REPUBLICA ALGERIANĂ

DEMOCRATICĂ ŞI POPULARĂ
ÎNDRUMAR DE AFACERI
(2018)

I. Informatii Generale Algeria

1.1 Denumire oficiala : République Algérienne Démocratique et Populaire.

1.2 Suprafata si populatia: 2,38 mil.km2; 40,5 milioane locuitori, cu o rata
de crestere de 2,2 %. Populatia rurala reprezinta cca 33% iar cea din domeniul
agricol de ccirca 20%. Speranta de viata 74,7 ani pentru barbati si 76,8 ani pentru
femei. Dispune de peste 1360 km de litoral.
1.3 Limba oficiala : araba si tamazight (partial in Kabylia). Limba franceza
este utilizata frecvent in relatiile de afaceri. Engleza incepe sa fie din ce in ce mai
utilizata.
1.4 Organizare politico-administrativa,
Algeria are in compunere 48 prefecturi, 227 subprefecturi si 1541
comune. Prefectura (wilaya) este condusa de prefect (waly) si de Adunarea
Populara a Prefecturii (APW), la nivel localitate fiind primarul si Adunarea
populara comunala (APC). Prefectii si subprefectii sunt numiti de presedintele
republicii. Adunarile populare sunt alese in mod direct pentru un mandat de 5
ani.
1.4.1 Capitala: Alger (El Djazair) oras port la Marea Mediterana cu
peste 2,97 milioane locuitori (neoficial 3,5 milioane).
1.4.2 Orase principale : Oran (1,42 mil pers), Constantine (1 mil
pers), Annaba, Sétif(1,6 mil persoane), Djelfa (1,16 milioane persoane)
Tlemcen, Skikda, Béjaïa, Tizi-Ouzou (1,11 mil pers), Blida (1 mil per) Jijel,
Tiaret, Batna (1,12 mil persoane), Biskra, Mostaganem, Saïda, M’sila, Chlef,
Béchar, Ouargla, Ghardaïa, Adrar, El-Oued et Tamanrasset.
1.4.3 Moneda nationala: Dinarul algerian (DA). 1dolar SUA= 85,25
DA, 1 euro =115,14 DA (octombrie 2013).
1.4.4 Sarbatori legale:
- 1 ianuarie, noul an
- 1 mai, ziua muncii
- 19 iuni, ziua redresarii revolutionare
- 5 iulie, sarbatoarea independentei
- 1 noiembrie, aniversarea declansarii revolutiei de eliberare nationala (1954)–
ziua nationala a Algeriei
Sarbatori religioase musulmane (nu au data fixa sunt in functie de
calendarul lunar) :
- Aïd-El-Fitr (sarbatoare sfarsitului de Ramadhan) : 2 zile libere .
1
- Aïd-El-Adha (sarbatoarea sacrificiului ) : 2 zile libere
- Awwal Mouharram (Noul an musulman) : 1 zi libera.
- Achoura, a 10-a zi de la Mouharram : 1 zi libera.
- El-Mawlid en-Nabaoui, sau popular « Mouloud », a 12-a zi a lunii Rabi‘
El-Awwal (celebrarea nasterii Profetului Mohammed) : 1 zi libera.
1.4.5 Zile lucratoare: de duminica pana joi (zile libere vineri si
sambata incepand cu 15 august 2009). Sunt insa societati private care lucreaza si
sambata.
Program zilnic : 08.30-12.00 ; 13.30-16.30
Diferenta de fus orar : -2 ore fata de ora Romaniei in sezon de vara (-1 ora
sezon de iarna).
1.4.6 Religia: musulmana (97%), crestini(2%)
1.4.7 Posibilitati transport:
In prezent nu exista legatura aeriana directa. Sunt utilizate zborurile Air
France cu escala la Paris, Alitalia cu escala la Roma, Turkish Airline cu escala
prin Istanbul, Lufthansa, cu escala la Frankfurt precum si Iberia si Spanair pe
ruta Alger-Madrid si Alger-Barcelona. In curand urmeaza sa fie inaugurata o
linie directa Alger-Viena, care poate sa constituie o varianta buna de legatura
Alger-Bucuresti.
Legatura cu auto se face din Franta, traversare cu feribotul de la Marsilia
la Alger sau dispre Spania, de la Alicante la Alger si Oran. Pe timpul verii
(iunie-septembrie) exista o legatura de feribot Annaba-Roma (Ponte Vecchio).
Transportul de marfuri: transport maritim Constanta-Alger (destinatii
alternative:Oran, Annaba, Skikda, Mostaganem, Jijel, Bejaia, Arzewm
Ghazaouet). Nu exista linie regulata intre Romania si Algeria. In Algeria nu
exista porturi cu ape de mare adancime, astfel incat marile cargo-uri de
containere sunt transbordate in Malta pe cargo-uri de dimensiuni medii, care pot
accesa porturile algeriene.
Aeroporturi internationale: Alger, Oran, Annaba, Constantine, Tlemcen,
Ghardaia, Tamanrasset, Bejaia.
1.4.8 Legaturi telefonice cu Algeria:
Telefonie fixa : 00213-NN-XXXXXX
- +213 - cod tara
- NN - cod 2 cifre pentru fiecare regiune (21 Alger, 24 Tipaza, 25 Blida, 26 Tizi
Ouzou, 41 Oran, 31 Mila, 34 Constantine etc.)
- numarul din 6 cifre al corespondentului.
- orice numar format (convorbire de oras) va avea in mod obligatoriu prefixul
regiunii (ex. in Alger 021 si numarul de 6 cifre).
Telefonie mobila - S-a dezvoltat si reteaua de telefonie mobila, existand
in prezent trei operatori pe piata: Mobilis, Djezzy, Ooredoo. Sunt inregistrate
cca. 27 milioane de numere pentru telefonia mobila. Cel mai cunoscut este
Djezzy cu peste 10 milioane de utilizatori. Numerotatia a fost schimbata la
inceputul lunii aprilie 2008, trecandu-se la sistemul cu 10 numere.
Ex.-0770100789.
Pentru apel international se utilizeaza formatul – 00213-770100789.
2
 Pentru achizitionarea unei cartele pre-pay este nevoie de o copie legalizata
a documentului de identitate.

1.5 Mass-Media
1.5.1 Presa (ziare, reviste saptamanale)
La aceasta data sunt prezente la dispozitia publicului aprox. 215 publicatii,
dintre care 190 publicatii periodice, care abordeaza tematica, politica, economica,
culturala si tecnico- stiintifica. Cele mai importante ziare in limba franceza sunt
El Watan, Liberte, EL Moudjahid, Horizons, Qotidien D’Oran, Le Soir, Le Jour.
Dintre cele arabofone amintim El Khabar, Ech Chourouk si Ech Chabab. Marea
majoritate dintre publicatii sunt in regim privat, avand un tiraj de peste 2,3
milioane exemplare.
1.5.2 Radio si televiziunea.
Exista mai multe canale de radio locale si 5 programme nationale, astfel
Canal I (in araba), Canal II (in kabiliana-amazight), Canal III (in franceza), Radio
El-Bahdja (limba araba algeriana si clasica, franceza). Principalele posturi locale
sunt Mitidja, Saoura, Soummam, Oran, Constantine. Televiziunea este
reprezentata de Intreprinderea Algeriana de televiziune (ENTV), care dispune de
doua canale, National si Canal Algerie, cu emisiuni in limba araba si franceza. Se
receptioneaza prin instalatii de satelit programele televiziunilor straine, franceze
si arabe.
1.6 Educatia, Formarea profesionala si Alfabetizarea
Invatamanutul in Algeria este gratuit si obligatoriu pana la varsta de 16 ani.
Se asigura o rata de participare de cca. 97% insa rata de scolarizare este de cca.
85% pentru copii cu varste intre 6 si 16 ani. In ciclul prima au fost inscrisi
4.450.000 copii. In cel mediu 2.880.000, iar cel secundar 1.900.000. Anual cca.
500.000 elevi ies din sistemul de scolarizare ca urmare a esecului scolar si a
conditiilor de viata. Se dispune de o retea de peste 1500 licee.
Invatamantul universitar dispune de o retea in 36 orase cu 53 institute
universitare, dintre care 17 multidisciplinare, care cuprind peste 1.350.000
studenti, dintre care peste 54% sunt femei. In invatamantul profesional au fost
incluse 724.000 persoane.
Populatia activa este de cca.12 milioane persoane dintre care 12% in
agricultura, 19,2% in contructii, 12,2% in industrie si 54,6% in servicii.

1.7 Regimul de vize :

- cetatenii romani au nevoie de viza de intrare in Algeria. Aceasta se obtine
prin intermediul sectiei consulare din cadrul Ambasadei Algeriei la Bucuresti (str,
Theodor Aman nr.4, tel : 021/211.51.50). Exceptie de la viza fac posesorii de
pasapoarte diplomatice (pentru perioade ce nu depasesc 90 de zile).
- cetatenii algerieni au nevoie de viza de intrare in Romania, eliberata de
sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Alger (str. Abri Arezky nr.24, tel :
00213/ 21/ 600871 ; 69.34.89). Exceptie de la viza fac posesorii de pasapoarte
diplomatice.
Viza de afaceri se elibereaza dupa obtinerea aprobarii primite de la
3
autoritatiile competente romane, in baza dosarului intocmit de solicitant la
ambasada si va contine: cererea tip (formular dat de ambasada),
invitatie/confirmare adresata de partenerul roman celui algerian. Viza Schengen
valabila cu mai multe intrari asigura accesul in Romania (incepand cu
01.02.2015).
1.8 Regimul de comert este unul liberalizat cu exceptia anumitor
produse pentru care acesta este reglementat de legislatie speciala (arme, droguri
etc.) si altele pentru care se solicita autorizare (opere de arta, palmieri etc.).
1.9 Racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica este
in proportie de 95%, iar la cea de gaz natural in proportie de 41% (cca. 1,7
milioane locuinte).
1.10 Parcul auto al Algerie numara 5,2 milioane autovehicule, dintre
care 60% sunt mai vechi de 20 de ani.
1.11 Situatia locuintelor era la sfarsitul anului 2017 de cca. 8,5
milioane locuinte.
1.12 Structura sanitara beneficiaza de 182 spitale, 502 policlinici si
1272 centre de sanatate, 4383 saloane de sanatate cu un numar de 80.000 paturi,
asigurandu-se 1 medic la 1000 locuitori.

