca, Dabar, Pecina, Zelena PeCina in
Dalmatia ~i Heqe,govina), dt ~i in insulele adria-
tice (Grapceva Spilja pe insula Hvar, Jamina
w
Sredi pe insula Cres, Vela Spilja m Korcula).
Datele culese din insula Leukas ~i din nord-
vestul Peloponezului sugereaza ca populatia
kurgan ce a sosit in Grecia, probabil prin Albania
~i pe coasta adriatica, era reprezentata de descen-
denti ai populapei indo-europenizate din centrul
Europei.
Cimitirul de la Steno din insula Leukas, ce
cuprinde 33 de kurgane, este un exemplu edifica-
tor privind obiceiurile deja modificate din
Grecia 112. Tumulii apartin dtorva faze datind din
Heladicul timpuriu II ~i III, circa 2900-2250 l.e.n.
Capeteniile ~i razboinicii ingropati erau probabil
membri ai dinastiei ce conducea insula. Cel mai
timpuriu ~i cel mai mare tumul (R 26). inconjurat
de un zid de sustinere din piatra, se afla amplasat
separat de celelalte. Camera mortuara era
deosebit de mare ~i solid construita, cu peretii din
pietre circulare mari. Aceasta continea scheletele
unui barbat ~i unei femei (indidnd. probabil.
practicarea unei inmormintari de tip suttee, adica
sacrificarea vaduvei la moartea sotului). Unga
scheletul barbatului, resturile unei oi ~i unui miel
in cenu~a amestecata cu pclmint sugereaza un
banchet funerar.
Alti tumuli timpurii cuprindeau monninte de
inhumatie in puturi acoperite cu lespezi de piatra
sub un cairn de pietre ~i 0 movila de pfunint.
Tipologia construetiei monnintului ca ~i riturile
de inmormintare duc lara indoiala spre traditia
Majkop, in ultima instanta, ~i au fost difuzate spre
Europa centra1-rasariteana de valul kurgan nr. 2.
Analogii se gasesc in splendidele kurgane de la
Usatovo, la nord-vest de Marea Neagra (fig. 124).
kurganele de la Tamava in nord-vestul Bulgariei
~i in tumulii de la Belotic in Serbia. Alte paralele
apropiate se afla in Albania113 ~i m Dalmatia 114
Datarea m Heladicul timpuriu II sau in grupul "R"
al tumulilor de la Steno este indicata de vasele in
forma de pasare ("barci pentru sos") tipice pentru
Heladicul timpuriu II. Lamele triunghiulare din
cupru pentru pumnal, cu sau rnra nervura mediana
$i cu doua gauri pentru inmanu$are, sint de tipul
cunoscut din gravurile de pe stelele de la
Valcamonica. S-au mai gasit virfuri de sulita $i
pumnale cu tub de inmanu$are. Dar arma ce inc.!i-
ca prestanJ:a clasei stapinitoare era pumnalul. In
mod uzual, acestea se gasesc in mina dreapta a
barbatilor de vaza ingropati in tumulii bogap.
La Olympia sint atestap $i tumuli construip pe
platfonne circulare de piatra $i inconjurati de cer-
curi de pietre precum $i case absidale din perioa-
da Heladicului timpuriu, acestea continuind $i in
perioada ulterioara, a Heladicului mijlociu. Mulp
alp tumuli din vestul Peloponezului sint conside-
rati ca provenind din Heladicul timpuriu III sau
din cel mijlociu 115 Astfel, la mijlocul $i la
sfir$itul mileniului al III-lea Le.n., traditia
kurganelor pare sa fi fost definitiv consolidata.
Clteva situri distruse din Heladicul timpuriu II din
Argolida indica 0 cucerire violenta. Distrugeri
mai sint ate state la Lema, Tyrins, Asine,
Zygouries $i Aghios Kosmas. La Lema, Casa
pglelor incendiata de la Tiles nu a mai fost recon-
struita, au aparut structuri absidale, iar planul
~ezarii s-a modificat116.
Cucerirea Greciei pare sa fi fost analoga celei
a Europei centrale: transformarea structurii
sociale de baza $i a sistemului administrativ prin
stabilirea pe inaIpmi fortificate a unei clase con-
ducatoare. Faptul ca grupurile de razboinici kur-
gan (indo-europeni) nu erau reprezentate in
numar mare $i nu i-au decimat pe autohtoni reiese
din studierea tipului fizic al populatiei 117
4. Enigma populatiei paharelor
campaniforme (Bell Beaker Culture)
Inipal, arheologii au presupus ca originea
populatiei paharelor campaniforme fusese in
Peninsula Iberica. Se credea astfel ca aceasta
populatie se raspindise din centrul Spaniei $i
Portugaliei $i din zone Ie de coasta spre vest, de-a
lungul coastelor Atlanticului spre Bretagne $i
insulele britanice $i spre nord $i nord-vest, spre
Franta, Germania, Boemia, Moravia, nord-vestul
Ungariei $i sudul Poloniei. Folosind rutele din
Mediterana, ace$ti oanleni ar fi navigat spre est in
Sardinia, Sicilia $i nordul Italiei. Raspindirea
rapida a populatiei paharelor campanifomle este
indicata de prezenta unui stil specific de cera-
mica, anume paharulin forma de clopot (de aici $i
numele englezesc al culturii, Bell Beaker "pahar
in forma de clopot"), cupa, strachina cu picior
(braziera) $i un ansamblu relativ unitar de arte-
facte specifice exclusiv mormintelor clasei
smpinitoare: punmale cu limba la miner, sagep
prevamte cu virfuri bifaciale de silex admirabil
prelucrate $i purtate in tolbe de piele, 0 pereche
de intinzatori pentru sagep confectionate din
gresie, lame de silex, braWi din piatra $lefuita, lut
sau os, catarame de centura din os $i ace din os
sau cupru pentru prinderea mantiei, colp de
mistret cu virfurile ascutite, coliere din oase de
pasare, dinp de dine, tuburi subpri de cupru,
inele din cupru, argint, aur sau electrum, pandan-
tive de os in forma de plato$a miniaturala,
podoabe circulare din os sau chihlimbar $i
margele patrate perforate in V sau conice. in
forma de nasture, confectionate din os. filde$.
lignit sau chihlimbar.
Rareori s-a pus intrebarea ce fel de ambient a
putut determina aparitia acestei populatii de
calareti mereu ill mi$care $i ce cultura ar putea fi
originea culturii paharelor campaniforme. Cu
toate acestea, obiceiurile de migrare pe spatii
vaste, imbracamintea armele $i simbolurile care
caracterizeaza populatia paharelor campaniforme
nu puteau rasari din nimic. S-a depus multa
energie $i s-a folosit multa ingeniozitate pentru a
elabora modele de raspindire a culturii paharelor
campaniforme; nu este scopul acestei lucrari de a
trece in revista aceste ipoteze.
Totu$i, examinind raspunsurile negative,
putem elimina acele zone care nu pot fi patria
primitiva a populatiei care a creat cultura
pallarelor campanifonne. A$adar. zonele in care
NU a putut aparea aceasta cultura sint:
a) Insulele britanice, Franta $i zona cursului
superior al Rinului, un de se aflau raspindite
grupurile culturale ale neoliticului vest-european
(Windmill Hill, Chassey, Michelsberg, Cortaillod,
umlate de S.O.M. - grupul Somme-Oise-Mame-
$i Horgen);
b) Cultura nord-vest europeana TRB nu este
nici ea sursa paharelor campaniforme;
c) Tot astfel, nu sint sursa acestei culturi Los
Millares din Spania sau Villa Nova de Sao Pedro
din Portugalia, in ciuda faptului ca exista 0 mare
concentrare de pahare campaniforme "maritime"
in centrul Portugaliei $i in Spania. Descoperirile
de obiecte aparpnind culturii paharelor canlpani-
fonne din monnintele cu bolta in consola de la
Los Millares $i de la Villa Nov_ade Sao Pedro se
aflau intr-o pozitie secundara. In plus, traditia de
a construi monninte cu bolta in consola nu
apartine culturii popula!iei paharelor canlpani-
forme, iar obiectele culturii paharelor campani-
forme nu sint reprezentate de traditia de la Los
Millares $i Villa Nova de Sao Pedro. Metalurgia
culturii paharelor campanifomle este exemplifi-
cata prin folosirea cuprului aliat cu arsenic pentru
anumite obiecte, pe dnd artefactele de la Villa
Nova de Sao Pedro $i de la Los Millares erau din
cupru pur inainte de sosirea populatiei paharelor
campaniforme.
d) Nici Italia nu poate fi locul de origine al
acestei culturi. deoarece este clar ca populatia
paharelor campaniforme a venit din alta parte
pentru a ocupa regiunea rlului Pad $i la sud de
aceasta. Nici sistemul de productie, nici modelul
de habitat, nici ideologia grupurilor culturale din
zonele anlintite nu corespund acelora apartinind
culturii paharelor campaniforme.
