1

INDRUMAR DE AFACERI
Albania

Informații generale

Cadrul economic și politic

Albania şi-a declarat independența de Imperiul Otoman în 1912, dar a fost

cucerită de Italia în 1939. Partizanii comuniști au preluat puterea în 1944. Țara s-a aliat
iniţial cu URSS până în 1960, apoi cu China, până în 1978. La începutul anilor 90, cei 46
de ani de regim comunist xenofob au luat sfârşit şi s-a trecut la un regim democratic.
Tranziţia s-a dovedit a fi dificilă, guvernele luptându-se cu șomajul ridicat, corupţia,
infrastructura precară şi o opoziţie agresivă. Albania a progresat mult de la primele
alegeri libere, din 1991, dar totuşi rămân deficienţe. Observatorii internaţionali au
considerat că ultimele alegeri, după reinstaurarea stabilităţii politice în urma prăbuşirii
schemelor piramidale din 1997, au fost corecte. Cu toate acestea au fost sesizate fraude
la toate alegerile postcomuniste.
De la alegerile din vara anului 2017, partidul socialist conduce tara cu o
majoritatea parlamentară, care ar trebui să asigure o mai mare stabilitate a procesului
legislativ. Programul guvernamental prevede reforme atât pentru a favoriza relansarea
activității economice, cât și pentru consolidarea mediului de operare, care este încă
afectat de corupție, ineficiență și lipsă de transparență. Procesul de integrare în UE
continuă, chiar și fără un orizont de timp clar. Adoptarea reformelor impuse de procesul
de aderare (relativă în special în ceea ce privește eficiența și transparența sporită a
sistemului juridic; lupta împotriva corupției) va fi un element-cheie în progresul
integrării în Uniunea Europeană în următorii ani.
Sistemul politic: Albania este Republica Parlamentara. Președintele Republicii este
Ilir Meta, iar Guvernul este condus de premierul Edi Rama.
Transferul lin al puterii, a fost considerat un pas semnificativ înainte. Albania a
aderat la NATO în aprilie 2009 şi este un candidat pentru aderarea la Uniunea
Europeană. Albania este membra a : WTO, SAA, CEFTA, EFTA, Acordul de Comerț Liber cu
Turcia, US-GSP etc.
În ciuda creșterii economice constante din ultimii ani, Albania rămâne una din
cele mai sărace țări din Europa, având probleme ca de exemplu economia subterană
semnificativă şi infrastructura energetică şi de transport încă precară.
Creșterea economică a țării continuă într-un ritm de puțin sub 4% pe an, în special
datorită creșterii investițiilor străine în sectorul energetic (care contribuie cu
aproximativ 2,5% din PIB), redresării modeste a principalilor parteneri comerciali (Grecia
și Italia, de asemenea, originea remitențelor mari) și performanța pozitivă a unor
sectoare precum turismul și construcțiile.
Datoria publică albaneză este relativ ridicată, dar în scădere în ultimul an.
Principalele probleme derivă din natura pe termen scurt a datoriei, totuși, angajamentul
Guvernului de a reduce povara datoriilor și tendința recentă de scădere vor contribui la
atenuarea acestui risc.
Albania are un sistem bancar destul de solid în ceea ce privește capitalizarea,
foarte concentrat (primele patru instituții dețin controlul în jurul a 70% din active) și
caracterizată printr-o prezență străină mare (băncile străine controlează aproape 90%
din activele din sector). Sectorul prezintă câteva aspecte critice din punctul de vedere
al calității portofoliilor bancare, cu un nivel ridicat al creditelor neperformante. Băncile
suferă de incertitudinea privind perspectivele sectorului și aplică politici restrictive de

1
 2

creditare, reducând accesul la credite, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Geografie

Localizare:
Europa de sud-est, la malul mărilor Adriatică şi Ionică, între Grecia la sud,
Macedonia la est şi Muntenegru şi Kosovo la nord.

Suprafaţă:
total: 28.748 km2 (poziţia 144 în lume)
uscat: 27.398 km2
ape: 1350 km2

Graniţe terestre:
total: 717 km
ţări vecine: Grecia 282 km, Macedonia 151 km, Muntenegru 172 km, Kosovo 112
km
Coastă marina: 360 km
Ora locala: GMT+ 1

Climat:
Temperat blând, ierni noroase, umede si răcoroase, veri senine, foarte calde şi
uscate, interiorul tarii este mai răcoros şi umed

Relief:
în general muntos şi deluros, mici câmpii de-a lungul coastelor

Altitudini extreme:
cel mai jos punct: nivelul mării 0 m
cel mai înalt punct: Maja e Korabit (Golem Korab) 2764 m

Resurse naturale:
petrol, gaze naturale, cărbune, bauxita, crom, cupru, fier, nichel, sare, lemn,
hidroenergie

Utilizarea solului:
teren arabil: 24.0%
culturi permanente: 7.21%
altele: 76.%

Suprafață irigată: 3,530 km2

Capitala Albaniei este Tirana, care are o populație de aproximativ 800.000 de

locuitori este, de asemenea, principalul centru economic și financiar. Țara este
împărțită în 12 raioane și principale orase sunt: Scutari, Durres, Valona, Fier ed Elbasan.

Principalele porturi: Durres, cu un dever de marfuri de 3.526.114 tone si 853.748

pasageri (în 2011); Vlora; Shengjin, Saranda, Porto Romano, Petrolifera Port
(Vlora)

2
 3

Retea de sosele: 18.000 km care leaga Albania de tarile vecine; Retea de cai
ferate: 441 km, legata decea internationala prin Muntenegru si prin Coridorul VIII
prin Portul Durres.

Populație: 2.821.977 (la ultimul recensământ din 2011)

Urbanizare: populație urbană: 53,7% din total (2011)

Grupuri etnice: albanezi 95%, greci 3%, altele 2% (aromâni, rromi, sârbi,
macedoneni, bulgari).
Structura confesională:
Datele oficiale privind religiile recunoscute în Albania indică prezența a trei
confesiuni religioase principale: populația este în principal compusă din musulmani
(56,7%, majoritatea sunniți), ortodocși (6,7%, inclusiv și Ortodoxia greacă și Biserica
Ortodoxă Albaneză autocefală) și catolicii (10,3%). Albania este, de asemenea, renumită
pentru coexistența pașnică și tolerantă a comunităților sale religioase.
Limbi: albaneză (oficială – provine din dialectul Tosk), greacă, aromână,
rromanes, limbi slave.

Moneda albaneză este Lek (ALL), cu toate acestea în tranzacții, de asemenea,

sunt adesea folosite în scopuri comerciale dolarul SUA (USD) și euro (€). De asemenea,
este posibil să se utilizeze ca metodă de plată valută străină, și nu există limitări privind
tranzacțiile în aceste valute.
Albania este o Republică parlamentară. Președintele Republicii este ales de către
Parlament și are mandat pe o durată de cinci ani, cu dreptul de a fi reales doar o singură
dată.

Relația cu Uniunea Europeană

În iunie 2006, Albania a semnat Acordul de Asociere și Stabilizare (ASA) cu Uniunea

Europeană, care a fost primul pas spre aderarea la UE. ASA a intrat în vigoare în mod
oficial la 1 aprilie 2009, în urma ratificării sale atât de către cele 25 de state membre
ale acelei perioade, cât și de către parlamentul albanez. Procesul de aprobare a fost
finalizat cu ratificarea de către Parlamentul grec, care a avut loc pe 15 ianuarie 2009.
Acest eveniment a permis Albaniei să solicite statutul unei țări potențial candidate
pentru intrarea în UE.
La 24 iunie 2014, Albania a primit statutul de țară candidată pentru aderare la
Uniunea Europeană. Cadrul general al acordului se bazează pe patru piloni:
1) dialogul politic și cooperarea regională;
2) dispozițiile comerciale referitoare la liberalizarea progresivă a schimburilor destinate
creării unei zone de liber schimb;
3) libertatea comunității;
(4) cooperarea în domeniile prioritare, în special în sectoarele justiției și afacerilor
interne.
Albania și UE au stabilit o abordare asimetrică referitoare la deschiderea pieței
pentru produsele industriale și agricole. Prin urmare, Albania a abrogat definitiv toate
tarifele vamale aplicate produselor industriale și aplică o liberalizare mai concretă în
sectorul produselor agricole, pe de altă parte, UE s-a angajat să asigure deschiderea
rapidă a pieței către produsele industriale și agricole din Albania.
Albania a eliminat complet taxele vamale pentru produsele industriale, dar nu și

3
 4

pentru un număr limitat de produse de consum extrem de sensibile. Pentru aceste

produse din urmă, taxele vamale au fost reduse cu 20% din tariful MFN (most favorite
nation), iar începând cu 1 decembrie 2010 taxele sunt zero. Toate celelalte angajamente
privind tarifele și alte aspecte ale comerțului cu produse agricole au fost finalizate și
reflectă pe deplin cerințele și forma de liberalizare stabilite prin acordul semnat, cum
ar fi: (i) eliminarea completă a taxelor vamale pe anumite produse agricole, produse
agricole prelucrate, precum și produse de pescărie; (ii) reducerea tarifului MFN împărțit
în două perioade pentru un grup de produse; (iii) importurile în limitele cotelor stabilite,
fără taxe vamale.