II. SCURT ISTORIC

Cei mai vechi locuitori cunoscuti sunt numizii (stramosi ai berberilor). In

anumite parti ale litoralului, cartaginezii si-au creat colonii comerciale incepand
cu secolul IX i.d.C. Ulterior, teritoriul de azi al Algeriei a intrat sub dominatia
succesiva a romanilor, vandalilor si bizantinilor.
La mijlocul secolului al VII-lea, ocupatia araba a cuprins tot nordul Africii,
inclusiv teritoriul Algeriei. Populatia autohtona berbera a fost convertita, in masa,
la islam.
De la sfarsitul secolului al XVI- lea si pana in 1832, teritoriul algerian a
fost inclus in Imperiul Otoman. In 1832, Algeria a devenit colonie franceza
pentru mai mult de 130 de ani (1830-1962).
La 1 noiembrie 1954, Frontul de Eliberare Nationala a declansat lupta
armata de eliberare, incheiata la 5 iulie 1962, prin acordul de la Evian, cu
obtinerea independentei de stat.
Esecul politicii socialiste si agravarea continua a conditiilor de trai,
incepand cu anii 1984 - 1985, determinata si de scaderea preturilor mondiale la
petrol, au condus la intensificarea si extinderea activitatii gruparilor islamiste,
adepte ale crearii unui stat islamic.
Amplele manifestari de revolta populara, din octombrie 1988, au marcat
inceputul unei profunde crize interne, atenuata, initial, prin adoptarea, in 1989, a
unei noi Constitutii, prin care s-a abolit sistemul partidului unic si care permite
activitatea opozitiei. Victoria Frontului Islamic al Salvarii (FIS) in alegerile
4
legislative din decembrie 1991 a nelinistit profund clasa politica, conducerea
militara si tarile occidentale.
Evenimentele s-au precipitat in primele luni ale anului 1992. Preocupate de
perspectiva transformarii Algeriei intr-un stat islamic, cercurile conducatoare au
luat urmatoarele masuri: dizolvarea Parlamentului (4 ianuarie), demisia
presedintelui Chadli Bendjedid (11 ianuarie), anularea alegerilor legislative (12
ianuarie), decretarea starii de urgenta la 9 februarie, interzicerea FIS, ai carui
lideri au fost arestati si condamnati. La 14 ianuarie 1992, guvernarea tarii a fost
preluata de un Inalt Comitet de Stat (HCE). Represiunile impotriva FIS au avut ca
rezultat declansarea unor campanii de asasinate si acte teroriste impotriva
organelor de stat si a populatiei civile, din partea gruparilor militare ale fostului
FIS: Gruparea Islamica Armata (GIA) si Armata Islamica a Salvarii (AIS) care au
paralizat, practic, functionarea societatii algeriene in toate componentele sale.
Atacarea unor cetateni straini a perturbat raporturile externe ale tarii.
Institutiile statale au inceput sa se refaca abia dupa alegerile prezidentiale
din 1995, castigate de Liamine Zeroual, si dupa alegerile legislative din 1997.
Islamistii extremisti au continuat insa asasinatele si masacrele impotriva
militarilor, reprezentantilor autoritatii de stat si chiar a populatiei civile.
La 15 aprilie 1999, au avut loc alegeri prezidentiale anticipate, castigate de
actualul presedinte Abdelaziz Bouteflika (reales in 2004, 2009 – dupa schimbarea
prevederii constitutionale care limita numarul de mandate la doua- si 2014), al
carui program electoral prevedea restabilirea pacii si „concordiei civile“,
consolidarea institutiilor statului, relansarea economica, refacerea imaginii si
credibilitatii tarii in strainatate. In iulie 1999, la initiativa noului presedinte,
parlamentul a adoptat in unanimitate „legea privind concordia civila“, validata de
referendumul national din 16 septembrie, acelasi an, cu o majoritate de peste
98%. In baza acestei legi, seful statului a gratiat, pana la finele anului 1999, peste
18.500 de detinuti, fapt ce a contribuit la reducerea considerabila a actelor
teroriste. La 23 septembrie 2005 a fost aprobat prin referendum (97%) Proiectul
Cartei Pacii si Concordiei Nationale, prin care se urmareste convingerea ultimelor
grupari teoriste care mai actioneaza prin munti, sa renunte la lupta si sa se predea
justitiei.
La 17 aprilie 2014 au avut loc alegeri prezidentiale, castigate de actualul
presedinte Abdelaziz Bouteflika, aflat la al patrulea mandat.
Politica de restabilire a concordiei nationale, ca prim pas pe calea depasirii
crizei interne si edificarii unei democratii, bazate pe pluralism politic si
respectarea drepturilor omului, a intrunit adeziunea majoritatii covarsitoare a
populatiei, inclusiv a unor organizatii islamiste ale fostului FIS si a avut un larg
ecou international.

5
 Societatea algeriana de origine majoritar araba dar puternic europenizata,
incearca sa gaseasca calea optima, care sa-i permita gasirea unui echilibru intre
traditie si modernitate.

III. ECONOMIA ALGERIEI

a. Resurse naturale.
Algeria ocupa pozitia a 15 in materie de rezerve petroliere, al 18 lea in
materie de productie si al 12 lea la exporturi. Capacitatea de rafinare este de
cca.22 milioane tone/an.
De asemenea este pe pozita a 7-a la resurse de gaz natural, al 5- lea la nivel
de productie si al treilea la exporturi, dupa Rusia si Canada. In zona
mediteraneana este primul producator si exportator de petrol si gaz natural.
Algeria este al treilea furnizor al UE pentru gaz natural si al patrulea furnizor de
produse energetice.
Algeria detine mari rezerve de gaze naturale, mai ales in sud-estul tarii
(regiunea Hassi R'Mel), estimate la 4500 mld. m.c., (2017). Cu o productie de 83
mld. m.c., Algeria se situeaza printre primele state in lume, fiind al treilea
exportator mondial de gaz natural lichefiat.
Rezervele de petrol erau estimate, in 2016, la 2,5 mld.tone (suficiente
pentru exploatarea timp de 30 ani). Productia in 2017 a fost de 2 milioane
barili/zi.
(sursa: http://www.opec.org/opec_web/en/about_us/146.htm)
Fier - zacamintele din sud-estul tarii sunt evaluate la 3 mld.tone. Productie
anuala de cca.1,7 mil.tone .
Fosfati - rezerve estimate la 2 mld. tone. Productia anuala sub 1,1 mil.
tone. Se exporta 200 - 300.000 tone /an.
Plumb si zinc – rezerve 5 mil. tone .
Mercur – rezerve 80 mii tone , productie 8.000 recipiente tip.
Uraniu - prin exploatarea rezervelor 50.000 tone din regiunea Hoggar s-ar
putea produce cca. 1000 tone concentrat / an.
Alte resurse minerale: rezerve feldspat (6 mil.tone), sare (1 mild, tone),
marmura (55 mil m3), aur (rezerve in curs de exploatare-peste 100 tone), oxid de
bariu (16 mil.tone), magneziu (1,5 mil.tone).
Resursele de apa – resurse vitale care sunt permanent in atentia
administratiei publice, existand un minister, Ministerul Resurselor de Apa, care
gestioneaza aceste resurse si dezvolta proiecte de dezvoltare. Resursele de apa
reprezinta cca.43% din volumul exploatabil, care se cifreaza la cca.12 miliarde
m3. Aceastea se regasesc in cele 43 baraje realizate, care au un nivel de umplere
intre 37-43%. Volumul total care poate fi mobilizat este de cca. 19 miliarde m3.
Pentru compensarea deficitelor au fost realizate si sunt incurs de realizare
cca. 16 statii de desalinizare cu capacitati de 100-200.000 m3. Consumul de apa
este de 175 m3/locuitor, ceea ce inseamna o cerere globala de 5 miliarde m3/an.

6
 3.2 Indicatori economici sintetici.

Produsul national brut (2017): 166 mld.dolari, din care agricultura -

10%, industria - 45%, servicii - 30%, constructii - 15%. PIB/loc. in 2017 a fost
de 14300 USD .
Somajul este destul de ridicat, statistica oficiala estimandu-l la 11% in
anul 2014. In conformitate cu previziunile organizatiilor internationale acesta
este de cca.22-25 %. La nivelul populatiei tinere cu varsta pana la 30 ani acesta
atinge valoarea de 50%.
Rata inflatiei pentru anul 2017 a fost de 5%, fata de 4,5% in 2011. Rata
de schimb este de 109,94 dinari algerieni pentru un dolar SUA si 121,58 dinari
pentru 1 Euro la curs oficial si de 141 DA/1 dolar si 161,5 DA/1 euro la cursul
informal.
(sursa : http://data.worldbank.org/country/algeria)

Productia industriala fizica a principalelor ramuri economice:

Industria.