 Pe de aWl.parte, corespondenta specifica din-
tre complexele Yamna, din faza tlrzie Vucedol ~i
cel al paharelor campaniforme este vizibiHi:
• in riturile de inmormintare (morminte cu put
sub movile circulare, coexistenta riturilor de
incinerare ~i de inhumare, construirea de case
mortuare;
• in armament (pumnale triunghiulare cu limba
la miner sau cu inmanu~are confecponate din
cupru ~i arsenic, virfuri de suli!a din cupru-
arsenic ~i din silex, virfuri de sageata din silex cu
baza concava sau alungita, intinzatoare pentru
sagep);
• in ceea ce prive~te podoabele (coliere din
dinp de dine, tuburi din cupru sau oase de pasare,
colp de mistre!, pandantive in forma de semiluna
asemanatoare plato~elorl18;
• in simbolismul solar (motivul soarelui sau
stelei excizat ~i incrustat in alb pe partea infe-
rioara a brazierelor sau incizat pe margelele din
os sau de chihlimbar in forma de nasture);
• in tehnica de decorare a ceramicii in metope
compartimentate prin presare sau incizare ~i prin
incrustarea cu pasta alba a unor motive geome-
trice, zigzaguri, liniu!e, plase, romburi ~i puncte
sau cercuri (0 tradipe Baden-Kostolac-Vucedol),
~i prin prezenta unor anumite forme ceramice
depuse in morminte - braziere, pahare ~i cupe cu
margine sau bordura.
Oriunde s-a raspindft popula!ia paharelor
campaniforme, a continuat arta ceramicii ei
tradiponale, legata de credin!ele specifice. Numai
importanta rituala a acestor pahare stereotipe, de
o frumuse!e unica, poate motiva producerea lor
timp de sute de ani in teritorii depiirtate de patria
inipala. Coresponden!ele care leaga popula!ia
paharelor campaniforme ~i Yamna de Vucedol -
in ceea ce prive~te armamentul, costumele,
riturile funerare, credin!ele in via!a de dupa
moarte ~i in simbolism - sint exact cele mai pro-
funde sub aspect cultural ~i deci cele mai impor-
tante ~i mai revelatoare. Complexul paharelor
campaniforme este, probabil, 0 amalgam are de
tradipi Vucedol ~i Yamna, aparuta in urma
incursiunilor populapei Yamna in cadrul culturii
Vucedol.
Oasele de cai dintr-o serie de situri fumizeaza
cheia in!elegerii mobilita!ii populapei paharelor
campaniforme. Analiza oaselor de animale din
siturile de la Budapesta (Czepel Hollandiut ~i
Czepel-Haros) a aratat ca cel mai bine reprezentat
animal domestic este calul cu peste 60% din
totalul de oase de animale1l9. Acest fapt indica 0
domesticire pe scara larga a calului in bazinul
carpatic. Migrarile populapei paharelor campani-
forme au fost intreprinse caIare dinspre Europa
central a pina in Spania, unde s-au gasit de aseme-
nea oase de cai in contex1ul culturii paharelor
campaniforme120. Calul mai avea un rol impor-
tant in credin!e, a~a cum putem vedea in resturile
de sacrificii de cai (cranii de cal in morminte de
incinerare). Populapa paharelor campaniforme
cre~tea mai ales animale domestice·. vite, oi-
capre, porci ~i dini, oasele acestor anirr
apannd frecvent in locuple de habitat. Restu
de locuin!e sint pu!ine. In Cehia ~i Slovacia ~
semnalate dteva structuri de suprafata cu pe
din bime tencui!i cu lut (dimensiunea cea I
mare fiind 6 x 10 m)121 Practicarea metalur!
este evidenpata de matri!ele de gresie pen
pumnale (prezente ~i ca ofrande de inm
mintare).
Asemanarea izbitoare in ceea ce prive~te pro
ticile de inmormintare leaga complexul pahare
campaniforme de tradipa kurganelor IV (Yarnn
inmormintari individuale in case mortuare cc
struite in puturi, variat elaborate (patru stllpi
colturi, uneori acoperite, uneori nu, sau imbin,
cu pietre), un ~an! care inconjoara groapa centr<
in care s-au a~ezat dteva nnduri de pari (cum
vede din reconstituirea mormintului de la Smoli
in Moravial22), apoi 0 movila deasupra. Indivi;
se afla in pozi!ie chircita cu fata spre rasar
Marele numar de copii semi-incinera!i s,
dezarticulap din cimitire poate indica nu 0 simp
~ezare, ci sacrificarea lor. Practica i!lcinerarii
fost mo~tenita din cultura Vucedol. In Ungari.
mormintele de incinerare reprezinta aproape 901
din totalul mormintelor culturii paharelor carr
paniforme.
Analiza cantitativa a inventarelor de mormir
indica faptul ca populapa paharelor campani
forme avea 0 structura sociala de tipul societa!l
ierarhizate123 S-au putut identifica trei grupUl
sociale: razboinicii (sau conducatorii), me~te
~ugarii ~i oamenii de nnd (taranii). Cele ma
bogate morminte sint cele de barbap maturi
Rangul social este indicat de artefacte ca cerceii
margelele in forma de nasturi (confenqionate dir
chihlimbar, lignit negru ~i aur), inele de centura ~:
arme. Cu alte cuvinte, societatea culturil
paharelor campanifom1e era indo-europenizata ~i
inrudita cu Yamna.
Cea mai mare parte a datelor cu radiocarbon
pentru cultura paharelor campaniforme provine
din Europa occidentala ~i este cuprinsa intre sec
25-21 l.e.n., dteva precedind mijlocul mileniului
al III-lea. Cea mai timpurie data provine din bor-
deiul din situl de pe strada Csepel Hollandiut din
Budapesta (tabelul 33).
Un de i~i are deci originea populapa culturii
paharelor campaniforme, daca trebuie s-o consi-
deram autohtona in bazinul Dunarii mijlocii?
Trebuie sa incepem analiza de la aparipa popu-
la!iei Yamna in estul Ungariei ~i nordul
Iugoslaviei. Cultura Yarnna pura, ~a cum ne este
cunoscuta din stepa rusa, nu mai continua deloc in
acest teritoriu. Sa fi disparut ea ma urma? Foarte
improbabil. 0 altemativa mai plauzibila este sa
presupunem ca populapa Yarnna s-a amestecat cu
populapa Vucedol sau a fost putemic influentata
de aceasta. Noi credem ca a avut loc un proces'
similar de kurganizare repetata a popula!iei
Vucedol. Rezultatul a fost ca s-a pastrat mult din
ceea ce este tipic culturii Yarnna, pe dnd alte
trasaturi au fost lmIlIUffiutate de la Ilollulapa
Vueedol (de exemplu, tehnica decorarii cera-
micii). Migrarea mai departe spre vest s-a datorat,
probabil, unei modifidiri in psihicul populatiei
Yamna, devenita acum a paharelor campaniforme
~i capabila sa calareasca, ~a cum s-a intimplat
mai tirziu cu scipi, celpi ~i vikingii; un anume rol
il va fi avut ~i competipa cu agricultorii "vechi
europeni" autohtoni, care supravietuisera in
regiunea Dunarii mijlocii.
Nu este improbabil ca populapa paharelor
campaniforme mijlocii de tip robust brahicefal124
ce a sosit in insulele britanice ~i ~a-numitul grup
maritim al acestei culturi din Franta ~i din penin-
sula iberica inainte de 2500 l.e.n. sft i~i fi avut
originea in bazinul Dunarii mijlocii. In Italia ~i in
special in bazinul Padului, aceasta populape a
venit din afara, probabil prin regiunea est-alpina.
Cultura Vinkovci-Samogyvar din bazinul
mijlociu al Dunarii: 0 posibila sursa a
culturii paharelor campaniforme
Cultura care urmeaza culturii Vucedol ~i
culturii Yamna din Iugoslavia ~i Ungaria este
cunoscuta sub doua denumiri: Vinkovci ~i
Samogyvar. Ambele grupuri apartin acelei~i
culturi. .Primul nume provine de la ~ezarea
Tanica de llnga Vinkovci, regiunea Srem din
nordul Iugoslaviei 125; al doilea nume provine ge
la situl Samogyvar din sud-vestul Ungariei 126. In
ultimii 20 de ani s-au sapat aproape 150 de situri
reprezentind inalpmi fortificate, kurgane (movile
de pamint acoperind morminte cu put) ~i puturi cu
ceramica (singurele resturi ale ~ezarilor).