Economia Albaniei

Conform raportului Forumului Economic Mondial publicat în septembrie 2017,

Albania se află pe locul 80 în clasamentul mondial privind competitivitatea. Acest raport
examinează setul de instituții, politici și factori care determină productivitatea unei țări
și se bazează pe aproximativ o sută de indicatori împărțiți în diferite categorii, inclusiv
date macroeconomice, instituții, infrastructuri, mediu, sănătate, educație, eficiența
pieței muncii, a sectorului financiar și a inovării.
În plus, potrivit indicelui de libertate economică din 2017 (publicat de Fundația
Heritage și Wall Street Journal), Albania se află pe locul 65 în lume.
Conform raportului Doing Business 2017, publicat de Banca Mondială cu privire la
ușurința de a face afaceri, Albania se situează pe locul 58 din totalul a 190 de țări
examinate.
Sectorul financiar a crescut rapid și, în general, creditul este plătit respectând
condițiile pieței.
Sistemul bancar se caracterizează din ce în ce mai mult de prezența băncilor
străine care reprezintă aproximativ 90% din totalul activelor. Aceste date au dus la o
concurență sporită și o mai bună disponibilitate a serviciilor bancare. Reglementările de
supraveghere au fost consolidate pentru a menține stabilitatea financiară. Ca răspuns la
criza financiară la nivel mondial, Banca Centrală a Albaniei a crescut lichiditatea și,
astfel, a menținut încrederea publică. Sistemul bancar, fără o expunere directă
relevantă, a reușit să reziste șocului financiar global al băncilor în ultimii ani.
Creșterea economică în 2017 a fost de 3,36%
Rata șomajului in 2017 a fost de 13,4%
Rata inflației în primele 3 luni din 2018 a fot 2,45%

Economia Albaniei a continuat să crească de la 3,5% în 2016 la 3,6% în 2017.

Principalii factori care au contribuit la creșterea PIB-ului rămân sectorul turistic și cel
energetic, inclusiv proiectele mari cu contribuție ISD în sectorul gazelor naturale și
hidrocentrale. Domeniul construcțiilor este în plin avânt, datorită faptului că în prima
jumătate a anului 2017 a fost aprobat un val de noi planuri generale și autorizații de
construcție.
Conform previziunilor FMI, creșterea PIB-ului este de așteptat să fie de
aproximativ 4,1% în 2018.
Exporturile au înregistrat cea mai bună performanță în ultimii patru ani, încheind
anul 2017 cu 273 miliarde Lek (aproximativ 2 miliarde euro), cu o creștere anuală de
12,1%.
Creșterea a fost realizată de două grupuri principale: "Textile și încălțăminte" și
"Materiale de construcții și metale", care au contribuit împreună la creșterea de 78%. În
schimb, singurul care a scăzut a fost grupul "Minerale, combustibili, electricitate"

4
 5

înregistrând valori negative.

În ciuda creșterii exporturilor, acest lucru nu a fost suficient pentru a îmbunătăți
balanța comercială, deoarece exporturile reprezintă 43% din importuri. Albania continuă
să fie profund deficitară, ajungând la 353 miliarde lek, o creștere de 5% față de anul
precedent.
Importurile au crescut la rate mai mari decât exporturile, ceea ce a dus la o
deteriorare a balanței. Albania a cumpărat bunuri în valoare de 626 miliarde leke (4,7
miliarde de euro), cu o creștere anuală de 8%. Principala influență asupra acestei
creșteri a fost reprezentată de grupul "minerale, combustibili și energie", urmat de
"alimente, băuturi și tutun" și "produse chimice și din plastic".
În 2017 inflația a fost stabilă la o rată de 2,1%.
Rata șomajului în T2 2017 a ajuns la 14,3%, în scădere cu 0,83 puncte procentuale
față de T1 2017 și 1,6 puncte procentuale față de T2 2016, indicând semne de
îmbunătățire a pieței forței de muncă.
Piețele financiare au fost caracterizate de rate scăzute ale dobânzilor la depozite
și împrumuturi, creând cererea de proprietăți imobiliare ca instrument de investiții mai
atractiv și mai lucrativ pentru deținătorii de capital.
În anul 2017 sectorul serviciilor, unde turismul are cea mai mare pondere, a
crescut cu 12,8% față de anul 2016, arătând interesul crescut în ultimul an al turiștilor
pentru Albania.
Reformele economice albaneze și mediul de afaceri
Guvernul Albaniei a întreprins o nouă reformă fiscală profundă, care asigură faptul
că cuvântul corupție nu mai este asociat cu autoritățile fiscale. Noua reformă
macroeconomică asigură că legea este clară și corectă pentru toți și că nu există
favoritism și nedreptate în domeniul concurenței.
În prezent, investițiile străine directe sunt printre cele mai mari din regiune, cu
983 milioane EUR investiți în 2016.
În primul trimestru al anului 2017, intrările de ISD au crescut cu 8% față de același
trimestru din 2016. În această perioadă, investițiile olandeze și turce sunt cele mai mari
surse de ISD din Albania. Principalul sector care a atras cele mai multe investiții sunt în
sectorul companiilor de telecomunicații, al call-center-urilor și al industriei de gaze
naturale și energie electrică.
Stocul de investiții străine directe (ISD) pentru primul trimestru al anului 2017 a
atins 5,8 miliarde de euro, iar valoarea bunurilor interne deținute de străini a crescut cu
aproximativ 800 de milioane de euro.
Prin implementarea reformei macroeconomice și a stabilizării fiscale, Albania nu
face parte din harta riscului macroeconomic.
Climatul de afaceri și reforma dereglementării
Reforma climatului de afaceri face parte dintr-un nou proiect pe termen lung cu
diferiți parteneri. Guvernul albanez a lansat reforme majore pentru o mai bună
participare a investitorilor străini și interni. Legislația a fost îmbunătățită într-o
varietate de sectoare.
Cadrul juridic privind achizițiile publice este guvernat de principiile
nediscriminării și transparenței. Legea privind zonele de dezvoltare tehnică și economică
este una dintre cele mai pozitive schimbări în legislația cadru economică. Această lege
oferă stimulente fiscale investitorilor în aceste zone.
Legea privind "Investițiile strategice" oferă garanțiile juridice maxime pentru
investitorii străini. Legea se bazează pe două elemente principale: sporirea securității
contractuale și judiciare a antreprenorialului străin și cel național, iar a doua este
adoptarea unor proceduri rapide. Legea încurajează și sprijină investițiile interne și