Productia industriala, in afara de cea a hidrocarburilor, a avut o crestere de

6% in 2009, din care 3,4% in sectorul public si 4,7% pentru sectorul privat.
Sectorul hidrocarburilor a crescut cu 3,5% in 2009.
Industria constructiilor de masini (in septembrie 2012 a inceput la Oran, la
480 km vest de Alger, constructia unei uzine Renault, care va produce modelul
Renault Symbol, in octombrie 2013 a fost semnat un contract cu Daimler-Benz
pentru productia in Algeria de camioane militare si autoturisme de teren cu
destinatie militara), siderurgie (complexul siderurgic El Hadjar-ISPAT
ANNABA cu o capacitate instalata de 2 mil. tone/an), industria electrotehnica si
electronica (complexul electronic Sidi Bel Abbes produce 2 modele de TV
color, 3 modele TV alb-negru).
Alte ramuri industriale :
- industria alimentara, reprezentata, in special, de productia
intreprinderilor mici si mijlocii. Importul de alimente s-a ridicat la 3,5 mld.
dolari in 2006. Algeria este printre primele state importatoare de grau (dur);
- industria textila si de pielarie. Se produc toate tipurile de fibre de matase,
de lana, si tesaturi textile, precum si produse din piele;
- industria materialelor de constructie. Productia de ciment (16 mil.
tone/an) nu acopera necesarul intern. Datorita programului prioritar de
constructii de locuinte se importa anual ciment in valoare de 100 - 120 milioane
dolari;
- industria chimica si petrochimica satisface in linii mari necesarul pietei
interne, exportandu-se detergenti ( Libia), vopseluri (fosta URSS). Se importa
produse semifinite necesare sectorului textil, agricol etc. (ex: polietilena);
- industria farmaceutica este tributara importului, cererea pietei fiind
acoperita din productia interna in proportie de 34%;
7
 - industria de ingrasaminte pe baza de azot acopera in intregime cererea
interna, existand anumite disponibilitati pentru export. Industria ingrasamintelor
pe baza de fosfati acopera cererea interna in proportie de 60 - 70%. Productia de
pesticide acopera cererea in proportie de 50%.
Dupa un regres accentuat in perioada 1994 - 1998, de cca 11% productia
industriala a marcat un reviriment pe parcursul anilor 2000-2008, in care s-au
inregistrat cresteri intre 0,9 si 3,47%.

Agricultura

A reprezentat o prioritate a strategiei de dezvoltare a economiei nationale,

fiind alocate fonduri de sprijinire a micilor producatori. Agricultura a fost
totdeauna dependenta de situatia geografica si de regimul pluviometric.
Din 238,1 mil. ha. total teritoriu national, numai 4 % reprezinta suprafata
agricola utila, restul fiind ocupat de desert, paduri etc. Efectiv se cultiva 6 mil.ha.
Populatia activa ocupata in agricultura s-a redus la cca. 850.000 persoane
in anul 2008. Prin masuri administrative se stimuleaza reintoarcerea populatiei in
agricultura. Parcul de tractoare era de 115.000 buc. (2008).
In anul 2009 agricultura contribuia cu aprox 12% la crearea PIB. Zootehnia
este relativ dezvoltata. La nivelul anului 2008 efectivele de
animale se ridicau la circa 19 mil. capete , din care 1,7 mil. bovine, 14 mil ovine,
3,5 mil. caprine.
Cultura cerealelor ocupa 43% din suprafata cultivata.
Productia de vin s-a ridicat in ultimii ani la circa 1 mil. hl. Importul de vin
a fost restrictionat incepand cu anul 2004, prin legea bugetului.
Algeria nu reuseste sa-si satisfaca nevoile interne, fiind un recunoscut
importator de cereale si produse alimentare. Dependenta alimentara constituie o
adevarata problema pentru stat. In aceste conditii agricultura constituie un
element cheie al economiei algeriene. In aceste circumstante pentru a raspunde la
noile masuri de organizare a acestui sector, a fost lansat un program national de
sustinere a agriculturii care sprijina intreprinzatorii din acest domeniu prin
credite, preturi preferentiale, fiscalitate redusa.

Pescuitul

Platoul continental (13700 kmp.) ofera mari posibilitati de exploatare.

Exista 10 porturi de pescuit. Programul guvernamental de dezvoltare are in
vedere construirea si amenajarea altor 6 porturi, cu scopul unei mai bune
exploatari a resurselor de peste si corali. Principalele specii de peste sunt:
sardinela, anchois, ton, peste-spada, crustacee, fructe de mare etc. In 2012, pentru
prima data in ultimii 10 ani, Algeria a reusit sa pescuiasca intreaga cota de ton
alocata in Marea Mediterana.

Transporturile

8
 Reteaua rutiera in lungime de 112.000 km, cu o densitate de 3,7km la 1000
de locuitori, asigura peste 90% din transporturile colective de calatori si 85% din
cele de marfuri. Dispune de 3400 km de autostrada si sosele expres. Se
finalizeaza in prezent la autostrada est-vest (1200km) ce leaga Tunisia de Maroc
(dupa deschiderea frontierei terestre algero-marocane, inchisa in prezent).
Punerea in functiune a ultimului segment a fost prevazuta in primul trimestru al
anului 2014. Din 2014 va incepe realizarea unei alte autostrazi de 1300 km in
zona Platourilor Inalte (la 150 km sud de la litoral).
Circa 98% din volumul comertului exterior se deruleaza pe cale maritima.
Traficul global a depasit 75 mil.tone, din care porturile Alger, Oran, Skikda, Jijel,
Mostaganem si Bejaia asigura 80% (cu exceptia hidrocarburilor). Se fac eforturi
pentru adaptarea infrastructurii existente la transportul containerizat (porturile
Alger, Oran, Annaba). Se dispune de 40 porturi dintre care 13 porturi principale,
9 polivalente si 4 specializate pentru hidrocarburi. Portul Alger asigura cca. 30
din cantitatea de marfuri intrate si 70% din traficul de containere.
Flota maritima proprie este formata din 74 nave, cu o medie de varsta sub 9
ani, din care 50 sunt cargouri, 3 nave transport persoane, iar 21 nave petroliere.
Reteaua feroviara are o lungime de 4500 km si dispune de 200 gari
comerciale operationale. Traficul feroviar se cifreaza la circa 1,8 miliarde SKO.

Traficul aerian

Algeria dispune de 35 aeroporturi, din care 13 de clasa internationala

(Alger, Annaba, Constantine, Ghardaia, Tlemcen, Oran, Tebessa, Hassi-
Messaoud, s.a.), iar patru dintre acestea detin 90% din traficul total de pasageri
(Alger, Oran, Constantine, Annaba).
Compania Air Algerie a facut noi achizitii de aparate de zbor ceea ce a dus
la reinoirea flotei si extinderea retelei de transport internationale. De altfel aceasta
companie este una care detine monopolul in domeniul transportului aerian de
calatori si marfuri in Algeria. Mai exista cativa operatori zonali (Tassili Air) care
asigura transportul de mica capacitate pentru firmele internationale care activeaza
in industria de exploatare a hidrocarburilor din sudul tarii, respectiv la Hassi
Messaoud.

Turismul

Fata de posibilitatile existente si comparabil cu potentialul regiunii, se

inregistreaza o anume ramanere in urma. Capacitatea totala de cazare in hoteluri
se ridica la aproximativ 60.000 paturi. Turismul este inca unul centralizat,
existand cativa operatori mari (ONAT) si care fac distributie de servicii turistice
prin agentii mici, private.
In sectorul turism, politica statului algerian urmareste :
-realizarea de mari proiecte turistice in special in sud (Sahara);
-incurajarea industriei artizanale ;
-incurajarea unor noi investitii orientate spre formule de parteneriat.
9
 Exista inca suficiente retineri din partea turistilor europeni de a veni in
Algeria cauzate de existenta pericolului terorist (in zonele muntoase).

Serviciile

Telecomunicatiile

In domeniul telecomunicatiilor, se are in vedere introducerea de noi

tehnologii de informare si comunicare, crearea de parteneriate cu marile societati
transnationale in acest domeniu. Cererea de centrale electromecanice (80% din
necesarul pietei interne) este acoperita din productia proprie ca si intregul necesar
de aparate telefonice. Este in expansiune telefonia celulara, fiind acordate trei
licente pentru operatorii de telefonie mobila. O prioritate particulara este acordata
retelei internet.
S-a realizat cablarea a cca 110.000 km cu fibra optica. Numarul abonatilor
pentru telefonia fixa este de 3,1 milioane . la telefonia mobila depaseste 29
milioane cu o teledensitate globala de 84%.

Sistemul bancar

Banca Algeriei este banca centrala a tarii, functionand ca institutie

autonoma. Asigura emisiunea monetara, tezaurizarea rezervelor de aur si a
devizelor , refinantarea bancilor comerciale si face politica monetara a tarii. Din
sitemul bancar algerian fac parte 27 banci si institutii financiare care sunt din
sectorul public si privat.
Bancile publice sunt dince in ce mai solicitate sa finateze economia.
Acestea au asigurat cca. 20 miliarde USD din cele 28 miliarde care au fost
utilizate in modernizarea petrochimiilor din Algeria.
Banci si instututii finaciare cu capital public : Banca Exterioara a Algeriei
BEA, Banca Nationala a Algeriei BNA, Creditul Popolar din Algeria -CPA,
Banca pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala BADR, Banca de dezvoltare
Locala BDL, Casa de economii si Previziune CNEP, SOFINANCE, SRH,
CNMA, ESSALEM LEASING;
Banci si institutii finaciare cu capital privat :
- Bank Al Baraka d’Algérie, proprietatea in proportie de 50 % a grupului saudit
Dellah Al Baraka si 50 % al bancii publice BADR,
- Citi Bank Algeria, sucursala a Citibank din New York,
- Arab Banking Corporation Algeria, filiala cu 70 % din capital al grupului ABC
din Bahrein, 10 % al SFI (BIRD), 10 % al Societatii Arabe de Investitii
(Jeddah), si 10 % al unor investitori nationali,
- Société Générale Algérie, filiala controlata 100 % de catre Société
Générale (Franta),
- Natexis Al Amana Algérie, filiala a grupului Natexis Franta (Paris),
10
- Arab Bank Algeria Plc, sucursala a Arab Bank din Amman (Iordania),
- La Banque Nationale de Paris (Paribas), filiala 100 % a grupului francez
BNP Paribas,
- La Trust Bank, capital mixt privat international si national ,
- Arab Leasing Algérie, institutie specializata in operatiuni de leasing, filiala
a Arab Bank Corporation Algérie,
- The Housing Trade and Finance banca cu capital iordanian,
- Gulf Bank Algérie controlata de Gulf Bank, apartine grupului
kuweitian Kipco,
- Cetelem institutie financiara in proces de acordare a dreptului de
functionare, filiala a grupului BNP Paribas),
- Maghreb Leasing – institutie financiara cu capital tunisian si investitori
suverani,
- Francabank - banca cu capital libanez.
- Calyon Algeria

Institutii finaciare straine care au filiale in Algeria : CITI Bank; Credit

Lyonnais, British Arab Commercial bank; Union des banques arabes et
francaises, Credit Industriel et Commercial; Credit agricole indosuez; Tunis
International Bank, Fortis bank.