Stratigrafia a indicat ca aceasta cultura suprapune
ultima faza Vucedol. Una dintre cele mai clare
stratigrafii a fost oferita de 0 ~ezare de pe un
platou inalt de la PeCina llnga Vrdnik, regiunea
Srem: puturile Vinkovci au fost sapate in stratul
cultural aparpnind fazei tirzii Vucedol, iar acesta
din urma se afla deasupra stratului Baden-
Kostolac127. Raspindirea siturilor complexului
Vinkovci-Samogyvar cuprinde vestul Ungariei,
e>..1inzindu-sepina in Slovacia, vestul Romaniei,
Slovenia, Srem, vestul Serbiei, Bosnia, apoi spre
sud pina in Muntenegru, bazinul Moravei din cen-
tml Iugoslaviei pina in regiunile Svetozarevo ~i
Krusevac (fig. 136). Aceasta raspindire coincide
cu aceea a culturii intrusive Yamna.
Arheologii nu au facut legatura intre cultura
Vinkovci-Samogyvar ~i cultura paharelor cam-
paniforme, in ciuda identitapi riturilor funerare,
tipului de habitat ~i ceramicii. Numai paharele
campaniforme splendid decorate Jipsesc din
siturile din Iugoslavia, dar restul ceramicii -
canile ~i cupele cu toarta, vasele cu toarte mici,
amforele cu doua toarte ~i strachinile eu picior -
este acel~i in grupul Czepel al culturii paharelor
campaniforme de la Budapesta ~i in siturile
acelei~i culturi din Cehia, Slovacia ~i sudu1
Poloniei. Ar fi greu sa gasim un motiv pentru a
considera aceste grupuri drept culturi diferite.
Repertoriul de forme ceramice este mo~tenit din
cultura precedenta Vucedol, faza tirzie Mak6.
In ~ezari nu s-au descoperit straturi culturale
groase, nici nu au aparut locuinte deasupra solu-
lui. Numai pe inaIpmile fortificate s-au gas it case
semisubterane (bordeie) acoperite cu 0 structura
asemanatoare unui cort. Puturile care cuprindeau
uneori mai mult de zece vase erau folosite, se
pare, drept camara pentru hrana. De-a lungul
litoralului adriatic au ie~it la lumina dteva pe~teri
cu materiale Vinkovci. Absenta unor depozite cul-
turale groase, structurile similare corturilor de
deasupra bordeielor ~i locuirea pe~terilor suge-
reaza un mod de viat;l mobil, amintind de cel al
culturii Yamna, din sudul Rusiei. Puterea con-
ducatoare era concentrata pe inaltimile fortificate
de pe terasele inalte ale nurilor. In anii 1963-66
la Nagyarpad (sud-vestul Ungariei) s-a sapat 0
remarcabila inaltime fortificata 128 Este un deal
abrupt cu un platou triunghiular pe culme, unde
s-au descoperit dteva locuinte mari, de 30-40
m2, sapate in pamint ~i cu podele de lut batatorit.
Aceste case erau desparpte de un ~ant de satul ce
se intindea pe terasa, de ambele paqi ale unei
strazi largi de 3-4 m. Casele semisubterane din
sat erau foarte mici, de numai 10-25 m2, cu
podele de lut ~i cu acoperi~uri in forma de cort
sprijinite pe stllpi de lemn. Fiecare casa avea un
put de provizii (silos) ~i, in apropiere, 0 vatra
descoperita. Depunerile culturale din jurul
locuintelor mari din centrulinaltimii fortificate au
dat la Iveala oase de cal, dine, \rite, porci, oaie ~i
capra, numeroase unelte de os ~i corn de cerb,
incluzind topoare, sapaligi ~i alte unelte pentru
sapat precum ~i resturi de gnne (din pacate
neigentificate) .
In intregul teritoriu dintre Carpati ~i centrul
Balcanilor nu se cunosc cimitire mari, ci numai
kurgane izolate sau mici grupuri de kurgane,
incluzind unul sau dteva morminte de inhumare
sau de incinerare. Kurganele, de 15-20 m in
diametru ~i 1,5-2,5 m inaltime, sint cunoscute in
Serbia la sud de nul Sava, in zona Drinei infe-
rioare ~i in bazinul vestic la Moravei 129, in vestul
Ungariei (Gonyii ~i Gyor), in Bur~en~and (Neu-
siedler am See), in estul Austriei 1 0. In nord, la
Surany in estul Slovaciei, s-a sapat un mormint cu
put clasic, aflat sub 0 movila de pamint 131, care a
oferit 0 data cu radiocarbon: 3950 ± 45 B. P.,
2010 I.E.N. Data reala este aproximativ secolul
25 l.e.n. Mormintele de inhumare contin schelete
in pozitie contractata, aflate pe' 0 parte.
Mormintele de incinerare cuprindeau sau nu ume.
Materia organica putrezita se afla, de regula, in
partea inferioara a mormintului. Pamintul de sub
kurgan era ars. Carbunele de lemn ~i oasele de
animale gasite provin fie de la 0 ardere ritual a, fie
de la 0 sarhatoare funerara. Scheletele barbatilor
s-au gasit in puturi adinci, mormintele coplilor
sint secundllre, aflate pe 0 latura a mormintului
principal. Intr-un singur caz, mormintul unei
femei acoperit cu bucap de lemn se afla deasu~ra
mormintului unui barbat intr-un put adinc1 2,
Doua sau trei schelete de barba!i adulti ingropati
sirnultan prezinrn acelea~i caracteristici ca ~i cele
din mormintele Yarnma din sudul Rusiei. Alaturi
de picioarele moqilor erau depuse vase. Uneori
s-au gas it of ran de, alteori s-au scos l~ iveala pum-
nale de bronz ~i podoabe de aur. In morrnintul
unei femei de la Neusiedler am See din Austria
s-au gasit cercei circulari din aur. Clteva obiecte
de aur descoperite la Orolik, llnga Vinkovci,
provin probabil dintr-un mOffilint (regal?): doi
cercei cu extremirnple te~ite In forma de frunza de
salcie, doua bratari spirale din slrma rotunda, 137
inele dintr-o foita subpre de 0,9 cm 1n diametru,
20 rnblite conice cu doua orificii pe laturi ~i 0
bucarn circulara de 18,5 cm In diametru cu cinci
cercuri in centro $i alte cercuri concentrice in
jurul muchiei intr-o tehnica rel?oussee, reprezen-
tind probabil un motiv solarl3·'. Dintre obiectele
de bronz (cupru-arsenic) ce apaqin acestei cul-
turi, amintim punmalele triunghiulare, securile
plate, sulele, daItile ~i securile de gaura de
1nmanu~arel34. Obiectele au fost confeqionate la
fata locului, ~a cum indica matritele de gresie.
Cel mai elocvent argument pentru ipoteza exo-
dului culturii Vinkovci-Samogyvar spre nord,
vest ~i sud-vest 11 constituie reaparipa agriculto-
rilor "vechi europeni" In bazinul Dunarii mijlocii:
cultura Nagyrev de la sud de Budapesta, dis-
tribuirn de-a lungul Dunarii, precwn ~i pe valea
Tisei mijlocii ~i superioare ~i cultura Periam-
Vattina din vaile Tisei inferioare ~i Mure~ului din
estul Ungariei, sud-vestul Romaniei ~i nordul
Iugoslaviei. Ambele culturi sint cunoscute din
telluri stratificate ~i cimitire mari care dau
dovada unor comunitap sedentare, unele per-
petuindu-se pe mai mult de 0 jumatate de mileniu.
Riturile de inmormintare ~i traditia ceranlicii au
continuat sa fie net diferite de cele ale traditiei
kurganelor. Simbolurile folosite la decorarea
vaselor sint tara indoiala "vechi europene". Cu
toate acestea, in vestul Ungariei ~i vestul
Iugoslaviei traditiile Vinkovci-Samogyvfu au
continuat sa fie reprezentate prin inaItimi fortifi-
cate ~i prin absenta tellurilor, dezvoltindu-se
eventual drept "cultura ceramicii cu incrustatii"
din vestul Ungariei ~i nord-vestul Iugoslaviei ~i
drept cultura Gradina din Bosnia ~i Dalmapa (de
la cuvintul sirbo-croat gradina 'cetate').
5. Cultura cerarnicii decorate cu ~nurul
din Europa centraBi ~i de nord
Complexul ceramicii decorate cu ~nurul
(nurnit ~i al "securii de luprn") este cunoscut nu
numai din cimpia central-nordica din Germania ~i
din Polonia, ci ~i din Olanda, Danemarca, sudul
Suediei ~i Norvegiei, ca ~i din tarile est-baltice,
pina in sudul Finlandei. Ramura cea mai
rasariteana (Fatianovo) a atins bazinul superior al
Volgai din centrul Rusiei. Conform datarilor cu
radiocarbon, expansiunea spre nord-vest ~i nord-
est, in teritoriile ocupate anterior de complexele
TRB (paharele pilniate), Nemunas, Narva ~i
Volosovo, a avut loc inainte de mijlocul milen
lui allII-lea Le.n. Migrarea atit de ampla pare
fi fost rezultatul unei noi presiuni dinspre e
valyl kurgan nr. 3.