5
 6

externe în sectoare precum energia, mineritul, transportul și infrastructura,

telecomunicațiile, turismul, agricultura, zonele economice și zonele prioritare de
dezvoltare. AIDA – Agenția pentru Investitorii Străini este structura administrativă
responsabilă pentru furnizarea de servicii investitorilor într-o "fereastră unică". AIDA
îndeplinește rolul de agent de asistență și urmează toate procedurile administrative
până la realizarea proiectului de investiții.
Legea turismului are în portofoliu oferte competitive pentru investitorii străini și
autohtoni.
Numărul de societăți pe acțiuni străine care operează în Albania la sfârșitul anului
2017 era de 10.096 de companii.
Investiții Directe Externe
Pentru a spori investițiile străine directe, guvernul albanez și-a intensificat
eforturile de a implementa o serie de reforme fiscale și legislative pentru îmbunătățirea
procesului de aderare. Aceste reforme, odată cu semnarea Acordului de Stabilizare și
Asociere la UE și cu aderarea NATO, contribuie la creșterea investițiilor străine directe în
Albania. În ultimii ani, interesul investitorilor a crescut într-o gamă largă de sectoare,
cum ar fi agricultura, industria prelucrătoare, producția de energie, producția de
ciment, mineritul, petrolul și parcurile industriale.
Interesul de a investi în Albania a atins recent cel mai înalt nivel din toate
timpurile. Investitorii își dau seama că Albania este una dintre ultimele oportunități
reale din zona geografică europeană pe care le oferă, printre altele, în comparație cu
media europeană, prețuri foarte scăzute în raport cu rentabilitatea ridicată a capitalului
și a proprietății.
În plus, Albania face parte acum din economiile cu creștere rapidă în sud-estul
Europei și are o poziție geografică foarte favorabilă. Costurile afacerii sunt destul de
competitive, atât din punctul de vedere al muncii, cât și din punct de vedere al
costurilor generale, în special în ceea ce privește forța de muncă din țară, recunoscută
în general ca fiind foarte calificată, motivată și dotată cu cunoștințe lingvistice.
Cadrul de reglementare pentru a încuraja investițiile este reprezentat, în primul
rând, de o lege cu privire la investițiile străine din 02 noiembrie 1993, cu modificările
ulterioare, care a fost concepută cu scopul de a crea un climat favorabil pentru
investițiile străine. Legea oferă garanții considerabile tuturor străinilor (persoane fizice
sau juridice) care intenționează să investească în Albania. Legea prevede: (1) nu este
necesară o autorizație guvernamentală prealabilă și nici un sector nu este exclus în
principiu de la investițiile străine; (2) nu există o limită stabilită pentru procentul de
participații corporative care pot fi deținute de investitorii străini - este, prin urmare,
posibil să dețină 100%; (3) investițiile străine nu pot fi expropriate sau naționalizate
direct sau indirect, cu excepția cazurilor particulare, în interesul public exclusiv,
reglementat de lege; (4) investitorii străini au dreptul să repatrieze toate fondurile și
contribuțiile în natură legate de investițiile lor în Albania; (5) Tratamentul cel mai
favorabil pentru investitori, în conformitate cu acordurile internaționale, este prevăzut
și de actuala legislație albaneză.
Există excepții limitative față de acest regim liberal de investiții, majoritatea
fiind legate de activitățile din sectorul televiziune, al asistenței medicale și al serviciilor
juridice. În plus, există și limitări privind achiziționarea de bunuri imobiliare: terenurile
agricole nu pot fi cumpărate de la străini, dar pot fi închiriate numai pentru o perioadă
de 99 de ani. Investitorii din Albania au dreptul la protecție juridică a drepturilor în ceea
ce privește investițiile lor.
În cazurile prevăzute, părțile aflate în litigiu au dreptul la arbitraj în fața
Centrului Internațional pentru soluționarea litigiilor în materie de investiții

6
 7

(https://icsid.worldbank.org) ICSID. Investitorii străini au, de asemenea, dreptul de a

prezenta litigiile adresate unei instanțe albaneze. Prevederile arbitrajului comercial
național și internațional au fost încorporate în Codul de procedură civilă albaneză.
Agenția de Dezvoltare a Investițiilor din Albania (AIDA) aparține de Ministerul
Dezvoltării Economice, Turismului, Comerțului și Antreprenorialului. Acest organism a
fost creat pentru a monitoriza implementarea consecventă a politicii de stat de
promovare și atragere a investițiilor străine, de a ajuta și de a accelera intrarea
investițiilor străine în economia țării, competitivitatea exporturilor albaneze și de a
ajuta investitorii străini să identifice oportunitățile oferite de piața albaneză.
Contribuția directă a AIDA la dezvoltarea economică este evidențiată prin
facilitarea și susținerea investițiilor directe în Albania, creșterea competitivității și a
capacității inovatoare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și sprijinirea exporturilor
de bunuri și servicii.
Potrivit AIDA, sectoarele economiei albaneze cu potențial ridicat de dezvoltare
sunt: energia regenerabilă, industria minieră - petrol și gaze, turism, producție,
agricultură, transport și logistică, telecomunicații.
Facilități acordate investitorilor străini în Republica Albania
Legislația albaneză cu privire la cetățenii străini este în conformitate cu
directivele UE referitoare la politica de imigrare. Legea privind străinii prevede că
cetățenii SUA, UE și țările din spațiul Schengen se bucură de drepturi egale cu cetățenii
albanezi în ceea ce privește încadrarea în muncă și activitatea independentă.
Străinii sunt împărțiți în două categorii - aceia care trebuie să solicite viză la
trecerea frontierelor Republicii Albania și cei care sunt scutiți de această cerință.
Străinii care doresc să locuiască în Albania pe termen lung (în orice caz mai mult de trei
luni în fiecare perioadă de șase luni - investitorii) vor primi un permis de ședere. Străinii
pot lucra în Albania numai după obținerea permisului de muncă, dacă legea nu prevede
altfel.
Crearea de zone tehnice economice cu stimulente speciale pentru investitori este
piatra de temelie pentru dezvoltarea Albaniei.
AIDA – Agenția pentru Investitorii Străini este structura administrativă responsabilă
pentru furnizarea de servicii investitorilor într-o "fereastră unică". AIDA îndeplinește
rolul de agent de asistență și urmează toate procedurile administrative până la
realizarea proiectului de investiții.
Noua lege stimulează și sprijină investițiile strategice în sectoarele cu posibilitate
de creșterea rapidă, facilitează procedurile administrative, sporește transparența și
reduce complexitatea legislativă a investițiilor strategice.
Sectoare potențiale pentru investiții străine strategice

Energie și minerit
Transport, maritim, aerian, feroviar
Infrastructură și deșeuri urbane
Telecomunicații si IT
Managementul deșeurilor urbane
Turism
Agricultura și pescuitul și sub sectoarele acestora
Zone tehnologice
Parcuri industriale și tehnologice

Criteriile de definire a interesului public în selectarea investițiilor străine

strategice sunt:

7
 8

Valoarea investiției
Timpul pentru livrarea investiției
Numărul de locuri de muncă pe care le va crea
Prioritate economică sectorială
Dezvoltarea economică regională
Dezvoltarea și îmbunătățirea standardelor pentru producția de bunuri
Noi tehnologii pentru creșterea competitivității
Îmbunătățirea siguranței și calității vieții cetățenilor
Asigurarea protecției consumatorilor și a mediului

