Neagu Daniela

Grupa BA-181

Tema 7: Organizarea circulației bănești la întreprindere

Întrebări
1. Definiți fluxurile de numerar.
Fluxul de numerar reprezintă totalitatea încasărilor şi plăţilor generate de
activitatea economico-financiară a întreprinderii, repartizate pe intervale
determinate de timp
2. În care cazuri apar relațiile economice la întreprindere?
- cumpărarea-vânzarea produselor;
- prestarea serviciilor;
- achitarea plăţilor la buget;
- primirea şi stingerea creditelor;
3. Ce reprezintă circulația mijloacelor bănești și prin care forme se efectuează?
Circulaţia mijloacelor băneşti este mişcarea şi realizarea relaţiilor economico-
financiare
Circulaţia mijloacelor băneşti se efectuează prin 2 forme:
- bani lichizi;
- transferuri bancare.
4. Numiți principiile de transfer bancar ale mijloacelor bănești.
Principiile de transfer bancar ale mijloacelor băneşti:
- unicul mijloc de plată în Republica Moldova este valuta naţională;
- întreprinderile efectuează plăţi numai prin intermediul transferurilor
băneşti;
- întreprinderile sunt în drept să gestioneze cu mijloacele băneşti de la
bancă în strictă corespundere cu destinaţia acestora;
- mijloacele băneşti se trec în contul furnizorului doar în cazul în care
acestea au fost scoase din contul clientului (casate);
- transferul mijloacelor băneşti se efectuează numai după cerinţă;
- nu se admit transferurile de mijloace băneşti unor întreprinderi din
mijloacele altor întreprinderi.
5. Explicați trezoreria din punct de vedere organizatoric.
Din punct de vedere Organizatoric, trezoreria este:
 - un departament al direcţiei financiare, căreia îi revin sarcini şi atribuţii, are
personal de specialitate şi funcţionează după reguli bine stabilite;
- ansamblul de activităţi şi operaţiuni, efectuate de un aparat specializat,
referitoare la gestiunea încasărilor şi plăţilor, astfel încât să fie asigurată în
permanenţă o armonie corespunzătoare între cele două categorii de operaţiuni
(asigurarea echilibrului dintre încasări şi plăţi);

6. Explicați trezoreria din punct de vedere structural.

Din punct de vedere Structural, trezoreria este:
- ansamblul disponibilităţilor băneşti aflate în conturi bancare curente şi
/sau în casă;
- ansamblu de operaţiuni financiare pentru procurarea şi cheltuirea mijloacelor
băneşti;
- imaginea disponibilităţilor monetare apărute din evoluţia curentă a
încasărilor şi plăţilor, disponibilităţi care trebuie să facă faţă scadenţelor în
mod continuu;
- tabloul în care se concentrează rezultatele modului de realizare a activităţii
economice a întreprinderii şi de respectare a echilibrului financiar
(disponibilităţi bancă-casă-echilibru pozitiv).

7. Numiți obiectivele trezoreriei.

- optimizarea permanentă a raportului dintre încasări şi plăţi;
- evitarea pierderilor în zile de decontare la încasări şi plăţi prin bancă;
- eşalonarea echilibrată a scadenţelor obligaţiilor de plată ale întreprinderii;
- creşterea operativităţii încasării creanţelor întreprinderii, fără a afecta
politica faţă de clienţi.

8. Numiți sarcinile trezoreriei.

prevederea şi asigurarea fluxurilor de intrare şi de ieşire;
- optimizarea utilizării excedentului de trezorerie pentru a asigura
rentabilitatea, siguranţa şi lichiditatea optimă;
- accelerarea încasărilor şi evaluarea variantelor de investire pe termen scurt
a excedentului de trezorerie;
- aprecierea şi evaluarea diferitelor surse de finanţare pe termen scurt, care
să asigure rentabilitatea fondurilor investite;
- elaborarea bugetului de trezorerie.