In faza timpurie, inventarul de morm!
prezinta pretutindeni caracteristice inrudite ind
aproape cu acelea din Europa centrala. Facto
constituenp sint: cupele cu irnpresiuni orizonta
cu ~nurul in jurul gltului, amfora globulara cu \
model radial pe umeri, securea de silex, dalt
lama sau lamela, securea de luprn din piatra (tip
A). Faza timpurie este deci numita "orizontl
european comun", aici fiind general raspind
obiceiul inmormintarii in case mortuare cu pI
sub 0 midi movila de pamint. Uniformitate
izbitoare in toate zonele unde s-au gasit monnint
ale culturii ceramicii decorate cu ~nurul este w
argument putemic pentru a presupune 0 dispersit
mai mult sau mai putin simultana.
Populatia care a creat aceasrn cultura a edifica
case mortuare din lemn, din lespezi de piatra Sat
din bolovani. Stilpii de lenm de la col!Urile pu!U'
lui sprijineau fie un acoperi~ inclinat, fie unul din
bime orizontale. Podelele erau pavate cu lespezi
de piatra, pietre de riu, pietri~ sau nisip. Uneori
casa consta dintr-o incapere mare ~i un portal.
Mormintul central era acoperit de 0 movila de
pamint, ea insa~i inconjurarn de stilpi vericali de
lemn, de un ~ant sau de un cerc de pietre. Mortii
erau In pozipe contractata, ~ezati pe 0 parte (in
unele zone barbapi erau pe partea stinga, femeile
pe dreapta sau invers), de regula orienta!i pe
direcpa est-vest (sau nord-est-sud-est). Cele mai
bogate morminte apaqineau barbatilor ~i aveau ca
inventar uzual: arme - 0 secure de luprn, un cap
de maciuca, virfuri de sagearn din silex: unelte din
silex sau os: podoabe - margele sau coliere din
foite de cupru rasucite ~i discuri sau pandantive
din chihlimbar; un set de vase -0 amfora, un
palmr, 0 cupa, 0 strachina.
Structura sociala a populatiei din faza initiaUi
a culturii ceramicii decorate cu ~nurul este
asemanatoare atit aceleia a amforelor globulare.
cit ~i culturii Yamna (kurgan IV) din stepa dintre
Nipru ~i Volga. Pe de aM parte, aceasta cultura nu
vade~te vreo afinitate cu complexul TRB
(paharele pilniate). Movilele din faza tirnpurie
contin numai schelete de barbati. Mormintul cen-
tral: cu 0 structura qe casa mortuara cu put, era
ridic'!t, probabil, in cinstea unui individ privile-
giat. In afara de acest mormint principal, mai sint
~i alte morminte sapate in movile de pamint ~i
care sint apropiate in timp de mormintul princi-
pal, indicind totodata ~i existenta a cel pupn doua
categorii sociale. Este denm de senmalat faptul ca
rnormintele sapate in movile dep~esc numeric
mormintele centrale de sub movile. Stratul social
inferior este ~i el reprezentat prin barbap. Nu se
cuno~e prea mult despre ritualurile de inmor-
mintare ale femeilor ~i copiilor din aceasta
perioada. Mormintele din perioada ulteIjoara
indica un procent firesc de femei ~i tineri 13.:>.
 Cine erau oamenii care au creat cultura cera-
micii decorate cu ~nurul? Reprezintii ei oare
patrunderea unui nou grup kurgan (Yarnna) din-
spre est? Sau aceastii perioada reprezintii pur ~i
simplu 0 faza tlrzie a complexului an1forelor
globulare impins spre nord ~i nord-est de patrun-
derea populaliei Yamna? Acestor intrebari nu li
s-a dat inca un raspuns claro Aut complexul
amforelor globulare clt ~i cel al ceramicii deco-
rate cu ~nurul conpn elemente din substratullocal
TRB, dar ~i din stepa nord-pontica. Primele sint
predominante in structura antropologica a popu-
laliei ceramicii decorate cu ~nurul din Germania
Cehia ~i Slovacia, cu exceppa cltorva indivizi
considerali a aparpne tipului de stepa136. Analiza
materialului osteol9gic din Polonia indica orig-
inea de stepa137. In celelalte zone, majoritatea
populapei era autohtona.
Corespondenlele specifice dintre riturile de
inmormintare ale complexelor ceramicii decorate
cu ~nurul ~i amforelor globulare indud: constru-
irea de case mortuare, constind uneori dintr-o
incapere mare ~i un portal: pozilia centralii a
barbatilor cu rang social ina1t; inmom1intari
sacrificiale de copii sau adulti, pumnale din colt
de mistrel ~i discuri de chihlimbar depuse in
gropile barbaplor; coliere din cochilii ~i din inci-
sivi de cline in mormintele femeilor. Asemenea
corespondente indica faptul ca obiceiurile din
cultura ceramicii decorate cu ~nurul sint pe linia
uzuala a traditiei kurganelor, iar continuitatea
tipologica este evidenta. Persistenla formelor
ceramice, in special amfora ~i pal1arul, nu pot fi
trecute cu vederea.
Noua perioada este reprezentata de copierea in
piatra ~lefuitii a securilor de metal cu gaura de
inmanu~are din zona ponto-caucaziapa; unele
obiecte sint din piatra semiprelioasa. In Europa
centrala, clteva c6pii ale acestor securi cu gaura
pentru inmanu~are au fost confectionate din
cupru. De~i numite "securi de lupta", funqia lor
principala va fi fost religioasa, ele erau purtate la
eeremonii d~ biirbalii de vaza pentru a indica
auto ritate a. In mod simbolic, ele erau inzestrate
eu puterea zeului tunetului ca arma cu care acesta
lovea raul. Credinte asemanatoare sint inca asoci-
ate securii la cltev'a popoare indo-europene.
Aparipa pe scara larga a culturii ceramicii
decorate cu ~nurul ~i nwnarul redus de resturi de
habitat au fost considerate ca fiind dovada unei
§tructuri de produclie bazate pe pastoritul mobil.
Intr-adevar, faza inipala a acestei culturi trebuie
considerata in acest fel. 0 anwnitii sedentarizare
a populapei reiese din materialul ce apartine
fazelor ulterioare ale acestei culturi, clnd sub-
stratul d~ agricultori a fuzionat cu superstratul de
pastori. In timpul perioadei timpurii, coexistenta
tangenta a celor doua culturi a fost demonstratii
prin studierea siturilor culturii ceramicii decorate
eu ~nurul din sudul Poloniei.
Cultura ceramicii decorate cu ~nurul cuprinde
doua mari perioade: prima (circa 3000-2600
Le.n.), "orizontul european comun", este caracte-
rizatii printr-o mobilitate accentuatii.
A doua perioada, prin cristalizarea unor unitati
locale. Citeva datiiri cu radiocarbon din diverse
arii ale acestei culturi stabilesc aceastii perioada
ca fiind cuprinsa intre circa 2600-2200 i.e.n. 138
Practica transhumanlei ~i ocuparea unor zone
pentru perioade scurte de timp au lasat doar
putine situri de habitat. Majoritatea informapilor
privind satele ~i locuinlele provine din regiunile
de pe Vistula superioara ~i din sudul Balticii, din
cultura Rzucewo (zone unde se extrageau silexul.
sarea ~i chihlimbarul). Aici, locuirea permanenta
a dep~it 0 singura faza. De exemplu, situl grupu-
lui Zlota de linga Sandomierz. in sudul Poloniei.
este 0 ~ezare de colibe subterane intinzindu-se
de-a lungul terasei riului pe mai mult de 0 jwna-
tate de kilometru .wecl!m ~i un cimitir cu circa
100 de morminte 39. In centrul Germaniei (in
padurea Luckaer, la Hula ~i la Muhlheim) gropile
pentru stilpi au pastrat contururile unor con-
struclii mici rectangulare, inrudite ca dimensiuni
~i structura cu casele culturii amforelor
giobuiare140
Folosirea plugului (aratrului) este atestatii in
Danemarca ~i Olanda prin resturile unor brazde
sub movile. Boii erau folosip pentru tracliune ca
in perioadele amforelor globulare ~i Baden.