Guvernul albanez a adoptat un pachet fiscal care va fi pus în aplicare pentru

investiții strategice în sectorul turismului începând cu 1 ianuarie 2018:
 Taxele sunt scăzute, iar birocrația este redusă. O legislație avantajoasă pentru
toți cei care doresc să investească în turism. Oricine ar investi într-un hotel de 4
sau 5 stele va fi scutit de impozit pentru o perioadă de 10 ani. Taxa zero pentru
construcții, impozitul pe proprietate zero, impozitul pe profit zero, doar o rată a
TVA-ului de 6%. Ulterior, dacă se dorește se pot obține licențe gratuite de cazinou
și maritim.
 Este în fază de finalizare un pachet de stimulente pentru investițiile în agroturism
bazat pe modelul italian, în special cel pe care Italia l-a făcut la începutul anilor
'90, unde sectorul turismului a suferit schimbări majore și a dus la o creștere
exponențială a agroturismului pe baza unui program de ajutor din partea statului.
 În fază de finalizare este și un proces de reglementare în vederea eliminării unor
bariere administrative prin reducerea timpului pe care o întreprindere trebuie sa-
l piardă pentru stabilirea unei afaceri în Albania.
Legea privind "Investițiile strategice" oferă garanțiile juridice maxime pentru
investitorii străini. Legea se bazează pe două elemente principale: sporirea securității
contractuale și judiciare a antreprenorialului străin și cel național, iar a doua este
adoptarea unor proceduri rapide. Legea încurajează și sprijină investițiile interne și
externe în sectoare precum energia, mineritul, transportul și infrastructura,
telecomunicațiile, turismul, agricultura, zonele economice și zonele prioritare de
dezvoltare.
Pentru a fi calificată drept o investiție strategică, trebuie îndeplinite diferite
cerințe minime de capital. Aceste cerințe variază de la 1 la 50 milioane USD. Investitorii
care beneficiază de statutul strategic vor beneficia de proceduri asistate, gestionarea
priorităților și pregătirea documentației, emiterea de avize, accesul la proprietăți
imobiliare de stat și alte beneficii. Legea instituie un Comitet de Investiții Strategice, în
calitate de organ colegial al Consiliului de Miniștri, care va fi condus de Primul Ministru
al Republicii Albania. Comitetul va avea dreptul să ia decizii privind acordarea statutului
investițiilor ca investiții strategice asociate sau specifice. Agenția de Dezvoltare a
Investițiilor din Albania va fi structura administrativă responsabilă pentru furnizarea de
servicii investitorilor, îndeplinirea rolului agentului asistent și respectarea tuturor
procedurilor administrative până la realizarea proiectului de investiții.
Toate investițiile strategice specificate ca atare în prezenta lege sunt considerate
ca având un interes public. Determinarea interesului public în momentul selectării unei
investiții strategice se evaluează pe baza:
 suma investiției;
 perioada de executare a investiției;
 productivitatea investițiilor și valoarea adăugată;

8
 9

 crearea de locuri de muncă;

 sectorul economic prioritar;
 dezvoltarea economică regională și locală;
 dezvoltarea și îmbunătățirea condițiilor și standardelor pentru producția de
bunuri și prestarea de servicii;
 introducerea de noi tehnologii pentru creșterea competitivității și eficiența
investiției;
 a sporit nivelul general de siguranța si calitatea vieții cetățenilor;protecția
mediului și a consumatorilor.
Investițiile propuse a fi considerate investiții strategice trebuie să îndeplinească
toate criteriile specificate mai jos:
a) În industria energetică și minieră, o investiție trebuie să fie:
- egală sau mai mare de 30 milioane euro pentru un investitor / proiect care va
primi statutul de "Investiție strategică / investitor, procedură asistată"
- egală sau mai mare de 50 milioane euro pentru un investitor / proiect pentru a
primi statutul "Investiție strategică / Investitor, procedură specială"
b) În domeniul transporturilor, al infrastructurii de comunicații electronice și a
industriei urbane a deșeurilor o investiție trebuie să fie:
- egală sau mai mare de 30 milioane euro pentru un investitor / proiect pentru a
primi statutul de investiție strategică / investitor, procedură asistată"
- egală sau mai mare de 50 milioane euro pentru un investitor / proiect pentru a
primi statutul "Investiție strategică / Investitor, procedură specială"
c) În sectorul turismului (structuri turistice), o investiție trebuie să fie:
- egală sau mai mare de 5 milioane euro și să creeze cel puțin 80 de noi locuri de
muncă pentru un investitor / proiect pentru a primi statutul de investiție strategică;
- egală sau mai mare de 50 milioane euro pentru un investitor / proiect;
d) În agricultură (stabilirea unui model de fermă agricol mare) și pescuitul trebuie
să fie o investiție:
- egală sau mai mare de 3 mil. euro și să creeze cel puțin 50 de noi locuri de
muncă pentru un investitor/proiect
- egal sau mai mare de 50 mil. euro pentru un investitor/proiect
e) pentru sectorul "zone economice", inclusiv sub-sectoarele sale de investiții
trebuie sa fie:
- egală sau mai mare de 5 mil. euro pentru un investitor / proiect
- egală cu sau mai mare de 50 milioane euro pentru un investitor / proiect
f) În domeniile prioritare de dezvoltare, o investiție trebuie să fie:
- egală sau mai mare de 1 milion euro și să creeze cel puțin 150 de noi locuri de
muncă pentru un investitor/proiect
- egală sau mai mare de 10 milioane euro și crearea a cel puțin 600 de locuri de
muncă noi pentru un investitor/proiect

Energia regenerabilă
Albania este cea mai dinamica țară din Europa în acest domeniu. Datorită
măsurilor luate de Guvern, concretizate în Strategia Națională, energia regenerabilă a
fost plasată în topul agendei de dezvoltare a țării. Strategia pe termen lung a Albaniei,
în acest domeniu, vizează poziționarea acesteia ca economie de vârf în lume,
influențată de energia regenerabila.
În general, Albania are un potențial enorm pentru hidroenergie, energie solară și
energie eoliană. În special, are resurse importante de apă, cum ar fi opt râuri mari,
alimentate de sute de mici râuri și cursuri, care traversează țara de la est la vest. Mai

9
 10

mult, Albania are condiții foarte favorabile pentru dezvoltarea energiei solare datorită
climatului său mediteraneean și potențial semnificativ și în sectorul energiei eoliene.

Petrol și gaze
Depozitele minerale din Albania includ crom, cupru, fier-nichel, calcar, gresie,
asfalt și bitum natural, calcar decorativ, gresie decorativă masivă.
Conform legii nr. 7746 din 1993, fiecare persoană care dorește să se angajeze în
cercetare, dezvoltare și producție de hidrocarburi în Albania este obligată să încheie un
acord cu Ministerul Energiei și Industriei.
Toate persoanele juridice, publice sau private, locale sau străine, ale căror
activități sunt cele de transformare, transport și comercializare a petrolului sau a
gazelor, se supun legii n. 8450 din 1999. Legea privind gazele naturale permite crearea
unei piețe competitive în acest sector și integrarea sa pe piețele regionale și europene.
Această lege constituie baza juridică necesară pentru implementarea politicilor,
regulilor și procedurilor pentru organizarea și reglementarea pieței gazelor naturale.
Albania are unul dintre cele mai mari câmpuri petrolifere din Europa
continentală, iar oportunitățile de explorare a petrolului și gazelor au atras zeci de
companii străine. Drept urmare, începând din 1992, au fost forate zeci de puțuri noi pe
uscat și s-au finalizat mii de profiluri seismice noi, 2D și 3D, atât pe uscat, cât și pe
mare.
Operațiunile existente de producție a petrolului, precum și licențele actuale și noi
de explorare a petrolului și gazelor, atât pe uscat, cât și pe mare, pot oferi oportunități
excelente companiilor de petrol și gaze, precum și furnizorilor de servicii petroliere și
gaze afiliate.
Construirea conductei Trans-Adriatice va contribui la crearea de oportunități
pentru folosirea și întreținerea ulterioară a conductei și a instalației de compresie,
precum și îmbunătățirea infrastructurii, depozitarea gazului și producția de energie
termică.
Industria minieră
Industria miniera a constituit tradițional, poziția centrala a economiei albaneze,
datorita istoriei bogate si tradiției acestei industrii in Albania. Albania beneficiază si de
rezerve naturale considerabile si de un mediu investițional favorabil, ceea ce i-a permis
să fie unul dintre liderii regionali si chiar europeni in producția de minereuri. Pe
parcursul ultimilor cincizeci de ani, extracția s-a axat pe dezvoltarea capacităților de
producție fără să se bazeze pe modernizări de tehnologie. Sectorul minier a trecut prin
schimbări drastice de la mijlocul anilor 1990, atunci când Guvernul a aprobat Legea
minelor şi Legea privind concesiunile. Eforturile majore de privatizare au început în
anul 1999. Interesul investitorilor în acest domeniu este în creștere continuă şi sectorul
prezintă bune oportunități de investiții. Albania este cunoscuta in special pentru gradul
ridicat de crom din minereurile sale. Acesta se clasează printre principalii producători şi
exportatori de minereu de crom şi a fost al treilea producător mondial în anii 1980.
Depozitele cu cele mai mari concentraţii de crom sunt situate în partea de nord.
Rezervele totale sunt estimate la 32.8 milioane de tone. Per total, cele patru regiuni
principale cu rezerve de crom sunt:
Regiunea de Nord-: Tropoja ; Regiunea Centrală-: Bulqiza şi Kukes ; Sud-Est: Shebenik
- Pogradec