Din punct de vedere legislativ activitatea financiara este sustinuta prin:

- legea asupra monedei si creditului ;
- decretul cu privire la crearea bursei de valori imobiliare (operationala din
august 1999) ;

Sistemul asigurarilor, cuprinde:

La aceasta data exista 16 companii de asigurari publice si private.
CAAR - Compania Algériana de Asigurari si de Reasigurare actioneaza
in domeniul industriei, constructiilor;
CAAT - Compania Algériana de Asigurare;
CCR - Compania Centrala de Réasigurari;
SAA – Sociétatea Nationala de Asigurare acopera riscurile de orice natura
(vehicule, locuinte, cultura, sport, timp liber, educatie, comert, hotelier);
CIAR - Compania Internationala de Asigurare si de Réasigurare;
2A - Asigurarea Algériana;
CASH - Compania de Asigurare pentru Hidrocarburi;
SGCI – Sociétatea de Garantii si Crédit Imobiliar;
CAGEX - Compania Algériana de Assigurari si Garantare a Exporturilor;
Trust - Trust Algéria;
CNMA- Casa Nationala de Ajutor Agricol;
SALAMA – Societatea de Asigurari SalamaAlgéria;
MAATEC- Asigurarea Mutuala Algériana pentru lucratorii din Educatie si
Cultură;
11
GAM - Général Assurance Méditerranéenne;
Alliance Assurance - Alliance asigurari;
Cardif El-Djazair – Societatea de asigurari Cardif Algeria;

Sunt oferite cca. 100 produse de asigurari in diverse categorii de

asigurare. Cifra de afaceri in 2010 a fost de 40 miliarde dinari. Asigurarea
persoanelor reprezinta 5% din cifra de afaceri si 95% sunt asigurari pentru
distrugeri.
Reteaua dispune de 1500 puncte de vanzare din care 450 agentii generale.
Activitatea este supervizata de Consiliul national al asigurarilor (CNA) care
este prezidat de ministrul finantelor.

3.3. RELATIILE ECONOMICE EXTERNE ALE ALGERIEI

3.3.1. Schimburile comerciale externe.

Exportul si importul.
Evolutia comertului exterior in perioada 2002 - 2017 se prezinta
astfel: - miliarde.dolari SUA –
Anul Export Import Total
2002 18,8 12,1 29,9
2003 24,6 13,5 38,1
2004 32,1 18,3 50,4
2005 46,1 20,3 66,4
2006 54,6 21,4 76
2007 60,1 27,6 87,7
2008 79,2 39,4 118,6
2009 45.1 39.3 84,4
2010 57,1 49,4 106,5
2011 68,3 54,8 113,1
2012 79,5 64,3 143,8
2013 80,2 73,5 153,7
2014 67,1 65,9 135
2015 37 51 88
2016 29 47 76
2017 34 45 79
Balanta comerciala a inregistrat un excedent constant (pana in anul 2014),
marimea acestuia find determinata de evolutia pretului petrolului.
Evolutia favorabila a pretului titeiului, cresterea volumului de extractie si
exportul contribuie in proportie de peste 97-98 la suta la excedentul balantei
comerciale.

12
 Structura pe grupe de marfuri a exporturilor.

Rezultatele anului 2017 prezinta relativ aceeasi structura, respectiv

ponderea decisiva a grupei " energie, lubrifianti", care detinea circa 97,8% din
totalul exporturilor.

Grupa de marfuri Valoare (mil.dol.) 2012 %

Energie, lubrifianti 58,21 97,8
Produse semiprelucrate 988 1,66
Alimente 92 0,15
Produse brute 153 0,26
Bunuri de consum 34 0,06
Bunuri industriale 44 0,07

Si in anul 2017 principala sursa de venituri din export au continuat sa fie

hidrocarburile, din a caror vanzare s-au incasat 67 miliarde dolari.

Structura pe grupe de marfuri a importurilor.

Structura principalelor grupe de marfuri importate in anul 2017 arata astfel:

Grupa de produse Valoare (mil. USD) 2017

Echipamente 12462
industriale
Produse alimentare 6058
Bunuri de consum 5836
Echipamente 16117

Ponderea substantiala a importurilor de echipamente pentru investitii se

inscrie in preocuparile autoritatilor algeriene pe linia innoirii tehnologice a
industriei. In ultimii ani a crescut ponderea importurilor de alimente, in
contextul diminuarii productiei interne.

3.3.2 Orientarea geografica a schimburilor comerciale.

In anul 2017, tarile Uniunii Europene au continuat sa reprezinte principalii

parteneri comerciali ai Algeriei, cu o pondere de cca. 51,79 % la importuri si
48,77 % la exporturi, urmate de cele din OCDE cu 19,94 la importuri si 38,28 la
exporturi. Tarile magrebiene au o pondere de doar 1,02% la importuri si de
1,17% la exporturi.

Schimburile comerciale ale Algeriei cu statele arabe membre UMA raman

in continuare la un nivel foarte scazut, respectiv 2,07 % la importuri si 1,25% la
exporturi, din comertul exterior algerian.
13
 Primii parteneri comerciali ai Algeriei din cadrul U.E. in anul 2017 au
fost:
a. - La export:

Tara Valoare %
(mld.dolari)
Italia 5,5 15,96
Franta 4,4 12,98
Spania 4,1 11,92
SUA 3,3 9,76
Brazilia 2,08 5,99
Turcia 1,96 5,04
Olanda 1,84 5,32

b. - La import

Tara Valoare (mld.dolari) %

China 8,3 18,08
Franta 4,2 9,35
Italia 3,7 8,17
Germania 3,2 6,99
Turcia 3,1 6,81
SUA 1,9 4,35
Coreea de Sud 1,81 3,64

Principalele produse importate in 2017;

PRODUSUL Valoare (mil. USD)

Masini si utilaje 4900,78
Aparate si materiale electrice 2721,62
Cereale 1123,11
Autoturisme 1951,18
Produse farmaceutice 844,97
Fonta, fier si otel 748,12
Produse din fonta, fier si otel 637,04
Lapte si produse din lapte 520,41
Material plastic si produse din material plastic 395,43
Grasimi, uleiuri animale si vegetale 342,20
Lemn, carbune din lemn si produse din lemn 310,39

Istrumente si aparate optice, fotografice 309,01

14
Zahar si produse zaharoase 230,14
Hartie si carton 225,41
Ciment 186,57
Alte produse 2761,69

Principalele produse exportate in 2017 (in afara de hidrocarburi):

PRODUSUL Valoare (mil. USD)

Produse alimentare 877,19
Produse industriale 821,92
Solventi 313,22
Amoniac 137,2
Produse laminate de fier sau otel 78,56
Deseuri de fonta, fier si otel 78,6
Ingrasaminte minerale 53,2
Zinc sub forma bruta 38,6
Deseuri de cupru 63,73
Deseuri de zinc 35,54
Hidrogen, gaze rare 32,15
Metanol 34,33
Cauciucuri 5,22
Ambalaje de hartie si carton 1,38
Tesaturi 1,11
Medicamente 1,06
Curmale 22,61
Alcooli aciclici si derivati 19,6
Alte produse 210,6
Gudron de huila 34,5
Ape minerale 16,9
Creveti 8,26
Melci 2,16
Paste alimentare 7,06
Cartofi 0,01
Ulei de masline 0,135
vin 2,313

3.3.3 Schimburile comerciale Romania – Algeria

15
Evolutia schimburilor comerciale in perioada 2009 – 2018 (3 luni):
- mil. USD -

2018
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
3 luni
Total 234,90 150,24 300,3 489.55 507,06 530,16 458,87 395,62 396,15 100.87
Export 185,23 149,94 298,56 488.19 506,18 529,5 458,3 390,55 386,36 97.97
Import 49.66 0,30 1,74 1.36 0,87 0,66 0,57 5,07 9,79 2.9
Sold +135,5 +149,6 +296,8 +486,8 +505,3 +528,8 +457,7 +385,4 +376,5 +95.07

Față de aceeași perioadă a anului trecut, exportul a crescut cu 9%, iar

importul a crescut cu 50%.

Din punct de vedere al excedentului comercial bilateral, Algeria

rămâne în topul primelor 10 țări la nivel mondial.