Secerile de lemn cu lame transversale de silex,
gasite uneori in mormintele barbaplor, erau
probabil folosite la strinsul recoltei. Cultivarea
orzului (Hordeum vulgare) este cunoscuta in
siturile ceramicii decorate cu ~nurul din nordul
Europei prin impresiunile pe cioburi, dar in
regiunea Saale s-au indentificat numeroase grine,
induzind alacul (triticum monococcum ~i dic-
cocum), secara alba (t. spelta) ovazul ~i chiar
fasolea (Vicia faba L.). Este posibil sa se fi prac-
ticat 0 rotalie regulatii a unei monoculturi de orz
~i a unui amestec de diverse feluri de griu cultivat
drept cultura de iama141. Resturile fosilizate de
piine gasite intr-un recipient la Leipzig-Conne-
witz indica faptul ca orzul era amestecat cu semi-
nle de ierburi saIbatice (G/yceria fluitans L. ~i
Bromus) pentru a prepara aluatul de piine142
Populapa culturii ceramicii decorate cu ~nurul
cre~tea vite ~i porci precwn ~i oi/capre, cai ~i
clini. Datele arata ca vitele reprezentau, procentu-
al, mai mult de jumatate din to ate animalele
domestice143.
Dupa mijlocul mileniului al III-lea Le.n.,
numeroase unitati culturale stabilite dovedesc 0
adaptare la condlpile locale ~i fuzionarea lor cu
populapa de substrat. Acest stadiu secundar este
marcat printr-o stabilitate accentuata. Exista
clteva grupuri apartinind culturii ceramici deco-
rate cu ~nurul raspindite pe 0 mare suprafalii: in
centrul Gennaniei (grupul turingian), in Boemia-
Moravia, in sud-vestul Germaniei ~i Bavaria, in
estul Germaniei ~i vestul Poloniei (grupul Oder),
in sudul Poloniei (Krak6w/Cracovia-Sandomierz
~i Zlota), in estul Slovaciei ~i 0 parte a sud-estu-
lui Poloniei (grupul Lubacz6w), in Elvepa, nord-
vestul Germaniei ~i Danemarca (cultura "cu un
mom1int") ~i in sudul Suediei ~i Norvegiei. Spre
est, asemenea ~ezari se gasesc in estul zonei
baltice, pe Niprul mijlociu ~i superior ~i pe Volga
superioara. Aici, apari!ia culturii ceramicii deco-
rate cu ~nurul se identifica ~i cu inceputul epocii
de producere a hranei. Atenpa no astra se va con-
centra acum asupra genezei acestor grupuri.
6. Cultura ceramicii decorate cu ~nurul in
zona est-baltica ~iin bazinele Niprului
superior ~iVoigai superioare.
Siturile primilor crescatori de vite ~i agricul-
tori de-a lungul coastei de sud-est a Marii Baltice
(grupul baltic "HafT") preced pe acelea din teri-
toriile mai nordice ~i estice. Producpa ceramicii
Rzucewo ~i Haff baltica este apropiata, din punct
de vedere tipologic, de aceea a ceramicii decorate
cu ~nurul din "orizontul european comun", dar nu
exista datari cu radiocarbon pentru faza cea mai
timpurie. Datele din nordul Poloniei (fosta Prusie
rasariteana), Lituania ~i Letonia provin de la
jumatatea mileniului al III-lea Le.n. (tabelul 33).
Majoritatea seriei menponate sugereaza mijlocul
mileniului al III-lea.
Grupul Rzucewo (Haff baltic) este cunoscut
dintr-o serie de sate din apropierea Marii Baltice,
unele fortificate, cu case construite deasupra solu-
lui ~i foarte apropiate unele de altele. Siturile cele
mai importante sint Succase (Suchacz) ~i
Tolkemit din Prusia rasariteana ~i Rzucewo din
delta Vistulei. Se considera ca primul dintre aces-
tea, un sat cu circa 20 de locuin!e ar fi durat trei
sau patru orizonturi habita!ionale f 44. Casele rec-
tangulare, de 9-12 m lungime ~i 4-4,5 m lapme
erau aliniate pe un rind. Se presupune ca perepi
caselor, de vreo 2 m inaI!ime, au fost construi!i
din doua ~iruri paralele de stilpi de suspnere sau
din stllpi distan!ap la un metru, altemind cu
impletituri ~i tencuiala. Acoperi~ul in panta era
sprijinit de trei stilpi centrali, iar vatra din lespezi
de piatm se afla aproximativ in centrul locuin!ei.
Urmele altor stilpi din locuin!e indica prezen!a
unor lavi!e, unor rafturi pentru provizii ~i a altui
mobilier. Structurile u~oare, probabil patule, se
aflau in afara spa!iului de locuit. Acel~i tip de
arhitectura se poate observa ~i la lolkemit,
Rzucewo ~i in alte citeva situri. In vestul
Lituaniei s-au descqperit ~i sate mici,Permanente:
Sventoji, Butinge, Samele ~i Nida 14 .
Animalele domestice erau bine reprezentate.
De~i putem specula asupra posibilitapi ca porcul
sa fi fost domesticit in acele regiuni, deoarece
porcul saIbatic este ate stat in regiunea est-baltica,
nu exista nici 0 posibilitate de domesticire locala
a oilor ~i caprelor deoarece nu exista prototipuri
autohtone. Importan!a porcinelor din aceasta zona
indica 0 varianta oarecum specializata a nele ~i incizata ~i cea a ceramicii decorate cu
economiei culturii ceramicii decorate cu
~nuruI146. In plus, grupul baltic Haff a exploatat
din pIin ~i fauna saIbatica: caprioara, elanul, foca,
lupul ~i numeroase specii de pe~ti ~i pasari.
Valorificarea focilor era deosebit de importanta
pentru grupul Rzucewo. Resturile unor plante
cultivate sint slab documentate, exceptind cinepa.
La Sventoji ~i Samele (Lituania~ s-au gasit atit
semin!e de cinepa cit ~i ~nururi 14 . Uneltele agri-
cole - ri~ni!e, pisalogi, lame de silex pentru seceri
- ~i impresiunile de grine pe ceramica sint cunos-
cute numai din ~ezarile tirzii ale acestei culturi.
o data cu noua populape au aparut ~i noi arte-
facte, de~i multe au fost preluate de la populapa
de substrat (cultura Narva). Securile cu gaura
pentru inmanu~are precum ~i virfurile de sageata
triunghiulare ~i in forma de inima confecponate
din silex ~i-au facut aparipa pentru prima oara in
aceasta perioada; armele erau necunoscute popu-
latiei Narva de substrat. Obiectele de cult ale
noilor venip, intre acestea discuri solare din chih-
limbar, prezinta un ansamblu diferit de simboluri.
Influen!a substratului poate fi observata in cazul
anumitor unelte din silex ~i os ca ~i in forma
ceramicii (de exemplu, vasele pentru provizii in
forma de pilnie ~i strachinile alungite).
Echipamentul pentru pescuit (plase pentru pe~te
din coaja de tei, plase pentru prins creve!i, har-
poane, ace de pescuit, furci pentru prins pe~te,
precum ~i ambarcapuni cioplite, visle, pripoane
etc) era foarte asemanator aceluia din cultura
Narva.
In afara componentei autohtone ~i a celei imi-
grate (reprezentata de ceramica decorata cu
~nurul), mai exista un alt grup etnic ce venise
dinspre est. Chiar inaintea sosirii popula!iei
ceramicii decorate cu ~nurul venise 0 populape de
vinatori ~i pescari, numita popula!ia ceramicii
decorate cu pieptenele ~i incizata, care este
considerata a reprezenta vorbitori fino-ugrieni.
Ace~tia au ocupat teritorii din Finlanda, Estonia ~i
Letonia, citeva grupuri ajungind pina in vestul
Lituaniei. Dupa ce populapa ceramicii decorate
cu ~nurul a ocupat acel~i teritoriu, grupul fino-
ugric s-a retras treptat spre nord ~i s-a stabilit in
Estonia ~i Finlanda. Astfel, la mijlocul mileniului
al III-lea Le.n., in regiunea est-baltica existau trei
componente etnice diferite:
1. Elementul autohton ce continua din perioa-
da mezolitica;
2. Elementul fino-ugric (populapa ceramicii
decorate cu pieptenele ~i incizata);
3. Imigran!i indo-europeni (ceramica decorata
cu ~nurul) veni!i dinspre sud-vest.
Relapile dintre aceste trei componente au fost
decisive pentru modificarile etnice din teritoriile
est-baltice. Populapa autohtona (complexele
Nemunas ~i Narva) pare sa fi fost asimilata de
popula!ia ceramicii decorate cu~~nurul in a doua
jumatate a mileniului al III-lea. In partea nord-est
baltica, popula!ia ceramicii decorate cu piepte-
~nurul au coabitat timp de sute de ani, ultjma fiind
pina la urma asimilata de fino-ugrieni. In timpul
epocii bronzului ~i mai tirziu, linia de demarcape
dintre fino-ugrieni ~i indo-europeni (baltici) s-a
stabilizat cam la frontierele actuale dintre Estonia
~i Letonia.