Fierul şi nichelul sunt alte minerale principale de care dispune Albania. Rezervele
sunt estimated la 220 milioane de tone. Depozitele sunt concentrate în trei regiuni

10
 11

principale: Regiunea de Nord-: Kukes; Regiunea Centrală-: Librazhd şi Pogradec;

Regiunea Sud-: Bitincke şi Korce.
Turism
Sectorul turistic este reglementat în Albania prin noua lege n. 93/2015 "Pentru
turism", care este parțial standardizat în articolul 2, articolul 3 și anexa la Directiva nr.
90/314 / CEE din 13 iunie 1990; în plus, este parțial uniformă la articolele 2 și 3 din
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 692/2011 / UE din 6 iulie 2011.
Guvernul albanez a acordat o importanță deosebită dezvoltării turismului, iar
Ministerul Dezvoltării Economice și Turismului a acordat prioritate dezvoltării industriei
turismului: finalizarea legislației secundare pentru legea turismului (în special cu privire
la standardizarea facilităților de cazare și a ghidurilor care operează în Albania) și Planul
de dezvoltare a turismului. Noua lege, împreună cu pachetul său de sprijin, oferă
diferite stimulente pentru investitorii din sectorul turismului, pentru a îmbunătăți
calitatea și ridicarea standardelor bazate pe valoarea investiției, făcând astfel ca
Albania să fie mai competitivă în regiune în ceea ce privește investițiile în domeniul
turismului.
În 2014 New York Times a clasat Albania pe locul patru din 52 de destinații
turistice recomandate a fi vizitate, iar Lonely Planet, în 2011 a clasat Albania ca prima
destinație turistică să fie vizitată, în ciuda faptului că este o țară în curs de dezvoltare.
Recent, Albania a fost catalogată ca “Noua dragoste Mediteraneeană” și “Ultimul secret
al Europei”.
Cel mai important număr de turiști care vizitează Albania provin din
Macedonia, Muntenegru, Grecia, Italia și Kosovo. Turiști străini provin în general din
Europa Centrală și de Est, din țări ca Polonia, Ungaria, Cehia, sau din vestul Europei,
din țări ca Germania, Belgia, Olanda, Franța, UK și țări din Asia.

Producția
Producția textilă și îmbrăcămintea sunt principala sursă de muncă în sectorul de
producție. Pe baza unei puternice tradiții postbelice active în producția de articole de
îmbrăcăminte, de la privatizarea anilor 90, multe companii locale au dobândit o
reputație solidă, în timp ce companiile străine și-au mărit semnificativ cota de producție
în acest sector, în special în prelucrare pentru export (lohn). Multe companii străine
operează în Albania timp de mai bine de un deceniu și continuă să-și majoreze
activitatea, conducând la o creștere a numărului de locuri de muncă.
Principalele avantaje ale investițiilor în sectorul îmbrăcămintei sunt: forța de
muncă disponibilă pe întreg teritoriul țării, cu experiență în domeniu, costurile directe
și totale ale forței de muncă mai mici decât cele din majoritatea țărilor comparabile,
accesul din / către Italia, Grecia și pe piețele din Balcani, scutirea de TVA sau de taxe
vamale pentru 100% dintre producătorii din sectorul îmbrăcămintei conform schemei de
reexport.
Albania este unul dintre cei mai importanți producători de încălțăminte și piele.
Exporturile de încălțăminte albaneză s-au dublat în ultimii ani. Investitorii străini cresc
exporturile către piețele non-europene. Prin acordurile de liber schimb încheiate cu
țările balcanice și cu UE, Albania oferă oportunități de export nelimitate în regiune.

Agricultură
Albania oferă oportunități importante în sectorul agricol, datorită climatului
favorabil și costului scăzut al forței de muncă din mediul rural. Datorită utilizării
metodelor tradiționale, fructele, legumele, carnea și produsele lactate albaneze sunt
cultivate și produse cu foarte puțini aditivi artificiali, substanțe chimice sau pesticide.
11
 12

Astfel, Albania este capabilă să devină unul dintre cei mai importanți producători și
exportatori de produse alimentare ecologice de calitate pentru piețele regionale,
europene și nord-americane.
Sectorul agroalimentar reprezintă o parte semnificativă a economiei albaneze,
reprezentând aproximativ 20% din PIB și angajând 46% din forța de muncă națională. Au
fost făcute investiții majore în ultimii ani, iar valoarea adăugată a sectorului a crescut în
mod continuu. În special, guvernul albanez prevede investiții considerabile în sistemul
de irigare și drenare care nu include numai reabilitarea canalelor, ci și modernizarea
întregului sistem.
Ca urmare a ratificării ASA și a acordării ulterioare a statutului de țară candidată
a UE la 24 iunie 2014, Albania aplică în prezent normele și standardele agricole
europene.

Transport și logistică
Poziția geografică a Albaniei plasează țara într-o poziție favorabilă pentru
investițiile în infrastructură și dezvoltarea sectorului transporturilor.
Albania are câteva coridoare naționale și este conectată și la o serie de coridoare
regionale de logistică. Una dintre cele mai importante este Coridorul VIII pan-european,
aprobat în Creta în 1994 și confirmat la Helsinki în 1997. Chiar dacă costul său a fost
considerat scăzut, Coridorul VIII a fost caracterizat printr-o evoluție foarte lentă, din
cauza lipsei de investiții. Un memorandum de înțelegere semnat la Bari, care a adăugat
acestei artere poarta de acces spre Bari, Brindisi (Italia) și Valona (Albania), a sporit
interesul guvernului italian, care a decis, prin urmare, să finanțeze o parte importantă a
proiectului.
Coridorul VIII conectează regiunile adriatico-ionice cu regiunile din Balcani și
țările Mării Negre. Din punct de vedere economic, odată cu dezvoltarea rețelelor
transeuropene, Comisia Europeană are drept scop obținerea unui acces teritorial mai
bun în țările UE și, prin urmare, să dezvolte o mai mare mobilitate a persoanelor și a
bunurilor în conformitate cu obiectivele pieței unice și cu principiile mobilității durabile.
Din punct de vedere al transportului, Coridorul VIII este un sistem intermodal de
transport de-a lungul axei est-vest care include porturi maritime, fluviale, aeroporturi,
porturi, drumuri și căi ferate, pentru o extindere totală de aproximativ 1270 de
kilometri de căi ferate și 960 km de drumuri.

Porturi
În prezent, Albania are porturi în patru orașe principale: Durres, Valona, Saranda
și Shengjini, planuri de expansiune continuă, în special în domeniul porturilor turistice.
Dezvoltarea transportului maritim face parte din Strategia națională în domeniul
transporturilor și din Planul de acțiune 2016-2020 prin investiții în dezvoltare și printr-o
abordare orientată spre piață până în 2020 prin realizarea unor obiective, printre care:
creșterea volumului de mărfuri în porturile albaneze și creșterea numărului de pasageri
transportați de feriboturi; reabilitarea infrastructurilor și suprastructurilor celor 4 porți
principale, inclusiv a porturilor de agrement; dezvoltarea porturilor de agrement,
inclusiv construirea infrastructurii și suprastructurii lor, pentru a crește numărul de nave
turistice care vor putea fi ancorate în aceste porturi, sporind astfel numărul de turiști și
veniturile generate de turismul maritim.

Căile Ferate
Parlamentul albanez a aprobat legea n. Codul Feroviar 142/2016 - care va intra în
vigoare în ianuarie 2018 – la care stabilește principiile și procedurile legate de

12
 13

activitatea feroviară în Albania. Intenția este divizarea activităților Căilor Ferate

albaneze (CFA), care separă operațiunile feroviare de gestionarea infrastructurii, în
conformitate cu acquis - ul comunitar; cu crearea unei autorități independente de
securitate și a reglementării industriei.
BERD a acordat Republicii Albania un împrumut, pentru CFA. Proiectul face parte
din ruta a 2-a a rețelei principale din Balcanii de Vest care leagă orașele Podgorica
(Muntenegru) și Vlora (Albania) și a fost stabilită ca o extensie orientativă pentru
rețelele transeuropene de transport (TEN-T) pentru nucleul rețelei Balcanii de Vest.
Proiectul va sprijini dezvoltarea economică națională a Albaniei și va contribui la
integrarea regională a Albaniei, îmbunătățind conectivitatea principalelor orașe către
portul Durres și TIA.