9. Care este motivația deținerii numerarului?

efectuarea plăţilor curente: plata furnizorilor, plata salariilor, plata
dividendelor, achitarea dobânzilor, rambursarea creditelor, achitarea
impozitelor, etc.;
din considerente de precauţie, soldul de precauţie trebuie să fie cu atât
mai mare cu cât mai neuniforme şi imprevizibile sunt fluxurile de intrări şi
ieşiri de numerar. Mărimea soldului de precauţie trebuie să fie în funcţie de
costul creditului bancar;
pentru efectuarea unor plăţi neprevăzute: apariţia unor comenzi de
producţie suplimentare;
pentru a putea beneficia de avantajele oferite de anumite împrejurări
conjuncturale favorabile: rabaturi acordate de furnizori; achiziţii de bunuri şi
 servicii la preţuri avantajoase; investiţii profitabile etc.
10. Care sunt avantajele şi dezavantajele soldului mare de numerar la
întreprindere?
Avantaje  Apariţia unei comenzi suplimentare de producţie ;  Acordarea rabaturilor
comerciale pentru plata imediată a mărfurilor. Dezavantaje: Intreprinderea suportă costuri
sub forma dobânzilor, care s-ar fi ciştigat,dacă fondurile n-ar fi fost blocate în contul
curent
11. Care sunt avantajele şi dezavantajele soldului mic de numerar la
întreprindere?
Avantaje: Evitarea costului de oportunitate legat de blocarea numerarului. Dezavantaje: 
Apariţia costurilor de comandă (costuri de decizie, de brokeraj, funcţionale);  Sporirea
cheltuielilor legate de vânzarea valorilor mobiliare;  Costuri ocazionate de contractarea
unui împrumut
12. Definiți încasările.
Încasări – mişcări de resurse băneşti ce asigură alimentarea curentă a conturilor
de disponibilităţi
Încasări – separarea unei sume din contul întreprinderii la bancă într-un cont
special la dispoziţia unui anumit furnizor din care urmează să se efectueze plăţi
către acest furnizor pentru materialele aprovizionate, lucrările executate sau
serviciile prestate

13. Ce reprezintă gestiunea încasărilor?

ansamblu de metode şi tehnici, mijloace şi instrumente prin intermediul cărora se
asigură derularea în condiţii optime, a tuturor fluxurilor băneşti ce se îndreaptă
spre întreprindere, urmărindu-se echilibrul dintre încasări şi plăţi.
14. Numiți încasările din activitatea operațională.
- contravaloarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor vândute clienţilor;
- avansuri primite de la clienţi;
- alte încasări:
• arenda curentă;
• vânzarea altor active curente decât produse finite;
• amenzi, penalităţi;
• recuperarea prejudiciului material;
• restituirea sumelor din buget etc.

15. Numiți încasările din activitatea de investiții.

- încasări din vânzarea activelor pe termen lung;
- dividende din investiţii financiare pe termen lung;
- dobânzi primite din credite acordate;
- suma avansurilor încasate pentru activele pe termen lung destinate
vânzării;
- rambursarea creditelor şi împrumuturilor pe termen lung de către terţi, etc.

16. Numiți încasările din activitatea financiară.

- Sume de bani obţinute din emisia de noi acţiuni;
- Sume din contractarea creditelor bancare pe termen scurt sau lung, din
emisiuni de obligaţiuni;
 - Sume sub formă de redevenţe financiare;
- Sume provenite din subvenţii, sponsorizări, donaţii, premii, ajutoare etc.

17. Ce presupene gestiunea clienților la întreprindere?

Gestiunea clienţilor cuprinde metode şi politici de:
- studiere a clienţilor în vederea selectării acestora;
- supraveghere şi control asupra clienţilor actuali.
- Gestiunea clienților cuprinde metode de supraveghere şi control asupra
clienţilor actuali.
- Metoda ABC;
- Metoda vechimii creanţelor;
- Metoda indicatorilor.