 In bazinele Niprului superior ~i Volgai supe-
rioare s-a rasp'indit 0 noua cultura, cunoscuta sub
numele de "Niprul superior ~i mijlociu",
"Fatianovo" (Volga sup.erioara) ~i Balanovo (pe
Volga, in estul Rusiei)148. Aici, precum 'in alte
parti, popula!ia cerarnicii decorate cu ~nurul s-a
rasp'indit de-a lungul nurilor ~i ~i-a stabilit
fortare!ele pe 'inaI!imi, pe terasele 'inalte ale
nurilor ori pe promontorii. Mof!ii erau 'ingropa!i
sub movile de 1-2 m 'inaI!ime, ~a cum s-a int'im-
plat in Polonia. Structura lor sociala, modul de
produc!ie ~i armamentul indica succesul acestora
in supunerea vinatorilor ~i pescarilor autohtoni
din Rusia centrala (cultura Volosovo) pe care
probabil i-au asimilat. Acela~i model de structura
sociala ca 'in Europa centrala este eviden!iat 'in
toate aceste teritorii nou cucerite. Citeva inrnor-
m'intari, deosebit de bogate, in movile izolate, mai
inalte dedt celelalte, fac dovada importan!ei
barba!ilor de vaza, probabil conducatori tribali
sau locali. Un exemplu elocvent de asemenea
inmorm'intare provine din bazinul Niprului inferi-
or: persoana 'inmormintata 'in cel mai mare kurgan
din zona era inso!ita de un bogat inventar de
mormint, incluzind securi de lupta din piatra ~i
bronz (cupru ~i arsenic), un vIrf de lance din
bronz, un pandantiv inelar din chihlimbar, pan-
dantive dublu-spiralate de cupru 'intr-o cutie din
coaja de mesteacan, 0 cupa ~i un set de v'irfuri de
sageata'in forma de inima alaturi de 0 varietate de
unelte de silex ~i 0 razuitoare sau ascu!itoare
(areer) din piatra.
Dezvoltarea cultural a ulterioara din aceste
zone nu va mai fi urmarita, cu excep!ia precizarii
ca aceasta a fost treptata ~i continua 'in timpul
epocilor bronzului ~i fierului. Teritoriile dintre
Marea baltica, din nordul Poloniei ~i centrul
Rusiei, s'int presarate cu hidronime de origine
baltica, unele arhaice, fiind considerate a apar!ine
unui orizont proto-indo-european ~i cobonnd in
timp probabil pina'in perioada ceramicii decorate
cu ~nurul. Aceasta evidenta lingvistica ca~i dez-
voltarea treptata ~i in acela~i timp conservatoare
in timpul epocilor bronzului ~i fierului, lasa
pu!ina 'indoiala asupra faptului ca aceste teritorii
de la sud de Estonia ~i din nordul Rusiei au fost
ocupate de vorbitori de limbi baltice ai familiei
indo-europene149.
Europa central-rasariteana din perioada 4500-
2500 ie.n. s-a aflat 'intr-o permanenta stare de
transformari datorate repetatelor incursiuni ale
populapilor kurgan dinspre stepa dintre Volga ~i
regiunea nord-pontica. Termenul "kurgan" este 0
denumire generica pentru populapa patriarhala de
stepa formam din pastori care difera spatial ~i
diacronic, dar care au 0 tradipe comuna, conside-
rap de noi ca fiind proto-indo-europenii. Europa
central-rasariteana a devenit 0 zona-cheie pentru
intelegerea procesului de indo-europenizare a
Europei.
Au existat dteva faze importante de modi-
ficari ale configura!iei etnice ~i care sint sinonime
cu pros:esul de indo-europenizare:
1. In jur de 4400-4200 ie.n., pastori-caIare!i
(valul kurgan nT. 1) au produs primul ~oc ~i
prime Ie mi~cari de populape 'in bazinul Dunarii.
Vechea Europa 'infloritoare a fost afectata ~i a
inceput hibridarea celor doua sisteme culturale
foarte diferite. Cele mai afectate au fost culturile
Karanovo ~i Vinca.
2. Dupa valul nT. 2, 'inainte de 3000 l.e.n.,
adaptarea a ceea ce mai ramasese "vechi euro-
pean" la structura sociala ~i ideologia indo-euro-
peana s-a produs cu un remarcabil succes. Europa
centrala era de acurn condusa de pe inaI!imi
fortificate. S-a realizat astfel trecerea de la sis-
temul matrilinear la cel patrilinear. Europa cen-
trala a devenit 0 patrie secundara a vorbitorilor
indo-europeni, ale caror idiomuri ori dialecte apar
acum reflectate - din perspectiva etimologica -
de un prim strat de hidronime indo-europene ~i de
cuvinte comune numai gruparilor indo-europene
din Europa.
3. Valul kurgan nT. 3 ("Yamna"), circa
3000-2800 ie.n., indreptat spre Europa central-
rasariteana, a cauzat noi muta!ii etnice: popula!i-
ile indo-europenizate din Europa centrala au
migrat spre nord-est, nord-vest, sud-vest ~i sud
(cunoscut ca ramifica!ii sub numele de ceramica
decorata cu ~nurul-securea de lupta ~i Vucedol).
Acest fapt a dus la noi convertiri ale substraturilor
"vechi europene" la structura ~i ideologia indo-
europeana. Regiunea dintre sudul Suediei,
Germaniei ~i centrul Rusiei a fost indo-europe-
nizata.
4. Popula!ia paharelor campaniforme de la
mijlocul mileniului al III-lea ie.n., care s-a
rasp'indit 'in toata Europa occidentala, pare sa fi
fost un amestec de popula!ie Vucedol din Europa
central-rasariteana cu invadatorii yamna ~i con-
verti!i la un mod specific de viata. In Iugoslavia ~i
Ungaria, complexul care a produs cultura
paharelor campaniforme este numit "Samogyvar-
Vinkovci".

Dezvoltarea metalurgiei bronzului
~i a culturilor de riizboinici
A doua jumatate a mileniului al III-lea este
piatra de hotar a unei ere noi ce se caracterizeaza
prin c'iteva procese distincte: (1) Dezvoltarea
rapida a metalurgiei bronzului ~i intensificarea
schimbului intercontinental de bunuri ca: arama,
cositor, aur, sare ~i chihlimbar; (2) Consolidarea
treptata, pina la deplina inchegare, a unei structuri
sociale indo-europene; (3) Stabilizarea unui
numar de grupuri culturale, dintre care citeva s-au
perpetuat pina la inceputul epocii istorice.
Europa centrala a avut citeva centre vitale ale
metalurgiei ~i anume in Carpapi Apuseni, precum
~i in regiunile muntoase ale Boemiei, Germaniei
centrale ~i Alpilor. Raspindirea larga a bronzului
a dat un caracter "international" prelucrarii
bronzului pe tot timpul acestei epoci. Influenta
Europei centrale a crescut 0 data cu raspindirea
tot mai mare a comertului cu arama, cositor, sare,
aur ~i chihlimbar. Caile de negot taiau continentul
european intre Marea Baltica ~i coastele adriatice,
intre insulele britanice ~i Marea Neagra.
Cositorul se exploata din minele Boemiei ~i de
pe coasta Atlanticului. Aurul provenea din nord-
vestul Europei, din Germania rasariteana dar, mai
ales, din Ardeal. Chihlimbar se aducea in special
de pe coasta rasariteana a Balticii ~i uneori din
vestul lutlandei. Dovezi privind existenta minelor
de sare provin din Austria Superioara ~i centrul
Germaniei: de la Hallstatt, Durmberg, linga
Hallein ~i Halle (numirile cu radacina hal- sint
asociate cuvintului 'sare').
Cercetarile efectuate la minele de cupru din
zona Salzburg au oferit informapi prepoase
privind tehnologia folosita ~i care era, probabil,
asemanatoare ~i in alte regiuni 1. Tehnica princi-
pala pentru depistarea aramei in crapaturile
rocilor - prin incalzirea rocilor cu foc de lemne ~i
apoi sparge rea lor prin turnarea apei pe suprafata
stincii - era cunoscuta deja de "vechii europeni"
in mileniul al V -lea. Minele din Austria, care
dateaza cel pupn de la inceputul mileniului al
II-lea, au oferit evidenta. folosirii lemnului de
galerii, a unor platforme de lemn pentru a aduce
roea sraIimata precum ~i a unei serii de unelte de
lemn, maiuri, galep, polonice, spatule, icuri, acce-
sorii pentru transport, ciocane de bronz ~i tima-
coape sau pisalogi de piatra. Dupa extracpe,
minereul era dus in josul muntelui pentru a fi topit
in fumale cu co~ construite din piatra. De acolo,
lingourile de cupru luau drumul me~erilor prelu-
cratori sau ~efilor de trib care control au producpa
~ischimbul de produse.