Aeroporturi
Aeroportul Internațional Tirana - Rinas "Mama Teresa" este singurul aeroport
internațional din Albania, gestionat în prezent de un operator în cadrul unui contract de
concesiune încheiat cu guvernul albanez. Ministerul albanez al Transporturilor și
Infrastructurilor și autoritățile de concesiune ale aeroportului internațional au semnat
un acord în 2016 potrivit căruia exclusivitatea aeroportului este redusă. Acest acord a
facilitat, de facto, un nou pas spre alte aeroporturi și aerodromuri, cum ar fi cele din
Kukes și Valona, și reducerea costurilor de operare pentru companiile aeriene ale căror
aeronave tranzitează Albania.

Telecomunicații
Cadrul de reglementare de referință constă în principal din Legea nr. 9918 din 19
mai 2008 "Cu privire la comunicațiile electronice în Republica Albania", cu modificările
ulterioare. Prezenta lege vizează promovarea concurenței și a eficienței
infrastructurilor, asigurarea serviciilor necesare și adecvate pe teritoriul Republicii
Albania, pe baza principiului neutralității tehnologice în sectorul telecomunicațiilor.
Conform legii, persoanele fizice și juridice sunt libere să furnizeze servicii și să
construiască rețele de telecomunicații. Pentru a opera în acest sector, este necesară
obținerea unei autorizații din partea Autorității de Telecomunicații care este o
Autoritate de reglementare independentă.
De asemenea, pot fi luate în considerare și alte autorități cu o importanță
deosebită în acest sector: Ministrul Inovării și Administrației Publice și Consiliul Național
al Radio și Televiziunii. Cele mai recente amendamente la Legea nr. 9918/2008 au fost
introduse prin Legea nr. 102 din 24 octombrie 2012, care armonizează complet cadrul
legislativ național cu principiile și prevederile directivelor europene.

Stimulente
Albania nu este doar o țară care are resurse naturale semnificative, ci și o
economie în creștere, datorită stimulentelor legislative, care vizează atragerea
investitorilor. Albania garantează egalitatea de tratament între investitorii străini și cei
interni, profitul total și repatrierea dividendelor (după impozitare), repatrierea
fondurilor provenite de la societățile lichidate, tratate împotriva dublei impuneri în
vigoare cu 40 de țări și acorduri bilaterale privind promovarea și protejarea investițiilor
reciproce în vigoare cu 34 de țări.

Investiții strategice
În încercarea de a crește investițiile în sectoarele strategice, în mai 2015 guvernul
albanez a aprobat o nouă lege privind investițiile strategice care creează două categorii

13
 14

- Procedura asistată sau procedura specială - și descrie criteriile, regulile și procedurile

pe care autoritățile statului trebuie să le adopte pentru acordarea statutului de
investiție strategică.
O investiție strategică reprezintă o investiție de interes public pe baza unor
criterii diverse, printre care: dimensiunea investițiilor, timpul de implementare,
productivitatea și valoarea adăugată, crearea de noi locuri de muncă, prioritățile
economice sectoriale, dezvoltarea economică regională și locală și multe altele. Legea
nu face discriminări între investitorii străini și cei naționali.

Facilitarea leasing-ului pentru proprietățile de stat

Investitorii pot subscrie contractele de leasing de proprietăți deținute de stat,
cum ar fi terenuri sau clădiri, la rate mai mici decât cele ale pieței. În cazul activităților
de producție, nivelul reducerii chiriei va fi determinat în funcție de nivelul investițiilor
efectuate și crearea de noi locuri de muncă.
Conform Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 54 din 5 februarie 2014, Consiliul de
Miniștri poate acorda contracte de închiriere a clădirilor publice cu o suprafață mai mare
de 500 m2 la costul simbolic de 1 euro/m2, în locul prețului ofertei, cu condiția să se
desfășoare următoarele activități:
a) activități de producție industrială, cu niveluri de investiții de peste 2 milioane
de euro;
b) perfecționare activă cu cel puțin 50 de contracte de muncă;
c) activități agroalimentare cum ar fi: colectarea, prelucrarea și vânzarea de
produse agricole sau produse alimentare cu niveluri de investiții de peste 722 mii euro;
d) activități în domeniul educației, activități media cu niveluri de investiții de
peste 1,4 milioane euro;
e) activitățile legate de construcția, întreținerea și deconstrucția navelor
maritime cu niveluri de investiții de peste 3,6 milioane de euro.

Zone tehnologice de dezvoltare economică

Zonele tehnologice de dezvoltare economică (ZTDE) includ orice activitate
economică supusă legilor în vigoare, excluzând activitățile care dăunează mediului și, în
general, bogăției naționale a țării.
Aceste activități pot fi efectuate de cetățeni albanezi sau străini (persoane fizice
sau juridice), după obținerea licențelor pertinente eliberate de administrația zonei
economice. În conformitate cu legea nr. 54/2015 "Amendamente la Legea nr. 9789 din 19
iulie 2007 privind înființarea și funcționarea zonelor economice termenii ”zone libere”
sau ”parcuri industriale” au fost înlocuite cu termenul "zone tehnologice de dezvoltare
economica".

Regimul comerțului in Albania

Regimul exportului și importului de produse din/în Albania este pe deplin
liberalizat. Totuși unele produse cu efecte negative asupra sănătății umane, florei si
faunei si integrității sau securității naționale a Republicii Albania sunt supuse unui
control legal, in general prin intermediul unor „licențe de import”. Astfel de produse
sunt: materiale militare si strategice, materiale radioactive, produse de dubla folosință,
narcotice, droguri si substanțe psihotronice, produse de flora si fauna vii. Regimul de
comerț al Albaniei este monitorizat si îndrumat de Ministerul Economiei, Comerțului si
Energiei. Importurile in Albania sunt supuse Tarifului Vamal, care este „ ad-valorem”.
Acest tarif vamal este in totală concordanță cu Nomenclatorul Combinat al Comunității
Europene ( 8-digits).
14
 15

Regimul de import
Aspectele vamale au fost parțial armonizate cu cele europene conform Acordului de
Stabilizare și Asociere (ASA) cu UE, care a intrat în vigoare în aprilie 2009. Legislația
relevantă este cuprinsă în Legea nr. 102 din 31.07.2014 "Codul Vamal al Republicii
Albania" și în prevederile de implementare aprobate prin Hotărârea Consiliului de
Miniștri nr. 651 din 10.11.2017.
Informații privind procedurile
Vămuirea și documentele de import
Bunurile introduse pe teritoriul albanez trebuie să fie însoțite de declarația sumară care
conține elementele necesare pentru identificarea acestora și de așa-numita ”declarație
vamală”. Bunurile sunt deținute în custodie temporară pentru finalizarea investigațiilor
vamale, inclusiv pentru prelevarea probelor și colectarea taxelor vamale, dacă este
cazul. Dispoziții speciale se aplică: mărfurilor în tranzit, antrepozite vamale, import
temporar, transformări sub control vamal și perfecționare activă.
Bariere tarifare
ASA prevede finalizarea unei zone de liber schimb cu UE până în aprilie 2019, în
conformitate cu principiile OMC. Tarifele vamale sunt actualizate și publicate anual în
conformitate cu clasificarea din Nomenclatura Combinată.
Tarifele vamale variază între 0% și 15%. În pachetul fiscal 2018, Albania a redus tarifele
pentru importul a peste 60 de produse aparținând sectorului tehnologiei și inovării.
Pentru produsele provenind din UE (însoțit de certificatul Eur 1 care atestă originea
comunitară), Albania aplică un tratament preferențial în temeiul titlului IV din ASA
dedicat liberei circulații a mărfurilor. Același acord guvernează, la titlul V, circulația
lucrătorilor, dreptul de stabilire, prestarea de servicii și circulația capitalurilor,
stabilirea principiului nediscriminării pe plan național, precum și liberalizarea circulației
serviciilor, a plăților și a mișcărilor de capital.
Bariere netarifare
Autoritățile vamale aplică o taxă pentru controlul mărfurilor importate, de la minimum
5 euro pentru declarațiile vamale până la 1.000 euro, până la maximum 22 euro pentru
declarațiile cu valoare mai mare.
Deși legislația este în mare măsură armonizată cu cea a Europei, același lucru nu poate
fi spus pentru aplicare, a cărui marjă de incertitudine poate duce la bariere în calea
desfășurării normale a operațiunilor de import-export și întârzieri în obținerea scutirilor
și a rambursărilor prevăzute pentru regimurile speciale de import temporar.
Pentru mai multe informații www.dogana.gov.al/english