În ultimii ani, volumul exporturilor romaneşti spre Algeria a crescut

constant, anul 2014 înregistrând cea mai ridicată valoare de după anul 1990,
respectiv 529,5 milioane USD. Practic, în ultimii 5 ani volumul exporturilor
romaneşti s-a triplat. De asemenea, din anul 2004 balanța comercială s-a înclinat
permanent în favoarea României. Algeria se număra printre puţinele partenere
comerciale ale României din zona Africa şi Orientul Mijlociu care a înregistrat şi
în anul 2014 o creştere notabilă în ceea ce priveşte exportul românesc.
În anul 2017 schimburile comerciale bilaterale s-au situat la un nivel de
386,36 milioane USD, conform statisticii româneşti, în scădere faţă de anii
precedenți (2014-2015), când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al schimburilor
bilaterale. Aceste evoluţii particulare sunt cauzate de măsurile reactive
(suspendare a 900 produse de import, introducerea de licențe de import, noi
reglementări etc) în domeniul vamal luate de autorităţile algeriene pe fondul
scăderii dramatice a preţului petrolului pe piaţa internaţională, Algeria având o
structură a exporturilor compusă din hidrocarburi în procent de 98%. Cu toate
acestea, Algeria rămâne cel mai important partener comercial din Africa al
României, după Măroc și înainte de Africa de Sud, Egipt, Tunisia, Nigeria și
Angola.
La fel ca în cazul investiţiilor algeriene în România, o parte a exporturilor
româneşti către Algeria sunt intermediate de firme din Franţa (produse agro-
alimentare şi industriale) şi Austria (lemn), aceste companii aparţinând unor
cetăţeni algerieni rezidenţi în aceste ţări şi care realizează, din diferenţă
comercială de preţ, venituri în afara Algeriei, pentru a contracara restricţiile
Băncii Algeriei faţă de expatrierea de capital.
Potrivit statisticilor algeriene (cu referire la produsele româneşti importate
în Algeria), în 2017 rezultă că România a exportat în anul 2017 produse în
16
valoare de 624,36 milioane USD respectiv o creștere de 9,58% față de 2016, ceea
ce plasează țara noastră pe locul șapte la nivel european și poziția 15 la nivel
mondial, cu o pondere de 1,30% din totalul global al importurilor statul nord-
african. La nivelul importurilor, în țara noastră au intrat produse algeriene în
valoare de doar 18,4 mii USD. Din analiza datelor algeriene ar rezulta și pentru
anul 2016 un nivel al exporturilor de cca. 569 de milioane USD, mult superior
datelor românești de 390 milioane USD.
Statistica algeriană este mult diferită față de cea a vamei din țara noastră
care pentru anul 2017 indică exporturi românești în valoare de 386,36 milioane
USD, cu o scădere de 1,7%. De asemenea, importurilor s-au poziționat la
valoarea de 9,79 milioane USD, cu o creștere de 93%. În acest sens, totalul a fost
de 396,15 milioane USD cu o creștere de 0,15% iar soldul fiind net în favoarea
țării noastre, de +376,57 mil. USD.

2. Structura schimburilor comerciale

Principalele produse care au facut obiectul schimburilor comerciale ale
Romaniei cu ALGERIA in anul 2017 sunt:
- la export: autoturisme Dacia Logan (incepand cu luna august 2012, este cea
mai bine vanduta marca de autoturism din Algeria), produse metalurgice,
cereale, produse chimice si ingrasaminte chimice, materiale de constructii
(cherestea, fier beton, etc), uleiuri vegetale, piese si materiale electrice si
electrotehnice, echipamente speciale, produse vegetale, produse alimentare,
produse din plastic si cauciuc, celuloza, hartie si carton, textile, aparate
optice si de fotografiere, mobila.
- la import: fructe si sucuri naturale, produse minerale , deseuri de
fier si cupru, petrol si gaz lichefiat.

Produse noi la exportul romanesc pe piata algeriana

Prin eforturile depuse de reprezentantii MECRMA la Alger si contactele
directe realizate cu mediul de afaceri algerian, au fost create premizele necesare
introducerii sau reintroducerii pe piata locala, a unor noi produse romanesti,
printre care: avioanele utilitare si de sport, produsele speciale, textile si
imbracaminte, articole electrotehnice si electronice, mobila si birotica,
medicamente pentru uz uman si veterinar, materiale sanitare, materiale si
instalatii de foraj petrolier si pentru apa, masini si utilaje agricole ; parchet;
ferestre termopan si usi metalice pentru locuinte; produse textile si incaltaminte
din piele; aluminiu si profile din aluminiu ; produse ceramice, sticla si articole din
sticla; pompe electrice de apa ; echipamente electrice ; contoare pentru apa si gaz;
produse alimentare (conserve de carne si legume); produse chimice, produse
speciale (materiale de protectie individuala si sistemele Roboscan).
De asemenea, sunt in curs negocieri directe sau se participa la licitatii
pentru livrarea altor produse printre care: statii de transformare, linii si cabluri
electrice de inalta si medie tensiune, instalatii materiale pentru explorarea,
exploatarea, transportul si comercializarea petrolului si gazului natural, materiale
17
si produse pentru calea ferata, cosmetice si produse IT si pentru comunicatii
satelitare.
Piata algeriana ramane atractiva pentru exportul romanesc in principal la
urmatoarele produse:
1. oteluri in forme primare (bare, profile, rulouri, tabla, sarma);
2. produse din otel (tevi si tuburi);
3. echipamente pentru industria petrochimica;
4. vagoane de calatori si marfa, boghiuri si bransamente;
5. pompe hidraulice si de apa;
6. piese de schimb pentru tractoare si autoturisme Logan;
7. instalatii complete pentru fabrici de ciment ;
8. mobilier
9. produse textile si confectii;
10. medicamente de uz uman si veterinar

COOPERAREA ECONOMICA

In Romania
Pana in prezent valoarea totala a investitiilor algeriene in Romania se ridica
la circa 400 mii euro, dintre care ponderea majoritara de 85% o reprezinta
investitiile facute in societati de import - export, nefiind realizata nici o investitie
in sectorul productiv.

In Algeria :
In Algeria figureaza cca. 11 societati romanesti, dintre care 3 in sectorul
productiv (mobila si tamplarie metalica), 4 in import-export si 4 in servicii.

3.3.4 Politica economica si comerciala.

In cadrul procesului de reforma economica a fost adoptat un program de

privatizare a intreprinderilor publice din sectoarele economice, program in curs
de aplicare.
Guvernul algerian depune eforturi deosebite pentru incurajarea crearii de
intreprinderi private. Rezultatele obtinute sunt modeste, determinate de lipsa de
experienta in domeniu, a personalului calificat, a reglementarilor si normativelor
si necorelarea cu cele de pe plan international.
Legea finantelor complementare din 2009, impune o structura a
capitalului oricarei societati comerciale nou infiintate in Algeria de minim51%
capital national (public sau privat).
Sectoarele economice de interes prioritar sunt: exploatarea
hidrocarburilor, industria agro-alimentara, industria materialelelor de constructii,
serviciile, agricultura.
Programul de dezvoltare si investitii al Algeriei in perioada 2014-2019.
18
 Participarea societatilor romanesti ar putea aduce partii romane beneficii de
5 miliarde de dolari in urmatorii 4 ani.
Noul program de investitii se bazeaza pe un suport financiar alocat de la
bugetul de stat de 286 miliarde dolari si are in vedere doua directii importante:
- finalizarea marilor proiecte aflate in curs de realizare, in special in
domeniul constructiilor de cai ferate (CF), a celor hidrotehnice si de
locuinte, care presupun costuri de cca.130 miliarde dolari;
- angajarea de noi proiecte in valoare de 156 miliarde dolari.
Pe domenii de activitatea repartitia resurselor se prezinta astfel:
- in domeniul lucrarilor publice pentru extinderea retelei rutiere si de
autostrazi, si cresterea capacitatii portuare sunt prevazute cca 42 miliarde dolari;
- in domeniul transporturilor, pentru modernizarea retelei CF, dezvoltarea
transportului urban (realizarea de linii de tramvai in 14 orase) si modernizarea
infrastructurii aeroportuare vor fi alocate cca. 38 miliarde dolari;
- pentru amenajarea teritoriului si protectia mediului sunt prevazute a se
aloca cca. 7 miliarde dolari;
- pentru administratia locala si sectorul judiciar sunt prevazute fonduri de
cca. 24 miliarde dolari;
- pentru dezvoltarea economiei nationale sunt prevazute a fi alocate cca. 20
miliarde dolari, dintre care 13 miliarde pentru sustinerea dezvoltarii agricole si
rurale, 2 miliarde pentru promovarea IMM si realizarea de zone industriale. La
aceste fonduri se adauga bonificatii la creditele bancare de cca. 4 miliarde dolari.
De asemenea, sunt prevazute cca. 27 miliarde dolari pentru credite bancare cu
bonificatii de stat pentru realizarea de centrale electrice, dezvoltarea industriei
petrochimice si modernizarea de intreprinderi publice;
- programul social de insertie a tinerilor cu studii universitare si medii si
formarea profesionala va fi sprijinit cu cca. 4,7 miliarde dolari. Se are in vedere
realizarea a 3 milioane noi locuri de munca;
- educatia nationala va beneficia de un buget de 11,4 miliarde dolari
pentru realizarea si dezvoltarea unei importante infrastructuri specifice;
- pentru domeniul sanatatii se vor asigura cca. 8,4 miliarde dolari pentru
infrastructura si informatizarea sectorului;
- sectorul sport si tineret va beneficia de 15,23 miliarde dolari;
- pentru ministerul revolutionarilor se acorda cca. 256 milioane dolari;
- pentru infrastructura religioasa sunt alocati cca 1,5 miliarde dolari;
- pentru cultura sunt prevazuti cca. 2 miliarde dolari;
- pentru finantele publice sunt alocate cca. 4 miliarde dolari pentru lucrari
de infrastructura;
- pentru dezvoltarea actualei structuri a radio si televiziunii algeriene s-au
prevazut cca. 1,5 miliarde dolari pentru achizitionarea de echipamente si
dezvoltarea infrastructurii.
- pentru justitie sunt planificate resurse de cca. 5,1 miliarde dolari ;
- pentru domeniul comertului vor fi alocate cca. 500 milioane dolari pentru
realizarea si modernizarea infrastructurii specifice.
In programul de modernizare 2014-2019 cca 40% din resurse sunt
19
rezervate pentru ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei, care
includ:
- modernizarea si renovarea a 5000 institutii pentru educatia nationala, dintre
care 3000 scoli primare, 1000 de scoli medii si 850 licee, 2000 de internate
si cantine. De asemenea, se are in vedere asigurarea a 600.000 de locuri
pedagogice universitare, 400.000 locuri in camine studentesti si 44
restaurante universitare. Sunt de asemenea avute in atentie reabilitarea a
300 institutii de formare si invatamant profesional, astfel vor fi realizate
220 institutii, 82 centre de pregatire si 58 internate pentru care se va aloca
o finatare de cca. 2,4 miliarde dolari;
- in domeniul sanatatii sunt avute in vedere 1500 de institutii dintre care 172
spitale, 45 complexe de sanatate si 377 policlinici, 70 de stabilimente
specilizate pentru handicapati, 1000 de sali de tratament si 17 scoli de
pregatire paramedicala;
- finalizarea a 800.000 locuinte aflate in diverse stadii de realizare si
construirea a 1,2 milioane noi locuinte pe parcursul celor 5 ani; programul
de locuinte noi vizeaza realizarea a 250 mii locuinte sociale, 110 mii pentru
relocarea celor care sunt in imobile improprii, 360 mii locuinte
promotionale cu sustinere de la buget si 480 mii locuinte promotionale cu
creditare, cu dobanzi de 1-3%. De asemenea acest program se adreseaza si
zonelor rurale;
- in sectorul energie si gaz se prevede racordarea a unui milion de locuinte la
reteaua de gaz natural si alimentarea a 220.000 locuinte in medium rural cu
electricitate;
- in sectorul agricol se va primi sprijin financiar pentru realizarea a 360.000
ha de plantatii forestiere, 70.000 ha pasuni si cca. 1 milion ha pentru ferme
de maslini;
- in domeniul lucrarilor publice si hidrotehnice se are in vedere realizarea a
35 noi baraje si 25 sisteme de transfer a apei, finalizarea programului de
statii de desalinizare a apei de mare;
- pentru sectorul tineret si sport se are in vedere realizarea a 5000 instalatii
pentru tineri dintre care 80 stadioane, 750 zone sportive de proximitate,
160 sali de sport, 400 de piscine, 3500 spatii de joaca, si 200 de moteluri si
sate
de vacanta pentru tineri; 150 centre de petrecere a vacantelor si timpului
liber;
- pentru ministerul revolutionarilor se vor realiza 9 centre de odihna, sali de
tratamente, 17 muzee si complexe istorice, reabilitarea a 34 situri istorice si
amenajarea a 40 cimitire;
- pentru departamentul religios sunt alocate resurse pentru realizarea marii
moschei din Alger, realizarea a 80 noi moschei si centre culturale islamice,
17 scoli coranice;
- sectorul cultura va asigura realizarea a 40 case de cultura si complexe
culturale, 340 biblioteci, 44 teatre, 12 conservatoare de muzica si scoli de
arte frumoase;
20
 - pentru administratia centrala si locala sunt prevazute realizarea a 4 sedii
de prefectura, 103 sedii de subprefecturi, 6 centre de pregatire a
personalului, 450 sedii pentru sectiile de politie, 180 sedii de structuri
judiciare, politie de frontiera si securitate militara. De asemenea, sunt
prevazute 330 de unitati de Protectie Civila ;
- in domeniul justitiei se vor realiza 110 curti si tribunale, scoli de pregatire
si 120 penitenciare, precum si modernizarea retelei existente;
- pentru finantele publice se prevede realizarea a 250 structuri pentru
impozite, 70 trezorerii locale, 50 structuri vamale si servicii cadastrale;
- in sectorul comercial sunt alocate resurse pentru modernizarea si
reabilitarea a 250 piete de gros si cu amanuntul;