18. Ce presupune gestiunea plăților?

Gestiunea plăţilor implică cunoaşterea modului în care se ordonează în timp toate
datoriile băneşti, astfel încât să fie posibilă o corelare bună a încasărilor
19. Numiți plățile din activitatea operaţională.
- contravaloarea bunurilor, mărfurilor, serviciilor cumpărate de la furnizori;
- avansuri acordate furnizorilor în vederea unor livrări ce se vor face în
viitor;
- plata salariilor și contribuțiilor pentru asigurările sociale;
- plata dobînzilor pentru credite bancare;
- alte plăți de mijloace bănești din activitatea operațională;
- achitarea impozitelor cu excepția impozitului pe venit;
- achitarea amenzilor, penalitățăilor, despăgubirilor;
- investiții pe termen scurt, etc.

20. Numiți plăţile din activitatea investiţională.

- procurarea activelor pe termen lung;
- procurarea obligațiunilor;
- acordarea creditelor și împrumuturilor pe termen lung;
- alte plăți.
21. Numiți plăţile din activitatea financiară.
- restutuirea creditelor și împrumuturilor (în afară de dobînzi);
- răscumpărarea acțiunilor proprii;
- plata dividendelor;
- alte plăți.

22. Care este obiectivul gestiunii numerarului?

Obiectivul gestiunii numerarului – reducerea fondurilor deţinute sub formă de
numerar la un nivel strict necesar pentru operarea afacerii.

23. Ce presupune modelul Baumol de gestiune a numerarului?

asigurarea că în perioada de vârf a plăţilor se va dispune de suficiente lichidităţi,
pentru a nu crea dificultăţi partenerilor economici şi sociali;
- satisfacerea tuturor obligaţiilor de plată asumată contractual, cât şi a celor către
fondurile publice de resurse băneşti, reglementate prin lege;
- folosirea raţională, oportună şi eficientă a resurselor băneşti;
 - exploatarea unor premise favorabile valorificării avantajoase a surplusului de
disponibilitate şi/sau în privinţa efectuării de achiziţii profitabile, indiferent de
natura lor, datorită conjuncturii create pe piaţă
24. Cu se scop se utilizează modelul Miller-Orr de gestiune a numerarului?
- a fost elaborat de M.Miller şi de D.Orr în 1966;
- este model economic;
- se utilizează pentru analiza soldului zilnic de numerar al întreprinderii,
pentru alimentarea acestuia în dependenţă de necesitate sau pentru plasarea
numerarului în valori mobiliare lichide, atunci când soldul de numerar
atinge valori ridicate.
Modelul Miller-Orr este eficient pentru întreprinderile din sfera comerţului unde
există fluctuaţii de numerar

25. Ce presupune scopul previziunii trezoreriei?

asigurarea că în perioada de vârf a plăţilor se va dispune de suficiente lichidităţi,
pentru a nu crea dificultăţi partenerilor economici şi sociali;
- satisfacerea tuturor obligaţiilor de plată asumată contractual, cât şi a celor către
fondurile publice de resurse băneşti, reglementate prin lege;
- folosirea raţională, oportună şi eficientă a resurselor băneşti;
- exploatarea unor premise favorabile valorificării avantajoase a surplusului de
disponibilitate şi/sau în privinţa efectuării de achiziţii profitabile, indiferent de
natura lor, datorită conjuncturii create pe piaţă.

26. În ce constă elaborarea bugetului de trezorerie?

Elaborarea bugetului de trezorerie este ultima etapă a procesului bugetar la nivel
de întreprindere, reprezentând rezultatul, sub formă de fluxuri băneşti a
previziunilor efectuate de întreprindere.
El contine :
- sursele financiare de care dispune întreprinderea la sfârşitul perioadei planificate;
- posibilitatea întreprinderii de a efectua plăţi în termene stabilite şi de a acoperi
cheltuielile necesare desfăşurării activităţii ritmice pe parcursul anului;
- necesarul de mijloace financiare împrumutate pentru acoperirea deficitului de
capital bănesc şi sursele de obţinere a lor.