Dezvoltarea mineritului coincide cu apanpa
unor mari acumulari de artefacte de bronz, numite
"depozite" in literatura arheologica. Incepind cu
circa 2000 i.e.n. ~i prima parte a mileniului al
II-lea, depozitele ating marimi impresionante, de
pina la 30 kg, constind din securi, purnnale, hale-
barde, torquesuri, lingouri ~i alte obiecte. Aceste
depozite mati simbolizau bogapa tribului sau
stapinului, fiind - dupa vite - de 0 valoare
asemanatoare banilor. Depozitele, care cuprind
atit obiecte fmisate c'it ~i nefinisate, erau probabil
colecpi ale me~terilor prelucratori. Armele de
buna calitate, podoabele ~i obiectele renumite de
aur ~i chihlimbar provin din mormintele regale ~i
din inaltimi fortificate.
Artefactele de metal predominante mo~teneau
prototipurile din !llileniile IV-III din regiunea
circum-ponti ca. Intre acestea sint pumnalul
triunghiular, securea plata ~i securea cu gaura
transversala de inmanu~are. Aceste tipuri indica 0
evolutie treptata a formelor de la simplu la elabo-
rat, spre mijlocul mileniului al II-lea. Virfurile de
sulitii ~i sageata continua sa fie confecponate din
silex pina aproape de mijlocul mileniului al II-lea,
mai ales in acele zone departate de minele de
cupru. Halebardele de bronz au aparut la
inceputul mileniului al II-lea, iar sabiile prin
secolele 17-16 in Europa central-rasariteana.
Cele mai timpurii sabii erau scurte, de circa 40 cm
lungime, cu 0 lama evazata. Lungimea s-a marit
in decursul secolelor XV-XIII, cind au intrat in
uz modelele cu miner de bronz ~i cu plasele.
Scuturile au fost confectionate din lemn in toata
perioada timpurie ~i mijlocie a epocii bronzului.
o data cu epoca bronzului ~i pe toata durata ei,
ca ~iin epoca fierului, nu a slabit importanta pum-
nalului, sabiei, sulitei ~i a scutului (care, din punct
de vedere lingvistic, s-a aratat ca deriva din
radacina proto-indo-europeana *skeitos). Pasaje
intregi din literatura timpurie a indo-europenilor
arata insistent dorinta acestora de wboi precum
~i in ce masura onoarea ~i recuno~terea depind .
de aptitudinile razboinice. Se glorifica pirateria ~i
se cinstea pradarea satelor. lliada, Beowulf ori
Cfntecul Nibelungilor glorifi~a pe wboinic ~i
faptele de salbaticie ~i jaf. Inca din cele mai
timpurii reprezenrnri din preistoria indo-euro-
peana - gravurile pe stinci ~i stelele de piatra -
razboinicul ~i/sau zeul poarta un pUIhnal sau 0
secure, un arc ~i sagep, 0 sulita ori 0 ghioaga.
Puterea armelor era ~a de preamarita de indo-
europeni, incit chiar numele totemice sau tribale
derivau de la arme. Saxonii, de exemplu, erau
numiti astfel de la cuvintul 'cup!' (vechea engleza
seax ~i vechea germana de sus (Althochdeutsch)
sahs 'cup!', astfel ca etnonimul 'saxon' s-ar tra-
duce 'cei inarmap cu cupte'. Scopi celtici i~i iau
numele de la un verb 'a face razii', 'a prada'.
Strabon ii descrie pe gali drept 'nebuni in wboi'
~i 'iup in lupta'. Am mai putea in~ira aici alte
asemenea denumiri. Acest mod de viata este atlt
de bine atestat istoric, incH este plauzibil sa II
extindem ~i la timpurile preistorice. Enonnele
cantitap de anne din centre Ie metalurgice din
Europa centraHi confinna spiritul razboinic ~i tim-
purile nelini~ite.
Consolidarea unui sistem social indo-euro-
pean este admirabil reliefata prin existenta unor
monninte regale ~i prin reteaua de Inaltimi fortifi-
cate (pe prom onto rii ~i pe terasele Inalte ale
riurilor). Societatea stratificata se reflecta bine ~i
ill tipurile de monninte. Pe lillga mormintele
regale (totdeauna de barbap), aflate alaturat de
cimitirul principal, reliefate de 0 construcpe
elaborata ~i aVlnd inventare deosebit de bogate, In
cimitirul principal se afla 0 serie de morminte
barbate~ti bogate ill care se aflau arme ~i oma-
mente deosebite. Se pare ca acest grup de
razboinici distin~i formau 0 clasa nobiliara cu
prerogativele unei adunari superioare, adica PIE
*teuta 'oamenii (ale~i)'. Asemenea sfaturi ale
razboinicilor slnt ate state In lumea indo-europe-
nilor Inceplnd din Grecia miceniana plna In evul
mediu. Ace~tia formau 0 ierarhie feudala cu
fiefuri individuale. Este dificil de admis existenta
unei paturi a sclavilor. Se presupune ca scheletele
decapitate, ~i acelea illgropate neillgrijit In gropi
con}une, reprezentau prizonieri de razboi.
In zonele mai bine cercetate, cum ar fi sud-
vestul Slovaciei, cartarea Inalpmilor fortificate, a
siturilor uzuale de habitat ~i a necropolelor indica
amplasarea fortificatiilor la anumite distante una
de alta ~i gruparea ~ezarilor. Acestea par a reflec-
ta diferentieri tribale analoage acelora din Grecia
miceniana, cunoscute din catalogul corabiilor din
Odiseea. Fiecare fortificatie avea conducatorul
sau. Ierarhizari trebuie sa fi existat Intre ~efii de
triburi, cel pupn In timpuri de rastri~te.
Reteaua de Inaltimi fortificate este atestata In
majontatea grupuriior culturale prezentate In con-
tinuare, exceptind complexele Periam (Pecica) ~i
Nagyrev din epoca timpurie a bronzului, dez-
voltate In bazinele Dunarii mijlocii ~i Tisei infe-
rioare ~i care au supravietuit de-a lungul Dunarii
pilla In secolul al XIII-lea 1.e.n. Aceste grupuri
erau reprezentate de agricultori pa~nici, mo~teni-
tori ai Vechii Europe, care ramasesera Inca
neafectati de procesul de indo-europenizare.
Caracterul "vechi european" al acestora este
vizibilill modelul de habitat sedentar care a dus la
aparipa tellurilor, In traditiile arhitecturale ~i
ceramice precum ~i In riturile de Inmormlntare ~i
ill simbolismul ne-indo-european. Ace~ti oan1eni
au avut legaturi comerciale cu sud-estul european
pilla departe, In estul Mediteranei. Acest fapt se
reflecta In dteva forme de arte facte din metal
(ace, pan dative din sinna, coliere ~i pumnale
"cipriote") care au analogii In Liban ~i Siria
(Byblos ~i Ugarit); slnt ate state cochilii de
Columbella rustica din zona mediteraneana.
Resturile "vechi europene" au fost treptat
cople~ite de societaple razboinice de cal are ti
aflate In continua expansiune. Grupul Nagyrev a
cedat presiunilor vecinilor din rasarit (populapa
Hatvan) ~i populatiei ceramicii Incrustate de la
apus. Grupul Periam-Pecica a rezistat pilla ill
secolul al XV -lea 1.e.n., perioada influxului de
populatie central-europeana a mormintelor tumu-
lare spre bazinul Dunarii mijlocii. Astfel, indo-
europenizarea Europei central-rasaritene era
aproape terminata plna la aceasta data. Cu toate
acestea, tradipile ceramice "vechi europene" au
persistat In majoritatea teritoriilor din Europa
central-rasariteana, duse mai departe - dupa cum
se pare - de populatia de substrat.
Pe tot parcursul epocii bronzului a existat 0
anume stabilitate ~i continuitate culturala care se
poate observa In zona de vorbitori baltici dintre
nordul Poloniei ~i centrul Rusiei ~i la nord de
Carpati, Intre Vistula superioara ~i Niprul
mijlociu. In Moldova, pe toata perioada epocii
bronzului, este ate stat un continuum cultural
ne<tfectat, reprezentat prin Inalpmea fortificata de
la Monteoru ~i alte situri, iar In bazinul Dunarii
inferioare de siturile culturii Tei. Aceasta peri-
oada relativ pa~nica s-a tenninat totu~i printr-un
nou val de pastori de stepa ce au patruns 'in
Europa central rasariteana pe la 1300 1.e.n.,
cunoscuti ca expansiunea unei culturi complet
diferite, Noua, provocata de populatia mom1in-
telor cu ~arpanta (Srubna) din stepa ruseasca, pre-
decesori ai sciplor din epoca istorica. Dezvoltarea
treptata a culturilor Monteoru, Tei ~i Otomani-
Wietenberg din Ardeal a fost afectata ~i a Inceput
un nou amestec cultural.