Printre obiectivele principale ale acestui nou plan cincinal se numara:

- o noua autostrada de 1300 km in zona Platourilor inalte (100-150 km sud)
suplimentara la actuala autostrada ce uneste Annaba de Tlemcen (1200km);
Infrastructura rutiera se va completa cu 830 km de legaturi cu autostrada,
dublarea a 700 km de sosea nationala, 2500 km de noi sosele, modernizarea si
reabilitarea a 8000 km de sosea existenta;
- 6000 km de CF electrificata si modernizata, electrificarea rocadei feroviare
nord, dublarea a 800 km de CF pe relativa sud-vest, finalizarea liniilor de metrou
de la Alger si Oran;
- realizarea a 27 noi societati de transport urban;
- realizarea a 35 autogari si modernizarea a 8 aeroporturi si 4 porturi mari;
- 20 porturi comerciale, de pescuit si de agrement pentru modernizare si
dezvoltare; dragarea a 25 porturi;
- 34 statii de epurare a apelor;
- 8 noi statii de desalinizare a apei;
- 6 centrale electrice noi;
- dezvoltarea si modernizarea centrelor universitare din Alger, Bejaia si Tizi
Ouzou;
- realizarea a 200.000 noi IMM care sa asigure diversificarea retelei
industriale.
Cu acest prilej presedintele Bouteflika a tinut sa atraga atentia
fiecarui ministru privind obligativitatea de a asigura o buna maturare a
proiectelor, evitarea reevaluarii acestora si respectarea termenelor de
realizare. S-a stabilit ca fiecare sector de activitate sa dea seama anual
privind stadiul de executie si costurile realizate.
De asemenea, s-a solicitat guvernului sa explice continutul acestui
program, pe sectoare de activitate, si sa informeze prin mass media populatia si
partenerii externi.
**
Apreciem ca acest nou plan cincinal ofera o vasta gama de oportunitati
pentru societatile romanesti atat in proiectarea si realizarea unor obiective
economice si sociale dar mai cu seama in asigurarea acestui mega-santier cu
materiale, produse si servicii. Totodata se ofera o excelenta oportunitate pentru
21
forta de munca excedentara din Romania de a se orienta spre aceasta piata.
Consideram insa ca este absolut necesar ca efortul societatilor romanesti sa
fie dublat de sprijinul administratiei centrale care impreuna cu organizatiile
patronale si profesionale trebuie sa se deplaseze la Alger pentru a purta discutii
tehnice si a prezenta disponibilitatea agentilor economici romani in realizarea de
parteneriate cu societatile algeriene.
Se poate estima ca participarea societatilor romanesti la acest program
ambitios de dezvoltare a Algeriei ar putea aduce partii romane, prin cooperarea
economica si furnizarea de materiale si produse specifice, beneficii de cca. 5
miliarde dolari in urmatorii 4 ani.

Energie electrica – Sonatrach si Sonelgaz au in vedere investitii de 30-40

miliarde USD, pentru exploatarea unor noi zacaminte, cresterea ratei de
recuperare a hidrocarburilor di vechile zacaminte, constructia a noi gazoducte
(Galsi 2010 si TSGP 2011), cresterea capacitatilor de rafinare si prelucrare de la
rafinariile de la Skikda, Arzew si Alger si realizarea unei noi capacitati la Tiaret,
crestrea productiei de energie electrica ajungandu-se la o capacitate instalata de
12 000 de MW.
Pentru transportul titeiului si gazelor se va completa reteaua de gazoducte,
urmand a fi realizate pana in 2012 inca doua trasee submarine care vor lega direct
Algeria de Spania si Italia. In paralel vor fi modernizate si extinse capacitatile de
lichefiere a gazelor, pentru cresterea volumului de export GPL la 28 miliarde
m.c./an ( 20 miliarde m.c./an in prezent). In domeniul productiei de energie
electrica capacitatera instalata este de 6000 MWA si se preconizeaza construirea
a unor noi centrale electrice termice cu o capacitate de 3000 Mw, pana in 2010 si
realizarea Programului de electrificare rurala, prin executia a 1190 km. linii
electrice de medie tensione pentru care se vor aloca 10 miliarde USD.
Farmacie – nevoile de medicamente si consumabile medicale se ridica anual la
cca.5 miliarde USD, productia locala asigurand numai 20% din nevoi. Pentru
dezvoltarea acestui sector, o lege noua impune oricarui distribuitor dezvoltarea de
capacitati de productie proprii. Pentru medicamentele de top, (anticancerigene,
hematologice, etc.) exista posibilitatea garantarii pietei in regim de exclusivitate,
pentru un volum de pana la 1 milion de unitati, pe o perioada de maxim 3 ani.
Industrie – piata algeriana este caracterizata de un mare dinamism pentru
produdele industriale. Productia interna nu acopera decat in mica masura
necesitatile. Anual se importa marfuri si instalatii de cca. 10 miliarde USD.
Consumul anuala de otel este de 2 milioane tone, iar productia interna asigura
numai 30% .
Productia anuala de ciment este de cca. 12 milioane tone iar necesarul Algeriei va
fi de cca. 22-27 milioane tone. In acest moment sunt o serie de fabrici de ciment
in modernizare dar au fost lansate licitatiile pentru realizarea a 2-3 noi capacitati
de productie.
Agroalimentare – Importurile se situeaza la nivelul a 5 miliarde USD, cu
pondere importanta pentru cereale, produse din lapte, cafea, legume uscate.
Industria agroalimentara sufera de un deficit important privind capacitatile de
22
productie si tehnologii de varf.
Infrastructura – se are in vedere dezvoltarea lucrarilor pentru metroul din Alger,
linii de CF pentru trenuri de mare viteza si tramvai, pentru care sunt alocate
cca.10 miliarde USD, statii de desalinizarea a apei, de tratare a apelor uzate,
canalizare (cca.4 miliarde USD).
IT&Comunicatii – exista un program de dezvoltare a sectorului IT, care
presupune asigurarea a 10 milioane linii de telefonie mobila, 3 milioane telefonie
fixa, 3 milioane computere pentru sistemul educational, bancar, administratie
centrala si locala. Sunt prevazute alocatii bugetare de cca. 500 milioane USD.