27. Ce presupune previziunea trezoreriei?

sursele financiare de care dispune întreprinderea la sfârşitul perioadei planificate;
- posibilitatea întreprinderii de a efectua plăţi în termene stabilite şi de a acoperi
cheltuielile necesare desfăşurării activităţii ritmice pe parcursul anului;
- necesarul de mijloace financiare împrumutate pentru acoperirea deficitului de
capital bănesc şi sursele de obţinere a lor.

28. Care sunt măsurile de acoperire a deficitului de trezorerie?

- acordarea rabatului comercial pentru plata imediată a vânzărilor;
- oferirea unui discont pentru plăţi anticipate;
- reducerea volumului vânzărilor pe credit clienţilor rău-platnici;
- renunţarea la efectuarea unor plăţi care nu afectează imaginea de piaţă a
întreprinderii: cheltuieli pentru acţiuni social-culturale, unele cheltuieli
generale şi administrative;
- amânarea plăţii dividendelor;
 - accelerarea încasărilor prin alegerea unor modalităţi convenabile de plată,
facturarea operativă a loturilor de mărfuri expediate clienţilor;
- alte măsuri.

29. Care sunt modalitățile de plasare a excedentului de trezorerie?

- investiţii în titluri financiare pe termen scurt;
- depozite bancare pe termen scurt;
- plasamente în produse ale pieţei, care pot fi vândute foarte repede, la un preţ
avantajos (acţiuni, obligaţiuni şi alte instrumente de plasament);
- răscumpărarea propriilor acţiuni;
- achitarea înainte de scadenţă a plăţilor către creanţieri;
- investiţii în stocuri de mărfuri şi materiale sau în imobilizări;
- achitarea în avans a unor mărfuri, pentru care se acordă rabat comercial;
- alte investiţii.

30. Ce reprezintă lichiditatea?

Prin lichiditate se înțelege capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale
în bani, iar gradul de lichiditate caracterizează capacitatea de plată a întreprinderii

31. Care sunt indicatorii de apreciere a lichidității la întreprindere?

Indicatorii lichidității:
- lichiditatea imediată;
- lichiditatea intermediară;
- lichiditatea curentă
Aprecierea gradului de lichiditate se efectuează și în baza indicatorului ciclul de
conversie a numerarului (CCN)

Probleme
Problema 1
Să se aprecieze lichiditatea întreprinderii în baza datelor şi concluziile aferente: (lei)
Stocuri de mărfuri – 620 963
Stocuri de materiale – 1 000 000
Creanţe pe termen scurt - 25 604 583
Disponibilităţi băneşti în casă – 2 800
Mijloace băneşti în cont de decontare – 321 885
Alte active curente – 82 045
Investiţii pe termen scurt – 410 117
Datorii financiare pe termen scurt – 58 720
Datorii comerciale pe termen scurt – 3 123 054
Datorii pe termen scurt calculate – 1 092 552

Lichiditatea curenta :
 AD
Lc=
DC

620963+ 1000000+25 604 583+2800+321885+82045+ 410117

Lc ¿ =6 ,56
58720+3123054+1092552
FRN = AC – DC =28042393 – 4274326 = 23768067
Interprinderea nu intimpina dificultati privind solvabilitatea si echilibrul financiar al
unitatii economice.Lichiditatea curenta este mai mare ca 1 , ceea ce semnifica ca volumul
activelor circulante sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor curente.

Lichiditatea intermediara (rapida)

N + IC +CC
Li ¿
DC
2800+321885+410117 +25604583
Li = =6 , 16
4274326

Entitatea nu utilizeaza eficient activele circulante , deoarece Li depaseste nivelul optim de

0,8 -1

Lichiditatea imediata (absoluta)

2800+321885+410117
La = =0 , 17
4274326

Cu cat rata lichiditaii absolute este mai mare cu atat mai mare este solvabilitatea unitatii
economice. Intervalul este de 0,2 – 0,3 . Entitatea nu dispune de suficient numerar pentru
achitarea datoriilor.