Achizițiile publice în Albania

Achizițiile publice în Republica Albania sunt reglementate prin Legea nr.
9643/20.11.2006, cu amendamentele din Legile 9800/2007, 9855/2007, 10170/2009,
10309/2010.
Tipurile de proceduri de achiziții publice in Albania sunt: procedura deschisa (la
care pot participa toți operatorii economici interesați); procedura restricționată (care
se desfășoară în doua stagii, primul fiind o selecție a participanților care au depus
solicitări de participare) și procedura negociată (în care autoritatea contractantă
negociază condițiile contractuale de participare cu unul sau mai mulți ofertanți).

15
 16

Achizițiile publice in Albania sunt derulate electronic, printr-o procedura de înregistrare

online a operatorilor interesați, la Agenția de Achiziții Publice, pe site-ul
www.app.gov.al

Dreptul societar
Legislația albaneză, în special Legea nr. 9901 din 14 aprilie 2008 "Cu privire la
comercianți și societăți comerciale" prevede posibilitatea înființării de societăți cu
răspundere limitată în Albania (Shoqeri me përgjegjësi të kufizuar - Sh.pk) și pe acțiuni
(Shoqeri Aksionare - Sh.A) posibilitatea de a înființa sucursale (filiale) și reprezentanțe
ale companiilor străine, pentru care trebuie să fie adoptate aceleași proceduri de
înregistrare în Registrul societăților din Republica Albania (QKB-CNI).
Legea 9901 reprezintă referința legală pentru societățile comerciale. Această lege
este inspirată de disciplina din legile de afaceri franceză, italiană, germană și engleză.
Obiectivul principal este promovarea și încurajarea dezvoltării companiilor private din
Albania, precum și adaptarea legislației albaneze la cea în vigoare în țările Uniunii
Europene. Legea 9901 nu se aplică organizațiilor non-profit (asociații și fundații), care
sunt reglementate de Legea nr. 8788 din 7 mai 2001 "Cu privire la organizațiile non-
profit".
Pentru a constitui și organiza o societate comercială în Albania, investitorul (chiar
și străinul) poate alege:
 înființarea unei societăți comerciale (parteneriate colective, societăți pe acțiuni,
societăți cu răspundere limitată, societăți pe acțiuni);
 să creeze o sucursală, o filială sau o reprezentanță;
 înființarea unei societăți mixte și a unei companii de facto.

Societăți pe acțiuni (SHOQËRI AKSIONARE - Sh.a.)

O societate albaneză pe acțiuni (Sh.a.), spre deosebire de societatea cu
răspundere limitată, are posibilitatea să ofere propriile acțiuni pe piață. O societate pe
acțiuni trebuie să fie constituită cu un capital minim inițial de 3,5 mil. lek (aproximativ
27.700 euro); în cazul în care intenționează să ofere propriile acțiuni pe piață, capitalul
minim trebuie să fie de cel puțin 10 mil. lek (aproximativ 93,365 euro). Capitalul inițial
este împărțit în acțiuni și acționarii sunt răspunzători pentru pierderi numai în măsura
participării acestora. Cel puțin ¼ din valoarea nominală a acțiunilor care reprezintă
contribuțiile în numerar și totalitatea contribuțiilor în natură trebuie să fie achitată la
momentul subscrierii capitalului; organismul de conducere al companiei va decide cu
privire la partea rămasă din contribuție.
Principalele decizii sunt în general adoptate de către adunarea generală a
acționarilor, care pot fi ordinare sau extraordinare. Acționarii pot modifica articolele
numai printr-o adunare generală extraordinară. Sistemul de administrare și gestionare a
unei corporații poate fi de două tipuri: cu un singur nivel sau pe două niveluri.
Companiile care adoptă sistemul de niveluri de management trebuie să aibă un consiliu
de administrație și directori cu funcție de control de supraveghere. În schimb,
companiile care aleg sistemul dual au, în plus față de consiliul de administrație și
administratori, de asemenea, un consiliu de supraveghere cu funcții de control.
Consiliul de Administrație este responsabil pentru adoptarea tuturor deciziilor
strategice privind conducerea societății, în conformitate cu dispozițiile Statutului, și
acționează sub supravegherea Consiliului de Supraveghere.

16
 17

O societate pe acțiuni poate emite diferite categorii de acțiuni, sub rezerva

limitărilor pe care trebuie să le respecte toți acționarii în ceea ce privește drepturile de
vot proporțional cu cotele lor de participare la reuniunile adunării generale.
Societăți cu răspundere limitată (SHOQËRI ME PÉRGJEGJËSI TÉ KUFIZUAR -
SH.P.K.)
Societatea cu răspundere limitată (Shp.k.) este cea mai obișnuită formă juridică
aleasă de întreprinzătorii străini și investitorii străini care intră pe piața albaneză. Se
consideră tipologia tipică de companie care urmează să fie adoptat pentru un proiect de
start-up.
Pentru a înființa o societate cu răspundere limitată, este necesar un capital
minim inițial de 100 lek (aproximativ 1 euro). Acesta poate fi alcătuit din unul sau mai
mulți membri, persoane fizice sau juridice, care vor fi responsabili numai proporțional
cu capitalul social subscris. Contribuțiile pot fi în numerar sau în natură, cu excepția
transferurilor de servicii care nu sunt permise.
Deciziile referitoare la strategiile comerciale ale societății sunt responsabilitatea
adunării acționarilor, în timp ce conducerea obișnuită este efectuată de unul sau mai
mulți directori desemnați de aceeași adunare, chiar și în rândul celor care nu sunt
membri.
Legea impune întocmirea situațiilor financiare anuale, iar pentru societățile cu
răspundere limitată la care profiturile depășesc o anumită limită, este obligatorie
numirea auditorilor care vor fi responsabili pentru întocmirea acestor situații financiare.
Societatea cu răspundere limitată poate fi transformată într-o societate în
parteneriat sau într-o societate pe acțiuni, după o rezoluție a adunării generale, după
aprobarea situațiilor financiare pentru ultimele două exerciții financiare.
Alte forme de societate

Joint venture și companie de facto

Legea albaneză nu reglementează în mod specific nici societatea în comun, nici
societățile de facto între indivizi. Asociațiile în participațiune sunt prevăzute în Codul
civil, iar legislația albaneză utilizează termenul de "companie simplă". Acordurile în
participație sunt stabilite printr-un contract între două sau mai multe persoane, fizice
sau juridice, care sunt de acord să exercite împreună o activitate economică cu terți.
Particularitatea este că asociațiile în participațiune nu au personalitate juridică.

În practică, înainte de a lua în considerare intrarea într-o asociație în

participațiune, așteptările părților cu privire la principalele aspecte ale proiectului de
investiții ar trebui stabilite cu atenție în avans. De asemenea, se recomandă ca
partenerii să negocieze un mecanism alternativ de soluționare a litigiilor (de exemplu, o
clauză de arbitraj) în acordul de joint venture.