Reformele economice

Necesitatea ancorarii in dinamica economiei mondiale au condus factorii

de decizie de a se angaja intr-un important program de reforme globale in
economie.
Initial, cu o economie caracterizata ca fiind predominata de sectorul
public si prin gestionarea unei economii centralizate, reformele intreprinse au
fost luate pe de o parte pentru a reabilita societatile printr-o autonomie fata de
statul algerian iar pe de alta parte punerea in aplicare a unui set de legi care sa
permita statului de a-si consolida puterea publica precum si functia de regulator
strategic.
Aceste reforme au fost angajate in momentul in care, economia algeriana,
grav afectata de scaderea pretului petrolului pe plan mondial cu repercursiuni
asupra exporturilor algeriene de petrol, au avut ca efect imediat o instabilitate
caracterizata printr-o inflatie ascendenta si o scadere a resurselor financiare.
Degradarea echilibrelor externe a condus la renegocierea datoriei externe
convenite cu F.M.I. privind acordarea unor facilitati de finantare pe o perioda de
3 ani (aprilie 1995-martie 1998).In perioda 1994 si 1995 cu Clubul de la Paris si
Clubul de la Londra au permis Algeriei reesalonarea a 15 miliarde dolari SUA
din datoria sa externa. In anul 2006 a fost negociata rambursarea anticipata a cca
8 miliarde de dolari din datoria catre membrii Clubului de la Paris. De asemenea
au fost negociate plati anticipate ale datoriei datorate membrilor Clubului de la
Londra.
Politica de reajustare economica pusa in aplicare incepand cu anul 1994, a
permis inregistrarea unor progrese notabile in echilibrul macro-financiar.
Incepand cu 1 ianuarie 1995, s -a renuntat la monopolul de stat si s-a trecut la
liberalizarea totala a comertului exterior.
Negocierile cu Uniunea Europeana s-a concretizat cu semnarea Acordului
de asociere in decembrie 2001 si intrat in vigoare la 01.09.2005.
Procesul de privatizare este gestionat de catre ministerul Industriei si
Promovarii Investitiilor (MIPI). La aceasta data are in portofoliu pentru
privatizare cca.960 societati economice din domeniile:
- constructii, lucrari publice, hidrotehnice – 158 societati;
- administratie locuinte – 302 intreprinderi;
23
 - industria agroalimentara –164 societati;
- industria electrica si electronica –24 intreprinderi;
- industria manufacturiera – 104 intreprinderi;
- materiale de constructii – 71 intreprinderi;
- mecanica – 45 intreprinderi;
- mine si cariere – 13 intreprinderi;
- servicii – 55 intreprinderi;
- metalurgie/siderurgie –51 intreprinderi.

Sistemul fiscal a cunoscut profunde reajustari pentru a fi cat mai bine

adaptat la economia de piata. Noul peisaj economic necesitand un cadru fiscal
rational si modern de exercitare eficace a rolului sau de regulator economic.
Dispozitivul reformei fiscale raspunde la patru obiective:
- uniformizarea regulilor fiscale pentru agentii economici, care exercita
aceleasi activitati;
- respectarea echilibrului fiscal pentru toti cetatenii algerieni;
- reglementarea activitatii economice prin crearea de facilitati activitatilor
considerate ca prioritare, precum si utilizarea instrumentului fiscal pentru
orientarea investitiilor spre alte sectoare importante.
Sistemul fiscal este constituit din impozite directe si indirecte si taxe. Sunt
doua regimuri fiscale specifice pentru hidrocarburi si tutun.
Fiscalitatea in domeniul petrolier este reglementata prin legea 2005/08
modificata prin legea 2006/18. acestea prevad dispozitii privind activitatea de
prospectare, cercetare, exploatare, transport, rafinare si distributie. Exista un
impozit inre 5-50% asupra beneficiilor care se produc la un pret al barilului mai
mare de 30USD/baril. Societatile straine nu pot detine mai mult de 49% din
activele unei societati in asociere cu Sonatrach.
In domeniul tutunului s-a asigurat inlaturarea monopolului prin decretul
2004/331, iar din 2005 functioneaza societatea mixta algero-emirata STAEM
(51% emiratii si 49 % algerienii).
Societatile economice care vdesfasoara activitati in Algeria trebuie sa
plateasca :
- impozit pe beneficiile societatii- IBS, pe an calendaristic, de 25%. Se
reduce la 12,5% in situatia reinvestirii. De asemenea sunt stabuilite cote
speciale precum: 10% pentru venitruri din depozite bancare, 20% din
contracte de management.
- impozit pe venitul global –IRG. Acesta variaza de la 10-la 40% in functie
de veniturile anuale realizate. De asemenea se diminueaza cu cote de
10,30,50% in raport de situatia familiara (necasatorit, casatorit, familie
numeroasa, locuieste in zone defavorizate);
- impozit pe valoarea adaugata –TVA. Acesta are o valore generala de 17 %
si una redusa de 7% (medicamente si carti).
- impozit pe plus valoare, in situatia bunurilor imobiliare;
- impozit pe dividente –15%;
24
 - impozit pe dobanzi – 10 pana la 50%;
- impozit pe chirii – 7% pentru locuinte si 15% pentru alte spatii.
- taxa pe activitate profesionala – TAP, cca.2%
- taxa pentru comercializare alcol – 4000DA/hectolitru +4%
Pentru societatile straine care desfasoara activitati in Algeria sunt percepute
impozite si taxe dupa cum urmeaza:
- pe cifra de afaceri (TVA, TAP),
- pe beneficii –IBS;
- pentru bunuri si edificii – impozit pe proprietate sau taxa funciara, si taxa
de protectie a terenurilorsi imobilelor.
Reformele angajate de Algeria, de mai bine de un deceniu, si intarea in
vigoare a Acordului de asociere la UE au condus la noi reglementari in domeniul
admistratiei vamale care a capatat autonomie in luarea deciziilor.
Tariful vamal are la baza sistemului armonizat de desemnare si codificare
al marfurilor.
In conformitate cu Legea finantelor complementare din august 2009
societatile straine care au ca obiect de activitate import-exportul de marfuri si
servicii sunt obligate sa cedeze 30% pentru parteneri algerieni.
In domeniul investitiilor fiecare societate straina nu poate detine decat 49%
din capital iar 51% se poate constitui din parteneriate cu societati algeriene.
Pentru marile investitii conditiile de functionare a societatilor straine este
negociat la Consiliul National al Investitiilor, care functioneaza la nivelul
Guvernului. Pentru dezvoltarea oricarei investitii in Algeria este necesar sa se
realizeze contactul cu Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Investitiilor (ANDI).
Sistemul algerian de norme prevede doua categorii de norme : norme
omologate si norme inregistrate.
La nivel international, Algeria este membra a Organizatiei Internationale de
Standardizare (ISO).
Certificarera produselor se supune normelor TEDJ, pentru Algeria, ceea ce
se traduce prin aplicarea marcii pe produsul certificat.=
Protectia si drepturile de proprietate industriala, sunt in competenta
Institutului Algerian de Proprietate Industriala (INAPI), creat in anul 1998 si
aflatsub conducerea Ministerului Industriei. Aceasta protectie are la baza
legislatia in materie :
-conditiile de protectie a investitiilor sunt definite prin decretul legislativ
din anul 1993 ;
-marcile de fabrica, comert si servicii, modelele si desenele sunt protejate
prin dispozitiile Ordonantei din 1966 si a Ordonantei din 1976.

Apartenenta la organisme internationale

Algeria a aderat la conventiile si acordurile urmatoare :
- Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii intelectuale din anul
25
1996 ;
- Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI) ;
- aranjamentele de la Madrid, Nice si Lisabona.
Liberalizarea economiei algeriene, a condus, la adoptarea unui nou sistem
bancar si financiar care sa corespunda mai bine noilor cerinte.
Reforma institutionala din sistemul bancar algerian are la baza legea nr
90-10 din 1990 dispozitiile legii, fixeaza cadrul legal privind concurenta si
investitiile.
Regimul de import in Algeria:
Exista 4 regimuri de import care se aplica celor 4 tipuri de produse:
1. produse prohibite: importul lor īn Algeria strict interzis (exceptii fac
organismele de stat care primesc derogare īn acest sens)
2. produse libere: nu necesita formalitatile speciale
3. produse contingentate: import īn baza unei licente de import eliberata de
Ministerul Comertului
4. produse sub monopol: import permis īn baza unor autorizatii globale de
import (AGI)
Se disting 4 tipuri de AGI:
1. AGI - monopol: asupra unei game de produse: se elibereaza anual
2. AGI - functionale: eliberate anual īntreprinderilor si organismelor de stat
3. AGI - obiectiv planificat: dupa necesitate, pentru obiective de investitii,
conform proiect avizat de Ministerul Planului si īn baza autorizatiei de finantare a
Ministerului Finantelor
4. AGI - fara plata: eliberata furnizorilor straini titulari ai contractelor de
lucrari antrepriza: nu da nastere la transfer devize.
Se utilizeaza Nomenclatorul sistemului armonizat de desemnnare si
codificare a marfurilor . Acesta are 8 cifre, 6 din sistemul armonizat, a saptea
utilizata in cadrul UMA si a opta in plan national. Se folosesc patru niveluri de
taxare vamala, 30, 15, 5 si 0%.
Pentru realizarea importurilor in Algeria sunt necesare : declaratia vamala
si declaratia detaliata, documete justificative. Toate operatiunile de import
trebuie realizate printr-o banca algeriana, indiferent de tipul de realizare a platii.
- Modalitatile si instrumentele de plata uzitate in Algeria incepand din august
2009 sunt cele specifice creditului documentar (L/C). Incepand cu aceasta data
celelalte forme nu mai sunt acceptate, CEC in valuta;Transfer liber SWIFT, plata
cash.
Achizitiile guvernamentale se realizeaza in majoritatea lor prin prin licitatii
publice.