Cea mai mare putere a epocii bronzului a fost
reprezentata de culturile Unetice, a monnintelor
tumulare ~i a dmpurilor cu ume din Europa cen-
trala. Influenta acestui complex ~i extinderea spre
sud ~i sud-est a rea~ezat configurapile etnice din
Europa central-rasariteana, precum ~i din illtreaga
Peninsula Balcanica ~i Italia la jumatatea mile-
niului II ( expansiunea "tumulilor") ~i In decursul
secolelor XIII-XII (expansiunea "dmpurilor cu
ume").
II. Cronologia
Cronologia epocii bronzului nu a fost illca sta-
bilita cu precizie. Datele oferite aici slnt sugerate
~i nicidecum absolute. PIna la folosirea datarilor
cu radiocarbon, cronologia mileniului al II-lea
Le.n. se baza pe contactele stabilite Intre Grecia
miceniana ~i Egipt. Datele calibrate C14 au negat
aceasta cronologie. Fata de cronologiile istorice.
datarile superioare cu C14 sillt nerealiste, pe dn<!
cele inferioare cu C14 corespund Indeaproape Cl
cele mai timpurii date folosite de cronologi;
tradiponala. Redam 0 lista a datarilor cu C14 pen
tru dteva situri-cheie din perioada cuprinsa illtrl
cca. 2300-1300 1.e.n. (cf. tabelele 15 ~i 31-33).
Motivele spiralifonne ~i "scripete" de p
obiectele de os ~i com de cerb gasite In faza tlrzi
a grupurilor culturale Unetice, Mad'arovce ~
Otomani-Wietenberg au asemanari izbitoare c
motivele miceniene (Helladicul tlrziu I) de ~
obiectele de aur ~i ivoriu. De~i In Europa centra
rasariteana s-au produs, local, psalii ~i cilindri (
os cu motive spirale ~i scripete (fig. 137), acelea
motive - p'ina 'in cele mai mici amanunte - apar ~i
pe obiectele miceniene, un indiciu al caracterului
contemporan ~i al relapilor stnnse dintre cele
doua zone prin intermediul comertului cu chih-
limbar ~i cu aur.
Intervalul 1700-1500 l.e.n. pentru faza t'irzie a
grupurilor Unetice (Veterov-Mad'arovce-Oto-
mani) pare acceptabil, atlt pe baza cronologiei
istorice, dt ~i pe baza datarii cu C14. Cronologia
tradiponala plaseaza perioada momlmtelor tumu-
lare din Europa central-occidentala 'intre
1500-1300. Numai limita inferioara a cronologiei
cu C14 pentru faza timpurie a perioadei tumulilor
(cf. data C14 pentru Kosziderpadlas) ar fi 'in acord
cu datarea traditionala. Totu~i, placutele distanta-
toare de chihlimbar gasite 'in Boemia ~i sudul
Germaniei, datate 'in faza timpurie a perioadei
tumulilor, sillt foarte asemanatoare celor cunos-
cute din perioada mi«eniana II (Helladicul tirziu
II), secolul al XV -lea 'i.e.n. 0 asemenea conexi-
une nu poate fi subestimata. Secolul al XV -lea ar
trebui deci socotit realist pentru orizontul
Kosziderpadlas, faza timpurie a perioadei
tumulilor.
Inceputul fazei tlrzii a epocii bronzului trebuie
plasata pe la 1300 l. e. n. Legaturile dintre perioa-
da timpurie a dmpurilor cu ume din Europa cen-
trala ~i lumea egeana, din timpul perioadei
Helladicului tlrziu III B, pare indiscutabila.
Cronologia generala a grupurilor culturale ce
vor fi discutate maijos este rezumata'in tabelul de
la pagina 104.
III. Grupurile culturale
A~a cum s-a 'intimplat 'in perioada precedenta
de transformari cuturale de la 0 lume matrifocala
la una patriarhala, a continuat 'intrepatrunderea
dintre c~le doua tipuri culturale cu radacini
diferite. In ceea ce am putea numi un noian de
popoare indo-europenizate, au mai supravie tuit,
aproape pe 'intreg parcursul epocii bronzului, mici
insule "vechi europene". Grupurile culturale din
aceasta perioada s'int sub'imparpte 'in doua grupuri
principale:
• mo~tenitori ai traditiilor "vechi europene" ~i
• eomplexe indo-europenizate.
Primii dintre acqtia erau agricultori sedentari
~i pa~nici, la eeilalti predomina pastoritul 'in
defavoarea agrieulturii, cu 0 preocupare maxima
pentru armament. Cultura de substrat din majori-
tatea acestor grupuri indo-europenizate a perpetu-
at 'intr-o anumita masura trasaturi "vechi
europene" care s-au manifestat cel mai bine 'in
arta eeramica din bazinul carpatic ~i din Moldova.
• Grupurile culturale cu trasaturi "vechi
europene" s'int: Periam (sau Peeica) din vaile
Tisei inferioare ~i Mure~ului inferior 'in estul
Ungariei, sud-vestul Romaniei ~i nordul
Iugoslaviei. Ramificatia sa sudica este numita
Vattina ~i Verbicioara-Glrla Mare din lunca
Dunarii, nordul Iugoslaviei ~i vestul Romaniei, la
vest de nul Olt. Nagyrev-Vatya la sud de
Budapesta pe Dunare 'in clmpia din estul Ungariei
~i'in valea Tisei mijocii ~i superioare: este 'inrudita
cu Periam.
Dupa 2000 l.e.n., Vatya a devenit un amestec
de elemente Nagyrev ~i ale ceramicii illcrustate,
atunci clnd aceasta din urma s-a deplasat 'in teri-
toriul ocupat de agricultorii Nayrev.
• Hibrizi indo-europenizap s'int culturile:
Hatvan-Otomani 'in nord-estul Ungariei, estul
Slovaciei ~i nord-vestul Romaniei, precum ~i
ramificapa sa 'inrudita Wietenberg din centrul ~i
rasaritul Transilvaniei; Tei 'in regiunea Dunarii
inferioare din Romania ~i nordul Bulgariei;
Monteoru 'in Moldova; cultura nord-earpatica 'in
vestul Ucrainei ~i sud-estul Poloniei.
Ceramica incrustata din vestul Siovaciei,
vestul Ungariei ~i nord-vestul Iugoslaviei
Complexul Unetice-al tumulilor-clmpurilor cu
ume din Europa centrala (centrul Germaniei,
Boemia, vestul Poloniei, Moravia, vestul Slova-
ciei ~i Austria inferioara).
Distributia pe ham a grupurilor eulturale (fig.
138) reflecta situapa din prima parte a mileniului
alII-lea l.e.n. cilld a existat 0 oare care stabilitate.
Aceasta perioada a fost urmata de expansiunea
grupurilor central-europene al tumulilor ~i dm-
purilor cu ume 'in secolele XV-XIII spre sud ~i
sud-est precum ~i de valul al IV -lea al populatiei
kurganelor dinspre stepa pontica 'inspre Europa
centrala. Aceste evenimente au modificat mult
harta distributiei culturilor din Europa eentral-
rasariteana (vezi fig. 144).
1. Agricultorii din Cimpia Dunarii
~i a Tisei inferioare
Ompia din estul Ungariei, vestul Romaniei ~i
nordul Iugoslaviei a fost un adapost al populatiei
~i al traditiilor "vechi europene". Populatia
culturii Periam era brahicefala (sau "brahicefal-
taurida") cu elemente mediteraneene, ~a cum au
aratat masuratorile efectuate pe schelete din
eimitirul de la Szbreg llnga Szeged ~i Kelebia.
Grupul Nagyrev din nordul Ungariei ~i sud-vestul
Siovaciei 'i~i incinera mortii, ~adar nu putem
cuno~te structura lor antropologica.
Din punct de vedere cultural, grupul Nagyrev
este 'inrudit cu Periam.
a. Cultura Peri am din sud-estul Ungariei,
sud-vestul Romaniei ~i nordul Iugoslaviei
Grupul Periam este cunoseut 'inca din anul
1870 dintr-o serie de telluri ~i cimitire din estul
Ungariei ~i sud-vestul Romaniei. Tellurile se
aflau pe terasele joase ale rlurilor. Stratifiearea ~i
grosimea resturilor culturale ne indica agrieultori
sedentari de-a lungul unei perioade 'indelungate.
Tellul important de la Periam, judetul Arad, avea
un strat cultural neafectat cu 0 grosime de 60 em.
Tellul de la Pecica (grafiat Pecska 'in literatura