Societatea în numele unui colectiv

Într-un parteneriat general, toți membrii sunt răspunzători, fie în mod solidar, fie
separat, fără limitare, pentru obligațiile care decurg din statutul unui membru.
Creditorii unui parteneriat general au în primul rând dreptul de a acționa împotriva
întregii societăți și, dacă acest lucru nu este suficient, pot acționa împotriva tuturor
membrilor și pot cere plata datoriilor.
Nu există un capital minim pentru înființarea unei societăți în numele colectiv.
Societatea în nume colectiv din legislația albaneză poate fi configurată ca o relație de
colaborare reciprocă în care fiecare asociat are autoritatea de a implica compania față

17
 18

de terți, fără notificare. Dacă nu se convine altfel în regulamentele depuse la QKB-CNI,

toți asociații sunt considerați directori.
Compania se lichidează la expirarea termenului prevăzut, prin hotărâre a
acționarilor, pentru faliment, prin hotărâre judecătorească și pentru neexercitarea
activității comerciale timp de două exerciții financiare consecutive. Cu toate acestea,
există circumstanțe în care continuitatea poate fi prevăzută în statut. Este necesară
obligația de a depune situații financiare anuale.
Societatea în comandită

Parteneriatul limitat se caracterizează prin prezența simultană a două categorii

de membri: parteneri comanditați și parteneri comanditari. Într-un parteneriat limitat,
partenerii comanditari sunt responsabili doar de obligațiile sociale proporțional cu
participarea lor, în timp ce partenerii comanditați au responsabilitatea nelimitată
pentru toate obligațiile sociale.

Legea 9901 conține dispoziții speciale privind drepturile și obligațiile asociațiilor

comanditari. Aceste dispoziții prevăd dreptul membrilor la raportul financiar cel puțin
de două ori pe an. Cu toate acestea, partenerii comanditari nu pot, de asemenea, să
participe la administrarea companiei. În cazul în care un partener comanditar ia parte la
administrarea societății, acesta poate să își asume răspunderea nelimitată pentru
obligațiile sociale. În actul de asociere al unei societăți în comandită simplă, trebuie
specificată cota totală sau valoarea contribuțiilor membrilor unici, precum și cota sau
contribuția fiecărui membru și procentul participării asociațiilor la profitul societății.
Decesul unui membru nu determină dizolvarea imediată a societății în comandită.

Alte reglementări pentru societățile aflate sub incidența legislației albaneze

Legea nr. 9901 și Legea nr. 9723 din 3 mai 2007 cu privire la "Centrul Național de
Afaceri" (CNI sau QKB în limba albaneză) a modificat procedura de înregistrare a
companiilor. S-a trecut printr-o procedură gestionată de Curte, care a necesitat mai
multe zile și mai multe etape administrative, spre un nou proces administrativ
raționalizat, ușor și destul de rapid. Începerea unei afaceri a devenit mai ușoară prin
publicarea online a documentelor relevante, cu costuri reduse de înscriere și
consolidarea înregistrării pentru impozite, asigurări de sănătate și muncă într-o singură
cerere.
Activitățile economice, cum ar fi turismul, construcțiile, telecomunicațiile,
energia, creditarea, comerțul cu combustibil, radiodifuziunea și televiziunea, pescuitul,
comerțul cu produse medicale necesită o licență specifică. Legea nr. 10081 din 23
februarie 2009 "Cu privire la licențele, permisele și permisele din Republica Albania"
prevede înființarea unui ghișeu unic pentru licențe - Centrul Național pentru Licențe
("CNL sau QKL"), pe baza principiul "unică". Conform Legii nr. 131/2015 "Despre Centrul
Național de Afaceri", QKL și QKR se află acum sub administrarea QKB. QKB se naște ca un
nou subiect juridic care colectează competențele și oferă într-un "loc unic" serviciile
furnizate anterior separat de QKR și QKL.
Documentația solicitată în mod sumar de către Registrul Național al
Întreprinderilor (QKB-CNI) pentru înregistrarea unei noi societăți în Albania include,
printre altele:
1. Actul de constituire și statutul semnate de fondatori, care trebuie să conțină
numele societății, sediul social, scopul corporativ, capitalul inițial, durata (în Albania
poate fi nelimitată) și numele asociaților, administratorii sau directorii;
2. Formularul completat este depus de reprezentantul legal al companiei;

18
 19

3. Documentația privind fondatorii și administratorii societății.

Conform legislației fiscale albaneze, o nouă societate este supusă următoarelor
impozite principale.
Impozitele pe venit:
 15% din rezultatul net, cu excepția cazului în care societatea este clasificată ca o
întreprindere mică (cu o cifră de afaceri anuală de până la 8 milioane lek sau
aproximativ 58.800 euro);
 taxa de curățenie (taxa municipală): taxă anuală, în funcție de tipul de venit
anual și de tipul activității economice;
 Impozitul pe proprietate (impozitul municipal): o taxă anuală pe metru pătrat
pentru zona imobiliară deținută de societate, dacă este cazul;
 impozit anual de educație (impozit municipal);
 Taxa anuală de publicitate (taxa municipală), dacă este cazul.

Sărbători legale in Albania:

 Ianuarie 1 & 2 – Anul Nou
 Martie 14 – Ziua Verii
 Martie 22 – Ziua Nevruz
 Mai 1 – Ziua Muncii
 Octombrie 19 - Ziua Beatificării Maicii Tereza
 Noiembrie 28 – Ziua Independenței
 Noiembrie 29 – Ziua Eliberării
 Decembrie 8 - Ziua Națională a Tineretului
 Decembrie 24 - 25 - Crăciunul

Comerțul bilateral cu România

La data de 31.12.2017 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu

Albania a fost de 123,45 mil. euro, din care la export 87,17 mil. euro, iar importul 36,27
euro, soldul fiind de 50,9 mil. Euro în favoarea României. La 31.12.2017 volumul
schimburilor a crescut cu cu 47,97% față de aceeași perioadă a anului 2016 din care
exporturile au crescut cu 52,67%, iar importurile au crescut cu 37,78%.
La data de 31.03.2018 volumul total al schimburilor comerciale ale României cu
Albania a fost de 40,29 mil. euro, din care la export 40,29 mil. euro, iar importul 7,21
euro, soldul fiind de 25,87 mil. Euro în favoarea României. La 31.03.2018 volumul
schimburilor a crescut cu cu 87,74% față de aceeași perioadă a anului 2017 din care
exporturile au crescut cu 133,84%, iar importurile au scăzut cu 1,53%.
Principalele grupe de produse exportate din România în Albania sunt:
Produse minerale – 61,2%
Produse ale industriei chimice şi conexe - 9,9%
Materii textile şi art. din acestea – 9,2%
Mașini, aparate, echipamente electrice – 6,7%
Produse alimentare, băuturi, tutun – 4,5%
Metale comune şi articole metalice – 1,9%
Animale vii şi produse ale regnului animal 1,5%
Mase plastice, articole, cauciuc – 1,5%
19
 20

Principalele grupe de mărfuri importate de România din Albania sunt:

Materii textile şi art. din acestea – 59,6%
Încălțăminte, pălării, umbrele, bastoane – 17,6%
Mobilă, articole de interior şi sportive – 7,1%
Animale vii şi produse ale regnului animal – 3,9%
Produse alimentare, băuturi, tutun – 7,6%
Produse ale regnului vegetal – 2,8%
Mașini, aparate, echipamente electrice – 1,4%

Investiții de capital din Albania

Conform datelor înregistrate la ONRC, la 31 martie 2018 erau înregistrate în
România 164 societăți comerciale cu capital albanez, valoarea capitalului social
subscris fiind echivalentul a 23.020,85 mii USD, reprezentând 0,04% din totalul
capitalului subscris de investitorii străini.
După valoarea capitalului social, Albania ocupă locul 55 în clasamentul pe țări de
rezidență a investitorilor în societăți comerciale cu participare străină, la 31 martie
2018.
Adrese utile in Albania

Ambasada României in Albania

Biroul de Promovare Comercial Economica ( BPCE) Tirana
Adresa: Rruga Pandeli Evangjeli, nr. 15, Tirana;
Tel: 00355 423 67519
e-mail tirana.economic@mae.ro

Albanian Investment and Development Agency: www.aida.gov.al

Albanian Business Information Centre: www.albic.net
Albanian Chamber of Commerce and Industry: www.cci.al
Albanian Customs Services: www.dogana.gov.al
National Agency for Tourism: www.akt.gov.al
National Licensing Centre: www.qkl.gov.al
National Registration Centre for Business: www.qkr.gov.al

20