Problema 2
Să se aprecieze capacitatea de plată a întreprinderii în baza datelor:

ACTIV Suma, mii PASIV Suma, mii

lei lei
Active pe termen lung 76 410 Capital propriu 30 300
Active circulante, inclusiv:
Stocuri 18 100 Datorii pe termen lung 48 240
Creanțe curente 9 160
Investiții pe termen scurt 760 Datorii comerciale pe termen scurt 16 400
Numerar 810 Datorii calculate pe termen scurt 10 300
Total Activ 105 240 Total Pasiv 105 240

N IC 810+760
La = La = = 0,05
DC 16400+ 10300

N + IC+CC 810+760+9160
Li = Li = = 0,4
DC 26700
 AC 18100+ 9160+760+810
Lc = Lc = =1
DC 26700

Problema 3
Să se calculeze ciclul de conversie a numerarului şi să se efectueze concluziile aferente, în baza
următoarelor date:

Indicatorii Perioada precedentă Perioada curentă

Valoarea stocurilor(SMM) 13 161 7 806
Valoarea creanţelor(Cnţ) 3 579 15 816
Datorii comerciale curente 6 867 5 934
Venituri din vânzări(VN) 42 926 55 505
Costul vânzărilor(CV) 41 197 45 792

Ciclul de conversie a numerarului (C) = durata de conversie a SMM + durata de colectare

a Cnţ - perioada de întârziere a plăţilor;

Perioada precedentă:
Durata de conversie a stocurilor: (SMM / VN) * 360; 0,31 * 360 = 111,6 zile
Durata de colectare a creanţelor: (Cnţ / VN) * 360; 0,08 * 360 = 28,8 zile
Perioada de întârziere a plăţilor: (Datorii curente / CV) * 360; 0,17 * 360 = 61,2 zile

C = 111,6 + 28,8 – 61,2 = 79, 2 zile

Perioada curentă:

Durata de conversie a stocurilor: 0,14 * 360 = 50,4 zile

Durata de colectare a creanţelor: 0,28 * 360 = 100,8 zile
Perioada de întârziere a plăţilor: 0,13 * 360 = 46,8 zile
C = 50,4 + 100,8 – 46,8 = 104,4 zile

Creşterea ciclului de conversie a numerarului indică o reducere a gradului de lichiditate.

Astfel, la întreprindere s-a înrăutăţit situaţia privind asigurarea întreprinderii cu lichidităţii.
Încasările vor avea loc în a 104-a zi.

Problema 4
Să se calculeze ciclul de conversie a numerarului şi să se efectueze concluziile aferente, în baza
următoarelor date:
 Indicatorii Perioada precedentă Perioada curentă
Venituri din vânzări (VN) 422926 455555
Costul vânzărilor(CV) 398197 405792
Datorii comerciale curente 159000 135934
Valoarea stocurilor(SMM) 241500 307815
Valoarea creanţelor(Cnţ) 336000 215815

Perioada precedentă:
Durata de conversie a stocurilor: (SMM / VN) * 360; 0,57* 360 = 205,6 zile
Durata de colectare a creanţelor: (Cnţ / VN) * 360; 0,79 * 360 = 286 zile
Perioada de întârziere a plăţilor: (Datorii curente / CV) * 360; 0,399* 360 = 143,7 zile

C = 205,6 + 286 – 143,7 = 347,9 zile

Perioada curentă:

Durata de conversie a stocurilor 0,67* 360 = 243,2 zile

Durata de colectare a creanţelor: 0,47 * 360 = 170,5 zile
Perioada de întârziere a plăţilor: 0,33 * 360 = 120,5 zile
C = 243,2 + 170,5 – 120,5 = 293,2 zile

Scaderea ciclului de conversie a numerarului indica o crestere a gradului de lichiditate.Astfel

la intreprindere s-a imbunatatit situaţia privind asigurarea întreprinderii cu lichidităţii.
Încasările vor avea loc în a 293-a zi.