Oportunitati de afaceri :
26
 *la export in Algeria : o gama variata de produse, incepand cu
echipamente industriale (masini unelte, si terminand cu alimente. Sunt cautate
materialele de constructii, autoturismele, piese de schimb, ingrasamintele,
anvelopele, masinile agricole, cerealele);
*la import din Algeria : indeosebi hidrocarburi, fosfati, minereu de fier,
produse metalurgice, ulei de masline si curmale, fructe si legume proaspete,
peste si sucuri naturale, zahar si paste fainoase.
Algeria reprezintă o piață de cca. 40 de milioane, cu multiple oportunități
în domeniul agro-alimentar, industrial, servicii etc. Algeria poate reprezenta
poarta către Africa prin accesul facil către statele subsahariene și piața liberă din
Vestul Africii. Aflată într-un plin proces de diversificare, economia algeriana
prezintă multiple oportunități de afaceri și investiții companiilor românești.

4. INVESTITII DE CAPITAL

4.1 Investitii directe de capital :

*In Romania, s-au infiintat 69 societati romano-algeriene, cu un capital

subscris de peste 390 000 dolari SUA toate cu activitate de comert.
*Agentii economici din Romania nu s-au aratat interesati de a investii, cu
toate ca exista oportunitati in domeniul hidrocarburi, foraje (titei si apa),
constructii de locuinte, productie de medicamente, transport maritim. Pana in
prezent sunt inscrise la Registrul Comertului din Algeria 11 societati cu capital
romanesc.
*Facilitati oferite de Algeria investitorilor straini. Regimul investitiilor
straine este reglementat de Codul Investitiilor din 05.10.1993, cu urmatoarele
principii de baza :
-libertatea investitiilor. Cu exceptia catorva domenii, investitorilor straini
li se asigura libertatea efectuarii de investitii in Algeria, individual sau in
cooperare cu firme algeriene publice sau private, in realizarea unor proiecte noi,
extinderi de capacitati, reabilitarea sau restructurarea unor capacitati economice
existente ;
-simpla declaratie. Investitorul strain nu trebuie sa obtina o aprobare
prealabila , fiind necesara o declaratie simpla privind intentia de realizare a unei
investitii, declaratie ce se depune la Agentia Nationala pentru Dezvoltarea
Investitiilor (ANDI).
-regimul egal pentru investitorii nationali si straini.

4.2 Garantii :
- intangibilitatea avantajelor dobandite (mai ales din punct de vedere
fiscal);
- asigurarea transferului liber al capitalului;
- protectia asupra exproprierii;
- reglementarea litiilor de arbitraj international, in cadrul conventiilor
semnate de Algeria.
27
 Facilitati, acordate investitorilor straini difera functie de regimul investitiei
realizate. In acest sens sunt definite tipuri de regimuri de investitii, respectiv :
- proiectele de investitii au ca scop integrarea economica, crearea de locuri
de munca, transferul de tehnologie, substituirea importurilor si promovarea
exporturilor. Printre facilitatile oferite in cadrul acestei categorii de investitii,
pentru o perioada de 3 ani se numara :
- exonerarea de taxa funciara aferenta bunurilor imobiliare ce constituie
paerte a investitiei ;
- exceptarea de la plata TVA aferenta bunurilor si serviciilor ce concura la
realizarea investitiilor ;
- aplicarea unei taxe vamale de 3% pentru bunurile importate ce sunt
folosite la realizarea investitiei ;
- functie de decizia ANDI, se poate acorda exonerarea de la plata
impozitului pe profit, pe o perioada de 2-5 ani ;
- plata unui impozit redus pe profit ( dupa perioada de exonerare ) in cazul
profitului reinvestit.
*Zone specifice. Sunt considerate acele zone care prezinta interes
particular pentru dezvoltarea regionala. Printre facilitatile oferite, pentru o
perioada de pana la 3 ani se numara :
- luarea in sarcina de catre statul algerian, partial sau in totalitate, a
lucrarilor de infrastructura necesare realizarii investitiei ;
- exonerarea, pentru o perioada de minim 5-10 ani, de la plata taxei
funciare aferente proprietatilor imobiliare ce intra in cadrul investitiei ;
- reducerea cu 50% a impozitului pe beneficiile reinvestite ;
*Zone libere. Investitiile realizate in asemenea zone sunt scutite de la plata
oricarui impozit, taxe si alte prelevari de la regimul vamal sau fiscal. Fortei de
munca angajate i se aplica regimul national.
*Investitii realizate in baza unor conventii semnate de ANDI cu investitorii
straini care privesc proiecte de interes prioritar pentru economia nationala.
Facilitatile sunt negociate si convenite de la caz la caz.
Algeria si Romania au semnat in 1994 un acord de protejare reciproca a
investitiilor . De asemenea exista si un acord de evitare a dublei impuneri.

3.1.3 INVESTITII DE PORTOFOLIU- Nu este cazul.

FINANTAREA EXTERNA. Nu exista interes deoarece
excedentul balantei comerciale (40 miliarde USD in 2011) asigura realizarea de
plasamente pe diverse alte piete si sprijin financiar pentru alte state .

4. INFORMATII UTILE

Institutiile si organismele algeriene care primesc, transmit, proceseaza si

disemineaza oportunitati de afaceri sunt :
1. Misterul Finantelor
28
Cité Maleki, Ben Aknoun – Alger
Tel : +213(0)21 59 51 51/ 59 52 52
Fax : +213(0)21 59 53 53/ 59 54 54
www.mf.gov.dz
2. Ministerul Comertului
Tel : +213(0)21 63 12 24 Fax
:+213(0)21 64 32 44/45
www.mincommerce.gov.dz
3. Ministerul Energiei
Tour A, val d’Hydra, BP 677, Alger Tel
: +213(0)21 488 526
Fax: +213(0)21 488 557
www.energy.gov.dz
4. Directia Generala a Vamilor
19 rue docteur Saadane – Alger Tel
:+213(0)21 72 59 59 /72 60 00 Fax
:+213(0)21 52 11 26
www.douane.gov.dz
5. Camera Algeriana de Comert si Industrie - CACI
Palais consulaire 6, boulevard Amilacr Cabral, Alger BP 100
Alger 1er novembre, place des martyres
Tel : +213(0)21 96 77 77/21 96 66 66 Fax :
+213(0)21 96 70 70
www.caci.dz
6. Societatea Algeriana de Targuri si Expozitii - (SAFEX)
Palais des Expositions - Pins Maritimes – Alger Tel :
+213(0)21 2 01 23 - 021 01 35 à 42
Fax : +213(0)21 21 05 40 –021 21 06 30
www.safex-algerie.com
7. Centrul National al Registrului de Comert - (CNRC)
Route Nationale n°24 BP.18
Tel : +213(0)21 20 55 38/20 37 53 Fax :
+213(0)21 20 37 53
www.cnrc.org.dz
8. Oficiul National pentru Statistica - (ONS)
8 et 10, rue des Moussebilines – Alger Tel :
+213(0)21 63 99 74 à 76
Fax :+213(0)21 63 79 55
www.ons.dz
9. Banca Algériei
Immeuble Joly, 38 Avenue Franklin Roosevelt – Alger Tel :
+213(0)21 23 00 23
Telex : +213(0)21 66 499/21 66 443
www.bank-of-algeria.dz
10. Centrul Algerian pentru Controlul Calitatii si al Ambalajului-(CACQE)
29
Route nationale n°05 – Bab Ezzouar Tel :
+213(0)21 24 31 65
Fax :+213(0)21 24 30 11 Site :
www.cacqe.org
11. Compania Algeriana pentru Assigurari si Garantie la Export (CAGEX)
10 Route Nationale – Dély Ibrahim – BP 116 Tel :
+213(0) 21 91 00 49/ 91 00 51
Fax : +213(0) 21 91 00 44 à 45
www.cagex.dz
12. Organismul Algerian pentru Accreditare -(ALGERAC)
17 rue Abdelkader RAKOUBA, Hussein Dey, Alger Tel :
+213(0)21 77 41 49 / 77 42 65
Fax :+213(0)21 77 42 60
www.algerac.org
13. Institutul Algerian de Normalizare - (IANOR)
5, rue Abou Hamou Moussa – BP.104 RP, Alger Tel :
+213(0)21 63 96 38/ 42 92 12
Fax : +213(0)21 42 03 96 Site:
www.ianor.org
14. Asociatia Nationala a Exportatorilor Algerieni - ANEXAL
Immeuble Algex ,RN 5, Cinq Maison, Mohammadia, Alger Tél : 213(0)21
82 42 28
Fax :213(0)21 82 24 27
http://www.exportateur-algerie.org/

ADRESE E-MAIL
-Ministerul Comertului
site web : www.ministereducomert-dz.org -
Camera Algeriana de Comert si Industrie site
web : www.caci.com.dz
e-mail : dcse@wissal.dz
-Oficiul Algerian de Promovare a Comertului Exterior
site web : www.promex.dz
e-mail : promex@ist .cerist.dz ; promex@wissal.dz
-Directia Generala a Vamilor
site web : www.douanes-cnis.dz
-Centrul National de Registru al Comertului
site web : www.cnrc.org.dz
-Oficiul National de Statistica
site web : www.ons.dz
-Centrul de studii pentru analiza economica aplicata
site web : www.ceneap.com.dz
-Consiliul National Economic si
Social site web : www.cnes.dz
-Ministerul Energiei
30
site web : www.mem-algeria.org
-Ministerul Industriei
site web : www.mir-algeria.org
-Societatea Algeriana de Targuri si
Exporturi site web : www.safex.com.dz
-Asociatia patronala Forumul Sefilor de
Antreprize e-mail : contact@fce-dz.com
-Buletinul Oficial de Piata al Operatorului
Public http://anep.eldjazair.net.dz

-Cereri de oferta, licitatii

site web : www.appel-offre.com , www.algeriatenders.com
Buletinul oficial pentru licitatii altele decat cele din energie si mine
www.bomop.dz ;
Buletinul oficial pentru licitatii din domeniul energei si mine www.baosem.dz

Adrese utile:
Ambasada Romaniei la Alger
Ambasador Marcel ALEXANDRU
24, rue Abri Arezki, Hydra-16035, Alger-Algerie
Tel. 00213-21-694036 sau 600871
Fax. 00213-21-694036 sau 693642

Actualizat : 06.2018

31